CUPRINS

Semn, simbol, pictogramă 3

Despre ce se poate afla din capitolul 1 4
1. Sistem de semnalistică 5
1.1. Semn, simbol, pictogramă 8
1.2. Pictograma într-un sistem de semnalistică 20
1.3. Domeniul de acţiune al pictogramelor 28
1.4. Analiza pictogramei pentru fotbal la Jocurile Olimpice(din 30
1964 până în 2012)
1.5. Analiza unor hărţi de semnalistică 33
1.5.1. Harta transportului subteran (metro map / underground 34
map / subway map)
1.5.2. Harta transportului public urban de suprafaţă 36
(transport teran)
1.5.3 Harta obiectivelor turistice (harta turistică) 38
Design de logo 55
Despre ce se poate afla din capitolul 2 56
2. Ce este un logo 57
2.1. Atributele unui logo 57
2.2. Funcţiile unui logo în procesul comunicării grafice 58
2.3. Domenii de aplicare ale logoului 59
2.4. Tipologie de logo 61
2.5. Etapele designului de logo 66
2.6. Forme şi culori în designul de logo 67
2.7. Principiile designului de logo 77
2.8. Salt grafic în design de logo 92
2.9. Logo şi identitatea organizaţională 103

1
Publicitate şi reclamă 131
Despre ce se poate afla din capitolul 3 132
3. Reclama – vector creativ grafic-vizual al publicităţii 133
3.1. Publicitate şi reclamă 133
3.2 Titlu, text, imagine în structura reclamei 140
3.2.1. Fontul utilizat 140
3.2.2. Titlu – text – imagine 142
3.3. Principiile designului de reclamă 160
3.4. Design pentru pagina de reclamă 166
3.5. Afişul, ca formă specială de reclamă 178
3.6.Reclama outdoor 186
3.6.1. Triada text-imagine-culoare în grafica reclamei 186
outdoor
3.6.2. Publicitatea online 196
3.6.2.1. Avantajele publicităţii online 197
3.6.2.2. Comparaţie între publicitatea tradiţională şi 198
publicitatea online
3.6.2.3. Publicitatea pe Internet (Web Advertising) 200
4. Sinteza lucrării 204
Bibliografie 220

2
 1

Semn, simbol,
pictogramă

3
Despre ce se poate afla din capitolul 1

Este firesc să ne punem întrebarea dacă este necesar în secolul nostru, al

21-lea, să mai existe un sistem de semnalistică. O întrebare la care răspunsul
din acest manual este DA. Cum s-ar putea oamenii informa, orienta,
direcţiona spre o destinaţie dacă nu ar fi în format clasic şi/sau digital un
astfel de sistem. Fără îndoială că rolul semnalisticii se schimbă permanent,
acumulând valenţe noi şi răspunzând provocărilor tehnologice ale secolului.

În acest capitol sunt prezentate câteva sisteme de semnalistică,

analizându-se modul în care se poate concepe un astfel de sistem de către
designer ţinând seama de asigurarea reprezentării grafice corespunzătoare
pentru cei ce „citesc” un limbaj grafic-vizual. Exemplele care se regăsesc în
capitol (pentru aeroport, universitate, spital şi parc natural) sunt concepute
original, dorind să familiarizeze rapid cât mai mulţi oameni cu reprezentările
grafice prezente.

Utilizarea unor simboluri, semne, pictograme la sistemele prezentate în

capitol se face firesc, abordarea fiind realizată ţinând seama de importanţa
dezvoltării unor sisteme care să răspundă şi pe viitor cerinţelor de informare,
ghidare, orientare şi atingerea destinaţiei finale de către cei ce utilizează
astfel de sisteme.

De asemenea, sunt prezentate în capitol principiile designului de

semnalistică, precum şi întrebările pe care un designer trebuie să şi le pună
pentru a găsi răspunsuri valabile în conceperea unui sistem inteligent.
Analizarea unor hărţi realizate pe domenii speciale( transport, servicii
medicale , parc natural etc.) confirmă necesitatea existenţei în continuare a
unor astfel de sisteme adaptate la cerinţele şi cultura organizaţională a
secolului 21.

Fără îndoială că exemplele prezentate în capitol întăresc convingerea

conceperii şi utilizării pe mai departe a unor reprezentări grafice cât mai
fidele cu ceea ce se doreşte comunicat şi înţeles de către public.

Capitolul 1 se vede ca un început de drum în vasta activitate de concepţie

a sistemelor de semnalistică utilizând semne, simboluri, pictograme, culori,
litere, cifre, numere etc.

4
 1. Sistem de semnalistică

Din secolul 20 există foarte pregnant această dorinţă a oamenilor de a-şi

crea un sistem prin care să se poată înţelege mai bine unii cu alţii. La început
au fost încercări timide de a concepe anumite semne, simboluri pe care
oamenii să le inveţe şi apoi să se poată descurca în societate. S-a încercat
chiar realizarea unui limbaj universal dar ce s-a reuşit este crearea unor
limbaje grafic-vizuale pe anumite domenii, specializate care includ o
semnalistică generală dar şi una specială adaptată domeniului respectiv. S-a
folosit cuvântul semnalistică într-un acord larg, adică un sistem care
utilizează semne, simboluri, pictograme, ilustraţii, culori, săgeţi de
direcţionare etc. A concepe şi a realiza un astfel de sistem nu este un lucru
uşor. Pentru că necesită cunoştinţe temeinice de grafică, comunicare,
estetică, cromatică utilizate într-un limbaj grafic-vizual armonios şi
inteligent conceput (de cele mai multe ori) pentru a asigura transmiterea unor
informaţii utile referitoare la direcţia de urmat, destinaţia finală, permisiunea,
interzicerea sau avertizarea asupra unor lucruri sau acţiuni.
Astăzi trăim într-o lume complexă în care un sistem de semnalistică are
un rol important. Cu cât vom deveni mai mobili cu atât va fi necesară
implementarea unei semnalistici adecvate în viaţa noastră, de zi cu zi. A citi
şi a întelege un sistem de semnalistică înseamnă a putea călători eficient, a
evita eventuale pericole de pe traseu, a ajunge la destinaţia dorită şi chiar a-ţi
satisface unele nevoi umane fireşti.
De cele mai multe ori rolul important în elaborarea unui concept de
semnalistică îi revine unui designer care trebuie sa proiecteze atât elementele
sistemului cât şi fluxurile de trafic (de deplasare) din cadrul acestuia, ţinând
seama şi de analiza tipologiei de public care accesează sistemul.
În mod obligatoriu începutul realizării unui sistem de semnalistică este
legat de studiul aprofundat al temei date. Adică o analiză complexă asupra a

5
ceea ce există în domeniu şi ceea ce trebuie adus nou în sistem. De aceea
realizarea unei hărţi a unui sistem de semnalistică (harta în sine fiind chiar
acest sistem) este esenţială deoarece în cadrul acestui proces se vor identifica
şi rezolva aspecte privind:
1. Realizarea unei baze de elemente de semnalistică necesare proiectului
(semne, simboluri, pictograme, ilustraţii etc.) care să definească
efectiv principiile de existenţă ale unui astfel de sistem, şi anume:
informare, orientare, direcţionare şi destinaţie;
2. Stabilirea modalităţii de transmitere a mesajului (prin text, cifre,
combinaţii ale acestora două, printr-un text scris în doua limbi (din
care una de circulatie internaţională, simbolizări grafice reprezentative
etc.);
3. Identificarea suportului de transmitere (vizual, audio, tactil, olfactiv,
electronic sau combinaţii ale acestora);
4. Locaţia elementelor de semnalistică (în interior, în exterior, subteran,
individuale sau pe panouri speciale etc.)
La astfel de hărţi se poate preciza simbolul literal YAH ( you are here =
eşti aici), adică unde se află cel ce priveşte şi citeşte harta.
Un element grafic-vizual de pe o hartă de semnalistică, care are un mesaj
şi un înţeles, trebuie să îndeplinească următoarele caracteristici:
- Să fie simplu conceput;
- Să fie lizibil;
- Să fie realizat într-un design atrăgător;
- Să fie eficient, funcţional;
- Să fie informativ precis (nu ambiguu);
- Să aibă identitate.
Când pe un flux informativ de semnalistică sunt mai multe reprezentări
grafice (semne, simboluri, pictograme etc.), acestea trebuie asezate într-o
ordine firească de parcurgere a traseului respectiv (de la plecare până la

6
destinaţia finală în cadrul acestuia). De aici apare necesitatea realizării unei
conexiuni riguroase între sistemul de semnalistică proiectat şi reprezentările
grafice care-l compun.
În cadrul acestui efort de concepere şi realizare a unui sistem de
semnalistică sunt două etape principale. Prima se referă la elaborarea în
cadrul unui concept unitar a principiilor de structură şi funcţionalitate
armonioasă a sistemului, iar cea de-a doua este legată de designul fiecărui
element ce se găseşte în sistem.
Designerul este chemat să raspundă, din punct de vedere al concepţiei şi
execuţiei, la câteva întrebări care se referă strict la sistemul de semnalistică [37]:
1. Care sunt fluxurile de deplasare în cadrul hărţii de semnalistică?
2. Ce fel de reprezentări grafice se vor folosi?
3. Ce tipuri de reprezentări grafice sunt necesare şi în ce cantitate?
4. Ce dimensiuni trebuie sa aibă pentru a putea fi uşor accesate,
vizualizate şi citite?
5. Unde trebuie plasate în cadrul sistemului?
6. Pe ce suporturi vor fi amplasate?
7. Ce fel de informaţii trebuie să conţină?
8. Ce cod al culorilor se utilizează şi unde?
9. Ce codificare text/cifre poate exista în cadrul sistemului?
10.Ce fel de panouri sunt necesare şi în ce cantitate?
11.Ce materiale antidistrugere (antivandalism) trebuie avute în vedere?
Semnalistica utilizată în aeroporturi foloseşte, de regulă, atât reprezentări
grafice cât şi informaţii în cel puţin două limbi (una din ţara respectivă şi o
alta de circulaţie internaţională).
Aşa cum am mai spus anterior, hărţile sunt un exemplu de semnalistică
specială, în sensul diferenţierii acestora, după scopul pentru care au fost
concepute. Ele prezintă realitatea din teren prin intermediul semnelor,
simbolurilor, pictogramelor, ilustraţiilor, culorilor, literelor şi cifrelor

7
realizând astfel o abstractizare specializată a realităţii. Trebuie avut grijă
asupra modului de utilizare a acestor elemente deoarece există riscul
existenţei lor în exces şi astfel rezultatul să fie negativ. Din această cauză
există diferite tipuri de hărţi (urbane, turistice, pentru transport public
subteran şi la suprafaţă, militare etc.) care utilizează strict ceea ce este
necesar pentru a defini realitatea care interesează prin aceste hărţi.
Simplitatea necesară şi suficientă pentru o hartă creează şi siguranţa unei
navigări eficiente în cadrul ei. De aceea trebuie să existe un echilibru între
informaţia care este transmisă de hartă şi simplitatea alcătuirii ei.
De reţinut este faptul că un sistem de semnalistică se proiectează numai
atunci când este necesară existenţa lui pentru anumite acţiuni/activităţi. În
semnalistică există o simbolizare generală dar şi una specială, în funcţie de
activitatea respectivă. În conceperea unui sistem de semnalistică un rol
definitoriu îl are reprezentarea grafică, care traduce pentru public segmentul
de informare, ghidare, zonarea specială şi destinaţia finală.

1.1. Semn, simbol, pictogramă

Aşa cum se cunoaşte, comunicarea se poate realiza sub două aspecte, şi

anume: la nivel obiectiv înseamnă raţionalitate şi la nivel subiectiv înseamnă
simbolizare. Deci avem raţional sau simbolic. Un mesaj, ca element
important în comunicare, poate fi transmis utilizând cuvinte, cifre, imagini,
ilustraţii, culori, semne, simboluri, pictograme, diverse elemente geometrice
etc. Există aşadar elemente lingvistice (dezvoltate printr-un text) şi elemente
iconice (o transpunere în imagini, ilustraţii şi alte reprezentări grafice).
Importantă este analiza modului în care aceste elemente enunţate mai sus
sunt utilizate ţinând seama de mediul socio-cultural al unui grup sau grupuri
de persoane. Înţelesul semnelor, simbolurilor, pictogramelor este tradus şi
procesat de către public şi pe baza analizei realizate apare posibilitatea de

8
acţiune a acestuia. Juxtapunerea semnelor, a simbolurilor cu un text sau cu
diverse litere/cifre conduc la apariţia unui limbaj grafic-vizual. Dar trebuie
precizat că singura existenţă a unor semne şi/sau simboluri într-o comunicare
defineşte un limbaj vizual, cel puţin.
Se ştie că un semn poate rămâne inexistent, nereceptat, atâta timp cât nu
există capacitatea publicului de a-l descifra. Un semn este important să
însemne ceea ce este reprezentat şi astfel este un semn bun. De aceea
designerul trebuie să creeze elemente de comunicare traductibile şi
inteligibile pentru public pentru a se atinge scopul transmiterii unui mesaj.
Publicul citeşte semnele şi apoi îşi conturează imaginea mentală, prin
traducerea acestor semne. Acest aspect implică necesitatea asigurării unei
legături între ceea ce comunicăm şi modul în care comunicăm.
În timp, societatea şi-a creat mituri proprii şi interpretări legate de putere,
declin, succes, bogăţie, sărăcie, feminitate, masculinitate, frumuseţe, urâţenie
etc. Tot ceea ce ştim şi construim referitor la semn şi simbol conturează
cultura noastră vizuală.
După M. Jouve (2005) simbolurile pot fi definite în trei mari categorii:
1. Intenţionale - simple, descriptive, atrag atenţia asupra calităţilor
produsului;
2. Interpretative - transmit stări emoţionale, sentimente;
3. Conotative - caracterizează produsele, inducând o imagine de
mobilizare în aşteptările publicului.
Simbolurile utilizate nu trebuie să dea naştere unor situaţii confuze. În
literatura de specialitate se precizeză următoarele: „Simbolul este un caracter
scris sau o reprezentare grafică folosită pentru a reprezenta ceva. Poate fi o
literă, o figură, un element grafic, un element convenţional pentru a
reprezenta o acţiune, un obiect, un proces”.
Simbolurile grafice sunt concepute pentru a informa, a direcţiona, a
avertiza, a interzice, a permite ceva. Dacă ne referim la simbolul unei maşini

9
ce se găseşte pe un semn de circulaţie se înţelege uşor despre ce este vorba:
se permite sau se interzice acţiunea acesteia într-un fel (să poată să treacă sau
să se oprească deoarece i se interzice deplasarea). În această situaţie simbolul
maşină nu precizează un anumit tip de vehicul, ci pur şi simplu este acolo
adresându-se oricărui vehicul ce trece prin zona semnalizată de acest semn
de circulaţie. Sub aspectul semn/simbol precizăm că este vorba despre
simbolul unei maşini şi nu semnul unei maşini, adică avem o reprezentare
simbolică a unei maşini.
Repetăm unele caracteristici de bază ale unui simbol pentru a înţelege
importanţa clarităţii reprezentării grafice în cadrul unui concept de
semnalistică:
- Să fie funcţional;
- Să fie atractiv;
- Să fie instructiv;
- Să fie accesibil;
- Să fie lizibil;
- Să fie reproductibil pe diferite suporturi;
- Să fie adaptabil în diferite sisteme de semnalistică.
În cartea sa, Symbol Source Book, Henry Dreyfuss identifică trei tipuri
principale de simboluri, şi anume [15]:
- Simboluri reprezentative - prin acestea este reprezentat obiectul
respectiv, adică exact despre ce este vorba;
- Simboluri abstracte - prin elementele grafice utilizate se produce o
diminuare a reprezentării, pastrându-se elementele esenţiale ale unui
mesaj grafic-vizual dezvoltate totuşi într-o viziune inteligibilă de către
public;
- Simboluri arbitrare - este vorba despre ceva nou creat, care va trebui
învăţat.

10
 Simbolurile sunt utilizate în diferite domenii de activitate, în variate
forme şi cu înţelesuri clare. Simbolul, prin realizarea sa grafică, nu trebuie să
creeze confuzie, contradicţie, duplicitate.
Henry Dreyfuss prezintă un exemplu interesant pledând pentru
dezvoltarea conceptului de reprezentare grafică, prin simboluri. Arată ce ar
însemna să fie doar scris cuvântul OTRAVĂ în diferite limbi (greacă, rusă,
ebraică, japoneză) pe o sticluţă aflată pe un raft într-un dulap. Aici apare
problema cunoaşterii limbilor respective. Dacă nu se cunoaşte vreuna dintre
ele este dificil să ştii ce este în sticluţa respectivă. Există chiar riscul de a o
folosi, fără să ştii ce este. De aceea el prezintă imediat şi simbolul care ar
trebui sa fie pe sticluţă: celebrul desen al unui craniu având la bază două
oase încrucişate. Evident că reprezentarea grafică a acestuia te face imediat
să te gândeşti la ceva periculos. Numai faptul de a folosi, pe lângă text, şi
acest simbol arată importanţa acestor reprezentări grafice în viaţa de zi cu zi.
Exemplul prezentat de Henry Dreyfuss este elocvent şi argumentează
puternic utilizarea simbolurilor, a pictogramelor şi altor reprezentări grafice
în mod curent. Lucrarea sa citată mai sus este bogată în varietatea de
simboluri prezentate, din multe domenii de activitate, constituind un factor
util în studierea şi dezvoltarea de viitor a domeniului semnelor şi
simbolurilor. Un alt exemplu din viaţa cotidiană ni-l oferă prezenţa pe un
stâlp de înaltă tensiune a cuvintelor Pericol de moarte însoţite de simbolul
craniu şi oase încrucişate. Orice persoană care nu cunoaşte limba în care
este scris mesajul înţelege însă foarte clar din reprezentarea grafică că acel
stâlp poate pune în pericol viaţa dacă este atins sau este escaladat. Este un alt
exemplu având în vedere acelaşi simbol. Acest lucru ne arată cât de
importantă este reprezentarea grafică a ceva care transmite un mesaj de
pericol pentru viaţa noastră.
Reprezentările grafice de tipul semnelor, simbolurilor, pictogramelor etc.
nu se folosesc fără sens ci ele sunt legate mult de contextul în care apar.

11
 Un exemplu interesant în acest sens ne oferă lucrarea scrisă de Rayan
Abdulah şi Roger Hubner [1] în care este reprezentat simbolul dat de o
ţigară aprinsă peste care este trasată o linie roşie, ca semn de interdicţie.
Acest simbol este situat în lucrare în trei situaţii distincte, şi anume: este
fixat pe trunchiul unui copac, este expus într-o pagină a unei cărţi şi pe
peretele unui cabinet medical. Ultimul context este foarte clar, adică se
interzice fumatul în acel loc. În primele două situaţii avem o ambiguitate a
înţelegerii interdicţiei. Referitor la prima situaţie, nu este clar până unde este
restricţia indusă de simbol (lângă copac, urcat în el, la câţiva metri depărtare
de acesta, adică se pot face interpretări şi presupuneri câte dorim). În cazul
cărţii, acest simbol nu ne obligă la nimic, nu se poate considera că este
interdicţie de a fuma când răsfoim sau citim cartea. Prin acest exemplu ni s-a
argumentat cât de important este contextul în care este utilizat un semn,
simbol, pictogramă, adică orice reprezentare grafică care exprimă ceva. La
fel am putea da exemplu cu o pictogramă pentru toaleta bărbaţi/femei care să
fie agăţată într-un pom, aflată într-o pagină de carte sau să fie fixată pe o uşă.
Evident că am traduce mesajul ca în exemplul anterior.
Un nume important în dezvoltarea domeniului legat de semne, simboluri,
pictograme este cel al filosofului şi economistului Otto Neurath (1882-1945)
care a pus bazele unui concept original numit ISOTYPE (International
System of Typographic Picture Education). El consideră reprezentarea
grafică numită pictogramă ca un element al sistemului de o valabilitate
absolută. Câteva simboluri au devenit fundamentale în comunicarea
semiotică, în discursul grafic-vizual.
Există unele simboluri care utilizate în context adecvat reprezintă o
caracteristică sugestivă evidentă. În tabelul 1.1 sunt precizate câteva dintre
aceste reprezentări grafice însoţite de caracteristica lor simbolică.

12
 Tabelul 1.1

Reprezentare grafică Caracteristica simbolică sugestivă

Iepure Deplasare rapidă

Broască ţestoasă Deplasare lentă

Clepsidră Scurgerea (trecerea) timpului

Bec aprins Lumină

Bec stins Întuneric

Săgeată continuă Direcţie

Săgeată întreruptă Mişcare în direcţia respectivă

Umbrelă Ferit de ploaie, protecţie

Pahar spart Fragil

Şi exemplele ar putea continua. Aşa cum am mai precizat semnificaţia

unui simbol este mai mare decât a unui semn. Simbolul poate însemna, prin
reprezentarea sa grafică, o interzicere sau o permisiune sau o indicaţie sau o
precizare. Simbolurile simple sau combinaţia de simboluri pot duce la
diferite înţelesuri. Aşa este cazul “semnului” de circulaţie reprezentat de o
maşină.
Avem aici o combinaţie: o formă circulară şi un obiect - maşină, luate
împreună pentru a rezulta simbolul de interzicere sau permisiune. De
asemenea semnul de parcare, căruia i se adaugă o maşină, poate însemna:
parking teran, suprateran, subteran în funcţie de amplasarea maşinii în raport

13
cu semnul respectiv. Există diferite forme geometrice care pot fi utilizate ca
elemente ce contribuie la definirea simbolurilor / pictogramelor.
Astfel avem ca forme geometrice: cerc, pătrat, dreptunghi, elipsă,
triunghi, hexagon, pentagon etc.
De asemenea avem forme unghiulare, săgeată, cruce, forme amorfe.
Adrian Frutiger “vorbeşte” despre semne în lucrarea sa Des signes et
des hommes (1984). El consideră importante două entităţi grafice foarte
cunoscute de către oameni: punctul şi linia. Acestea intră în compunerea
altor semne căpătând astfel şi o altă semnificaţie. Abordează tema semnelor
de formă asemănătoare şi a celor de formă diferită. De asemenea a studiat
reprezentările grafice din “scrierile figurative” precum scrierea sumeriană,
egipteană, cretană, din Valea Indusului (Pakistanul de azi) şi din Insula
Paştelui. Lucrarea sa abundă de exemple ca şi argument pentru semnificaţia
transmiterii mesajului altfel decât printr-un text scris. Scrierea chineză şi
aztecă, precum şi scrierea mayaşă ocupă un spaţiu bine definit în studiul
realizat de Adrian Frutiger. Un capitol important este dedicat simbolului şi
simbolisticii. El chiar vorbeşte despre simbolismul unei imagini ca fiind “o
legătură între o realitate identificabilă şi domeniul invizibil şi chiar mistic al
religiei, filozofiei şi magiei”. Şi mai departe conferă artistului puterea de a fi
“mediatorul între doua lumi, una vizibilă şi cealaltă invizibilă.” Şi aici atinge
prin analiză universul minunat al “simbolurilor figurative” scriind cu pasiune
despre simbolurile reprezentând animale şi plante, în diferite culturi, şi
sfârşind prin prezentarea simbolică şi stilizată a fiinţei umane de-a lungul
timpului, în lumea întreagă.
Aşa cum am întâlnit şi în cazul lucrarii lui Henry Dreyfuss, în lucrarea
sa, Adrian Frutiger exemplifică simbolistica religioasă, a heraldicii, a
mărcilor concepute în stil modern, al timpurilor noastre precum şi realizarea
semnelor de circulaţie şi pictogramelor care completează tabloul
reprezentărilor grafice din viaţa noastră.

14
 În tabelul 1.2 sunt prezentate semnificaţiile pentru câteva linii.
Tabelul 1.2

Element Semnificaţie pozitivă Semnificaţie negativă

grafic/grosime de
linie
Linie dreaptă ghidare, orientare, pasivitate, poziţie
forţă, vitalitate, statică
hotărâre
Linie curbă creştere, domol, alunecos
flexibilitate,
gingăşie
Linie subţire delicateţe fragilitate
Linie groasă putere, vigoare brutalitate, violenţă,
agresivitate

Culoarea joacă adesea un rol important în mesajul simbolurilor.

