Lucrrile de la metroul Drumul Taberei Universitate au fost ntrerupte n luna martie, dup ce muncitorii au gsit ruinele unei

crame, n zona Rzoare.

La momentul respectiv, directorul Metrorex, Gheorghe Udrite a declarat pentru Pro Tv, c vestigiile descoperite vor fi valorificate,
declarnd c ruinele nu vor fi demolate, ci vor fi reabilitate, astfel nct n noua sta ie de metrou de la Academia Militar va exista o
cram, unde doritorii vor putea s deguste i s cumpere vin.
"Exist intenia de a fi pstrate, ca i la pivniele identice, de alturi, de la Crama Panduri, a declarat pentruAgerpres MnucuAdameteanu, responsabilul tiinific al antierului arheologic. El a spus c vor cerceta aceast pivni , dup ce se va termina
turnarea peretului mulat de la staia de metrou i, dup ce are sigurana c se poate lucra la apte-opt metri adncime.
"O voi goli, voi vedea ct de mare este i ce se afl n ea i abia atunci voi putea s am o idee format", a spus arheologul.
Gheorghe Mnucu-Adameteanu susine c, potrivit informaiilor preliminare, descoperirile rezultate n urma spturilor la
viitoarea staie de metrou Academia Militar provin de la o pivni de secol XX.
"Am informaii preliminare care s mi permit s datez aceast tehnic", a spus arheologul, care a precizat c, avnd o deschidere
foarte mare, crmida recuperat din bolta descoperit este una de secol XX, fiind vorba de o pivni pentru depozitarea vinului
i nu de un tunel, aa cum au circulat n zon o serie de "poveti cu haiduci ai lui Tudor Vladimirescu".

"Ca n orice poveste, se pare c exist un smbure de adevr. Existau nite pivnie n care se ascundeau aceti haiduci. Din pcate
pentru mine, ca arheolog, aceasta este o pivni nou, de secol XX. (...) Deci nu au cum s fie nici pivnie domneti i nici lucruri
mai vechi, din nefericire pentru mine", a spus Gheorghe Mnucu-Adameteanu.
n cazul n care vor fi descoperite vestigii istorice cu potenial turistic, acestea ar putea fi valorificate, potrivit proiectelor
Metrorex, ns valoarea istoric a acestora va fi dovedit doar n urma unor investigaii ulterioare.
Responsabilii arheologici ai constructorului consider necesar executarea unor sondaje pentru a depista existena altor eventuale
pivnie, unde ar putea fi pericol de prbuire a utilajelor deoarece se lucreaz cu utilaje foarte grele.
nc de la nceputul lucrrilor, autoritile se ateptau la posibile descoperiri arheologice, fiind tiut faptul c n zona Academiei se
aflau Cramele Domneti, construite n vremea lui Tudor Vladimirescu.
Potrivit fostului directorului Metrorex, Gheorghe Udrite, mai multe informa ii despre aceast descoperire vor fi publicate la
sfritul lunii aprilie. Momentan ateptm cu nerbdare valorificarea acestui vestigiu descoperit n subteranul Capitalei.

Crama Pandurilor

Pivnia de secol XX, descoperit n urma spturilor la viitoarea staie de metrou Academia Militar, nu este singura de
acest gen. n anul 2010, n timpul lucrilor pentru amenajarea Grdinii de Var a Restaurantului Casa Latin, a fost scoas la
iveal o relicv a Bucuretiului de altdat o parte din vechile ci de acces subterane din Bucure ti, studiate de marii no tri istorici
i denumite generic TUNELURILE TIMPULUI.

Crama Pandurilor face parte din brlogul de odinioar al haiducilor i a fost folosit pre de un sfert de veac de vesti ii haiduci ai
lui Tudor Vladimirescu Grozea, Zdrelea, Mrunelu i Tunsu.
Restaurat complet, n momentul de fa, Crama Pandurilor i propune s ofere romnilor, dar i strinilor, un meniu bogat,
autentic romnesc, care s aminteasc de mesele de odinioar la care se osptau Tudor Vladimirescu, Iancu Jianu, Gheorghe
Magheru, Petrache Poenaru sau Anghel apte Cai, fiind locul unde, n primul rnd, se poate bea un vin bun, obinuit sau de colecie,
dar i acela n care oaspetele gsete o mncare tradiional romneasc de calitate.

SUBTERANELE
Erau vremuri cand subteranele Bucurestiului erau la fel de circulate ca si strazile sale. Pe aici aveau acces doar cei din familiile mari
ale tarii. In timp, caile tainice ale boierilor au fost pierdute, dar au fost regasite si folosite ca ascunzisuri de raufacatori. Astazi, prea
putin se mai cunoaste despre aceste subterane. Sunt mistere care ne roaga sa le dezlegam pentru a invia o lume apusa.
Istoria Bucurestiului a inregistrat si o latura ascunsa de ochii lumii, pierduta in adancimi care asteapta a fi explorate, desi distruse in
parte de ultima sistematizare. O parte probabil se mai pastreaza in culoarele subterane ale Casei Poporului si ale Centrului Civic.
DRUMURILE SUBTERANE. Din vechime apar povesti despre "drumuri subterane", folosite, ca si
acum, de puternicii momentului istoric si politic. O astfel de "amintire" a fost descrisa de Tudor
Arghezi: "Se povestea ca boierii cu islic si giubele si cucoanele lor, in scurteici de catifea pemb" si
gren se duceau sa petreaca la Manastirea Vacarestilor pe o cale ascunsa de ochii lumii sau de
privirile prevazatoarelor garnizoane turcesti.
Unul dintre putinii martori
Drumul de tunel, luminat cu torta, era destul de lat, de vreme ce oaspetii plecau si ajungeau cu
ramasi din orasul de altadata carata". Ramificatiile aveau iesiri in zona strazilor Negru Voda, Sf. Ion Nou si Piata Unirii, astazi
sistematizate. Era zona vechii Jitnite Domnesti, zona unde camerele si hambarele domnesti,
este Biserica de la Curtea
amenajate incepand cu secolul al XV-lea, au fost intretinute si extinse aproape cu fiecare domnie.
Astfel, dupa sute de ani, au ajuns sa fie doua sau trei culoare subterane suprapuse, segmentate pe
Veche
alocuri de subsolurile si fundatiile constructiilor moderne, ridicate dupa 1850.

