UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE

1. CE ESTE POLIGRAFIA?
Poligrafia este ramura tehnicii ce include totalitatea proceselor de
reproducere grafica si multiplicare a textelor si ilustratiilor.
2. CLASIFICAREA PRODUSELOR IMPRIMATE

un prim criteriu - functia indeplinita de ele:

-

reclama scrisori de reclama, cataloage de

vanzari, pliante, afise

stiri si informare ziare, buletine de stiri, reviste,

cataloage, carti de vizita

tranzactionare
etichete

formulare

tipizate,

ambalaje,

educatie carti, atlase, dictionare, enciclopedii

divertisment reviste si carti

al doilea criteriu - functie de frecventa de publicare

-

tiparituri comerciale

tiparituri periodice

Tipariturile comerciale se refera la imprimarea

ocazitionale ( pliante, carti de vizita, afise, etc ).

tipariturilor

Tipariturile periodice - apar periodic ziare, reviste, buletine, etc.

Cel mai adesea tipariturile sunt impartite pe urmatoarele grupe de
produse:

carti

reviste

ziare

brosuri

ambalaje

Cartile lucrari tiparite, brosate sau legate ce cuprind penste 80

pagini de text si materiale illustrate.
Revistele publicate periodic cu un anumit domeniu de preocupari
( literare, stiintifice, artistice, etc ) si care se adreseaza unui anumite
categorii de cititori sau cu domenii diferite de preocupari prin mase largi
de cititori.
Ziarele publicatii periodice cu caracter de masa ce apar zilnic cu
scopul de a informa imediat asupra evenimentelor politice, cuprinzand si
stiri de ordin social, economic, stiintific, cultural.
Brosuri - lucrari tiparite cuprinzand pana la 80 de pagini cu
coperta in general dintr-un material flexibil.

MODULUL I UTILIZAREA TEHNOLOGIILOR IT IN POLIGRAFIE

Utilizarea tehnologiilor IT in poligrafie

1. Selecteaza resursele harware si software specifice etapei prepress

( Sapt. 1)

Echipamente IT cu destinatie editorial tipografica. Resurse

harware specifice etapei prepress- prezentare, mod de
functionare:

Computer ( Macintosh )

Imprimante : laser( color, alb- negru), cerneala

Scanare

Camere digitale

Aparate foto digitale

Conectare si pornirea echipanentelor:

Suporturi de stocare a datelor: HDD, FDD, CD-ROM,

DVD-ROM, Compact Flash, PC Cards, Smart Media,
Clic Disk, Memory Stick, SecureDigital Card, Zip

Tipuri de conectare: serial, USB, paralel, conexiune

Web

Resurse software specifice etapei prepress- prezentare,

elemente de interfata:

Software pentru culegerea si prelucrarea textului

Software pentru prelucrarea imaginii

Software pentru operatii Web

Ce inseamna prepress?
Prepress= pregatirea formei de tipar
1. Echipamente IT cu destinatie editorial tipografica. Resurse
harware specifice etapei prepress- prezentare, mod de functionare
Computer = este un instrument de lucru esential.
Calculatoarele care sint programabile liber si pot, cel putin in
principiu, prelucra orice fel de date/informatii se numesc universale
(engleza: general purpose, pentru scopuri generale).
Computerele actuale nu sint doar masini de prelucrat informatii, ci si
dispozitive care faciliteaza comunicarea respectivelor informatii intre doi
sau mai multi utilizatori, de exemplu sub forma de numere, text, imagini,
sunet sau video.
Componenta de baza a acestuia este unitatea centrala. Acesta preia
comenzile utilizatorului, le memoreaza, le proceseaza, stocheaza datele.

In calculator, informatiile sunt stocate in principal pe unitati de hard

disk.
La unitatea centrala sunt conectate o serie de alte echipamente
( tastatura, monitor, mouse, imprimanta, etc ).
Macintosh
In 1984, compania Apple a lansat pe piata un microcalculator
destinat uzului personal, numit Macintosh si alintat Mac.
Prin accesibilitatea sa in privinta pretului, dar mai ales datorita
usurintei in utilizare, Mac-ul a fost prototipul tuturor calculatoarelor
personale de astazi. In cei 15 ani care au trecut, calculatoarele personale
au cucerit lumea si au schimbat-o sensibil, prin sporirea semnificativa a
rolului individului in viata economica .
Beneficiind de interfata grafica prietenoasa de aparitia mause si a
unor pachete de programe cum ar fi MACPUBLISHER sau ADOBE
PAGEMAKR, produsul Apple a deschis drumul calculatoarelor personale de
azi. Incepand cu 1985 odata cu lansarea primelor imprimante laser
Macintosh a devenit un standard in poligrafie. In ultimii ani a inceput sa
piarda teren in fata calculatoarelor compatibile IBM mai ales datorita
portarii pachetelor software si pe sistemul de operare Windows.
Imprimantele = sunt utilizate pentru a tipari informatiile de pe
calculator.
Dupa modul in care imaginea documentului este transpusa pe hartie
avem trei tipuri de imprimante:
-

imprimante cu jet de cerneala ( literele, graficele,

imaginile, toate se formeaza prin stropirea foii cu
picaturi fine de cerneala extreme de bine dirijate):

imprimante cu laser (in care principiul de formare

a imaginii este similar celui de la xero-copiator,
substanta depusa pe hartie numindu-se toner )

imprimanta matriceala ( textul se formeaza prin

faptul ca o multime de ace apasa dupa
forme/configuratii prestabilite o banda tusata asupra
foii.)

Pentru a tipari va trebui sa ne asiguram de urmatoarele:

imprimanta este conectata la calculator, are disponibila hartie

pentru tiparire, este pornitasi semnaleaza disponimilitatea de
inccepere a operatiunii
programul cu care dorim sa tiparim documentul recunoaste
imprimanta noastra
parcurge fazele de initiere/derulare normala a tiparirii( controlam
aspecte precum: nr. De copii dorite, calitatea tiparirii, folosirea
culorii.)

Din pct. De vedere al modului in care se realizeaza tiparirea pe suportul

extern( fie pe hartie taiata la format standard A4 sau A3, fie hartie
continua cu perforatii si pretaiata, fie calc, folie de plastic) vom distinge:
Imprimante cu jet de cerneala se arunca jeturi infime de cerneala pe
suportul de tiparire. Au un cap separate pentru culoarea neagra si unul
( sau mai multe) pentru color. Nuantele de culoare se obtin prin combinatii
de 3 4 culori fundamentale ( in conformitate cu una dintre schemele
consecrate):
- RGB red green - blue ( rosu verde albastru )
- CMYK cyan magenta- yellow negru ( albastru rosu galben
negru ).
Ofera o calitate buna, este folosita la tiparirea documentelor uzuale,
continand eventual tabele, grafice si imagini.Se recomanda cand este
folosita o singura culoare. Cernelurile fiind scumpe nu se potriveste pt.
situatii de tiparire in volum foarte mare.
Imprimanta cu laser printr-un efect optic, se incarca electrostatic
foaia de hartieexact dupa configuratia documentului, iar peste foaia astfel
electrizata se presara substanta active ( tonerul.)
Calitate deosebit de buna, viteza mare de tiparire, pretul nu este foarte
ridicat al consumabilelor, se recomanda pt, tiparirea lucrarilor tipografice (
unde se cere precizie si calitate ridicata), volum foarte mare de tiparire.
Imprimantele evaluate si destinate a lucra in medii complexe( retele
departamentale de intreprindere) unde se prevad a se tipari 10.000
300.000 pagini /luna.
Imprimanta matriceala pretul la consumabile este redus, are
posibilitatea de a folosi copierea prin indigo sau cu hartie autocopiativa.

Scanerul - este un aparat folosit la introducerea in calculator a

imaginilor existente pe suport extern ( fotografii, harti, planuri, desene
tehnice, etc ). Scanerul va citi imaginea banda cu banda si o va trimite
calculatorului, respective unui program capabil sa lucreze cu imagini
( editor de imagine). Pentru a copia imaginea vizualizata si pentru a o
transpune in formatul de prezentare interna a calculatorului , respectiv
intr-un fisier de imagine )scanerul se foloseste de o tehnologie optica
bazata pe o baterie de senzori care citesc lumina reflectata de imagine.
In functie de modul de deplasare a echipamentului optic ( lumina +
elemente sensibile) fata de hartia copiata, exista mai multe modele de
scanere:
- cu o foaie fixa asezata pe un suport transparent pe sub care se
trece echipajul mobil ( flat scanner);
- cu tambur ( echipajul optic este fix, iar foaia este trasa / rulata
prin fata acestuia);
- handy scanner ( echipajul optic este plimbat manual, ca un
mouse, deasupra imaginii copiate).
Formatele pe care le poate scana sunt: A4, A3, A2, A1, A0.
Aparatul foto digital
Aparatul foto digital este un dispozitiv electronic folosit pentru a captura
si stoca fotografii intr-un format digital, nu pe un flm fotografic sau banda
magnetica.
Unele aparate foto moderne sunt multifunctionale putand inregistra sunet
sau imagini in miscare.
Pot fi clasificate in mai multe categorii:
-

video-camere - ale caror principal scop este inregistrarea de

imagini in miscare stocarea nemaifacandu-se pe banda magnetica ci
pe suport digital

camera digitala cu previzualizare este camera la care principalul

mijloc de incadrare reprezinta un ecran electronic de obicei LCD.

camerele digitale compacte sunt formate din majoritatea

camerelor caracterizate prin usurinta in folosire si focalizare.

SLR- uri digitale se bazeaza pe SRL urile clasice darn u folosesc

film foto ci dispozitive electronice.

