VIDEO Comoara arheologica controversata descoperita pe un islaz din Horezu:

acvila de bronz de 2.000 de ani

Daciana Mitrache,

O acvila imperiala romana din bronz unicat si alte obiecte de tezaur vechi de pana la 2000 de ani au fost gasite
pe un islaz comunal de pe raza localitatii valcene Horezu.

Potrivit edilului Nicolae Sardarescu, cativa localnici din satul Romani-Horezu au descoperit obiectele
intamplator, in urma cu aproximativ o luna, in timp ce mergeau cu vacile la pascut.

Gasirea comorii argheologice a fost semnalata specialistilor, care vorbesc acum despre tezaurul de la Horezu -
Valcea. Piesa de capatai, despre care se crede ca ar fi unicat in Romania, este o acvila imperiala romana folosita
ca stindard de legiunile romane. Astfel de obiecte s-au mai gasit in diverse locuri din lume. In Romania, a mai
fost scoasa la suprafata o singura astfel de acvila, tot din bronz, care se gaseste la Muzeul de Istorie din Galati,
dar este diferita semnificativ de cea de la Horezu.

In afara acvilei, localnicii din Horezu au mai scos la lumina mai multe monede romane, printre care o
tetradrahma si un gordian, un varf de lance si mai multe varfuri de sageti, inele si o toarta de vas.

Contre intre primar si arheologi

In ciuda valorii de patrimoniu deosebita a vestigiilor, primarul acuza ca perimetrul in care au fost descoperite
obiectele n-a fost transformat inca in sit arheologic. Edilul din Horezu s-a aratat suparat de faptul ca, desi
anuntate de descoperire, autoritatile in domeniu nu s-au grabit sa izoleze zona, in asa fel incat sa tina eventualii
curiosi sau cautatori de comori la departare. ,,Am anuntat in urma cu o luna, cand am si predat obiectele celor de
la Muzeu. Am anuntat si verbal si in scris", spune Nicolae Sardarescu, primarul din Horezu.

Specialisti in domeniu consultati de reporterul ,,Adevarul" spun ca tezaurul n-ar fi putut gasi intamplator, ci
doar cu ajutorul unor detectoare de metale. Teoria unei retele de cautatori care lucreaza la Horezu este
alimentata si de diversitatea si perioada mare de timp din care dateaza obiectele gasite, pornind de la secolele II-
I i.Hr. pana in Evul Mediu si chiar din secolul al XIX-lea.

,,Nu este nici un cautator de comori (la Horezu - n.r.). Terenul acela apartine primariei. Oamenii se duc cu vitele
acolo si mai gasesc - ba un inel, ba niste bani, ba alte obiecte", sustine primarul Nicolae Sardarescu.

Tezaurul descoperit la Horezu - Valcea, pe un islaz comunal, se intinde pe aproximativ doua milenii, Foto:
Adevarul

Acvila este intr-o stare excelenta

De cealalta parte, directorul Muzeului Judetean de Istorie ,,Aurel Sacerdoteanu" Valcea, Claudiu Tulugea, spune
ca o periegheza - o cercetare de suprafata, dar cu atentie, a terenului si colectarea materialului descoperit - nu se
poate face decat dupa ce pamantul este uscat, motiv pentru care arheologii n-au inceput inca munca de teren.
Specialistii Directiei de Cultura Valcea declara ca, in scurt timp, vor merge la Horezu cu un arheolog pentru a
delimita zona pe care o indica descoperitorii de artefacte.
Despre Acvila Imperiala Romana din bronz descoperita la Horezu se presupune ca ar data din perioada secolelor
I - II d.Hr.

,,Bucata de picior care nu mai exista va fi refacuta, dupa modelul celuilalt picior. In rest, este completa, intr-o
stare excelenta, avand in vedere vechimea ei. I se va intocmi un dosar de clasare ce va merge la minister si va fi
introdusa in categoria tezaur - ceva exceptional, deosebit de important. Aceste obiecte erau folosite si pe post de
stindard sau de obiect decorativ. Pe spate inca se vad urmele unde se prindea pe varful unei lanci. Daca se
pierdeau astfel de obiecte se desfiinta unitatea respectiva, legiunea romana, asa cum astazi daca o unitate
militara isi pierde steagul se spune ca este capturata", a declarat Claudiu Tulugea, directorul Muzeului Judetean
de Istorie Valcea.

