Ichim Razvan 35B CURENTUL POP ART

ABSTRACT: THE APPEARANCE OF CURRENT POP ART IS LARGELY TIED TO THE CREATION
OF TWO ARTISTS NEODADAISTI: JASPER JONES AND ROBERT RAUSCHENBERG. IN THE FIFTIES, THESE ARTISTS INTRODUCE INTO ART OBJECTS OF DAILY USE, DIRECTLY OR JUST THEIR IMAGE. GIVEN THEIR SIZE, WE ARE NOT AWARE IF THE PLAN IS GENUINE OR THE WORK OF A PAINTER.

Apariia curentului Pop art este n mare msur legata de creatia a doi artisti neodadaiti: Jasper Jones i Robert Rauschenberg. n anii cincizeci, aceti artiti introduc n arta obiecte de uz cotidian, n mod direct sau doar imaginea lor. Avnd n vedere formatul lor, nu ne dm seama daca este vorba despre planse autentice sau despre opera unui pictor. Urmatoarea idee a lui Jones o reprezinta sculpturile n bronz care imita cutii de conserve sau alte obiecte uzuale. Incepand din anul 1953, Rauschenberg creeaza numeroase colaje ale caror radacini se afla in cubism si in operele lui Marcel Duchamp. El este si inventatorul asa numitelor "combined paintings", care constau in amestecul diverselor obiecte (ex.: firme, sticle, fotografii etc.) pe suprafetele pictate, rezultand un fel de colaje tridimensionale. Cruzimea i efectul pustietor al celui de-al II-lea Razboi Mondial a fcut ca unele din cele mai mari talente Europene sa ia calea Americii. Multi din artistii plastici emigrati din Europa sau stabilit la New York, conferind acestui oras o concentrare de maiestrie artistica si o densitate specifica ce au facut posibila o explozie de experimente si inovatii estetice. Din efeverscenta acestui creuzet artistic a luat nastere Expresionismul abstract cunoscut si sub denumirea de The New York School - primul curent prin excelenta american manifestat prin artele plastice. Criticul de arta Clement Greenberg scria :,,Arta plastic american a reuit s-i cstige o independendeplina, nerupndu-se de influenta Parisului ci asimiland-o . Expresionismul abstract care a debutat ca o razvratire impotriva conventiilor plastice si

chiar impotriva normelor unor stiluri neconventionale, precum cubismul si suprarealismul, a devenit la randul sau un fel de religie elitista, un curent academic cu norme proprii si la fel de rigide. In anul 1970 acest curent pierdea teren in favoarea unei mari diversitati de noi forme de exprimare plastica, majoritatea de provenienta newyorkeza ca : Pop Art, Minimal Art, Concepual Art, Color-Field Painting, Op Art, Hapennings. Intr-un fel sau altul aceste curente isi au zamislirea acelei revolutii picturale americane de la mijlocul acestui veac. In mod similar, toti cei 10 plasticieni ale caror opere vor fi prezentate isi au originile estetice in expresionismul abstract. Dintre ei Willem de Kooning si Jackson Pollock s-au numarat printre initiatorii acelui curent. Urmatorii doi Helen Frankenthaler si Frank Stella, au facut parte din cea de-a 2-a generatie de adepti al acestui curent si au abandonat acest stil in favoarea unor experimente cu campuri de culoare si forme geometrice. Robert Rauschenberg, Jasper Johns si Andy Warhol au atacat normele expresionismului abstract cu armele Pop Art -ei. Dintre cei trei sculptori ce fac parte din aceasta pleiada, regretatul David Smith este poate cel mai apropiat ca spirit de expresionismul abstract, in vreme ce George Segal se cere asociat cu acest curent. Louise Nevelson, al carei crez estetic este cel mai bine ilustrat in ceea ce artista numeste ,, ambiante sculpturale dar si in ansambluri plastice inrudite cu cele ale lui Rauschenberg, poate fi plasata undeva intre cele doua curente. Aceasta ilustra adunare de oameni de arte este la fel de diversa si poliglota ca SUA . Unul dintre ei s-a nascut in Olanda ca De Kooning, altul in Rusia ca Nevelson. Unul este fiul unor emigranti saraci din Cehoslovacia (Warhol), iar altul este nepotul unor emigranti germani (Rauschenberg), a carui mama se tregea dupa unul din parintii ei din tribul indian Cherokee. Agitatia creatoare care a dat nastere expresionismului abstract si curentelor la fel de revolutionare care s-au descins din acest curent se manifestase inca din primii ani din secolului actual, cand pictorul si dascalul Robert Henri a fondat la New York o scoala care respingea temele academice rupte de viata moderna si punea accentul pe redarea realista a unor oameni obisnuiti si a unor situatii tipice, acest grup devenit cunoscut drept ^ The Ash Can School ^, data fiind sporirea influentei postimpresionismului si cubismului, aderarea acestui curent la pictura figurativa fiind neoportun dar, efortul lui Henri Robert nu este lipsit de insemnatate datorita tentativei sale de a revendica picturii americane independenta fata de artistii europeni. O alta personalitate influenta in acea vreme a awfost Alfred Stieglitz , un mare fotograf si

