Sunteți pe pagina 1din 8

Artele plastice in prima parte a secolului al XX-lea

Sculptura Asemenea picturii, i sculptura secolului al XX-lea a trecut prin transformri revoluionare. n urma nenumratelor influene noi s-au nscut stiluri noi, s-au folosit teme i materiale noi, rezultnd creaii de o varietate i for uluitoare. ncepnd de la renascentismul italian pn la nceputul secolului al XXlea se ateapt din partea sculptorilor s reprezinte lumea mai mult sau mai puin exact cum este (ns cteodat sentimental sau idealizat). Foarte rar sculptura reuea o exprimare personal, mai mult era arta unei comuniti, decora cldiri, imortaliza evenimente majore, eroi naionali sau clieni bogai. Sculptorul cioplea piatra, materialul sau turna bronz. Schimbri n secolul XX s-au rupt surprinztor de repede i brusc aceste tradiii. Lucrrile celui mai mare sculptor al secolului XIX, Auguste Rodin, doar insinueaz aceste schimbri. Viziunea mrea a lui Rodin despre frumuseea uman i energie ne face s-l privim ca pe un artist tradiional, ns arta lui se dovedete a fi modern datorit utilizrii texturilor antitetice, a jocurilor de lumini. Nimic nu a pregtit ns publicul pentru schimbrile fundamentale care au fost introduse de micarea cubist din Frana la nceputul secolului XX. Doi artiti proemineni, Pablo Picasso i prietenul lui, Georges Braque, au revoluionat aceast art rednd realitatea prin descompunerea ei n buci i reasamblarea ei, de multe ori sub forma unei mulimi geometrice. Aceasta a condus la ideea fundamental a artei moderne: arta este autonom, creaia nu reflect realitatea ci este o nou realitate care nu are nici o obligaie fa de lumea exterioar. Efecte cubiste Cubismul a fost la nceput o micare n pictur, dar a fost urmat foarte repede de sculptur: nsui Picasso a realizat sculpturi cubiste din anul 1909 i nu dup mult timp au aprut sculptori emerii ca Jacques Lipchitz (1891-1973). Cubismul a fost urmat la scurt timp i de alte curente: futurismul, constructivismul, dadaismul, care i-au trit epoca de aur naintea primului rzboi mondial. Dou efecte importante, ns aparent contradictorii, au influenat sculptura modern: arta popular i elegana funcional a mainilor moderne. La nceputul anilor 1900, europenii au nceput s aprecieze frumuseea

i fora artei altor culturi, mai ales sculptorilor popoarelor din Africa tribal i din insulele Oceanului Pacific. Aceasta a ncurajat sculptorii secolului XX s se ndeparteze de realismul superficial i s transmit triri, sentimente elementare, mistere, prin arta lor. Arta primitiv a avut un efect foarte mare asupra americanului Jacob Epstein (18801959). Primitivismul a ndemnat numeroi sculptori s-i simplifice formele i s se apropie ct mai mult de abstractul pur. Aa a fost i cu Hans Arp (1987-1966), care a realizat sculpturi de piatr lefuite, care preau doar pietre extrem de mari, dar care ddeau o impresie captivant de viu-organic. Romnul Constantin Brncui (1876-1957) a creat statui de bronz aerodinamice, cu supratee lefuite, de exemplu renumita serie de Psri, care n ciuda formelor liniare, clare inspir mister. Cel mai mare sculptor englez al secolului, Henry Moore (1898-1986) a creat modele simplificate sau abstracte, ale cror caviti, spaii interioare au uluit de multe ori publicul. Sculptura constructivist Futuritii italieni, de pild Umberto Boccioni, au lucrat intr-un spirit total opus. Ei au redat dinamismul, ritmul alert al vieii moderne. Artitii constructiviti, cu o conceptie la fel de modern dar cu eluri nepersonale, ca de exemplu Naum Gabo au conceput nite creaii ale cror elegan i executare precis amintea mai mult de modele tiinfice, de maini. Constructivitii au fost importani inovatori, au utilizat materiale industriale (plastic, sticl, oel) acestea nefiind modelate sau sculptate, ci mai degrab compuse, s-au realizat structuri scheletice n locul tradiionalului complex compact de statui. Anti-art Dadaitii cu nclinaie anarhic au rupt radical orice legatur cu tradiiile, au creat voit compoziii anti-art provocatoare de scandal, de exemplu asamblri realizate din obiecte alese ntmpltor sau din deeuri. Multe gesturi dadaiste, care mai demult au avut drept scop iritarea cetenilor, au reaprut i n ultimele decenii dar acum fr orice tent batjocoritoare. Un exemplu renumit este pisoarul expus de dadaistul francez Marcel Duchamp, acesta anunnd c datorit alegerii fcute obiectul este considerat deja oper de art. Argumentrile de acest fel au condus la declaraii de genul: orice poate fi art dac e fcut de artiti. , inceput de dinaintea anilor 1914 a eliberat fiecare creator proeminent. Muli dintre cei mai talentai sculptori ai secolului XX au reprezentat tot universul uman n creaiile lor, dar au desfigurat sau au simplificat formele fr ezitare. Aceast tendin genral, numit expresionism, caracterizeaz i opera lui