Initial, dupa descoperire, primarul din Horezu a declarat ca doreste sa faca un muzeu, lucru greu sau imposibil
de realizat. Pentru a obtine avizele si autorizarile in domeniu trebuie indeplinite o serie de conditii aproape
imposibile pentru o administratie locala de talia celei din Horezu: de la angajarea unui sir de specialisti
autorizati pana la spatiul adecvat, conditiile climaterice speciale - umiditate, temperatura, lumina - de pastrare a
obiectelor, un anumit numar minim de artefacte care trebuie clasate muzeal, ca sa nu mai pomenim de costurile
foarte mari pe care le implica o astfel de investitie.

,,Putem sa emitem o teorie ca zona a fost locuita, din perioada geto-dacica"

Intrebat despre locul pe care l-ar putea ocupa Acvila Imperiala Romana, in randul tezaurelor pe care le
gazduieste Muzeul Judetean de Istorie Valcea, directorul Claudiu Tulugea ne-a declarat: ,,Se va afla pe locul
cuvenit, dupa cele care au fost deja clasate. Adica noi avem la momentul actual 47 de piese tezaurizate. Ar fi a
48-a.

Daca am clasa-o intr-un topţ Nu poti sa faci un top pentru ca toate sunt importante. Importanta lor nu consta
in valoarea financiara sau valoarea de pe piata cum i se mai spune. Importanta lor este una
istorica, documentara si stiintifica. Prin aceasta acvila se poate atesta zona de unde a provenit...
Nu pot spune nici care sunt primele cinci vestigii de importanta istorica detinute de Muzeul Judetean. Eu, ca
istoric, nu pot sa spun ca una este mai importanta decat alta.

Despre toate obiectele descoperite acum, luate si bagate intr-un anumit context, putem sa emitem o teorie, o
ipoteza, dupa ce se va face o periegheza, o cercetare de teren si va fi declarata zona sit arheologic. Poate vom
descoperi si altceva, putem sa o integram si sa emitem o teorie, o parere cum ca zona a fost locuita, conform
dovezilor care le vedeti, cel putin, din perioada geto-dacica si pana in Evul Mediu tarziu, pana in
Contemporaneitate chiar", ne-a explicat directorul Tulugea.
Model de stindard asemanator celui despre care se banuieste ca va fi gasit la Horezu, modelul se regaseste in
Muzeul Civilizatiei Romane de la Roma; Foto: Adevarul

,,Zona in care au fost gasite a fost un camp de lupta"

Seful Muzeului de Istorie Valcea ne-a mai explicat: ,,Se poate spune apoi, cu certitudine, ca zona in care au fost
gasite a fost un camp de lupta - mai mult ca sigur. Spre exemplu, acest obiect - varf de lance - reprezinta Epoca
Medievala Tarzie. Aceste obiecte reprezinta niste varfuri de sageata, cu canalete pentru scurgerea sangelui. Ati
vazut si dupa cum se ilustreaza in filmele de factura istorica, ca atunci cand erau sagetati majoritatea (ranitilor -
n.r.) rupeau sageata, varful ramanea in corp, pentru ca in momentul in care il scoteau din trup pierdeau sange,
pierdeau putere si mureau.

Aici avem alte varfuri de sageti, de cutite. Acest obiect rotund, urmeaza sa ne dam cu parerea, poate fi de la un
buton, de la un nasture, nu pot sa va spun concret.

Aceasta piesa iarasi este foarte veche - este un inel cu gema. Gema fiind o piatra de chihlimbar. Pe aici a fost
Drumul Chihlimbarului care venea din nordul Europei catre Grecia. Acesta este un inel de factura romana, care
a apartinut, probabil, unui copil, avand in vedere dimensiunile.

Aceasta este tetradrahma de care va vorbeam. Avem aici reprezentat un chip - probabil Regele Filip al II-lea,
pentru ca Alexandru Macedon era putin mai butucanos, pe avers, iar pe revers un calaret.

