Coperta a IV-a

EDITURA ELIT COMENTATOR DAN MIRAHORIAN COMENTARIU LA MISTERUL UMMO INCA DIN ANII CINCIZECI, AMERICANII FOLOSESC TEHNOLOGIE EXTRATERESTRA HENRI COANDA A PARTICIPAT LA INTALNIREA DINTRE REPREZENTANTII CIVILIZATIILOR GALACTICE SI GUVERNUL S.U.A. REPREZENTANTII UMMO OFERA SOLUTII TEHNICE FASCINANTE NU TOTl EXTRATERESTRII SUNT BUNI YOGA-SUTRA SI TAO-TE-KING: MOSTENIRI ALE FOSTEI CIVILIZATIl PAMANTENE PARAPSIHOlOGIA: O POARTA CATRE CEVA CE AM STIUT CANDVA ? Tiparul executat la S.C. Grafica Prahoveana S.A., sub comanda nr. 1 !"# SITURI AUTOR http$%%&&&.danmirahorian.ro% SITE I MAGEN http$%%&&&.danmirahorian.com% SITE PSI-SCIENCES http$%%&&&.psi'sciences.com%

DAN MIRAHORIAN

MISTERUL UMMO

EDITURA ELIT COMENTATOR

In lucrarea de fata s-au folosit texte din: Enquete sur les extra-terrestres qui sont de a par!is nous" Le !#stere de U!!ites" de $ean-%ierre %etit Albin Michel Tradu&erea textelor' Florina P. Olaru

MENTINETI LE(ATURA CU SITURILE AUTORULUI ' MISTERUL UMMO - CONTACTE CONTEM%ORANE SI ANTICE CU ALTE CIVILI)ATII UMMO M*STER*- CONTEM%ORAR* AND ANCIENT CONTACTS +ITH ALIEN CIVILI)ATIONS O)N U,O VIMANA ASHVINI ASTRAS - %A. - (ALACTIC CONTACT
/ttp'001112!#spa&e2&o!03ala&ti&onta&t /ttp'004562#a/oo2&o!03ala&ti&onta&t /ttp'00o7nu8o9i!ana2spa&es2li9e2&o! /ttp'004562#a/oo2&o!03ala&ti&:&onta&t /ttp'00o7nu8o9i!ana2!ultipl#2&o!0 /ttp'00u!!ou8o2;lo3spot2&o!0 /ttp'0011128li&<r2&o!0p/otos03ala&ti&onta&t /ttp'008li&<r2&o!0p/otos03ala&ti&onta&t0 /ttp'0011128li&<r2&o!0p/otos0u8o9i!ana0 (roup *a/oo' /ttp'00te&/23roups2#a/oo2&o!03roup0O)N:U,O:VIMANA:ASTRAS0

Toate drepturile de autor asupra acestei versiuni in limba romana, inclusiv pentru (epublica )oldova, apartin lui D!" Ol!#$ M%#!&'#%!" *ste inter+isa orice reproducere partiala fara acordul scris al autorului, care poate fi contactat la adresa$ (!%l)':*!"(%#!&'#%!"+,(!%l.-'( ,.S.-... /0#'/1!!'12'3

D!" M%#!&'#%!" M%.)/#$l UMMO

CU%RINS
NOTA INTRODUCTIVA IN LOC DE INTRODUCERE NOTE SCRISOAREA DESPRE RAZBOIUL DIN GOLF Primele documente Ra ortul cu ri!ire la rimele "ile e Terra A#acerea mainii taiate De la$area na!elor U%%O Uni!er$urile &emene Primul contact Ateri"area de la San 'o$e de Valdeira$ De"in#ormarea Ra#ael Farriol$ de!ine er$ona( central al a#acerii
Planeta U%%O

"O)a&aa *+*Planeta atratului*, Declaratiile arintelui Guerrero Banda de ma&neto#on Ideolo&ia cu rin$a in documente Ra oartele cu ri!ire la armament

Vladimir Ale-$andro!

