Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
UN ADEVARAT FIASCO!
fost descoperit n
dezvluite! Dezastrul va
veni...
Sponsorizat de
n urm cu zece ani, profesorul de istorie Dumitru Ioni a redeschis n lumea tiinific o
disput nc netranat asupra celei mai vechi scrieri din lume, printr-o descoperire
arheologic fcut n judeul Neam. n iarna anului 2004-2005, el a gsit n albia rului
Bistria, n punctual Vadu Ru, din comuna Farcaa, circa 300 de pietre, din care 120 erau
acoperite cu un strat de lut ars, pe care erau nsemnate mai multe simboluri stranii.
Profesorul Ioni susinea c piesele sunt similare cu cele trei tblie de la Trtria
(judeul Alba), descoperite n 1961 de cercettorul clujean Nicolae Vlassa, piese certific
existena unui centru de scriere protoliterar pe teritoriul Romniei. Pe tblie sunt
incizate o serie de semne figurale abstracte. Asemnarea cu cele descoperite la Trtria
tocmai aici se produce.
Asta m-a fcut s leg descoperirea de la Vadu Ru celei din Alba i de aici ideea unui alt
centru cultural, ce comport un stadiu precursor al scrierii sumeriene datat pe la 3300
nainte de Hristos, susinea Dumitru Ioni n Monitorul de Neam. Dat fiind numrul
mare al artefactelor gsite, profesorul de istorie aprecia c n zon a existat un atelier
neolitic n care au fost confecionate aceste pietre acoperite cu lut ars.
Conform primelor concluzii care s-au tras dupa descoperirea facuta, obiectul ar avea o
vechime oarecum egala cu cea a OZN-ului pietrificat, adica de aproximativ 2.000 de ani,
iar menirea sa initiala a fost, cel mai probabil, de folosire ca obiect de cult.
Asemanarea izbitoare cu Sfinxul din Bucegi este insa de natura sa intareasca o ipoteza
care, ani la rnd, a ramas doar la stadiul de simpla presupunere: aceea ca si
binecunoscutul Sfinx, la rndul lui, a fost sculptat in mod constient, cu scopuri inca
necunoscute, servind mai apoi drept model pentru unele copii facute de civilizatiile
existente cu mii de ani in urma, pe teritoriul actual al tarii noastre.
Descoperirile facute in acelasi perimetru nu pot fi doar simple coincidente. Ceahlaul era
considerat, cu mii de ani in urma, munte sfnt si salas al zeului Zamolxis. Poate ca
civilizatiile de atunci, umane sau chiar extraterestre, ne-au lasat mesaje pe care trebuie
acum sa le descifram, a spus profesorul Dumitru Ionita.
Tablite scrise, vechi de 7.500 de ani
Anul trecut, exact in acelasi sit arheologic de la Vadu Rau, profesorul Ionita a mai gasit un
obiect pietrificat, cu greutatea de 6 kilograme si inaltimea de 37 de centimetri, care
seamana leit cu craniile extraterestrilor ce au facut obiectul controversatului si multmediatizatului incindent petrecut la 7 iulie 1947 la Roswell, in New Mexico, SUA.
Tot in situl de la poalele Ceahlaului, Dumitru Ionita a mai descoperit nu mai putin de 120
de tablite din lut ars, inscriptionate cu simboluri protoliterate imagini reprezentnd
forme primitive de scriere ale populatiei din perioada neolitica. Tablitele protoliterate
descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada anilor 5.500 I.H. si sunt
identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele de la Tartaria (judetul Alba), din Insula
Pastelui si din anticul Sumer.
Deosebirea uimitoare este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate pna recent a
constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin 1.000 de ani mai noi
dect cele descoperite in Neamt. Dumitru Ionita este doctor in istorie, filosofie si drept
international. Locuieste in localitatea nemteana Farcasa si activeaza ca profesor de stiinte
socio-umane, la liceul din Borca.
