Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ambianta- (mediu fizic/moral/social in care se afla cineva ) este proprie sp. urban care este creeat prin exercitarea
functiunii si subliniaza suplimentar un mod subiectiv de intelegere a sp. Urban.
str. sp. urban=exprimarea fizica a struct. functionale si a contextului social/uman in care se constituie. raspunde
indirect unui ansamblu de nevoi, prin interm. str. funct., si direct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic
si psiho-social.
Daca cele doua trasaturi nu se exprima, complementar, apre starea de insuficienta (potrivire intre functie si
ambianta, luata ca forma); sunt cazuri cand functia este inclusa artificial unor spatii neutre; o alta conditiona a
spatiului urban este de natura temporala, ea trebuie sa corespunda in timp.
Structura spatiala urbana raspunde indirect unui ansamblu de nevoi, prin intermediul structurii functionale, si
indiredct unui ansamblu de senzatii considerate etic, estetic si psihosociale in timp.
Cadrul urban- se realizeaza printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de sp. urbane-condusa de o
legitate care serveste atat intereselor obiect. de prelucrare a spatiului cat si intereselor subiective (omul-producator
si beneficiar)
5.
actiunile de restructurare- sunt actiuni de reordonare a elem. intr-un sistem, sprijinindu-se pe integrare ca mijloc de
reorg. a vietii in cadrul urban.
ansamblul de marimi tehnice economice si legislative relative la spatiile de locuit, la desfasurarea activitatii, la
repaus, la circulatia oamenilor si a materialelor, care se iau in scopul asigurarii unor cond. de viata optime;
ramura a urbanismului care se ocupa cu proiectarea si reorg. stiintifica a asez. urbane si rura
- punct de plecare in elucidarea unor aspecte ale proceselor de dinamica urbana si al modului in care sunt
reglementate de catre edilii orasului.
Elem. de cadru urban: cadru natural / unitati econ. / dotarile urbane / forta de munca / populatia / locuintele /
spatiile plantate / echipamentele
- in cadrul unui sist. fix, el. este legat, direct sau indirect, de toate celelalte elemente ale sist. =>
- RELATII: - CALITATIVE (dotari urb. / populatie)
- SPATIALE (dotari urb. / locuinte)
A. MATRICEA PATRATICA:
- pe fiecare latura activitati (A,B,C,D) => tablou de rel. intre activitati, notate cu simboluri.
B. MATRICEA NEPATRATICA:
- rel. intre activitati si zone operationale (din teritoriu) spatii;
A,B,C,D, - activitati; 1,2,3,4, - spatii.
ce fel de activitati pot pune in spatiul x? unde pot pune spatiul B? (simboluri +, -
compatibile sau incompatibile)
evidentiaza adaptarea spatiului la activ. resp.: adaptarea ideii la spatiu; adaptarea spatiului la idee; adapt.
functiunii. la spatiu; adpt. spatiului la functiune; adapt. activ. la spatiu; adapt. spatiului la activ.
SITUATIE: mobilul uman: subiectiv / obiectiv => pretinde o activitate.
ACTIVIT. DE MUNCA obiective
Mobilul meu este obiectiv pt. ca impune o activ. pe care vreau sa o desf.;
Mob. meu este subiectiv pt ca impune altor oameni o activ.
OBS. pe baza matricei structurii urbane se poate intocmi o reprez. simplificata (grafica) a sist. urban.
-
elem. adus in sist. sp. din centru (el se poate percepe din centru, prin reconsid.
compozitiei centrale care sa permita perceperea elem. direct din piata
cerinta functionala tinde spre anularea/dezvoltarea unor functii existente sau spre introducerea si antrenarea unor
functii noi pt sitemul/ zona respectiv(a).
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la afirmare
trebuie evitata faza brutala-sa se asigure o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a procesului reformativ
cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urban, prin intermediul unei reorientari
a functiei, a unuia sau a mai multor elem. ale sist. respectiv.
8. Categorii de modele utilizate in sistematizare in raport cu gradul de generalitate si scopul utilizarii lor .
grad de generalitate
1. in funct. de intinderea modelului M. SPECIFIC; M. GENERAL
2. in funct. de profunzimea modelelor M. GLOBAL; M. PARTIAL-orizontal si vertical
Ex.: o localitate poate fi reprezentata prin PUG(schita de sistem) care reflecta caract. global; insotit si de un plan de
traficcaract. partial-vert.
in tema-program- studiul M. GLOBAL; studiul M. PARTIAL; analiza solutiei dpdv cantitativ si calitativ
raport intre real si UTOPIC
scopul utilizarii modelelor
a.
M. analitic-descriptiv-rol aplicativ, analiza a raportului cauza-efect
b.
M. planificativ- implica factorul politic in teritoriu prin decizie
c.
M. predictiv- ofera o alternativa
d.
M. metodologic- de orientare; de conducere
uzura fizica si morala a fondului construit implica necesitatea imbunatatirii conditiilor de viata si
salubrizare.
12. Corelarea intre ocuparea spatiului si utilizarea teritoriului in abordarea structurii urbane
Activitatea urbana sta la baza constituirii organismului urban. omul isi desfasoara viata prin
exercitatrea unor activitati pe un anumit teren, sau intr-o anumita forma de utilizare a solului
activitatea umana este legata intr-un fel sau altul de modul de utilizare al ternului
starea existentului
definirea premiselor
raportare sistemica
analiza valorica
solutia
(date de tema)
date externe
14.Coroborarea functionala
Coroborarea schemelor functionale se constituie la nivelul modelului corespunzator tuturor
categoriilor de functiuni din teritoriul afectat.
