I.

Opriqan

AURULDACIEI
. intreb5ri
. Adev[ruri conflrmate
. Posibile r[spunsuri

Editura SAECULUM I.O

Bucure;ti *2016
l

Cuprins

Preambul. ..... 7
l.Catzelerdzboaielordaco-romane.... ..... 9
II. indoieli privitoare la existen{atezaurului dac . . . . . . . . . . 15
III.Pradader[zboiroman6. ........30
lV. Sdrbdtorirea victoriei romane asupra Daciei . . . . . 40
V. Comori qimaimaridecAt tezatrulregal.. ....... 49
VI. Descoperiritdrzii. Posibile resturi ale tezaurelor dacice?. 58
VII.Realitateainperspectivdmitic6 ........ 74
VIII. Ar mai exista un tezaur.... . . . . 101
IX. Setea de auracuceritorilordintotdeauna. . . . . . 105
X.Braconajarheologic .....128
XI.Amairimas ceva de luatdinRom6nia?. . . . . . . 136
Addenda l
Convorbiriesenliale ....139
Ing.AurelSAntimbreanu .......140
Ing.ViorelFlorea ......160
Addenda 2
J6r6me Carcopino, O revenire la imperialismul de cucerit'e:
auruldacilor .... .....195
In loc postfa|ii:
de
Un contra-mit impus: Traian ,,pdrintele patriei". . . 206
Bibliografie ....... 226
 I. Cauzele rizboaielor daco-romane

Una dintre cele mai importante chestiuni, care i-a frSm6ntat

qi-i mai frdm6ntd pe istoricii romAni qi strdini, a constituit-o qi o
mai constituie intrebarea: in ce mdsurd bog6tiile subsolului (in
spejd aurul qi argintul) au reprezentat un motiv de agresiune din
partea marilor imperii antice, medievale qi contemporane?
CombdtutS, in genere, in favoarea altor cauze, eardzbate din
cAnd in cAnd, direct, abtziv sau ca o completare a motiva(iilor din
ce in ce mai complexe cu cAt ne apropiem de vremurile noastre.
Desigur, motivele declanqirii de cdtre romani a rdzboaielor
contra Daciei sfdrqite cu subjugarea ei ca provincie a marelui
Imperiu Roman sunt multiple qi complexe qi fiecare nou cercetdtor
ar putea descoperi noi catze de importan{[ mai mare sau mai micd.
Principala motiva(iune, nu numai a Imperiului Roman, ci
a oricdrui imperiu, o constituie aspiralia de a deveni un imperiu
mondial, de a r[mdne in ultimS instan]d singura putere, in cadrul
cdruia si fie inglobate,laun moment dat, toate lIrile lumii.
in aceast[ perspectivS, nu se poate spune, cum au afirmat-o
diverqii istorici, cd odatd ajuns pe aliniamentul Dundrii, romanii
nu mai aveau nici un motiv s[ treaci dincoace. intrucAt fluviul
constituia un hotar temeinic.
Dovada cE nu avusese nici un moment intenlia sd se opreasc[
\a apa Dundrii o constituie aventura rdzboinic5 a lui Traian, care
nu numai cL atacd mai departe parlii, dar inten{ion eazd sd meargl
pe urmele lui Alexandru Macedon spre a cuceri Orientul.
S[ nu uitdm apoi cd iminenla unui rdzboi daco-roman plutea
in aer inc5 din timpul hi Cezar qi Burebista. Prea se intdrise Dacia
10 I. OPRI$AN

