http://www.tetatet.ro/question/view.php?

question_id=889
Pornind de la cartea lui Emil Streinu !"#oiul $eo%i"ic & tehnici de modi%icare a
mediului 'ncon(ur!tor 'n scopuri militare)
*a supun atentiei ca nu numai americanii au apelat la ra"#oiul $eo%i"ic ci si rusii prin
cutremurul arti%icial provocat in +rmenia, in -988, cand orasul .ahicevan a %ost distrus
aproape in intre$ime, pentru a opri ra"#oiul a"ero/armean, cele 0 perioade cu inundatii
din 1223 din omania, inclusiv in 4o#ro$ea 5 re$iune arida unde nu s/a semnalat vreo
inundatie de cand sunt i"voarele scrise, de %apt in istoria scisa a omaniei nu s/au mai
semnalat 0 valuri de inundatii in doar 0 luni, 6 dintre ele avand loc vara 7, in apropierea
amplasamentului viitoarei #a"ei americane de la 8ihail 9o$alniceanu, un avertisment al
usiei la prea stransa implicare romaneasca cu S:+ si cu .+;<
5 inclusiv pentru intrarea noastra cu un an inainte, in 122=, in aceasta or$ani"atie, pe
care rusii o considera indreptata contra usiei 7, in +%$anistan, >ra?, @osnia, de
preconi"ata amplasare a scutului antiracheta. :n %enomen interesant s/a produs in
1223: in timp ce norii aducatori de ploi au %ost concentrati potop doar asupra
teritoriului omaniei si la o distanta de maAim 32/-22 ?m de $ranitele tarii noastre
concentric in toate statele vecine, in restul Europei a %ost o seceta cumplita, in Spania,
Branta si >talia luau %oc paduri intre$i, unele dupa altele, datorita arsitei.
a"#oiul $eo%i"ic / ;ehnici de modi%icare a mediului
incon(urator in scopuri militare
4ata aparitiei: 18.--.122C
Dlima poate constitui, daca este #ine cunoscuta si diri(ata, o arma
care poate o%eri suprematia pe orice teatre de actiuni militare.
>n momentul de %ata, cand de$radarea ecosistemelor ;errei are loc
intr/un ritm $alopant din cau"a activitatilor umane sau a
accidentelor si ha"ardelor 5naturale si antropo$ene7, si/a %acut
aparitia un nou tip de arme, armele $eo%i"ice si de aici un nou tip
de ra"#oi / ra"#oiul $eo%i"ic ce isi #a"ea"a modul de actiune pe
tehnicile de modi%icare a mediului incon(urator in scopuri
militare.
Studiul pre"ent isi propune sa de%ineasca si sa pre"inte armele $eo%i"ice, caracteristicile
ra"#oiului $eo%i"ic si in%luenta acestuia asupra artei militare, cat si modul in care acest
concept a %ost receptat in $andirea militara contemporana.
+parut si eAperimentat in perioada a"#oiului ece, ra"#oiul $eo%i"ic a %ost a#ordat in
literatura militara de specialitate mai intai su# conceptul de ra"#oi meteorolo$ic si de
ra"#oi ecolo$ic 5in S.:.+. si <ccident7 si su# termenul de ra"#oi $eo%i"ic sau $eoclimatic
5in :..S.S., Dhina si tarile ;ratatului de la *arsovia7.
Don%orm unor specialisti militari sovietici E-F 5printre care $eneralul >van otnedin7
Gnotiunea de ra"#oi $eo%i"ic cuprinde compleAul de masuri indreptate in scopul
pertur#arii pe teatrele de operatiuni militare a conditiilor naturale si a %ormarii unor
conditii noi, care eAclud sau in$reunea"a in mod esential actiunile de lupta ale trupelor
si viata populatiei pasniceG.
>n literatura de re%erinta unii autori occidentali E1F 5+rthur H. Iestin$7 %olosesc
Gnotiunea de ra"#oi ecolo$ic intele$and prin aceasta manipularea mediului in scopuri
militare ostile. El considera ca manipularile ostile ale mediului, cele mai utile din punct
de vedere militar, ar %i cele in care un consum relativ modest de ener$ie declansatoare ar
conduce la eli#erarea unei cantitati considera#ile mai mari de ener$ie distructiva
directionata.G
GScopul unui ast%el de atac asupra mediului terestru sau marinG, sustine Hellen D.