SLR = sunt camerele foto care folosesc un sistem de miscare a unor

oglinzi si de vizualizare prin prisma.
Faciliteaza stocarea si inregistrarea imaginilor in computerele
personale, sporind totodata si capacitatea de a sterge imaginile
nereusite chiar din aparatul foto sau software.
O imagine digitala este o reprezentare a unei imagini reale bidimensionale (imagine in '2D'), ca o multime finita de valori digitale
numiteelementele imaginii sau pixeli.
Camere video digitale
Numite si WebCam sunt destul de simple si de accesibile, fiind
ideale pentru video-conferinte sau pt. inregistrarea unor filmulete scurte
in jurul PCului.
De cele mai multe ori este vorba despre un ochi digital instalat fie
deasupra monitorului, fie pe cutia unitatii centrale si care priveste spre
utilizatorul PC-ului.
Camera video serveste atat la inregistrarea de secvente video ( AVI ,
MPG ) cat si la capturarea de instantanee ( fotografierea obiectului vizat si
stocarea acestor imagini ca fsiere in memoria calculatorului. Calitatea
imaginilor nu este grazava, insa pt. video telefonie este suficienta.
Suporturi de stocare a datelor:
Hard-disk-ul (HDD) - aici se stocheaza informatia sub forma de
fisiere. Datele sunt memorate magnetic( precum muzica pe o caseta audio
)deci este o memorie permanenta. HDD- face parte din categoria
memoriilor de masa sau externe, fiind deci destinata memorarii
informatiilor/datelor de durate de timp mai mare.
Hard-disk-ul este format din mai multe discuri. In general pe fiecare
fata a fiecarui disc este cate un cap de citire. Toate capetele de citire sunt
prinse intre ele astfel ca se misca simultan.
In 1954 IBM a inventat primul hard-disk cu o capacitate,
extraordinara pentru acea perioada , de 5MB. Cu 25 de ani mai tarziu

cunoscutul producator de HDD-uri, Seagate introduce pe piata primul HDD

pentru calculatoare personale , capabil sa inmagazineze panala 40 MB.
CD-ROM - constitue un alt suport de memorie externa cu caracteristici
superioare fata de discurile flexibile.reprezinta suportul de memorie in
plina ascensiune datorita facilitatilor deosebite pe care le prezinta, atat in
ce priveste tehnologia avansat de fabricatie,cat si in ce priveste modul de
organizare si de accesare a informatiilor .Stocarea si accesarea datelor de
pe CD-ROM-uri, se realizeaza prin mijloace optice cu o viteza mult mai
rapida, care reduc numarul de componetnte mecanice si maresc
fiabilitatea suportului.
Discurile CD-ROM si discurile CD-audio sunt asemanatoare (unii
spun identice) dar in acelasi timp sunt si diferite unele fata de altele.Ele
sunt identice ca suport,ca principiu de citire,si ca marime si format
fizic,insa difere din punct de vedere al continutului informational si al
unitatilor hard pentru inregistrare si redare.Un CD-audio, introdus insa intro unitate hard de CD-ROM,va putea fi citit si redat fara probleme.
Principalele caracteristici de performanta ale unitatilor de CD sunt :
-

capacitatea de stocare ;

timpul de acces ;

rata de transfer ;

viteza de lucru.

Unitatea de discheta se mai numeste si floppy-disk si foloseste

la memorarea informatiilor pe care dorim sa le transbordam de la un
calculator la altul. Altfel spus este o forma de memorie portabila. De fapt i
se spune discheta pentru ca in interioul casetei se afla un disc mic si
subtire pe a carui suprafata magnetica se poate memora informatii de
durate mari de timp. Toate calculatoarele au in dotare o unitate de
discheta prin care se pot citi si scrie dischete. Discheta face parte din
categoria memoriilor externe, destinate sa inregistreze permanent date.
DVD-ROM( Digital Video Disk) Pentru a rula un DVD ,este
nevoie de o unitate DVD-ROM - arata la fel ca unitatea de CD-ROM, dar
are doua lasere:unul pentru citirea CD-urilor clasice,iar celalalt pentru
discuri DVD.Dupa ce am instalat o unitate DVD-ROM in PC,el va putea sa
citeasca orice tip de CD - fie el vechi sau mai nou.

Una din primele aplicatii ale discurilor DVD este inlocuirea casetelor video.
Natura digitala a inregistrarii pe acest suport si suportul propriu-zis ofera
numeroase avantaje fata de inregistrarea analogica si alte suporturi, de
exemplu o calitate video si audio superioara, interactivitate, costuri de
distributie mai reduse, durata de viata mai ridicata.
Memory stick este un dispozitiv de dimendiuni reduse care poate
memora date pt. a fi transportate lejer de la un calculator la altul .
Aceasta memorie se conecteaza la un port USB al calculatorului, iar
sistemul de operare o vede imediat si o poate folosi direct pentru
citire/scriere de date mobile.
Memoria externa deosebit de mobila, avand ca denumire alternative
flash memory poate stoca o cantitate rezonabila de date ( 64, 128, 256,
512, 1024 MB).
CONECTAREA SI PORNIREA ECHIPAMENTELOR
Tipuri de conectare:
-

serial

paralel

In cazul legaturilor seriale mesajul se transmite prin succesiuni

temporale de biti. Viteza de transmisie se exprima in biti/secunda ( bps ).
Acest mod de comunicatie este folosit la schimbul de informatie intre
unitatile fizice ale unui system plasat la distanta.
In cazul legaturilor paralel mesajele sunt organizate in cuvinte care se
transmit succesiv in timp.
Conexiunile paralele se realizeaza cu ajutorul unor porturi
paralele introdus pentru prima oara de IBM in 1981 pentru conectarea
imprimantelor paralele. A fost standardizat prin standardul IEE1284 prin
care se defineste comunicatia paralela bidirectionala de mare viteza intre
calculatorul PC si periferice externe.
Daca la inceput imprimanta era singurul periferic conectat la portul
paralel in timp portul paralel a devenit principala cale de conectare a
diverselor echipamente periferice.
Principalele neajunsuri ale unui port paralel sunt :
-

rata de transfer de maxim 150 KBps

nu exista standard pentru interfata electrica

limitare a lungimii de cablu exterior la 1.8m

Componentele unui sistem de comunicatie seriala sunt

urmatoarele:
1. ETD Echipamente terminale de date (calculatoare, terminale de date).
Acestea contin si interfetele seriale sau controlerele de comunicatie.
2. ECD Echipamente pentru comunicatia de date. Aceste echipamente
se numesc modemuri si permit calculatorului sa transmita informatii
printr-o linie telefonica analogica. Functiile principale realizate de un
modem sunt urmatoarele:
Conversia digital/analogica a informatiilor din calculator si conversia
analog/digitala a semnalelor de pe linia telefonica analogica.
Modularea/demodularea unui semnal purtator. La transmisie, modemul
suprapune (moduleaza) semnalele digitale ale calculatorului pe frecventa
purtatoare a liniei telefonice. La receptie, modemul extrage
(demoduleaza) informatiile transportate de semnalul purtator si le
transfera calculatorului.
3. Linia de comunicatie reprezinta o linie fizica sau o linie telefonica. Linia
telefonica poate fi, la randul ei, o linie comutata (conectata la o centrala
telefonica) sau o linie inchiriata (dedicata).
4. Circuitul de date cuprinde portiunea dintre doua echipamente terminale
de date, deci, modemurile si linia de comunicatie. In cazul unor distante
reduse, este posibila comunicatia seriala directa intre doua echipamente
terminale de date prin linii fizice, fara utilizarea unor modemuri. In acest
caz, circuitul de date este reprezentat de aceste linii.
5. Legatura de date contine circuitul de date si interfetele seriale ale
echipamentelor terminale de date.
Numarul echipamentelor interconectate printr-o legatura seriala
poate fi de doua (intr-o legatura punct la punct) sau mai mult de doua
(intr-olegatura multi-punct).
Tipuri de comunicatie seriala

Din punct de vedere al directiei de transfer exista urmatoarele tipuri

de comuncatii seriale :
- simplex datele sunt transerate intotdeauna in aceeasi directie, de
la echipamentul transmitator la cel receptor
- semiduplex fiecare echipament terminal de date functioneaza
alternative ca transmitator iar apoi ca receptor.
- duplex datele se transera simultan in ambele directii.
Resurse software specifice etapei prepress prezentare,
elemente de interfata
Software pentru culegerea si prelucrarea textului.
1. Microsoft Word
2. PageMeker
Microsoft Word
WORD-este un procesor de texte si are facilitati incorporate care
permit crearea si salvarea documentelor cu usurinta.
Unul dintre principalele avantaje ale editorului Word este interfata
grafica extrem de prietenoasa cu utilizatorul.
Dintre serviciile de editare avansate oferite de Word amintim:
crearea si modificarea tabelelor, scrierea pe coloane, introducerea de
imagini si diagrame in document, folosirea de stiluri si formate de
document integrate (eventual cu imagini si desene existente), verificarea
textelor din punctul de vedere al corectitudinii lexicale si sintactice,
introducerea in documentele Word de foi de calcul sau diagrame din alte
aplicatii Windows.
Notiunea de procesare a
prezentarea editorului MSWord.

unui

text

si

formatare,

cu

Procesarea de text reprezinta tehnologia de creare, manevrare si

aranjare a documentelor de tip text, cu ajutorul unui sistem de calcul.
Un procesor de text este un ansamblu de programe care permite
introducerea, editarea, formatarea si tiparirea documentelor de tip text.
Procesoarele de text moderne permit urmatoarele operatii:

- introducerea de text sub forma de caractere ASCII ( sistem de

codificare a caracterelor bazat pe alfabetul englez)
- editarea textului introdus;
- manevrarea blocurilor de text;
- specificarea corpului de litera (fontului) utilizat (tipul si marimea
caracterelor) si a aspectului acestuia (scris ingrosat, inclinat sau subliniat);
- specificarea dimensiunilor paginii documentului, a limitelor laterale
si a orientarii paginii (portret sau peisaj-landscape);
- inserarea si editare de imagini, grafice, ecuatii si tabele;
altul;

cautarea unui sir de caractere si, eventual, inlocuirea acestuia cu

- alinierea textelor, titlurilor sau paragrafelor;

- corectura gramaticala;
- indexarea documentului si realizarea cuprinsului;
- prezentarea textului pe mai multe coloane;
- tiparirea la imprimanta a documentelor;
- salvarea automata a textului in timpul lucrului, si multe altele.
Procesarea de text prezinta doua aspecte distincte:
1.
Editarea documentelor, este operatia care implica scrierea,
inserarea, stergerea, mutarea, copierea, inlocuirea etc. a textului,
imaginilor, tabelelor sau altor obiecte realizate;
2.
Formatarea, este etapa in care materialul este prelucrat in vederea
tiparirii la imprimanta (identificare text, aliniere pe pagina, spatierea
diferita a randurilor, paginare automata, scrierea pe doua sau mai multe
coloane etc.).
Din punct de vedere al organizarii, textul trebuie privit sub doua
aspecte:

a)aspectul fizic, in cadrul caruia se vor avea in vedere limitarile

suportului (hartia) pe care se tipareste, astfel ca textul este divizat in
pagini. Fiecare pagina are o anumita dimensiune si este alcatuita din
urmatoarele elemente (figura 1): antetul (header), zona de text, zona de
subsol (footer) pentru diverse note sau informatii suplimentare si
marginile (st`nga, dreapta, sus, jos).
b) aspectul logic, conform caruia textul este format din paragrafe,
iar acestea sunt alcatuite din cuvinte. Paragrafele pot contine informatii cu
urmatoarele semnificatii: titlu sau subtitlu, rand liber, grup de fraze
separate prin punct si spatiu, care refera semantic o anumita idee.
Organizarea textului din punct de vedere fizic ramane in sarcina
programului. Acesta organizeaza documentul sub forma de pagini cu
dimensiuni clar determinate si care contin toate zonele prezentate mai
sus. Organizarea textului din punct de vedere logic sub forma de
paragrafe tine de utilizator. El trebuie sa introduca textul de la tastatura,
in mod continuu, avansul cursorului pe randul urmator fiind realizat
automat de catre program. Trecerea la un paragraf nou se realizeaza
apasand tasta ENTER.
1.