sub primul mare unificator al triburilor geto-dace, spre a nu fl

bdgatdin seamd ca o ameninlarela grani{e.
Fdrd indoial5, inten(ia unuirdzboi cu pa(ii nu putea exclude,
intr-o primd fazd, cucerirea Daciei, spre a nu fi posibild atacarea
din spate gi prinderea oqtilor romane ca intr-un cleqte.
E real6, de asemenea, qi catza,,tributului" pldtit in urma pdcii
lui Decebal cu Domilian, care devenise o povard pentru Imperiu in
condiliile crizei financiare pe care o traversa Roma la desemnarea
lui Traian caimpdrat.
De aceea bog[liile Daciei reprezentau o solulie pentru asanarea
flnanciarl gi continuarea incursiunilor spre Orient.
Aqa incdt, oricdt de neinsemnatd ar pdrea, motivalia ,,salvdriioo
Imperiului prin aurul qi argintul dacic se impunea de la sine. Fapt
consemnat de mulli istorici mai vechi gi mai noi.
Cit6m opiniile cele mai importante incepAnd cuperioada inter-
belic[, moment cemarcheazd, cel pufin la noi, intrarea definitivl
a qtiinlei istorice in zona obiectivit[fii fireqti.
in articolul apdrut in fuancezd Bogdtriile dacilor Si redresarea
Imperiului Roman sub Traian (Dacia,I, 7924,p. 28-34), Jdrdme
Carcopino releva: ,,Este un fapt recunoscut de tofi cI Domilian a
lisat in urmi o situa(ie grevatd de datorii. Dusese multe rdzboaie.
ii pl[cuse clddirile. tqi alimentase popularitatea cu daruri costisi-
toare. Din anul 83, el mdrise cu un sfert solda trupelor sale. Banii
se scursese prin bate aceste gduri... in cele din urm6, s6r[cia
tezaurului avea s5-1 duc[ la crim5: inopia rapax, cum a spus despre
el Suetonius; execuliile prin care a lovit cu forfl dubl6 aristocrafia,
s-au inmullit incepAnd din anul 93, cu tulburirile care le explic6,
dar care nu l-au fdcut s[ inceteze.
Peste cdliva ani, totul s-a schimbat. Redresarea era rln fapt
implinit. $i Traian, fdrS sE s[rdceascd qi frrd s5 se indatoreze,face
fa![ unor cheltuieli crescute enofln in acelaqi timp cu impozitele
pe care le-a redus... Solulia r[mAne o enigm6. imi vor fi de ajuns
c6teva cuvinte pentru a pune contradicfia in plini lumin[ qi sper
s[ glsesc in Dacia dezlegarea enigmei...
AURUL DACIEI ll
Dupd 106, din contrS, Traian a cdrui atitudine devine efectiv
paradoxalS, se aratl din ce in ce mai pu(in exigent in privin{a
incaslrilor, qi din ce in ce mai risipitoq in privinla cheltuielilor...
Or, anul 106 este chiar anul marcat de cucerirea Daciei... El
a pus mdna pe tezaurul enorn in care regii daci, moqtenitori ai
minerilor agatdrqi. . . acumulaser[ produsul exploatdrilor de argint
qi aur... $i bog6(ia acestui tezaur s-a revdrsat deodati ca un rAu
bogat in aur asupra intregului Imperiu."l
,,Minele de aur din mun(ii metaliferi ai regiunii Abrudului
- scria Ion Rusu Abrudeanu in vol. Aurul romdnesc. Istoria lui
din vechime pdnd azi, Cxtea Rom0neascS, Bucureqti, 7933, p. 5,
-joaci de aproape 2000 de ani un rol cov6rgitor in inchegarea
qi dezvoltarea poporului rom0n din Ardeal, cdci ele au constituit
principala putere de atracliune, sub imboldul cdreia marele imp[rat
Traian a linut sI ocupe cu orice pre! Dacia." Sau: ,,Daci politica
de penetra[iune a dacilor spre sud-vest qi de amestec in treburile
romane ale Illyricului... nu mai putea fi toleratd de imp[ratul Tra-
ian, pofta de cucerire a Daciei pentru acapararea comorilor sale
de aur a intrat nu mai pu(in gi ea in cumpdna socotelilor marelui
impdrat roman, c6nd a pornit cele doud strllucite campanii [ale]
sale pentru ocuparea ei" (op. cit., p. 94).
,,Faima comorilor lor fale dacilor] - nota acelagi autor ?n
urmdtorul sdu volum Tragedia aurului (,,Vremea", Bucureqti,
t19351) - trecuse de mult granilele Daciei lui Decebal. impdralii
Romei, care, in urma politicii lor de expansiune teritorialS, purtau
necontenite rdzboaie in cele trei continente ale lumii vechi, igi a!in-
tiserd de mult ochii pe ele pentru acoperirea golului din tezaurul
imperial, sleit de multele rdzboaie gi de enormele cheltuieli militare.
Campaniile militare purtate de impiratul Domilian in Ger-
mania, Panonia, Moesia qi Britania, agravate de risipa flnanciar[
a acestui tiran, care sporise cu o pdtrime soldele tmpelor qi se
complicea in mari gi luxoase lucrdri edilitare, creaserd la Roma
1. A se vedea textul reprodus in volum.
t2 r. oPRr$AN