.oltimier, pro%esor la :niversitatea statului <hio, Gar putea %i distru$erea economiei
unei tari tinta, a standardului de viata, a capacitatii de a purta un ra"#oi sau chiar de a
supravietui pe termen lun$G.
Don%orm JeAiconului 8ilitar E6F Gprin ra"#oi $eo%i"ic 5ecolo$ic7 se intele$e o %orma de
purtare a ra"#oiului total in care se %olosesc mi(loace si metode de modi%icare a mediului
natural, considerandu/se ca acestea pot provoca distru$eri atat de mari, incat ar o#li$a
adversarul sa incete"e actiunile de lupta.G
>ntr/un studiu politico/militar E=F $eneralul 4umitru >. 4umitru de%inea ra"#oiul
$eo%i"ic ca Gun ra"#oi care ar consta in modi%icarea, in scopuri distructive a mediului
incon(urator, urmarindu/se ruperea echili#rului eAistent in natura si declansarea, prin
mi(loace tehnice a unor %enomene si procese cu e%ecte distru$atoare asupra populatiei si
mediului am#iant terestru, aerian si maritim.G
+rthur Iestin$, unul din specialistii >nstitutului pentru Studierea Pro#lemelor Pacii si
ale a"#oiului din Stoc?holm, spunea ca Gra"#oiul $eo%i"ic se re%era la manipularea
mediului in scopuri militare ostile. 8anipularile ostile ale mediului cele mai utile din
punctul de vedere militar ar %i cele in care un consum relativ modest de ener$ie
declansatoare conduce la eli#erarea unei cantitati considera#il mai mari de ener$ie
distructiva directionata.G E3F
>n cartea GStarea vremii, dupa dorintaG, "iaristul Keor$ @reuer, speciali"at in pro#leme
stiinti%ice, de"valuie pericolele in%luentarii meteorolo$ice, pre"entand e%orturile unor
specialisti din S.:.+, +ustralia, :..S.S. E0F, Dhina si alte tari ECF, de a reali"a o G#om#a
climatolo$icaG.
Dolonelul Emanoil Stanislav si $l. #$. 5r7 .icolae Dio#anu de%ineau ra"#oiul $eo%i"ic E8F,
Gca presupunand activarea unor ener$ii si a insta#ilitatii eAistente in natura, prin
interventia deli#erata a omului in structura si dinamica %actorilor de mediu si %olosirea
lor in scopuri distructive.G
*ladimir >vanovici, director stiinti%ic al >nstitutului .ational de 8eteorolo$ie si
Hidrolo$ie, arata intr/un interviu E9F ca in +ustralia, >srael si >talia a %ost testata cu
succes practica insamantarii arti%iciale a norilor cu nuclee de condensare in scopul
reali"arii ploilor arti%iciale.
+tsuma <hmura, directorul >nstitutului pentru Studierea Benomenelor 8eteorolo$ice
din Lurich a de"valuit cotidianului @ild cateva din scenariile teri%iante, care ar putea %i
puse in aplicare de armata S.:.+., cum ar %i operatiunile GPotopulG, GEra $lacialaG,
G*intulG, G+paG, care nu repre"inta altceva decat materiali"area si per%ectionarea
mi(loacelor prin care %enomenele meteorolo$ice pot %i produse si controlate de catre om
in scopuri militare.
:nii oameni de stiinta studiind e%ectele ra"#oiului $eo%i"ic aprecia"a ca in%luentarea
arti%iciala a vremii, ca procedeu de lupta, pre"inta pericolul potential de a da nastere la
distru$eri necontrola#ile, cu urmari de nepreva"ut. Baptul cel mai $rav consta in
pro#a#ilitatea mare ca asemenea distru$eri sa ai#a urmari mai $rave pentru populatie
decat pentru %ortele armate.
4in punct de vedere istoric prima ploaie arti%iciala a %ost provocata la @ucuresti in anul
-96- de catre cercetatoarea Ste%ania 8aracineanu. 4atorita re"ultatelor o#tinute
Ste%ania 8aracineanu a primit spri(in din partea $uvernului %rance" si a repetat aceste
eAperiente in anul -96= in +l$eria, %iind incununate de succes E-2F.
