Cubismul

Trandafir Nicoleta Raluca

Vladescu Livia
 Ce este Cubismul?

Cubismul este o mișcare artistică de avangardă apărută în Europa la începutul secolului XX.
Între anii 1908-1914 are loc în Franța cea mai importantă revoluție în istoria picturii, după
descoperirea perspectivei în perioada Renașterii. Inițiat de francezul Georges Braque și
spaniolul Pablo Picasso, cubismul va dobândi în scurtă vreme numeroși adepți. Această
direcție artistică va juca un rol uriaș în transformarea artelor plastice în secolul al XX-lea.

Louis Vauxcelles a inventat termenul "cubism" în 1908 după ce a observat peisajele

pictate de Braque și a remarcat modul în care formele geometrice erau "cuburi".

Pictorii cubiști au respins vechea practică a artei care copiază natura și au testat
tehnici de perspectivă și modelare. Acești artiști credeau în panza bidimensională.
Ei au fracturat obiectele în forme geometrice folosind mai multe puncte de vedere
pentru a reprezenta subiectul. Lucrările cubismului au revoluționat pictura și
sculptura europeană, inspirând mișcări în muzică, literatură și arhitectură.
 Fazele cubismului
Istoricii de artă disting trei faze ale cubismului:
Prima fază - faza precubistă - până în 1910
Prima fază, cunoscută sub numele de precubistă, durează până în anul 1910 și se află sub puternica
influență a lui Cézanne și celebrei lui recomandări de a "reda natura prin intermediul cilindrului,
sferei și conului". Braque și Picasso, care pictau în această perioadă personaje, peisaje și naturi
moarte, nu se mulțumesc numai cu încercările de renunțare la perspectivă, ci aspiră mai ales să
reducă motivele la forme geometrice fundamentale.
A doua fază - faza analitică - 1910 - 1913
Caracteristică pentru această fază (numită și "cubism ermetic") este înclinația artistului de a
descompune obiectul reprezentat într-o mulțime de suprafețe mici, geometrizate. Gama cromatică
devine neobișnuit de sumară, bazându-se în principal pe tonuri de cafeniu și cenușiu. Ambii artiști
realizează faptul că deformarea din ce în ce mai puternică și atracția pentru monocromie poate duce
în cele din urmă la abstract.
Ultima fază - faza sintetică
Odată cu adoptarea tehnicii colajelor, pe care și Picasso va începe să o folosească, artiștii intră în
ultima fază a cubismului - cea sintetică.Noua tehnică readuce culoarea în operele cubiștilor,
permițând totodată restabilirea contactului cu realitatea grație asocierii unor motive care pot fi
imediat recunoscute.Compozițiile perioadei sintetice sunt total eliberate de ceea ce mai rămăsese
încă din iluzia planului profund din lucrările analitice - ceea ce este prezentat va apărea de acum
încolo exclusiv în forme plate. Obiectele sunt din nou unificate, dar nu sunt totuși forme copiate după
natură, ci semne simplificate care trebuiau să dezvăluie cele mai esențiale trăsături ale lor, sinteza
obiectelor prezentate.
 Caracteristicile cubismului
• Cubismul se caracterizeaza, inainte de toate, prin prezenta formelor abstracte, si tocmai
din acest motiv acest curent a fost desemnat drept cea mai abstracta forma de manifestare
artistica. Scopul artistului a fost acesta de a darama vechile valori artistice si de a le
reconstrui intr-un mod inedit.
• Simplitatea este o alta caracteristica a cubismului. Initial, dorinta artistilor a fost aceea de
a oferi o noua interpretarea realitatii, simplificand-o si renuntand la imitarea acesteia. In
acest fel, detaliile au inceput sa fie eliminate, accentul fiind pus pe imaginea de ansamblu, o
imagine menita sa socheze prin forma si culorile inedite.
• O alta caracteristica a cubismului este prezentarea unui obiect in mai multe forme, din
unghiuri diferite si la momente diferite, multiperspectivismul fiind o tehnica frecvent
folosita de catre artistii adepti ai acestui curent, atat sculptori, cat si pictori care erau de
parere ca doar in acest fel putea fi prezentata esenta unui obiect.
• Se spune ca arta trebuie sa transmita emotii. Nu este si cazul operelor de arta de apartin
cubismului, lipsa de sensibilitate fiind una dintre caracteristicile acestui curent artistic.
Operele de arta care care apartin acestui curent se caracterizeaza prin prezenta unor subiecte
obisnuite, a unor oameni obisnuiti in situatii deloc iesite din comun. Emotia nu se transmite
nici prin forma si nici prin culoare.
 Reprezentantii cubismului