Fenomenul de"armarii nucleare

%odelul co$molo&ic SOS E.tratere$trii/ Ca"ul aero ortului din Viena +0123, Im lantarea U%%O e laneta noa$tra
O de$c4idere catre

Noa tea de la 4otelul din %adrid Ben"ile din oli#luorura de !inil Amintiri $au !i$e Con!er$atiile tele#onice din 0121 Scurta ro o"itie de$ re &aurile ne&re Relatia om5uni!er$ in te.tele U%%O E. licatia ale&erii contactatilor %area mani ulare E ilo& ANE6E STIINTIFICE
Ane.a 0 De$ re te.tele U%%O %7D 5 %a&neto4idrodinamica

$i4olo&ia autorilor documentelor

Uni!er$urile &emene Plurico$mo$ul Coerenta interioara a do$arului U%%O In loc de conclu"ie Ane.e 859: Ane.a 3 Co$molo&ie5 Uni!er$uri Gemene; Enamtiomor#e; cu Tim i Ane.a 9 %AGNETO7IDRODINA%ICA

ro rii o u$i

CONS%IRATIA %LANETARA Ne a8la! in 8ata pri!ului &a7 in &are instantele 9or da o sentinta222 extraterestra=

Ra iti de e.tratere$tri $i $u u$i unor o eratii mi$terioa$e Un <loc de locuinte "<urator = De"!aluirile #o$tului mini$tru al a ararii Paul 7ell)er Tairona ci!ili"ation5T4e >o&i Tri<e and t4e Eart4?$ Soul

Nota Introdu&ti9a A-/!.)! -!#)/ /.)/ (!% *%0%-%l */ $#(!#%) *!-! -%)%)'#%% "$ .$") %"0'#(!)% */ l! %"-/1$) -! /.)/ 2'#3! */.1#/ )#/% )/4)/: 5. T/4)$l .!2!")$l$% 0#!"-/6 7/!"-P%/##/ P/)%), !.)#'0%6%-%!" .% *%#/-)'# */ -/#-/)!#% l! CNRS8C/")#$l N!)%'"!l */ C/#-/)!#% S)%%")%0%-/ *%" F#!")!9 :. T/4)$l l$% D!" M%#!&'#%!", !$)'#$l !-/.)/% l$-#!#% ;. T/4)$l !l-!)$%) *%" !0%#(!)%%l/ .!2!")$l$% #'(!" H/"#% C'!"*!, -%)!)/ */ M%#!&'#%!"

IN LOC DE INTRODUCERE
4enri Coanda, printre ai carui discipoli s'a intamplat sa ma numar5 8"$(!#$l %"*%-! N')! 5 l! .0!#.%)$l !-/.)$% 1!#!,#!09 afirma$ 5,ntrea6a umanitate se afla, constient sau inconstient, intr'o uriasa expeditie pentru aflarea tainelor universului. ,n fruntea acestei expeditii, desfasurata la nivel planetar si in numeroase directii simultan, se afla si descoperitorii si inventatorii romani, desi, din alte considerente 7or6olii, lupta pentru suprematie si recunoastere internationala8, acest lucru a fost recunoscut, doar dupa ce repre+entantii altor natiuni au fost recompensati cu titluri si premii internationale5. ,ntr'o scrisoare trimisa din Chica6o la 11 mai 1/0!, 4enri Coanda imi solicita articolul pe care il scrisesem pe atunci, Apa in fizica, chimie si biologie, pentru a fi publicat in S.9.A. de societatea "Aqua Coanda" si imi recomanda sa nu'mi pierd spiritul 5de inventie 5. S-#%.'!#/! l$% H/"#% C'!"*! -!)#/ D!" Ol!#$ M%#!&'#%!"