Tetradrahma este o drahma inmultita cu patru, tetra vine de la patru. Este geto-dacica, copie dupa cele
macedonene. Are intre 11,5 si 11,8 grame probabil, de argint, la fel ca cele din Tezaurul de la Bujoreni - Valcea.
In compozitie are undeva la peste 90 % argint, restul fiind alte metale, precum fierul. Tetradrahmele acestea au
fost facute in numar foarte mare in secolele II - I i. Hr., fiind falsificate de catre geto-daci, dupa cele
macedonene", a mai spus Tulugea.
De la gordian la monede de pe timpul Imparatesei Maria Tereza

Specialistul de la Muzeul Judetean a competat: ,,Aceasta moneda, insa, este mult in urma unei drahme, la prima
vedere pare si scrie si pe ea, este un gordian - o moneda emisa de Gordianus, Imparatul Romei. Avem si o
moneda emisa in perioada lui Marc Aureliu, dar si una din epoca medievala, de pe vremea Imparatesei Maria
Tereza, de la 1750.

Unele dintre ele arata intr-adevar ca monedele de pe salbe. Urmeaza sa vedem cine le-a ingaurit si de ce, daca
au facut parte dintr-o salba s.a.

Explicatii despre vestigiile componente ale Tezaurului de la Horezu oferite de directorul Muzeului Judetean de
Istorie Valcea, Claudiu Tulugea

Spre exemplu, aici avem inele medievale, pentru ca sunt cu dubla toarta de sustinere a pietrei.
Banuiesc ca cel mai vechi dintre inele este cel mic, cu piatra gema. Inca nu le-am expertizat pe toate, urmeaza sa
o facem si sa aflam cu exactitate. Ca si materiale, pot sa va spun ca sunt metalice si din bronz.

Aceasta este o toarta de vas. Ne-am dat seama de acest lucru dupa prindere, dupa suduri, dupa niturile de aici
care intrau in vas", ne-a facut directorul Tulugea o prezentare a tezaurului descoperit la Horezu.

,,Sunt sigur ca in zona se va descoperi mult mai mult"

Primarul orasului - statiune Horezu, Nicolae Sardarescu a mai declarat pentru Adevarul: ,,Stiam ca exista o zona
istorica. Aveam datele din randul satenilor din Romani. Mai departe a fost totul foarte simplu, dupa aceea. Am
discutat cu personale din zona si acestea au venit si ne-au adus obiectele respective.

Toata lumea stia ca zona respectiva este foarte veche, este o zona istorica, si ca acolo a fost asezare dacica si
ulterior romana. Din toate obiectele care ni s-au adus, cea mai importanta este Acvila Romana. Sunt multe si
ideea este ca de aceea am si cerut celor de la Muzeu (Muzeul Judetean de Istorie Valcea - n.r.) si celor de la
Directia de Cultura, si spre surprinderea mea, desi le-am cerut si scris, de atata timp, nu s-a interesat nimeni, si
macar sa izoleze zona, s-o transforme in sit arheologic, sa mai recupereze ceva. Nu intereseaza.

Comoara este ceva, tezaurul altceva. Obiectele identificate sunt din bronz si argint. Valoarea mare este istorica.
Ca or mai fi si alte obiecte, si sunt convins ca sunt, este altceva. Dar stie toata lumea ca a fost asezare foarte
veche acolo. Atat. Sunt asezari vechi, cum spuneti dumneavoastra, si in zonele respective (Ursani - Olari - n.r.),
dar pana acum n-a trecut nimeni sa conserve locurile respective, de ani de zile, macar o data, pe la Olari sau prin
celelalte zone. Dar nu mai conteaza", mai spune Sardarescu.
Replica din fotografie, unui stindard apartinand legiunilor romane, se afla la Muzeul Judetean de Istorie Valcea,
Foto: Adevarul

Cei care au facut descoperirea vor sa ramana anonimi

Edilul din Horezu ne-a mai declarat: ,,Eu sunt curios cat au de gand sa astepte pana delimitam zona si s-o
declaram ca sit arheologic. Eu nu am spus ca ma astept sa lucreze, nici macar sa cerceteze, ci doar sa delimiteze
si sa izoleze zona si s-o declare sit arheologic, ca sa poata sa ia masuri ulterior, daca se intra in zona respectiva
si se cauta (de catre cautatorii de comori n.r.)...