In palmaresul descoperirilor sale pe care, de altfel, le-a si
strns intr-o impresionanta si inestimabila colectie sunt incluse sceptrul voievodal
ceremonial al lui Stefan cel Mare, sigiliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru,
paftalele lui Petru Rares, blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta
cartografului Ortelius, in care apare pentru prima oara Dacia pe globul pamntesc.
n decursul anilor, erodarea malului drept al Bistriei a continuat, prilej cu care au tot ieit
la iveal alte cteva zeci de asemenea tblie, numrul lor ajungnd la 120, toate
purttoare ale unor nsemne protoliterate, dup cum crede profesorul Ioni.
Unele dintre ele sunt confecionate din lespezi de piatr de form rectangular, peste
care s-a aternut un strat fin de argil, care a fost incizat cu semne dintre cele mai
variate. Printre ele se afl i un pandantiv amulet, similar aceluia de Trtria, care are
dou orificii de prindere, ne-a declarat profesorul Ioni.
Viitura, aa cum artm mai sus, a scos la iveal, n acelai punct, alte cteva zeci de
asemenea tblie incizate, pe care au aprut, ca element de noutate, grupuri de
semisfere, care au pe bolta lor unul, dou, trei sau patru linii. Greutatea tblielor difer,
ea fiind cuprins ntre 100 i 500 g.
Din cele observate, s-ar putea spune c pe vatra acestui atelier se afla o cantitate
impresionant de material care urma a fi prelucrat i probabil, incizat. Acest fapt m-a
fcut s cred c avem de-a face cu un atelier care fusese prsit n grab, din motive
obscure: fie din cauza unei calamiti naturale, fie din cauza migraiei unor triburi
neolitice, ne-a mai spus Dumitru Ioni.
O parte din tbliele de pe Bistria sunt aproape identice cu cele de la Trtria
Domnia-s este de prere c o parte din aceste tblie sunt relativ identice cu cele
descoperite de arheologul Nicolae Vlassa n anul 1961 la Trtria, judeul Alba, care
aparin culturii neolitice Vinca, datate, pe baza de Carbon 14, ca fiind realizate n
perioada 6.500- 6.000 i.Hr.
Emit supoziia c la Vadu Ru a existat n mod cert un atelier de confecionare a acestor
artefacte, care apoi se rspndeau ntr-o vast arie geografic, ajungnd pn n vestul
actual al Romniei sau chiar pn n Insula Patelui. Dimensiunile tblielor variaz ntre
13,5 cm n lungime, respectiv 7-8 cm n lime, mai spune profesorul Ioni.
Prof. univ. dr. Vasile Boroneant: Este foarte posibil ca la Vadu Ru s fi existat
un depozit
Fr a fi specialiti, putem s ne dm seama c avem de-a face cu o descoperire de o
importan cu totul special. De aceea, am cerut i prerea unui cercettor care a avut
ocazia s vad cteva fotografii ale acestor misterioase tblie.
Este vorba de prof. dr. Vasile Boroneant, binecunoscut arheolog, care, timp de mai muli
ani, a cercetat situl arheologic de la Schela Cladovei i pe cel de la Chitila, unde au fost
fcute descoperiri senzaionale, care atest existena pe acele locuri a unora dintre cele
mai vechi culturi materiale i spirituale din Europa.
n legtur cu aceste tblie, domnia-sa ne-a declarat: Modelul era n epoc. Motive
asemntoare au fost descoperite n spaiul nostru i la Vidra, i la Chitila i n alte locuri.
Ele se aseamn cu cele din Mesopotamia. Este foarte posibil ca acolo, la Vadu Ru, s fi
existat un depozit. Trebuie ns fcute cercetri serioase pentru a putea emite o ipoteza
corect.