,ntr'o convorbire ulterioara, 4. Coanda imi spunea ca$ 5 ,n fruntea acestei uriase expeditii, care face sa se retra6a 6ranitele necunoscutului se afla cativa oameni, care accepta drept suprem :udecator realitatea, iar nu adevarurile va+ute prin proprii ochi si de propria minte ori de catre altii. ;rice ipote+a nu e decat o tentativa de a te apropia de adevar, si ea trebuie experientata cu impartialitate, pentru a fi confirmata sau infirmata de realitate5. Pentru multi oameni poate sa para paradoxala afirmatia de mai sus, dar trebuie sa ne amintim ca propria minte nu mai este ca aceea a unui copil nou nascut, ci una conditionata, in care au fost implantate credinte, care se substituie realitatii. Acest lucru se petrece din cau+a ca la comanda procesarii informatiilor76andirea, ima6inatia8 si a perceptiei se afla conceptia si vedem 75chiar cu proprii ochi58, doar ce am fost pro6ramati si conditionati sa vedem. Toate acestea se petrec fiindca inainte de 5tre+ire5 sau de 5nasterea din nou5, noi oamenii ne aflam in situatia descrisa de Socrate in mitul sau ale6oria pesterii, pe care a consemnat'o discipolul sau Platon in (epublica <,,$ 75ima6inati'
va intrea6a omenire pri+oniera intr'o mica incapere la subsol, ca o pestera, deschisa deasupra catre exterior, unde straluceste permanent lumina necreata= oamenii sunt imobili+ati cu lanturi in fata unui perete, astfel incat sa nu poata sa priveasca decat la acest perete, pe care sunt proiectate umbrele pe de catre obiectele ce trec prin fata unui foc58

P/.)/#! l$% Pl!)'" .oi nu vedem nemi:locit realitatea, ci doar o proiectie de umbre pe peretele pesterii, care este ecranul mental. ,nchisi in cap, fara contact direct cu realitatea, traim intr'o realitate secunda, ca intr'o pestera, si luam drept realitate o proiectie a realitatii, pe peretele pesterii sau pe o6linda mentala. Consideram eronat drept realitate o serie de umbre, care sunt impulsuri, ce provin de la traductoarele pe care oamenii le numesc ferestre sen+oriale sau or6ane de simt. <U" .!2!") "$ 1'!)/ %"2!)! 1!"! -!"* "$ #/!l%6/!6! -! /.)/ '#3< <A .-%/")%.) -!" "') l/!#" )' .// $")%l &/ #/!l%6/. )&!) &/ %. 3l%"*<. A*/2!#!)! %*/")%)!)/ ! '!(/"%l'# */ 1/ T/##! */62!l$%)! %" -!#)/! !1!#$)! %" :==> <I")/#2%$ -$ $" E4)#!)/#/.)#$ ?Al%/" I")/#2%/@A

NOI SUNTEM CREATORII LUMII IN CARE TRAIM

B#$-/ L%1)'": <D!-! )$ %)% 0'-!l%6/6% 2%!)! .% %")/")%%l/ !.$1#! (!"0/.)B#%l'#, !)$"-% )$ 1'C% -'")#'l! l/,%l/ U"%2/#.$l$% .% -$ .%,$#!")! 2/% 1$)/! 0!-/ !.)! <. MIRAHORIAN: <D!-! )$ %)% 0'-!l%6/6% 2%!)! .% %")/")%%l/ !.$1#! (!"%0/.)!#%l'#?$(3#/l'# */ 1/ 1/#/)/l/ 1/.)/#%% l$% Pl!)'"A, !)$"-% "$ 1')% -'")#'l! l/,%l/ U"%2/#.$l$% .% -$ .%,$#!")! "$ 2/% 1$)/! 0!-/ !.)! NICIODATA <. 5Cu alte cuvinte, in fruntea acestei uriase expeditii se afla oamenii indra+neti, care au cura:ul sa demole+e ceea ce altii, ca intr'o hipno+a colectiva, considera a fi sin6urul adevar. Sansele de a atin6e tinta cresc odata cu marirea numarului de ipote+e, dupa principiul mitralierei. Spuneam sa'ti pastre+i si sa'ti de+volti ima6inatia si inventivitatea, sa spar6i tiparele si supunerea fata de norme, care in aceasta privinta repre+inta un obstacol, care conduce la conformism, la in6hetare in tipare si la moarte. ,ncearca in fiecare domeniu pe care il aborde+i sa iti descoperi propriile idei, inainte de a te documenta si de a fi >canali+at? de ideile altora. *ste mult mai dificil sa mai descoperi ceva dupa ce teoriile altora au creat in mintea ta o >vale? sau un >drum? din care nu mai poti sa iesi5. T. A. *dison ilustrea+a cel mai bine aceasta situatie si lui ii datoram atatea inventii tocmai fiindca nu a fost conditionat si in6hetat in tiparele si modelele, pe care scoala le transmite si le implantea+a in mintea oricarui tanar. Sa ne amintim cum academicienii din @ranta au hotarat sa ne6e realitatea descoperirii fono6rafului7primul dispo+itiv de inre6istrare a sunetului a spart bara:ul conceptual, care a condus la toate celelalte mi:loace de stocare