o disperatd situalie finan{elor statului, destul de compromise de

imp6ratul Titus.
Acesta a qi fost motilT rl puternic, sub indemnul cdruia Traian
a pornit cele doul expedilii militare ale sale impotriva Daciei".
N. Iorga se contrazice. in recenzia la carlLealui Ion Rusu Abru-
dan, Aurul romdnesc. Istoria lui din vechime pdnd azi (Revista
istoricd,XX, nr. 1-33, ian.-mart.1934,p. 84) afirmd cd,,rdzboaiele
lui Traian sunt dincolo de pofta de glorie qi setea de aur". Iar in
Istoria romdnilor,I, partea a II-a (Bucureqti, 1936, p.240),noteazd
fugitiv: ,,in Dacia e inainte de toate utmdrirea c0gtigului."
La fe7, profesorul universitar Victor Stanciu, dupd ce afirmd
in conferinla Aurul Daciei Ei Imperiul Roman susfinutd in 1942
la Institutul de Culturd ltaliand, Secliunea Timiqoara (apdruti cu
acelaqi titlu in cursul anului 1942,tot la Timiqoara) ci ,,aurul Daciei
nu are nici un rol" ,,in uriaga inc[ierare dintre daci qi romani", in
,,uriaga lupt[ care duce la desfiin{area regatului dac", lasd tofuqi
s[ se infeleagi ci luptele au fost provocate de tentalia intr[rii in
stdpAnire a,,metalului mamon al omenirii", cum se exprimd el:
,,Istoria nu are nici un cuvAnt despre influenla comorilor de aur
ale dacilor qi puterea pe care o reprezentatproprietarii comorilor.
Nu spune nimic daci acest aur nu a alut gi el un cuvAnt la iscarea
rdzboiului intre daci qi romani, dac6 nu cumva a contribuit la
suslinerea lui qi daci nu a dirijat evenimentele ce au urmat dupd
ocuparea Daciei" (p. 1a-15).
in schimb I.f, Russu neagd., prin studiul Comorile regelui
Decebal (Sargetia,IV, 1966), implicarea in motivarea rdzboaielor
daco-romane a bogdliilor Daciei: ,,Este de relevat de la inceput
- scrie el - cI (lipsind noi elemente documentare) numai cu greu
se poate addtga ceva nou - mai mult in sens critic-negativ (spre
a spulbera, dacl mai este necesar, unele iluzii ce persistd la unii
erudi{i, in privinfa importantei probleme istorico-economice a
comorilor lui Decebal qi a bogiliilor ce posedau daco-gelii in anul
zdrobirii qi subjugdrii lor de armatele Romei".
Aproape concomitent ins6, Ovidiu Maieru reia ideea sus{inutd
de antecesori cd ,,tezatrul dacilor a constituit, probabil, un prin-
AI]RUL DACIEI 13

