Materiale poligrafice.

Tiparul offset.

Tiparul offset, timp de mai multe decenii a fost singura modalitate de a imprima o
imagine color pe hartie. In momentul de fata exista mai multe metode de imprimare a
imaginilor color. Pentru tirajele de mari dimensiuni, tiparul offset ramane insa, cea
mai buna varianta ca pret si calitate. Procesul de tiparire offset implica transferul de
cerneala lichida de pe placa tipografica pe o suprafata intermediara (cum ar fi un
cilindru cauciucat) si apoi pe suportul final (hartie). Pentru obtinerea placilor
tipografice este nevoie de separarea culorilor continute intr-o imagine.
Cum se obtine culoare prin tiparire?
Cind este vorba imprimare in 4 culori, acest proces se refera la culorile Cyan,
Magenta, Yellow (galben) i Black (negru). Acest sistem de culori sunt cunoscute sub
prescurtarea CMYK. Prin combinarea acestor culori, un spectru larg de culori pot fi
produse pe pagina imprimata. n cazul n care culorile sunt combinate pe hartie
(acestea sunt imprimate ca puncte mici, unele partial suprapuse, prin principiul
rasterizarii halftoning), ochiul uman combinand culorile pentru a vedea imaginea
finala.

Tiprirea offset reprezint procedeul prin care imaginea este transferat pe suportul
de tiprire cu ajutorul unui cilindru intermediar, care preia cerneala de pe placa
tipografic i o transfer pe suport. n cazul tiparului offset, durata pregtirii pentru
tiparire este mai mare deoarece necesit operaiuni adiionale ca: realizarea filmelor
i a matrielor (plcilor), curarea i calibrarea presei. La tiparul digital, demararea
imprimrii se face n timp foarte scurt nefiind necesare pregtiri suplimentare.
Avantaje unei tipografii offset fa de o tipografie digital:

Costurile se reduc substanial odat cu creterea tirajului

Se poate tipri n formate mari

Se pot folosi uor culori spot i Pantone

Metoda Offset este folosit n general pentru proiecte de tipar comercial de volum
mare. Imaginea dorit este imprimat pe o plac tipografic, dup care este
transferat ctre o suprafa din cauciuc, iar de pe acest suprafa ajunge la
suportul final pe care este imprimat. Imaginea destinat tiparului primete
cerneal de pe nite role speciale, iar prile care nu fac parte din imagine sunt
acoperite cu o pelicul de ap pentru a nu fi acoperite cu cerneal.
Printul OFFSET utilizeaza sistemul CMYK, preluarea celor 4 culori de baza facanduse pe baza principiului rasterizarii. Imprimarea cernelii nu se face direct pe hartie, ea
este distribuita pe o placa, apoi pe un suport de cauciuc, iar la final pe hartie.
Rezultatul este o imagine mult mai clara si fidela realitatii, in culori vibrante.
Putem tipari atat in formate mici 35 x 50 cm, cat si in format mare 50 x 70 cm i 70 x
100 cm.
Tiparim pe suport de hartie sau carton offset, dublu si triplu cretat, cartoane cromo,
duplex, cartoane colorate in masa, hartie speciala pentru etichete, hartie
autocopiativa, hartie autocolanta si cartoane transparente, avand gramaje cuprinse
intre 50g/mp si 300 g/mp.
3

Punem mare accent pe calitatea materialelor de promovare folosite pentru ca

acestea reprezinta cartea de vizita a companiei Dumneavoastra!
Liniile de finisare pentru acest tip de tipar sunt foarte complexe, motiv pentru care se
poate acoperi un segment foarte mare de produse. Dintre aceste produse amintim:
flyere, pliante, cataloage prezentare, brosuri, foi antet, volante, mape, afise, retetare,
chitantiere, blocnotes-uri, plicuri personalizate, agende personalizate, bibliorafturi
personalizate, calendare, cutii, ambalaje etc.
Printul OFFSET este recomandat in general in cazul cantitatilor mari de printuri, de
regula tiraje de minim 1000 buc.