Alberto Giacometti (1901-1988), ale crui statuete, de grosimea unei lame, cuprinse de remucri, de ngrijorare. Dup 1945, marea majoritate a publicului a acceptat tot mai mult sculptura modern. Pionierul sculpturilor metalice David Smith care lucrase ca sudor cu ani n urm a colorat cteva din creaiile sale, aceast practic fiind preluat de Anthony Caro, care a aprut n anii 60 ca proeminent sculptor englez de metale. Art pop La sfritul anilor 50, pop-art-ul a devenit cel mai cunoscut curent artistic. A aprut n diferite domenii, a fost voit modern, dar nu a redat maina, ci perioada culturii consumatorului. Creaii caracteristice au fost cutiile de bere din bronz ale lui Jasper Johns (n.1930) i uriaii hamburgeri din plastic i cornetele de ngheat. n 1990, Damien Hirst a expus n vase cu formol cadavre de animale, ca sculpturi. Pictura STILUL 1900 d. I: Gustav Klimt; Toor; P. Bonnard; Toulouse- Lautrec Arta 1900 deriv din tipul linear-vegetal ca n Italia. A fost n multe cazuri tratat ca un stil exclusiv decorativ datorit caracterului pregnant ornamental. Se remarc aplicatiile din arhitectur. FOVISM (fauvism) d. I; Precursori: V. van Gogh; P. Gauguin. Inovatori: H. Matisse; A. Derain Miscare pictural francez care se remarc prin orchestrarea ndrzneat a culorilor pure. Cultiv culoarea vie strlucitoare pus direct din tub (strzi cu steaguri). FUTURISM d. II Manifestul futurismului (F.T. Marinetti),, e preluat n artele plastice: G. Balla,, U. Boccioni,, C. Carra,, M. Duchamp Acest curent adopt notiunile cheie ale modernittii (dinamism,, vitez,, masinism) declarnd totodat c este mpotriva oricrei institutii a trecutului: muzee,, academii de art,, moral sau politic. n pictur se remarc prin repetarea n translatie a formei sugernd miscarea. Exemplu: Nud cobornd scara de M. Duchamp EXPRESIONISM ncepnd cu d. I - o prim etap 1885-1900 Van Gogh; Gauguin; E. Munch; J. Ensor. Apoi: Ch. Soutine; A. Modigliani; G. Rouault,, M. Chagall Compozitie caracteristic (simbol) litografia Strigtul de Eduard Munch. Un peisaj - podul,, apa,, colinele - este realizat n tieturi largi cu linii dure, ce mbin contrastul violent dintre alb si negru cu dinamica agitat a petelor. Marcheaz o desprindere de impresionism mutnd accentul pe expresionism. CUBISM d. I-II Pablo Picasso; G. Braque; J. Gris Cubismul analitic