Sa inteleg ca vor veni in scurt timp ca urmare a activitatii dumneavoastrac Eu mi-am facut datoria instiintandu-i,
solicitandu-le expres sa declaram zona respectiva de importanta istorica. Sunt sigur ca in zona se va descoperi
mult mai mult", ne-a mai precizat primarul Nicolae Sardarescu.

Pentru a se face o cercetare in zona este nevoie de prezenta celor care au descoperit obiectele, pentru a arata
exact locul specialistilor. Edilul a declarat pentru Adevarul ca este vorba despre mai multe persoane, in timp ce
conducerea Directiei Judetene pentru Cultura Valcea sustine ca in procesul verbal de predare-primire a
obiectelor, intocmit lacunar, nu se vorbeste decat de o persoana, care doreste sa-si pastreze anonimatul.

Mai mult, cand am pomenit de ce urmeaza sa se faca, edilul ne-a declarat: ,,Pai suntem noi aici si stim, deci nu
sunt probleme".

O alta zona cunoscuta ca sit arheologic - punctul Olari, cu vestigii vechi de cinci milenii

Legea spune insa ca cei care au gasit obiectele trebuie sa indice exact zona, nu altcineva.
Specialistii in domeniu se feresc, din mai multe motive, sa vorbeasca despre acest Tezaur, ca despre oricare
altul, pana nu au niste date concrete, niste dovezi expertizate de specialisti. Am reusit cu putinele de informatii
stranse sa creionam cat de cat niste fapte.
Primarul din Horezu pomeneste despre zona Romani cunoscuta ca fiind ,,foarte veche", ,,istorica", ,,dacica" si
apoi ,,romana", dar in documente ea nu se regaseste. In apropiere, dar in cu totul alt sat, aflat oarecum intr-o
directie opusa, se stia despre existenta unui sit arheologic, care insa nu a fost cercetat pana acum. Este vorba de
satul Olari unde, in urma cu cateva decenii, au fost gasite niste vestigii istorice, care l-au determinat pe
directorul Petre Bardasu al Muzeului Judetean de la acea vreme sa claseze zona ca fiind de interes arheologic si
prin urmare protejata.

Potrivit documentelor, situl arheologic despre care vorbesc specialistii este asezat in punctul Olari, intre satele
Olari si Ursani, iar ca datare s-au descoperit vestigii din secolele II - III d. Hr., din Epoca Romana, din secolele
II - I i.Hr. din Cultura geto-daca, precum si din perioada 3500 - 1200 i.Hr. , din Epoca bronzului.

Descoperirile de luna trecuta provin dintr-o alta asezare, despre care pana acum nu se cunostea nimic la nivelul
celor care se ocupa de cercetari.

,,Daca nu se misca mai repede, s-ar putea sa caute altii"

Pe de alta parte, tot legea spune ca primariile sunt obligate sa sprijine financiar cercetarea arheologica in zona.
Despre acest aspect, edilul ne-a declarat: ,,Nu e adevarat. Nu stiti bine. Regula este urmatoarea: dupa ce se
stabileste (delimiteaza - n.r.) care este situl arheologic exista atat Directia de Cultura, facultatile de Arheologie,
directie la nivel guvernamental interesata de asa ceva (descoperiri istorice - n.r.). Nu vin la solicitarea noastra,
pentru ca in cazul asta situl arheologic nu mai este al nostru, ci al lor.

Din obiecte n-am putut sa pastram unul, ca am fi facut muzeu la Horezu. Acestea pleaca toate la Muzeul
Judetean si la Muzeul National de Istorie. Pentru ca o parte sunt de interes national si nu numai, cum este pajura
aceea care mai exista una singura pe teritoriul Romaniei la ora actuala. Mi asa mi-a spus directorul Muzeului de
Istorie. Ca mai este una singura, de acest gen... S-or fi gasit intre timp si altele...