Suprapunerea diferitelor variante de scheme functionale MODELE FUNCTIONALE . Acesta aduce o evaluare
globala a starii potentiale si efective de functionalitate.
Se realizeaza o analiza a asemanarilor in plan spatial perceptiv definirea spatialitatii prin modelul spatial.
MODELUL SPATIAL model de ocupare a spatiului, format dintr-o serie de scheme spatiale:
scheme de sit trasaturile cadrului natural, efecteplastice urbane
scheme de evaluare economica a elem. de cadru urban
scheme de eveniment miscare, aglomerare, culoare
Analiza structurilor spatiale urbanistice se realizeaza prin:
- analiza estetica compozitie
- analiza economica
- analiza psiho-sociala
Coroborarea modelului functional cu modelul spatial genereaza un MODEL GLOBAL AL STRUCTURII URBANE
PARTIU URBANISTIC
Coroborarea functionala nu urmareste, individual, fiecare functie in parte, decat in masura in
care ea poate constitui in termeni de animatie urbana.
Asocierea chiar coroborarea functiunilor in sine pune probleme interesul urban nu poate fi
stimulat doar printr-o simpla punere in legatura a mai multor elemente ( insiruirea unor
locuinte cu magazine la parter, de-a lungul unui element integratotr, nu creeaza un ansamblu
cu functie rezidentiala si comerciala)
Coroborarea functionala determina aparitia unei anumite ambiante umane deschizand ciclul de continua
transformare a acesteia de la functia spatiu urban, la comportamentul urban si la o noua functionalitate.
Ambianta urbana = produs variabil in timp si in spatiu initiat prin coordonarea naturala sau constienta a tesuturilor
de elem. in cadrul structurii urbane.
15.Decizia in abordarea structurii urbane: momente de baza ale deciziei. Exemple .
In cadrul desfasurarii unui studiu asupra unui oras se poate intocmi o matrice de crestere pa
baza stabilirii retelei de elemente manifestate si arel;atiilor dintre ele.
Se poate ajunge la concluzia ca localizarile functionale si puse in planul de ansamblu nu corespund dorintelor
initiale (ex: noul oras Thamesmead- Anglia, analiza profunda a starii de potential de functionalitate ca baza a
detaliului de sistematizare)
Se ajunge la o metodologie de analiza aprofundare sistemica a str. urbane, care isi poate descoperi trasaturile
la nivelul de activitati, de echipament, global.
Aceasta analiza sta la baza studiului de tema. Se intocmesc scari de crestere/ matrici/ grafuri de relatii, scheme
functionale/ spatiale/ modele functionale/ spatiale
1. descrierea / analiza situatiei existenta
2. intocmirea unor variante de solutionare prin prelucrarea datelor se reduce din informatia bruta stiintific
3. analiza de impact/consecinte
4. evaluarea comparativa a variantelor cea optima in vederea deciziei trebuie analizata pe functiuni urbane/
analiza comparativa a variantelor.
Variantele sunt verificate cu ajutorul modelelor matematice si apoi sunt supuse deciziei.
Politica urbana are rol de decizie prin manifestrea infrastructurii societatii.
Prelucrarile stiintifice sunt:
aplicarea schemei de analiza in conditiile specifice, pe care le impune teritoriul
abordare - spatiala, temporala, sectoriala
Analiza se face: - transversal (analiza secventiala)
- longitudinal (analiza de parcurs, de dezvoltare)
Problemele ce trebuie abordate privind decizia:
zonificarea
amplasarea
alocarea de echipament
fluxuri/ abordari de trafic
Decizia trebuie sa se inscrie intr-un proces evolutiv si sa se bazeze pe evaluarea corecta a nevoilor.
decizie
realizare
norma
posibilitate
evaluare
necesitate
valoare
In acest context categoria de spatiu urban este insuficienta si apare categoria de ambianta spatiala urbana.
Nevoia de ambient
impune calitatea complexa a sistemului urban
spatiu de viata organizat multiplu; factori in formarea si definirea comportamentelor.
Ambianta urbana proprie unui spatiu urban este capacitatea de a adanci si sublinia trasaturile caracteristice ale
sistemelor de elementa de cadru urban exprimate.
Structura spatiala urbana:
exprimare fizica a structurii functionale-urbane
exprimare fizica a contextului social-uman in care se constituie
rasounde unui ansamblu de nevoi transpus in mod:
a)indirect prin intermediul sist. functionale urbane
b)direct unui ansamblu de perceptii/ senzatii considerate ( etice, estetice, psiho-sociale) in timp.
CADRU URBAN exprimare in planul spatio- perceptiv
a) elemente det. funct. compozitional
-efecte de plastica urbana, de comportament si relatii intre ele.
b)elem. determinate functional (produse de activitati )
c)elemente det. comportament formal
-mijloace de perceptie
-mijloace estetico- formative
-mijloace prin care se asigura coerenta elementelor determinate functional.
Spatiu+Institutie = Dotare (parte a echipamentului teritorial); cand dotarea exista, functioneaza echipament
Echipament urban evidentiaza functionalitatea unui teritoriu; se defineste ca fiind ansamblu de elemente FIZICE /
EXISTENTE IN ORAS si necesare exercitarii unei game de functiuni asumate de acestea; echipamentul se traduce
fizic, pe sol, prin constructii si spatii amenajate.
Ex.- cinematograf, statii metrou, plantatie de protectie.
Echipamentul este determinat de cerintele pe care le impune o activitate; se caracterizeaza prin calitate (natura si
nivelul de amenajare) si cantitate (raza de influenta, capacitate); este o componenta a unui teritoriu, care releva
ocuparea acestuia de catre o comunitate umana, printr-o grupare (adaptare) a spatiului folosit ca spatii adaptate
ADECVARE
Spatiul adecvat corespunde exercitarii unei activitati urbane; trebuie supus unei gestiuni de folosinta in cadrul
unei institutii corespunzatoare.