Crearea unui document nou

Pentru a crea un document nou trebuie sa selectam optiunea New din

meniul File, sa
apasam
butonul
corespunzator
din
bara
de
instrumenteStandard sau sa folosim combinatia de taste Ctrl-N.
MS-Word creeaza orice document pornind de la un document sablon
(template) predefinit. Acest sablon reprezinta un model pentru noul
document si contine o serie de elemente caracteristice cum sunt:
marimea si organizarea paginii, stiluri de scriere particularizate, anumite
siruri de caractere care sunt comune unei categorii restranse de
documente.
2. Deschiderea unui document existent
Deschiderea unui document existent se realizeaza fie prin selectia
optiunii Open din meniul File, fie prin apasarea butonului corespunzator
din bara de instrumente Standard. Programul Word permite deschiderea si
a altor tipuri de documente, create de catre alte programe de procesare
de text, prin specificarea tipului de fisier cautat in lista derulanta
corespunzatoare, situata in partea de jos a ferestrei de dialog.
3. Inchiderea documentului curent

MS-Word este o aplicatie de tipul multidocument. Aceasta inseamna

ca programul permite deschiderea mai multor documente simultan, desi
de lucrat nu se poate lucra, la un moment dat, decat intr-un singur
document, numit document current. Cand nu mai este nevoie de un
document, acesta poate fi inchis fie prin selectarea comenzii Close din
meniul File, fie prin inchiderea ferestrei in care este deschis documentul,
folosind butonul din coltul dreapta sus alacesteia.
4. Salvarea documentelor
Pentru salvarea documentelor se poate selecta optiunea Save din
meniul File, se poate apasa butonul corespunzator din bara de
instrumenteStandard sau se foloseste combinatia de taste Ctrl-S.
5. Editarea textului
Operatia de editare a unui text presupune adaugarea de noi cuvinte
sau caractere, stergerea unor caractere, cuvinte sau fraze intregi,
multiplicarea prin copiere a unor cuvinte ori fraze, sau mutarea in alta
pozitie a cuvintelor sau frazelor.
6. Stergerea textului
Stergerea unui caracter se poate face cu tastele Backspace (sterge
caracterul aflat la stanga cursorului) sau Delete (sterge caracterul aflat la
dreapta cursorului).
7. Pozitionarea si deplasarea cursorului in text
Plasarea cursorului intr-o anumita pozitie se poate face cu ajutorul
mouse-ului, dand un click in pozitia dorita, sau prin deplasarea acestuia cu
tastele cu sageti.
8. Selectarea unui bloc de text
Selectarea unei zone (un bloc) de text se poate face cu ajutorul
mouse-ului sau cu ajutorul tastelor cu sageti. Pentru a selecta o fraza
intreaga se mentine apasata tasta Ctrl si se executa un click pe fraza
respectiva. Pentru a selecta un bloc de text cu ajutorul tastelor se
pozitioneaza cursorul la inceputul zonei de text dorite, se tine apasata
tasta Shift si se deplaseaza cursorul cu ajutorul tastelor cu sageti pana in
pozitia dorita.
9. Copierea si mutarea blocurilor de text

se selecteaza zona de text dorita cu metodele prezentate mai

sus;

se da comanda Copy din meniul Edit, daca se doreste copierea

zonei, sau comanda Cut, daca se doreste mutarea acesteia (se pot folosi
combinatiile de taste echivalente Ctrl-C, respectiv Ctrl-X);

se pozitioneaza cursorul in pozitie dorita;

se selecteaza comanda Paste din meniul Edit sau se foloseste

combinatia de taste echivalenta (Ctrl-V);
10. Cautarea si inlocuirea cuvintelor sau frazelor
Pentru aceasta operatie se poate folosi comanda Find, respectiv
comanda Replace din meniul Edit. Comanda Find realizeaza doar operatia
de cautare a unui sir de caractere (cuvant sau fraza), iar
comanda Replace realizeaza atat cautarea cat si inlocuirea textului cautat
cu alt sir de caractere specificat de utilizator.
Pentru a gasi un anumit text, oriunde intr-un document, se foloseste
combinatia de taste Ctrl-F (sau optiunea Find din meniul Edit) pentru a
activa caseta de dialog corespunzatoare. Se introduce textul cautat in
caseta de text corespunzatoare, apoi se executa un click pe butonul Find
Next (cauta urmatoarea aparitie).
Cautarea se realizeaza pana se gaseste primul sir de caractere care
se potriveste cu sirul cautat. Daca se doreste repetarea operatiei pana la
urmatorul sir care se potriveste se apasa butonul Find Next.
11. Inserarea simbolurilor si a caracterelor speciale
Simbolurile si caracterele speciale nu fac parte din setul standard de
caractere. Pentru a activa caseta de dialog selectam meniul Insert,
optiuneaSymbol. Pentru a insera un simbol in documentul curent, la
pozitia cursorului, selectam simbolul dorit din caseta cu simboluri apoi
executam un clic pe butonul Insert.
12. Inserarea unei imagini in documentul curent
Un document Word poate contine in afara de text si imagini. Pentru a
introduce
o
imagine
in
documen-tul
curent
putem
folosi
optiunea Picture din meniul Insert sau putem copia imaginea direct
din Clipboard, daca a fost pusa acolo anterior.

Clip Art este o colectie de imagini care face parte dintr-o colectie mai
larga
de
imagini,
sunete
si
filme
numita
Microsoft
Clip
Gallery. Optiunea From File ne permite sa inseram o imagine direct dintrun fisier. Fisierele care contin imagini in format digital pot avea diverse
formate interne in functie de modul de obtinere si de programele utilizate
pentru aceasta. O imagine digitala se poate obtine fie prin generarea ei cu
ajutorul unui program de grafica, fie prin scanarea unei imagini
conventionale (o pagina de carte, o fotografie etc.).
Urmatoarea optiune, Word Art permite introducerea
asupra caruia se pot aplica o serie de efecte speciale.

unui text

In afara de modalitatile prezentate mai sus, WORD ofera si o serie de

obiecte grafice (linie, cerc, dreptunghi, caseta de text, sau forme
predefinite AutoShapes), care pot fi utilizate pentru a realiza diverse
scheme simple. Aceste obiecte sunt accesibile prin intermediul barei de
unelte Draw.
13. Specificarea caracteristicilor paginilor
La fel ca toate aplicatiile Windows, MS-Word este un program cu
interfata, adica documentul afisat pe ecranul monitorului arata tot asa
cum va apare si pe hartie.
MS-Word permite utilizatorului sa isi aleaga dimensiunile fizice ale
paginii documentului, corespunzatoare dimensiunilor hartiei folosite la
tiparirea acestuia precum si specificarea celorlalte elemente componente
ale paginii: zona de text, header, footer, numar de coloane, orientarea
paginii etc.
Specificarea caracteristicilor paginii (sau paginilor) documentului se poate
face cu ajutorul comenzii Page Setup din meniul File.
Pentru antet (header) si nota de subsol (footer) se poate specifica
distanta de la marginea superioara a hartiei la limita superioara a
antetului, respectiv distanta de la marginea inferioara a zonei de text la
limita superioara a acestuia.
Casuta de selectie Mirror Margins are ca efect pozitionarea marginilor
in oglinda astfel incat sa obtinem pagini de carte cu aspect diferit pentru
paginile pare, respectiv impare.
14. Corpuri de litera (font-uri) folosite

Tipul de caractere descrie aspectul general al unui grup de litere,

numere si semne de punctuatie.
Corpul de litera (font-ul) este un termen pentru descrierea detaliata a
aspectului caracterelor cu care este scris un text. Aceasta include, pe
langa tipul de caractere si marimea, grosimea (simple sau ingrosate) si
stilul acestora (aplecate sau drepte).
15. Aranjarea textului in pagina
Textul intr-un document trebuie aranjat in diverse moduri, in functie
de necesitatile utilizatorului. Astfel, pentru documente tip carte, textul
trebuie aranjat intre marginile paginii, in timp ce pentru alte documente
acesta trebuie aliniat la marginea din stanga a paginii. De asemenea,
aranjarea textului poate sa difere de la un paragraf la altul.
Alinierea textului in paragraf
Alinierea textului intr-un document se realizeaza la nivel de paragraf.
Specificarea modului de aliniere a textului intr-un paragraf se poate realiza
in mai multe feluri: fie se da un click pe butonul corespunzator din bara de
unelte Standard, fie se precizeaza modul de aliniere in caseta de dialog
obtinuta prin selectarea optiunii Paragraph din submeniul Format.
Modurile
urmatoarele:

posibile

de

aliniere

al

liniilor

intr-un

paragraf

sunt

- LA STANGA (LEFT) - Fiecare linie incepe in acelasi punct in partea

stanga si se termina in diferite puncte in partea dreapta, in functie de
numarul de caractere continute de linia respectiva.
- CENTRAT (CENTER) Fiecare linie a paragrafului este pozitionata
central fata de limitele paginii.
- LA DREAPTA (RIGHT) - Toate liniile apar perfect aliniate in partea
dreapta a paginii.
- INTRE MARGINI (JUSTIFY) Fiecare linie de text incepe la marginea
din stanga a paginii si se termina la marginea din dreapta a paginii. Daca
lungimea unei linii este mai mica, Word-ul introduce automat un numar
oarecare de spatii intre cuvinte pentru a se respecta alinierea.
16. Lucrul cu tabele in MS-WORD

Pentru a insera rapid un tabel fara informatii de aranjare a textului in

documentul curent, folosim butonul Insert Table (inserare tabel), din bara
cu instrumente de lucru Standard.
Transformarea unui text intr-un tabel
Daca ne uitam printr-un document si gasim un bloc de text care
consideram ca ar arata mai bine sub forma de tabel, trebuie sa selectam
intregul bloc de text, apoi executam un clic pe butonul Insert
Table (inserare tabel) din bara cu instrumente de lucru standard, pentru a
inconjura instantaneu textul selectat cu liniile unui tabel. Daca rezultatul
nu ne satisface (coloanele sunt prea largi sau nu sunt destule rinduri),
selectam Edit, Undo (anulare) pentru a anula transformarea, apoi
incercam din nou folosind meniul: selectam Table, Convert text to
table (converteste text in tabel). Meniul derulant ofera un control mai bun
asupra modului de desfasurare a operatiei.
Adaugarea chenarelor si a umbrelor in table
Adaugarea liniilor de demarcare intre r`nduri si coloane este foarte
simpla. Mai intai, selectam celulele, randurile sau coloanele la care vrem
sa adaugam linii. Daca nu este nimic selectat Word presupune ca liniile
trebuie adaugate la intregul tabel. Selectam Format, Borders and Shading
(linii de demarcare si umbre) pentru a activa caseta de dialog. In
continuare vom face urmatorii pasi:
1)
Alegem
unul
dintre
tipurile
de
contur
prestabilite. Box traseaza linii in jurul ariei selectate. Grid traseaza linii in
jurul fiecarei celule din aria selectata.
2)

Alegem stilul si culoarea liniilor.

