Sunteți pe pagina 1din 31

METODELE

GEOMETRIEI
DESCRIPTIVE

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 1


Metodele geometriei descriptive

Necesitatea cunoaşterii metodelor geometriei descriptive


Piese delimitate de suprafeţe înclinate
- determinarea adevăratei mărimi a unor elemente geometrice
înclinate faţă de planurile de proiecţie;
- este necesară fie o modificare a poziţiei sistemului de
referinţă, păstrând elementul proiectat pe loc, fie o modificare a
poziţiei din spaţiu a elementului geometric, păstrând sistemul
de referinţă neschimbat.

Vederi
particulare

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 2


Metodele geometriei descriptive

Metode utilizate pentru transformarea proiecţiilor


- metoda schimbării planurilor de proiecţie;
- metoda rotaţiei;
- metoda rabaterii - caz particular al metodei rotaţiei.
Metoda schimbării planurilor de proiecţie
- Constă în determinarea proiecţiilor unei figuri pe două planuri
ortogonale ale unui nou sistem de referinţă [H1] - [V1], atunci
când se cunosc proiecţiile ei în sistemul [H] - [V].

- Figura rămâne în poziţia iniţială, schimbându-se doar poziţia


planurilor de proiecţie.

- Schimbarea ambelor planuri de proiecţie este dificilă – se


schimbă numai unul din planurile de proiecţie, celălalt plan
rămânând neschimbat.
DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 3
Metodele geometriei descriptive

Schimbarea planului vertical de proiecţie


- planul [V] se schimbă în poziţia [V1] - sistemul de referinţă [H] -
[V] se transformă în [H] - [V1].
- Planurile [H] şi [V1] sunt perpendiculare între ele şi concurente
după o nouă axă O1X1.
- proiecţia orizontală m şi cota punctului M rămân neschimbate:
m X m’= m X 1 m1’ = zM

Schimbarea
planului [V]
pentru un
punct

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 4


Metodele geometriei descriptive

Schimbarea planului vertical de proiecţie pt. o dreaptă


- Se aplică schimbarea de plan vertical pentru două puncte, alese
arbitrar, de pe dreaptă.
- dreapta D devine paralelă cu noul plan vertical [V1]: D  [V1].
- se alege noua axă O1x1 d; AB = a1’b1’.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 5


Metodele geometriei descriptive

Schimbarea planului vertical de proiecţie pentru un plan


- Un plan oarecare poate fi transformat în plan proiectant pe noul
plan vertical, deci în plan de capăt.
- Noua axă de proiecţie O1x1  ph ; ph  O1x1 = Px1 ; ph  ph1.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 6


Metodele geometriei descriptive

Schimbarea planului orizontal de proiecţie pt. un punct


- planul [H] se schimbă în poziţia [H1] - sistemul de referinţă [H] - [V]
se transformă în [H1] - [V].
- Planurile [H1] şi [V] sunt perpendiculare între ele şi concurente după
o nouă axă O1X1.
- proiecţia verticală m’ şi depărtarea punctului M rămân neschimbate:
mx1 m1 = mx m = yM

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 7


Metodele geometriei descriptive

Schimbarea planului orizontal de proiecţie pt. o dreaptă


- Se aplică schimbarea de plan orizontal pentru două puncte de
pe dreaptă.
- dreapta D devine paralelă cu noul plan orizontal [H1]: D  [H1].
- se alege noua axă O1x1 d’; AB = a1b1.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 8


Metodele geometriei descriptive

Metoda rotaţiei
- Elementul geometric din spaţiu execută o mişcare de rotaţie în jurul
unei axe perpendiculară pe unul din planurile de proiecţie, până
ajunge în poziţia dorită.
- Pe parcursul rotaţiei fiecare punct al corpului descrie un arc de cerc
de rază egală cu distanţa de la punct la axa de rotaţie.
- Planul rotaţiei este perpendicular pe axă, iar centrul de rotaţie este
situat pe axă.
Elementele rotaţiei
 - axa de rotaţie;
A - raza de rotaţie;
 - centul de rotaţie;
 - unghi de rotaţie; Ar - rotitul lui A faţă de axa 

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 9


Metodele geometriei descriptive

Metoda rotaţiei
Se utilizează următoarele feluri de rotaţii:

• rotaţia de nivel   H 

• rotaţia de front   V 

• rotaţia de profil   L

Proprietăţile rotaţiei
- Punctele se rotesc în planuri perpendiculare pe axa de rotaţie.
- Fiecare punct în rotire se deplasează pe un cerc.
- Un punct situat pe axa de rotaţie este propriul său rotit:
M  Mr.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 10


Metodele geometriei descriptive

Rotaţia de nivel pentru un punct


• Planul în care se roteşte punctul este plan de nivel [N]   ;
• Raza de rotaţie R = AΩ;
• centrul de rotaţie     N ; N   A
• Rotaţia din planul de nivel se proiectează în adevărată mărime pe
planul orizontal de proiecţie;
• Cota punctului rămâne aceeaşi, deci z  ct.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 11


Metodele geometriei descriptive

Rotaţia de nivel pentru o dreaptă


• este suficient a roti două puncte ale dreptei, convenabil alese.
• se întâlnesc două cazuri: axa este concurentă cu dreapta sau
axa nu intersectează dreapta.
• dreapta D d , d'  se roteşte până devine paralelă cu planul
vertical V, deci se transformă în dreaptă de front.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 12


Metodele geometriei descriptive

Rotaţia de nivel pentru un plan

- I(i, i’) = [P]  