Culoarea este un factor esenţial într-o comunicare grafică deoarece este
vizibilă de la distanţă şi se înţelege prin codul culorilor cum să se procedeze
în situaţiile respective. În semnalistică, codul culorilor contribuie la
diferenţierea înţelesului mesajului pentru o anumită acţiune. De multe ori
culoarea vorbeşte mai mult decât un text. De remarcat este utilizarea în
semnalistică şi a formelor geometrice cunoscute (pătrat, triunghi, cerc etc.)
care intervin şi completează înţelesul unei reprezentări grafice, definind
alături sau împreună cu culorile utilizate scopul pentru care stă în faţa
publicului acea reprezentare. Aşa cum se cunoaşte, prin utilizarea unor
anumite culori se accentuează mesajul de interzicere / permisiune / avertizare
a unei acţiuni, stări de fapt.
Culoarea ocupă astfel un rol distinct în comunicarea vizuală prin
simboluri (tabelul 1.3). De aceea există un cod al culorilor de care se ţine
seama când se creează semne, simboluri.

15
 Tabelul 1.3

Culoarea Simboluri pozitive Simboluri Caracteristic

negative a sugestivă
albastru cer, apă, libertate, «inimă meditaţie,
fidelitate, albastră » magie, linişte
loialitate, pace, odihnă
terestră, ideal
verde lume vegetală, răceală, invidie, odihnă, calm,
ecologie, sinucidere, nelinişte
protecţia mediului, liber- (verde
origine a vieţii, început, tinaj sumbru)
victorie
roşu foc, sânge, inimă, violenţă, manie, atrage,
acţiune, forţă, putere, pericol, păcat, agresea-
dinamism, iubire, interdicţie ză,
pasiune, dorinţă, dinamizează
erotism, bucurie
galben soare, lumină, caldură, minciună, promovează
lux, perfidie, trădare bună
bogăţie, energie, dispoziţie
prosperitate,
aur, divinitate
portocaliu glorie, progres, vanitate, induce
echilibru fizic / mental desfrâu, căldură,
înşelăciune stare de bine
violet demnitate, cunoaştere, melancolie, creează o stare
erudiţie, seriozitate, teamă dezagreabilă
ceremonial, religie
maro pământ, constrângere deprimă,
(permite conservatorism, plictiseşte
mixul de tradiţie
simboluri)

16
 Tabelul 1.3(continuare)

Culoarea Simboluri pozitive Simboluri Caracteristic

negative a sugestivă
alb zăpadă, puritate, spital, imperso- calmează,
inocenţă, nalitate împrospătează
perfecţiune
negru solemnitate, distincţie, moarte, doliu, conferă clasă,
mister, seriozitate, tenebre, frică, deprimă
caracter oficial nefericire,
păcat,
bătrâneţe
gri seriozitate săracie (deschis) deprimă,
disperare întristează
(închis)

În construcţia limbajului grafic-vizual se ţine seama de câteva principii

legate de utilizarea culorilor şi tipologia acestora.
Putem realiza o împărţire a culorilor după puterea lor „de seducţie
vizuală“, şi anume:
a. cele care atrag cel mai mult atenţia;
Pentru ca produsul să atragă cel mai mult atenţia putem utiliza
următoarele tehnici:
- fundal şters, vag; obiectul situat în prim plan.
- reprezentare în perspectivă, scoatere în relief pe un fundal îndepărtat.
- produsul este situat în plan median în cadrul unei construcţii axiale.
Se asigură evidenţierea prin “jocul culorilor”:
 roşu - atrage
 alb - “îngraşă”
 negru - “slăbeşte”
 verde - “însufleţeşte”

17
  albastru - dinamizează nuanţele calde
b. cele care reţin cel mai mult atenţia;

Se referă la asocierea culorilor pentru a nu deranja, ci dimpotrivă,

pentru a accentua atenţia. Există o scară a acestor asocieri. În
conformitate cu specialişti ai psihologiei reclamei, lizibilitatea
textului în funcţie de culoarea utilizată este următoarea în ordine
descrescătoare, ca în figura 1.1.
c. cele care realizează direcţionarea atenţiei.

Pentru această dimensiune, există două provocări majore de soluţionat:

c1) ghidarea (direcţionarea) privirii prin:
 săgeţi de indicaţie;
 contrast pentru focalizare pe ceea ce interesează;
 trasarea de linii verticale sau orizontale;
 utilizarea unor personaje care indică direcţia.
c2) orientarea lecturii:
 ierarhizarea importanţei informaţiei prin utilizarea
unor tipuri diferite de caractere.
Utilizarea unor culori, cu prioritate:
Roşu - pentru produse tip supe, alimente congelate, produse din
carne;
Roşu - culoarea convenţională pentru: STOP, PERICOL, OPRIRE
OBLIGATORIE;
Portocaliu - în cazul produselor alimentare, pentru a evoca toamna şi
gust bun;
Galben - pentru produsele ce au în componenţă lămâi, porumb etc.;
Galben - este şi culoarea convenţională pentru AVERTIZARE;
Verde - pentru produse bio, ecologice, pentru publicitate medicală şi
farmaceutică;

18
Verde - este şi culoarea convenţională pentru LIBERA TRECERE,
Albastru - pentru produse reci, congelate;
Violet - pentru produse din industria farmaceutică, cele care conţin
mentă şi pentru unele băuturi răcoritoare;
Alb - pentru ambalajul băuturilor răcoritoare de tipul soft drinks;
Negru - pentru obiecte sobre, costisitoare, de lux.

1.negru pe galben
2. verde pe alb
3. negru pe alb
4. albastru pe galben
5. verde pe galben
6. roşu pe galben
7. galben pe albastru
8. albastru pe portocaliu
9. galben pe roşu
10. roşu pe negru
11. negru pe verde
12. portocaliu pe albastru
13. roşu pe portocaliu
14. verde pe portocaliu
15. galben pe negru
16.roşu pe alb
17. alb pe albastru
18. negru pe portocaliu
19. portocaliu pe negru
20. alb pe verde
21. galben pe verde
22. alb pe roşu
23. alb pe portocaliu
24. portocaliu pe alb
25. galben pe portocaliu
26. roşu pe verde.

Fig. 1.1 Lizibilitatea în ordine descrescătoare

19
 O serie de studii de specialitate (D. Petre, D. Iliescu, 2005) analizează
relaţia dintre preferinţele asupra culorilor şi psihologia de gen. Astfel, se
observă că: bărbaţii preferă nuanţele de albastru, în timp ce femeile sunt mai
atrase de cele de roşu iar adolescenţii sunt orientaţi spre culorile puternice şi
strălucitoare.
Claritatea unui semn nu depinde de conţinutul simetric sau asimetric
(ex: blazonul, semnul de circulaţie etc.).
Heraldica ne furnizează exemple de punere în valoare a spaţiului în
cadrul partiţiei scutului. În cadrul unui scut regulile stricte în partiţia sa
transmit valoare simbolică pentru fiecare spaţiu de pe scut.

1.2. Pictograma într-un sistem de semnalistică

În cadrul unui sistem de semnalistică orice reprezentare grafică constituie

un element important, acesta realizând o comunicare grafic-vizuală necesară.
În activitatea de concepţie a pictogramelor trebuie să se ţină seama de faptul
ca ele să conţină elemente cunoscute deoarece de multe ori nu sunt însoţite
de cuvinte explicative.
Nakawa Kenzo spune despre pictograme că “sunt o invenţie inteligentă a
secolului XX”.
Definirea unei reprezentări grafice de tipul pictogramei nu este un lucru
foarte uşor. Pentru că o pictogramă trebuie să îndeplinească câteva
caracteristici esenţiale, şi anume: să informeze, să ghideze, să asigure
atingerea destinaţiei finale, să permită / să interzică / să avertizeze, în funcţie
de utilizare. Pictograma este reprezentarea grafică a ceva care transmite un
înţeles familiar pentru foarte mulţi. Din această cauză imaginile foarte
cunoscute, familiare, intrate în mentalul colectiv sunt utilizate ca simboluri
foarte cunoscute. Din multitudinea de interpretări şi definiţii ale pictogramei
se desprinde ceva care reprezintă o caracteristică generală: o pictogramă este

20
un desen, o reprezentare pictorială, creată de către o persoană asigurând
identitate grafică a ceva ce vorbeşte fără cuvinte. Ea trebuie să fie receptată
şi tradusă de foarte mulţi oameni din lumea întreagă. Ce este esenţial pentru
o pictogramă se referă la vizibilitatea şi claritatea grafică a ei. Otl Aicher,
unul dintre iluştrii creatori de reprezentări grafice de tipul pictogramei,
afirmă că “o pictogramă trebuie să aibă caracteristica unui semn şi să nu fie o
ilustraţie”. Iar Herbert W. Kapitzki susţine că “o pictogramă este un semn
iconic ce desemnează ceva ce este reprezentat”.
O pictogramă trebuie să satisfacă regula MSCS - adică să conţină un
mesaj, în cadrul unei structuri definite, să realizeze conexiunile adecvate
necesare şi să îndeplinească scopul pentru care a fost concepută.
Pentru a îndeplini scopul pentru care este creată, o pictogramă trebuie să
aibă trăsături speciale:
- să poată fi uşor identificată;
- să poată fi uşor “tradusă” de către public;
- să fie accesibilă şi lizibilă;
- să aibă o bună vizualizare;
- să existe o reprezentare grafică clară;
- să asigure o deplasare rapidă şi fără ambiguitate spre destinaţia
dorită de public.
Toate aceste trăsături sunt realizate în cadrul designului setului de
pictograme. Gradul de abstractizare a reprezentării grafice este un factor
important de avut în vedere pentru a se realiza o receptare clară a mesajului
transmis. Este adevărat că prin intermediul pictogramelor nu se pot transmite
mesaje complicate, greu de tradus şi înţeles. Aici intervine experienţa
designerului deoarece conceperea unui desen complicat atrage şi un înţeles
uneori indescifrabil sau dificil de prelucrat mental.

21
 Putem să ne imaginăm câteva scenarii în care nu se utilizează / se
utilizează pictograme pentru a înţelege mai bine importanţa existenţei
acestora în diferite domenii de activitate.
Astfel, primul scenariu (imaginar, aşa cum am precizat) este următorul:
Aterizăm pe aeroportul internaţional din Bangkok. Totul este scris în
limba thai şi nu există nicio reprezentare grafică pentru a ne sugera ceva
cunoscut. Nu se vorbeşte vreo limbă străină, doar limba ţării în care ne
aflăm. În această situaţie este imposibil să te descurci: nu ştii unde este
toaleta, liftul, scările, punctul de întâlnire, verificare documente etc. Totul
pare din altă lume şi eşti supus unui uriaş stres.
Scenariul al doilea este prietenos. Sosim pe aeroportul mai sus menţionat.
Peste tot există semnalistică, pictograme la tot pasul care îşi îndeplinesc cu
succes menirea: informează, ghidează, direcţionează spre destinaţia dorită.
Deci tot setul de pictograme ajută enorm în înţelegerea clară a ceea ce vrem
să facem, să urmăm.
Astfel aici se întâlnesc două situaţii: simularea fără pictograme şi cu
pictograme. Numai acest aspect elocvent demonstrează cât de importante
sunt reprezentările grafice sub formă de pictograme şi existenţa sau
inexistenţa lor ce situaţii pot crea.
În figurile 1.2 şi 1.3 există cele două simulări realizate pentru un aeroport
virtual. Cazul din figura 1.2 este fără pictograme, doar scriere în limba
română; cazul din figura 1.3 utilizează setul de pictograme.
Este evident că în primul exemplu (figura 1.2) scrierea într-o limbă
necunoscută multora ridică probleme majore de înţelegere a ceea ce este
reprezentat. Astfel sunt scrise doar în limba română (fără a avea reprezentare
prin pictograme) câteva servicii oferite în aeroport:
- verificare documente;
- toalete bărbaţi / femei;
- punct de întâlnire;

22
 - parcare auto;
- plecări /sosiri;
- depozitare bagaje;
- scări.

Fig. 1.2 Reprezentare grafică fără utilizarea pictogramelor

1. verificare documente; 2. parcare auto; 3. scări; 4. serviciu taxi; 5. staţie

autobuz; 6. toalete bărbaţi / femei; 7. casete bagaje; 8. lift; 9. bancă; 10.
cafenea; 11. punct de informare; 12. plecări (decolări); 13. sosiri (aterizări);
14. punct de întâlnire; 15. intrare; 16. ieşire; 17. metrou.

23
 În ceea ce priveşte a doua reprezentare (figura 1.3) pictogramele sunt
foarte clare şi nu necesită nici o traducere suplimentară. Se înţelege de la
sine cât de important este să existe reprezentări grafice accesibile şi clare
pentru a fi utilizate de cât mai mulţi oameni oriunde în lume.

Fig. 1.3 Sistem de semnalistică într-un aeroport

(utilizând pictograme)

De asemenea aceeaşi abordare o putem avea pentru informare şi

direcţionare într-un campus universitar, la fel ca în figura 1.5.
În exemplul din figura 1.4 în loc de pictograme sunt scrise doar cifre. Ele
corespund pentru: sală de seminar, sală de curs, laborator desen tehnic clasic,
laborator de grafică computerizată, centru de multiplicare etc.

24
 În exemplul din figura 1.5 nu este nevoie să scriem ceva, reprezentările
grafice oferă indicii clare în înţelegerea a ceea ce este. Scopul acestor figuri
este acela de a realiza cât de importantă este reprezentarea prin pictograme
atunci când nu se cunoaşte limba de comunicare. Pictogramele ne ajută să
înţelegem şi să comunicăm prin grafică. Acesta este rolul lor: de a crea un
limbaj grafic-vizual accesibil pentru comunicarea între oameni.

Fig. 1.4 Reprezentare grafică fără utilizarea pictogramelor

1. scări; 2. sală de seminar; 3. sală de curs (amfiteatru); 4. toalete bărbaţi /

femei; 5. punct de întâlnire cadre didactice; 6. sală de grafică computerizată;
7. sală de desen tehnic clasic; 8. centru de multiplicat documente.

25
 Fig. 1.5 Sistem de semnalistică într-un campus universitar utilizând
pictograme

Toalete; Sală seminar; Amfiteatru; Număr sală;

Punct de întâlnire; Grafică computerizată, Desen tehnic,

Centru multiplicare
Un alt exemplu este definirea comenzilor destinate conducerii unui
automobil. Am realizat două secvenţe care cuprind prezentarea comenzilor
de pe bordul unui autovehicul, în primul caz (figura 1.6) fiind utilizate
pictograme pentru a identifica comenzile necesare iar în al doilea (figura
1.7), precizându-se doar numere pentru comenzi. Concluziile care au rezultat
din prezentarea acestor situaţii au fost următoarele:

26
 1. Pentru modelul din figura 1.6 este suficient să se studieze cartea
tehnică a autovehiculului pentru a fi familiarizat cu ceea ce execută fiecare
clapetă/buton care are o reprezentare grafică-pictograma. În acest caz este
foarte uşor de accesat orice comandă deoarece pictogramele sunt clare şi pot
fi înţelese cu uşurinţă.
2. Pentru modelul din figura 1.7 chiar dacă s-ar cunoaşte ceea ce este
scris în cartea tehnică referitor la butoanele notate prin numere, ar fi foarte
greu de memorat ce utilizare are fiecare clapetă/buton în parte şi ar exista, cu
certitudine, riscul de a greşi în manevrarea autovehiculului. Acest exemplu
arată dificultatea de a accesa o comandă privind doar nişte cifre pe planşa de
bord corespunzatoare unor comenzi. Dificultatea ar consta în memorarea
zecilor de cifre, fiecare cu rol bine definit care ar încurca manevrarea optimă
a vehiculului.

Fig. 1.6 Sistem de semnalistica utilizand pictograme pentru planşa de bord a

unui autovehicul

27
 3. Prin aceste exemple am dorit să argumentăm, pe de o parte,
importanţa reprezentărilor grafice în construcţia de automobile privind
siguranţa şi eficienţa exploatării acestora, iar pe de altă parte, confirmarea
existenţei în industria menţionată a unui limbaj grafic specializat, uşor de
recunoscut şi de aplicat, datorat utilizării pictogramelor.

Fig. 1.7 Utilizarea unui cod de numere pentru planşa de bord a unui
autovehicul

1.3 Domeniul de acţiune al pictogramelor

Setul de pictograme este prevăzut a se ocupa de evidenţierea unui

domeniu precum: spital, business centre, aeroport, muzeu, gradină zoo,
rezervaţie naturală, şcoli/universităţi, bibliotecă, reţea IT etc. În aceste
domenii întâlnim pictograme specifice dar şi un număr însemnat de
pictograme cu un mesaj identic pentru multe domenii (ex: toaletă, punct de
întâlnire etc.). În tabelul 1.4 sunt prezentate câteva domenii şi ce fel de
pictograme sunt necesare pentru fiecare în parte. Este de remarcat faptul că
există pictograme pentru acelaşi tip de activitate în domeniile din tabel (de
exemplu: toalete, parcare, lift, scări rulante etc.) care pot avea însă o
reprezentare grafică apropiată sau diferită din punct de vedere al graficii
realizate de către designer.

28
 Tabelul 1.4

Domeniu de Pictograme
utilizare
Semnalistică Sosiri/plecări, verificare documente, punct de informare,
depozitare bagaje, toalete bărbaţi / femei, toalete
aeroportuară persoane cu dizabilităţi, parcare auto, lift, scări, coffee
bar, restaurant, punct întâlnire, oficiu poştal, punct de
schimbat bani, zonă comercială, birou obiecte pierdute /
găsite, închiriere maşini, staţie taxi / autobuz / metrou,
intrare, ieşire, sală de aşteptare, scări rulante, conexiuni
zboruri etc

Semnalistică Punct de informare, intrare, ieşire, toalete bărbaţi / femei,

centru de afaceri scări rulante, scări, lift, parcare auto, loc pentru fumat,
parcare biciclete etc.

Semnalistică în Sală de seminar, sală de recreere, restaurant, cafeteria,

universitate / bibliotecă, birou informaţii, amfiteatru, scări, lift, scări
colegiu rulante, toalete bărbaţi / femei, sală de sport, laboratoare
etc.

Semnalistică Reprezentări grafice pentru animale, punct de informare,

gradină punct de întâlnire, toalete, coffee bar, restaurant, parcare
zoologică auto etc.

Semnalistică în Birou informaţii, sală de aşteptare, spălător, bucătărie,

spital cafeteria, primul ajutor, infirmerie, serviciu ambulanţă,
registratură, laboratoare, ieşire, servicii medicale:
medicină internă, chirurgie, dermatologie, chirurgie
ortopedică, urologie, obstetrică & ginecologie, funcţii
respiratorii, funcţii circulatorii, pediatrie, cabinet
examinare primară, radiologie, endoscopie, radioterapie,
electrocardiogramă, oftalmologie, stomatologie,
farmacie, scanare CT etc.

Semnalistică Scări rulante, scări, lift, toalete bărbaţi / femei, sală de

centru comercial recreere, restaurant, parcare auto, telefon, zonă wireless,
cutii păstrare obiecte, automat bancar, direcţii stânga /
dreapta, interzis acces cu câini, îngheţată, fumatul
interzis, zonă comerţ alimentar, coffee shop, farmacie,
librărie etc.

29
 1.4. Analiza pictogramei pentru fotbal la Jocurile
Olimpice(din 1964 până în 2012)

Am realizat o analiză asupra pictogramelor concepute pentru Jocurile

Olimpice de vară începând cu anul 1964, de la Tokio până la Londra (2012).
Şi am găsit lucruri interesante.
Astfel pentru pictogramele de la Tokio, designerul Masaru Katsumie a
reprezentat bine forma umană, înţelegându-se uşor disciplina sportivă.
În 1968 cei doi designeri, Manuel Villazon şi Matthias Goeritz au
conceput pictograme doar reprezentând disciplinele sportive, cu influenţe
mexicane, chiar aztece. În loc de persoane avem reprezentare prin bicicletă,
cap de cal, minge, săbii încrucişate, mănuşa de box etc.
1972 (Munchen) şi 1976 (Montreal) sunt anii designerului Otl Aicher, cel
care a realizat o reprezentare integrală a sportivului, cu utilizarea unor forme
geometrice în concepţia grafică a pictogramei. Este o realizare care distinge
clar corpul, mâinile şi picioarele sportivului. De asemenea la Moscova în
1980 Nikolai Belkov desenează sportivi pe discipline, într-o proporţie bine
conturată.
La Los Angeles, în 1984 Keith Bright & Associates creează o
reprezentare grafică pentru toate disciplinele, în forme distincte, separate
pentru elementele constitutive ale sportivului, desenând cu linie subţire
“uneltele de concurs”.
La Seul (1988) designerii Cho Young-Jea, Hwang Bu-Yong, Kim Seung-
Jin concep reprezentări sugestive ale disciplinelor sportive însoţite de
sportivi bine conturaţi, fără a exista o separare între părţile componente ale
sportivilor. Se utilizează forme geometrice cunoscute (cerc, oval etc.).
Jocurile Olimpice de vară de la Barcelona (1992) dau posibilitatea
designerului Josep M.Trias de a crea pictograme foarte interesante în

30
“tehnica brush” (grosime de linie amplă). Sunt puţine linii trasate dar
simbolizarea este lizibilă, interesantă, disciplinele sportive se înţeleg fără
nicio problemă.
Reprezentarea grafică a sportivilor utilizează linii curbe, drepte, puncte
îngroşate. Forma umană este redusă la trei elemente: corp, mâini, picioare,
prin “brush pictorial technique”. Capul sportivului are forma amorfă (este un
spot de vopsea). Disciplinele sunt bine reprezentate şi sunt înţelese.
Malcolm Grear Designers introduce la Jocurile Olimpice de vară de la
Atlanta (1996) reprezentări grafice foarte sugestive. Astfel sportivii sunt
prezentaţi ca adevăraţi atleţi, cu o formă naturală a corpului. Disciplinele
sportive se înţeleg foarte bine.
Australia nu se dezminte şi la JO de la Sydney (2000) Paul Saunders
Design utilizează la reprezentarea grafică a pictogramelor simbolul
Australiei-bumerangul. El intră în reprezentarea grafică a mâinilor şi
picioarelor sportivilor. Întâlnim un design al fiinţei umane într-un concept
abstract, original. Corpul se deduce din reprezentarea elementelor cap,
mâini, picioare. Elementul grafic - bumerangul - apare în fiecare pictogramă
care reprezintă o disciplină sportivă.
În 2004, la Atena, Theodora Mantzaris realizează reprezentări grafice
pentru disciplinele sportive parcă “ieşind” direct de pe vasele de ceramică
ale Antichităţii. Întâlnim o reprezentare foarte bună a atleţilor, o proporţie
corectă a reprezentării. Formele geometrice pe care sunt desenate
reprezentările sportivilor par a fi bucăţi de ceramică sparte.
Beijing 2008 introduce un design grafic original. Reprezentările par
desprinse din universul semnelor şi simbolurilor din cultura chineză.
Reprezentarea formei sportivului este realizată din linii curbe, ample, o
continuitate grafică aproape totală.
Pentru pictogramele realizate pentru JO de la Londra (2012) Wolff Olins
Company a conceput un design atrăgător, cu o realizare grafică bună a

31
formei corpului sportivului pentru disciplinele sportive din concurs. Toate
disciplinele de concurs sunt uşor de identificat.
Un exemplu concludent l-am preluat din pictogramele pentru JO
începând cu Tokio 1964 până la Londra 2012, prezentând şi analizând doar
pictograma pentru disciplina fotbal. Se desprinde clar libertatea designerului
de a imagina diferite forme pentru disciplina respectivă, înţelegându-se
despre ce este vorba fără probleme. Figura 1.8 (a-l) este sugestivă în acest
sens.

a) Tokio 1964 b) Mexico City (1968) c) Montreal(1976)

Munchen(1972)

d) Moscova (1980) e) Los Angeles (1984) f) Seul (1988)

g) Barcelona (1992) h) Atlanta (1996) i) Sydney (2000)

Fig. 1.8 Pictograma disciplinei fotbal la Jocurile Olimpice (1964-2012)

(continuare)

32
 j) Atena (2004) k) Beijing (2008) l) Londra (2012)
Fig. 1.8 Pictograma disciplinei fotbal la Jocurile Olimpice (1964-2012)
(continuare)

1.5. Analiza unor hărţi de semnalistică

Un concept de semnalistică se aplică cu succes în cazul hărţilor special

realizate pentru a îndeplini scopul pentru care sunt utilizate semnele,
simbolurile, pictogramele, culorile, săgeţile, panourile şi alte elemente care
vin să întregească edificiul reprezentat de sistemul în sine.
Putem enumera doar câteva domenii din multitudinea existentă, şi anume
hărţi de semnalistică realizate pentru:
- Comunităţi urbane (oraşe, metropole etc.);
- Sisteme de deplasare teran şi subteran (transport public);
- Campusuri universitare;
- Grădini zoologice;
- Unităţi medicale (spitale şi alte facilităţi medico-sanitare);
- Parcuri industriale şi de afaceri;
- Business centre;
- Instituţii de administraţie publică, centrală şi locală.