Asemenea elemente de decor vin chiar din Paleolitic, unde aceste elemente constituiau
modaliti de comunicare folosite de iniiaii epocii. Le regsim i astzi, dei sensul lor nu
mai poate fi desluit, pe costumele populare, pe custuri, pe produse casnice
gospodreti, pe unelte etc. Ele sunt specifice numai spaiului carpato-dunrean.
Trtria demonstreaz c scrisul a aprut n sud-estul Europei, nu n Sumer
Aa cum arat artefactele de la Vadu Ru, se poate observa asemnarea lor izbitoare cu
tbliele de la Trtria. Povestea acestora din urm a trezit, n timp, deopotriv,
entuziasm, dar i multe reticene, n aa fel nct, dei probe indubitabile atest vechimea
lor, nc mai sunt sceptici care nu vor s accepte realitatea.
De altfel astzi, foarte puini specialiti romni se mai ncumet s discute deschis despre
aceast unic descoperire. O fac ns cercettorii strini, crora nu le este nici ruine, nici
team s afirme deschis c prima scriere a omenirii a aprut n sud-estul Europei i nu n
Mesopotamia, cum se credea pn acum.
Ei au n vedere cnd susin acest lucru, att artefactele de la Trtria, ct i alte dou
descoperiri: cea de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, unde pe o colin, ntr-un nivel
neolitic corespunztor mileniului III i.Hr., au fost gsite cteva sigilii de lut, printre care
unul rotund, cu pictograme gravate ntr-un mod semntor celor de la Trtria, i cea de
la Gracianita, din nord-vestul Bulgariei.
Acolo, s-au descoperit dou platouri mici. Pe fundul unui dintre ele este redat o
reprezentare schematic antropomorf, iar cel de-al doilea prezint o form de scriere
foarte apropiat de cea de pe sigiliul de la Karanovo i de cea de pe una dintre tbliele
de la Trtria.
Arheologul britanic Colin Renfrew, care a efectuat spturi tot n Bulgaria, la Sitagroi,
susine aceast ipotez. Apoi, celebrul profesor arheolog italian Marco Merlini, director al
Prehistory Knowledge Project, membru al World Rock Art Academy Italia, care, mptimit
de miracolul de la Trtria, a cutat i a descoperit oasele gsite de Vlassa mpreun cu
cele trei tblie.
In cazul in care ar fi descifrat, textul ar putea oferi informatii despre viata si cultura celor
care au trait pe aceste locuri cu mai bine de o mie de ani in urma. Dumitru Ionita este
doctor in istorie, filosofie si drept international. Locuieste in Farcasa si este profesor de
stiinte socio-umane, la liceul din Borca.
In palmaresul descoperirilor sale sunt incluse sceptrul voievodal ceremonial al lui Stefan
cel Mare, sigilliul din aur al lui Cuza, icoana lui Daniil Sihastru, paftalele lui Petru Rares,
blazonul familial al domnitorului Mihail Sturdza si harta cartografului Ortelius, in care
apare pentru prima oara Dacia pe globul pamntesc.
Pe teritoriul comunei Farcasa, in situl arheologic deschis la poalele Ceahlaului, in punctul
denumit Vadu Rau, profesorul a gasit nu mai putin de 120 de tablite din lut ars,
inscriptionate cu simboluri protoliterate -imagini reprezentnd forme primitive de scriere
ale populatiei din perioada neolitica.
Tablitele protoliterate descoperite de profesorul Ionita s-au dovedit a data din perioada
anilor 5.500 inainte de Hristos si sunt identice, ca forma si mod de exprimare, cu cele din
anticul Sumer. Deosebirea este insa aceea ca tablitele sumeriene, considerate
actualmente a constitui prima forma de scriere din istoria omenirii, sunt cu cel putin
1.000 de ani mai noi dect cele descoperite la Farcasa.