Daca vor sa protejeze bine, daca nu - este problema lor. Eu mi-am facut datoria. Vreau sa va spun ca daca nu se
misca mai repede s-ar putea sa caute altii si ce-or sa gaseasca sa nu ne mi aduca noua aici", ne-a mai spus edilul.
Tetradrahma descoperita la Horezu, Foto: Adevarul

Valcea nu se regaseste pe lista de zone cu regim arheologic prioritar

In OG 43/2000, in capitolul destinat atributiilor autoritatiilor administratiei publice locale in domeniul

patromoniului arheologic se spune, printre altele, ca acestea asigura protejarea patrimoniului arheologic rezultat
ca urmare a cercetarilor arheologice sistematice sau preventive si a descoperirilor arheologice intamplatoare,
alocand resurse financiare in acest scop; cuprind in programele de dezvoltare economico-sociala si urbanistica,
respectiv de amenajare a teritoriului, obiective specifice privind protejarea patrimoniului arheologic; aproba
documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism.

Aceeasi legislatie spune ca primarul dispune suspendarea autorizatiei de construire si oprirea oricaror lucrari de
construire sau de desfiintare de constructii, in situatia descoperirii de vestigii arheologice ori de alte bunuri
pentru care s-a declansat procedura de clasare, anunta in cel mai scurt timp serviciul public deconcentrat al
Ministerului Culturii si Cultelor si organizeaza paza descoperirilor arheologice intamplatoare; asigura paza si
protectia descoperirilor arheologice aflate in proprietate publica.

Pe scurt, in prima faza, administratiile publice locale sunt obligate sa asigure din bugetul localitatii sume
prevazute special pentru cercetarea arheologica, iar ulterior, daca se demonstreaza ca este vorba despre o zona
importanta si prioritara, abia atunci vin sume prevazute in bugetul de stat.

Pe lista de zone prioritare din acest moment nu se afla judetul Valcea cu nici una din locatiile unde se fac
cercetari arheologice. ,,Finantarea cercetarii arheologice, a conservarii, restaurarii si punerii in valoare a siturilor
din zonele de interes arheologic prioritar se face de la bugetul de stat prin bugetul alocat Ministerului Culturii si
Cultelor."

Acvila de la Horezu ar putea demonstra ca in zona s-au dat lupte intre daci si romani
Prezenta acvilei la Horezu ar putea demonstra ca au avut loc lupte in zona, cunoscandu-se regimul
special pe care legiunile romane le acordau acestor simboluri, dar mai spun tot specialistii ca este foarte greu de
atribuit simbolul uneia sau alteia dintre unitatile romane.

In Romania, pana acum, in afara Acvilei Imperiale Romane de la Horezu mai exista una singura de acelasi tip.
Celelalte sunt de alt gen, cum este cea descoperita la Apulum Alba Iulia unde, in zona centrala a basilicii din
castrul roman, pe langa o serie de inscriptii cu liste de soldati, s-a gasit si o acvila sculptata in marmura, care
reprezinta tot un vultur cu aripile deschise. Materialul este diferit, ca si destinatia, plus ca la Apulum acvila
descoperita este fragmentara.

Purtator de stindard, Foto: Adevarul

Vulturul din bronz din ,,Oltenia de sub munte" ar putea sa puna zona pe harta marilor descoperiri

In lucrarea ,,Totul despre armata romana", a lui Adrian Goldsworthy se vorbeste despre importanta stindardelor.
Spre exemplu, nu orice legiune romana avea dreptul de a-si alege ca simbol vulturul, acesta reprezentand
,,obiectul unei veneratii deosebite". De aceea, spre exemplu, in perioada romana, legiunile romane aveau drept
simbol diferite animale precum taurul sau leul.

,,Traditia ca fiecare centurie dintr-o legiune sa aiba propriul stindard pare sa se fi pastrat in toata perioada
principatului. Desigur, fiecare centurie a continuat sa aiba un stegar, care era unul dintre principales, si se
presupune ca acesta chiar purta un stindard", se mai arata in aceeasi lucrare, care pomeneste despre vulturi din
argint sau aur, sau placati cu aur, desi la Horezu s-a descoperit unul din bronz.

In loc de concluzie, romanii, a caror armata era organizata in legiuni, aveau cate un drapel pentru fiecare legiune
in parte. Acvila romana, prezenta in varful lancii, de care era prinsa panza drapelului, a cucerit lumea.

O acvila, cu cruce in cioc, este prezenta si pe stema Romaniei, care inglobeaza simbolurile heraldice ale
provinciilor tarii noastre.