33
 1.5.1. Harta transportului subteran (metro map /
underground map / subway map)

Se caracterizează prin utilizarea unor elemente foarte clare: fiecare traseu

este desenat cu o culoare specifică; staţiile sunt nominalizate; acolo unde
există conexiuni sunt reprezentate corespunzător; posibilitatea de a accede la
transportul de suprafaţă (teran) se regăseşte pe harta respectivă. Un astfel de
sistem de semnalistică are foarte puţine pictograme încorporate (doar staţiile
de metrou prezintă mai multe pictograme pentru informarea şi direcţionarea
publicului călător). Este un design simplu dar eficient în receptarea
informaţiilor de către public. Nu conţine date privind infrastructura oraşului
sau altele legate de oraş. Numai trasee pentru trenurile de metrou şi
informaţii privind denumirea staţiilor şi conexiunile care se pot face în
subteran. Harta poate fi însoţită şi de o legendă a indicării traseelor (culoarea
acestora), a traseelor în execuţie şi a conexiunilor între magistralele
metroului. Figurile 1.9, 1.10 şi 1.11, prezintă hărţile transportului subteran în
trei oraşe importante ale Europei.

Fig. 1.9 Harta transportului subteran (metrou) în Bucureşti, România

(www.metrorex.ro; www.ghidbucurestean.ro)

34
Fig. 1.10 Harta transportului subteran (metrou) în Milano, Italia
(http://www.orangesmile.com/travelguide/milan/city-maps.htm)

Fig. 1.11 Harta transportului subteran (metrou) în Londra, Anglia

(http://www.turisteuropa.ro/tag/harta-metrou-londra-pdf)

35
 1.5.2. Harta transportului public urban de suprafaţă
(transport teran)

Hărţile din figurile 1.12, 1.13 şi 1.14 prezintă traseele transportului public
de suprafaţă (desenate cu culori diferite pentru o uşoară identificare a lor) cu
indicarea numărului liniei de transport public în comun, denumirea
staţiilor/unor staţii importante de pe traseu, legenda (cheia) traseelor pe
culori etc. Există hărţi ale traseelor care au în componenţă şi elemente de city
map, adică reprezentarea zonelor de spaţii verzi, zonelor rezidenţiale, râuri,
lacuri etc.
Pe astfel de hărţi există câteva pictograme care se referă la conexiuni între
transportul subteran şi cel de la suprafaţă, aeroport, etc.

Fig. 1.12 Harta transportului public urban de suprafaţă în Bucureşti,

România (www.ratb.ro/maps1/generala.pdf)

36
Fig. 1.13 Harta transportului public de suprafaţă în Norwich, Anglia
(https://www.infotour.ro/ghid-turistic/anglia/norwich/harta)

Fig. 1.14 Harta transportului public de suprafaţă în Londra, Anglia

(https://www.infotour.ro/ghid-turistic/anglia/londra/harta/)

37
 1.5.3 Harta obiectivelor turistice (harta turistică)

În figurile 1.15 şi 1.16 sunt prezentate hărţile obiectivelor turistice din

două oraşe europene. Aşa cum se observă există ilustraţii privind obiectivele
şi denumirea lor. Astfel de hărţi pot avea şi o legendă pentru explicaţii
suplimentare. Pictogramele apar rar sau deloc.

Fig. 1.15 Hartă cu obiective turistice în Londra, Anglia

(http://www.turisteuropa.ro/marea-britanie/londra/harti-obiective-
turistice-londra)

Mai există hărţi de semnalistică turistică care au în componenţă şi traseele

de transport public urban împreună cu obiectivele turistice.
De asemenea există acele city map (harta oraşului) care nu conţin traseele
de transport ci numai arterele stradale, obiective turistice, zone verzi şi
rezidenţiale, lacuri, râuri şi pictograme referitoare la diferite activităţi/acţiuni
ce se pot desfaşura, de exemplu într-un parc.

38
Fig. 1.16 Hartă cu obiective turistice în Milano (http://amfostacolo.ro/poze-
fotoimpresii.php?statiune=milano-italia&sid=1344&p=3)

Aceste pictograme se întâlnesc în cuprinsul hărţii dar şi într-o legendă

ataşată acesteia. În activitatea desfaşurată în cadrul Masterului de Grafică
inginerească şi Design, temele propuse studenţilor au potenţat destul de
multe idei interesante şi realizări de semnalistică într-un design interesant.
O caracteristică specială a oferit tema propusă privind conceperea unor
pictograme din domenii la alegerea studenţilor, ca de exemplu reprezentări
grafice pentru un campus universitar, pentru un parc natural/rezervaţie
naturală sau un spital.
Considerăm că este un bun prilej să prezentăm câteva realizări ale acestor
deja absolvenţi când redactăm această lucrare, indicând numele fiecăruia şi
prezentând prin exemple ceea ce au realizat în cadrul temelor.
Studenta Ivan (Joiţa) Ligia a conceput (în 2016) un set de pictograme
interesante pentru un parc natural, plecând de la încadrarea reprezentărilor
grafice în câte o formă de frunză verde pentru a puncta şi mai bine caracterul
natural al hărţii de semnalistică.

39
 Figura 1.17 prezintă câteva pictograme concepute pentru parcul natural.

a. b. c. d.

e. f. g. h.

i. j. k. l.

Fig. 1.17 Pictograme pentru un parc natural

40
 m. n. o. p.

Fig. 1.17 Pictograme pentru un parc natural( continuare)

a. loc campare; b. loc de picnic; c. loc de odihnă; d. punct de informare; e.

potecă; f. apă potabilă; g. punct alimentaţie/restaurant; h. coş de gunoi; i.
punct de prim ajutor; j. Atenţie! Cad pietre; k. înnotul interzis; l. interzis
ruperea/distrugerea vegetaţiei; m. camparea interzisă; n. pescuitul interzis; o.
interzis aprinderea focului; p. punct belvedere.

De asemenea tot studenta Ivan (Joiţa) Ligia a elaborat (în 2016) câteva
pictograme interesante privind definirea serviciilor medicale din cadrul unui
spital, prezentate în figura 1.18.

a. b. c.
Fig. 1.18 Pictograme pentru servicii medicale

41
 d. e. f.

g. h. i.

j. k. l.

Fig. 1.18 Pictograme pentru servicii medicale(continuare)

a. cardiologie; b. ortopedie; c. gastroenterologie; d. urologie; e. obstetrică; f.

ORL; g. oftalmologie; h. pneumologie; i. ginecologie; j. oncologie; k.
pediatrie; l. neurologie.

Acest set de pictograme a fost realizat ţinând seama de modul în care se

concepe o reprezentare grafică sugestivă. Astfel s-au folosit corp uman/părţi
din corpul uman, evidenţierea grafică a organelor supuse investigaţiilor

42
medicale, culorile reprezentative fiecărui serviciu medical (pentru a putea fi
uşor urmărită pe harta spitalului destinaţia finală corespunzătoare serviciului
medical respectiv) şi, nu în ultimul rând, săgeţi de direcţionare. În figura
1.19 sunt prezente şi cateva pictograme de uz general concepute tot de
absolventa mai sus menţionată.

a. b. c.

d. e. f.

Fig. 1.19 Câteva pictograme de uz general

a. cabinet doctor(i); b. cabinet asistente; c. punct de informare; d. toalete

barbaţi/femei; e. lift; f. scări.

Şi studentul Tănăsie Marian a realizat şi propus un număr de pictograme

(2016) pentru servicii medicale, prezentate în figura 1.20.

43
 a. b. c. d.

e. f. g. h.

Fig. 1.20 Exemple de pictograme utilizate într-un spital

a. cabinet medici; b. medicină internă; c. cardiologie; d. pneumologie; e.

analize de laborator; f. primiri urgenţe (UPU); g. nou născuţi; h. punct intrare
spital.

Tot în cadrul Masterului de Grafică Inginerească şi Design, studenta

Maria Andronachi (în 2013) a conceput un set de pictograme pentru diverse
activităţi, exemplificate în figura 1.21.

a. b. c.
Fig. 1.21 Exemple de pictograme

44
 d. e. f.

g. h. i.

Fig. 1.21 Exemple de pictograme(continuare)

a. bancă; b, c, i. toalete bărbaţi/femei; d, e. lift; f. restaurant; g. punct de

informare; h. scară rulantă.

De asemenea în figura 1.22 am conceput câteva pictograme pentru

anumite activităţi pentru a reliefa rolul important al clarităţii reprezentării
grafice pentru înţelegerea fără echivoc a ceea ce este desemnat prin
pictogramă.

a) b) c) d) e)

Fig. 1.22 Pictograme sugestive

a) punct de întâlnire; b) ieşire; c) scări rulante; d) lift; e) parcare auto
subterană
45
 Pentru desemnarea grafică a toaletelor pentru bărbaţi/femei considerăm o
reprezentare sugestivă ca în figurile 1.23 şi 1.24, având grijă ca să nu
abstractizăm foarte mult reprezentările grafice.

a. b. c.

Fig. 1.23 Pictograme pentru toalete bărbaţi/femei

a. b. c.

Fig. 1.24 Pictograme pentru toalete bărbaţi/femei

Aşa cum am susţinut în cadrul acestui capitol, prin conceperea, realizarea

şi utilizarea reprezentărilor grafice se aduce o contribuţie majoră pentru
informarea şi ghidarea publicului în direcţia dorită de acesta.

46
Autorii manualului au realizat câteva pictograme generale pentru spital,
prezentate mai jos, si repartizarea acestora în cadrul spitalului:

Salon pacienţi Bloc operator Restaurant

Cafenea Scări Scări rulante

Lift targă Lift Birou informaţii

Cabinet medici
P
Cabinet asistente medicale Oftalmologie

Neurologie Chirurgie Ortopedie

Pneumolgie Urologie Gastroenterologie

Cardiologie Laborator analize medicale

47
Etaj 3 Legendă

Salon pacienţi
Bloc operator

Oftalmologie Scări rulante

Neurologie Lift targă

Etaj 2

Chirurgie Scări

Ortopedie Lift

Pneumolgie
P
Cabinet medici

Etaj 1

Urologie Cabinet
asistente
medicale

Gastroenterol
ogie

Cardiologie
Parter

Informaţii Restaurant
(pentru
personal
medical)

Laborator Cafenea
analize
medicale

Intrare Books shop

Ieşire
Parcare

P P Parcare

48
 Servicii medicale Culoare traseu Locaţia Pictograma

Laborator analize medicale Parter

Urologie Etaj 1

Gastroenterologie Etaj 1

Cardiologie Etaj 1

Chirurgie Etaj 2

Ortopedie Etaj 2

Pneumolgie Etaj 2

Neurologie Etaj 3

Oftalmologie Etaj 3

Bloc operator Etaj 3

În continuare sunt prezentate pictograme concepute de autori pentru un

parc natural, în două variante grafice.

49
Legendă

Punct intrare Cascadă Coş gunoi Punct de Apă potabilă Locaţie

Loc belvedere
în parcul informare picnic
natural

Pescuitul Loc pentru Restaurant Campare Potecă traseu Punct prim Campare
interzis foc deschis corturi ajutor rulote

Pescuitul Scăldatul Scăldatul Turn de Căderi de Toalete

permis permis interzis observaţie stânci/pietre

50
Pictogramele au fost incluse într-o formă specială de frunză:

Campare corturi Locaţie picnic Punct de informare

Potecă traseu Apă potabilă Restaurant

Coş gunoi Căderi de stânci/pietre Loc pentru foc deschis

Loc belvedere Turn de observaţie Campare rulote

51
 Scăldatul permis Cascadă Pescuitul permis

Scăldatul interzis Punct intrare în parcul natural Pescuitul interzis

Punct prim ajutor Toalete

52
 EXIT

Legendă

Punct de informare Apă potabilă Punct intrare în Coş gunoi Restaurant

parcul natural

Potecă traseu Loc belvedere Cascadă Campare rulote Punct prim ajutor

Loc pentru foc

deschis
Campare corturi
Pescuitul interzis EXIT
Pescuitul permis Scăldatul permis

EXIT
Ieşire

Scăldatul interzis Locaţie picnic Căderi de Toalete

stânci/pietre

EXIT 53
 Punct intrare în parcul natural Apă potabilă Punct de informare

Coş gunoi Loc belvedere Restaurant

Potecă traseu Cascadă Loc pentru foc deschis

EXIT
Locaţie picnic Toalete Campare rulote

EXIT
Scăldatul permis Căderi de stânci/pietre Pescuitul permis

Scăldatul interzis Campare corturi Pescuitul interzis

EXIT
Punct prim ajutor Ieşire

54
EXIT
EXIT
 2

Design de logo

55
Despre ce se poate afla din capitolul 2

Capitolul Design de logo tratează universul conceptual al reprezentării

grafice speciale, adică logoul. Structura acestuia permite familiarizarea cu
domeniul încă de la primele pagini. Sunt prezentate atributele şi funcţiile
unui logo, argumentând tipologia acestuia prin exemple. De asemenea
etapele concepţiei şi realizării unui logo sunt prezente în capitol.

Importanţa formelor şi a culorilor utilizate în grafica de logo ocupă un loc

aparte, fiind prezentate atât logouri existente cât şi dintre cele propuse de
autori a fi utilizate, comentând pentru fiecare în parte forma şi
culoarea/culorile utilizate. Un alt element de studiu întâlnit aici este saltul
grafic in designul de logo( cunoscut şi ca lifting de logo) unde este analizată
evoluţia designului de logo pentru un număr important de exemple de logo,
argumentând ceea ce a schimbat sau a păstrat acest redesign în grafica unui
logo. Exemplele sunt bine venite ele aducând în faţă acel element de
identitate organizaţională/corporativă care poate influenţa evoluţia unei
companii, ca factor de comunicare grafică. Referitor la această identitate
există în capitol şi secţiunea distinctă legată de conceperea unor materiale ale
companiei, precum foi antet, plic personalizat, carte de vizită, cu destul de
multe exemple.

În cadrul capitolului sunt prezentate explicit principiile designului de logo

(neavând pretenţia că au fost enunţate toate). Aceste principii au apărut firesc
după ce autorii au studiat mii de exemple de design de logo din care au
extras ceea ce este inclus la subcapitolul 1.7.

Capitolul 2 este un segment important al Manualului concepţiei grafice

aducându-şi contribuţia la cunoaşterea mai bine a domeniului designului de
logo.

56
 2. Ce este un logo

Logo, un element important de imagine şi identitate, se constituie într-un

factor grafic-vizual cu impact asupra receptării organizaţiei. El ocupă un loc
distinct într-o strategie de comunicare grafică a unei organizaţii.
Logo poate fi un semn, un simbol, un ansamblu de elemente grafice care
exprimă valori şi evidenţe caracteristice organizaţiei respective. Un logo
este, aşa cum se precizează în unele lucrări de specialitate, o semnătură a
companiei, a mărcii (B. Heilbrun, 2002). În acelaşi timp un logo poate
reprezenta sau induce în public un mod de viaţă, o idee, o concepţie. Este ca
un pod de legătură în comunicarea dintre organizaţie şi public, contribuind la
popularizarea acestuia.

2.1.Atributele unui logo

Aşa cum precizează B. Heilbrun în lucrarea sa, Logo-ul (2006) acest

element are capacitatea „de a face prezent absentul”.
Conceperea unui logo nu este un lucru chiar atât de simplu, această
muncă implicând inteligenţă, creativitate şi viziune. Este un element sugestiv
de comunicare într-o grafică concentrată, care trebuie să satisfacă câteva
ţinte importante:
- să atragă atenţia asupra organizaţiei / produsului / serviciului
oferit;
- să contribuie la respectarea şi prestigiul companiei;
- să promoveze o adevărată garanţie a companiei.
Sunt cunoscute logouri celebre care îndeplinesc, fără probleme, aceste
considerente. Putem vorbi aici despre logourile MERCEDES, NIKE,
APPLE, ADIDAS etc.

57
Un logo trebuie să fie:

1. lizibil (uşor de înţeles);

2. simplu (uşor de recunoscut);

3. relevant (corespunzător identificării companiei);

4. distinctiv (design special, personalizat);

5. memorabil (nu este uitat);

6. adaptabil (înscris pe diferite suporturi);

7. reproductibil (posibilitatea de a-l reprezenta în diferite mărimi, fără

pierderea detaliilor);

8. coerent (prezintă un mesaj clar);

9. rezistent („un supravieţuitor” în timp).

2.2. Funcţiile unui logo în procesul comunicării grafice

Aceste funcţii susţin şi asigură reprezentarea, receptarea şi traducerea

mesajului grafic-vizual precum şi atingerea stării de „feeling” din partea
publicului.
Puterea unui logo este o garanţie a calităţii şi a valorii.
În câteva cuvinte se pot prezenta aceste funcţii, însoţite şi de o scurtă
caracterizare a lor, aşa cum sunt ele descrise în figura 2.1.

58
 1. Funcţia de contact – asigură şi
susţine contactul între organizaţie
şi public;
2. Funcţia explicativă – precizează
identitatea şi personalitatea
Funcţii ale unui organizaţiei;
logo 3. Funcţia denotativă – oferă
informaţii despre produs / serviciu
/ eveniment;
4. Funcţia de identificare – indică
publicul ţintă;
5. Funcţia de traducere – decodifică
mesajul;
6. Funcţia estetică – introduce
sensibilitate, emoţie, plăcere.

Fig. 2.1 Funcţii ale logoului

2.3. Domenii de aplicare ale logoului

Este foarte greu să găseşti un domeniu în care să nu poată exista

reprezentarea grafică prin logo. Spaţiul de activitate, de vizualizare a unui
logo este foarte extins. Îl întâlnim în toate mediile vieţii sociale, economice,
financiare, politice etc.
Câteva domenii sunt precizate în cele ce urmează:
1. Legalitate, lege şi justiţie (birou de avocatură, asigurări, justiţie,
asociaţii, fundaţii, partide politice etc.);
2. Educaţie şi cultură (universitate, colegiu, şcoală, bibliotecă, librărie
etc.);
3. Activităţi de transport (şcoală de conducători auto, companii de
transport, magazine comercializare auto sau elemente auto etc.);
4. Construcţii şi dezvoltare de programe (materiale de construcţii,
decoraţiuni, mobilă, energie, echipamente etc.);

59
 5. Activităţi medicale / farmaceutice (clinici medicale, drogherii,
cabinete specializate, echipamente pentru sănătate etc.);
6. Cosmetică şi tratamente specifice (saloane şi cabinete de întreţinere
şi sănătate, salon de fitness, frizerie, salon „spa and beauty” etc.);
7. Industrie alimentară (patiserie / cofetărie, cafenea, restaurant, pub /
bar, ceainărie, catering etc.);
8. Producţie reclamă şi media (reţea de ştiri, companie TV, companie
radio, companii din publicitate etc.);
9. Sport şi echipamente sportive (club sportiv, evenimente sportive,
discipline sportive, magazine cu articole sportive etc.);
10. Activităţi financiar-bancare (bănci, firme de consultanţă financiar-
bancară, firme de schimb valutar etc.);
11. Alte activităţi (turism / călătorii, auto service, spălătorie auto,
atelier vulcanizare auto, garaj auto, supermarket, firme de curăţenie,
companii de telecomunicaţii, internet etc.).
Pentru a reprezenta o companie printr-un logo nu este necesar ca acesta
să ilustreze exact ceea ce face compania. Dar pentru anumite domenii o
reprezentare grafică adecvată vine să uşureze înţelegerea privind domeniul
de activitate al organizaţiei respective. Astfel pentru primul domeniu citat
mai sus se utilizează drept reprezentări grafice: balanţa dreptăţii, cărţi de
drept, Constituţia, o persoană îmbrăcată corespunzător activităţii care
pledează la bară etc.
Pentru auto se folosesc simboluri precum: maşini, roţi, diverse elemente
auto etc.
Domeniul turism utilizează simboluri specifice, ca de exemplu: peisaje,
vapoare, bărci, plajă, soare, cer, munţi, diverse clădiri etc. Domeniul pet
shop este susţinut de reprezentări ilustrative sau abstracte de animale
domestice / sălbatice.

60
2.4. Tipologie de logo

Tipologia de logo este foarte vastă şi reprezentativă. Un designer de

logo are la îndemână forme geometrice existente şi altele noi dezvoltate
precum şi o paletă de culori care îl ajută în munca lui de creaţie.
Există trei tipuri importante de logo, şi anume:
1. Logo iconic sau simbolic – reprezentare grafică printr-un simbol,
semn, emblemă sau obiect. Acest tip de logo are o reprezentare grafică
sugestivă, care poate fi înregistrată mintal, procesată, explicată şi
înţeleasă. Pentru acest tip de logo este posibil să avem reprezentări
grafice de tipul animale, insecte, fructe, obiecte uzuale, simboluri
sugestive pentru diferite activităţi etc. (tabelul 2.1);
2. Logo definit prin cuvânt / cuvinte / cifre (logotip) – reprezentare
grafică care utilizează litera / litere / cifre / numere ca un text sau
individual. Pentru a crea astfel de logouri este utilizată, de obicei, o
scriere specială pentru personalizare (tabelul 2.2);
3. Logo complex – este definit în acelaşi timp de un simbol şi un
text într-un concept integrat (figura 2.2).

61
 Tabelul 2.1

Exemple logo
Semnificaţie
iconic

Reprezentare grafică stilizată a două păsări în zbor.

Este logoul unei companii de aviaţie.

Sugerează o locaţie underground (tip cramă) având

reprezentate grafic sticla şi scara.

Este logoul unei crame, a unui pub underground.

Este reprezentarea grafică a unei cruci, sugerează

începutul şi sfârşitul vieţii. Este logoul unei instituţii
religioase.

Reprezentare grafică ce sugerează profunzime,

analiză psihologică, labirint interior al sufletului. Este
logoul unui cabinet de psihologie.

Reprezentare grafică a unui catarg cu vele. Este

logoul unui club nautic.

Reprezentare grafică a structurii ADN. Este logoul

unui laborator de inginerie genetică.

62
 Tabelul 2.2

Exemplificare logo definit prin text

Tipologia scrierii
(logotip)

Scriere de mână

Scriere având caractere

răsucite sn
sn kk
ee aa sh
sh rkrk
aa

Scriere având caractere

scrise cu linii orizontale

Scriere decorativă
S pen

Scriere având caractere

legate Cart oon
Scriere simetrică

Scriere modulară

Scriere având caractere

combinate

63
 Tabelul 2.2 (continuare)

Tipologia scrierii Exemplificare logo definit prin text (logotip)

Scriere asociată
f l ame flam i ngo

Scriere cu litere sparte

Scriere 3D V I DE O

Scriere ilustrativă

Scriere având
caractere articulate
(string writing)

Scriere având
caractere rotite DA RK
ng

Scriere unghiulară

Scriere având
caractere împletite

Scriere tipografică PHILIPS, NEC

64
 Tabelul 2.2 (continuare)

Tipologia scrierii Exemplificare logo definit prin text (logotip)

Scriere având
caractere accentuate

Scriere având
caractere cuprinse în
forme geometrice
variate

Scriere în arc de cerc REDBALOON

Scriere modelată
sugestiv

a. b.

BUILD
BUILDING HOUS
HOUSE
c. d.
Fig. 2.2 Exemple de logo complex (simbol şi text)

65
 e. f.

op
t
Pe

g.
Fig. 2.2 Exemple de logo complex (simbol şi text)(continuare)

2.5. Etapele designului de logo

Sunt două etape foarte importante în realizarea grafică a unui logo. În

primul rând este etapa cercetării şi a prospecţiei de piaţă iar, în al doilea
rând, este cea grafică, de realizare finală a logoului. În figura 2.3 sunt
prezentate cele două etape însoţite de fazele aferente acestora.

Etapa 1 Etapa 2

Cercetare şi prospecţia de piaţă Activitate grafică creativă

 Stabilirea temei
 Identificarea exemplelor de
logo existente în domeniul
beneficiarului
 Realizarea unui studiu
comparativ asupra logourilor
din domeniu
 Fixarea publicului ţintă
 Precizarea elementelor suport
pentru logo
Fig. 2.3 Etapele designului de logo
 Realizarea unor schiţe grafice
pentru logoul solicitat
 Extragerea în cadrul unui
brainstroming a 2-3 soluţii
 Dezvoltarea unei analize SWOT
 Stabilirea celei mai bune soluţii
grafice
 Prezentarea soluţiei grafice
realizate beneficiarului

66
 2.6.Forme şi culori în designul de logo

Atât forma geometrică cât şi culoarea constituie elemente importante în

definirea creativă a designului pentru un logo.
Sunt multe forme geometrice clasice care susţin imaginea unei companii
(pătrat, dreptunghi, triunghi, pentagon, hexagon, cerc, elipsă etc.), forme
amorfe, simboluri precum săgeţi, panglici, flăcări, stele, cruci, elemente
naturale (frunze, flori, copaci etc.), corpul uman sau părţi ale lui, animale
sălbatice şi domestice, insecte, păsări, peşti, obiecte cotidiene etc.
În acelaşi timp culoarea trebuie să asigure foarte bine echilibrul artistic şi

grafic al logoului.