Acest lucru dovedeste, in mod indiscutabil, faptul ca primele scrieri din lume au aparut
la noi si nu in alta parte a globului pamntesc, a afirmat istoricul Ionita. El a mai spus ca
va face toate demersurile pentru a ni se recunoaste acest lucru pe plan international.
Piatra misterioasa de pe Valea Bistritei
In anul 1717, tarul Petru cel Mare, aflat in vizita la catedrala din Rheims, a descoperit un
fapt uimitor: regii Frantei erau incoronati, de sute de ani, depunnd juramntul pe o
Evanghelie scrisa partial in limbaj glagolitic, mostenita de la primul rege francez crestinat,
Clovis. Tarul Petru a descifrat cu usurinta textele scrise intr-o limba asemanatoare celei
slavone.
In cazul pietrei descoperite in Muntii Neamtului, lucrurile sunt insa mai complicate, fiindca
literele glagolitice sunt insotite de simboluri misterioase, formnd mesaje de sine
statatoare. In opinia profesorului Ionita, acest fapt ar putea fi explicat prin aceea ca, in
urma cu peste o mie de ani, locuitorii acestor tinuturi au incercat sa imbine alfabetul
glagolitic care tocmai se raspndea, cu propria lor forma de exprimare scrisa, datnd din
vremea geto-dacilor.
O desoperire asemanatoare a mai fost facuta, pe teritoriul tarii noastre, doar la Basarabi,
in judetul Constanta, unde a fost scos la lumina un complex rupestru sapat intr-un masiv
muntos de creta. In lume, se mai pastreaza de asemenea sapte manuscrise glagolitice,
adevarate opere de arta in opinia profesorului Ionita, printre acestea numarndu-se cele
de la Vatican, Athos si Sinai.
Dat fiind faptul ca scrierea glagolitica a fost folosita in exclusivitate doar pentru textele si
mesajele cu caracter religios, piatra descoperita pe Valea Bistritei ar putea reprezenta fie
un monument funerar al vreunui conducator, fie un altar de inchinaciune al crestinilor
timpurii de pe meleagurile noastre.
Facem in continuare cercetari in zona si mai ales ne straduim sa descifram textul sapat
in piatra, fiindca descifrarea acestor grupuri de litere ce contin un mesaj evident, ar putea
elucida aspecte inedite cu privire la istoria veche a Romniei, a spus Dumitru Ionita.
Monumentul, dinamitat de cautatorii de comori
Vestigiul cu inscriptii glagolitice, datnd dupa primele estimari ale profesorului Ionita cel
putin din secolele IX-X, nu a scapat insa manifestarilor barbare ale oamenilor timpurilor
noastre. Dupa ce au aflat de descoperire, ctiva localnici au dinamitat pur si simplu blocul
de piatra, in speranta ca sub ea vor gasi ingropate comori.
nceputul lunii august aduce n fiecare an grupuri de turiti care urc pe muntele Ceahlu cu
un scop precis, s asiste la un fenomen unic n lume, care pentru cunosctori, face Romnia mai
interesant dintr-un anumit punct de vedere dect Stonehenge sau chiar piramidele egiptene.
Vorbim tot despre o piramid. Mai exact, holograma uneia. Sun a film tiinifico-fantastic, dar
trebuie s tii c aceast hologram poate fi vzut doar n primele zile ale lunii august n
masivul Ceahlu. i nu de oriunde.
Acolo, la rsrit, stncile formeaz nite umbre care, cu ajutorul norilor de cea, formeaza
imaginea 3D a unei piramide perfecte. Nu este singurul mister al acestui munte, intrat n
mentalul colectiv, deloc ntmpltor, drept muntele sfnt al romnilor. Mai mult, printele
Ioanichie Blan considera c, dup Muntele Athos, Ceahlul este al doilea munte sfnt al
cretintii ortodoxe, fapt dovedit de susinut activitate monahal desfurat pe acest munte
cu cea mai bogat toponimie cretin ortodox din Romnia. Toate acestea arat c aici a avut
loc un transfer de sacralitate de la dacii zamolxieni la cei cretini ortodoci, ceea ce impune
celor ce l viziteaz un respect cuvenit attor milenii de sacralitate.