Una dintre ramificatii, care pornea din Piata Unirii, se indrepta spre traseul Caii Serban Voda. La mijlocul secolului al XX-lea, aceste
culoare subterane erau ca "doua largi galerii paralele, cu plafoanele in arcade extrem de frumoase", iar "pardoseala era din
caramida subtire, fapt care indica vechimea constructiei", spune un cercetator al subteranelor din
anii 1970-1973, Simion Saveanu.
LOC PENTRU TRIMISII INALTEI PORTI. Marele plan al maiorului Borroczyn de la finele secolului
al XVIII-lea plaseaza in centrul Bucurestilor, deasupra subteranelor, un edificiu denumit Mecet,
unde erau gazduiti trimisii Inaltei Porti. Analizandu-se materialul de constructie a tunelului, "s-a
ajuns la concluzia ca el dateaza din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, ca are o latime de circa 1,5
metri si trece pe sub strada Negru Voda. Pivnitele intalnite in aceasta parte a orasului nu sunt
foarte diferite de cele care se mai afla ascunse sub strazi precum Selari, Smardan, Lipscani si
Soarelui.

Imagine din pivnitele fostei

vistierii domnesti

Daca in Evul Mediu erau folosite fie ca inchisoare pentru functionari domnesti clevetitori sau opozanti politici, fie culoare de fuga
pentru cei avuti, in cazuri de ciuma sau primejdii venite in graba, mai tarziu, catre prima parte a secolului al XIX-lea, culoarele
subterane intra in legenda si folclorul orasului. Ultima lor amintire este legata de faptele unor haiduci, care se foloseau de ele pentru
a scapa de poterele ar-nautilor.
ASCUNZISUL HAIDUCILOR. Barlogul de odinioara al haiducilor se afla sub Soseaua Pandurilor, la 10-15 metri adancime, iar
culoarele sale subterane brazdau cartierul Panduri. Au fost folosite pret de un sfert de veac de vestitii haiduci Tunsu si Grozea.
Cateva informatii despre vechile intrari in subteranele medievale au fost culese la inceputul anilor 70: "Pe strada Razoare, catre
Drumul Sarii, colt cu calea ferata Gara de Nord-Dealul Spirii-Giurgiu (vechea linie ferata), era o carciuma care purta firma La
Cotroceni. Si aici a fost pe vremuri o gura a tunelului, cei doi proprietari greci ai localului amenajand o parte din galerii pentru
depozitarea butoaielor cu vin".

TUNELUL DE SUB PANDURI

Suntem in 1973, data la care, "in curtea caselor din Soseaua Panduri nr. 125, pornea o galerie care se desfacea apoi in alte trei
ramificatii: una trecea pe sub calea ferata, alta pe sub Soseaua Panduri si ultima catre biserica din curtea Palatului Cotroceni.
Potrivit lui Vasile Radu, de la Biblioteca Academiei, care locuia pe Str. Dr. Teohari, "tunelul din Panduri avea bolti atat de largi, incat
ar putea sa mearga pe sub ele un om calare sau care incarcate. Se pare ca aceste galerii corespundeau cu cele din Strada
Cazarmii" (Simion Saveanu).
CARCIUMA DE "LA SORA", ASCUNZISUL RAUFACATORILOR

Subteranele din zona firmei "La Cotroceni" erau folosite la 1973 ca "pivnita pentru bauturi alcoolice". De aici, "haiducii Tunsu,
Zdrelea si Maruntelu cunosteau reteaua de drumuri subterane. Drumul subteran cel mai frecventat de haiduci a fost sub carciuma
La Sora, situata peste drum de Institutul Pedagogic. Dedesubtul ei pornea o galerie ce comunica si cu altele si iesea la mare
departare, intr-o mahala a orasului". Haiducii, raufacatorii erau cei mai informati in privinta acestor subterane. De multe ori scapau
nevatamati din ghearele oamenilor legii ascunzandu-se prin ele.
SISTEMATIZAREA A DISTRUS RETEAUA

Din nefericire, subteranele Bucurestiului au disparut incetul cu incetul, prabusindu-se sub planurile de sistematizare ale regimului
comunist. Puternicii zilelor noastre au si ei subteranele lor. Peste Dealul Spirii si vecinatatile sale troneaza "Casa Poporului", cu
subteranele sale modernizate. O parte misterioasa si interesanta a istoriei a fost ingropata sub visul de marire al unora.