Separatia de culoare este un proces prin care un document digital este separat in
componente individuale pentru imprimarea color. Componentele sunt cele amintite
mai sus, Cyan, Magenta, Yellow (galben) i Black (negru), daca este vorba de
procesul in 4 culori, existand si varianta de 6 culori. In acest process, fiecare dintre
aceste culori se aplica pe o plac de imprimare. Placile se folosesc pentru
combinarea culorilor de separatie pe hartie prin procesul numit tiparire. Pentru
imprimarea cu ajutorul imprimantelor laser sau inkjet procesul este asemanator, insa
nu se mai folosesc placi tipografice pentru transfer.
In procesul tipografic de separare a culorilor, fiecare culoare utilizata intr-un
document este separata in cele 4 culori primare, CMYK, fiecare plan de culoare
4

avand un anumit unghi. Fiecare dintre culorile primare este transpusa pe o placa de
imprimare utilizata apoi pentru tiparire. O astfel de placa (de exemplu Cyan) contine
toate elementele grafice ale paginii care au culoarea primara respectiva (in cazul
exemplului, Cyan) de diverse tonalitati.
Modul de realizare a separatiilor de culoare, se realizeaza digital in functie de
software-ul folosit pentru editare, cel al imprimantei RIP (imprimanta ce realizeaza
filmul tipografic) sau software-ul CTP-ului (computer to plate realizeaza direct
placile tipografice, eliminand necesitatea filmul).
Nu este nevoie de a realiza singuri separatia de culoare. In general documentul este
trimis catre tipografie sau biroul de DTP, acestia urmand sa realizeze pasii
premergatori procesului de tiparire, incluzand si separatia de culoare.
Pentru tipar se pot realiza documente digitale, care sa contina separatii compozit
(toate informatiile de culoare intr-un singur fisier) sau pre-separate (fiecare culoare
primara din sistemul CMYK, pe pagina proprie).
Mai jos puteti vedea incepand din stanga: imaginea originala CMYK, planul Cyan,
planul Magenta, Yellow (galben) si planul Black (negru).
Procesul de tiparire in 4 culori (policromie)
Pentru acest proces de imprimare color se utilizeaza culorile primare, substractive:
Cyan, Magenta, Yellow i Black. Procesul CMYK este cel mai utilizat proces de
imprimare, atat offset (tipar) cat si digital (imprimante, plotter).

Tipar digital

Conceptul de tipar digital face referire la metoda de a tipri materiale pe o

varietate de medii avnd ca surs o imagine digitala. n mod normal, acest
noiune face referire laprocesul de tiprire profesional prin care materialele
grafice create cu ajutorul unor programe mai mult sau mai puin specializate de
desktop publishing sau provenind din alte surse digitale sunt tiprite cu ajutorul
unor imprimante specializate n realizarea de formate mari sau capabile de
rezoluii nalte, imprimante care funcioneaz cu tehnologia bazata pe jet de
cerneal sau pe cea cu laser.
n principiu, costurile pentru materialele imprimate prin metoda de tipar digital ar
putea avea costuri aparent mai ridicate, dar aceste costuri sunt amortizate de
rapiditatea procesului datorat eliminrii unor etape consumatoare de timp i
resurse, absolut necesare n pregtirea matrielor pentru alternativele clasice de
tipar. De asemenea,tiparul digital asigur i o flexibilitate sporit, materialele
destinate tipririi putnd fi modificate cu uurin naintea fiecrei comenzi de
imprimare.
Tiparul digital este rspunsul industriei tipografice care vine cu avantajul
competitiv al rapiditii la cerinele unei piee care impune termene de livrare din
ce n ce mai scurte.

Tiparul digital i creeaz un avantaj net atunci cnd vrei s ai un produs final
rapid, la un pre bun, i, cel mai important, n ce cantitate doreti. Tiparul
digital este ideal n cazul tirajelor mici i mijlocii. Se realizeaz direct din computer,
ultimele ajustari putindu-se face, fara costuri suplimentare, chiar nainte de a da
bunul de tipar.

Calitatea este impecabil, deoarece imprimantele cu care lucrm sunt de cea mai
bun calitate. Se elimin astfel costurile mari cu filmele i plcile tipografice, costurile
de manoper a prepress-ului, care ajung uneori s dubleze preul unui produs. ns,
cel mai important avantaj este c scapi de stresul cantitii, deoarece poi tipri
chiar i ntr-un exemplar.
Dimensiunile pe care putem tipri sunt de pn la 45/32 de centimetri, cu o suprafa
printabil de 44/30,5 centimetri. Hrtia folosit, XEROX , poate varia de la cea cu
gramajul de 80 g/m2, pn la 350 g/m2, normal sau dublu cretat(lucioas sau
mat).
Rezoluia este cea mai bun, pentru c lucrm cu un partener de calitate: Konica
Minolta. mpreun producem documente de calitate, cu aspect profesional,
documente de nalt calitate pentru toate scopurile i ocaziile. Nu exist limit pentru
producerea de documente. Putem tipri de la cri de vizit la rapoarte financiare,
documente de marketing, pliante, fluturai sau afie. Imprimantele cu care lucrm
asigur culori reale i consistente pentru toate tipurile de documente printate.
Tehnologia de nalt calitate permite realizarea unei caliti constante, de la prima la
ultima pagin printat.
La tiprire se adaug finisarea produsului, respectiv tierea, biguirea, tanarea,
capsarea sau spiralarea.