Vrful Toaca , modelul piramidei lui Keops?
Tratamentul care va vindeca varicele n cel mai scurt timp. Metod uoar
Sponsorizat de
Doi cercettori romni, soii icleanu, au fcut tot felul de cercetri interdisciplinare i au ajuns
la o concluzie surprinztoare: piramidele egiptene au aceleai caracteristici i principii
constructive ca i vrful Toaca, care nu este dect o piramid construit cam cu 10.000 de ani
nainte de cele egiptene! Geometric, vrful este constituit la partea inferioar dintr-un trunchi
de piramid continuat cu un vrf piramidal teit. Primul semn de ntrebare l-a ridicat baza
absolut ptrat a trunchiului de piramid, cu latura de 296 de metri, nlimea total a acestei
forme de relief fiind astzi de 107 metri. n al doilea rnd, este aproape imposibil ca dou creste
s se intersecteze, n mod natural, la exact 90 de grade. i nu n ultimul rnd, unghiul pantei de
pe partea de Nord a vrfului (mai ferit de eroziune dect celelalte) este de 52 de grade, acelai
ca i la faimoasa piramida a lui Keops. Plecnd de la acest unghi, s-a fcut reconstituirea
piramidei, aa cum arta ea iniial. Similitudinile cu piramida lui Keops snt tulburtoare:
construcia egiptean are una din fee aproape perpendicular pe direcia Nord, iar faa
similar a vrfului Toaca se abate cu doar 13 grade de la aceeai direcie, raportul ntre
lungimea laturii i nalime, folosit de arhitecii egipteni, are aceeai valoare cu cea n care se
ncadreaz i piramida reconstituit pe Toaca. Practic, vrful Toaca, reprezint o piramid cu
baza ptrat, form de extrem raritate n natur, cu latura avnd lungimea dubl fa de
piramida lui Keops i cu unghiul pantei vestice cu doar 1 diferen comparativ cu aceai
piramid. Piramida lui Keops se nscrie perfect ntr-o reconstituire a piramidei iniiale de pe
Toaca. Egiptenii au construit mai nti piramida n trepte, apoi aa-numitele piramide strmbe,
apoi pe cele drepte. Toate cele trei modele se regsesc pe Toaca. Modelul piramidei ar fi putut
circula similar cu motivul spiralei de pe obiectele de ceramic, acesta, potrivit unor cercettori,
pornind din zona dunrean, a trecut n Creta i dup 3000 de ani a ajuns n Egipt, spune
Ioan icleanu. Numele vechi al Ceahlului, Pion, este la fel de interesant ca etimologie.