Stabilitatea functiei in cadrul sistemului instabilitate contradictie intre : functie si spatiu;
functie si invest.
Elementele de cadru urban sunt importante in definirea unei asezari (ca oras, in special).
Densitatea comunicatiilor auto, telefon, mass-media
Configuratia rarefierea densitatii omogena (caz ideal); repartizarea densitatii elementelor morfologice de v.
urbana trebuie sa reflecte densitatea populatiei.
Densitatea este un indicator calitativ si reflecta modul de viata (ex.- locuinta cu curte interioara 1,locuinta cu lot
2, 1=2).
Indicatori obiectivi P.O.T. valabil in zone omogene, functional
C.U.T. Zonificarea duce, in mod implicit, la un proces de cooperare a activitatilor umane in cadrul teritoriului, deci, la o
cooperare a texturii elementelor de v.u. densitate.
TEXTURA DE V.U. = ansamblu de elemente de V.U. care pot purta o functie corespunzatoare sau ale caror reletii
face posibila o functie corespunzatoar necesara satisfacerii cerintelor functionale intr-un anumit context.
-FUNCTIONARE
-DEZVOLTARE
FORMA
FUNCTIE
FUNCTIONALITATE
FUNCTIONARE
gestionare
planificare
conjunctura
Functie in orice sistem, deci si in organismul urban, are un rol functional care asigura functionalitatea, prin
intermediul activitatii oamenilor. Este exprimarea nevoii ca cerinta impune o activitate.
Functionalitatea organismul urban (oras, ansamblu, zona) se caracterizeaza in orice moment al existentei lui,
printr-o anumita functionalitate = capacitatea structurii sale de a raspunde unui complex de nevoi care se manifesta
in acel moment, in teritoriu; functionalitatea este rezultanta unui complex de functiuni; este o caliate a spatiului, o
stare a spatiului; un spatiu are o functionalitate buna sau nu.
Functionarea exercitarea acestei calitati in spatiu sau in context urban; este dependent de natura procesului si nu
de natura calitatii. Este un proces in timp. Exercitarea dreptului la functia respectiva, printr-o activitate.
Arhitectul gandeste, pe baza unei FUNCTII, o FUNCTIONALITATE nu o FUNCTIONARE.
SINCRONICA
ef. de concomitenta
SINERGICA
ef. de structuralitate
DIACRONICA
ef. de continuitate
345 6
3456
12
1
345
12
6
2. Configuratia in constelatie exprima cadrul asezarii planimetrice a elementelor interitoriul orasului, o asociere
mai complexa, in sensul unei suprapuneri de interese in planul spatio- functional, cat si a unei suprapuneri
fizicespatiale.
- apare pericolul amestecului intamplator;
- o problema a urbanismului actual este de recomandat sau nu dispersarea uniforma a elementelor de viata
urbana in teritoriu => trebuie realizata dispersarea uniforma pe fiecare palier al retelei de relatii care conduce la
dispersarea relativa in raport cu elementele altei texturi => caracterul uniform al dispersarii interitoriu a
elementelor de viata urbanaeste valabil la numai la nivelul fiecarui palier in parte.
3) analiza gruparii posibile a functiilor: descompunerea echipamentelor supuse integrarii (analiza functionalitatii
echipamentelor); regruparea componentelor functionale in una sau mai multe variante pe baza unei logici
topologice
4) localizarea integrarii in teritoriu: suprapunere a integrarii la nivelul functiei de obiect si la niv. functiei urbane in
rap cu cond existente si cu dezv viitoare
5) definirea spatialitatii se face dupa o conceptie arhitectural urbanistica bine definita; urmarirea si mentinerea
caract simbolic al experientei acumulate
6) precizarea unui mod de gestiune si exploatare a ans. multifunct. integrat: se impun masuri specifice
administrative privind progr. de funct. si privind personalul; este de evitat integrarea unor activitati cu aceeasi
arie
7) analiza costurilor: raportate le eficienta, costurile reflecta: rap nevoie / posibilitate si rap dintre costuri si
posibilitatile financiare +starea tehnologica
8) realizarea ansamblului: consens final al beneficiarilor; capac. d erealizare si etapizare a investitiilor
Folosire:
IC- indicele de ocupare se fol la comparerea de teritorii dpdv al raspandirii populatiei; se poate constitui un indice
similar folosind, in loc de populatie, elem. de viata urbana => comparand comcluzii privind concentrarea existenta
in teritoriu-> apropiere de normalitate + indrumare a dezvoltarii
25.
ansamblul elem morfologice se releva ca o totalitate sistemica a carei reprezentare se poate face astfel
prezenta spatial
functionale a necesitati de exist.
A temporala
fizice
psiho-sociale
b
necesitati de ambianta
ambianta urbana
rel. dintre cele 2 structuri (functionala si spatiala) se defineste de la pentru om la in raport pentru om in
sensul trecerii raportului functional-uman in rap. fizic-uman; nu este Io rel de interdependenta prin interpolare
=> sist. integrat de elem. de viata urbana si elem. de cadru urban;
deci, struct. urbana este constituita din totalitatea rel ce se stabilesc, in terit. urban, intre elem. constitutive ale
organismului urban: functionale, psiho-sociale,fizic-spatiale, concretizate in dif. forme de manifestare si in rap.
mediul natural, prin integrarea structurii functionale cu structura spatiala.