3)
Pentru a ajusta aspectul unei linii (sau pentru a o face sa
dispara) executam un clic pe linia respectiva, in caseta cu eticheta Border.
Daca am facut cum trebuie, vom vedea o sageata la fiecare capat al liniei
selectate, in timp ce toate celelalte linii dispar.
4)
Alegem un nou stil de linie (sau selectam None) din lista
casetei din mijloc.
5)
Executam un clic pe butonul O.K. pentru a vedea efectul
schimbarilor facute. Daca nu ne place, folosim comanda Undo, apoi
incercam inca o data.

Adaugarea umbrelor, este si acesta un proces simplu. Selectam

celule, randuri sau coloane pe care vrem sa le modificam, apoi selectam
Format, Borders and Shading. Executam un clic pe eticheta Shading
pentru a activa caseta de dialog.
In continuare vom parcurge urmatorii pasi:
1)
Alegem o culoare de scriere (Foreground color) din
lista derulanta. Aceasta va fi culoarea cu care va fi scrisa aria selectata.
2)
In general lasam culoarea de fond (Background color) pe
optiunea Auto.
3)

Alegem gradul de umbrire (shading) al zonei selectate.

4)

Pentru a elimina umbrirea, executam un clic pe caseta None.

5)
Executam un clic pe butonul O.K. pentru a aplica toate aceste
modificari la tabelul nostru.
Adaugarea, respectiv eliminarea liniilor sau coloanelor unui tabel
Este foarte simplu sa inseram un rand intr-un tabel. Pentru a adauga
un rand in partea de jos a tabelului, mutam punctul de inserare la sfarsitul
ultimului rand al tabelului si apasam tasta Tab. Pentru a insera un rand in
alt loc, executam un clic deasupra punctului in care vrem sa facem
inserarea, executam un clic pe butonul din dreapta al mouse-ului si
selectam optiunea Insert Rows (inserare randuri) din meniul cu acces
rapid. Pentru a insera inca un rand in acelasi punct, apasam tasta F4
(tasta de reluare a ultimei actiuni in Word).
Pentru a insera o coloana, trebuie mai intai sa selectam o coloana
existenta. Mutam cursorul mouse-ului deasupra coloanei (pana cand se
transforma intr-o sageata cu varful in jos) si executam un clic, apoi
executam un clic cu butonul din dreapta si selectam optiunea Insert
Columns (inserare coloane) din meniul cu acces rapid.
17. Crearea si formatarea listelor
Listele reprezinta unul din cele mai puternice instrumente de
comunicare cu ceilalti. O lista este formata dintr-o enumerare de elemente
prezentate intr-un anumit fel. Astfel, elementele dintr-o lista sunt
precedate de un element indicator: liniuta, cifra sau un bullet (un element
de marcare).

Rearanjarea elementelor din lista

- Pentru a redecora elementele dintr-o lista selectam intregul
document, inclusiv semnul de sf`rsit de paragraf. Apoi folosim comenzile
de decupare si lipire sau pur si simplu tragem elementul p`na la noua
pozitie.
Adaugarea numerelor de pagini
1)
In caseta de dialog Page Numbers (numarul de pagina)
specificam pozitia numerelor pe pagini: sus sau jos.
2)
Specificam care este modul de aliniere a numerelor (la
stanga, dreapta, centrate). Caseta de Preview va arata forma finala a
documentului.
3)
Executam un clic pe butonul Format (pentru a activa caseta
de dialog Page Numbers Format) si alegem un format numeric. Daca
suntem multumiti cu un simplu 1,2,3, sarim peste aceasta etapa.
4)
Daca nu vrem ca numarul sa apara si pe prima pagina,
stergem marcajul din caseta de validare Show Number on First
Page (afiseaza numarul pe prima pagina) pentru a masca numarul primei
pagini.
5)
Daca am terminat si totul este bine, atunci executam un clic
pe butonul O.K.
Adaugarea datei
Pentru a adauga data curenta in document selectam Insert, Date and
Time.
PageMaker
CONCEPTUL DE BAZA PAGE MAKER
Crearea si deschiderea publicatiilor
Conceptia sistemului PageMaker presupune realizarea operatiilor in
cadrul fisierelor, prin urmare imediat dupa lansarea sistemului este
necesara crearea unui fisier nou sau deschiderea unuia creat anterior ( in
ceea ce priveste pentru fisierele PageMaker se va folosi notiunea de
publicatie.

Deschiderea publicatiei se realizeaza ca orice aplicatie Wnidows

prin activarea elementelor File si Open din meniul principal dupa care in
panoul aparut se selecteaza unitatea de memorie si fisierul se deschide.
Deschiderea rapda a unei publicatii realizata recent poate fi realizata
printr-o functie speciala a elementului File din meniul principal Recent
publications care va deschide lista ultimelor publicatii prelucrate.
Crearea unei noi publicatii are mai multe etape si presupune
urmatorii pasi:
-

selectarea elementelor File si apoi New din meniu si selectarea

parametrilor publicatiei in caseta de control.

La crearea publicatiei este necesar sa fie stabilite urmatoarele

proprietati ale ei:
-

formatul paginii,

orientarea ( vericala sau orizontala )

tipul scrisului

modul de aranjare in pagina

numarul de pagini

numarul primei pagini

spatiile albe ( de sus, jos, stanga, dreapta )

calitatea de tipar

tipul de imprimanta pe care se va tipari publicatia.

Selectarea parametrilor publicatiei:

- page size - formatul paginii
- dimensions dimensiunile in cazul utilizarii unui format nestandard
- orientation - orientarea ( tall verticala, wide orizontala )
- doble sided foi tiparite pe ambele parti

- facing pages foi aranjate simetric

- number of pages nr. de pagini in publicatie
- start page nr. primei pagini
- margins ( inside, outside, top, button) spatiile albe ( interior, exterior,
sus, jos)
- target output resolutions calitatea presupusa a tiparului
- compose tu printer selectarea tipului de imprimanta care se va utiliza.
Pagina
si
Suprafata
de
lucru. In
toate
publicatiile
PageMaker avem o suprafata de lucru pe care e marcata pagina (sau
paginile). Suprafata de lucru este mai mare decat pagina, spatiul
excesiv fiind rezervat elementelor grafice, blocurilor text, altor elemente
care inca nu au fost plasate la locul lor in pagina. Accesul la elementele
de pe suprafata de lucru este posibil de pe orice pagina.
Vizualizarea paginii si a elementelor ei
Fiind un sistem editorial, PageMaker permite prezentarea pe ecran a
paginilor in cele mai diverse moduri: de la prezentarea integrala a
suprafetei de lucru, pana la marirea unor elemente a paginii cu 730% fata
de original. Pentru schimbarea tipului de vizualizare pot fi utilizate mai
multe metode.
Utilizand meniul principal se va activa elementul View in meniul
principal, apoi unul din elementele:
Zoom in

- marire

Zoom out

- micsorare

Actual size

- dimensiune reala

Fit in window

- prezentare integrala a paginii in fereastra

Entire Pasteboard- prezentare integrala a suprafetii de lucru in

fereastra
Zoom to- redimensionare la:

25% size
- 25% din dimensiunea reala 50%
size
- 50% din dimensiunea reala
Sistemul editorial PageMaker
75% size

- 75% din dimensiunea reala

100% size - 100% din dimensiunea reala

200% size - 200% din dimensiunea reala
400% size - 400% din dimensiunea reala
O alta metoda ar fi utilizarea instrumentului special lupa. Specificul ei
consta in posibilitatea de a alege un coeficient de marire/micsorare
nestandard.
Cea de a treia metoda este utilizarea unor combinatii de taste.
De obicei aceasta metoda e cel mai des utilizata, deoarece nu cere
deplasarea unitatii mouse si activari de meniuri. Pentru redimensionare
putem folosi urmatoarele combinari de taste:
^ +
^ ^1
^0
Sh ^ 0
^5
^7
^2
^4

- marire
- micsorare
- dimensiune reala
- prezentare integrala a paginii in fereastra
- prezentare integrala a suprafetii de lucru in
fereastra
- 50% din dimensiunea reala
- 75% din dimensiunea reala
- 200% din dimensiunea reala
- 400% din dimensiunea reala

Nota: semnul ^ reprezinta tasta Ctrl, Sh - tasta Shift

Deplasarea in publicatie
Pentru deplasarea prin pagina publicatiei in cazul paginilor mari sau a
maririi excesive se vor folosi benzile de rulare, plasate in partea din
dreapta si de jos a ferestrei PageMaker. Modul de utilizare a lor este la fel
ca si pentru oricare alte aplicatii Windows.
Deplasarea intre pagini.
Aceasta operatie poate fi realizata in cateva moduri.

In cazul trecerii consecutive de la o pagina la alta (sau de la o

pereche de pagini la alta) se vor actiona tastele Page Up (la pagina
precedenta) siPage Down (la pagina urmatoare).
In cazul trecerii la pagini putin distantate de la pagina
curenta trecerea poate fi realizata prin selectarea paginii cu numarul
necesar din lista paginilor, prezentate in partea de jos stanga a ferestrei
de lucru PageMaker. Lista poate fi rulata spre inceput sau sfarsit, dar in
cazul unui numar mare de pagini in publicatie aceasta metoda
de deplasare va cere mai mult timp.
Deplasarea la paginile distantate de pagina curenta e mai
comoda prin activarea elementul Layout, urmat de Go to page al
meniului principal sau prin combinarea de taste Alt +Ctrl +G. In caseta
aparuta se va indica numarul paginii necesare si se va actiona
tasta Enter.
Adaugarea sau lichidarea paginilor
Pentru a schimba numarul total de pagini in publicatie pot fi
folosite elementele meniului File - Document Setup, fixand apoi noul
numar de pagini in caseta respectiva. Paginile vor fi adaugate la sfarsitul
publicatiei in cazul adaugarii (sau lichidate tot de la sfarsit in cazul
micsorarii numarului). In cazul adaugarii paginilor in interiorul publicatiei
procedura va fi urmatoarea: se activeaza elementul Layout, apoi Insert
Pages. In caseta aparuta se va fixa numarul de pagini ce se adauga, tipul
lor si modul de adaugare:
after - dupa pagina curenta
before -

inainte de pagina curenta

between - intre paginile curente (numai daca publicatia contine pagini

duble).
Un alt mod de activare a casetei pentru inserarea paginilor
este deplasarea la lista de pagini si realizarea unui click drept pe
pagina necesara, apoi selectarea elementului Insert pages.
Lichidarea paginilor se va realiza in mod similar, doar in loc
de elementul Insert
pages din
meniu
se
va
selecta
elementul Remove Pages, iar in caseta respectiva se va alege
diapazonul de pagini, care urmeaza a fi lichidat.