Locuitorii de la poalele muntelui l pronun Pion sau Peon. Utiliznd semnificaia din egipteana
veche a cuvintelor: pi- casa (vezi G. Rachet, 1970) i on-coloana (Biblia, Iesirea, 1, 11), Pion ar
putea nsemna Casa Coloanei, adic exact ce par s reprezinte complexul Toaca (casa)
Panaghia (coloana). Holograma i Calea Sacr Un alt argument i poate cel mai
important, dar de data aceasta innd ntr-o oarecare msur de miracol, const n faptul c n
prima decad a lunii august, la rsritul Soarelui, umbra vrfului piramidal Toaca, combinat
cu umbra vrfului Piatra Ciobanului, formeaz, timp de peste 80 de minute, o hologram
natural cu aspect de piramid perfect. Prin unicitate i mreie, fenomenul constituie, fr
ndoial, din cele mai vechi timpuri, o autentic hierofanie i, dup opinia noastr, constituie
principalul motiv pentru desfurarea, n timpul apariiei sale, n prima decad a lunii august,
a Srbtorii Muntelui, o srbtoare uranian, cu o vechime posibil mai mare de 5.000 de ani
(peste care s-a suprapus o srbtoare cretin. Doar doi muni din Romnia au srbtoarea
lor, Ceahlu i Gina. Ziua Muntelui, organizat n fiecare an pe 6 august n Ceahlu, are o
semnificaie ce se pierde n negura timpurilor i a ajuns fie confundat cu Schimbarea la fa,
srbtorit de ortodoci la aceeai dat. Oamenii pleac de cu noapte, pentru a ajunge n vrf
dimineaa, cnd rsare soarele. nainte de apariia piramidei hologram, un alt fenomen optic
se produce n Ceahlu, poate chiar mai important dect ea. Este de mai scurt durat i const
n apariia spre vest, pentru cteva minute, a mirificei Ci a Cerului. Datorit jocului de lumini
i umbre din primele minute ale rsritului, umbra vrfului se proiecteaz pe cer pierzndu-se n
adncimile acestuia, astfel nct pare c ntre cer i pmnt s-a deschis un imens i nesfrit drum
ntunecat mrginit n stnga de un parapet luminos. Este sigur c aceast sublim cale celest
a fost observat de oamenii muntelui, n special de sacerdoi din cele mai vechi timpuri.
Salasul zeilor
comparat cu Muntele Athos Geograful antic grec, Strabon, povestea in scrierile sale
despre muntele sfnt Kogaion, unde traia marele preot Zamolxis, devenit, mai apoi, zeu
suprem al dacilor locuitori pe acele meleaguri.Legenda spune ca Dochia, fiica lui Decebal,
a ales drept loc de refugiu din calea romanilor acelasi Ceahlau al zeului Zamolxis.
impresurata de ostile imparatului Traian, ea s-a rugat divinitatii si s-a prefacut in stana de
piatra. Stnca Dochiei strajuieste si astazi masivul, fiind considerata de unii cercetatori ca
fiind o creatie a minii omenesti, asemeni Sfinxului. Martial povesteste despre muntele
cel faimos din tara hyperboreenilor (identificati a fi stramosii nostri daci n.r.) unde zeii
olimpici se legasera cu juramnt in fata altarului cel mare sa lupte contra gigantilor. La
spusele grecului se adauga o legenda care circula si azi printre localnicii de la poalele
Ceahlaului si care istoriseste ca plaiurile acestuia au fost locuite cndva de un neam de
uriasi, grozav de inalti si de tari, care au fost in cele din urma infrnti de urgia cereasca.
Cercetarile arata ca, poate deloc intmplator, aici s-a facut reala tranzitie intre religia
pagna si crestinismul de la noi, pe Ceahlau fiind ridicate unele din primele altare
crestine din tara noastra. Astazi, prin numarul impresionant de biserici si de manastiri
inaltate pe cuprinsul lui, Ceahlaul este considerat drept al doilea munte sfnt al
crestinatatii ortodoxe, dupa Athos. si poate ca acest lucru nu a fost deloc intmplator.
Poate ca primii crestini din tara noastra s-au conformat unei porunci biblice in care li se
spunea sa ridice, pe Ceahlaul considerat sfnt, locuri de inchinare catre Dumnezeu.
Fiindca in Biblie, Dumnezeu i s-a aratat lui Ghedeon si i-a spus sa ridice altarul Sau pe
stncile muntelui, in locul altarului lui Baal si-al stlpului acestuia de inchinaciune
(Judecatori -6, 25). Astazi, pe Ceahlaul zilelor noastre, una din frumusetile naturale
admirata cu prisosinta de turisti este locul numit Altarul lui Ghedeon, sau Piatra Lata a lui
Ghedeon. Iar numele strabun al Ceahlaului este Pion, sau Peon, cuvnt care provine din
greaca veche si care, in traducere, inseamna casa stlpului cu referire la stlpii de tip
vorba de un obiect neidentificat aflat in zbor sau de o simpla reflexie optica. Alti localnici
declara, cu mna pe inima, ca vad deseori fsii de lumina strabatnd padurile Ceahlaului.