analiza organismului urban impune analiza structurii sale
o analiza, chiar si numai diacronica, a structurii urbane nu se poate efectua fara a lua in calcul organizarea, pe
mai multe paliere, a sist. organismului urban si formarea lui pe cele doua planuri
pornind de la existenta acestor doua planuri, analiza organismului uraban va trebui sa cuprinda o analiza a
functionalitatii si o analiza a compozitiei
str. spatial-urbana: exprim. fizica a str. functionale+expr. fizica a contextului social-uman in care se constituie
care este variabilain timp (social pol.)
adaptarea spatiului nu e numai functionala, ci si estetica-psiho-sociala; in plan spatio-perceptiv se exercita
nevoia estetica, etica, psiho, urbana =>nevoia de ambient; in plan spatio-functional, se exercita nevoia
organica-biologica,economica urbana, nevoia tehnologica, instructiv-educationala => nevoia de existenta
nevoia sociala-> pric. in ambele planuri
spatiul urban insuficienta in a prelua sensul unei adaptari integrate a spatiului in rap. cu activitatea pe care o
inglobeaza si nevoia de ambient => categoria de ambianta spatiala urbana care include si nu infirma categoria de
spatiu urban
deci, ambianta urbana = instr. creat pt exercitarea mai multor functii, suportul nevoilor existentiale, moral-estetice
(nevoia de ambient), sociale.
ambient- esentializare, particularizare la niv. individului a ambiantei.
avantaje pt viata sociala nevoi economice > nevoi lucrative + nevoi sociale > activ. nelucrative }= prin
imbinare => cadru de sprijin mai eficient. Exemplu: un ansamblu multifunctional integrat: mod eficient de
mobilizare a spatiului; ofera o succesiune de spatii mult mai antrenante pt miscare, pt contacte; miscarea este
incitata un continuu interes pt spatiul in care te afli;echipamentul este determinant pt nr si calitatea activitatilor
=> bogatia spatiului public
implicatiile: procesul de integrare tinde spre reducerea la minim a fixitatii, permitand o utiliz. functionala si
sociala evolutiva a spatiului => intervine si asupra structurii urbane; nu poate fi intempestiva din cauza ca
apare intr-un mediu de rel. existent, pe care nu-l poate subtitui si caruia va trebui sa i se supuna pt a realiza,
treptat, alt mediu; spatiul urban integrat are sansa cea mai mare de a fi transfunctional, de a include si o latura
simbolica.
Prin integrare se asigura o asemenea functionalitate a sist incat dezv fiecarei functii este mult mai eficienta decat
dezv ei separata > pozitiv, datorita relationarii complexe a activitatilor.
vezi tabel
limite normative
sunt limite pe termen scurt
definesc natura
tind spre valoarea lor, masurand spatiul ca suprafata sau volum
4.
limite functionale
reflecta unitatea structurala
se stabilesc intre sistem si mediul inconj.(ex. limita centrului istoric)
rezulta din considerarea in suprapunere a intereselor in teritoriu
componente:
obiecte
(popuIatii,drumuri,vehicule,)activitati(rezidenta, munca. educatie. servicii). teritoriu (teritorii cu diferitefolosinte)
infrastructuri (cladiri si cai de transport). se pune accentul pe activitatile facute pentru prima data,ele urmand sa
fie
suportul
structurii
spatiului.
2. REGULSKY sfera fizica: omul-individ biologic, studii fizice de analogie. fluxuri de aprovizionare sfera
informatiei: omul individ psiho-social. structurile de informare (sociologica. economica. institutionaIa. familiala),
fluxuri
de
informare
3. GRANAI
ansamblu
de
produse
sociale
societate
Iocalizata
4. BEER
Ssocial
Pop.
populatie
E economic
Pol - politic
A - activitati
5.
CARDARELLI
model morfologic/organizatoric
6.
sinergica
sincronica
diacronica
-s-au cuprins intr-o singura categorie a elementelor productive o succesiune ( toate elementele sunt de fapt
generatoare de munca servicii si informatii )- avantaj pentru studiul urbanistic (este dificila separarea muncii de
servicii si utilitati)
-un element de viata urbana din aceasta categorie se poate constitui ca munca si loc de munca pentru o parte
de populatie si totodata ca utilizare si loc de producere a unui serviciu pentru o alta parte din populatia
orasului.
-apare posibilitatea sesizarii complexitatii dezvoltarii urbane si a complexitatii dispunerii functiunilor in teritoriul
urban.
-Exemplu: industria este unul din elementul de viata urbana esentiala in dezvoltarea organismului urban; acest
element poate fi apreciat si definit doar in ansamblul morfologic si dinamic unitar; in momentul in care se
constituie zone industriale trebuie pornit de la ideea activitatilor complexe sau de la complexele de activitati; in
concluzie considerarea industriei independenta de organismul urban, a condus in practica urbana, la o
organizare afunctionala; situarea ei in teritoriu fiind o consecinta a complementaritatii activitatiilor, separerea
sau departarea intre industrie si alte elemente ale orasului este daunatoare dpdv economic si social
-trebuie realizata intelegerea corecta a locului de munca, ca localizarea unei activitati urbane productive;
-notiunea de loc de munca nu este legat exclusiv de industrie; locul de munca intereseaza specificocalitativ(domeniul de cultivare si nivelul de pregatire profesionala implicata in acel domeniu), general-cantitativ
(pozitie statica si capacitate- marime) si teritorial(localizare si grupare)
-referirea la locul de munca in planul morfologic spatial-functional priveste:
*o activitate productiva in ansamblul ei colectiv
*o activitate productiva la nivelul individului
-elemente de legatura, ca elemente de viata urbana cinetic-comunicationala, se refera la un grup important de
activitati urbane a carei manifestare depaseste sfera circulatiei urbane.