Este de 2 tipuri:
1. imaginea se creaza direct n maina de tipar = DI,(computerto-press)
2. tipar din baza de date variabile:
- imprimarea laser, unde capul de scriere creeaza o imagine electrostatica
ce va atrage pulberea de tipar (toner); - imprimarea cu jet de cerneala sau
bule;
- tiparul termic, unde capul de scriere emana caldura pentru a imprima pe
suporturi de tipar termosensibile;
- imprimante matriciale, la care capetele de tipar actioneaza mecanic
asupra suportului de tipar.

TIPARUL DIGITAL SE REALIZEAZA DIRECT DE PE CALCULATOR SI ESTE

UTILIZAT IN SPECIAL PENTRU LUCRARILE COLOR CU TIRAJ MIC. NOILE
TEHNOLOGII DE IMPRIMARE DIGITALA ADUC AVATANJE TEHNICE SI OPTIUNI
MULTIPLE. TIPARUL DIGITAL ARE AVANTAJUL UNUI COST MIC PENTRU TIRAJE
REDUSE, NEEXISTAND DIFERENTE MARI DE PRET INTRE TIRAJE DIFERITE.
8

Tipar inalt
Tiparul nalt este un procedeu de imprimare a textului i imaginilor unde suprafa a
activ a clieului tipografic este reliefat fa de suprafa a neutr, spre deosebire
de tiparul adnc unde suprafaa activ este gravat n adncime. Pe suprafa a
activ, a crei orientare este inversat, se aplic cerneal iar apoi este presat ntr-o
coal de hrtie pentru a obine o imagine pozitiv orientat de la stnga la dreapta.
Presarea foii de hrtie se face de obicei fie cu ajutorul unei plci suprapuse peste
aceasta, fie cu o rol.
Imprimeurile obinute prin acest procedeu, n special cele artistice, se
numesc stampe.
Familia tehnicilor tiparului nalt include xilogravura, metalogravura, gravura chimic n
relief, linogravura, unele tipuri decolografie .a.
Imprimarea tradiional a textului cu blocuri mobile este de asemenea o tehnic a
tipatului nalt. Aceasta a nsemnat c xilogravurile erau mult mai u or de folosit ca
ilustraii pentru cri, putnd s fie imprimate mpreun cu textul. Ilustra iile n
adncime, trebuiau imprimate separat.
Tiparul nalt reprezint una dintre familiile tradi ionale ale tehnicilor de stampare,
mpreun cu familiile tiparului adnc itiparului plan. Progresele moderne au dus la
apariia i altor tipuri.

Tipar adanc

10

Tiparul adnc este o categorie a tehnicilor de stampare n care imaginea este

incizat ntr-un suport, numitclieu, zonele incizate reinnd cerneala. Clieul
reprezint negativul gravurii. Gravarea negativului se face fie chimic, cu ajutorul
acizilor (acvaforte, acvatint, mezzotint etc.), fie macanic, cu ajutorul dlilor sau
acelor (ac rece), fie printr-o combinaie a celor dou (taille douce). Deasupra
negativului se aaz o foaie de hrtie i se aplic presiune cu ajutorul unei role
metalice grele sau cu un mecanism de tip menghin. Presiunea aplicat determin
transferarea cernelei din inciziile clieului pe suprafa a foii de hrtie. Imaginea
imprimat obinut poart numele de stamp i reprezint pozitivul gravurii.
Tiparul adnc reprezint una dintre cele trei mari categorii tradi ionale ale metodelor
de imprimare, alturi detiparul nalt (tipar cu za, flexografie etc.) i tiparul
plan (litografie).

Gravura chimic[modificare | modificare surs]

n cazul gravurii chimice, clieul pe care se graveaz negativul const ntr-o plcu
metalic, de obicei dincupru sau zinc. Plcua este acoperit cu un vernis, o soluie
format din rini i un solvent, care nu este atacat de acid. Folosind un ac (sau o
alt unealt ascuit) se traseaz desenul prin zgrierea vernisului, dezvelind
suprafaa plcuei. Aceasta este apoi cufundat n acid azotic. Acidul corodeaz
11

