Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Electrofotografie –
metoda de obținere a imaginii, care se bazează
pe fenomene fotoelectrice în
fotosemiconductoare de rezistivitate înaltă și pe
interacțiunea sarcinilor electrostatice în medii
dielectrice în timpul vizualizării reliefului
electrostatic creat în prealabil
Varianta clasică a procesului electrofotografic
de analog
Proces electrofotografic digital
Etapele procesului electrofotografic
1. Electrizarea (încărcarea) suprafeţei fotoreceptorului cu sarcini.
2. Etapa expunerii. Are loc descărcarea porţiunilor expuse. Porţiunile neexpuse ale
fotoreceptorului păstrează sarcina, astfel se formează imaginea electrostatică
latentă.
3. Etapa de developare. Se realizează vizualizarea imaginii electrostatice latente prin
depunerea selectivă a tonerului pe porţiunile încărcate ale fotoreceptorului.
4. Transferul imaginii developate de pe fotoreceptor pe suportul imprimat sub
acţiunea unui câmp electrostatic extern.
5. Fixarea tonerului pe suportul imprimat, are loc sub acţiunea presiunii şi a
temperaturii (pentru că tonerul trebuie să intre în structura hârtiei, adică în fibrele
ei).
6. Etapa de curăţare. Se curăţă suprafaţa fotoreceptorului de particule de toner
rămase netransferate pe hârtie şi de rămăşiţele imaginii electrostatice latente.
Curăţarea se realizează cu o perie sau cu o racletă elastică, în unele aparate se
recurge la iluminarea integrală a suprafeţei fotoreceptorului.
Formarea imaginii electrostatice latente
Structura fotoreceptorului
1 – strat bază neconductor
2 – strat conductor legat la pământ (aluminiu)
3 – CGL – charge generating layer – strat generator de sarcini
4 – CTL – strat transportor
Principiul de formare a imaginii electrostatice
pe fotoreceptor
• În procesul de expunere are loc iluminarea fotoreceptorului încărcat
cu sarcinile electrostatice – în cazul dat negative (5) în conformitate cu
imagine necesară de a fi reprodusă. Foton trece prin stratul
transportor (4 - CTL) transparent, ajunge în strat generator (3 - CGL)
unde cedînd energia sa unei sarcini pozitive (în cazul dat) (6) provoacă
un fotocurent prin care porțiunea iluminată se neutralizează. Curentul
menționat se scurge prin strat conductor al fotoreceptorului (2) legat
la pământ. 7 – sarcina de ecran care apare în timpul încărcării
fotoreceptorului. 1 – strat de bază neconductor al FR.
• Diagrama reprezintă repartizarea sarcinilor electrostatice pe suprafața
FR. Axa X – suprafața FR, axa Y – valoarea potențialului încărcării
electrostatice a FR. În locul iluminat se observă scădere bruscă a
potențialului, astfel se formează relief electrostatic.
Tipuri de Fotoreceptori
a – cilindric
b – banda
c – placa,
Unistrat,
multistrat
b
c
Materialele fotoreceptorilor
• Seleniu
• Siliciu amorf hidrat
• Semiconductori organici (OPC)
Cerințe față de fotoreceptori
• Să mențină la întuneric potențialul înalt
căpătat la etapa de încărcare (300 – 1000V)
• Să posede sensibilitate înaltă la radiația cu
anumită lungime de undă
• După transfer, curățarea și descărcarea să
revină în starea inițială
• Suprafața FR să fie rezistentă la acțiuni
mecanice
Caracteristici tehnice ale FR
• Sensibilitatea spectrală
• Sensibilitatea fotoelectrică
• Viteza de descărcare la întuneric
• Potențialul de încărcare și potențialul maxim
• Potențial residual
• Rezistența la acțiuni externe
• Oboseala
Realizarea procesului de
developare
Modalități de developare a imaginii
electrostatice ascunse
• Developare uscată:
– Cu toner bicomponent (peria magnetică)
– Cu toner monocomponent (developare ”donor”)
• Developare lichidă:
– Developarea electroforetică;
– Developare aerosol (pulverizarea developatorului
lichid în câmp electric
DEVELOPAREA USCATĂ
”Peria magnetică”
Reprezentarea schematică a periei magnetice cu
elementele ei caracteristice
1 — magnet;
2 — cilindrul nemagnetic;
3 — fotoreceptorul;
4 — racletă pentru limitarea înălţimii periei
magnetice;
5 — developatorul în zona intre poli;
6 — particula purtătorului;
7 — particula de toner.
a — înălţimea tăieturii periei magnetice;
h — înălţimea zonei de developare;
α — unghiul de înclinare a megnetului;
L — lăţimea zonei de developare.
Peria magnetică se formează în jurul
magneţilor permanenţi. Magnetul reţine
purtătorul feromagnetic, fiecare particulă a
căruia poartă toner. Sistemul în întregime în
procesul de lucru este asemănător unei
perii. Trecând prin zona de developare,
peria se descompune, iar după reînnoirea
purtătorului cu toner proaspăt se formează
din nou
Valul magnetic
Construcția dispozitivului de developare
Bloc de developare cu peria magnetică
blocul de developare cu „perie magnetică”
Peria magnetică se formează în jurul magneţilor permanenţi.. Magnetul
reţine purtătorul feromagnetic, fiecare particulă a căruia poartă toner.
Sistemul în întregime în procesul de lucru este asemănător unei perii.
Trecând prin zona de developare, peria se descompune, iar după
reînnoirea purtătorului cu toner proaspăt se formează din nou
1 – rezervor cu toner
2 – dispozitiv de amestecare a tonerului cu purtător
3 – corpul blocului
4 – cilindru de developare (care conține magneți)
5 – racleta elastică
6 – fotoreceptor cu imaginea electrostatică ascunsă
7 – particule de toner depuse pe fotoreceptor
Scheme constructive tip a subansamblurilor de
developare donor cu utilizarea developatorului
monocomponent
• magnetic • nemagnetic
Tehnologia «Electroink»
(HP Indigo)
În funcție de polaritatea tonerului și a fotoreceptorului (FR) sunt două principii de
developare a imaginii electrostatice ascunse: developare directă și inversată.