Dercetarile urmatoare in acest domeniu au continuat a#ia dupa cel de/al doilea ra"#oi
mondial, cand in anul -9=0, in$inerul american *incent M. Shae%er a %acut o eAperienta
pe muntele Iashin$ton. +ici, intr/o "i cand deasupra acestuia pluteau nori densi. El a
dispersat din avion, la #a"a norului, "apada car#onica, ceea ce a dat nastere unei averse
puternice.
Prima ploaie arti%iciala in scopuri militare a %ost provocata E--F, in anul -906 de catre
armata americana in *ietnam, iar in anul -900 tot americanii au provocat ploi torentiale
cu urmari de"astruoase pentru provinciile din nordul Jaos/ului.
Domparand e%ectele armelor cunoscute cu cele ale ra"#oiului
$eo%i"ic mai ales asupra %ortei vii, reiese ca ultimele pot provoca
distru$eri mari, oar#eN se pot %olosi intr/un ra"#oi secret, sunt mai
puternice decat cele cunoscute si se datorea"a capacitatii omului
de a cunoaste, diri(a si controla %enomenele naturale ale planetei
noastreG E-1F.
>n pre"ent ra"#oiul $eo%i"ic pre"inta perspectivele posi#ilului, dar cu mentiunea ca, intr/
un asemenea con%lict notiunile de invin$ator si invins s/ar putea con%unda, %ara a se
putea %ace distinctie intre victimele militare si cele civile, intre a$resor si atacat, %apt ce
accentuea"a si mai mult monstruo"itatea cautarilor unor savanti in acest domeniu.
< incercare cu e%ecte neasteptate a avut loc in Dhina in primavara anului 1222.
Dercetatorii chine"i au lansat in atmos%era, intr/o re$iune secetoasa, mai multe rachete
cu iodura de ar$int in scopul o#tinerii ploii. .eluandu/se in calcul toti %actorii de mediu
ai "onei respective, savantii chine"i s/au tre"it intr/un interval %oarte scurt de timp in
"ona mentionata cu ninsori a#undente.
Don%orm "iarului ;he .ew Oor? ;imes din -2, respectiv 1- iulie -9C1, %olosirea
constienta a su#stantelor chimice in scopul des%run"irii 5de%olierii7 padurilor si, ca
urmare, distru$erii acestora in scopuri militare, urmarind inter"icerea ascunderii
inamicului si %acilitarea ducerii actiunilor de lupta ale trupelor proprii au %ost %olosite de
su#unitati speciali"ate ale armatei americane in ra"#oiul din *ietnam, iar in <rientul
apropiat de catre trupele israeliene in con%lictul din -90C.
evista <#o"renie E-6F pre"inta %olosirea in scopuri militare a %urtunilor de %oc in cadrul
operatiunilor militare prin %olosirea masiva a armelor nucleare, su#stantelor chimice
incendiare de tipul napalmului, supernapalmului, termitului si alia(ului electron,
#om#elor incendiare cu ma$ne"iu, cat si %olosirii cantitatilor me$alitice de com#usti#ili
clasici.
Specialistul en$le" 8ichael HatleP E-=F descrie un asemenea %enomen, provocat de o
#om#a nucleara cu un echivalent de 12 de me$atone ;.;.
Dlima si, su# unele din aspectele ei, vremea pot constitui, daca sunt #ine cunoscute si
diri(ate, o arma care poate o%eri suprematia pe orice teatre de actiuni militare.
:nele tari din +merica Dentrala, printre care Honduras, .icara$ua, Kuatemala si altele,
au reclamat la <.: in repetate randuri ca S.:.+. a deturnat ura$ane catre coastele lor,
producandu/le pa$u#e incalcula#ile. 4aca americanii n/ar %i %acut acest lucru ura$anele
respective ar %i devastat Blorida si alte state americane.
>n anul -9C0, conducerea . P. Dhine"e le/a reprosat o%icial G%ratilor sovieticiG ca GstorcG
norii in apropiere de $ranita comuna, pentru ca ploile atat de asteptate in Dhina sa cada
in :..S.S., in re$iuni #inecunoscute pentru ariditatea lor.
4e alt%el este notoriu ca in ultimile trei, patru decenii, in "ilele cand in capitalele marilor
puteri aveau loc mani%estari nationale 5para"i militare, mitin$uri, mari spectacole
culturale si sportive7 era vreme insorita sau, in cel mai rau ca", nu au %ost semnalate
niciodata precipitatii sau vreme rea.