un excelent critic si promovator al noilor talente in pictura si sculptura. In galeria sa erau expuse lucrari ale unor plasiticieni europeni pentru publicul american ca : Cezanne, Picasso, Matisse, Brancusi, precum si creatii ale unor artisti americani tineri ignorati ca : John Marin, Arthur Dove, Marsden Hartley, sau Georgia O`Keeffe ce va deveni mai tarziu sotia lui Stieglitz. Cel mai insemnat rol germinativ a fost jucat de legendara expozitie din 1913 ,,Armory Show, un sumbru depozit de armament din Manhattan. Aceasta expozitie a avut un efect puternic si de durata remarcandu-se printre lucrari, ,, Nud coborand o scara de Marcel Duchamp, fiind tinta unor atacuri ironice dar care a avut un efect puternic anticipand expozitii de seama cu lucrari semnate de Klee, Miro,Matisse, Picasso, Modriane, Legere si Kandinski. Artistii americani au avut astfel ocazia de a cunoaste direct cele mai avansate preocupari si captivante exprimari artisitice ale maestrilor moderni de la Paris. Framantarile artistice americane ale acelei perioade au determinat pe Franklin D. Roosevelt care ajuns la carma tarii a infiintat Work Projects Administration. Lansat de aceasta institutie de stat, asa numitul Federal Art Project oferit unor mii de pictori si sculptori prima posibilitate reala a vietii lor de a castiga bani facand o munca pe care o indrageau. In cadrul acestui program au fost executate 100 de mii de lucrari murale sculpturi si picturi. In anul 1935 muzeul Witney a inscenat prima sa expozitie de arta plastica americana de factura abstracta, multi dintre artistii inclusi in aceasta expozitie nu erau pe atunci americani, ci europeni refugiati din calea nazismului, precum Mondrian, Lipchitz, Ernest, un adevarat suvoi de oameni de arta in cautare de arta au adus pe pamantul Americii personalitati ilustre precum : Hans Hofmann, George Grosz, Fernand Leger, Andre Masson, sau Gorky. Aceste forte au fuzionat in opera olandezului De Kooning , acea personalitate austera ce studiase pictura la o scoala de calibru academic. Spre sfrsitul deceniului al patrulea De Koonig A inceput sa picteze cu vopsele de email pe panza, aceste lucrari evidentiidu-se prin asprimea si intensitatea aproape pasionala a trsaturilor de penel si prin aspectul lor de creatii nepremeditate, picturile sale rezultand dintr-un proces de creatie extrem de deliberat. Artistul nu cauta sa scape de stilul cubist ci il extindea pe cai ce aveau sa conduca la un idiom pictural foarte deosebit de acesta. Daca De Kooning, Gorky si altii au initiat aceasta transformare, americanul Jackson Pollock a fost acela care a dus-o la implinire. Cu generozitate De Kooning il considera pe Pollock drept omul care ,, a spart gheata in pictura americana.

Lucrarile lui au generat apreciere in randurile colegilor de breasla care a inceput sa il imite. Cariera sa artistica se frange odata cu moartea sa in 1956 . Helen Frakenthaler s-a numarat printre cei care a calcat pe urmele lui Pollock si ale colegilor acestuia Hofmann , Gorky . La fel ca si inaintasul sau ea isi intindea panzele pe podea si folosea bureti, pensule si stergatoare cu muchie de cauciuc pentru a impregna panza cu culoare, folosind uleiuri subtiate ceea ce i-a determinat pe unii critici sa numeasca aceste lucrari ,, halouri de terebentina . Aceasta artista a fost puntea de legatura intre Pollock si Kenneth Noland aratand o cale de a gandi despre culoare si de a folosi culoarea. Frank Stella a facut si el parte din generatia de pictori a carui gandire estetica a fost influentata de Pollock. Lucrari sculpturale analoage cu panzele lui Kooning si Pollock, creatii iesite din atelierul de fierarie mecanica al lui David Smith au fost calificate drept cele mai valoroase opere create pana atunci de un artist american. O mare parte a operi sale este nefigurativa - compozitii deschise drept ,, desene in spatiu . La inceputul decenului al saptelea se remarca doua mari personalitati a perioadei de tranzitie, Rauschenberg si prietenul sau Jasper Johns, curentul Pop Art a constituit evolutia cea mai spectaculoasa. Din punct de vedere tehnic Johns a dovedit a fi un pictor excelent penru care manuirea pensulei constituia o intensa preocupare. Rauschenberg s-a facut remarcat prin reprezentari maestrit executate ale unor icoane contemporane - drapele, litere, cifre, harti, tinte. Curentul Pop Art s-a indreptat intr-o multitudine de directii incepand cu Roy Lichtenstein si sfarsind cu simbolul omniprezent ,, LOVE al lui Robert Indiana si al lui Warhol. Acesta se remarca prin portretele serigrafiate ale unor celebritati ca : Elizabeth Taylor, sau Marilyn Monroe. La capatul listei de plasticieni americani inclusi se afla Louise Nevelson, o persoana cu vadite inclinatii filozofice, extrem de sociabila si cu o incantatoare predilectie si o artista a carei opera nu se lasa introdusa intr-o categorie anume. Nevelson a studiat sub indrumarea lui Hofmann atat in Germania cat si in America si a deventi o adepta pasionata a esteticii cubiste, ,,cubul este o transpunere si o structurare transcedentala a naturii sustine el . Culorile sale preferate erau negrul, albul si auriul. Trecuta deja de varsta de 70 de ani, Nevelson evidentiaza un aspect important al mostenirii lasate de expresionismul abstract.

Ceea ce a urmat este o arta de o diversitate caleidoscopica, iar procesul selectiei valorice se afla in curs de desfasurare. Asa stand lucrurile este aproape imposibil de imaginat ca viitorul apropiat ne v-a aduce o miscare la fel de magnetica si influenta cum a fost expresionismului abstract.

BIBLIOGRAFIE :

1.Albu.G.in cautarea educatiei autentice;Editura Polirom,2002,Iasi. 2.Read H.,Semnificatia artei,Editura Meridiane,Bucuresti,1968.