Calugarii de la Schitul Durau fac afirmatii asemanatoare, sustinnd ca vad, in miez de
noapte, cnd se duc la rugaciune, ploi de luminite albastre pogorndu-se deasupra
piscurilor muntelui. Ei spun ca acest lucru este harul lui Dumnezeu, care ii indeamna la
credinta pe monahii tuturor manastirilor ce impnzesc masivul Ceahlau. Zona
Ceahlaului, vizitata de extraterestri In vara acestui an, la Trifesti, localitate aflata in
zona in care poalele Ceahlaului se pierd pe coame de dealuri, au aparut peste noapte nu
mai putin de cinci cercuri perfect trasate pe islaz, sub forma unor inele, fiecare avnd, cu
o regularitate uimitoare, diametrul de 20 de metri si grosimea de 50 de centimetri.
Incredintati ca satul lor fusese vizitat de OZN-uri, oamenii locului si-au facut cruce, apoi
au chemat autoritatile si specialistii in domeniu. La fata locului au venit reprezentanti ai
Agentiei pentru Protectia Mediului si ai organizatiei Romanian UFO Network. Acestia au
luat probe ale solului ars, au facut masuratori, analize si fotografii, insa nu au reusit sa
dea o explicatie plauzibila fenomenului. Faptul a fost catalogat ca inexplicabil, la fel cum
au fost, sunt si inca vor fi catalogate toate celelalte fenomene care fac din Ceahlau si din
imprejurimile sale un veritabil tarm al misterelor de nepatruns.
Doua persoane sustin ca au intrat sub Masivul Ceahlau!!!
Profesorul Constantin Bursuc afirm c a ptruns ntr-o vast reea de galerii subterane
artificiale. Exist o reea de tunele fizice, reale, sub toat Romnia. Eu am cartat, prin
msurtori la faa locului, doar unele dintre aceste ci de comunicaie subterane, care se afl la
4-5 km adncime sub pmnt, afirm profesorul Constantin Bursuc. Deocamdat domnia sa
nu poate spune cu precizie cine i cu ce scop a fcut aceste construcii misterioase, dar continu
cercetrile, urmnd a face publice rezultatele obinute. Susine ns c n realizarea acestora
sunt implicate inteligene din alte lumi din Univers sau din alte dimensiuni spaio-temporale.
Profesorul relateaz: Am fost contactat de anumite entiti subtile din Univers care mi-au
comunicat c trebuie s facem un sistem de semnalizare pentru aterizarea navelor extraterestre
de mare capacitate, s-i zicem un fel de aeroport aerospaial. Pentru a ndeplini acest lucru, mi
s-a permis s pot face decorporalizri i salturi n spaiu i timp. Am nceput investigaiile n
urm cu trei ani, timp n care am fost nsoit de dou entiti terestre care au contact
permanent cu civilizaiile extraterestre. Nu putem publica momentan detaliile tehnicilor de
dedublare, nici informaii despre entitile respective sau despre locaiile exacte unde se
desfoar cercetrile. Printre preocuprile profesorului i ale entitilor care l ghideaz se
afl i localizarea reelei de tuneluri din subsolul Romniei.
Labirintul subteran
Tratamentul care va
vindeca varicele n
cel mai scurt timp.
Metod uoar
Albirea dinilor n
condiii casnice! Un
zmbet de milioane
ntr-o singur zi!
Arztor de grsimi!
Unicul mod de a
scpa de grsimea
de pe burt i talie.
CLIC
Scap de
Tratamentul care va
MONTURI! Metod
vindeca varicele n
nou! Fr operaie!
DUREREA va nceta
Metod uoar
Romanii au aflat
Am tratat montul
simpli pentru a
de grsime? 12 kg
ce trebuie sa faci, e
scpa de el
sa...