preconizeaz redarea total a formei,, cuprinderea aspectelor unei figuri ntr-un singur tablou (bidimensional). Artistul face nconjurul unui obiect si rabate (suprapune) n tablou aspectele principale pe care le vede. Cubismul sintetic dezvolt forme deprtate de realitate,, dar n acelasi timp introduce o realitate concret prin colaje (fragmente din hrtie,, de ziare,, bucti de pnz etc.). Remarc faptul c n cele din urm,, modalitatea rabaterii nu se adreseaz rationalului,, plusului de informatie,, ci afectivului fiind un pretext pentru a dezvolta un nou fel de a organiza forme inedite n cmpul tabloului. ARTA ABSTRACT d. II; W. Kandinsky; P. Mondrian Se remarc prin compozitii ce nu trimit la realitate (art nonfigurativ). Petele de culoare si liniile, prezentate ntr-un mod mai mult sau mai putin organizat,, ofer n multe cazuri complemente decorative DADA d. II; Tristan Tzara; H. Arp Miscare n cultura modern ce neag n mod absolut toate valorile creatiei inclusiv ale acelora ce vin din interiorul acestei orientri. Pictorul sau sculptorul,, n viziunea dadaist trebuie s renunte la ambitiile de a reprezenta ceva,, de a folosi procedeele cunoscute pentru compozitiile plastice. I se recomand "s fabrice" compozitii folosind fragmente din realitate culese la ntmplare. La fel,, oricine doreste s scrie o poezie poate folosi cuvinte decupate din ziare ornduite arbitrar prin extragere dintr-o cutie. Vezi n acest volum: Aleatoriul si inflatia de idei si Unele reflectii de antropologie PICTURA METAFIZIC d. II-III; Giorgio de Chirico; C. Carra Miscare ce se vrea ca o reactie mpotriva futurismului. Apare n atmosfera creat de studiul Introducere n metafizic de H. Bergson. Lumina vine din surse nedefinite sau multiple dnd impresia de suprarealitate cu efecte de simultaneitate zi-noapte. n interioare sunt prezente manechine n forme simplificate cu atitudini spre viu SUPREMATISM d. II; Kazimir Malevici Creatia lui K.M.,, suprematismul este considerat ca fiind revolutia estetic cea mai radical a secolului XX. Picturalul nu mai este o reflectare a naturii,, el este nssi natura. K.M. si dezvolt ideile n lucrarea Suprematismul ca model al nonreprezentrii. n seriile Negru pe alb sau Alb pe alb pictorul pune accentul pe o limit a deprtrii de concret DE STIJL (STILUL) - NEOPLASTICISM d. II-III; P. Mondrian; Th. von Doesburg Revist si grupare artistic n Olanda. "Scopul naturii este omul,, scopul omului este stilul." Ca mijloace se preconizeaz: planul sau prisma dreptunghiular,, de culoare primar (rosu,, albastru,, galben) si de nonculoare (alb,, negru,, gri); echilibrul dintre culoare si nonculoare; linia dreapt; se exclude orice simetrie s.a RAIONISM d. II; M. Larionov; N. Goncearova Miscare artistic initiat n Rusia n anii 1910-1914,, M.L. pretinde c este o sintez ntre