Există logo monocrom, cu două culori, cu trei, patru şi chiar mai multe.

Este foarte important să se gândească bine ce fel de culoare să se

folosească la un logo pentru a nu risca respingerea lui de către public.

Culoarea este un element de care trebuie să se ţină seama în grafica logoului,

atât în reprezentare cât şi în multiplicarea lui în diferite variante (monocrom

sau color) sau la diferite mărimi.

Această reproducere la diferite mărimi trebuie să asigure acurateţea

designului de logo fară a se pierde elemente esenţiale ale acestuia.
Culorile sunt foarte importante datorită a două aspecte esenţiale: primul

este legat de comunicarea emoţională iar al doilea de culoarea definitorie

(personală) a companiei.

Tabelul 2.3 prezintă câteva aspecte legate de semnificaţia unor culori.

67
 Tabelul 2.3

Culoarea Simboluri pozitive Simboluri Caracteristica

negative sugestivă
albastru cer, apă, libertate,fidelitate, «inimă albastră » meditaţie,
loialitate, pace, odihnă magie, linişte
terestră, ideal
verde lume vegetală, ecologie, răceală, invidie, odihnă, calm,
protecţia mediului, origine sinucidere, liber- nelinişte (verde
a vieţii, început, victorie tinaj sumbru)
roşu foc, sânge, inimă, acţiune, violenţă, manie, atrage, agresea-
forţă, putere, dinamism, pericol, păcat, ză, dinamizează
iubire, pasiune, dorinţă, interdicţie
erotism, bucurie
galben soare, lumină, caldură, lux, minciună, perfidie, promovează
bogăţie, energie, trădare bună dispoziţie
prosperitate,
aur, divinitate
portocaliu glorie, progres, echilibru vanitate, desfrâu, induce căldură,
fizic / mental înşelăciune stare de bine
violet demnitate, cunoaştere, melancolie, teamă creează o stare
erudiţie, seriozitate, dezagreabilă
ceremonial, religie
maro pământ, conservatorism, constrângere deprimă,
(permite tradiţie plictiseşte
mixul de
simboluri)

alb zăpadă, puritate, inocenţă, spital, imperso- calmează,

perfecţiune nalitate împrospătează
negru solemnitate, distincţie, moarte, doliu, conferă clasă,
mister, seriozitate, caracter tenebre, frică, deprimă
oficial nefericire, păcat,
bătrâneţe
gri seriozitate săracie (deschis) deprimă,
disperare (închis) întristează

68
 Tabelul 2.4 prezintă sugestia indusă de utilizarea unei anumite forme
geometrice, iar tabelul 2.5 se referă la exemplificări în binomul grafic al
designerului şi anume, formă geometrică-culoare.

Tabelul 2.4

Forma geometrică Sugestia indusă de formă

cerc perfecţiune, echilibru
pătrat stabilitate, putere
dreptunghi progres
elipsă căutare continuă
triunghi siguranţă, armonie
spirală avansare, detaşare
sferă perfecţiune, finalitate
piramidă convergenţă, integrare
cub stabilitate

Tabelul 2.5

Forma Logo Culoare

Pătrat 1.American Express 1.alb, albastru
2.Lego 2.roşu, galben, alb;
3.Orange 3.portocaliu
Dreptunghi 1.Makita 1.roşu, alb
2. NHS 2. alb, albastru
Triunghi & 1.Mitsubishi Motors 1.roşu
Poligon 2. Renault 2.galben, argintiu
Cerc & Oval 1.Esso 1.roşu, alb, albastru
2. Pfizer 2.alb, albastru

69
 Tabelul 2.5 (continuare)

Forma Logo Culoare

Arc & Swoosh Nike negru
Soare & 1.Mercedes 1.argintiu
stele 2. Texaco 2.roşu, alb
Flori Partidul Laburist roşu, verde
Frunze Air Canada roşu
Raze 1.Shell 1.roşu, galben
2. BP 2.verde, galben
Linii orizontale IBM albastru
Glob 1.Konica Minolta 1.albastru; alb
2.Sony Ericsson 2.verde, argintiu
Săgeţi 1.Chevron 1.roşu, albastru, alb;
2.Citroen 2.argintiu
Insecte 1.msn 1.argintiu, roşu,
2. British Bee Society albastru galben, verde;
2.negru, galben
Păsări 1.Mazda 1. argintiu
2.Lufthansa 2. negru, galben
Viaţă sălbatică 1.Qantas 1.roşu, alb
(wildlife) 2. WWF 2.negru, alb
Flăcări British Gas albastru, verde
Cruce Bayer negru, alb, albastru,
verde

70
 Tabelul 2.5 (continuare)

Forma Logo Culoare

Mitologie 1.Starbucks Coffee 1.verde, alb, negru;
2.Goodyear 2.albastru, galben
Peisaje Prudential Financial negru
Scut BMW albastru, negru,alb

Panglică 1.Woolmark, 2.British 1.negru;

Airways 2.roşu, albastru
Coroană 1.Husqvarna 1.albastru
2. The Royal Parks 2.verde

Câteva exerciţii de grafică de logo realizate de către autori explică în

continuare cele precizate mai sus.
Astfel în munca sa, designerul poate utiliza în realizarea creativă forme
umane stilizate pentru a exprima ceva evident - o sală de fitness, curierat
rapid, o sală de sport, agrement şi distracţie etc. În figura 2.5 sunt
reprezentate câteva forme umane stilizate utilizându-se în unele cazuri forme
geometrice pentru identificarea acestora iar în altele forme dintr-o singură
linie (denumită de autori string technique).
Designerul poate utiliza diferite caractere de literă pentru a reliefa mult
mai bine personalizarea şi identitatea companiei respective. Este ca atunci
cand există o culoare personală a entităţii (the owner colour) şi publicul o
receptează imediat după culoare. Formele caracterelor, dacă sunt bine
conturate şi uşor de reţinut, contribuie şi ele la receptarea de către public a
organizaţiei cu un beneficiu evident pentru ea. Un număr important de
71
exemple sunt prezentate în lucrare pentru a susţine creativitatea care trebuie
să anime un designer în conceperea de noi forme şi simboluri necesare
vizualizării şi identificării unei organizaţii.
Aceste litere pot fi folosite individual sau introduse într-un cuvânt (cu
aceleaşi caractere ca şi prima literă sau diferite) cu rolul mai sus menţionat.
Mai mult, culoarea acestora poate diferi, astfel că logoul text poate conţine
culori variate (dar nu excesiv pentru că se poate crea confuzie în receptare)
tocmai pentru a mări gradul de identitate proprie a organizaţiei.
Unul dintre principiile designului de logo este acela al diversităţii
comunicării, acest lucru fiind valabil şi în cazul caracterelor (litere sau cifre)
special folosite, într-o varietate de forme şi culori. Exemplele din figura 2.4
argumentează acest aspect.

Fig. 2.4 Caractere de literă

72
 hemie Industrie

Fig. 2.4 Caractere de literă (continuare)

73
 Fig. 2.4 Caractere de literă (continuare)

74
Fig. 2.4 Caractere de literă (continuare)

75
 Fig. 2.5 Forme umane stilizate

Pentru un designer este o provocare grafică conceperea şi realizarea de

logouri dintr-o singură linie care să reprezinte într-adevăr ceva ce poate fi
înţeles clar. Utilizarea unor culori diferite pentru corpul uman sau pentru
părţi ale acestuia poate crea o imagine atractivă şi interesantă.

76
2.7. Principiile designului de logo

Din studiul pe care l-am realizat analizând mii de logouri s-au conturat
câteva principii esenţiale de care trebuie să ţină seama designerul în munca
sa creativă. Fiind o activitate care implică cunoştinţe solide de grafică,
clasică şi computerizată, este necesar ca abordarea fiecărui design de logo să
plece de la aplicarea unor principii absolut legitime din punct de vedere al
reprezentării grafice şi al identificării prin aceasta a organizaţiei respective.
Aceste principii sunt (neavând pretenţia că am epuizat toate principiile
aplicabile designului de logo):

1. Principiul substituţiei
Constă din substituirea unei litere sau a mai multor litere cu simboluri.
Este un principiu care poate crea un logo eficient şi vizibil (fig. 2.6). Putem
să afirmăm că acest principiu se constitue într-o „unealtă grafică” puternică
folosită deseori de către designeri.

patrat

ami n
triunghi cerc cerc
triunghi triunghi
dreptunghi triunghi

UR
URHouse
House
COMPANY
COMPANY
ITNESS
ITNESSCLUB
CLUB

Fig. 2.6 Exemplificare a principiului substituţiei

77
 2. Principiul reproducerii grafice
Înseamnă abilitatea de a reproduce un logo la diferite dimensiuni fără a
pierde reprezentarea grafică clară a acestuia. Grosimea de linie este un
element esenţial în designul unui logo deoarece prin reproducerea acestuia se
pot pierde elemente importante dacă linia de trasare a acestuia este prea
subţire sau prea groasă şi astfel există riscul de a nu mai înţelege nimic din
logo. De asemenea o încarcare excesivă a reprezentării grafice poate duce,
prin reprezentarea micşorată a acestuia, la „diluarea” înţelegerii reprezentării
grafice, deci a logoului. Un alt aspect important este cel legat de realizarea
unui logo „prea stufos” (adică bogat în elemente grafice şi culori) care poate
să devină mai puţin lizibil atunci când este reprodus la dimensiuni mici,
pentru a fi inserat pe o carte de vizită. Fig. 2.7 este sugestivă în acest sens.

CABINET CABINET CABINET

PSIHOLOGIC PSIHOLOGIC PSIHOLOGIC
CABINET
PSIHOLOGIC

Fig. 2.7 Exemplificare a principiului

3. Principiul juxtapunerii
Este un concept care se realizează prin asocierea a două elemente, unul
static şi unul care sugerează mişcare, acestea punând împreună în aceeaşi
reprezentare grafică scrierea cu font diferit pentru a crea senzaţia de mişcare
(pentru un logo text). Figura 2.8 prezintă un astfel de logo şi aplicarea
principiului juxtapunerii.

78
 VIDEO SHOW

Fig. 2.8 Exemplificarea principiului

4. Principiul repetării
Acesta se referă la repetarea unui/unor simboluri (litere, cifre, alte
elemente grafice) în cadrul graficii de logo. În general aceste reprezentări
sunt logouri text, cu o repetare a unei litere în cadrul lor. În figura 2.9 sunt
prezentate două astfel de logouri care folosesc principiul enunţat.

Fig. 2.9 Principiu exemplificat

5. Principiul iluziei grafice 3 D

Dacă nu se realizează grafic un logo 3D se poate concepe unul care să
creeze această iluzie prin modul în care sunt concepute elementele
constituente şi ansamblul acestuia (fig. 2.10);

Shop Computer
Fig. 2.10 Exemplificarea principiului

79
 6. Principiul stilizării
Acest principiu constă în transpunerea unei reprezentări grafice şi în
varianta stilizată şi nu cum este în realitate fără a se pierde însă din ceea ce
se vrea reprezentat.
Este un principiu care este folosit cu bune rezultate când se doreşte
restilizarea unui logo, ca şi concepţie modernă din zilele noastre.
În designul de logo o reprezentare grafică poate fi realizată în integralitatea
ei, eventual o ilustraţie sau doar “creionată” pentru a înţelege forma care este
desenată.
Exemplele de mai jos (figura 2.11) prezintă aceste cazuri pentru un
design de logo utilizând animale, păsări etc. pentru diferite companii [10].

Fig. 2.11 Exemplificare (https://www.logogarden.com/animal-logos)

7. Principiul închiderii /deschiderii grafice

El se referă la posibilitatea de a concepe o reprezentare grafică (un
simbol, de exemplu) „închisă” într-o formă geometrică care poate fi ca în
figura 2.12.

80
 Fig. 2.12 Forme geometrice de închidere a simboliului

Am conceput un logo pentru a exemplifica mai bine acest principiu,

(inventând un nume) şi analizând diferite modalităţi de design de logo.
În figura 2.13 sunt prezentate mai multe variante de utilizare a formelor
geometrice care închid cuvântul KORK.

Fig. 2.13 Exemplificare închidere geometrică

81
 INDUSTRIAL MARITIME EQUIPMENT

Fig. 2.13 Exemplificare închidere geometrică (continuare)

De asemenea putem forma logoul doar din litera K inclusă într-o formă
geometrică sau aceeaşi literă însoţită de cuvântul KORK (fig. 2.14).

KORK KORK

KORK
KORK
Fig. 2.14 Variante pentru logoul KORK

K
KOR
Fig. 2.15 Logo în variantă ”liberă” (fară închidere într-o formă geometrică)

82
 Pentru a sugera mişcarea într-un logo se poate utiliza un scris de mână
alert.

Un logo scris de mână, echilibrat şi personalizat, poate fi o alegere

corectă şi eficientă.

Fluiditatea scrisului sau doar a unor litere în designul de logo este un alt
element important la îndemâna designerului.

Există posibilitatea tehnică de a concepe un logo la care să se folosească

font variat pentru litere sau culori diferite (atât pentru cuvinte întregi cât şi
pentru anumite litere pentru a atrage atenţia). Figura 2.16 prezintă acest
aspect de design.

Suit HOUSE
a. Scriere cu font diferit

SUIT HOUSE
o culoare alta culoare
b. Cromatică diferită

Fig. 2.16 Aspecte de design

Reducerea logoului la designul unor elemente simple reprezentative este

o tehnică de a realiza logouri de calitate.
Un font neuzual poate fi utilizat pentru a personaliza un logo.

Simboluri prezentate în figurile 2.17 – 2.66 pot fi utilizate în designul

de logo.

83
 Fig. 2.17 Fig. 2.18 Fig. 2.19

Fig.2.20 Fig. 2.21 Fig. 2.22

Fig. 2.23 Fig. 2.24 Fig. 2.25

84
Fig. 2.26 Fig. 2.27 Fig.2.28

Fig. 2.29 Fig. 2.30 Fig. 2.31

Fig. 2.32 Fig. 2.33

85
 Fig. 2.34 Fig. 2.35 Fig. 2.36

Fig. 2.37 Fig. 2.38 Fig. 2.39

Fig. 2.40 Fig. 2.41 Fig. 2.42

86
Fig.2.43 Fig. 2.44 Fig. 2.45

Fig. 2.46 Fig. 2.47 Fig. 2.48

Fig. 2.49 Fig. 2.50 Fig. 2.51

87
 Fig. 2.52 Fig. 2.53 Fig. 2.54

Fig. 2.55 Fig. 2.56 Fig. 2.57

Fig. 2.58 Fig. 2.59 Fig. 2.60

88
 Fig. 2.61 Fig. 2.62 Fig. 2.63

Fig. 2.64 Fig. 2.65 Fig. 2.66

În tabelul 2.6 sunt prezentate semnificaţiile simbolurilor din figurile

12.17-2.66.

Tabelul 2.6

Figura Semnificaţie simbol

2.17 Produse electronice, antena TV
2.18 Propagarea undelor, creştere, expansiune
2.19 Conectivitate
2.20 Comunicare interumană
2.21 Activitate medicală (analize, diagnostică cardio-electrografică)

89
 Tabelul 2.6 (continuare)

Figura Semnificaţie simbol

2.22 Dezvoltare pe multiple planuri (diversificată)
2.23 Creştere, dezvoltare
2.24 Cuplare, legatură, unitate
2.25 Holding
2.26 Artă modernă
2.27 Profunzime, focus, design grafic, artă digitală, design interior
2.28 Sceno-tehnică digitală
2.29 Ordine, aliniere, repetare
2.30 Asociere multiculturală
2.31 Dezvoltare urbană
2.32 Logistică, livrare
2.33 Produse gen jucării pentru copii
2.34 Material textil, ţesut
2.35 Creştere, dezvoltare, analiză statistică
2.36 Dezvoltare imobiliară
2.37 Echilibru, egalitate, aeroport
2.38 Proiectare şosele, aeroport
2.39 Activitate tipografică, laminare
2.40 Navigaţie, yachting
2.41 Produse chimice
2.42 Construcţii şi infrastructură
2.43 Instrumente muzicale, activitate cultural-artistică
2.44 Muzică şi dans
2.45 Navigaţie, club nautic
2.46 Construcţii şosele, autostrăzi
2.47 Construcţii supraterane
2.48 Protecţie mediu, zone verzi, agrement

90
 Tabelul 2.6 (continuare)

Figura Semnificaţie simbol

2.49 Inginerie genetică
2.50 Atelier de grafică
2.51 Semnalistică
2.52 Energie solară
2.53 Energie eoliană
2.54 Interferenţe culturale, conectivitate, asociere
2.55 Amfiteatru, arenă sportivă
2.56 Control flux fluid
2.57 Apă, apă potabilă
2.58 Aşezamânt clerical, biserică, pompe funebre
2.59 Flacăra ştiinţei
2.60 Mâncare bio, băutură bio
2.61 Sănătate, acumulare, hărnicie, dăruire
2.62 Zbor, libertate, ascensiune
2.63 Zbor, libertate, ascensiune
2.64 Zbor, libertate, ascensiune
2.65 Produse petroliere, uleiuri
2.66 Ştiinţă, foc, pericol de foc

91
2.8. Salt grafic în design de logo

Studiul care s-a efectuat pe un număr important de logouri, analizându-se

evoluţia lor grafică, a reliefat un aspect interesant legat de momentul în care
este necesar acest “lifting” în reprezentarea grafică.
Când se porneşte la “aranjarea altfel” a unui logo, adică o redesenare a
acestuia, trebuie avute în vedere două principii, şi anume:
1. Conceperea unui logo nou având în vedere utilizarea unor
elemente ale acestuia, la fel sau stilizate (adică o stilizare a
elementelor ce sunt stabilite în urma unei analize a designerului);
2. Conceperea unui logo absolut nou fără a păstra nici un
element dintre cele vechi (adică o redesenare totală a logoului, fără a
avea nicio legătură cu cel anterior).
Având în vedere aceste principii saltul grafic de logo este legat şi de:
- aducerea în atenţie “mai agresiv” a organizaţiei existente;
- oportunitatea relansării organizaţiei;
- revitalizarea imaginii organizaţiei.
Prin reproiectarea unui logo se doreşte să se aducă “un suflu nou” pentru
identitatea unei organizaţii. Sunt foarte importante răspunsurile pe care
designerul trebuie să şi le formuleze la întrebările următoare:
a. Se păstrează reprezentarea grafică existentă şi se face doar o
“uşoară” modificare sau se execută o stilizare a logoului (păstrându-se
semnificaţia de bază)?
b. Se doreşte o reproiectare totală a logoului?
c. Există o culoare personală (owner colour) a organizaţiei respective?
d. Culorile utilizate reprezintă ceea ce se doreşte?
e. Se doreşte un logotip (cuvânt/cuvinte, literă/litere, cifră/cifre), un
logo simbolic (iconic) sau un logo complex (simbol + cuvinte)?

92
 Sunt doar câteva dintre întrebările de la care trebuie să plece designerul în
munca lui de creaţie. Saltul grafic în designul de logo (cunoscut în literatura
de specialitate ca “lifting de logo”) prezentat în paginile următoare încearcă
să răspundă, prin exemple, la întrebarile care şi-au găsit răspuns prin
reproiectare. Exemplele vor aduce în atenţie logouri cunoscute urmărindu-se
pe parcursul evoluţiei lor, ce anume a fost modificat în reprezentarea grafică
şi ce a fost păstrat la fel sau stilizat. Este o încercare a autorilor manualului
de a comenta aceste salturi grafice pentru fiecare logo prezentat în paginile
următoare. Studiul a scos în evidenţă elementele definitorii care au fost
păstrate şi ceea ce a putut fi schimbat pentru a întări identitatea de brand, în
multe cazuri.
Analizăm în continuare evoluţia logoului în câteva cazuri de companii
foarte cunoscute, adevărate branduri.
a. Logo FORD
O caracteristică clară a acestuia, încă de la început, este scrierea de mână
a cuvântului FORD. Includerea denumirii companiei FORD într-o formă
geometrică, şi anume un oval, s-a realizat din anul 1912 şi este şi astăzi la
fel, scris alb pe fond albastru, din 1927. Logo-ul din 1903 respecta cultura
vremii, fiind realizat în stilul Art Nouveau.

Fig. 2.67 Evoluţie logo Ford

93
 b. Logo RENAULT

Logo-ul Renault a introdus celebrul romb în 1925, care s-a păstrat până în
prezent remodelat cu excepţia anilor 1919 (introducerea imaginii unui tanc în
perioada Primului Război Mondial care să marcheze specificul epocii trăite
atunci) şi 1923.
Primul logo din 1900 este sub forma unui medalion unde apar iniţialele
celor trei fraţi Renault. Apoi, în 1906 când au început să producă
automobile, în logo a apărut şi o maşină. 1923 este anul în care apare pentru
prima dată numele Renault în cadrul logo-ului. Anul 1972 este cel al
apariţiei logo-ului Renault “într-o sugestie artistică 3D”, care se continuă şi
la recentele forme de logo, simbolizând inovaţia şi calitatea.

Fig. 2.68 Evoluţie logo Renault

94
 c. Logo PEUGEOT
Elementul definitoriu - simbolul leu - s-a păstrat în evoluţia acestui logo.
Acest simbol a trecut de la o reprezentare nestilizată (aşa cum arată un astfel
de animal) la o definire grafică stilizată. Acesta este prezent atât ca un singur
element (1850, 1882, 1950) cât şi “închis” într-o formă geometrică, de scut
(1936, 1960) sau de pătrat (1980, 1998).

Fig. 2.69 Evoluţie logo Peugeot

95
 d. Logo MAZDA

Grafica acestui logo a suferit modificări semnificative de la prima apariţie

(1934), când era scris doar numele firmei, până la forma interesantă din 1997
încoace care poate fi interpretată în diferite moduri: M, de la MAZDA,
figura expresivă a unei bufniţe sau o pasăre liberă în zbor.

Fig. 2.70 Evoluţie logo Mazda

e. Logo FIAT
Scrisul mărcii FIAT s-a păstrat în toţi anii, ca şi forma de scriere (1901,
1904, 1921, 1925, 1931, 1932, 1999, 2006), cu excepţia anilor 1899 şi 1968.
Acest nume a fost inclus de la început într-o formă geometrică (elipsă, cerc,
dreptunghi) pe un fundal albastru (1901, 1904, 1968, 1999) sau roşu (1925,
1931, 1932, 2006).

Fig. 2.71 Evoluţie logo Fiat

96
 f. Logo PEPSI

Logoul Pepsi-Cola s-a transformat de-a lungul timpului, de la scriere de

mână la scriere tipografică, pentru că şi evoluţia societăţii a fost pe trendul
respectiv. Au fost păstrate culorile pentru că acestea sunt deja stabilite în
mentalul colectiv.

Fig. 2.72 Evoluţie logo Pepsi Cola

g. Logo ALFA ROMEO

Acest logo a păstrat forma circulară (de scut circular) încă din 1910. Ce
este interesant este faptul că s-au păstrat simboluri esenţiale în identitatea
grafică a companiei, şi anume: primul este crucea roşie, ca simbol al
oraşului Milano şi al doilea şarpele ce-şi devorează duşmanii, ce reprezintă
blazonul familiei Visconti.
Acest scut circular are două părţi. Una centrală (tot forma circulară) unde
se află cele doua simboluri esenţiale precizate mai sus, şi alta concentrică,
exterioară primului crec, unde este scris ALFA şi MILANO până în 1915
când ALFA devine ALFA ROMEO, în urma cumpărării fabricii Alfa de
către inginerul Nicola Romeo.
Se renunţă la cuvântul MILANO în anul 1972 când logoul nu mai
păstrează în grafica sa cuvântul Milano. Începând cu acest an forma finală
97
conţine cele două simboluri deja enunţate şi textul ALFA ROMEO. Figura
2.73 este sugestivă prin prezentarea evoluţiei logoului de-a lungul timpului.