Selectarea
parametrilor
de
lucru
ai
sistemului. In
procesul crearii publicatiilor este necesara utilizarea anumitor unitati de
masura, caractere si fonturi specifice, moduri de prezentare a
elementelor grafice si a textului pe ecran, altor parametri de lucru.
Setarea
acestor optiuni
se
realizeaza
prin
activarea
elementului Preferences in meniul File. Exista cateva tipuri de setari ale
sistemului: generale, de retea, de tipar si de ajustare. Cele mai importante
sunt setarile generale: cu ajutorul lor pot fi selectate unitatile de masura
necesare (Mesu-rements in, vertical ruler), se activeaza regimul de
evidentiere
a liniilor
cu
spatiere
extinsa
sau
redusa (Layout
problems), fontul pentru redactare, dimensiunile caracterului pentru
ascunderea textului (activand elementul More),calitatea imaginilor
grafice pe ecran (Grafics display), tipul de inscriere a informatiei in
memorie (Save option), aranjarea riglelor (Guides).
Operatii asupra publicatiilor
Prelucrarea concomitenta a publicatiilor multiple.
Sistemul PageMaker permite deschiderea si prelucrarea catorva
publicatii concomitent. Trecerea de la fereastra unei publicatii la
fereastra alteia se va realiza printr- un click pe o portiune a ferestrei,
care dorim sa devina activa. In cazul, cand nu este vizibila nici o portiune
a ferestrei, ea poate fi accesata prin selectarea numelui ei in
elementul Window al meniului principal. Un mod de a accesa
concomitent mai multe ferestre ale publicatiilor in acelasi timp este
amplasarea lor in mozaic pe suprafata de lucru. Operatia se realizeaza
prin selectarea optiunii Tile in elementul meniului Window.
Revenirea
la
ultima
versiune
memorata. Daca
schimbarile realizate in publicatie nu trebuiesc pastrate si e necesara
revenirea la varianta precedenta inregistrata in memorie operatia de
revenire se
va
realiza
prin
selectarea
optiunii Revert din
elementul File al meniului principal. In acest caztoate schimbarile
realizate de la ultima memorizare vor fi pierdute!
Lansarea unei publicatii noi dupa un sablon.
Sablonul este o publicatie cu o structura prestabilita, pe care
poate fi utilizata integral sau partial pentru realizarea publicatiilor
proprii. Utilizareapublicatiilor sablon permite micsorarea timpului de
realizare a publicatiei, crearea unor documente cu caracteristici similare,
antrenarea
utilizatorilor
incepatori.
Pot
fi
utilizate
atat
sabloanele standard ale pachetului PageMaker, cat si sabloanele proprii.
Utilizarea sabloanelor standard.

Folositi Window - Plug-in Palletes - Show Scripts. Pe

suprafata de lucru apare caseta de control a sabloanelor din care se
poate selecta sablonul necesar. Publicatia generata de sablon are initial
numele standard Untitled. Pentru a-i da un nume nou se foloseste
consecutivitatea File - Save as - <nume fisier> din meniul principal.
Adaugarea (inlocuirea) textului si elementelor grafice
din sablon.
Majoritatea sabloanelor standard ale sistemului PageMaker contin
casete de text si casete grafice, care urmeaza a fi completate sau
modificate. Atat elementele grafice, cat si cele de text pot fi inlocuite
prin selectarea lor, dupa care la elementele grafice se vor folosi
instructiunile File - Place - <nume fisier propriu> - Re-place entire
graphics, iar pentru casetele cu text se va introduce pur si simplu noul
text - textul vechi dupa selectare va dispare automat.
Crearea sabloanelor proprii. Operatia se va realiza la fel ca crearea
unei publicatii simple, doar ca la memorarea ei se va folosi optiunea Save
as si se va selecta tipul fisierului (File Type) Tem-plate.
Memorarea publicatiilor. Este o operatie standard, care se realizeaza
la fel ca si in celelalte aplicatii Windows. Utilizatorul are posibilitatea de a
memora fara a schimba numele fisierului (File -Save) sau schimband
numele, pozitionarea si tipul lui (File - Save As). La prima memorare a
fisierului este necesara selectarea dosarului in care va fi localizata
publicatia. In cazul cand dosarul nu este selectat, memorarea va fi
realizata in dosarul preselectat (de obicei My Documents). Numele
publicatiei se introduce in caseta de nume. Cu toate ca sistemul
PageMaker sustine numele lungi pentru fisiere, nu se recomanda utilizarea
lor excesiva. O alta sursa de neplaceri ar fi utilizarea in numele fisierelor a
semnelor diacritice si a semnelor speciale cum ar fi ..
In cazul cand este necesara memorarea concomitenta
a
tuturor publicatiilor deschise se va folosi optiunea Shift + File - Save all.
Inchiderea publicatiei.
Poate fi realizata in cateva moduri, de cele mai multe ori fiind folosita
operatia standard pentru ferestrele Windows. In cazul in care publicatia nu
a fost memorata inainte de inchidere utilizatorul primeste mesajul generat
de sistem cu optiunile ce permit memorarea, refuzul de a memora sau
refuzul de la inchiderea publicatiei. Aceeasi operatie poate fi realizata
utilizand elementele meniului File - Close. (Shift + File - Save all pentru
publicatii multiple).

Capitolul 2 Instrumentele de lucru

Gama larga de operatii disponibile in sistemul PageMaker cere prezenta unor

instrumente speciale, prin intermediul carora se realizeaza aceste operatii.
Pentru a simplifica utilizarea instrumentelor, ele au fost unite intr-o cutie,
(Toolbox). Cutia cu instrumente poate fi deplasata pe suprafata de lucru a
ferestrei PageMaker, ceea ce asigura o flexibilitate sporita in crearea unui mediu
de lucru comod.
Dezactivarea ei poate fi realizata prin activarea consecutiva a elementelor
meniului Window - Hide Tools. Reactivarea instrumentelor se va realiza prin
activarea consecutiva a elementelor Window -Show Tools.
Instrumentele sint grupate conform destinatiei lor: prelucrarea obiectelor din
pagina, prelucrarea textului, crearea si modificarea primitivelor grafice,
deplasarea inpagina.
Prelucrarea textului
In PageMaker este doar un instrument de prelucrare a textului . El este marcat
prin pictograma T . Cu ajutorul acestui instrument pot fi create sau redactate
blocurile de text in publicatie.
Nu e gata . de completat
Softwarepentru prelucrarea imaginii
CorelDraw este un program complex de desen vectorial care ajuta
la creatii de desene profesionale de la simple sigle la desene tehnice
foarte complexe.
CorelDRAW program de grafica vectoriala

Corel PhotoPaint program de grafica bitmap

Corel Rave program de animatie vectoriala (a aparut de la CorelDRAW
versiunea 10)
Corel Texture Program de grafica bitmap, specializat pe creare de
texturi. Se poate folosi ca ajutor al programelor CorelDRAW , Corel
PhotoPaint, Adobe Photoshop
Corel Capture Program de capturare de imagini de ecran. Ofera multe
optiuni in plus fata de Windows, cum ar fi stabilirea rezolutiei, a tipului de
imagine s.a.
Corel Trace Program de transformare a imaginilor bitmap in imagini
vectoriale. Acest program se bazeaza pe aproximarea formei si a culorii,
deci nu este foarte precis.
Bitstream Font Navigator Program utilitar de gestionare si vizionare a
fonturilor instalate sau nu pe calculator. Este foarte util pentru cautarea
unui anumit font, instalat sau nu pe calculator.
Duplexing Wizard Program utilitar care ajuta la tiparirea pe imprimanta
pe ambele fete ale hartiei.

CE INSEAMNA PRELUCRAREA IMAGINII?

Care este diferenta intre imaginea vectoriala si harta de biti
(bitmap)?
Imaginea vectoriala este definita matematic ca o serie de puncte
unite de linii. Elementele grafice intr-o imagine vectoriala sunt
numiteobiecte. Fiecare obiect este o entitate de sine statatoare, cu
proprietati bine definite:culoare, forma, contur (outline), dimensiuni
(latime, lungime) si pozitia sa pe ecran, incluse in definitia sa.
Cel mai mare avantaj al imaginii vectoriale este ca se pot modifica
proprietatile oricarui obiect din compozitie, fara a-si pierde din calitati si
fara a afecta nici unul dintre celelalte obiecte. Acest lucru este posibil
tocmai datorita faptului ca fiecare obiect este o entitate de sine
statatoare, deci, practic, fiecare obiect in parte este o imagine vectoriala.
Harta de biti (bitmap) este alcatuita din puncte individuale
numite pixeli (picture elements), care sunt aranjate si colorate diferit

pentru a forma imaginea. Marind dimensiunile bitmap-ului, automat se

maresc si pixelii. Astfel calitatea imaginii se strica, deoarece veti imparti
acelasi numar de pixeli pe o suprafata mai mare, deci o rezolutie mai
proasta. Intr-o harta de biti pot fi facute mici retusuri, culorile pot fi
modificate, aplicate efecte speciale, dar nu independent fata de rezolutie.
PRELUCRAREA IMAGINII
Multe din partile componente ale interfetei CorelDRAW sunt
imprumutate de la sistemul de operare Windows. Similar oricarui program
destinat sa ruleze sub Windows toate modulele CorelDRAW cuprind:
- o bara de titlu ce afiseaza numele si versiunea aplicatiei, numele
fisierului deschis in acel moment si butoanele de control ale aplicatiei
(minimizare, restaurare si inchidere);
- o bara de meniuri care permite accesul la majoritatea functiilor si
comenzilor programului, inclusiv la butoanele de control ale documentului
(minimizare, restaurare si inchidere);
- pictograma cu sigla CorelDRAW .
Bara de proprietati - este una dintre cele mai importante zone ale
interfetei CorelDRAW . Un aspect foarte important al acestei bare este ca
ea depinde de selectia din fereastra de desen. Daca este selectat un text,
afiseaza majoritatea proprietatilor ce pot fi modificate la un text: font,
marime, alinieire etc. In cazul in care selectati un obiect desenat va vor fi
afisate coordonatele acestui obiect fereastra de desen, marimea
obiectului, factorul de scalare, unghiul cu care acel obiect este rotit si
multe alte proprietati specifice fiecarui obiect.
Caseta
de
instrumente
- CorelDRAW
contine
majoritatea
instrumentelor ce sunt folosite pentru desenarea, colorarea si modificarea
obiectelor.
Paleta de culori ofera o modalitate foarte simpla de modificare a
culorii de fond sau a culorii liniei de contur. Deoarece majoritatea paletelor
de culori contin mai multe nuante de culori, paleta functioneaza similar
unei bare de derulare, permitand astfel accesul la toate nuantele
componente.
Bara de meniuri este asemanatoare oricarui program destinat sa
ruleze sub mediul Windows. In continuare sunt prezentate pe scurt
elementele fiecarui meniu.