PERMANENT!
Sponsorizat de
Am nceput cercetrile din Suceava, unde se afl o poart de intrare spre aceste construcii.
Trebuie s v spun c exist, la 5km sub pmnt, un Centru spiritual, n care am avut acces
numai n urma unei comenzi speciale, transmis de entitile care m-au nsoit, a precizat dl
Bursuc. Apoi, a descris o sal imens, luminoas, cu pereii din bazalt lustruit, luminesceni i
cu un soare mare, de aur, pe peretele dinspre rsrit.
Profesorul susine c a intrat efectiv (nu prin dedublare) ntr-un tunel din Ceahlu, nsoit fiind
pn la intrare de prof. Traian Stnciulescu, director tehnic la Institutul de Inventic, filiala
Iai. Tunelul respectiv era n pant, avea cam 10m lime i 15m nlime, cu bolt, iar n el
gravitaia se anula parial, astfel c deplasarea n interior se fcea n salturi.
Acest fenomen, pe care nu l poate explica deplin, i-a permis s parcurg distane destul de mari
ntr-un timp scurt prin aceste labirinturi subterane. Conform hrilor profesorului, un
asemenea tunel misterios, aflat la o adncime de 1.500 m sub pmnt, leag Munii Retezat
(Sargesia) de Bucegi (Buteni), Ceahlu (Sucidava) i Satu Mare. n vara anului 2007, dl
profesor Bursuc a efectuat cercetri n Masivul Godeanu, la vest de Mnstirea Tismana, unde
a gsit alte construcii subpmntene.
Exist mai multe afirmaii privitoare la existena unor enigmatice construcii n adncurile
pmntului Romniei, unele dintre ele fiind cunoscute i pzite cu strnicie chiar de autoriti.
Modul n care au fost realizate din punct de vedere tehnic aceste tuneluri este o enigm. n ceea
ce privete destinaia lor, cea mai plauzibil ipotez este c ele fac parte din reeaua de tuneluri
care exist pe ntreaga planet i care fac legtura cu lumea misterioas a Shambalei.
Profesorul ieean Constantin Bursuc este posesorul unor inedite brevete de
invenie, printre care menionm motorul reactiv cu plasm turbionar folosit cu
succes n construcia rachetelor. El este i autorul volumului Construii-v cu
mijloace proprii un OZN, aprut la editura Miracol
Grotele din Ceahlu, singurele ci de intrare n subteran!
Grotele din Ceahlu, singurele ci de intrare n subteran Misterioasa poveste a
profesorului Bursuc nu i gsete corespondent n realitate, cei care cunoscut muntele
Ceahlu neavnd cunotin despre astfel de tuneluri subterane. Singurele formaiuni
care duc n subsolul masivului sunt cele cteva grote adnci de cteva zeci de metri.
Daca ei nu au cunostinte, nu inseamna ca nu exista!
O astfel de grot, sau aven cum sunt denumite n speologie, este n zona cabanei
Dochia, mai precis la Detunate. Coborrea se face pe o cdere n gol de circa 40 de metri,
asigurat n corzi de susinere. Urmeaz apoi un culoar descendent de circa 20 de metri,
dup care se ajunge ntr-o sal foarte ngust care adpostete un pilon de ghea. Acolo
este vorba de un ghear activ. n total sunt circa 96 de metri de coborre, iar o ieire
foarte ngust te scoate ntre Detunate, spune Raul Papalicef, eful Salvamont Neam.
Acesta mai spune c alte ci de a ptrunde n subteranul muntelui sunt prin intrarea de
pe Ocolaul Mare, unde exist un aven de circa 40 de metri cunoscut sub numele popular
Grota lui Savu, sau grota din Piciorul chiop , unde coborrea se face pe dou ramuri
fr ieire, lungi de 25 de metri.