Dercetarile reali"ate pana in pre"ent au creat un adevarat arsenal de tehnici ale
ra"#oiului $eo%i"ic, ast%el:
>. 8odi%icari ale atmos%erei inclusiv ale atmos%erei inalte si ionos%erei 5paturii de o"on7N
>>. 8odi%icari ale caracteristicilor marilor si oceanelorN
>>>. 8odi%icari ale uscatului 5litos%erei7N
>*. 8odi%icari ale climei.
+cestea se re%ereau la:
-. 4ispersarea cetii, a norilor si modi%icarea re$imului de precipitatiiN
1. Bormarea cetii si a norilorN
6. Producerea $rindineiN
=. <#tinerea unor materiale necesare modi%icarii proprietatilor electrice ale atmos%ereiN
3. >ntroducerea in atmos%era a campurilor electroma$neticeN
0. Provocarea si diri(area %urtunilor, tornadelor si a ura$anelorN
C. Producerea arti%iciala a ploii si "ape"iiN
8. Dontrolul %ul$erelor si al maselor plasmatice atmos%ericeN
9. 8odi%icari ale climei prin topirea calotei polareN
-2. 4eteriorarea stratului de o"on si a ionos%ereiN
--. 8odi%icari ale parametrilor %i"ici, chimici si electrici ai marilor si oceanelor, controlul
%enomenului El .inoN
-1. :tili"area concentrarilor de materiale radioactive in apele marilor si oceanelorN
-6. Producerea valurilor mareice mari / tsunamiN
-=. Provocarea cutremurelor de pamant si a valurilor de cutremurN
-3. >ncendierea de la mari distante pe mari intinderi a ve$etatieiN
-0. Provocarea avalanselor si a alunecarilor de terenN
-C. 8odi%icari in marile intinderi polare cu $heturi permanente 5"onele perma%rost7N
-8. 4evierea cursurilor de apa terestre, su#terane si carsticeN
-9. +ctivarea vulcanilorN
12. Schim#area un$hiului de inclinare a aAei PamantuluiN
1-. Bolosirea in scopuri militare a asteroi"ilor, meteoritilor si a altor corpuri cosmice
5inclusiv prin instalarea de o$lin"i pe Juna si in spatiul circumterestru in scopul
reali"arii "ilei arti%iciale permanente7N
11. :tili"area ca arma a di%eritelor tipuri de radiatie 5E8 / electroma$netice, > /
in%rarosii, :* / ultraviolete, Q / radiatii oent$en, EJB / unde cu lun$imea de unda
ultralun$a, in%rasunete si ultrasunete, unde laser, maser si iraser, undele emanatiilor
nucleare, impulsul electroma$netic, undele neutrino, unde ale particulelor de ultra
inalta ener$ie, a radiatiilor cosmice *an +llen, solare si telurice etc.7. Este de remarcat
%aptul ca arma $eo%i"ica cu in%rasunete a %ost inventata la inceputul anilor R12 de
savantul roman Keor$e Donstantinescu, creatorul sonicitatii. Boto$ra%ia unui tun cu
in%rasunete si descrierea %unctionarii sale poate %i $asita in revista Ener$ia
nr.1/%e#ruarie -91-. +#ia in anii R02 americanii si %rance"i vor GdescoperiG aceasta
teri#ila arma.
a"#oiul $eo%i"ic distru$e ima$inea limitata, in$usta, asupra conditiilor de spatiu /
mediu ce era redusa numai la teren introducand conceptul de %actor $eoclimatic ce
contine intr/un sin$ur termen toata compleAitatea elementelor de natura $eo$ra%ica,
$eospatiala si climatica.
:nele din cele mai importante atuuri ale ra"#oiului $eo%i"ic sunt:
/ Dostul deose#it de mic al acestor tehnolo$ii, in raport cu e%ectele eAtrem de
devastatoare ce le pot produce.
>ntre#uintarea in secret, de cele mai multe ori victima a$resiunii neputand deloc, %oarte
$reu sau prea tar"iu dovedi a$resiunea sau identi%ica atacatorul.
/ 8ascarea mani%estarii celor mai multe dintre e%ecte su# aspectul si %orma unor
%enomene naturale comune, a caror producere este de re$ula pur intamplatoare.
/ Simplitatea unor tehnolo$ii de modi%icare a mediului in scopuri militare nu cer
eAistenta unei industrii de ra"#oi.