Meniul File permite accesul la comenzile de deschidere, salvare,

import si export al unui fisier CorelDRAW . O comanda la fel de importanta
a acestui meniu este Revert, comanda care permite intoarcerea fisierului
deschis la starea ultimei salvari, renuntandu-se astfel la modificarile
ulterioare salvarii.
Meniul Edit raspunde de modificarile, duplicarile, copierile, stergerile,
clonarile, revenirile si repetarile din documentul vostru. Acest meniu este
punctul principal pentru toate activitatile ce provin sau au ca destinatie
memoria clipboard.
Meniul View permite utilizatorului sa precizeze ce elemente
componente ale interfetei CorelDRAW vor fi vizibile si care vor fi ascunse,
detalii privind modul de afisare al desenului.
Meniul Layout ofera comenzi ce se refera la problemele
fundamentale ale desenelor cum ar fi: numarul de pagini, frecventa retelei
de puncte de pe ecran, setarea liniilor ajutatoare, optiunile pentru lucrul in
format HTML.
Meniul Arange este folositor cand doriti ordonarea, stratificarea,
alinierea, colectarea, inclinarea, alungirea, deplasarea, extragerea sau
gruparea obiectelor din desen.
Meniul Effects cuprinde comenzile ce permit aplicarea a diferite
efecte speciale obiectelor din desen. Ele definesc personalitatea
CorelDRAW.
Meniul Bitmap introduce multe dintre functiile programului Photo
Paint ce se pot utiliza pe imaginile de tip bitmap din compozitie. Tot in
acest meniu gasiti comanda Convert to Bitmap , ce va permite
transformarea desenului de tip vectorial in imagine tip bitmap, cu toate
avantajele si dezavantajele ce decurg de aici.
Meniul Text este principalul set de comenzi pentru formatarea si
editarea textului.
Meniul Tools permite setarea diferitelor optiuni ale programului
CorelDRAW , cum ar fi paleta de culori, setari pentru document,
particularizarea interfetei de lucru, editarea tipului de text si grafic implicit
etc.
Meniul Help este, asa cum majoritatea programelor au, un ajutor
electronic pentru intelegerea si exploatarea programului DRAWCorel.

Crearea unui document nou in corel

La deschiderea aplicatiei CorelDRAW aveti cateva optiuni, afisate pe
un ecram de intampinare.
New Graphic crearea unui nou document.
Open Last Edited va da posibilitatea sa deschideti ultimul document
editat in CorelDRAW si sa continuati lucrul in acel document de unde a-ti
ramas la ultima salvare.
Open Graphic, care apeleaza fereastra de dialog Open deschideti
un document creat anterior in CorelDRAW, intr-o versiune cel putin egala
cu aceea pe care o folositi.
Salvarea documentelor
CorelDraw ofera posibilitatea salvarii unui document si in alt tip de
fisier decat cdr. Pentru a realiza acest lucru, la salvarea documentului,
alegeti din lista Files of type tipul de fisier pe care doriti sa-l salvati.
CorelDRAW nu poate salva decat fisiere de tip vectorial, nu fisiere de tip
bitmap. Pentru a converti un fisier creat in CorelDRAW din vectorial in
bitmap, se foloseste comanda Export.
Setarea optiunilor pentru pagina de desen.
Inainte de a incepe desenarea propriu-zisa trebuie sa stiti care este
formatul paginii si orientarea ei, astfel incat sa fie in concordanta cu
cerintele lucrarii pe care doriti sa o efectuati. Puteti alege din peste 40 de
tipuri de pagini predefinite, care includ formatele A4, etichete, brosuri etc.
Daca nu gasiti in paginile predefinite ceea ce cautati, puteti sa va creati si
sa salvati propriul tip de pagina.
Formatul paginii de desen se schimba din LayoutPage Setup
Culoarea paginii de desen se poate schimba si ea, se poate alege o
culoare plina, orice culoare plina existenta in paleta de culori a
CorelDRAW, sau se poate alege chiar o imagine. Acest lucru va este foarte
folositor in cazul in care doriti sa tipariti pe o hartie de alta culoare decat
alb, sau care are deja imprimata o imagine pe ea. In acest mod veti avea
o imagine mai clara asupra desenului si cum va arata el tiparit pe acea
hartie.

Desenarea in CorelDRAW
Toate caile create in CorelDRAW contin doua componente: segmente
si noduri. Definitiile acestor elemente sunt:
- o cale - reprezinta drumul de la punctul de inceput pana la punctul
de sfarsit. Obiectele simple, dreptunghiurile, elipsele, au o singura cale.
Daca se combina mai multe obiecte intr-unul singur, noul obiect are mai
multe subcai. Literele cu gaura, de exemplu O, sunt compuse din mai
multe subcai. O subcale este marginea exterioara a literei, iar o alta
subcale este formata din marginea interioara a acesteia.
- un segment - este o sectiune a unei cai. El poate fi o linie dreapta
sau o linie curba. Fiecare latura a unui dreptunghi, de exemplu, formeaza
un segment, dar elipsa este formata dintr-un singur segment.
- un nod - reprezinta punctul de inceput sau cel de sfarsit al unui
segment. Un dreptunghi are patru noduri, o elipsa are doua noduri. Orice
obiect desenat in CorelDRAW contine aceste trei elemente de baza, care
in orice situatie pot fi editate si modificate.
Selectarea obiectelor in CorelDRAW
Inainte de a muta, roti sau modifica un obiect trebuie mai intai sa il
selectati. Cand selectati un obiect, un dreptunghi de selectie apare in jurul
obiectului. Dreptunghiul de selectie este un dreptunghi invizibil care are
opt puncte negre, numite puncte de control, aranjate la colturi si centrul
laturilor dreptunghiului de selectie. Acest dreptunghi de selectie mai are in
centru un mic x, care reprezinta centrul obiectului selectat. Daca este
necesar puteti actiona asupra mai multor obiecte simultan, aplicandu-le
aceleasi modificari tuturor. Acest lucru se realizeaza prin selectarea mai
multor obiecte in acelasi timp. Cand selectati mai multe obiecte, ele au un
singur dreptunghi de selectie, opt puncte de control si un singur x in
centrul selectiei .
Selectarea unui obiect in CorelDRAW se face cu ajutorul
instrumentului Pick. Este cel mai utilizat instrument in Corel. Fara el nu
puteti aplica nici o modificare obiectelor din desenul CorelDRAW.
Selectarea tuturor obiectelor din documentul CorelDRAW se face
astfel: EditSelect AllObjects.
Mutarea obiectelor

Pentru mutarea obiectelor in CorelDRAW se foloseste procedeul drag

and drop folosind instrumentul Pick. Mutarea obiectelor in CorelDRAW se
mai poate face si din tastatura, folosind sagetile directionale.
Modificarea nodurilor si segmentelor unui obiect
Instrumentul Shape permite schimbarea formei tuturor obiectelor
curbe prin editarea nodurilor si a segmentelor.
Inainte de a aplica vreo modificare curbei, trebuie sa selectati un
nod sau un segment.
Stergerea unui singur nod dintr-o curba se face prin efectuarea unui
dubluclick cu instrumentul Shape pe nodul respectiv.
Transformarea Obiectelor
Pentru a modifica un obiect in CorelDRAW, primul lucru care trebuie
facut este sa fie selectat. Toate obiectele de tip vectorial, inclusiv textul,
suporta urmatoarele transfomari:
-

mutare;

dimensionare;

rotire;

oglindire.

Un singur obiect poate suporta toate transformarile la un loc, sau oricare

dintre ele in orice combinatie.
1. Mutarea Obiectelor
Mutarea unui obiect in pagina de desen este una dintre cele mai simple
transformari. Ea se realizeaza astfel: se selecteaza obiectul cu
instrumental Pick, apoi se deplaseaza cursorul mouse-ului in locul dorit
pentru mutarea obiectului.
Daca se doreste o pozitionare precisa a obiectului, se pot introduce
valorile exacte ale punctului de mutare in bara de proprietati, in campurile
destinate axelor X si Y.
2. DimensionareaObiectelor

Dimensionarea unui obiect se face folosind acelasi instrument Pick.

3. Rotirea obiectelor
Rotirea obiectelor in CorelDRAW se poate realiza manual cu ajutorul
instrumentului Pick astfel: se executa doua click-uri de mouse pe obiect,
apoi se trage de oricare dintre cele patru puncte de control aflate la
colturile dreptunghiului de selectie.
Rotirea exacta a obiectelor se poate face prin introducerea unghiului de
rotire in campul Angle of Rotation din bara de proprietati.
4. Oglindirea obiectelor
La oglindirea obiectelor in CorelDRAW se folosesc butoanele Mirror
Buttons din bara de proprietati. Dupa selectarea obiectului, se apasa unul
din cele doua butoane, pentru oglindirea fata de centrul obiectului.
Lucrul Cu Text In CorelDRAW
Cu ajutorul instrumentului Text, CorelDRAW permite crearea de text
de tip artistic si text de tip paragraf. Textul artistic este bun cand lucrati cu
linii scurte pentru ca asupra lui se pot aplica o serie intreaga de efecte.
Pentru texte de lungime mare si care cere o formatare mai precisa, se
foloseste textul paragraf. Dupa ce ati introdus textul in document, tipul
textului se poate schimba, de la text paragraf la text artistic si invers, iar
textul de tip artistic poate fi transformat in curbe.
Introducerea textului
Adaugarea de text de tip paragraf se face prin adaugarea unui cadru
pentru text de tip paragraf. Cadrul este un container care contine text.
Cadrul pentru textul de tip paragraf poate fi cadru fix si cadru mobil, care
isi schimba dimensiunile odata cu introducerea textului.
Daca convertiti un text de tip paragraf la text de tip artistic, se pierd
atributele care sunt specifice numai textului de tip paragraf, cum ar fi
coloanele, drop caps etc. Nu se poate converti un cadru de text de tip
paragraf la text de tip artistic, daca este legat la un alt cadru de tip
paragraf, daca i-au fost aplicate formatari speciale sau daca textul
depaseste cadrul de tip paragraf. Textul de tip artistic se poate converti la
curbe, pentru a putea modifica nodurile si a schimba forma caracterelor.