suprafaa plcuei care a fost expus prin ndeprtarea stratului protector de vernis,
crendu-se astfel adncituri n clieul metalic. Dup ce este suficient de corodat,
plcua este scoas din baia de acid iar vernisul este ndeprtat pentru pregtirea
urmtorului pas din procesul gravurii.[1]
Pentru inprimarea clieului incizat, se aplic cerneal pe suprafa a acestuia
asigurndu-se buna ei ptrundere n adncituri [2]. Plcua este frecat cu tarlatan
(sau alt pnz) pentru ndeprtarea grosului cernelei i apoi tears mai bine cu
ziar sau pagini de cri de telefoane nvechite, lsnd cerneal doar n adncituri. O
foaie de hrtie umed este aezat peste plcu , astfel nct, la trecerea prin pres,
hrtia umezit va putea fi forat n adnciturile umplute cu cerneal. [2] Plcua i
hrtia sunt apoi acoperite cu o estur groas pentru asigurarea distribuirii egale a
presiunii presei.[3] Dup trecerea prin pres, clieul i hrtia sunt descoperite i
dezlipite unul de cellalt, fiind relevat stampa creat.

Gravura mecanic[modificare | modificare surs]

n cazul gravurii mecanice clieul este incizat direct cu acul sau dlti a, procedurile
ulterioare fiind aceleai ca i n cazul gravurii chimice.

12

Tiparul Plan

Tiparul plan, planografia sau imprimarea planografic reprezint o categorie a

tehnicilor de imprimare n cazul creia suprafa a activ a cli eului tipografic se afl la
acelai nivel cu suprafaa neutr, spre deosebire de suprafa a activ reliefat
atiparului nalt sau cea adncit a tiparului adnc.
Acesta include procedee planografice precum litografia sau monotipia. Litografia se
bazeaz pe principiul neamestecrii apei i uleiului, clieul tipografic fiind mpr it n
zone acvafile (care rein apa i resping uleiul) i acvafobe (care resping apa i re in
uleiul), determinnd astfel modul n care cerneala tipografic este distribuit pe
suprafaa clieului. Monotipia const n simpla aplicare a cernelei sau vopselei pe o

13

suprafa plan i presarea ulterioar a acelei suprafe e pe coala pe care se vrea

transpus imaginea.

La tiparul plan, atat elementele imprimabile cat si cele neimprimabile se

afla practic in acelasi plan. Diferenta intre cele doua tipuri de elemente
constitutive ale formei nu se mai realizeaza printr-o diferenta de inaltime,
ci prin proprietati fizice si chimice deosebite. Forma de tipar este pregatita
in asa fel incat elementele imprimabile sa devina oleofile, adica sa permita
depunerea cernelii grase de tipar pe suprafata lor, iar elementele
neimprimabile hidrofile, adica sa permita depunerea apei, ceea ce are ca
efect respingerea cernelii.
In timpul imprimarii, forma este acoperita succesiv cu apa si cu
cerneala. Datorita proprietatilor fizico-chimice mentionate, cerneala va
adera numai pe elementele imprimabile, de unde se transfera pe hartie,
elementele neimprimabile retinand apa si impiedicand astfel depunerea
cernelii pe ele.
Este un procedeu de imprimare care foloseste forma de tipar
a carei suprafata activa 1 (fig.6.)se situeaza practic in acelasi plan
cu suprafata neutra.

14

Fig.6. Forma de tipar plan si modul de imprimare. 1- elemente tiparitoare, 2- suprafata neutra, 3cerneala, 4- haria.
Elementele tiparitoare 1 au proprietatea (capatata in urma prelucrarii chimice) de a
retine cerneala si a respinge apa. Ele sunt deci elemente oleofile.

In realitate si la tiparul plan exista o diferenta de nivel intre

elementele formei, care difera in functie de modul de pregatire al placii: la
copierea pozitiva elementele imprimabile se afla sub nivelul elementelor
neimprimabile, in timp ce la copierea negativa se afla deasupra. Diferenta
de nivel este neinsemnata (de ordinul micronilor), nu are un efect esential
in procesul de imprimare si de aceea se neglijeaza.

Tiparul plan direct

Este in prezent foarte putin folosit, deoarece uzura formei la imprimarea

directa este foarte mare, hartia actionand ca un abraziv datorita neuniformitatilor
sale. Hartia vine in contact direct cu forma de tipar acoperita cu cerneala. Tiparul
direct a fost inlocuit cu tiparul plan indirect sau ofset.

15

Fig. 7.. Imprimarea la

tiparul plan :
a - procedeul direct ; b- procedeul indirect

Tiparul serigrafic

Serigrafia este un procedeu de imprimare pe suprafee netede care const n

aplicarea pe materialul pe care se imprim a unui strat de cerneal printr-un ablon
cu decupri acoperite cu o sit fin. Imaginea realizat prin imprimarea serigrafic
este format dintr-un numr de puncte care este dat de numrul de ochiuri al sitei din
care se realizeaz masca.
Imprimarea se poate face pe materiale textile (tricouri, geci, sepci etc.) sau pe
materiale solide (autocolant, agende, calendare, cr i de vizit etc.)