- Linia de cea mai mare pantă faţă de [H] - HV
- Se roteşte IH , astfel încât I  Ir şi H  Hr

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 13


Metodele geometriei descriptive

Rotaţia de front pentru un punct


• Planul în care se roteşte punctul este plan de front [F]   ;
• Raza de rotaţie R = BΩ;
• Rotaţia din planul de front se proiectează în adevărată mărime pe
planul vertical de proiecţie;
• Depărtarea punctului rămâne aceeaşi, deci y  ct.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 14


Metodele geometriei descriptive

Rotaţia de front pentru o dreaptă


• este suficient a roti două puncte ale dreptei, convenabil alese.
• dreapta D(d, d’) se roteşte până devine paralelă cu planul
orizontal H, deci se transformă în dreaptă de nivel.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 15


Metodele geometriei descriptive

Metoda rabaterii
• Axa de rabatere - urma planului [P] pe planul de proiecţie pe
care se face rabaterea.
• Rabaterea unui punct sau a unei drepte - constă în rabaterea
planului care conţine punctul sau dreapta.

Rabaterea pe planul [H]


• Urma orizontală ph - axă de
rabatere;
• ph - propria sa rabătută:
ph  pH o şi Px  Pxo .
• Punctul V se roteşte în jurul
axei de rabatere ph într-un plan
[Q]  ph
• R= V ph  [Q]

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 16


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H]


• rabaterea planului cu ajutorul triunghiului de poziţie (fig. b);
• rabaterea planului prin rabaterea urmei verticale (fig. c).

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 17


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H] a unui punct A(a, a’) conţinut


într-un plan [P]( ph, pv’)

Posibile două variante:

• utilizarea triunghiului de
poziţie al punctului A(a, a’);

• se foloseşte o dreaptă a
planului [P], care trece prin
punctul A (de preferinţă o
orizontală sau o frontală) şi
se situează punctul pe dreaptă
şi după rabaterea planului.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 18


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H] a unui punct A(a, a’) conţinut


într-un plan [P]( ph, pv’)

Construcţia în epură:
• pe paralela din a la ph se
măsoară aa1’= a’ax = zA ;
• se determină centrul de
rabatere ph  a

a  ph.
• cu centrul în  şi raza R =  a1’ se
obţine A0
• A0 = rabătutul pnctului A pe [H]

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 19


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H] a dreptelor particulare ale


unui plan [P]( ph, pv’)
- Dreapta de nivel N
este paralelă cu axa de
rabatere ph, paralelism
care se păstrează prin
rabatere:

N0  Ph0

- Poziţia rabătută a
frontalei F va fi paralelă
cu urma verticală
rabătută a planului:

F0  Pv0
DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 20
Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H] a dreptelor particulare ale


unui plan [P]( ph, pv’)
• Urma orizontală H(h, h’) a
dreptei de front situată pe ph,
oferă direct H0  h.
• Ducând prin H0 o paralelă
la PV0 se obţine poziţia
rabătută F0 a dreptei de front.
• Punctul I de concurenţă al
celor două drepte, se rabate
cu ajutorul triunghiului de
poziţie ii1’2 .
I0 = rabătutul punctului I.
• Se verifică faptul că:
I0 = F0  N0

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 21


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [H] a unei drepte oarecare

Rabaterea pe planul [H] a unei


figuri plane situate într-un plan [P]

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 22


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [V]


• rabaterea planului cu ajutorul triunghiului de poziţie;
• rabaterea planului prin rabaterea urmei orizontale.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 23


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea pe planul [V]


Vedere particulară:

- se reprezintă pe un
plan auxiliar de
proiecţie, paralel cu
suprafaţa respectivă,
prin rabatere pe
planul vertical;

- rotit faţă de poziţia


rezultată din
proiecţie.

Aplicaţii pt. laborator

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 24


Metodele geometriei descriptive

Ridicarea rabaterii - întoarcerea din rabatere


Ridicarea din rabatere - operaţia inversă rabaterii, prin care o figură
plană existentă în planul rabaterii, este readusă în planul care se
rabate.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 25


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea planurilor proiectante

• Planurile proiectante au
urmele perpendiculare între
ele;
• această poziţie a urmelor
rămâne neschimbată şi după
rabatere;
• Un plan vertical [P]  [H]
poate fi rabătut fie pe planul
orizontal de proiecţie, fie pe cel
vertical;
• În ambele cazuri urmele
rabătute rămân ortogonale
între ele.

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 26


Metodele geometriei descriptive

Rabaterea planurilor proiectante


Rabaterea unui plan vertical
[P] pe planul [H]
• Se determină adevărata
mărime a unui pentagon ABCDE
situat în planul vertical [P].
• Proiecţia orizontală a
pentagonului este complet
deformată şi este situată pe urma
ph a planului, care este şi axă de
rabatere.
• Urma verticală pV’, după
rabatere, rămâne perpendiculară
pe ph:
PV0  ph

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 27


Metodele geometriei descriptive
Proiecţiile cercului

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 28


Metodele geometriei descriptive

Aplicaţia 1

Proiecţiile unui
cilindru circular
drept

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 29


Metodele geometriei descriptive

Aplicaţia 2

Proiecţiile unei
prisme drepte
cu baza pătratul
[ABCD] situat
în planul [P]

DOBRE D. - Desen tehnic 1 – Curs 5 - 2020 30


Mulţumim pentru atenţie!

S-ar putea să vă placă și