/ Surprinderea inamicului, atat su# aspectul 5%orma7 mani%estarii e%ectelor atacului, cat
mai ales al duratei acestora 5amploare spatiala, temporala,etc7.
/ :niversalitatea %olosirii la orice esalon a acestor tehnici in %unctie de scopul urmarit
5esalon tactic, operativ si strate$ic7 putandu / se actiona la nivel local, re$ional,
continental sau chiar $lo#al.
/ 8ultiplicarea e%ectelor / capacitatea de reali"are a unor e%ecte deose#it de
distru$atoare com#inand arme cu actiuni si urmari limitate.
/ Donversia 5reconversia7 eAtrem de simpla si ie%tina a ma(oritatii covarsitoare a acestor
tehnolo$ii militare $eo%i"ice spre domeniul civil si invers.
/ >mpactul 5socul7 traumati"ant, demorali"ator din punct de vedere psiholo$ic asupra
luptatorilor si in special asupra populatiei.
/ 4i%icultatea sau uneori imposi#ilitatea contracararii e%ectelor si a com#aterii urmarilor
%olosirii armei $eo%i"ice.
/ E%ecte deose#ite de distru$atoare pornind de la ener$ii mici si %oarte mici.
/ <peratorii acestor arme si tehnolo$ii nu mai sunt militarii pro%esionisti ci specialistii
din di%erite domenii de activitate.
Pentru a/si impune vointa, un a$resor nu mai are nevoie sa ocupe terenul adversarului
ci va actiona de la distanta. Jucru vala#il si in aparare sau riposta cu arma $eo%i"ica la
a$resiuni altele decat cele de natura $eo%i"ica.
Ja cele enumerate mai sus pot %i adau$ate si unele inconveniente. +st%el cele mai multe
tehnolo$ii de modi%icare a mediului in scopuri militare se a%la in pre"ent in stare de idee,
proiect sau de eAperiment, %oarte putine dintre ele %iind in eAploatare la trupe.
/ :nele din e%ectele secundare ale acestor tehnici nu pot %i controlate in totalitate
deocamdata.
/ Pentru unele dintre acestea nu poate %i sta#ilita cu preci"ie ra"a de actiune, urmarile
eAacte pe care le provoaca cat si arealul a%ectat.
/ Dele mai multe dintre ele provoaca pa$u#e imense, uneori incalcula#ile a%ectand de
cele mai multe ori si teritoriul celui care initia"a atacul.
/ E%ecte ireversi#ile, iremedia#ile asupra ecosistemelor planetei cat si asupra societatii
umane ale unora dintre aceste tehnolo$ii.
/ Kreutati %oarte mari pentru inlaturarea e%ectelor chiar in ca"ul unor tehnolo$ii mai
G#landeG.
/ Pericolul scaparii de su# control a unor ast%el de tehnici 5radiatiile, #olile, tehnicile de
manipulare $enetica, nanotehnolo$ia etc.7 ce ar putea duce chiar la eAtinctia unor
ecosisteme, specii ale %lorei si %aunei, rasei umane sau chiar a vietii pe ;erra.
/ Posi#ilitatea ca aceste tehnici sa incapa pe mana $ruparilor si or$ani"atiilor teroriste
sau ale crimei or$ani"ate.
>n pre"ent cele mai multe din mi(loacele destinate ra"#oiului
$eo%i"ic se sustra$ conventiilor si tratatelor internationale de
neproli%erare, ne%iind cuprinse in le$islatia de specialitate in
vi$oare. 8ulte state nu au semnat tratatele si conventiile ce
inter"ic tehnicile de modi%icare a mediului incon(urator in scopuri
militare. 8ulte sunt ca"urile cand testele pentru ast%el de arme sunt reali"ate 5de o#icei
de catre statele detinatoare7 deasupra teritoriilor altor tari, in a%ara $ranitelor nationale.