Fig. 2.73 Evoluţie logo Alfa Romeo

h.Logo APPLE

Este un exemplu de logo regândit şi reproiectat în totalitate. De la

designul greu de înţeles şi chiar de reprodus din 1976 s-a trecut printr-un
proces de redesign amplu ajungându-se la reprezentarea grafică actuală, un
măr muşcat. Simbolul actual este uşor de memorat şi de asemenea, uşor de
reprodus. Se observă în figura 2.74 că s-a trecut mai întâi (chiar din1976) la
logoul deja transformat numit «mărul curcubeu» şi textul apple.

Fig. 2.74 Evoluţie logo Apple

98
 i.Logo BMW

Este un alt exemplu de conservare a simbolurilor utilizate în

reprezentarea grafică începând cu 1917. În grafica acestui logo sunt prezente
de la început forma circulară, culorile şi simbolul reprezentat.

Fig. 2.75 Evoluţie logo BMW

j.BRAUN
Compania de aparatură electronică şi electrocasnică are logoul BRAUN
cu celebra litera A mai mare decât toate celelalte litere care compun
denumirea Braun. Astfel acest logo, am putea afirma, că este neschimbat din
1939 până acum (foarte puţin este o deosebire a caracterelor de la început
până în zilele noastre).
Esenţa însă, cu acel A mărit, este prezentă de la început.

Fig. 2.76 Evoluţie logo Braun

99
 k. CANON
Producătorul japonez de aparatură video a ales iniţial în 1934 (când
producea aparate foto) numele KWANON al unei zeităţi şi astfel a apărut un
logo “încărcat, greu de înţeles şi de memorat”. Pentru a intra pe piaţa
mondială şi a fi uşor de receptat în 1935 logoul devine doar Canon şi aşa îl
întâlnim şi astăzi (cu foarte mici schimbări privind caracterele acestui logotip
numai text).

Fig. 2.77 Evoluţie logo Canon

l.Logo John Deere

Este un exemplu de reprezentare grafică care păstrează un element
important, şi anume “cerbul săritor” (figura 2.78).
Este un logo complex, definit prin simbol şi text. Simbolul este cerbul iar
textul conţine cuvintele JOHN DEERE, elemente ce se regăsesc în întreaga
evoluţie a acestui logo. Din analiza evoluţiei acestuia se desprind câteva
aspecte interesante, după cum urmează:
- Textul JOHN DEERE este scris sub forma unui arc de cerc fiind
despărţite de reprezentarea grafică a cerbului (1876-1937);

100
- Textul JOHN DEERE este situat deasupra reprezentării şi nu
dedesubt (1876-1950);
- Textul JOHN DEERE este situat dedesubtul cerbului (1956,
1968), închis în interiorul formei logoului;
- În anul 2000 întâlnim logoul format din două părţi distincte, şi
anume simbolul- cerb, şi textul JOHN DEERE scris dedesubt,
fără nici o închidere a lui într-o formă geometrică;
- MOLINE, ILL., locaţia companiei şi statul american în care
activa sunt scrise în logo (1876-1936);
- În 1950 apare pentru prima dată în logo textul QUALITY
FARM EQUIPMENT, ceea ce aduce clar pe piaţă ceea ce face
compania, produse tehnologice şi maşini agricole de calitate;
- În reprezentările logoului din anii 1876,1912 şi 1937 nu există
vreo formă geometrică să înconjoare elementele componente
ale logoului;
- Logoul companiei din anii 1950, 1956, 1968 şi 2000 este
prevăzut cu o formă geometrică care închide elementele
componente în aceasta;
- În logoul din anul 2000 apare pentru prima dată reprezentarea
grafică a cerbului sărind în sus, energic, ferm, hotărât
sprijinindu-se solid pe picioarele din spate. Este o structură bine
conturată a graficii. Saltul are valoare de simbol, adică
“vorbeşte” de avântul pe care l-a luat compania şi calitatea pe
care o menţine cât mai sus în tehnologie şi maşini agricole;
- Din 1976 până în 1968 cerbul este în aterizare pe sol, variind
această grafică de la cerbul care este reprezentat cu 4 picioare
distincte sau câte două suprapuse;
- Logoul din 2000 atrage prin grafică aleasă, culorile
(reprezentarea grafică a cerbului, galben pe fond verde), precum

101
 şi “bordura” galbenă care este pe tot perimetrul formei
geometrice care închide logoul.

Fig. 2.78 Evoluţia logoului John Deere

m.British Petroleum {BP}

Este un exemplu de redesign în care elementul format de literele BP se
păstrează în toate variantele, de la început până astăzi, doar forma grafică se
schimbă. De asemenea BP devine bp iar forma grafică de scut (ca un
adevărat blazon) devine o reprezentare grafică care includea forma unui
soare, a plantei floarea-soarelui, sub forma unor raze galbene şi verzi.

102
 Fig. 2.79 Evoluţie logo British Petroleum

2.9. Logo şi identitatea organizaţională

Orice organizaţie (companie, firmă etc.) doreşte ca numele său sau

însemnele distinctive ale sale să se regăsească pe diferite suporturi de
comunicare. De aceea un capitol important din strategia de comunicare
organizaţională îl constituie şi creearea unei identităţi specifice, adică
“personale” a companiei, utilizând drept suport pentru corespondenţă hârtia
sub formă de: coli cu antet, coli transmitere fax, cărţi de vizită, plic de

103
corespondenţă. Bineânţeles că în strategia de comunicare intră şi pagina web
a organizaţiei. Documentele de corespondenţă mai sus menţionate trebuie să
conţină date importante precum adresa, e-mail, pagina web, eventual
persoanele de contact şi alte elemente considerate necesare de către
organizaţie şi elementul grafic de identificare, adică un logo.
Exemplele următoare (Fig. 2.80 a-z) prezintă câteva modele de
compunere grafică a unor astfel de suporturi de corespondenţă, pentru
“personalizarea” organizaţiei. În fiecare exemplu sunt indicate poziţia
ocupată de logo, unde sunt situate datele de contact, unde este precizat
numele organizaţiei şi alte elemente grafice care pot să compună coala de
hârtie pentru corespondenţă.

a.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină

104
 b.

c.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

105
 d.

e.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

106
 f.

g.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

107
 h.

i.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

108
 j.

k.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

109
 l.

m.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

110
 n.

o.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

111
 p.

r.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

112
 s.

t.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

113
 u.

v.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

114
 x.

y.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

115
 w.

z.

Fig. 2.80 Modele de configurare pagină (continuare)

116
 Inscripţionarea plicurilor (figura 2.81 a-g ) trebuie să conţină referitor la
expeditor:

- Denumirea organizaţiei;
- Logo;
- Adresa organizaţiei.
În ceea ce priveşte destinatarul denumirea acestuia şi adresa sa sunt
suficiente.

a.

b.

Fig. 2.81 Personalizare plicuri de corespondenţă

117
 c.

d.

e.

Fig. 2.81 Personalizare plicuri de corespondenţă (continuare)

118
 f.

g.

Fig. 2.81 Personalizare plicuri de corespondenţă (continuare)

Reprezentarea printr-o carte de vizită trebuie să conţină, cel puţin,

următoarele elemente :
- Numele persoanei( Prenume, Nume) din organizaţie;
- Funcţia deţinută de aceasta;
- Denumirea organizaţiei;
- Adresa acesteia;
- Logo;

119
 - Date de contact: telefon, mobil, fax, e-mail, adresa web.
Se pot folosi ambele feţe ale cărţii de vizită, una dintre feţe putând să
conţină, de exemplu, o imagine cu sediul organizaţiei, produse realizate de
aceasta sau o hartă sugestivă pentru localizarea rapidă a ei.

Figurile 2.82 (a-z) şi 2.83 (a-h) prezintă câteva variante privind

conţinutul unei cărţi de vizită.

a.

b.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită

120
 c.

d.

e.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

121
 f.

Faţă Verso

g.

h.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

122
 i.

Faţă Verso

j.

Faţă Verso

k.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

123
 m.

n.

Faţă Verso

o.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

124
 p.

r.

Faţă Verso

s.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

125
 ş.

t.

ţ.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

126
Faţă Verso
u.

v.

w.

x.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

127
 y.

Faţă Verso
z.

Fig. 2.82 Configurare cărţi de vizită (continuare)

Faţă Verso
a.

Fig. 2.83 Configurare cărţi de vizită

128
 b.

c.

Faţă Verso
d.

Fig. 2.83 Configurare cărţi de vizită (continuare)

129
 Faţă Verso
e.

f.

g.

h.

Fig. 2.83 Configurare cărţi de vizită (continuare)

130
 3
Publicitate şi
reclamă

131
Despre ce se poate afla din capitolul 3

Capitolul 3 este concentrat pe designul de reclamă, şi anume modul în

care elementele definitorii ale acestei comunicări specializate concură la
edificarea unor structuri armonioase care-şi joacă cu succes rolul pentru care
au fost create.

Subcapitolul Titlu, text, imagine în structura reclamei prezintă

modalitatea prin care elementele componente pot contribui la succesul
reclamei. Capacitatea textului sau a imaginii de a conduce o reclamă,
influenţa unui titlu care poate fi factor dominant sau a unei imagini puternice
prioritare, toate acestea îşi găsesc locul şi comentariile în cadrul acestui
subcapitol.

Principiilor designului de reclamă (ca o configurare a paginii de reclamă)

sunt enunţate si constituie o coloană vertebrală în travaliul conceperii şi
realizării de reclame. Acestea sunt însoţite de câteva zeci de exemple
identificate din studiul realizat privind tipologia reclamei.

Subcapitolul 3.5 se referă la o formă specială de reclamă, şi anume afişul

de film. Sunt identificate aspecte esenţiale în grafica unui astfel de afiş,
precizându-se câţiva vectori de ancorare a publicului.

Reclama outdoor îşi află locul în cadrul acestui capitol, fiind prezente şi
imagini sugestive cu astfel de reclame.

Şi nu în ultimul rând este atins, pe scurt, şi domeniul reclamei online care

câştigă zilnic teren fiind accesată tot mai mult de pe echipamentele digitale
ale secolului 21 şi autostrada informaţională.

132
 3. Reclama – vector creativ grafic-vizual al publicităţii

3.1. Publicitate şi reclamă

Când vorbim de publicitate astăzi practic ştim că ea a intrat ca formă
aplicativă în viaţa noastră, având legitimitate şi identitate bine conturată.
Aproape că nu există domeniu fără a i se face publicitate, activitate care se
bazează pe diverse tehnici şi metode, înglobând ştiinţele sociologice şi
psihologice, managementul, retorica discursivă, grafica, designul şi
comunicarea.Astfel, publicitatea a reuşit să-şi dezvolte propriile concepte şi
modele de atitudine care au transformat-o, de-a lungul timpului, într-o
activitate cu un profund şi pregnant caracter de persuasiune în cadrul
comunităţilor. Secolul al XXI-lea este secolul avântului extraordinar al
publicităţii, când, odată cu apariţia publicităţii online, s-a intrat în era
digitală.
Prin publicitate se defineşte o anumită imagine a unui produs/serviciu
specific sau a unei mărci, sau a caracteristicilor consumatorilor asociaţi cu
produsul/serviciul respectiv. Publicitatea este folosită şi pentru a diferenţia
produse/servicii. Acţiunea este îndreptată spre consumator cu scopul de a-i
propune stiluri de viaţă, de a-i crea dependenţe de un produs/serviciu,
utilizând pentru aceasta tot arsenalul de care este în stare a crea mintea
umană în domeniu.
Pentru David Ogilvy publicitatea trebuie să fie « coerentă, credibilă,
adevărată şi agreabilă » (V.S. Dâncu, 2003).
De la început trebuie să se precizeze diferenţa care există între termenii
publicitate şi reclamă.
Publicitatea este o activitate creativă, prin care se realizează o reclamă,
este “creuzetul facerii”reclamei, în timp ce reclama propriu-zisă este
produsul acestui travaliu, este vectorul prin care factorul uman încearcă să
realizeze cât mai convingător conceptul AIDA, adică: atragerea atenţiei,
133
declanşarea interesului, stimularea dorinţei şi determinarea acţiunii.
Reclama devine astfel produsul final al activităţii de publicitate.
La o analiză istorică a publicităţii se constată faptul că bazele acestei
activităţi umane, de înalt profesionalism în zilele noastre, s-au pus în SUA în
secolul al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Urme ale activităţii
numită publicitate au fost descoperite pe nişte plăcuţe vechi, din antichitate
sau pe nişte suluri de papirus, acestea fiind adevărate reclame pentru diferite
produse sau servicii. Şi în Evul Mediu întâlnim reclame, ca semne de
identificare ale breslelor, hanurilor, concepute în imagini sugestive, foarte
uşor de recunoscut.
Tiparul a însemnat un adevărat “boom” în domeniul comunicării de masă,
unde reclama şi-a găsit în timp un loc foarte bine conturat. Astăzi se
cunoaşte faptul că prima reclamă pe o foaie de hârtie se referea la un
medicament şi a apărut într-o broşură germană în 1525. De asemenea, la
doar 3 ani de la apariţia primului ziar tipărit în Anglia (1622), se publica o
reclamă. Se observă, parcurgând istoria publicităţii, progresul înregistrat an
de an de această activitate, care a mers mână-n mână cu dezvoltarea
societăţii.
Astfel, între anii 1940 şi 1950 cheltuielile cu publicitatea s-au dublat în
SUA, iar apariţia televiziunii, ca factor social, a făcut ca mii şi sute de mii de
cetăţeni să fie captivaţi zilnic de ecranul care-i “bombarda” intens cu sute şi
mii de reclame.
Publicitatea s-a dezvoltat în cadrul comunităţii, fiind influenţată de
mediul de afaceri, de tehnologia existentă şi de viaţa socio-culturală a
comunităţii respective.
Astăzi, această activitate tinde să devină publicitatea satului global, care
parcurge autostrada informaţională, eliminând pe parcurs unele acţiuni şi
servicii efectuate tradiţional, şi introducând elementele publicităţii online.

134
 Publicitatea creează şi defineşte o imagine a unui produs specific sau a
unei mărci, pe care o asociază potenţialilor cumpărători.
Publicitatea este folosită şi pentru a diferenţia produse/servicii care au
acelaşi spectru de utilizare. Numele, forma şi caracteristicile produsului vor
intra într-un proces de design/redesign pe parcursul întregului proces de
creaţie publicitară astfel încât, în urma acestei acţiuni, să devină obiectul
dorit al categoriilor de potenţiali cumpărători.
Este o acţiune direcţionată spre consumatori cu scopul de le propune
stiluri de viaţă, prin imaginile oferite de produsele/serviciile respective.
De fapt, evoluţia societăţii implică apariţia a noi şi noi probleme care atrag
după ele nevoia de simboluri şi bunuri în pas cu cerinţele vremii. Şi aici este
prezentă publicitatea prin reclame care induc consumatorilor articularea
aspiraţiilor şi înţelesurilor lor pe produsele/serviciile oferite.
Pentru consumatorul modern, bunurile conţin două laturi definitorii :
latura practică, de utilitate şi latura comunicaţională, plină de mesaj social,
valoarea lor crescând direct proporţional cu valoarea mesajelor. Când
achiziţionează bunuri/servicii, consumatorii realizează adevărate mesaje
personale despre ei, trasmiţându-le celorlalţi participanţi sociali. Prin aceasta
se încearcă şi o dublă reflectare: la nivel individual şi la nivelul contactului
cu ceilalţi membri ai comunităţii.
Publicitatea se adresează indivizilor, grupurilor ţintă, şi nu unui singur
receptor.
Publicitatea trebuie să inducă consumatorului o identitate motivantă,
adică ceea ce primeşte prin reclamă să fie aproape de ce şi-a dorit, în
conformitate cu aşteptările sale.
De aceea, creaţia publicitară trebuie să ţină seama de selectarea cu foarte
mare atenţie a sugestiilor motivaţionale pentru a nu intra în conflict cu
mediul socio-cultural al indivizilor. Se poate repeta, fără a deveni obsesie, că

135
acest mod de comunicare-publicitatea- are scopul declarat, mai mult sau mai
puţin, de a concepe o imagine-emblemă, imagine-ghid pentru consumatori.
Publicitatea are şi rol de informare, este un vector de susţinere a
individului pe plan social, profesional şi sentimental.
Publicitatea aduce în viaţa omului universul format din vise, legende,
plăceri, trebuinţe, aspiraţii.
Publicitatea creează modele de urmat, imagini de marcă cu care indivizii
doresc să se identifice.
Publicitatea prezintă aspecte de viaţă, produse, servicii pe care le transmit
oamenilor pentru a fi percepute, înregistrate, analizate şi asimilate.
Pentru ca indivizii să reacţioneze în sensul dorit de ea, se recurge în
reclame la texte de genul :
“Recomandat de………….” ;
“Verificat şi selectat prin……….”;
“Şi vedeta X foloseşte produsul/serviciul………” ;
“Boabe de cafea selectate special pentru tine”.
Prin gradul său înalt de comunicare directă, publicitatea poate influenţa
pozitiv sau negativ în funcţie de scopul pe care şi l-a propus.
Arta publicităţii constă în a seduce indivizii prin prezentarea
produsului/serviciului ca fiind cel ce răspunde cel mai bine nevoilor şi
aşteptărilor lor. In unele situaţii, publicitatea poate face un element negativ
să fie perceput pozitiv.
Cunoaşterea destul de bine a comportamentului uman permite publicităţii
să se adapteze din mers la solicitările pieţei, devenind un motor important al
dezvoltării socio-economice.
Publicitatea este arta de a face dintr-un produs mai greu accesibil unul
abordabil din punct de vedere financiar, sentimental, estetic, intelectual.
Media abundă de reclame în acest sens.

136
 Publicitatea este un suport, în multe cazuri, care ajută indivizii să meargă
înainte, să aibă încredere în viitorul lor.
Sunt multe exemple, mai ales reclamele la medicamente, detergenţi,
cosmetice.
Se întâlnesc afirmaţii de genul : “Iţi ia durerea cu mâna” sau “Nici nu ştii
când a dispărut durerea”.
Publicitatea induce în cotidian valorizare a societăţii, plăcere,
senzualitate, erotism, bună dispoziţie.
Publicitatea foloseşte şi valorile spirituale, îndemnurile din diferite religii
pentru a capta bunăvoinţa indivizilor.
Întâlnim reclame de genul :
“Singurul tău păcat va fi dulceaţa minunată........” ;
“Mergeţi în siguranţă şi pace cu Ford.”;
“Fericiţi sunt cei ce au gustat din brânza noastră”.
Target-ul publicităţii este de a transforma o imagine in imagine-ghid
pentru consumatori. Un adevărat far călăuzitor. Dacă reuşeşte acest lucru
înseamnă că şi-a atins obiectivul declarat.
Construcţiile publicitare încearcă să descopere cele mai adânci şi ascunse
aspiraţii umane. O latură importantă în acţiunea de publicitate prin reclame
este legată de modalitatea de a realiza un impact pe termen cât mai lung
posibil, cu asigurarea unor beneficii. De multe ori reclamele induc oamenilor
o imagine în care ei se regăsesc şi se consideră capabili să rezolve
problemele existenţei lor cu ajutorul produselor care le sunt propuse.
În tabelul 3.1 se prezintă o clasificare a reclamelor după anumite criterii
consacrate [32].
Foarte important pentru o reclamă este modul în care se doreşte ca
produsul/serviciul să fie perceput.
Orice reclamă trebuie să realizeze un concept unitar între mesaj (text şi
imagine) şi elementele ce ţin de formă şi culoare.

137
 Canalul/suportul media pentru transmiterea mesajului este un criteriu
foarte important de diferenţiere a reclamelor.
Tabelul 3.1

Criteriul Tip de reclamă

Spotul publicitar pentru televiziune
Spotul radio
Canalul mediatic
Macheta de presă
Bannerul
Afişaj outdoor/indoor
Suport neconvenţional
Conţinut Reclame tip anunţ simplu (informativ)
Reclame tip fotografie
Reclame de fixare (poziţionare distinctă)
Reclame comparative (între produse/servicii)
Reclame care folosesc model comportamental
Reclame care folosesc notorietatea persoanei
Reclame care apelează la demonstraţie
Reclame de rememorare/recunoaştere
Reclame care folosesc vedete
Reclame tip naraţiune (există un vorbitor)
Reclame tip fetişizare
Reclame tip testimonial
Reclame tip scene de viaţă
Reclame tip vignete sau de situaţie
Reclame tip imagine sau “stil de viaţă”
Reclame tip povestire

138
 Tabelul 3.1 (continuare)

Criteriul Tip de reclamă

Reclame tip produs-vedetă
Reclame de conjunctură
Recalme tip declaraţie
Reclame fantastice
Conţinut
Reclame tip apel la cultura populară
Reclame tip beneficii şi diferenţe
Reclame tip “aventură”
Reclame raţionale (accent pe informare,
Tipul mesajului caracteristici şi beneficii ale produsului sau
serviciului)
Reclame emoţionale (accent pe caracteristicile
care influenţează emoţional indivizii)
Efectul intenţionat de Reclame care urmăresc obţinerea unui efect
campanie publicitară imediat (acţiune directă)
Reclame care urmăresc obţinerea de efecte pe
termen lung (acţiune prelungită)
Reclame agresive (ton imperativ utilizat sau o
Tonul comunicării frecvenţă masivă a difuzării)
Reclame neagresive (ton calm, blând, inducând
posibilitatea opţiunii)
Reclame bazate pe sugestie, pe transmiterea
Conţinutul mesajului prioritară de emoţii
publicitar Reclame bazate pe transmiterea prioritară de
informaţii

139
 3.2 Titlu, text, imagine în structura reclamei
3.2.1. Fontul utilizat

Fontul este un set de caractere (litere, cifre, semne de punctuaţie) care au

o anumită înfăţişare, prezentând caracteristici similare de mărime, grosime,
formă şi proporţii. Unele fonturi se pot utiliza pentru realizarea de titluri
decorative, altele pentru a evidenţia un anumit mesaj iar altele doar pentru a
scrie textul propriu-zis.
Pentru definirea textuală a unei reclame alegerea fontului este strict
legată de lizibilitatea acestuia.
Factorii care determină lizibilitatea textului sunt : a) stilul ; b) grosimea
caracterelor ; c) mărimea ; d) lungimea rândului ; e) distanţa dintre cuvinte,
rânduri şi paragrafe.
În conceperea reclamei un loc important îl ocupă alegerea tipului de
scriere, care este influenţat de doi factori majori : mesajul care trebuie
transmis şi caracteristicile produsului. De cele mai multe ori o reclamă
conţine mai multe tipuri de litere astfel încât armonizarea acestora cât şi cu
elementele vizuale ale reclamei este esenţială.
Este foarte importantă alegerea tipului de scriere deoarece acesta poate să
trasmită, în funcţie de utilizarea sa:
 rafinament şi eleganţă;
 agresivitate;
 accesibilitate ;
 dinamism;
 acţiune pozitivă.
Percepţia fontului utilizat este foarte clară :
- literele înalte şi înguste cu “talpă” imprimă eleganţă şi precizie;
- literele rotunde induc (transmit) prietenie, căldură;

140
 - literele care imită scrisul de mână degajă apropiere umană,
bunăvoinţă;
- literele cursive îmbracă mesajul într-un aer sărbătoresc, pentru
un eveniment deosebit, rafinat şi sofisticat;
- literele mici transmit apropiere, accesibilitate;
- literele mari impun autoritate.

Foarte importantă este alegerea spaţiului dintre litere într-un text al

reclamei care poate influenţa lizibilitatea.
Pentru titlurile de reclame adesea se practică înghesuirea literelor
pentru a putea fi citite mai uşor. Acest lucru este benefic numai în măsura în
care spaţiul dintre litere este astfel ales încât să nu afecteze citirea corectă
şi clară a reclamei.Dacă nu se ţine seama de acest aspect există riscul de a
nu avea o atractivitate a textului şi, implicit, un interes scăzut pentru ceea ce
încearcă ea să impună.
Cei care citesc reclame sunt obişnuiţi cu un text format atât din litere
mari cât şi mici.
Occidentalii citesc de la stânga la dreapta şi nu de sus în jos sau invers.
De asemenea într-o reclamă este de preferat să se evite scrisul pe diagonală,
deoarece obişnuinţa oamenilor este de a citi rânduri scrise orizontal, cu
spaţii egale între cuvinte.
De regulă, o reclamă este scrisă utilizând mai multe tipuri de litere, care
trebuie să se găsească în armonie atât între ele, cât şi cu celelelte elemente
vizuale ale acesteia. Este foarte importantă “sincronizarea” între toate
elementele participante la conceperea şi dezvoltarea unei reclame.
Tipul de caractere utilizat trebuie să fie “o ancoră vizuală”care să
contribuie, alături de culoare şi imagine, la transmiterea mesajului.
Trebuie ales acel tip de caracter care “să sară în ochi, să agaţe
privirea”.