Convertirea textului la curbe mai are un avantaj, pe langa acela ca

poate fi modificata forma oricarei litere din text, acela ca la transportul
documentului pe un alt computer, nu vor fi probleme la afisarea textului
din cauza lipsei fonturilor folosite la scrierea textului. Dupa convertirea
textului artistic la curbe, proprietatile specifice textului nu mai sunt
disponibile, devenind disponibile proprietatile specifice obiectelor
curba. Selectarea textului se poate face in doua moduri, selectand
obiectul propriu zis sau selectand textul continut de acel obiect. Diferenta
este ca, selectand intreg obiectul, daca se vor efectua modificari, acestea
se vor aplica asupra intregului text din obiect, pe cand, selectand textul
continut de obiect, se pot aplica modificari chiar numai pe o singura litera.
Editarea textului
Editarea textului de tip paragraf, dar si de tip artistic se poate face
atat direct in fereastra de desen cat si in fereastra de dialog Edit
Text. Cand lucrati cu texte scurte, vi se va parea mult mai convenabil sa
editati textul direct in fereastra de lucru. Cand aveti cantitati mari de text,
fereastra de dialogEdit Text vi se va parea mult mai convenabila pentru
editarea lui, avand acces la optiuni de cautare in text, instrumente de
corectura si dictionar cat si instrumente de formatare.
Formatarea textului
CorelDraw
ofera
pentru
formatarea
textului
instrumente
asemanatoare cu al oricarui editor de text. Se pot modifica dimensiunile
textului, spatierea dintre linii, spatierea dintre caractere, se poate scrie pe
coloane, se pot folosi optiunile Bold, Italic, Underline, Superscript,
Subscript.
Colorarea Obiectelor in CorelDRAW
Cand adaugati un obiect intr-un desen, CorelDRAW ii aplica o linie de
contur prestabilita, o culoare de fond prestabilita sau amandoua. Linia de
contur este linia care inconjoara obiectul, iar culoarea de fond este
culoarea din interiorul obiectului. Atributele acestora se pot schimba
folosind instrumentele derulante Outline si Fill. Doar obiectele de tip
vectorial pot fi colorate in CorelDRAW. Cu ajutorul CorelDRAW puteti aplica
o linie de contur si o culoare de fond obiectelor. Doar obiectele inchise pot
avea culoarea de fond, cele deschise neavand decat linie de contur.
Pentru culoarea de fond si culoarea liniei de contur se pot folosi: culori
uniforme, texturi, degrade-uri, etc.

Caseta de dialog Fill Color permite introducerea cu exactitate a

parametrilor culorii dorite, in cazul in care cunoasteti valorile in modelul
CMYK, RGB, etc. Aceasta optiune este foarte folositoare pentru tiparituri
sau orice alt gen de lucrari, cand se lucreaza cu culori de brand.
Cel mai de efect mod de a colora un obiect este cu texturi. O
textura este un mod de umplere. Texturile ofera obiectelor aspect de
obiect real, natural, autentic. Texturile maresc dimensiunile fisierului in kb,
dar si timpul de imprimare, cat si memoria RAM folosita de CorelDRAW.
ATENTIE !!!
Texturile folosesc numai modelul de culoarea RGB. Ele sunt
optimizate pentru acest model de culori Daca alegeti o culoarea din alt
model de culoarea, ea va fi convertita automat in RGB.
Efecte Speciale In CorelDRAW
Efectele speciale din CorelDRAW permit schimbarea aparentelor
obiectelor desenate. Obiectele se pot distorsiona, se pot adauga elemente
noi obiectelor si se pot schimba relatiile dintre obiecte. Prin folosirea
efectului blend asupra a doua obiecte, se creeaza o serie de obiecte
intermediare care arata tranzitia in forma, dimensiune si culoare dintre
cele doua obiecte. Forma unui obiect se poate schimba si prin aplicarea
unui ambalaj. Efectele se pot aplica pe orice obiect de tip grafic, unele
dintre ele chiar si
pe obiecte de tip bitmap.
Efectul Blend
Aceste efect este practic un efect de mixaj intre doua obiecte, cu
ajutorul lui se poate obtine un obiect mixat intre cele doua obiecte, dar si
o trecere lina, prin obiecte, de la unul la celalalt. Mixarea se face atat prin
forma, cat si prin culoare.
Efectul Distortion
Acest efect, dupa cum ii spune si numele, distorsioneaza efectele,
creand un efect foarte interesant. Efectul are treo moduri de lucru: Push
and Pull, Zipper si Twister, fiind posibila folosirea chiar a tuturor celor trei
moduri asupra unui singur obiect. Acest obiect se bazeaza, in fapt, pe
mutarea nodurilor obiectului.

Efectul Envelope
Acest efect ofera un mod foarte simplu de a modela obiectele, in
fapt este un efect care aplica un invelis pe obiect, iar prin modelarea
invelisului, se modeleaza obiectul. Acest efect se bazeaza pe metoda
intalnita la instrumentul Shape, metoda lucrului cu noduri si segmente.
Efectul Extrude
Aplicarea extrudarilor, ofera unui obiect bidimensional, iluzia de
adancime, de tridimensional. Exista doua tipuri de extrudari, vector si
bitmap. Pentru extrudarile vector, CorelDRAW proiecteaza puncte din
obiect si le uneste formand astfel suprafete extrudate. Aceste suprafete
sunt proiectate catre un punct de fuga, adaugand adancime obiectului
original, astfel incat sa apara tridimensional.
Efectul Drop Shadow
Prin aplicarea efectului Drop Shadow asupra obiectelor se creeaza
iluzia distantei tridimensionale intre obiecte. Acest efect se poate aplica
pe orice obiect, sau grup de obiecte, inclusiv textul de tip artistic sau
paragraf si chiar obiectele de tip bitmap. Aceste efect, practic, aplica o
umbra aruncata pe pagina de desen, in acest fel se creeaza iluzia de
tridimensional.
Efectul Transparency
Cand se aplica o transparenta asupra unui obiect CorelDRAW, apare
ca si cum i s-ar aplica o culoare de fond. Transparenta, in CorelDRAW, este
defapt un bitmap grayscale, in tonuri de gri, care se aplica peste obiectul
respectiv si care are o anumita transparenta. Din moment ce transparenta
se aplica deasupra obiectului, culorile originale se vor vedea, prin prisma
acelei transparente. Transparenta, poate fi uniforma, dar se poate baza si
pe toate tipurile de degrade, texturi si mostre.
Efectul Power Clip
Efectul Power Clip se poate compara cu o fereastra, lasa sa se vada
dintrun obiect, continut, numai cat este suprafata celuilalt obiect,
container. Practic se introduce un obiect in alt obiect, iar din cel introdus
inauntru se vede prin forma containarului.
Gestionarea Obiectelor in CorelDRAW

CorelDraw pune la dispozitie instrumente puternice pentru aranjarea

si organizarea obiectelor. Obiectel se pot copia, clona, grupa, ordona,
distribui, alinia unul fata de celalalt si chiar combina intre ele.
Una dintrele cele mai importante comenzi in acest capitol si una
dintre cele mai folosite de incepatorii in CorelDRAW este
comanda Undo. Aceasta comanda anuleaza ultima comanda executata in
CorelDRAW. Astfel puteti oricand reveni la starea initiala a unui obiect,
daca nu sunteti satisfacuti de modificarile facute.
CorelDRAW mai pune la dispozitie o comanda care anuleaza toate
modificarile aparute in document de la ultima salvare. Aceasta comanda
esteFileRevert.
Clonarea in CorelDRAW este o unealta foarte puternica. Cu ajutorul
ei se pot aplica aceleasi modificari tuturor copiilor unui anumit obiect din
desen, fara a se sti numarul lor sau locatia lor exacta. Prin clonarea unui
obiect, se creeaza un alt obiect, identic cu originalul si o legatura intre ele,
astfel incat, daca originalul este modificat, aceeasi modificare o suporta si
toate clonele executate dupa acel original. Comanda se gaseste in
meniul EditClone.
Abilitatea de a alinia obiectele precis poate fi o cerinta foarte
importanta pentru orice tip de desen. CorelDRAW pune la dispozitie
comenzi care permit alinierea exacta pentru orice tipuri de obiecte.
Obiectele se pot linia orizontal sau vertical.
Finalizarea unui proiect in CorelDRAW
Tiparirea in CorelDRAW
CorelDRAW detine un motor de tiparire foarte puternic. Practic, cu
ajutorul unei imprimante obisnuit si a programului CorelDRAW se poate
realize aproape orice, de la foi cu antet, felicitari, plicuri pana la afise,
bannere, pliante, ziare etc., practic orice tip de tiparitura. Foarte important
inainea inceperii construirii desenului este sa se cunoasca exact destinatia
lui, imprimanta, ecran sau tipografie, pentru a calibra dimensiunile si
culorile pentru fiecare tip de dispozitiv.
Optiunea Print Tiled Pages permite imprimarea desenelor foarte
mari, care nu ar incapea pe formatul maxim al imprimantei folosite, la
scara naturala, fara micsorarea desenului, folosindu-se mai multe foi de
hartie pentru tiparire. Practic se imparte desenul pe mai multe foi, care,
apoi, daca se alatura, formeaza intregul desen.

Eticheta Separations este eticheta care se foloseste pentru tiparirea

in separatie de culoare din CorelDRAW. Practic, se tipareste pentru fiecare
dintre culorile modelului CMYK cate o foaie, care suprapuse, dau desenul
exact.
Cu ajutorul acestei optiuni, Print Separations, se pot realize
separatii de culoare pe orice imprimanta care poate imprima pe calc.
Eticheta Prepress este destinata separatiilor de culoare si pregatirii
documentului pentru tipar.
Cu ajutorul optiunii Invert se imprima desenul in negativ, iar
cu Mirror oglindirea desenului pe pagina tiparita.
Importul in CorelDRAW
Intr-un document CorelDRAW se pot importa foarte multe tipuri de
fisiere, chiar si altele de tip CorelDRAW, foarte multe fisiere de tip bitmap
sau text.
Exportul din CorelDRAW
Cu ajutorul acestei comenzi se poate transporta un document
CorelDRAW in alt program, de ex Adobe Photoshop sau Microsoft Word. Se
poate exporta intregul desen, sau numai anumite obiecte din el.
Exportarea anumitor obiecte din CorelDRAW presupune mai intai
selectarea obiectelor, apoi folosirea comenzii Export.
Calibrarea monitorului
Pentru a vedea continutul paginilor web asa cum au fost concepute
este nevoie ca monitorul celui care priveste sa fie calibrat asemanator
celui care a construit-o (rezolutia recomandata este de 1024x768).
Calibrarea corecta a monitorului ar trebui de fapt facuta de fiecare
persoana, pentru a putea vedea paginile web si imaginile in conditii cat
mai bune, insa apar multe lucruri in calcul, de multe ori chiar monitoarele
fiind de prea slaba pentru a putea fi
considerate corespunzatoare unei 'vizionari bune'.