-fenomenul circulatiei urbane( ca element de legatura,) ia o amploare deosebita, pe langa alte sisteme de
legatura (sisteme informationale)
-(BBBB)in afara elemetelor determinate functional, la nivelul vietii urbane se afirma si alte elemente care nu
sunt continute in insasi activitatile urbane, dar care apar ca rezultat auxiliar al acestor activitati; aceste
elemente se incadreaza in grupa elemente determinante functional ambiental; ele influenteaza modalitatile de
desfasurare al altor activitati.
-elementele determinate functional-ambiental se refera la : *zona ambientala a vietii urbane:
-mediu climatic inconjurator
-viteza si succesiunea in desfasurarea activitatilor
-comportament psiho-social
-obiceiuri ale populatiei si ale locului
-experienta si cunoastere in domeniu
-toate aceste elemente reflecta reactia si intelegerea umana a diferitelor activitati urbane in raport cu modul lor
de desfasurare si cu cadrul urban in care se desfasoara.
-aceste elemente se releva ca elemente de control pentru autoreglarea sistemului de viata urbana.
-intre elementele de viata urbana se stabilesc relatiile au o serie de proprietati care se exercita ca functiuni; ele
constituie STRUCTURA FUNCTIONALA URBANA.
-in planul morfologic spatio-functional se manifesta o structura urbana functionala, care este raspunzatoare
pentru existenta organismului urban.
-orice functie in cadrul unui sistem deci si in cadrul sistemului de elemente de viata urbana , are un rol
functional; ea genereaza functionalitatea unui element sau a elementelor constituente , deci anumite proprietati
proprii acestora. Se are in vedere contributia elementelor la mentinerea sau introducerea unei caracteristici a
sistemului.
-amenajate (spatii)
-naturale (spatii si elemente)
b) elemente determinate functional-compozitional:
-plastice urbane (efecte)- zgomotul ca efect comportamental.
-comportamentale (efecte)- dominanta, perspectiva
c)Elemente determinate compozitional- formal:
-perceptiv- efective (proprietati)
-spatio-temporare (situatii)
-estetic-formative (mijloace)
-elementele de cadru urban, transpun in teritoriul urban, sistemele de activitati urbane.
-orice decizie si actiune se traduce material prin ocuparea unui spatiu
-spatiul aferent unei activitati este o prezenta materiala in teritoriu, o adecvare corespunzatoare a spatiului
folosit sau printr-o folosire adecvata a spatiului respectiv
-fiecare din elementele de viata urbana determinate functional isi are un corespondent intre elementele de
cadru urban determinate functional sau functional-compozitional.
-nevoile ambientale presupun o serie de activitati, care impun la randul lor elemente cu caracter formativelemente determinante (nu se recunosc direct ca atare ci numai prin intermediul manifestarilor celorlalte doua
categorii de elemente de cadru urban)
--relatiile dintre elementele de cadru urban:
1) relatiile intre elementele fiecareia dintre categoriile respective:
-relatii intre volum construite
-relatii intre un volum construit si spatiul liber
-relatii intre o dominanta si imaginea respectiva;
2) relatii de interdependenta intre elementele din a si cele din b (o dominanta trebuie sa puna in valoare o
fctiune importanta si o fct imp se cere pusa in evidenta printr-o dominanta)
3) relatia de determinare indeosebi a elementelor din grupa a de catre din grupa c
-structura urbana spatiala se constituie din doua tipuri de relatii:
*de functionalitate/cooperare elem. Din grupa elem determinate functional.
* de spatialitate rol caracteristic;
-cadrul urban se realizeaza in timp printr-o acumulare spatiala care are la baza asocierea de spatii libere si
construite, guvernata de o legitate concreta; aceasta legitate serveste atat intereselor obiective de prelucrare ,
cat si interesele subiective ale omului.
-sistemul elementelor de cadru urban este independent de capacitatea fiziologica a organismului uman de a
sesiza mediul inconjurator nu numai functional (ca raspuns la o nevoie socio-economica-biologica), ci ca
organozare estetica, etica, administrativa.
-nevoia de ambient: impune calitatea complexa a spatiului urban ca spatiu de viata organizat multiplu in
formarea si definirea unui anumit comportament urban.
-se poate vorbi de ambianta urbana proprie unui spatiu urban, luat ca instrument creat prin exercitarea uneia
sau mai multora functii.
-structura spatiala, urbana ne apare, in parte ca o exprimare fizica a structurii functionale urbane; de aici poate
decurge starea de insuficienta potrivire intre functie si ambianta, luata ca forma.
-structura spatiala urbana raspunde unui ansamblu de nevoi, transpus , prin intermediul structurii functionale,
unui ansamblu de perceptii si senzatii considerate etic, estetic, si psiho-social in timp.
b -presupune o populatie provenita din mediul rural sau dintr-un oras mai mic, cu venituri mici
care ajunge in centrul orasului.
a+b- proces caracteristic noi orase---scadere conditii de viata in nucleu si crestere in zona
periferica.
2)conditii- proces de urbanizare in curs de desfasurare => cresterea periferiei prin migrarea din exteriorul
orasului spre oras.
-este o populatie care provine, in general din mediul rural, care nu are posibilitatea de a se stabili in centru
si se complace in aceasta situatie (este mai aproape de starea din care a plecat)
3) consecinte: periferie aglomerare, iar nivelul de viata creste in nucleu oras (localitati inconjuratoare), la
periferie
ramanand scazut. Aceasta se reflecta in modul de dotare/ocupare al teritoriului si in aspectul spatial.=>
riscul unei mari pierderi pentru mediu/cultura.
Textura urbana- textura de elemente de V.U., caracteristice intr-un subsistem, in functie de capacitatea de a
raspunde cerintelor functionale.