cipal obiectiv pentru cei care au incercat in cursul veacurilor sI

cucereascd aceastd !ar6" (Magazin istoric,II, 11, nov.l 968, p. 59).
ii dddea, dupl cum se vede, o tentd de generalitate privind
cauzalitatea tuturor incursiunilor frcute de-a lungul timpului cu
scopul subjugirii poporului rom6n.
Suslinerea urmdtoare a punctului de vedere, pentru care gi noi
pled[m, ii apa(ine unui strdin, indrdgostit ins6 de trecutul, cul-
tura qi frumuselile Rom6niei: Paul MacKendrik (Pietrele dacilor
vorbesc, carte apdrut6 in traducere rom6neasci, Bucureqti,l9TS):
,,S[ ne reamintim - accentueazd e\ - cd romanii au fost atraqi de
aur. Cele mai bogate mine de aur din Europa se gdseau aici. Am
vdzrtt cd minele, odinioard monopol al regilor daci, au intrat in
stipdnirea exclusiv[ a implrafilor romani, care le-au administrat,
concesionAndu-le cu ajutorul unei vaste re{ele birocratice, alcdtuit[
din supraveghetori, subsupraveghetori, arhivari, contabili, casieri
qi funclionari" (p. 161).
AlSturi de alte cinci cauze - dintre care unele discutabile
precum inten(ia imp[ratului Traian de a crea la nord de Danubius
un ,,meterez al imperiului" - Eugen Cizek menliona qi ,,atraclia
ce o exercitau bogd1iile de aur gi sare ale solului Daciei asupra
vecinilor sud-dundren 7" (I s t or i a Ro m e i, Bucure gti, 2002).
Aceeaqi idee e impirt5gitd qi de unul dintre cei mai statornici
qi mai profunzi cercetltori ai epocii dacice, Ion Horaliu Criqan,
care afirma rdspicat: ,,Transilvania (prin care se inlelege intreg
spaliul intracarpatic al tAdi noastre) este bogat6 in zdcSminte
de aur. Faima acestor bogS{ii, bine cunoscute in Antichitate, se
inscrie printre motivele care l-au indemnat pe impSratul Traian s5
cucereasc6 teritorii de la N. Dun[rii." ([CiviliJzalia geto-dacilor,
I, Bucureqti, 1993, p. 182).
Pentru aceeaqi opinie pleda gi un alt arhcolog dc prestigiu,
Horia Ciugudean, care afirma, in articolul ,,Vclsliltt minir de aur
de la Rosia" (Revista 22 Plus,XIII, nr. 210, 12 clccctttbric 2006):
,,Cucerirea romand a Daciei la inceputul scc. Il, motivattl in pri-
mul rAnd strategic, nu a putut ins[ ignora nici bogrlliilc iturilbrc
ale noii provincii".
t4 I. OPRISAN

Ideea se regdseqte chiar in tratatul de Istorie a romdnilor,

I, p. 690, elaborat de Academia RomAnd ca un punct de vedere
oarecum oficial.
Deqi autorul capitolului De la Burebista pdnd la cucerirea
romand dd credit pdrerilor lui Pliniu cel Tdn6r gi Dio Cassius -
ci Roma nu vedea cu ochi buni creqterea puterii dacilor qi era
nemullumitd de plata subsidiilor anuale -, el lasd sd se inteleag5
cdTraian,,aveaiflvedere intr-o mdsuri la fel de insemnatd- dacit
nu chiar mai mare - prada de rdzboi gi exploatarea bogdliilor
Daciei." ,,Aceasta era gi o justificare pentru riscul campaniei,
menitd sE atenueze opozilia celor ce indemnau la prudenld. Era
vorba de tezaurul clasic gi de aurul mun{ilor (exagerate probabil
cu intenlie, cum procedeazdCriton), de alte bog[(ii ale subsolului,
dar, totodatd, de veniturile in perspectivi ale exploatlrii intensive
a resurselor agricole qi animaliere ale viitoarei provincii."
in sfdrqit, intr-un interviu acordat lui Vladimir Brilinsky (publi-
cat ini{ial in Formula AS, nr.770 qi reluat in Dacia magazin,
nr. 48, mai2007), dr. Barbara Deppert Lippitz,,,arheolog liber",
cum se autodeflneqte, expert[ in artefacte de aur, linea sd subli-
nieze:,,Perioada dacicd a insemnat, categoric, qi mult aur, r6vnit
de toatd lumea antic6. Romanii gtiau bine de existenla acestei
bogStrii imense, iar rdzboaiele lor au a'vut ca scop, in primul r6nd,
imbog[{irea. La cucerire, romanii s-au imbogdJit consistent, atdt
cu aurul public, cAt qi cu cel privat" G,.29-30).
Nu putem conchide - urm0nd inv6jitura poveqtii - decdt c6,
dacdatdteapersonalit[fi responsabile au afirmat cI impdratul e gol,
trebuie sd credem cd acesta chiar era gol. $i dincolo de frumuselea
motivafiilor sale publice, in strifundurile simlirii sale, imperatorul
Traian dorea PRADA.