cubism,, futurism si orfism. Raionismul se deprteaz de prezentarea lumii concrete; retine reflexele luminoase,, traiectoria n spatiu a undelor luminoase,, ajungnd la un arabesc de vectori luminosi ORFISM (SINCRONISM) d. II; R. Delaunay; S. Delaunay-Terk Orientare artistic ce se remarc prin compozitii mai ndeprtate de geometrismul rigid al cubismului,, propunnd corespondente ntre culori si sunetele muzicale SUPRAREALISM d. III; A. Giacometti; V. Brauner; S. Dali O definitie a miscrii a dat-o A. Breton (primul manifest al suprarealismului - 1924). Automatism psihic pur,, prin intermediul cruia se propune exprimarea n diverse moduri,, functionarea real a gndirii. Dictat al gndirii n absenta unui control exercitat de ratiune. La nceput s-a manifestat n literatur si apoi n artele plastice,, unde se cultiv straniul,, insolitul,, neprevzutul,, fantasticul,, adugnd la realitate visul GESTUALISM (ACTION PAINTING) d. V ; J.Pollock; W. de Kooning O miscare ce se caracterizeaz ca o directie a expresionismului. J.P. renunt la sevalet,, asternnd pnza pe podea si lsnd s se scurg culori direct din diferite recipiente pe care le misc cu rapiditate n scopul de a picta nu ceea ce vede,, ci ceea ce simte,, tabloul traducnd prin trasri alambicate nelinistile sale,, n ritmul unor descrcri de energie CINETISM d. VI; N. Gabo; A. Pevsner; V. Vasarely; A. Calder Directie n arta modern care introduce miscarea n artele vizuale. Se remarc si n acest caz o deplasare a interesului pentru obiectul estetic spre experienta estetic. Se introduc n compozitii piese n miscare actionate mecanic sau prin forte naturale (vnt),, cu echilibre precare ce conduc la succesiuni aleatorii,, proiectii de fascicole luminoase ritmice s.a HAPPENING d. VI; A. Kaprow; C. Oldenburg; J. Dine Miscarea urmreste micsorarea distantei ntre realitate si art prin interferenta mai multor forme de art: plastic,, teatru,, film,, fotografie etc. Cu orientri dadaiste de sfidare a conventiilor,, practic spontaneitatea si improvizatia trecnd valoarea artistic de la obiectul de art la actul artistic POP ART (termenul POP de la popular) d. VII; R. Hamilton; E. Paolozzi; R. Smith Miscarea se bazeaz pe referiri la concret,, la valorile continute n cele mai banale lucruri din mediul nconjurtor,, fiind o reactie mpotriva disparitiei imaginii lumii vizibile. Se dezvolt si o directie mecanomorf,, reprezentndu-se organismele masinilor si automobilul fiind n acest sens un simbol. Asamblarea de "deseuri",, "noile antichitti" COMPUTER ART (art executat la computer) d. VII; W. Fetter; M.

Schroeder; S. Schmitt Artisti si ciberneticieni realizeaz programe care introduse n calculator genereaz forme inedite din trsturi succesive de linii.n msura n care nu intervine artisticul,, compozitiile sunt plasate n tehnologie OP (OPTICAL) ART d. VI; Vasarely; B. Riley; J. Steele Aceast art se remarc prin multiplicarea unor forme tip cerc,, semicerc,, cu distributii pe curbe care creeaz iluzii optice de deformri n spatiu. Provoac socuri vizuale folosite n afise si si extinde aria de aplicare n domeniul decorativ ARTA CONCEPTUAL (art analitic) d. VII; I. Burn; M. Ramsden; J. Kosuth; J. Collins Teoreticienii si artistii acestei miscri consider c pe primul plan se situeaz ideea,, conceptia,, procesul operei. Artistul expune lucrarea sa n faz intermediar,, transmitnd etapele inspiratiei sale beneficiarului de art si nu doar opere finite HIPERREALISM d. VII; Ph. Pearlstein; P. Sarkisian; D. Hanson Miscare artistic care si propune s mearg n directia extrem a artei realiste,, accentund desprinderea de realismul continut ntr-o msur mai mic sau mai mare n impresionism,, pictura metafizic,, suprarealism etc. Ceea ce se ofer nemijlocit observatiei sau aparatului de fotografiat trebuie s fie n centrul de interes al artistului plastic.Realul nu trebuie interpretat,, ci doar reprodus. Artistul intervine decupnd din realitate acele prti pe care le gseste interesante si le reproduce cu maximum de minutiozitate ART MINIMAL d. VII; B. Newman; K. Noland; F. Stella Compozitia reprezint n sine obiectul de contemplat,, eliminndu-se orice referire la lumea nconjurtoare pentru a elimina orice evocare. Orice trimitere iconografic,, sau aluzie la materialitate poate declansa sentimente si asociatii parazite care mpiedic prin impurificare,, receptarea operei de art