Totalitate elem. De V.U.evidentiate la un moment dat in viata organizarii, reflecta starea structurii functionale =>
analiza stari functionale se poate determina prin analiza morfologica.
Diversitate texturi: intr-o str. Fct. Urb. Este cel putin la fel de mare cu numarul de elemente ce alcatuiesc sistemul.
Functionalitatea reflectand o textura situata in anumitae conditii de mediu, este pozitiva (acceptabila) sau negativa
(neaccep) in raport cu mediul.
Functionalitate: oras, o parte din oras, spatiu
FUNCTI
E ->
Exprimar
e nevoii
de
cerinta->
impunere
a
unei
activitati
FUNCTIUN
E ->
Un sp. Este
in activitate
(functie
comerciala,
rezidentiala
spatiu
magazin a
fost
transformat
in locuinta)
FUNCTION
ALITATE->
Este
rezultatul
unui
complex de
functiuni;
calitate
a
spatiului; un
spatiu are o
functionalitat
e buna sau
nu
FUNCTIO
NARE
Exercitare
a acestei
calitati in
spatiu este
de natura
procesului
si nu a
calitatii
-poate fi stare de functionalitate efectiva sau potentiala; Exista legatura intre ele; in practica de promotiune se pune
problema starii de functionalitate potentiala. Trebuie sa evidentieze randamentul maxim posibil.
-determinarea starii de potentiala functionalitate inseamna: existent, premisa, ipoteza.
Functionalitate urbana: calitate spatiu sau teritoriu urb. de a raspunde unui ansamblu de cerinte fct, facand astfel
posibila manifestarea fct-ilor. respective; se poate defini ca rezultat natural in timp, sau ca rezultat de conceptie,
caracterizand starea sistemului ca stare fiunctionala constructiva sau distructiva.
FU- exercitarea fct intr-un anumit spatiu sau terit. Urban, in baza functionalitatii respective si in raport cu modul
de gestionare nivelul de cultura al utilizatorilor, conjuctura social-politica (nivel de cultura a utilizatorului
functionarea).
F.U. rol atribuit unui agent, unui instrument de lucru sau unui produs (deci si unui spatiu urban) de a satisface, in
contextul unei activitati urbane, o anumita nevoie care apare in sistem ca cerinta functionala si care se exercita prin
intermediul relatiilor functionale dintre elementele sist. teritorial atat in sens + cat si fata de stabilitate sistem.
40. Dialectica procesului de urbanizare aprecierea calitatii prin prisma cantitatii si invers
Proces de urbanizare -> dezvoltare continua a modului de viata urbana, urmand concomitent sau independent 2
directii de crestere:
dezv. Extensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
dezv. Intensiva a modului de viata urbana in teritoriu;
Pt. Configurarea procesului de urbanizare intr-un anumit teritoriu, o importanta deosebita o are raportul dintre
dezvoltarea intensiva si dezvoltarea extensiva.
Aceste raporturi se reduc in fapt la o relatie intre cantitate si calitate.
Cantitatea:
- intindere in teritoriu a procesului de urbanizare;
- crestere a densitatii populatiei / de procese / de evenimente => se caracterizeaza procesul de
urbanizare;
Calitatea -> valoarea serviciilor (beneficiarilor) aduse de procesul de urbanizare in viata oamenilor.
Considerand o existenta urbana caracterizata de un anumit mod de viata avem o crestere cantitativa => cresterea
intinderii; cresterea calitatii vietii in teritoriul initial; diferenta de nivel intre: teritoriul initial si teritoriul adiacent.
Cresterea intinderii si mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial, duce la extinderea unui mod de
viata urbana in teritoriu la acelasi nivel (apare o situatie absurda).
Cresterea calitatii vietii interitoriu initial combinata cu mentinerea la acelasi nivel a calitatii vietii in teritoriul initial in
conditiile cresterii in intindere, duce la neglijarea calitatii in detrimentul cantitatii sau invers => proces de urbanizare
cu evolutie negativa.
Neglijarea cresterii cantitative (extindere in teritoriu datorata formei de manifestare a procesului de urbanizare)
duce la dezechilibru in dezvoltarea teritoriului.
Aglomerarea excesiva => dotare depasita de cerinte
lipsa de eficienta
Dispersare excesiva => dotare care depaseste cerintele
Deci relatiile intre calitate si cantitate relatii intre conservarea spatiului si imbunatatirea conditiilor de viata
urbana.
Intelegerea se poate definii ca rezultat al trecerii cantitatii in calitate.
SIT
Activitati urbane
Localizate
- Productie material
spirituala
- manifest culturale
- politica urbana
- principii culturale
- teorie urbanistica
- concepte etic-morale
- principii economice
- traditie
valori / bunuri/
atitudini / imagini
mod de viata urbana
cultura urbana
organizare social-economica
/ arta
functionare urbana
dinamica urbana
functionalitate
Localizarea activitatii
Str.urbana
stabilitate
gestionarea sp.
manifest urbana
Spatio-funct
institutionalizare
Sp. Config
materializare
Forta urbana
organism urban
Succesiune de forme urbane
fenomen urban
ideea de organiz structurala democratica se naste utopica; este aplicata in Anglia (Harlow satelit al
Londrei) si domina constructia urbana a anilor 60 70
-configuratie in retea
12345
12
345
34
3
5
4
o A constituite ca reprezentari numerice sau simbolic, care caracterizeaza dimensiuni ale componentei
respective
- informatii care privesc strict subiectul respectiv date brute
o B - proces de comparatie (combinare, transformare, modelare) cu alte elem
- nu sunt prelucrate
- operatie primara de punere in discutie a masurarii este o inscriere a insusirilor elementului
Criterii de analiza
1.
raportul intre componente (entitati)
a.
se constituie o scara de raport
A
B C
D
b.