Monitorul trebuie setat astfel incat sa reproduca intr-un mod satisfacator

imaginile, conform unor standarde. Bineinteles ca standardele constau in

modul de perceptie, nu in niste valori anumite, fiecare ochi 'vazand' altfel

culorile.

Ca sa aflati valoarea lui gamma corespunzatoare monitorului

dumneavoastra:
- incarcati pagina de aflare gamma si vizionati-o full screen (cu Internet
Explorer apasand F11), sau puneti imaginea de acolo pe un fundal negru
- setati luminozitatea si contrastul la maximum
- avand in fata un ecran negru, scadeti din luminozitate pana cand fondul
dispare (e de aceeasi culoare cu marginea neagra a ecranului)
- scadeti contrastul pana cand barele albe si negre din stanga numerelor
par egale in dimensiune
- daca nu obtineti acest lucru setati contrastul undeva la mijloc (de fapt
se incearca obtinerea griului din 50% alb si 50% negru)
- priviti imaginea de la distanta si in dreptul unui numar culoarea obtinuta
din liniile din stanga va parea aceeasi cu cea din dreapta
- numarul in dreptul caruia are loc acest lucru este valoarea gamma
corespunzatoare monitorului.

Totusi, folosind aceasta valoare in setarea adaptorului video nu obtineti

intotdeauna ceea ce trebuie. De aceea urmeaza o metoda prin care va
recomand setarea valorii gamma a placii video.
Contrast si luminozitate
In imaginea urmatoare trebuie sa poata fi distinse 20 de tonuri diferite de
gri, incepand de la negru pur la alb pur:

- daca nu se disting 20 de nuante scadeti contrastul

- daca exista vreo tenta de culoare intr-una din nuantele de gri ajustati
culorile astfel incat sa dispara
- daca negrul nu e 'perfect' scadeti luminozitatea sau ajustati valoarea de
'black point' al acestuia (daca aveti setari de acest gen, fie hardware, fie
software)
- daca albul nu e 'perfect' cresteti luminozitatea sau ajustati valoarea de
'white point' a monitorului
- daca ambele culori sunt impure modificati contrastul si valorile
corespunzatoare celor
doua puncte pana cand obtineti un rezultat satisfacator.

Trebuind sa verificati de fiecare data daca toate conditiile sunt indeplinite.

Scanarea imaginilor.
Un scaner este utilizat la fel ca un fotocopiator, dar transforma
culorile si formele imaginii scanate intr-un cod digital- acelasi pe care
computerul il foloseste pentru a prelicra toate celelalte date. Lumina este
reflectata pe imagine si apoi inapoi in scaner. Aici ea va atinge o arie de
unitati cuplate cu incarcatura fotosensibila.
Un echipament de masura foarte sensibil va afecta variatia
curentului si o va transforma intr-un numar care reprezinta gradul de
luminiozitate. Acest numar va determina nuanta unui pixel. Pixelul este un
mic punct care formeza imaginea pe monitorul computerului.
Imaginea digitala care rezulta se numeste bitmap( harta de biti).
Odata ce a fost digitalizata, o ilustratie poate fi modificata prin programele
de fotoimagistica. Acestea sunt programe de editare a bitmapurilor
utilizand unelte speciale si filter. Petele pot fi sterse, fundalurile pot fi
schimbate, sau se poate schimba chiar intreg echilibrul de culori.
Scanner-ul are rolul de a transforma un obiect fizic, in general
diverse texte / poze existente pe hartie (coli A3, A4 etc), in imagini
digitale. Exista aplicatii speciale (OCR) care recunosc caracterele din foile
scanate si le salveaza sub forma de text usurand astfel munca de a pune
in format digital diverse documente. De asemenea, unele scannere detin
adaptor de transparenta care faciliteaza scanarea negativelor de film.

Scannerul este un dispozitiv de intrare ce lucreaza in spatiul de

culoare RGB, cu ajutorul caruia originalele color sau alb`negru sunt
transformate prin digitizare in fisiere ce pot fi prelucrate de programe
specializate de editare a imaginii sau integrate impreuna cu text in
programe de paginare.
Pentru originale color este recomandata folosirea scannerelor ce
realizeaza scanarea printr-o singura trecere. Pentru scanarea originalelor
transparente se utilizeaza un subansamblu special, la care sursa de
lumina este plasata deasupra, optiunea fiind oferita, de obicei, separat
fata de versiunea pentru originale opace.
Rezoluia optima la scanare se stabileste in functie de mai multi factori.
Cand imaginea este folosita doar pentru afisarea pe monitor, rezolutia
necesara trebuie sa fie mai mare decat cea a monitorului, care tipic este
72 ppi (pixel per inch), maxim pana la 120 ppi.
Daca rezolutia aleasa la scanare este prea ridicata, fisierul ce rezulta
contine prea multe informatii fata de ceea ce poate folosi imprimanta sau
masina de expunere. Dimensiunea fisierului este proportionala cu
rezolutia de scanare
si cu dimensiunea originalului. O crestere nejustificata a rezolutiei la
scanare va determina un timp de prelucrare de catre programul de editare
corespunzator mai mare.
De asemenea, spatiul stocat al imaginii, precum si cerintele impuse
calculatorului referitoare la memoria RAM si capacitatea hard disk-ului vor
fi mai mari.
Rezolutia maxima ce se poate obtine la imprimare depinde
de calitatea imprimantei folosite sau a masinii de expunere pe film.
De aceea depinde in final calitatea tiparului.
Aproape toate scannerele impun deplasarea mecanica a senzorilor
peste imagine, desi cateva scannere cu rezolutie mai mica folosesc
tehnologii video. Pentru citirea imaginii intr-un scanner mecanic, sunt
folosite doua strategii. Prima dintre acestea cere ca senzorii sa se
deplaseze peste imaginea originala; a doua deplaseaza imaginea originala
prin fata unor senzori imobili. In cazul unui scanner video, nu se misca
nimic, cu exceptia unui fascicol de electroni.

Recunoasterea optica a caracterelor. Textul citit de un scanner va fi

stocat sub forma unor imagini de biti, fara utilitate pentru procesoarele de
texte, care folosesc codul ASCII. Se poate transforma textul din forma
grafica in coduri ASCII prin doua metode: prin dactilografierea fiecarui
caracter sau prin recunoasterea optica a caracterelor (Optical Character
Recognition -OCR). Primele programe OCR foloseau o tehnica numita
corespondenta matriciala (matrix matching). Calculatorul compara mici
portiuni din imaginea de biti cu modele stocate intr-o biblioteca, in
cautarea caracterului care semana cel mai mult cu modelul de biti scanat.
De exemplu, litera 'A' era recunoscuta ca un turn cu inaltimea de 40 de
biti si cu o bara transversala de 20 de biti.
Sistemele OCR, bazate pe corespondenta caracteristicilor, nu trebuie
sa stie dinainte dimensiunea sau fontul caracterelor scanate. Programele
OCR bazate pe corespondenta caracteristicilor pot prelucra rapid un text
scanat, cu putine erori de recunoastere.
Intretinerea echipamentelor IT
Monitorul urmatoarele metode se pot aplicat atat monitoarelor CRT
cat si LCD:

se verifica daca monitorul nu este alimentat.

se utilizeaza o carpa umeda cu solutie speciala cu care se va sterge
toata suprafata display-ului pentru a inlatura orice urma de praf.

dupa curatare monitorul se va sterge cu o carpa uscata.

Mouse sunt doua tipuri de mausi: mecanici si optici

La mausul mecanic datorita depunerilor de crusta pe rulourile din
interior functionarea nu mai este la fel de neteda. Pentru a se curata se
scoate placuta de pe spate si scoate bila si se inlatura crusta folosind o
carpa de bumbac imbibata in acool izo-propilic.
Tastatura Curatarea periodica a tastaturii ii va prelungi viata. Taste
se pot scoate si se va folosi un spray cu aer comprimat pentru a inlatura
praful ce se aduna sub taste.

Imprimanta curatarea imprimantelor necesita un nivel mai

avansat. In cazul imprimantelor cu ace calea de rulare se curata cu o
carpa curata.

In cazul imprimatelor cu jet de cerneala se curata calea de rulare a

hartiei folosind o carpa curate. Este recomandata folosirea cernelurilor
recomandate de producator.
Imprimantele laser necesita mai putina intretinere. Depunerile de
toner se inlatura folosind un vacuum.
Scannerul cea mai importanta zona care se intretine este
suprafata de scanare. Se consulta in prealabil manualul si daca nu sunt
alte indicatii se utilizeaza spray-ul de curatat geamurile si o carpa moale.
Unitatea centrala Pentru a intretine unitatea centrala trebuie sa tinem
cont de urmatoarele:

se va tine cont daca garantia oferita de vanzator permite

deschiderea unitatii centrale

se va deconecta unitatea centrala de la sursa de alimentare

pentru curatarea componentelor se va utiliza un spray cu aer

comprimat

se va evita atingerea componentelor pentru a evita descarcarile

electrostatice

( ideal se poate folosi un dispozitiv de impamantare pentru mana )

Este recomandata utilizarea a cel putin unui produs antivirus actualizat
la zi. Este recomandat scanarea hardiskului cel putin o data pe luna.
Devirusare reprezinta procesul de eliminare a virusilor din fisierele
infectate, restaurandu-le la starea de dinainte de virusare.
Virusul informatic este un program care poseda proprietatea de a
introduce copii executabile ale lui insusi in alte programme.
De asemenea este recomandata folosirea ultimelor actualizari a
sistemului de operare mai ales pentru Windows.
Blocare imprimantei cu hartie majoritatea problemelor imprimantelor
se refera la blocarea hartiei. De cele mai multe ori trebuie inteles modul in
care hartia parcurge etapele de printare. Partile componente ale zonelor
de tractare a hartiei pot sa nu functioneze corect ceea ce duce la
sifonarea hartiei. Nu se va trage niciodata in sens invers hartia. Blocarea
hartiei se in imprimanta se poate face folosind hartie necorespunzatoare

tipului de imprimanta. Un rezultat al blocarii hartie poate fi si deteriorarea

zimtilor de pe role ceea ce presupune inlocuirea acestora. Un alt motiv al
blocarii hartiei in imprimate poate fi uzarea cauciucurilor de pe role ceaa
ce presupune inlocuirea acestora.
O alta problema poate fi umiditatea hartiei.