4e aceea consideram necesara luarea in considerare a urmatoarelor propuneri:
/ studierea tehnicilor de modi%icare a mediului incon(urator in scopuri militare, avand
ca o#iectiv cunoasterea modului de actiune a acestuia si modalitatilor de identi%icare a
unei ast%el de a$resiuniN
/ crearea de cadre or$ani"atorice E-3F 5unitati, su#unitati speciali"ate, centre de
cercetare7 speci%ice pentru suprave$herea mediului si ripostaN
/ sta#ilirea prin re$lementari speciale de responsa#ilitati precise pe linia evitarii
surprinderii si preci"arii modului de actiune in ca"ul unei ast%el de a$resiuniN
/ intocmirea planurilor pentru evacuarea populatiei, a institutiilor, a #unurilor materiale
si a animalelorN
/ ela#orarea pro$ramelor de pre$atire a populatiei pentru protectia si interventia
acesteia, conducerea activitatilor, eAercitiilor si aplicatiilor de instruire a a$entilor
economici, indi%erent de %orma de proprietate, a locuitorilor din "onele de risc si
veri%icarea aplicarii masurilor din planurile de aparare din ast%el de situatiiN
/ reali"area si eAecutarea unor pro$rame de educare si in%ormare pentru sensi#ili"area
pu#licului, in vederea spri(inirii si cresterii e%icientei pro$ramelor de prevenire a
de"astrelorN
/ asocierea mass/mediei la acest e%ort de sensi#ili"are si educareN
/ cuanti%icarea ra"#oiului $eo%i"ic in re$ulamente si studierea acestuia in institutiile
militare de invatamant cat si de alte structuri statale sau private interesateN
/ ela#orarea unui cadru le$islativ intern care sa sta#ileasca responsa#ilitati precise
privitoare la prevenirea a$resiunilor si urmarilor %olosirii tehnicilor de modi%icare a
mediului incon(urator in scopuri militareN
/ aderarea tarii noastre la conventiile internationale privind mediul si limitarea
inarmarilor $eo%i"iceN
/ reali"area de studii si pro$no"e cu privire la modul cum poate %i supus teritoriul
national unor ast%el de a$resiuniN
/ identi%icarea %actorilor de risc, privind posi#ilitatea ca teritoriul national sa %ie tinta
unei ast%el de a$resiuni.
:na din conclu"iile importante care se desprind din anali"a datelor pre"entate in
pre"enta lucrare con%irma %aptul ca ra"#oiul $eo%i"ic se des%asoara in pre"ent "i si
noapte, indi%erent de timp si anotimp, prietenii sau adversitati, variind numai
intensitatea di%eritelor sale componente, in %unctie de interesele politice si militare de
moment sau de perspectiva.
;ara noastra prin caracteristicile sale $eo$ra%ice, economice, politice, militare, etc. se
constituie ca o potentiala tinta pre"enta si viitoare pe arena con%runtarii in ra"#oiul
$eo%i"ic.
Donsideram de aceea ca %iind necesara cunoasterea cat mai precisa a caracteristicilor si
modului de mani%estare a ra"#oiului $eo%i"ic precum si a mi(loacelor de contracarare a
acestuia.
4incolo de orice speculatii si controverse ra"#oiul $eo%i"ic a devenit cu certitudine unul
din pericolele apocaliptice pentru ;erra la inceput de secol QQ>.
Note:
-. Keneral/maior in$. >van odnedin, Kheo%i"ices?aia voina / realnosti > vo"mo(nosti,
*oennaia 8isli, nr.-2/-9C=, p. 91/90.
1. +rthur H.Iestin$, >nstitutul >nternational de Dercetare pentru Pace din Stoc?holm,
+nuar S>P> -998.
6. JeAicon 8ilitar, Ed. 8ilitara, @ucuresti -982, p. 30C.
=. Keneral 4umitru >. 4umitru, Escaladarea periculoasa a cautarilor militare/ aspecte
ale ra"#oiului $eo%i"ic, Pro#lemele pacii si ale ra"#oiului in conditiile revolutiei
stiinti%ice si tehnice, necesitatea istorica a de"armarii, Ed. Politica, @ucuresti, -9CC, p.
--9.
3. +rthur Iestin$, Environmental Iar%are: + ;echnical, Je$al and PolicP +ppraisal,
Jondon, Philadelphia, Ed. ;aPlor and Brancis, -98=.
0. Pentru detalii: Laru#e(noe voenoe o#o"renie, nr.-/-1, -9C0/-98-, Priroda, +?ademia
.au?a, DDDP, -/-1, -901.
C. Dercetari in domeniul ra"#oiului $eo%i"ic au avut loc in prioada -9C2/-986 si in
@ul$aria. Ele au vi"at controlul precipitatiilor 5com#aterea $rindinei, secetei etc.7 / con%.
Kheo%i"ices?aia voina, *oennoe, >"datelstvo, So%ia, -986
8. Dolonel Emanoil Stanislav, 8etode si tehnici de modi%icare a mediului / arme
previ"i#ile ale viitorului. Dursa moderna a inarmarilor / dimensiuni si implicatii, Ed.