141
 Cei care realizează reclame au în vedere două tipuri de caractere:
 unul pentru elementele de text cele mai vizibile şi
importante (logouri, titluri etc.);
 altul pentru blocul principal de text (litere mai mici).

3.2.2. Titlu – text – imagine

Reclama utilizează multe elemente pentru a-şi atinge scopul. Acestea sunt
titluri, text, elemente grafice şi imagine, toate ”adunate la un loc”pentru a
realiza conceptul AIDA. Reclama este susţinută de forţa unei idei, care
argumentată de elementele enunţate mai sus, dă putere acesteia.
O componentă importantă a unei reclame este titlul. Un titlu de “bun
simţ”, seducător, incitant, dar non-agresiv, va constitui un factor esenţial
pentru realizarea unei bune reclame şi atingerea scopului pentru care a fost
concepută.
De asemenea, imaginea joacă un rol de prim ordin în cadrul reclamei. De
multe ori, ea este decisivă şi nu titlul.
Titlul trebuie să fie”ancora”care-l agaţă pe cel căruia i se adresează,
convingându-l să citească conştient reclama.
Titlul poate fi:
 scris ca o ştire ;
 conţine date calendaristice;
 o promoţie gratuită sau o ofertă;
 informaţii importante;
 ca o mărturisire;
 abordarea unui stil imperativ:
ACŢIONAŢI ACUM !, STOP!, ACUM!,
RENUNŢAŢI LA CE ESTE VECHI!
ACŢIONAŢI LA TOT CE ESTE NOU !

142
 Titlul trebuie să sară în ochi. Adică SĂ SEDUCĂ !
Titlul (headline) este un mesaj care are o ţintă precisă, către creierul
uman care trebuie să proceseze informaţia, traducând-o şi impulsionând
individul să acţioneze în sensul dorit de reclamă.
Înainte de titlu este foarte important să se schiţeze un text al reclamei
pentru a putea identifica elementele, informaţiile deţinute care pot ajuta la
definirea titlului. Mai mult, este foarte posibil să se găsească şi punctul forte
al produsului care va contribui la elaborarea titlului.
Dacă un titlu este seducător, axat chiar pe dorinţa individului, acesta se
opreşte asupra reclamei, şi cel puţin o priveşte dacă nu chiar şi o citeşte.
Dacă reclama conţine o imagine surprinzătoare, excepţională, la care
individul visa de mult, se întâmplă acelaşi lucru, cum s-a precizat mai sus.
De aceea este o alegere destul de grea în a preciza ce trebuie să domine
într-o reclamă : imaginea sau titlul.
În orice caz nu trebuie să fie amândouă puternice (imaginea şi titlul)
deoarece se pot exclude reciproc şi efectul este negativ.
În general, creatorii de reclamă tipărită (print-ad) sunt de acord cu faptul
că oamenii sunt atraşi de mesaje care au legătură cu situaţia lor sau punctul
lor de vedere. Mesajele sunt ca nişte indicatoare.
Titluri de succes:
- titlu beneficiu (sugerează oamenilor că este vorba exact de ceva
ce aceştia îşi doresc);
- titlu ştire (referitoare la un nou produs sau o nouă întrebuinţare a
unui produs mai vechi);
- titlu curiozitate (trezeşte curiozitate). Este de preferat ca acest
titlu să fie în combinaţie cu interesul personal al celor care îl
citesc pentru a da forţă titlului. De regulă, curiozitatea nu este de
ajuns pentru a trezi un interes sporit de a citi reclama.

143
 Titlul care face o ofertă clară sau care promovează ceva ce-şi doresc
oamenii are un avantaj şi anume, transmite mesajul celor care citesc numai
titluri.
Titlul este acea ancoră care poate să-l facă pe un individ să citească şi
textul.
De asemenea, titlul poate să sugereze oamenilor că există o cale simplă şi
rapidă pentru a obţine ceea ce-şi doresc.
Sunt de evitat :
- un titlu care induce negativism, o parte tristă a unei situaţii;
abordarea trebuie să fie dintr-un unghi pozitiv;
- un titlu sofisticat;
- un titlu fără sens.
De multe ori imaginea reclamei clarifică mesajul transmis prin titlu.
Un titlu poate avea două sensuri : unul lung care spune ceva e mai
eficient decât un titlu concis dar care nu spune nimic.
Pentru scrierea unui titlu se pot folosi :
- font de aceeaşi mărime ;
- font diferit pentru unul sau mai multe cuvinte
Ceea ce este important de avut în vedere este ca, indiferent de varianta
aleasă, aceasta trebuie să redea cât mai bine tonul reclamei (print-ad).
Titlul se scrie cu majuscule (când se consideră că poate fi scandat) şi cu
minuscule (când se foloseşte ca într-o conversaţie, spiritual).
Unii autori susţin că utilizarea în cadrul aceluiaşi titlu a unor litere de
mărimi diferite are ca rezultat încetinirea procesului de comunicare. Se
consideră că este bine să fie utilizată aceeaşi dimensiune a caracterelor
pentru titlu.

144
A. Tipuri de cuvinte şi expresii cu care începe titlul ştire:
- VĂ PREZENTĂM
Exemple:
VĂ PREZENTĂM O NOUĂ GENERAŢIE DE CUPTOARE CU
MICROUNDE SPECIAL REALIZATE PENTRU
DUMNEAVOASTRĂ;
VĂ PREZENTĂM NOUL KIA SPORTAGE;
VĂ PREZENTĂM CADOUL SPECIAL PENTRU O ZI SPECIALĂ.

- ANUNŢĂM
Exemple:
ANUNŢĂM APARIŢIA DICŢIONARULUI EXPLICATIV AL LIMBII
ROMÂNE
ANUNŢĂM O SERIE LIMITATĂ DE CAMERE VIDEO
PERFORMANTE SONY
Poate să existe şi formula:
UN ANUNŢ IMPORTANT PENTRU CRESCĂTORII DE BOVINE;
ROMPETROL ANUNŢĂ UN TIP DE BENZINĂ SUPERIOARĂ
PENTRU MAŞINA DUMNEAVOASTRĂ

- NOU
NOUA SUPĂ INSTANT CU TĂIEŢEI
NOUA MAŞINĂ DE TUNS IARBA DE LA BROTHERS GRASS
O NOUĂ METODĂ DE TRATARE A RIDURILOR

- ACUM
ACUM ŞI IN FORMAT DE BUZUNAR
ACUM PE MARILE ECRANE
VIENA ŞI MUNCHEN ACUM DIN ORĂ IN ORĂ ( pentru o linie
aeriană)

- IN SFÂRŞIT
IN SFÂRŞIT O HOTĂ “MINUNE”
IN SFÂRŞIT O GARANŢIE DE 10 ANI LA MAŞINĂ

Poate fi poziţionată la finalul titlului această expresie :

S-A GĂSIT UN REMEDIU LA CANCERUL DE COLON IN
SFÂRŞIT ?
145
 - DATE CALENDARISTICE
DIN 1 OCTOMBRIE PENSII MĂRITE
IN AUGUST LICHIDAREA STOCULUI DE CĂMĂŞI CU MÂNECĂ
SCURTĂ
UN AVERTISMENT DIN ANUL 1996 IN NEW YORKER
CUM SĂ RĂMÂI IN TOP PRIMĂVARA ASTA
POŢI INVĂŢA SĂ CONVERSEZI IN LIMBA ENGLEZĂ PÂNĂ PE
25 MARTIE

B. Titluri care fac referire la oferta legată de preţ :

a) preţul este inclus în titlu ;

b) referire la o reducere de preţ;

c) promoţie, ofertă specială ;

d) menţionarea unui plan de plată accesibil(sistem de creditare

accesibil) ;

e) menţionarea unei oferte gratuite ;

f) menţionarea valorii produsului ;

g) introducerea unei poveşti în titlu.

Exemplificare:

a)

UN COMPUTER ULTRAPERFORMANT, CU SOFT INCLUS, LA

DOAR 1200 RON

DVD PLAYER LG LA UN PREŢ EXCEPŢIONAL : 130 RON

146
b)

FIAT LINEA, CU PÂNĂ LA 2500 EURO MAI IEFTINĂ

2000 EURO AVANTAJ CLIENT. PENTRU UN LAND ROVER 4X4

PARCHET LEMN BRAD LA PREŢ NORMAL DE 35 RON/MP. ACUM

LA INCREDIBIL PREŢ DE 28 RON/MP

REDUCERI NEMAINTÂLNITE LA SĂPUNUL DE LUX

WONDERFUL. CU 3 EURO MAI PUŢIN

c)

IŢI DUBLĂM SUBVENŢIA DATĂ DE STAT DACĂ CUMPERI

MAŞINA DE LA NOI

OFERTĂ IREZISTIBILĂ. VORBEŞTI 240 MINUTE CU DOAR 7

EURO/LUNĂ

DOAR AZI, LA LANSAREA PRODUSULUI AI OFERTA LA

JUMĂTATE DE PREŢ

d)

CUMPERI ACUM. PLĂTEŞTI IN 2009

DVD PLAYER AL TĂU, CU DOAR 15 RON/LUNĂ

e)

DUPĂ 5 ZILE DE FOLOSINŢĂ GRATUITĂ PUTEŢI RETURNA

PRODUSUL DACĂ NU VĂ SATISFACE

NUMAI LA NOI 5 CD-URI GRATIS

TUNDEM GRATIS O DATĂ PE LUNA. A TREIA SÂMBĂTĂ

PRIMA CONSULTAŢIE GRATUITĂ

147
f)

DOAR CU ACEST CURS GREŞELILE GRAMATICALE LA

ENGLEZĂ DISPAR

DOUA REŢETE RAPIDE DE PLĂCINTĂ DE LA MA CREPE

DOAR UNIVERSITATEA NOASTRĂ IŢI ASIGURĂ VIITORUL

g)

CUM AM DEVENIT DINTR-UN ANONIM UN TIP CUNOSCUT

PESTE NOAPTE

CHEIA SUCCESULUI TĂU ESTE ACEASTĂ CARTE

NUMAI LUCRURI ADEVARATE PENTRU TINE IN ACEASTĂ

CARTE

INTOTDEAUNA IUBIT, DAR NICIODATĂ PRIMUL

CEA MAI TENSIONATĂ POVESTE DESPRE SUPRAVIEŢUIRE

SPUSĂ VREODATĂ

C. Titlu utilizând cuvinte cheie: cum să, cum, de ce, cine altcineva, acest,
pentru ca, sfat etc.

CUM SĂ AJUNGI LA 50 DE ANI FĂRĂ SĂ AI NEVOIE DE

OCHELARI

CUM SĂ CĂLĂTOREŞTI LA ANTIPOZI CU DOAR 700 EURO

CUM SĂ-ŢI TRANSFORMI GRĂDINA INTR-UN PARADIS VERDE

“CUM AM AŞTEPTAT SFÂRŞITUL LUMII”

CUM AM INCEPUT SĂ TRĂIESC DIN NOU

DE CE NUROFEN IA DUREREA INTR-O CLIPĂ

DE CE BECURILE ECOLOGICE LUMINEAZĂ MAI BINE

148
 CINE ALTCINEVA IŞI MAI DOREŞTE O FAŢĂ FĂRĂ RIDURI

ACEASTĂ BAIE MULŢUMEŞTE ŞI PE CEA MAI PRETENŢIOASĂ

PERSOANĂ

ACEST LOGO IL INTÂLNEŞTI ORIUNDE IN LUME. DOAR E KFC

PENTRU CĂ VIAŢA CÂINELUI TĂU E ATÂT DE IMPORTANTĂ

PENTRU TINE

UN SFAT PENTRU ZIUA TA

SFATUL NOSTRU PENTRU TINERELE MĂMICI

D. Titlu-declaraţie

AM DESCOPERIT ADEVĂRATA CALITATE IN KIA SPORTAGE

SĂ VĂ SPUN CE A INSEMNAT EA PENTRU MINE

E. Titlu-test

BUCĂTARIA TA FACE FAŢĂ LA 100 INVITAŢI ? A NOASTRĂ

DA !

F. Titlu format dintr-un singur cuvânt.

SEX

VITAMINE

DIETĂ

G. Titlu format din două cuvinte.

AFACERI EFICIENTE

ABSOLUT VODKA

149
 FII PUTERNIC !

FII ORIGINAL !

H. Titlu format din trei cuvinte. DISPAR RAPID GRĂSIMILE

LUNA SEPTEMBRIE GRATIS

LUNA CURĂŢENIEI URBANE

I. Titlu – avertizare.

NU CUMPĂRA UN SCAUN DIN PLASTIC PÂNĂ NU-L VEZI PE CEL

DE LEMN

NU MAI CUMPĂRA DETERGENT PÂNĂ NU PROBEZI UN ARIEL

NU CUMPĂRAŢI DOAR HARTA. LUAŢI GHIDUL CARE O

INCLUDE

J. Titlu- întrebare .

STIAŢI CĂ NOI VĂ DUCEM LA VIENA CEL MAI REPEDE ?

STIAŢI CĂ AM PREGĂTIT HRANĂ SPECIALĂ PENTRU CÂINELE

DUMNEAVOASTRĂ ?

PUTEŢI CREDE IN EXISTENŢA LUMII PARALELE ?

CÂTE PRODUSE BLACK & DECKER SUNT IN FOTOGRAFIE ?

K. Titlu- direcţionat ( grupuri ţintă)

NUMAI PENTRU PROFESIONIŞTII INSTALAŢIILOR

VĂ OFERIM ACEST NOU MODEL DE PIPĂ LA DOAR 40 RON

150
 Una dintre frământările unui creator de reclamă (print-ad) este legată de
întrebarea : textul să fie lung sau scurt ?
Textul lung apare benefic când imaginea reclamei nu are substanţă, este
subţire, sau când trebuie transmise precizări importante pentru un produs sau
serviciu.
Paul Fishlock precizează referitor la acest aspect: “În două situaţii este
justificată folosirea textului lung.Atunci când ai multe de spus şi atunci când
vrei să dai impresia că ai multe de spus. Şi în cel din urmă caz poţi face o
impresie la fel de puternică”.
Reclama (Print-ad) este o combinaţie de imagini, cuvinte, simboluri şi
alte elemente grafice care, ar fi de dorit, să se armonizeze perfect.
Este primordial ca de la început creatorul de reclame să stabilească cine
ajută mai mult în transmiterea ideii : imaginea sau cuvintele.
Este foarte important ca imaginea să nu îndeplinească rolul cuvintelor şi
acestea, la rândul lor, rolul imaginii.
Apar 3 variante :
- Dacă imaginea este aleasă ca factor puternic, de a conduce
reclama (print-ad), atunci titlul (headline) va fi simplu. Cu cât
imaginea este mai surprinzătoare, cu atât titlul ar trebui să fie
mai simplu;
- Dacă titlul este cel care defineşte reclama, atunci se alege o
imagine mai simplă, nu la fel de puternică ca şi acesta;
- Dacă şi titlul şi imaginea sunt simple, reclama va fi anostă şi
lipsită de viaţă.
O campanie publicitară poate utiliza şi reclame cu titlu surprinzător şi
reclame cu imagini surprinzătoare.
Bill Oberlander susţine că “un print-ad trebuie să cucerească inima şi
sufletul celui care îl priveşte”.
Textul trebuie astfel conceput încât să inducă precis dorinţa.

151
 Textul trebuie să îndeplinească anumite calităţi, şi anume să fie:
 lizibil;
 informativ;
 simplu;
 atrăgător;
 competitiv;
 motivant;
 concret (la obiect);
 credibil (criteriu foarte important).
Pentru redactarea textului unei reclame trebuie avute în vedere :
- utilizarea verbelor la diateza activă;
- utilizarea adjectivelor şi adverbelor pentru definirea calităţilor
produsului;
- dezvoltarea unor fraze originale;
- asigurarea unei atitudini pozitive a textului;
- conceperea textului trebuie să inducă cursivitate frazeologică;
- folosirea unor cuvinte de genul : gratuit, imbatabil, succes
garantat, sigur, captivant, seducător, decisiv, superb etc.
Reclama poate fi:
- condusă de text;
- condusă de imagine;
- intermediară.
Creatorul de publicitate Lichtenheld afirmă: “Atunci când conceptul este
redat de imagine, nu mai este nevoie de titlu”.
Stilul în care este scrisă o reclamă sporeşte nota de prospeţime.
Stilul contribuie la conturarea aşa zisei “voci a reclamei”. Fiecare creator
de reclamă este liber să decidă cum va spune povestea.

152
 Stilul poate să încarce cu emoţie cuvintele, să creeze atmosfera. De aceea
este foarte importantă alegerea caracterelor tipărite deoarece acestea pot
transmite seriozitate, puritate, umor, agresivitate etc.
Bill Oberlander precizează avantajul pe care-l are un creator de reclamă
(print-ad), dacă poate spune povestea în imagini, folosindu-se de puţine
cuvinte şi elemente grafice.
Însă, atunci când se prezintă un produs nou, pentru a informa
consumatorii este absolut necesar de spus povestea în cuvinte.
O reclamă trebuie să fie conformă cu stilul şi mentalitatea vieţii din
timpul respectiv.
Ea (print-ad) are un scop bine definit: acela de a convinge o persoană să
cumpere un anumit produs sau să acţioneze într-un anumit sens pentru a face
un lucru.
O reclamă (print-ad) se comportă ca un luptător de gherilă: vine, dă
lovitura şi apoi dispare.
Fiecare reclamă (print-ad) are un ţel: de a pătrunde mai rapid în mintea
consumatorului. Ea transmite un mesaj care trebuie receptat. Astfel
comunicarea are loc numai atunci când publicul foloseşte mesajul într-un fel
sau altul. Interpretând mesajul reclamei acesta va acţiona.
Publicitatea (Advertising) împlineşte sau încearcă să facă real visul,
dorinţa publicului.
Există discuţii în lumea publicităţii (advertising) legate de prezentarea
sau nu a produsului în reclame.
După unii creatori din industria de profil ar fi necesar să se prezinte ceea
ce face produsul, avantajele utilizării acestuia.
Alţii spun că n-ar fi necesar deoarece oamenii au capacitatea de a-şi
imagina felul în care arată produsul.
Produsul trebuie să apară obligatoriu într-o reclamă când trebuie
cumpărat de la raft şi recunoaşterea ambalajului joacă rolul esenţial.

153
 Reclamele trebuie schimbate frecvent pentru a nu crea o monotonie în
comunicare.
Însă trebuie să păstreze, într-o campanie publicitară, caracteristici
comune, acel deja vu, ca şi cum ţi-ar vorbi aceeaşi voce, care te cunoaşte,
ştie ce cunoşti şi vine cu elemente şi informaţii noi.
Heffels afirmă că o reclamă este vehicolul care transportă ideea.
A concepe o reclamă (print-ad) astăzi este o provocare extraordinară
pentru că se adresează unei generaţii care gândeşte mai mult în imagini decât
în cuvinte, este generaţia computerului şi a internetului. Această generaţie
actionează mai rapid la imagini decât la cuvinte scrise.
Reclamele conduse de text se caracterizează prin aceea că textul reclamei
ocupă poziţia dominantă pe pagină şi este susţinut de imagine.
Reclamele conduse de imagine au ca dominantă imaginea susţinută de
text, iar pentru conceperea reclamelor intermediare se apelează la ambele
elemente (text şi imagine).
Reclamele TV pot fi vizualizate utilizând suporturi storyboard ale căror
pagini sunt segmentate în casete de forma ecranului pentru a se desena în ele.
Fiecare casetă reprezintă o scenă de reclamă, sub care se pot scrie
dialogurile, indicaţiile regizorale şi efectele sonore.
În publicitate conceptul total înseamnă combinarea tuturor elementelor
reclamei, şi anume : text, titlu, imagini, logo, alte elemente grafice
(simboluri, culori) într-o singură idee.
Receptarea reclamei depinde de: claritatea redactării, lizibilitatea
textului, culoarea / culorile atractive ale graficii, calitatea tipografică.
Orice reclamă trebuie gândită în termeni de cuvinte şi imagini.
În publicitate conceptele simple devin reclame de succes.
Reclama trebuie să conţină ceea ce oameni gândesc, simt şi doresc.
Mişcarea şi sunetele sunt componente importante în spoturile TV,
reclamele luminoase, spoturile radio, publicitatea outdoor.

154
 O tehnică utilizată în reclamele tipărite este aceea a fotografiilor făcute
în viteză.
Elementele care pot sugera mişcarea se utilizează cu preponderenţă în
reclame care nu au o componentă vizuală dinamică (în radio şi print).
De multe ori, publicitatea face apel la stimuli speciali pentru a atrage
atenţia celor cărora li se adresează. Aceşti stimuli pot fi: o anumită melodie;
un volum sonor puternic; efecte sonore speciale; efecte vizuale speciale;
imagini şocante; contrast puternic al culorilor. Toate acestea folosite aşa
cum trebuie pot influenţa capacitatea de receptare a reclamei.
În sfera publicităţii se utilizează cele 4 elemente fundamentale:cer, apă,
foc, pământ.
Semnificaţia lor este :
Cer – putere, sacralitate, nemurire ;
Apă – mijloc de purificare rituală, simbol al imersiunii şi
renaşterii ;
Foc – pasiune, inimă, spirit ;
Pământ – rodire, naştere terestră, începutul şi sfârşitul vieţii.
În cazul reclamelor TV şi Radio o schimbare a fundalului sonor asociată
cu anumite mesaje verbale are un rol asemănător cu sublinierea informaţiei
scrise.
Una dintre modalităţile cele mai simple de a atrage atenţia asupra
textului în reclamele tipărite constă în utilizarea unor litere neaşteptate
introduse în context.
O reclamă tipărită sau outdoor trebuie să transmită mesajul de la prima
vedere, deoarece receptorul are timp relativ redus de citire, de studiere a ei.
Reclama se bazează, de cele mai multe ori, pe comparaţie.
Eficienţa reclamei se joacă la nivelul percepţiei şi al restructurării
inconştiente a amintirilor.