16

Serigrafia, ca metoda de imprimare, a fost recunoscuta in China, in timpul dinastiei

Song, intre anii 960 si 1279, in Japonia si in alte tari asiatice. In Europa, serigrafia
a fost introdusa de mesterii asiatici spre sfirsitul anilor 1700, dar nu a fost
acceptata decit intr-o foarte mica masura. Dar, in 1907, in Anglia, serigrafia a fost
patentata de Samuel Simon, ca metoda de imprimare a tapetului, pe suport de
lina, matase si alte tesaturi fine. In anii 1930, artistii vremii au inceput sa
foloseasca serigrafia pentru imprimarea pe obiecte de ceramica, sticla si textile. In
prezent serigrafia este folosita pentru imprimarea unor imagini, ori modele grafice
pe diferite produse: tricouri, jachete, palarii etc. Textilele, lemnul, metalul,
plasticul, pielea, hartia si sticla sunt numai citeva dintre suporturile posibile pentru
imprimat.

Metoda serigrafica se deosebeste de celelalte metode de imprimare prin

simplitatea, accesibilitatea si posibilitati artistice. Metoda de imprimare prin
sablon are posibilitati tehnologice foarte largi:
diversitatea suportului imprimat (pelicula, carton, tesaturi, metale, sticla,
lemn si altele) cit si de imprimarea confectiei gata (plate electronice, scoarte,
ambalaj).
grosimea considerata ale suportului (pina la 20mm si mai mult);
viteza de confectionare a formelor;
grosimea stratului de cerneala constituie de la 6 pina la 100m ceea ce
asigura obtinerea imaginii intensive, iar la necesitate si reliefate;
utilizarea cu efect maximal a cernelurilor fluorescente, sidefate;
avantajul alegerii formatului in limite variate. In prezent prin metoda
semiautomata se poate imprima pe formatul 3/5m, iar prin metoda automata
1,5/2,5m;
posibilitatea lacuirii productiei;
permite imprimarea unui exemplar redus, insa tirajul optimal este de la 50
in sus;
rezistenta ridicata a vopselelor la frecare, zgiriere;
rezistenta ridicata la raze UV.

17

De la imprimarea unui simplu rind de text pe o bricheta pina la reproducerea in

policromie a unor lucrari de arta, serigrafia acopera o gama foarte larga de
aplicatii; avantajul major, fata de metodele traditionale de imprimare, il constituie
posibilitatea imprimarii, cu usurinta pe suporturi extrem de diverse: hirtie, PVC,
nylon, textile, sticla-portelan, metal, lemn, cauciuc, piele, s.a.m.d.
Imprimarea serigrafica se poate realiza la orice scara dimensionala, de la formate
mici, de 3x5 cm, caracteristice imprimarii pe carduri sau CD-uri, pina la dimensiuni
foarte mari, de 3,5x12 m, corespunzatoare posterelor. Astfel, se poate spune ca
serigrafia este o metoda universala de imprimare si versatilitatea sa nu poate fi
intilnita la nicio alta metoda de imprimare cunoscuta pina in prezent. Orice
imprimare serigrafica inseamna: ecran serigrafic, cerneala, racleta si masina de
serigrafiat. Cum in esenta ei, serigrafia inseamna transferul unor cerneluri printr-o
sita de poliester pe un anumit suport, rezulta ca piesa de baza in tot acest proces
este sita; tot ceea ce numim generic "echipament serigrafic" reprezinta un
ansamblu de componente care ofera pregatirea adecvata a sitei si apoi la
facilitarea procesului de transfer.
18

Forma de tipar

Este elementul particular pentru fiecare tiparitura, de pe care se obin elementele grafice
pentru multiplicare prin diverse procedee de tipar. Aceste elemente pot fi transmise direct de
pe forma de tipar pe suportul de imprimare sau pot fi transpuse cu ajutorul unui cilindru de
transpunere. Forma de tipar are rolul de a delimita elementele imprimabile de elementele
neimprimabile. In industria poligrafica se cunosc 5 tipuri de procedee de tiparire i pentru
fiecare, diferenierea dintre elementele imprimabile i cele neimprimabile se face prin alte
mijloace: Tiparul plan- lithographie offset Tiparul inalt- letterpress si fexografie Tiparul
adnc- rotogravura, tampografia Tipar serigrafic Tipar digital

19

20