2.
3.
dist. Intre entitatile observate scara de interval; se masoara exclusiv dist intre elemente
ordinea (scara ordinala / sc de ordonare) ordinea componentelor
4.
situare categoriala evidentierea apartenentei elem la o categorie sau altascara nominala (foloseste
numerele, care nu sunt valori in sine.
CRITERIUL
raportare distanta ordonare
SCARA
de raport x
x
x
de interval
x
x
ordinala
x
nominala
clasificare
x
x
x
x
48 POLITICA URBANA
-sinteza a prioritatilor, care precizeaza masuri necesare desfasurarii activitatii concrete de modernizare urbana
b.
a+b
localizare ocupare
programata
a disponibilitatii spatiale ale altor functii sau
neprogramata
a teritoriului liber
Directii de critica:
Contiuitatea spatio-temporala
se renunta la analiza in sine a obiectului de arhitectura
pune in evidenta necesitatea de continuitate a locuirii
radacina post-modernismului
Modelul functionalist impune un mod de existenta care conduce la o deviatie mentala spatiul
construit duce la alienare
Strada are un rol social integrator ajutand la dezvoltarea ideii de sistem pietonal
Studiul de partiu -> model global de organizare a unui teritoriu urban prezinta localizarea functiunilor, ocuparea si
utilizarea teritoriului conform premizelor sale de dezvoltare in planul cadrului natural cat si in planul social,
economic, estetic.
Studiul de partiu etapa distincta de tranzitie intre o etapa analitica de programare si activitatea globalizanta de
spatializare (intre tema de proiectare si determinarile de sistematizare).
Studiul de tema -> aprofundarea structural-functionalista a organismului urban cuprinde 6 etape:
1.
analiza situatiei existente
2.
studiul existentului (definirea functionalitatii existentului)
3.
definirea premizelor (definirea starii de
potentiala functionalitate)
Informatii
din exterior
4.
raportarea sistemica
5.
studiul
solutiilor
= studiul de partiu urbanistic
criterii
Caracteristici
+ Informatiiposibile
concluzii
1
2
3
4
generale de tema
6.
analiza
valorica a variantelor
Ipoteze
de lucru
Solutii posibile,
variante, ipoteze
Decizia
investitorului
SOLUTIA
SOLUTIA
56. Situarea in contemporaneitate a modelelor urbanistice fundamentale, pe linia analizei perceptiei urbane
Analiza perceptiei urbane este un mijloc determinant pentru organizarea spatiului urban;
Kevin Linch analiza ridica o problema tripla
a intelegerii spatiului
a conceperii spatiului
conceptie
promovand modelarea participativ (depinde foarte mult de gradul de informare si cultura al populatiei)
marimea distantelor in spatiul metric schema ramificata -> ierarhizare pe baza gradelor de similaritate
Regionalizarea considerata un caz particular de clasificare a elementelor dupa un anumit criteriu.
Restrictii de contingenta (limita dintre acele componente ale sistemului careintra in conditia pura de clasificare) =>
evidentierea regimurilor omogene
Generalizarea coeficientului de utilizare a teritoriului -> variatiile lui se introduc in clase de variatie
ex. la CUT 0,2 ... 1,1.
Se pot introduce 3 intervale 0,2-0,5; 0,5-0,9; 0,9-1,1; deci introducerea principalelor restrictii de contingenta sunt 0,5
si 0,9 => parti din teritoriul urban care se defineste in raport cu acest interval (0,5-0,9) => zone omogene.
In fiecare zona exista una sau alta din valorile de contingenta.
Regionalizarea este esentiala in definirea centrului de interes in teritoriu (deobicei, in regiune omogena pune in
evidentaun centru de interes).
orice asezamant isi creeaza un centru sau mai multe ca urmare a nevoilor materiale si spirituale al
convietuirii comune
centrul rezulta ca o grupare functional-spatiala care reflecta conjugarea intereselor => mare densitate a
serviciilor
elementele centrului alcatuiesc un tot fiind insa totodata situate intr-un anume sistem functional urban =>
inglobarea in organismul urban
pt. ca o zona sa functioneze corect, trebuie ca una din texturi sa aiba caracter dominant
la nivel de program
locuire
locuire
Spatiu
interstitiar
locuire
Spatiu
interstitiar
- Spatiul interstitial - fond de referinta fata de care se pun in valoare unitatile construite
asigura fondul de spatiu pt. mobilitatea si disponibilitatea in timp a structurii urbane
Cerinta functionala implica in realitate atat mentinerea cat si modificarea unei functii.
Activitatea de sistematizare - dezbaterea asupra organismului urban intre pastrarea unor astfel de trasaturi
pozitive sau introducerea unor noi trasaturi , deci modificarea unor functii;
Modul de interpretare al cerintelor functionale se transporta, impunandu-si consecintele, la nivelul cadrului urban si
al culturii urbane.
Cercetarea atenta, interdisciplinara sporeste sansele sesisarii corecte a starilor, oferind camp deschis cerinjtelor
functionale reale ( in sensul depoistarii lor si al aprecierii cantitative si calitative in contextul existent si posibil in
viitor).