155
 O altă tehnică utilizată în publicitate este utilizarea elementelor de
suspans, umor, caricatura şi animaţia.
Rolul imaginii în reclamele tipărite este foarte important. In absenţa
unei”imagini-agăţătoare”, receptorul nu este determinat să parcurgă şi
textul şi astfel reclama nu-şi mai atinge scopul pentru care a fost creată.
Folosirea imaginii în discursul publicitar este esenţială, în primul rând
pentru că ce este văzut este mult mai credibil.
În analiza publicitară a unui produs se pot identifica semnificanţi:
- iconici (galeria obiectelor cu determinare socio-culturală);
- lingvistici (sonoritatea denumirii în limba respectivă, care
trimite, de cele mai multe ori, la ţara de origine a produsului);
- plastici (culorile utilizate în reclamă pot sugera drapelul
naţional al ţării respective).
Reclama print poate fi:
- Cu „înrămarea” imaginii (se realizează o focalizare mai bună strict pe
ce se doreşte). Prin acest procedeu se restrânge aria vizuală şi se
direcţionează mai bine privirea pe obiectul reclamei;
- Fără „înrămarea” imaginii (creşte energia vizuală a reclamei). Prin
acest procedeu open & free privitorul are posibilitatea de a descoperi
şi alte elemente incluse în reclamă.
Un factor important în conceperea unei reclame este alegerea formatului
acesteia pe vertical (portrait) sau pe orizontal (landscape), această alegere
fiind condiţionată de suportul unde va fi implementată, de constrângerile
impuse în cadrul realizării ei precum şi de existenţa celorlalte elemente care
o compun. Acestea toate trebuie avute în vedere pentru a realiza un concept
armonios integrat. Aşa cum am precizat deja, aceste variante, portrait sau
landscape, sunt la latitudinea designerului de a le utiliza.
În campaniile electorale uzual se alege varianta portrait pentru o
familiarizare mai uşoară a alegătorilor cu candidatul. Varianta landscape se

156
utilizează când avem o reprezentare de grup sau sunt expuse
realizările/propunerile unui candidat, prezentat într-un peisaj natural, urban
etc. Este ştiut că imaginea este foarte importantă şi ea reprezintă 50% din
informaţie fiind receptată imediat de cel ce o priveşte.
O tehnică abordată în realizarea unor reclame este cea prin care obiectul
reclamei este privit de sus (produsul este dedesubt) sau privit de jos
(produsul este deasupra).
Pentru a dezvolta conceptual o reclamă trebuie avut în vedere realizarea
planului imaginii care poate fi:
- general (se reprezintă „toţi actorii” în contextul reclamei);
- de ansamblu (personaje reprezentate pe un anumit fond);
- median (concentrare a imaginii pe ceea ce se doreşte vizualizat mai
puternic);
- tip reprezentare bust (se accentuează pe reprezentarea personajului /
personajelor);
- tip reprezentare cap (imagine a feţei sau a unui detaliu al acesteia).
Un alt aspect important este legat de compoziţia imaginii publicitare care
poate fi:
- axială (obiectul este situat în centrul imaginii, pe axa privirii). Are un
dezavantaj deoarece poate deveni plictisitoare, fiind statică, rigidă;
- focalizată (ghidată precis sau „targetată”). În acest caz există elemente
importante care ghidează privirea spre obiect/produs, chiar dacă acesta
nu este în centru;
- în perspectivă (concept de realizare în „adâncime”). Este reprezentarea
unui obiect/produs într-o succesiune de planuri;
- Comparativă (reprezentarea unui obiect după principiul înainte-după).
Simbolistica este folosită pentru a comunica, pentru a realiza socializare.
Configuraţia simbolică conţine ”încărcătura necesară” pentru această
comunicare utilă societăţii. Fără existenţa unei simbolizări în lumea noastră

157
nu s-ar putea dezvolta o societate unică dar diversă, în acelaşi timp, datorită
interpretărilor făcute de fiecare individ în parte.
Fără îndoială că un discurs publicitar, din cadrul unei reclame, este de
fapt o comunicare simbolică care utilizează imagini care să atragă publicul
consumator. De cele mai multe ori designerul reclamei caută să introducă
imagini agreabile, calde, plăcute privirii, adecvate descrierii idealizate ale
personajelor şi societăţii în ansamblu. Numai exemplul privind personajele
feminine şi masculine din reclame arată aplecarea designerului spre a crea
personaje ideale, destul de puţin legate de personaje reale, din viaţa de zi cu
zi. Adică, sunt personaje care sunt femei, bărbaţi, copii etc. dar care sunt
reprezentaţi fără griji, fără problemele cotidiene, şi care vin imediat cu
soluţii în viaţa cumpărătorului.
De fapt, publicul chiar asta îşi doreşte, este sătul de problemele cotidiene,
de spaţiul limitat social şi afectiv în care de multe ori este obligat să-şi ducă
existenţa. Publicul doreşte să „se arunce într-o situaţie idealizată”, fie ea
poveste, basm sau orice altceva ilustrat frumos, reuşind să-l extragă din
complexitatea vieţii. Evadarea acestuia se realizează şi prin reclame care şi
creează, de multe ori, o a doua viaţă socială, afectivă, emoţională.
Publicul consumator este „agăţat” prin intermediul reclamelor prin
conexiunea unor module legate de cunoaştere-informaţie, de afectiv-
emoţional şi de decizie-acţiune. Acest lucru se traduce simplu: descoperi
reclama, citeşti reclama, îţi place, acţionezi.
În acest caz există diferite variante de combinare a modulelor ce
caracterizează indivizii unei societăţi. Nu toţi se comportă la fel când sunt în
faţa unei reclame sau când au cunoştinţă de un produs prezentat prin
mijloace media.
Conceptul DESCOPERĂ(1), CITEŞTE(2), IUBEŞTE(3),
ACŢIONEAZĂ(4) poate avea interesante variante, câteva fiind explicate
mai jos:

158
 - Varianta A. 1 + 2 + 3 + 4 este clasică, caracterizând majoritatea
publicului;
- Varianta B. 1 + 3 + 2 + 4 este legată de receptarea şi traducerea
emoţională;
- Varianta C. 1 + 4 + 3 + 2 este data de un impuls de moment sau
indusă mental prin alte canale de informare.
Într-o reclamă se pot folosi enunţuri şi citate celebre care pot fi uşor
modificate pentru a se păstra atât ideea de bază cât, mai ales, scopul pentru
care au fost alese. De asemenea textul unei reclame poate conţine maxime
sau proverbe care au de multe ori efect major asupra publicului.
Există reclame care folosesc imagini pentru parfumuri, intrând astfel în
sfera comunicării olfactive, senzoriale. Aici întâlnim ceea ce se poate
denumi comunicare simbolică prin excitarea simţurilor [13]. Orice imagine
bine aleasă, care să „atenteze” la un simţ, are efect şi în plan financiar, prin
creşterea vânzarilor produsului la care s-a facut reclama. Oamenii au în
structura lor o „memorie olfactivă” şi de aceea reclamele la parfumuri
trebuie să fie bine concepute de designer. Această „memorie olfactivă” se
bazează foarte mult pe imagine, aceasta putând să contribuie decisiv la
declanşarea simţurilor. O reclamă la parfumuri este un pod între vizual şi
olfactiv, între imagine şi miros [13].
Trebuie precizat că la o reclamă pentru un parfum contribuie mai multe
elemente, şi anume: designul flaconului, senzualitatea personajului/
personajelor implicate, cromatica utilizată, „distanţa intimă” care se realizeză
prin imagini între personaj/personaje şi privitor.
Se cunoaşte faptul că un individ îşi asociază mental mirosuri în diferite
situaţii contextuale. De aceea contextul joacă un rol important şi trebuie ţinut
seama de el când se concepe o reclamă.
Referitor la efectul cromatic el se realizeză prin contrastul realizat între
culoarea flaconului (galben sau portocaliu, în general) şi fondul alb-negru.

159
Aceasta pentru că flaconul de parfum este actorul principal, el trebuie să iasă
în evidenţă, să „captureze” privirea. În reclamele la parfumuri întâlnim un
bărbat singur, sau o femeie singură, sau un cuplu.
De regulă se utilizeză un singur personaj, femeie sau bărbat, pentru a se
crea împreună cu produsul o „stare de fantezie senzuală, erotică” pentru cel
ce priveşte reclama [13].
Arta publicităţii este de a transforma un lucru, de multe ori banal, din
viaţa cotidiană, în altceva, care va fi dorit de public. Publicitatea îmbracă
produsul cu mijloace specifice.
În general, în lumea publicităţii se vorbeşte de trei tipuri de discurs
publicitar, fiecare tip putând să aibă nuanţări specifice [13]:
- Tipul discursului pentru o realitate posibilă - este un discurs
argumentat care poate crea starea de realitate verosimilă, posibil
adevărată;
- Tipul discursului ironic - este forma de discurs - provocare, este
discursul - strigăt. Simbolistica utilizată dezvoltă teme şi întrebări care
chiar pot şoca privitorul, induce răspunsuri în mentalul individual
şi/sau colectiv care pot afecta.
- Tipul discursului mitic - este discursul care apelează la imaginar,
utilizând basmul şi legenda ca punct de plecare în conceperea unei
reclame.

3.3. Principiile designului de reclamă

Reclama, aşa cum s-a precizat mai înainte, poate fi formată dintr-o
diversitate de elemente : titlu, text, ilustraţii, logo, alte simboluri si semne
grafice etc.

160
 Machetarea reclamei este o operaţie de concepţie prin care se realizează
transpunerea într-o anumită formă ordonată a tuturor acestor elemente, luate
împreună.
Cel care realizează machetarea trebuie să răspundă, de la început, la
întrebarea: Care este cel mai important element în respectiva reclamă ?
Titlul sau grafica sau textul sau imaginea ?
Importanţa fiecarui element determină marimea şi locul acestuia în cadrul
reclamei.
Există o regulă de bun simţ, s-ar putea spune, şi anume: pentru a-şi atinge
scopul reclama trebuie în primul rând VĂZUTĂ.
Ea trebuie să conţină elemente originale (text, titlu, imagine) pentru a fi
receptată în forţă. Ea trebuie să dea senzaţia că “trăieşte, este vie, dinamică şi
curajoasă” (Th.J.Russel, R.W.Lane, 2003).
Se ştie că imaginile mari şi interesante atrag privirea, distribuite eficient
într-o reclamă.
Pentru a capta atenţia, o reclamă poate conţine:
a) doar existenţa unei imagini (care încearcă să definească şi să
transmită cât mai mult din ceea ce şi-a propus realizatorul ei);
b) numai text (este mai greu de receptat, deoarece poate naşte
interpretări nedorite de realizator);
c) şi text şi imagine (destul de des atribuite împreună).
Exista 6 principii de bază pentru proiectarea unei reclame atractive şi
eficiente [35]:

1. Principiul unităţii conceptuale

Acesta susţine : - existenţa unui proiect uniform şi unitar ;
- concepţia de ansamblu, implicând toate elementele
(text, grafică, imagine, logo, titlu, alte simboluri) pentru a realiza un tot
global.

161
 2. Principiul armoniei structurale (secvenţialitate)
Exprimă compatibilitate între toate elementele machetei. Aranjarea
elementelor se face într-un anumit flux care să dirijeze şi să conducă privirea
receptorului, în mod secvenţial, prin reclamă.

3. Principiul ordonării receptării (coerenţa receptării)

Precizează posibilitatea citirii reclamei de la stânga la dreapta şi de sus în
jos. Succesiunea elementelor transpuse în reclamă trebuie să asigure dirijarea
privirii de ansamblu. Elementele se dispun astfel încât privirea să pornească
de unde se doreşte şi să parcurgă o traiectorie convenită în receptarea
reclamei. Configuraţiile în ”Z” şi “S” sunt printre cele mai des întâlnite.

4. Principiul evidenţierii elementului ales ca principal

Se bazează pe accentuarea sau concentrarea pe elementul (sau
elementele) de subliniat.
De la început trebuie decis ce se scoate în evidenţă:
- ori imaginea;
- ori textul;
- ori logoul firmei;
- ori titlul.
Accentuarea nu se realizează pe toate elementele deoarece reclama nu-şi
va mai atinge scopul, în acest caz.

5. Principiul contrastului
Se referă la diversitatea vizuală care presupune diferenţe în mărime,
formă, mod de exprimare pentru a se evita monotonia ei.

6. Principiul echilibrului
Prin aplicarea acestui principiu se urmăreşte : controlarea mărimii, a
ponderii şi poziţiei elementelor reclamei, a utilizării cu maxim randament a

162
elementelor care pot crea efectul dorit. Toate elementele reclamei sunt
perfect ancorate în structura acesteia,”lucrează bine împreună”. Echilibrul
înseamnă, de fapt, un “aranjament” armonios care poate fi geometric sau
liber.
Echilibrul geometric – utilizarea de elemente egale ca pondere, formă,
dispuse de o parte şi de alta a unei axe verticale imaginare, care trece prin
mijlocul reclamei. Reclamele care respectă acest echilibru transmit un mesaj
de stabilitate.
Echilibru liber – este cel care adaugă un plus de fantezie, inovaţie şi
specificitate.
Simetria vizează identitatea de formă şi aranjament pe cele două părţi ale
unei axe despărţitoare. Simetria transmite ideea de echilibru care este un
aspect foarte important în atracţia vizuală. Ea induce ordine şi siguranţă.
În funcţie de mesajul unei reclame se poate recurge atât la simetrie cât şi
la asimetrie.
Utilizarea unei simetrii în excces poate duce la monotonie, la imobilitate,
la neatractivitate. Salvarea vine atunci de la introducerea unor elemente
asimetrice.
Şi asimetria în excces poate crea o stare de tensiune, agitaţie, haos şi chiar
agresivitate.
De obicei se apelează mai mult la simetrie pentru a oferi o senzaţie de
echilibru şi armonie, peste care se”toarnă”elemente asimetrice pentru a da o
notă de dinamism.

O compoziţie nereuşită poate distruge o imagine bună.

Suprapunerea ilustraţiilor peste text face ca machetele să fie
stimulatoare vizual.

163
 Punerea în pagină este un aspect al construcţiei publicitare deosebit de
important, în primul rând pentru că ierarhizează elementele mesajului şi
direcţionează lectura.
Datorită designului mesajului, privirea este direcţionată spre zonele cu
informaţii cheie.
Tehnica de prelucrare de imagine (2D si 3D) constituie un suport uriaş
pentru creatorii de reclame în sensul realizării unor iluzii optice, efecte
speciale.
Normele de poziţionare optimă a elementelor reclamei ţin foarte mult de
spaţiul cultural al celor cărora li se adresează. Aici se întâlneşte diferenţierea
Occident-Orient.
Pentru cultura occidentală –zona de maximă vizibilitate este colţul din
dreapta sus ;
Pentru cultura orientală - zona de maximă vizibilitate este colţul din
stânga sus.
Acestea vin de la modul de scriere şi citire diferit între cele două culturi.
Pentru cultura occidentală elementele vizuale şi emoţionale se plasează în
partea stângă a reclamei, iar elementele raţionale, logice în partea dreaptă a
acesteia.
Trebuiesc avute în vedere câteva aspecte importante privind conceperea
unei reclame, şi anume:
1. O reclamă trebuie să fie accesibilă vizual
Trebuie să fie neâncărcată, adică text şi imagine exact cât trebuie, pentru
a nu obosi privirea şi a putea oferi ochiului un punct central.
2. Trebuie să evidenţieze avantajele produsului, nu produsul în sine
Majoritatea reclamelor sunt descriptive, adică explică în ce constă
produsul sau serviciul respectiv.
3. O condimentarea erotică poate fi un factor de valorizare a reclamei,
în sensul beneficiilor pentru organizaţie

164
 Scenele erotice, senzuale, se vând foarte bine.
4. Utilizarea în reclame a celebrităţilor, a personajelor identificate drept
star/vedetă este un principiu care poate fi numit fără probleme punct ochit-
punct lovit.
5. Exploatarea eficientă a potenţialului culorilor este un principiu
benefic pentru reclamă. Aici însă intervine atenţia acordată folosirii
acestora fără excese.
6. O reclamă trebuie să “curgă” fără efort, acest aspect fiind legat de
cursivitatea, lizibilitatea şi înţelegerea rapidă a acesteia.
Îmbinarea armonioasă a tuturor elementelor constitutive ale reclamei
pentru a crea un flux „curgător”, uşor de abordat.
Astfel, reclamele cu o cursivitate bună plimbă privirea pe toată pagina
pentru a cuprinde elementele importante (text, ilustraţie, numele mărcii, logo
etc.).
Unele reclame sunt concepute prost, amplasând ilustraţii atrăgătoare în
josul paginii, iar textul şi titlul poziţionate în partea de sus. În acest caz
privirea este atrasă de imagine şi dăunează receptării mesajului, deoarece
distrage atenţia de la text.
7. O reclamă bună este aceea care transmite un mesaj clar şi distinct (a
se evita ambiguitatea în exprimare).
8. Se poate accentua contrastul pentru a pune în evidenţă ceea ce se
doreşte a fi precizat ca element principal.
Se realizează utilizând convenabil şi eficient paleta coloristică.
9. Introducerea copiilor şi a animalelor în reclame se practică în ideea
de a atrage cât mai mulţi consumatori.
Reprezintă un cârlig important în atragerea consumatorilor.
10. Reclama cu multe cuvinte trebuie concepută ispititor.
Aici intervine măiestria copywriter-ului şi a designerului în a selecta cele
mai bune fonturi cu impact la public şi bineinteles, textul în sine al reclamei.

165
3.4. Design pentru pagina de reclamă

Designul paginii de reclamă trebuie să fie astfel conceput încât să

reuşească atingerea targetului propus, îndeplinind misiunea AIDA.
În figura 3.1 (a-x) sunt prezentate câteva dintre layout-urile întâlnite în
grafica publicitară.
Astfel, prin combinaţia TILT (titlu, imagine, logo, text), se obţin diferite
variante de reclamă.

a.

Fig. 3.1 Exemple de configurare (layout) a paginii de reclamă

166
 b.

c.
Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

167
 d.

e.
Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

168
 f.

g.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

169
 h.

i.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

170
 j.

k.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

171
 l.

m.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

172
 n.

o.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

173
 p.

r.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

174
 s.

t.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

175
 u.

v.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

176
 w.

x.

Fig. 3.1 Exemple de configurare a paginii de reclamă (continuare)

177
 3.5. Afişul, ca formă specială de reclamă

Şi în cazul afişului pentru evenimente (un spectacol, un concert, un nou

film etc.) se alege, de regulă, varianta portrait. Aici se întâlneşte imaginea cu
titlul, cele două trebuind să realizeze conceptul ”spun totul despre
eveniment”.
Afişul pentru film, de exemplu, are particularitatea că este însoţit de o
imagine puternică, extrasă din filmul respectiv, un titlu incitant de tip
„ancoră”, şi în partea de jos a acestuia alte câteva elemente de identificare
privind compania producătoare, numele regizorului, scenaristului şi al celui
care a compus muzica, numele unor actori mai puţini importanţi decât cei
scrişi cu litere reprezentative în partea de sus a imaginii sau chiar peste
aceasta.
Ca o concluzie se remarcă 3 aspecte esenţiale la un astfel de produs de
publicitate:
1. Utilizarea unei imagini puternice, cu impact emoţional asupra
privitorului (în general extrasă dintre imaginile din film);
2. Nominalizarea cu o scriere mai deosebită a actorilor principali (de
multe ori vedete);
3. Existenţa unui titlu incitant.
Aceştia sunt „adevaraţi vectori de ancorare” care fac publicul să se
oprească în faţa afişului pentru a-l citi.
Există posibilitatea (pentru economie, de cele mai multe ori) să se
utilizeze pentru afişele - reclamă siluete de personaje, animale, diferite
obiecte sau forme care pot fi transformate în siluete reprezentative şi uşor de
recunoscut. De asemenea afişul poate să precizeze locul şi data la care se va
desfaşura evenimentul anunţat în textul său.

178
 Analiza unui număr important de afişe pentru promovarea unui film
confirmă cele afirmate până acum despre acest produs special de reclamă.
Designul unor astfel de afişe este ilustrat în figurile de mai jos.

a. b.

c. d.

Fig. 3.2 Design de afiş

179
 e. f.

g. h.

Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

180
i. j.

k. l.

Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

181
 m. n.

o. p.

Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

182
r. s.

ş. t.
Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

183
 ţ. u.

v. q.

Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

184
w. x.

y. z.

Fig. 3.2 Design de afiş (continuare)

185
De la 1-25:
Casa de producţie: XXXXX
Scenariu: NUME PRENUME
Regie: NUME PRENUME
Producător: NUME PRENUME
Montaj: NUME PRENUME
Muzica: NUME PRENUME
Actori: NUME PRENUME (nume cunoscute şi unele mai puţin cunoscute)
Distribuit de compania: XXXXXXX
De la ce dată rulează pe ecrane şi unde poate fi vizionat
În ce format poate fi văzut filmul

3.6. Reclama outdoor

3.6.1. Triada text-imagine-culoare în grafica reclamei

outdoor

Un segment în plină ascensiune este cel al publicităţii outdoor

(publicitatea exterioară).
Ea ne apare în faţă la tot pasul, fie că suntem pietoni, fie că circulăm cu
un mijloc de transport. O zărim poate pentru o clipă, dar ea este acolo, cu
text-imagine-culoare, hotărâtă să ne atragă.
Publicitatea outdoor a intrat în viaţa noastră făcând parte din contextul
libertăţii de exprimare într-o comunitate.
O astfel de publicitate a existat încă din Antichitate când se făcea reclamă
pentru diferite activităţi sau servicii. În Evul Mediu reclama outdoor se zărea
în târgurile şi cetăţile Europei, precum şi pe drumul poştalionului prezentând
oferta diverselor hanuri, iarmaroace, meserii.

186
 O reclamă în aer liber (adică un gen special de a face publicitate) încearcă
să convingă cât mai mulţi din public de necesitatea achiziţionării unui
serviciu/produs.
Reclama outdoor acţionează pentru a pune în evidenţă:
a. fie un produs nou, şi astfel încearcă să-l promoveze cât mai vizibil
posibil, insistând pe denumirea comercială a sa ;
b. fie doreşte să readucă în mentalul publicului numele unei mărci
consacrate sau al unei organizaţii apreciate şi de notorietate.
Atributele sale esenţiale sunt:
 Acoperirea temporală - poate fi văzută 24h/24h, inclusiv prin
asigurarea luminării nocturne;
 Frecvenţa spaţială – aceeaşi reclamă poate fi prezentă, în diferite
locuri din oraş.
Prin prezenţa sa în spaţiul urban, reclama outdoor susţine vie imaginea
unui produs/organizaţii ajutând astfel celelalte canale de publicitate să
menţină trendul reclamei respective.
Publicitatea outdoor are caracter de masă, reclama putând fi vizualizată
de orice persoană care trece prin dreptul ei.
Datorită caracterului special privirea se poate opri doar câteva secunde
asupra ei şi de aceea trebuie foarte bine realizată conceptual şi psihologic în
cadrul triadei mai sus menţionate.
Orice reclamă stradală se adresează unui public în mişcare.
Publicitatea exterioară este un element important într-o campanie de
promovare.
Aceasta realizează, de fapt, o continuare a mesajului transmis prin alte
canale media.
Trebuie avute în vedere şi câteva dezavantaje ale acestui gen de reclamă
şi anume:
1. Utilizarea unui text restrâns (7-10 cuvinte).

187
 2. Existenţa unui timp redus pentru vizualizare ( 3-10 secunde);
3. Selectivitate restrânsă a publicului;
4. Poziţionarea spaţială nu coincide, de multe ori, cu intenţiiile de
localizare pentru o campanie publicitară.
Publicitatea outdoor trăieşte în viaţa cotidiană a oraşului, ea nu poate fi
ignorată deoarece acest mijloc de comunicare grafic-vizual se produce pe
formate de dimensiuni relativ mari: postere, panouri, mesh-uri, panotaj
mobil, bannere etc.
Cum se traduce fizic o astfel de publicitate? Sau, mai bine zis, unde poate
fi găsită reclama acestei activităţi de publicitate specială?

Într-o clasificare rapidă o întâlnim sub forma de:

- Casete pe stâlpi

a.

b.
Fig. 3.3 Casete pe stâlpi

188
- Panouri publicitare

a. b.
Fig. 3.4 Panouri publicitare

- Panouri realizate sub diferite forme geometrice spaţiale

a. b.
Fig. 3.5 Panouri geometrice spaţiale

189
 - Pe faţadele clădirilor (mesh-uri)

a. b.

c.

Fig. 3.6 Mash-uri

190
 d.
Fig. 3.6 Mash-uri

- Pe pereţii staţiilor acoperite pentru transportul în comun

a.

Fig. 3.7 Pereţii staţiilor acoperite pentru transportul în comun

191
 b.

Fig. 3.7 Pereţii staţiilor acoperite pentru transportul în comun

- Pe acoperişul clădirilor (aşa numita publicitate roof-top)

Fig. 3.8 Roof-top

192
- Pe pereţii chioşcurilor de difuzare publicaţii media

Fig. 3.9 Pereţii chioşcurilor de difuzare publicaţii media

- Bannere

Fig. 3.10 Bannere

193
 - TV screen

Fig. 3.11 TV screen

- Pe autovehicule;
- Pe elemente gonflabile (statice sau mobile)
- Panotaj mobil.
Datorită faptului că o reclamă outdoor are timp scurt de vizualizare din
partea publicului, este necesară adaptarea creatorilor la următoarele
constrângeri conceptuale:
1. Imaginea trebuie să fie eficientă, din prima. Poate fi chiar şocantă,
dar la obiect;
2. Textul format din puţine cuvinte, scurt şi concis, fără detalii asupra
produsului;
3. Culorile utilizate să fie puternice, pentru a zări reclama de la
distanţă.
Contrastul cromatic agaţă privirea şi trebuie utilizat. Mix-ul de culoare
trebuie să creeze o lizibilitate corespunzătoare şi să susţină mesajul text-
imagine.
194
 Cu alte cuvinte, realizarea unei reclame outdoor se deosebeşte de aceea
din reviste prin specificul ei, temporal şi spaţial.
Un caz aparte îl reprezintă reclamele concepute pentru subteran, adică
staţiile şi pereţii tunelelor din staţiile de metrou.
Deoarece posibilitatea de a privi şi citi reclamele în staţiile metroului este
legată de frecvenţa garniturilor de tren, între 5-10 minute între trenuri, multe
dintre reclame conţin date cuprinzătoare despre produse/servicii/ organizaţii.
Imaginile şi textul sunt mai bogate, mai descriptive în acest caz. Nu este
necesar să se folosească culori stridente care să atragă brusc privirea. De cele
mai multe ori sunt utilizate culori odihnitoare, liniştitoare, cu peisaje
frumoase şi personaje plăcute sau eroi legendari. Astfel culorile albastru,
galben, oranj, alb sunt utilizate frecvent atât ca fundal cât şi pentru scrierea
textului.
Putem preciza câteva exemple de reclame sugestive:
1. Reclama la imprimanta Epson.
Are titlu referitor la calitate pentru un superpreţ, date despre cerneală,
cartuşe folosite. Fondul este albastru, cu fotografia unui peşte exotic
portocaliu, pentru a sugera acurateţea printării cu o astfel de imprimantă.