a informatiilor pe care le utili+am a+i8 si sa apere do6ma ca 5miracolul vocii omenesti nu va putea fi niciodata reprodus prin mi:loace mecanice5, decretand ca este o inselatorie.

,ma6inatia este pilotata de conceptii 7credinte, teorii, modele, paradi6me8, la fel ca si perceptia. Conceptia comanda perceptia si procesarea informatiilor. Adica vedem ceea ce suntem conditionati sa vedem, iar nu ceea ce este cu adevarat in realitate. Ae aceea trebuie sa fim atenti la conceptii, care prin intermediul ratiunii pot bloca sau cen+ura ima6inatia. Aceasta ima6inatie deblocata, pe care eu o numesc 5vis constient5 si la care 4enri Coanda se referea, atunci cand spunea 5sa vise+i cu ochii deschisi5, a devenit pt. A. @. ;sborn, creatorul 3#!%".)'#(%",-$l$%, 5ima6inatie constructiva5 sau 5aplicata 5. ,ma6inatia este un atribut fundamental al speciei umane, un 5foc divin5 pentru care Prometeu a fost aspru pedepsit de +ei;. BN')! ; l! .0!#.%)$l !-/.)$% 1!#!,#!09 5;menirea este si ea pe cale sa se >arda? cu produsele creatiei si ima6inatiei sale, fiindca acestea incap pe mana unor de+axati, a unor oameni care nu sunt centrati in constienta, ci in dorinta de a poseda ' putere, averi, po+itie, teritorii, placeri= aceasta sete nedomolita de placeri, putere si avutii a deturnat de la menirea lor, mai toate descoperirile stiintifice si tehnolo6ice facute pe Terra. Civili+atiile 6alactice nu pot sa ofere pamantenilor tehnolo6ii utile in vindecarea unor boli incurabile 7cancer, anumite maladii virotice8 tocmai din cau+a imensului pericol pe care il pre+inta pentru omenire transformarea acestor tehnolo6ii in arme5. Acelasi lucru se intampla si cu descoperirile de pe Terra, care sunt de la inceput confiscate de complexul militaro'industrial. .oile surse de ener6ie intemeiate pe extractia ener6iei din vid 7care nu este 6ol, ci sursa intre6ului univers manifestat8 ameninta cu prabusirea actuala ierarhie economica si politica intemeiata pe folosirea combustibilor fosili7titei, carbune, 6a+e8$ ima6inati'va ca se renunta la industria petrochimica, la industria constructoare de vehicule de transport si la dictatura 6enerata de productia si distributia centrali+ata a ener6iei in centrale termoelectrice si nucleare. Actuala ierarhie de pontifi din templele moderne, dedicate cercetarii stiintifice este si ea amenintata de marile descoperiri.
)asina lui Antoine PriorC, vindeca cu a:utorul undelor electroma6netice lon6itudinale produse intr'o bobina imensa, boli virotice incurabile si ma:oritatea formelor de cancer ale oamenilor si animalelor, care erau plasati in interiorul acesteia.Aceasta descoperire nu poate fi folosita in clinici, fiindca aceasta tehnolo6ie este utili+ata pentru anihilarea rachetelor balistice cu incarcatura nucleara 7si intra sub incidenta secretului strate6ic8. Chiar dupa aceasta descoperire, atunci cand in @ranta s'a luat hotararea utili+arii terapeutice a acestui dispo+itiv, s'a produs un lucru incredibil$ cercetatorii din institutele de profil, care investi6au o modalitate de vindecare a cancerului, si care erau pe cale sa fie dati afara si sa nu mai primeasca finantarile, care cur6 de +eci de