Arhitectura "Indepartarea" de traditiile istorice si exprimarea in limbaj nou se evidentiaza inca din a doua jumatate a secolului XIX-lea. Acest limbaj nou se va reflecta in arhitectura prin folosirea structurilor din fier. Inginerii vor lua locul arhitectilor, cel mai elocvent exemplu este inginerul francez Gustave Eiffel (1832 - 1923). El va fii recunoscut cu celebra sa lucrare, turnul Eiffel, conceput pentru Expozitita Universala de la Paris din anul 1889. Noul tip de arhitectura va aparea in Scoala de la Chicago, care va recontrui complet orasul.

In Spania, respectiv, in Barcelona, noua orientare apare odata cu cladirile fantastice ale arhitectului Antonio Gaudi. Catedrala La Sagrada Familia (familia sfanta) este capodopera sa, amestec de baroc si suprarealism. Reinnoirea arhitecturii se va manifesta in paralel cu redecorarea interioarelor prin principala miscare artistica de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea - Art Nouveau (Style Liberty, in Italia, Sezessionstill, in Austria, Jugenstil, in Germania). Art Nouveau se face simtita in toate obiectele de interior, de la mobilier la rame de tablouri si oglinzi, de la argintarie la balustrade si lambriuri. Stilul este foarte usor de recunoscut dupa predilectia, uneori exagerata, pentru formele inspirate de natura. Pretutindeni este prezenta linia curba, ca o tija florala sinuoasa. Vitraliile, mozaicurile, casetele ornamentale de pe tavane, toate par acoperite de o vegetatie incremenita. In Romania, cea mai spectaculoasa cladire in acest stil este Cazinoul din Constanta. Treptat, insa, gustul pentru o decoratie asa de incarcata se diminueaza si, firesc, apare o reactie artistica care va inlocui Art Nouveau cu Art Deco, caracterizata prin simplitatea si rigoarea formelor, dar mai ales prin inlocuirea completa a liniei curbe cu cea dreapta, geometrica. Dupa Primul Razboi Mondial, arhitectura de exterior si interior tinde spre functionalism si abandonarea ornamentelor. Aceasta noua orientare se va numi Stilul International si se va caracteriza prin sticla, armatura de fier si beton, reprezentad "o lupta pentru un nou stil de viata". Primul mare arhitect promotor al acestei orientari este germanul Walter Gropius, care in 1919 pune bazele Scolii de la Bauhaus. La Corbusier este cel mai reprezentativ arhitect al zbuciumatului secol al XX-lea. El a scos arta din canoanele rigide de pana atunci si a conceput locuinte moderne, spatioase si lumioase, destinate si oamenilor simpli. Le Corbusier nu se va limita strict la functionalism, ci, neobosit, va propune noi solutii estetice de-a lungul intregii sale vieti: vila Savoye din Poissy, pavilionul Elvetiei din Sorbona, azilul Armatei Salvarii, complexul universitar din Rio de Janeiro, unitatea de locuit de marime conforma din Marsilia, tip duplex (inovatia lui Le Corbusier),

capela Notre-Dame-du-Haut din Ronchamp.

Surse: Manual Educatie Plastica clasa a VIII-a, Corint wikipedia.org artabioptica.ro