2. Reclamă la metrajele Fredrika, de la IKEA.

Fond alb;
Îndemnul de a-ţi schimba decorul din casă;
Prezentarea în imagini a unei game variate de metraje de diferite culori şi
imprimate cu variate forme geometrice;
Este trecut şi preţul.

3.Reclamă pentru petrecerea unei vacanţe de vis în Cipru.

Conţine 12 fotografii prezentând marea, soarele, nisipul, oameni ce se
bucură de toate acestea, vestigii din insulă etc.

195
 Textul este scris cu galben pe fond albastru.
Există şi un logo.

4. Reclamă la un suc de portocale

Începe cu un avertisment: ATENTIE la produsul respectiv!
Şi precizează imediat o calitate: E fără conservanţi!
Imaginea este sugestivă : semnul exclamării în care se găseşte o sticlă de
suc din produsul respectiv.
Reclama nu conţine informaţia: Care este concentraţia de portocale în
sucul respectiv.
Este o reclamă care nu transmite informaţia completă.
Textul în reclame este scris cu diferite culori: negru, roşu, galben, orange
sau alb pe fond corespunzător.
Sunt doar căteva dintre reclamele ce se întâlnesc în staţiile de metrou
arătând prin aceasta că există spaţiu foarte valoros pentru existenţa reclamei
acolo şi posibilitatea creatorilor de a adapta reclama ţinând seama de timpul
relativ mare (3-8minute) de aşteptare a trenului.
Un lucru este sigur. Reclama outdoor ne completează existenţa trepidantă
şi de multe ori pe fugă, intrând în” hemoglobina cotidiană a oraşului”.

3.6.2. Publicitatea online

Site-urile Web, bannerele şi butoanele au fost primele ”exerciţii de

publicitate” cu scopul precizat de a transmite utilizatorilor informaţii, prin
paginile Web, de la furnizorul de publicitate.
Publicitatea online(online advertising) s-a născut recent, în 1994, când a
apărut primul browser comercial, Netscape.
Este nevoie şi de publicitatea online, când spaţiul publicitar este invadat
de TV, Radio, Print ?

196
 Răspunsul la această întrebare l-a dat însăşi lumea consumatorilor de
publicitate, şi nu numai, care au stimulat enorm utilizarea tehnologiei
informaţiei şi transmiterii datelor astfel încât toate companiile au trebuit să-şi
adapteze media-planurile în concordanţă cu aceşti vectori high-tech.
Studiile realizate pentru comunicarea publicitară au scos în evidenţă
impactul şi avântul deosebit al Internetului în raport cu celelalte media şi
practic penetrarea lui în cât mai multe regiuni geografice şi în cât mai multe
comunităţi.
Astfel internetul a devenit câmpul de luptă modern, adecvat pentru
publicitate, firmele dezvoltând permanent strategii şi aplicând mereu tactici.
Internetul aduce în câmpul transmiterii de informaţii posibilitatea de
ţintire precisă a indivizilor vizaţi, aceasta fiind una din marile realizări şi, în
acelaşi timp, provocări ale publicităţii.

3.6.2.1. Avantajele publicităţii online

1. Adresare cu ţintă precisă (target bine definit), la nivel de persoană.

Publicitatea online are capacitatea extraordinară de a atrage publicul ţintă
în sistem chiar personalizat.

2. Monitorizarea
Se pot monitoriza:
 Interacţiunea utilizatorilor cu diverse produse (se obţin informaţii
importante pentru companii pentru a cuantifica impactul de
produs);
 Modul în care utilizatorii navighează în interiorul site-ului, ce
informaţii solicită mai mult şi care produse sunt de succes ;

197
  Răspunsul efectiv la reclamă (numărul de accesări poate fi
înregistrat).

3. Flexibilitate în afişarea publicităţii

Afişul publicitar online poate fi expus fără a fi condiţionat de timp.
O campanie publicitară lansată online poate fi oricând modificată sau
întreruptă. Acest fapt asigură o adaptabilitate a campaniei în funcţie de
cerinţele utilizatorilor. Este un mare avantaj faţă de campaniile prin TV şi
print.

4. Interactivitatea
Se înţelege închiderea lanţului info (info chain) format din producător-
reclamă – receptor (care primeşte informaţii de la producător sau de la alţi
utilizatori).
Prin acest info chain Internetul este mult mai acoperitor, în timp real, în
faţa celorlalte mass-media.

3.6.2.2. Comparaţie între publicitatea tradiţională şi

publicitatea online

Publicitatea online este un model nou care a schimbat modelele

tradiţionale de transfer publicitar. Oamenii caută informaţii, cât mai multe şi
cât mai complete despre un produs/serviciu. Publicitatea online le oferă în
timp scurt toate informaţiile, comparaţii între produse, preţuri şi magazine de
unde utilizatorii le pot achiziţiona. Totul se petrece rapid, fiind aşezat comod
în faţa computerului. “The Internet consumers” sunt avizi de informaţii, ei
fiind cei care induc comunicarea. Publicitatea online e provocată să aducă în
faţa utilizatorilor / consumatorilor mesaje adecvate, aşteptate de aceştia,
oferind cât mai multe informaţii sau direcţionări spre informaţii.

198
 În tabelul 3.2 sunt prezentate câteva comparaţii sugestive între cele două
tipuri de publicitate: tradiţională şi online.
Tabelul 3.2
Publicitate tradiţională Publicitate online
A. A.
- timpul pentru “defilarea” reclamei - plătesc atât firma de publicitate
este plătit de firma de publicitate; cât şi utilizatorii;
- costurile sunt mari pentru - timp nelimitat de expunere la
expunerea reclamei; costuri rezonabile;
- timp relativ scurt pentru receptarea - mesajul are destul timp pentru o
mesajului; expunere suficient de mare;
- existând condiţionarea de timp şi - se rezolvă 3 aspecte importante:
resurse financiare, se va adopta o receptarea de informaţii, imagini
imagine cu efect vizual puternic, şi soluţii pentru nevoile
imagine-şoc. consumatorilor (ca un real ghid
direcţional).
B. B.
- spaţiu scump şi limitat ; - spaţu limitat (bannere) şi spaţiu
- există limitări ale construcţiei nelimitat (pagini Web) ; cost
reclamei şi pentru transmiterea redus comparativ cu mass-media
mesajului ; tradiţională ;
- informaţe strictă, foarte calculată. - diversitate a construcţiei
reclamei şi transmitere a
mesajului ;
- informaţii nelimitate.

199

Publicitate tradiţională
C.
- restricţiile precizate impun
conceperea unui mesaj bazat pe
afectivitate, în asociere cu marca ;
- limitări ale comunicării având în
vedere canalul media ales.
D.
- zonă geografică restransă ; publicul
este ţintit precis ;
- nu se poate cuantifica cu exactitate
reacţia publicului la campania
publicitară.
Tabelul 3.2 (continuare)
Publicitate online
C.
- informaţii afective, dar şi
ştiinţifice şi obiective (există
posibilitatea de a accesa opinia
unor experţi, a altor utilizatori
etc) ;
- redarea mesajului şi a imaginii
prin forme adecvate, nelimitate ca
expresivitate şi creativitate.
D.
- areal de transmitere şi receptare
mondial, nelimitat ; publicul este
ţintit dar în acelaşi timp şi el
poate căuta informaţii ;
- se poate cunoaşte reacţia
utilizatorilor faţă de unele
produse/servicii, mesajul fiind
interactiv (între firma de
publicitate şi consumator).

3.6.2.3. Publicitatea pe Internet (Web Advertising)

Paginile Web pot fi considerate pagini de publicitate, pentru prezentarea

diferitelor companii, ca imagine şi produse / servicii asigurate. Acestea pot
include în conceperea lor elemente de design, umor, animaţie şi
divertisment.
Publicitatea se poate asigura eficient în interiorul paginilor web în care se
“construiesc”:

200
 Bannere; sunt realizate în diferite forme (dreptunghi, pătrat, atât pe
orizontal cât şi pe vertical).
Butoane.
După modul de realizare bannerele pot fi:
 Statice (conţin imagini fixe).Devin destul de repede plictisitoare
datorită lipsei de mişcare;
 Animate (conţin mişcare);
 Interactive (implică şi utilizatorii, este o interacţiune directă).
Un banner trebuie să îndeplinească următoarele criterii pentru a fi de
succes:
a) să fie atractiv;
b) să conţină un număr rezonabil de logo-uri şi imagini (abundenţa
creează nervozitate şi interes din partea utilizatorilor);
c) să incite utilizatorii să caute cât mai multe informaţii;
d) să transmită un mesaj pozitiv.
Interstiţiale (reprezintă publicitatea dezvoltată în timpul scurs între
părăsirea unei pagini web şi încărcarea alteia).
După modul de apariţie sunt:
a) interstiţiale inline – apar în fereastra principală a browserului, iar
utilizatorul poate accesa atât mesajul cât şi site-ul firmei de publicitate;
b) interstiţiale pop-ups – sunt lansate într-o nouă fereastră, mai mică
având posibilitatea de a fi statice, animate, interactive. Apar imediat în faţa
utilizatorului şi dacă se doreşte să nu fie vizualizate pot fi abandonate
(închise) fără vreo problemă;
c) interstiţiale pop-under – se încarcă în spatele ferestrei principale. Apar
brusc la închiderea ferestrei curente.
Câteva reclame online sunt prezentate mai jos.

201
 a.

b.

c.

d.

e.

f.

Fig. 3.12 Exemple reclame online

202
g. h.

Fig. 3.12 Exemple reclame online

203
 4

Sinteza lucrării

204
Din capitolul 1

Caracteristicile
unui element simplu conceput
grafic-vizual de
pe o hartă de
lizibil
semnalistică
design
atrăgător
eficient
funcţional
informativ
identitate
adaptabil
reproductibil
accesibil

205
 Cerinţele designului
unui sistem de
semnalistică

fluxuri de deplasare

reprezentări grafice
clare, fără ambiguităţi

conceperea
mesajului/informaţiilor
necesare

locaţia semnalisticii
adecvate în cadrul
sistemului

stabilirea dimensiunilor elementelor de

semnalistică
(pentru vizualizare şi citire corectă)

stabilirea suportului
elementelor de semnalistică

alegerea culorilor şi
evidenţierea unui cod al
culorilor în cadrul sistemului

materiale utilizate pentru

elementele de semnalistică

206
PRINCIPALELE TIPURI DE SIMBOLURI

Simboluri abstracte –
Simboluri reprezentare
reprezentative - diminuată a obiectului,
reprezentare a pastrându-se
obiectului (foarte elementele esenţiale
cunoscut) ale mesajului grafic-
vizual (cunoscut)

Simboluri arbitrare - reprezentare

absolut nouă a obiectului, mesaj
grafic-vizual ce trebuie învăţat
nefiind cunoscut dinainte

207
 REPREZENTĂRI GRAFICE ÎNSOŢITE DE
CARACTERISTICA LOR SIMBOLICĂ

Reprezentare grafică Caracteristica simbolică sugestivă

Iepure Deplasare rapidă

Broască ţestoasă Deplasare lentă

Clepsidră Scurgerea (trecerea) timpului

Bec aprins Lumină

Bec stins Întuneric

Săgeată continuă Direcţie

Săgeată întreruptă Mişcare în direcţia respectivă

Umbrelă Ferit de ploaie, protecţie

Pahar spart Fragil

208
 COD AL CULORILOR

Culoarea Simboluri pozitive Simboluri Caracteristica

negative sugestivă

albastru cer, apă, libertate, «inimă albastră » meditaţie, magie,

fidelitate, linişte
loialitate, pace, odihnă
terestră, ideal
verde lume vegetală, ecologie, răceală, invidie, odihnă, calm,
protecţia mediului, origine sinucidere, liber- nelinişte (verde
a vieţii, început, victorie tinaj sumbru)

roşu foc, sânge, inimă, acţiune, violenţă, manie, atrage, agresea-

forţă, putere, dinamism, pericol, păcat, ză, dinamizează
iubire, pasiune, dorinţă, interdicţie
erotism, bucurie

galben soare, lumină, caldură, lux, minciună, perfidie, promovează

bogăţie, energie, trădare bună dispoziţie
prosperitate,
aur, divinitate

portocaliu glorie, progres, echilibru vanitate, desfrâu, induce căldură,

fizic / mental înşelăciune stare de bine

violet demnitate, cunoaştere, melancolie, teamă creează o stare

erudiţie, seriozitate, dezagreabilă
ceremonial, religie

maro pământ, conservatorism, constrângere deprimă,

(permite tradiţie plictiseşte
mixul de
simboluri)

alb zăpadă, puritate, inocenţă, spital, imperso- calmează,

perfecţiune nalitate împrospătează

negru solemnitate, distincţie, moarte, doliu, conferă clasă,

mister, seriozitate, caracter tenebre, frică, deprimă
oficial nefericire, păcat,
bătrâneţe
gri seriozitate săracie (deschis) deprimă,
disperare (închis) întristează

209
 LIZIBILITATEA ÎN ORDINE DESCRESCĂTOARE

1.negru pe galben
2. verde pe alb
3. negru pe alb
4. albastru pe galben
5. verde pe galben
6. roşu pe galben
7. galben pe albastru
8. albastru pe portocaliu
9. galben pe roşu
10. roşu pe negru
11. negru pe verde
12. portocaliu pe albastru
13. roşu pe portocaliu
14. verde pe portocaliu
15. galben pe negru
16.roşu pe alb
17. alb pe albastru
18. negru pe portocaliu
19. portocaliu pe negru
20. alb pe verde
21. galben pe verde
22. alb pe roşu
23. alb pe portocaliu
24. portocaliu pe alb
25. galben pe portocaliu
26. roşu pe verde.

210
 CARACTERISTICILE PICTOGRAMEI

să poată fi uşor
identificată

să asigure o
deplasare rapidă să poată fi uşor
şi fără ambiguitate “tradusă” de către
spre destinaţia public
dorită de public

Caracteristicile unei
pictograme

să existe o
să fie accesibilă şi
reprezentare
lizibilă
grafică clară

să aibă o bună
vizualizare

211
 DOMENII ŞI PICTOGRAME

Domeniu de Pictograme
utilizare
Semnalistică Sosiri/plecări, verificare documente, punct de informare,
depozitare bagaje, toalete bărbaţi / femei, toalete
aeroportuară persoane cu dizabilităţi, parcare auto, lift, scări, coffee
bar, restaurant, punct întâlnire, oficiu poştal, punct de
schimbat bani, zonă comercială, birou obiecte pierdute /
găsite, închiriere maşini, staţie taxi / autobuz / metrou,
intrare, ieşire, sală de aşteptare, scări rulante, conexiuni
zboruri etc

Semnalistică Punct de informare, intrare, ieşire, toalete bărbaţi / femei,

centru de afaceri scări rulante, scări, lift, parcare auto, loc pentru fumat,
parcare biciclete etc.

Semnalistică în Sală de seminar, sală de recreere, restaurant, cafeteria,

universitate / bibliotecă, birou informaţii, amfiteatru, scări, lift, scări
colegiu rulante, toalete bărbaţi / femei, sală de sport, laboratoare
etc.

Semnalistică Reprezentări grafice pentru animale, punct de informare,

gradină punct de întâlnire, toalete, coffee bar, restaurant, parcare
zoologică auto etc.

Semnalistică în Birou informaţii, sală de aşteptare, spălător, bucătărie,

spital cafeteria, primul ajutor, infirmerie, serviciu ambulanţă,
registratură, laboratoare, ieşire, servicii medicale:
medicină internă, chirurgie, dermatologie, chirurgie
ortopedică, urologie, obstetrică & ginecologie, funcţii
respiratorii, funcţii circulatorii, pediatrie, cabinet
examinare primară, radiologie, endoscopie, radioterapie,
electrocardiogramă, oftalmologie, stomatologie,
farmacie, scanare CT etc.

Semnalistică Scări rulante, scări, lift, toalete bărbaţi / femei, sală de

centru comercial recreere, restaurant, parcare auto, telefon, zonă wireless,
cutii păstrare obiecte, automat bancar, direcţii stânga /
dreapta, interzis acces cu câini, îngheţată, fumatul
interzis, zonă comerţ alimentar, coffee shop, farmacie,
librărie etc.

212
Din capitolul 2

ATRIBUTELE UNUI LOGO

lizibil (uşor de înţeles)

simplu (uşor de
recunoscut)

relevant (corespunzător identificării

Atributele unui logo

companiei)

distinctiv (design special, personalizat)

memorabil (nu este uitat)

adaptabil (înscris pe diferite suporturi)

reproductibil (posibilitatea de a-l reprezenta în

diferite mărimi, fără pierderea detaliilor)

coerent (prezintă un mesaj clar)

rezistent („un supravieţuitor” în timp)

213
 FUNCŢII ALE UNUI LOGO

Funcţia de Funcţia Funcţia

contact explicativă denotativă
• asigură şi • precizează • oferă
susţine identitatea şi informaţii
contactul personalitate despre
între a organizaţiei produs /
organizaţie şi serviciu /
public eveniment

Funcţia de Funcţia de Funcţia

identificare traducere estetică
• indică • decodifică • introduce
publicul ţintă mesajul sensibilitate,
emoţie,
plăcere

214
 TIPOLOGIE DE LOGO

ETAPELE DESIGNULUI DE LOGO

Etapa 1 Etapa 2

Cercetare şi prospecţia de piaţă Activitate grafică creativă

 Stabilirea temei  Realizarea unor schiţe grafice

 Identificarea exemplelor de
logo existente în domeniul
beneficiarului
 Realizarea unui studiu
comparativ asupra logourilor
din domeniu
 Fixarea publicului ţintă
 Precizarea elementelor suport
pentru logo
pentru logoul solicitat
 Extragerea în cadrul unui
brainstroming a 2-3 soluţii
 Dezvoltarea unei analize SWOT
 Stabilirea celei mai bune soluţii
grafice
 Prezentarea soluţiei grafice
realizate beneficiarului

215
 SUGESTIA INDUSĂ DE UTILIZAREA UNEI ANUMITE
FORME GEOMETRICE

Forma geometrică Sugestia indusă de formă

cerc perfecţiune, echilibru
pătrat stabilitate, putere
dreptunghi progres
elipsă căutare continuă
triunghi siguranţă, armonie
spirală avansare, detaşare
sferă perfecţiune, finalitate
piramidă convergenţă, integrare
cub stabilitate

216
 PRINCIPIILE DE SIGNULUI DE LOGO

Principiul
Principiul repetării -
juxtapunerii repetarea unui/unor
simbol/simboluri în
Principiul - asocierea în cadrul graficii unui logo
aceeaş
reproducerii reprezentare a
grafice - două elemente
abilitatea de a (unul static şi
reproduce un altul dinamic)
Principiul logo la diferite
substituţiei - dimensiuni fără a
substituirea unei pierde
litere sau a mai reprezentarea
multor litere cu grafică clară a
simboluri acestuia

Principiul cromatic
- posibilitatea
Principiul inchiderii reproducerii în
/deschiderii grafice variantă
- posibilitatea monocrom/policrom
Principiul stilizării - conceperii unei fără afectarea
transunerea unei reprezentări grafice lizibilităţii
reprezentări grafice în "închisă" sau nu într-o
variantă stilizată formă geometrică
Principiul iluziei grafice
3 D - crearea iluziei prin
conceperea şi
asamblareaelementelor
grafice în cadrul
reprezentării unui logo

217
Din capitolul 3

PRINCIPIILE DESIGNULUI DE RECLAMA

Principiul unităţii
conceptuale - existenţa
unui proiect uniform şi
unitar

Principiul ordonării
Principiul armoniei
receptării (coerenţa
structurale
receptării) -
(secvenţialitate) -
parcurgerea reclamei
compatibilitate între
într-o anumită ordine
toate elementele
stabilită de către
machetei
designer

PRINCIPIILE DESIGNULUI DE
RECLAMA

Principiul evidenţierii
Principiul echilibrului -
elementului ales ca
dezvoltarea unui
principal - accentuarea
«aranjament» echilibrat
sau concentrarea pe
între elementele
elementul (sau
componente
elementele) de subliniat

Principiul contrastului -
asigurarea diversităţii
pentru a evita
monotonia

218
Bibliografie

219
Bibliografie

1. Abdulah R., Hubner R. – Pictograms, Icons & Signs. A guide to

information graphics, Thomson & Hudson, London, 2006;
2. Ambrose, G., Harris, P. – Design Thinking, AVA Publishing SA,
Lausanne, 2010;
3. Aitchison, J. – Inovatie in advertising, Brandbuilders Grup,
Bucureşti, 2006;
4. Barry, P. – The Advertising Concept Book, Thames & Hudson
Publisher, London, 2009;
5. Bowdery, R. – Copywriting, AVA Publishing SA, Lausanne,
2008;
6. Burtenshaw, K., Mahon, N., Barfoot, C. - The Fundamentals of
Creative Advertising, AVA Publishing, Lausanne, 2006;
7. Carter, E., D. – The Big Book of Color in Design, Collins
Design, New York, 2005;
8. Carter, E., D. – The Big Book of Layout, Collins Design, New
York, 2006;
9. Carter, E., D. – The Big Book of Letterheads, Collins Design,
New York, 2006;
10.Carter, E., D., Stephens, S. – The Big Book of Logos, Collins
Design, New York, 2007;
11. Crow, D. – Visible Signs, AVA Publishing SA, Lausanne, 2003;
12. Dabner, D. – Grafic design. Principiile şi practica designului
grafic, ed. RAO, Bucuresti,2005;

220
13. Dâncu, S., V. – Comunicarea simbolică, ed. Eikon, Cluj-
Napoca, 2009;
14.Davis, M. – The Fundamentals of Branding, AVA Publishing
SA, Lausanne, 2009;
15. Dreyfuss, H. – Symbol Sourcebook. An Authoritative Guide to
International Graphic Symbols, John Wiley & Sons, USA, 1984;
16. Drewniany, L., B., Jewlen, A., J. – Strategia Creativă în
Publicitate, ed. Polirom, Iaşi, 2009;
17. Drew, J., T., Meyer, S., A. – Colour Management for Logos,
Rotovision SA, Lausanne, 2008;
18. Evamy, M. – Logo, Laurence King Publishing, London, 2007;
19. Goddard, A. – Limbajul publicităţii, ed. Polirom, Iaşi, 2002;
20. Heilbrunn, B. – Logo-ul, ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2006;
21. Heiken, W. - Logos from A to Z , Index Book, Spain, 2007;
22. Hodgson, M. – Recycling & Redesigning Logos. A designer` s
guide to refreshing & rethinking design, Rockport Publishers,
USA, 2010;
23. Hyland, A., Baterman, S. – Symbol, Laurence, King Publishing,
London, 2011;
24. Jouve, M. – Comunicarea. Publicitate şi relaţii publice, ed.
Polirom, Iaşi, 2005;
25. Joannes, A. – Comunicarea prin imagini, ed. Polirom, Iaşi,
2009;
26. Klein, N. – No logo. Tirania marcilor, ed. Comunicare. ro,
Bucureşti, 2006;
27. Kotler, Ph. – Managementul marketingului, ed. Teora,
Bucureşti, 2006;

221
 28. Macario, J., W. – Graphic Design Essentials: skills,
softwareand creative solutions, Laurence King Publishing Ltd.,
London, 2009;
29. Marcenac, L., ş.a. – Strategii publicitare, ed. Polirom, Iaşi,
2006;
30. Olins, W. – Despre brand, ed. Comunicare.ro, Bucureşti, 2006;
31. Olins, W. – Noul ghid de identitate, ed. Comunicare.ro,
Bucureşti, 2004;
32. Petre, D., Iliescu, D. – Psihologia reclamei, ed. Comunicare. ro,
Bucureşti, 2005;
33. Raicu, L. – Grafic şi vizual între clasic si modern, ed. Paideia,
Bucuresti, 2002;
34. Ruff, I., V., Grigore, B. – Relaţii publice şi publicitate online,
ed. Polirom, Iaşi, 2003;
35. Russel, J., Th., Lane, R., W. – Manual de publicitate, ed. Teora,
Bucureşti, 2003;
36. Schmitt, B., Simonson, A. – Estetica în marketing, ed. Teora,
Bucureşti, 2002;
37. Smitshuijzen, Edo – Signage design manual, Lars Müller
Publishing, Switzerland, 2007;
38. Uebele, A. – Signage Systems + Information Graphics,
Thomson & Hudson, London, 2007;
39. Widemann, J. – Logo design, Taschen,vol.1;
40. Wiedemann, J. – Logo Design, Taschen, vol.2;
41.*** Logomania mini, Promopress, Spania;
42.*** Signs & Symbols.

222