8ilitara, @ucuresti -982, pa$.10=.
9. Liarul Ji#ertatea, -C noiem#rie 1222, p. 9.
-2. Dlaudiu Kiurcaneanu, >n%runtand nastura de"lantuita, Ed. +l#atros, @ucuresti, -980,
p. 1C6/1C=.
--. Keneral 4umitru >. 4umitru, Escaladarea periculoasa a cautarilor militare/ aspecte
ale ra"#oiului $eo%i"ic, Pro#lemele pacii si ale ra"#oiului in conditiile revolutiei
stiinti%ice si tehnice, necesitatea istorica a de"armarii, Ed. Politica, @ucuresti, -9CC,
p.--9.
-1. .ew eview on Science and ;echnolo$P, nr-2/-9C3.
-6. <#o"renie nr.-/-2C6, p..=/-2.
-=. 8ichael HatleP, +vanpremiera nucleara, in ;he Kuardian, iulie -9C6.
-3. +ctivitatea de prevenire, de reducere si de limitare a urmari?lor unor catastro%e este
re$lementata in tara noastra prin <rdonanta Kuvernului nr.=C/-1.28.-99= privind
apararea impotriva de"astrelor, apro#ata prin Je$ea nr.-1=/-3.-1.-993. Don%orm acestei
ordonante, responsa#ilitatea privind or$ani"area apararii impotriva de"astrelor revine
autoritatilor administratiei pu#lice centrale si locale, precum si urmatoarelor or$anisme
speciale:
/ Domisia Kuvernamentala de +parare impotriva 4e"astrelor condusa de catre primul
ministru si %ormata din ministri si conducatori ai altor autoritati ale administratiei
pu#lice centrale, a(utata de un secretariat tehnic permanent.
/ noua comisii centrale speciali"ate pe tipuri de de"astre , or$ani"ate pe lan$a
ministerele de resort si pre"idate de conducatorii acestoraN 8inisterul +pararii
.ationale a or$ani"at Domisia Dentrala pentru +ccident .uclear si Daderi de <#iecte
Dosmice 5D+.D<D7, avand ca secretariat tehnic permanent Domandamentul Protectiei
Divile.
/ comisii (udetene si locale de aparare impotriva de"astrelor, conduse de pre%ectii si de
primarii localitatilor respective.
Bibliografie:
-. Dol. dr. Jiviu +ron 4eac, col. dr. Emil Strainu, +rmele mileniului 6 / a"#oiul
Keoclimatic, Editura Sophia, @ucuresti, 1222.
1. Dol. dr. Emil Strainu, a"#oiul Keo%i"ic, Editura +cademiei de >nalte Studii 8ilitare,
@ucuresti, 1226.
6. Dol. dr. Emil Strainu, a"#oiul Keo%i"ic, Editura @o$dana, @ucuresti, 122=.
Despre autor:
Dol. dr. Emil Strainu este specialist in radiolocatie 5tehnica radar7, avand titlul de doctor
in Gra"#oi $eo%i"icG. + pu#licat numeroase carti, articole si studii in domeniul cercetarii
spatiului aerian prin intermediul metodelor radiolocatiei, dintre care amintim:
a"#oiul $eo%i"ic, Ed. +cad. de >nalte Studii 8ilitare, 1226N
Sa#iile "eului 8arte / ra"#oiul radioelectronic, Ed. +cad. de >nalte Studii 8ilitare,
-990N
a"#oiul $eoclimatic, Ed. Sophia, 1222N
a"#oiul ma$icienilor, Ed. Kamian, -996N
<L. / :niversuri paralele, Ed. :8D, -99=N
<L. in arhivele militare secrete, Ed. 8a(adahonda, -993N
<L. / lista nea$ra, Ed. L 1222, -99CN
Serviciile secrete si %enomenul <L., Ed. L 1222, -999N
Iar in cP#er space, Ed. Sophia, 122-.
+utorul poate %i contactat la adresa: Emil Strainu, <P C9, DP 61, sector 3, @ucuresti.
de Dol. 4r. Emil Strainu
Specialist in radiolocatie
DopPri$ht 1223
E+rticol eAtras din .eAus 8a$a"ine, +nul >, .umarul 6 5octom#rie / noiem#rie 12237F