Cerinta functionala apare intr-un anumit teritoriu urban; ea rezulta din starea acelui teritoriu si nu poate fi impusa
unui teritoriu printr-o simpla decizie exterioara deoarece:
ca ipoteza a mobilului uman; angajat in dezvoltarea organismului urban, cerinta functionala este in acelasi
timp un produs al starii de echilibru al sistemului de elemente de viata urbana, semnaland o imineneta
modificare a echilibrului intr-io anumita directie;
desi cerinta functionala apare in cadrul elemntelor de viata urbana determinate functional, ea opereaza prin
intermediul elementelor de viata urbana determinate functional-ambiental si vizeaza cadrul urban;
cerinta functionala are un caracter activ
pot fi cerinte functionale:
- centripete care se pastreaza in interiorul sistemului si care nu conduc decat la o reasezare a elementelor
sale;
- centrifuge care tind in afara sistemului, propunand o extindere a acestuia, prin acapararea de noi
elemente, sau integrarea cu un alt sistem)
- centrifug-centripete traieste in afara sistemului, dar se intoarce in centrul lui
cladire cu valoare foarte mare care trebuie absorbita de centru
element adus in sistem sp. din centru (el se poate percepe din
centru; prin reconsiderarea compozitiei centrale care sa permita perceprrea elem. direct din piata
obs. Integrarea la nivelul vietii urbane a unor sisteme existente, impune modificarea structurii functionale
->restructurarea.
Apare cand satisfacerea problemei se face in afara sistemului respectiv =>sistemul respectiv dispare.
Cerinta functionala tinde spre anulare / dezvoltare unor functii existente sau spre introducerea si antrenarea
unor functii noi pentru sistemul / zona respectiva.
In realitatea urbana se constata un proces de evolutie a cerintei functionale de la formare pana la afirmare ei bruta;
Trebuie evitata faza bruta a cerintei functionale, asigurandu-i o evolutie fireasca, prin introducerea treptata a
procesului reformativ pe care il pretinde .
O cerinta functionala, indiferent de natura ei (adica felul activitatii din care provine sau careia i se adreseaza)
beneficiaza de inteligenta umana - mobilul uman generator fiind individual sau general.
Cerinta functionala impune regasirea unei stari de echilibru a organismului urbanprin intermediul unei reorientari a
functiei , a uneia sau mai multor elemente componente ale sistemului respectiv.
O extindere a conceptului de functie urbana de la sensul unei contributii pozitive la sensul unei modificari oricand
posibile, fata de care se poate restabili echilibrul sistemului elementelor de viata urbana, este o necesitate.
NEVOIA
Functia nu este altceva decat satisfacerea unei nevoi prin intermediul unei activitati in care fiintele umane
actioneaza in comun, administreaza lucrurile si cosuma bunurile (Malinovski)
Malinovski distinge in cadrul acestei categorii de nevoi, trei mari grupe:
1. nevoi elementare predominant biologice (de existenta) somn, hrana, reproducere;
2. nevoi derivate (de social) cele cu caracter economic, moral, politic;
3. nevoi integrative (estetice) religia, stiinta;
avand in vedere elementele de viata urbana determinate functional-ambiental (spatio-socio-antropologic) structura
urbana se caracterizeaza prin;
- relatiile care intervin intre aceste elemente
- relatiile care intervin intre aceste elemente si elementele determinate functional
- influenta pe care aceste elemente o au asupra realatiilorintre elem. determinate functional(activitati
rezidentiale, direct-productive, indirect-productive, comunicationale)
Nevoia elementara, indiferent daca este individuala sau colectiva, nu actioneaza asupra unui unic resort al
functionalitatii urbane si nu este conditionata exclusiv ca nevoie elementara unica.
Privitor la organismul urbantrebuie luat in considerare un complex functional.
Functia urbana se exercita intr-un anumit sector de activitati si poate avea sau nu caracterul acestei activitati
(functie economica, functie sociala), ea nu poate reflecta specificul sistemelor complexe sociale.
Poate aparea confuzia intre FUNCTIILE URBANE si FUCTIILE ORASULUI (f. urbane -> functii posibil de exercitat
Iin cadrul organismului urban ca sistem; functiile orasului -> functiile pe care le exercita organismul urban ca
element intr-un sistem teritorial); diferenta dintre cele doua notiuni se situeaza ca diferenta intre valoarea generala
de ansamblu si valoarea de obiect
Indiferent de domeniul morfologic pe care il acuza in planul vietii urbane , indiferent de natura provenientei
individuala sau colectiva, si indiferent de natura motivatiei subiectiva sau obiectiva nevoia se situeaza in
totdeauna intr-un sistem complex de nevoi care se afirma ierarhizat, conditionand activitatea urbana si fiind , la
randul sau, conditionata de viata urbana.
La nivelul organizarii variantelor de dezvoltare reprezinta o imagine intuitive cu privire la posibilitatile de def. a
orasului :
- sa se verifice coerenta lor interioara;
- sa se cuantifice elementele care sunt impuse procesului de analiza comparativa;
Proiectul de urbanism = exprimarea complexa a unui model global de organizare a teritoriului urban precizand
localizarile functionale, ocuparea si utilizarea terenului.
- ideea de drum continuitate cand drumul se inchide formand un circuit -> starea
sistemului este inchisa
A
- graf arbore:
B
A origine
D, ..., I extremitati
Elementul A influenteaza pe B si C
I
E
PREFERINTA
Demolare +
constructie
Demolare
totala
obiectiv
Renovare
Demolare
progresiva
Traditional
-istorica
mijloace
Inegrala
(reconditionare)
Metode de interventie
1 = 0.05 +0.95
0.05 x 0.3 = 0.015
SPATIUL URBAN element de interrelationare demonstreaza aspectul calitativ al raportului activitate urbana spatiu urban.
Determinarea prin adecvare in sensul invers al firului original (mobil -> activ -> spatiu urban ) de la spatiu la
idee/functie/activitati).
Interactivitatea si caracterul relational (interactiune) al spatiului urban, sunt produse si producatoare de calitate.
NORMA
NECESIT.
VALOARE