ani, fara vreun re+ultat palpabil in descoperirea unei cai de vindecare a cancerului, au facut o demonstratie prin care cereau sa nu se treaca la utili+area masinii lui Antoine PriorC. Toate maladiile pot fi vindecate si pe alta cale folosind drept vector al informatiei terapeutice ener6ia sub forma de impulsuri, similare celor produse de creierul nostru, care a+i sunt aplicate doar in implanturi 7cardiace, impotriva depresiei, ParDinson8, si numai atunci cand vectorul material sau chimic nu mai da nici un re+ultat. Celulele vii folosesc in comunicare radiatia electroma6netica inclusiv cea ultravioleta 79<8 descoperita de A.G. Gur&itch5D. 82/*/)%: N')! 5D l! .0!#.%)$l !-/.)$% 1!#!,#!09 Ceea ce e important de stiut este faptul ca desi celulele pot comunica si prin alte mi:loace decat reactiile chimice, in biolo6ia conventionala s'a restrans aceasta comunicare doar la semnalele transmise doar prin intermediul substantelor chimice . Stiinta medicala actuala a redus vectorii informatiei terapeutice, doar cei materiali sau chimici , uitand ca toate functiile din or6anismul nostru sunt controlate de creier prin unde cerebrale, impulsuri, campuri morpho6enetice si biocurenti, adica folosind vectorul ener6etic al informatiei terapeutice . )otivul principal pentru care stiinta medicala actuala de pe Terra nu renunta la aceasta credinta, ca celulele comunica doar prin intermediul chimiei, este datorat influentei si intereselor corporatiilor farmaceutice multinationale, care detin cea mai mare industrie de pe planeta si controlea+a )ass )edia7economicul comanda politicul8. Ain cau+a acestui bombardament informational folosim ca intr'o transa colectiva, drept unic remediu al de+ordinilor fi+iolo6ice doar substantele chimice, si uitam ca prin aceasta ne poluam or6anismul si afectam chiar codul nostru 6enetic7efectul terato6en al medicamentelor= thalidomida8. @olosim exclusiv substantele chimice pt. tratarea apei, plantelor, animalelor, pe care pe care le utili+am drept hrana$ mierea este contaminata cu antibiotice si antimicotice, laptele si carnea sunt contaminate cu hormoni si )edicamente, din cau+a lacomiei producatorilor, care vor sa produca mult, repede, fara pierderi si in mari concentrari industriale7sa ne 6andim la a6lomerarea din fermele industriale, care nu respecta teritoriul propriu al fiecarei fiinte vii si deschide calea epidemiilor8. Ea fel se intampla si cu plantele utili+ate in alimentatia umana sau animala, care sunt poluate cu in6rasaminte chimice, insecticide 7AAT'ul a:uns in lapte si unt a fost inter+is fiindca determina accelerarea multiplicarii celulelor in cancerul de san8 si ierbicide 7este cunoscut ca+ul recent in care carnea de porc din ,rlanda, a fost contaminata cu dioxina, provenita de la plantele folosite ca fura:8. Cea mai mare cifra de afaceri pe planeta Terra o are industria farmaceutica si asta cu pretul deteriorarii AA.'ului si a alterarii 6enomului uman. Am creat in "!!2 un 6enerator de impulsuri terapeutice, un creier artificial, pe care l'am denumit Fi )a6en, care a fost pre+entat publicului intr'un articol din revista )a6a+in, care se afla pe siturile autorului.