Pablo Picasso a fost un artist plastic spaniol. Acesta a fost cea mai strălucită personalitate
artistică a secolului al XX-lea, unul dintre marii maeștri ai penelului, care a rupt definitiv
cu convențiile stilului iluzionist și figurativ, dominant încă din perioada Renașterii. Așa
cum tablourile cubiste au descompus realitatea, și opera lui Picasso este o oglindă care
permite urmărirea artei în secolul al XX-lea și totodată viața particulară a artistului.
Pânzele lui ne amintesc de un jurnal intim care glorifică frumusețea și eroismul femeilor
iubite. Optzeci de ani de activitate artistică - pictură, sculptură, poezie, desen, grafică,
ceramică reflectă multilateralitatea creației lui Picasso care trăiește pentru artă și prin artă.
Domnisoarele din Avignon 1907 Portretul lui Ambroise Vollard

istoria-artei.blogspot.com
Femeia cu evantai 1908 Jucatorii de carti 1913-1914
istoria-artei.blogspot.com
In paralel, retras la Estaque, Georges Braque executa si el peisaje si
naturi moarte cubist, lista de artisti care adera la miscare cautand
solutii asemanatoare largindu-se cu spaniolul Juan Gris, cu polonezul
Marcoussis, cu Gleizes, Metzinger, Survage, Delaunay, Villon, Roger
de la Fresnaye, Duchamp, Lhote, Le Fauconnier, Leger, Picabia s.a.
Fireste, unui atat de larg grup de personalitati ii corespunde o larga
paleta de variatiuni, mergandu-se pana la desprinderea de cubism a
unor curente noi ca: raionismul, orfismul, futurismul. Si ca genuri s-
au produs evolutii si diferentieri. Braque a preferat si a excelat in
natura moarta, de pilda, iar Leger in redarea peisajului industrial.
Masa cu pedestal-1913 Femeia in albastru-1912
Georges Braque Fernand Leger

istoria-artei.blogspot.com
Case la L’Estaque-1908
Georges Braque desydemeter.wordpress.com
wikiart.org
Portretul lui Pablo Picasso-1912 Bar du port-1913
Juan Gris Louis Marcoussis

wikiart.org
Femeie si pasare-1930 Grande Helice Rouge-1970
Leopold Survage Sonia Delaunay
wikiart.org ideelart.com
In opinia noastra, cubismul reprezinta o parte esentiala a istoriei. Desi nu a
fost inteles in totalitate, acesta a servit ca sursa de inspiratie pentru dezvoltarea
a mai multor curente si tehnici artistice. Spre exemplu, initiatorul cubismului
orfic, termen propus de Guillaume Apollinaire, care avea sa creeze opere absolut
originale de inspiratie cubista.
Deci, cubismul a avut consecinte durabile, inițiind toate mișcările importante în
arta modernă europeană și americană. Fără cubism nu ne putem imagina colajele
lui Max Ernst, operele suprarealiste ale lui Joan Miró, realizările lui Roy
Lichtenstein și, privind problematica mai în ansamblu, arta pop, acele "ready
mades" ale lui Duchamp sau, în sfârșit, întreaga artă abstractă.
Max Ernst- Oras cu animale Marcel Duchamp- Roata de bicicleta
guggenheim.org artsy.net
Bibliografie
ro.wikipedia.org

wikiart.org

transilvaniareporter.ro

ideelart.com

desydemeter.wordpress.com
destepti.ro

istoriiregasite.wordpress.com

istoria-artei.blogspot.com

ro.thpanorama.com

guggenheim.org

artsy.net