9lterior am creat 5)etoda de relaxare pilotata5, fiindca creierul nostru, care emite aceleasi tipuri de impulsuri pt. a controla toti parametrii fi+iolo6ici7temperatura, presiune san6uina, 6licemie, tonus muscular8, poate fi antrenat sa intre in starea necesara pt. a declansa vindecarea maladiilor.Aceasta metoda este utila si pt. descoperirea adevaratei noastre ientitati 7autocunoastere = autocontrol8 ori pt. cresterea capacitatilor noastre psihice7invatare, memorare8, artistice si somatice. Cele doua descoperiri sunt pre+entate pe siturile dedicate5E 82/*/)%: N')! 5E 9 Trebuie sa ne folosim creativitatea in domeniul cel mai ramas in urma$ coloni+area taramului interior, in vederea
tre+irii omului la constienta, la sensibilitate si la iubire fata de semeni. .oi am explorat si am coloni+at doar lumea din afara iar cumpana s'a de+echilibrat 6rav si ne duce spre autoanihilare ca specie si civili+atie$ detinem prea multa putere in exterior si prea putina in interior. <T#/3$%/ -! !-$( .! "/ /41l'#!(, .! "/ -'l'"%6!(, .! "/ $(!"%6!( .% .! "/ -'")#'l!( 1/ "'% %".%"/, .! "/ */.-'1/#%( !*/2!#!)! (/"%#/ .% -!1!-%)!)% */ -$"'!.)/#/ .% */ !-)%$"/ 1). ! !F$",/ l! !#('"%/ -$ "'% %".%"/ .% -$ U"%2/#.$l<. )i'a ramas o vreme 6andul la ima6inea unei uriase expeditii care incearca sa lumine+e necunoscutul, sa'1 acapare+e, sa'1 apuce si sa'1 asimile+e.G 8"')! l! .0!#.%)$l !-/.)$% -!1%)'l9 ; expeditie la care participa intrea6a umanitate, ca un or6anism colectiv in care exista celule speciali+ate, ca intr' o colonie de albine, o adevarata divi+iune a muncii. Apoi in minte a aparut ima6inea unei plante care, prin radacini, di+olva si anali+ea+a conceptele vechi si apoi sinteti+ea+a si descopera altele noi, trimitandu'le, ca pe niste seve, la un alt nivel de prelucrare informationala ' frun+ele. Ae aici, seva transmutata si imbo6atita va a:un6e intr'o +ona in care celulele indeplinesc functia de stocare si de transmitere mai departe a principiilor extrase. 9lterior am descoperit ca distinctia dintre calea colectiva si cea individuala de acces la controlul nemi:locit al realitatii este un lucru de care trebuie sa tinem seama daca nu dorim sa repetam 6reselile trecutului.H8"')! H9

Aivi+iunea sau speciali+area indivi+ilor dintr'un or6anism colectiv, pare sa fie responsabila si pentru atitudinile diferite ale oamenilor, mai ales in ceea ce priveste reactiile la nou si la anomalii 7fenomene paranormale, fenomene ;G.8. ,nainte de a pre+enta aceste atitudini si reactii sa ne 6andim ca unii oameni s'au speciali+at si s'au pre6atit pentru contactul cu noul, pe care prin cresterea constientei impartiale a:un6 sa'1 descopere la fiecare pas. .u putem cere acelasi lucru, fara o pre6atire adecvata, din partea acelora care au fost conditionati si speciali+ati sa fie orbi la nou, sa conserve si sa transmita mai departe vechiul sub forma traditiilor, educatiei si a altor mi:loace de pastrare a informatiilor. A fi intoleranti fata de acesti oameni si a'i invinovati pentru un lucru pentru care vinovat este sistemul de pro6ramare si de conditionare, care din i6noranta si interes mar6init i'a imobili+at si i'a infantili+at de la varsta cea mai fra6eda, in6hetandu'i in credinte, tipare, pre:udecati si teorii, nu conduce la nimic po+itiv. Trebuie doar sa fim constienti sa nu devenim astfel de oameni inchisi, si sa nu promovam astfel de oameni in locurile in care omenirea isi extra6e ca o planta seva si isi reali+ea+a propriile sinte+e. Sistemul universitar american elimina din start conformismul si imobilismul din +onele in care investitii uriase ar fi aruncate 5 pe apa sambetei 5 in ca+ul cand astfel de oameni 5 morti de vii 5 ar deveni cercetatori. ; planta ar muri daca celulele sale din radacina si'ar pierde flexibilitatea, fra6e+imea si receptivitatea de a cauta si de absorbi din sol seva cu principii nutritive. Aaca celulele acestea ar deveni ri6ide, lemnoase si lipsite de flexibilitate, ca celulele din tulpina, care au menirea sa sustina, sa transporte mai departe seva si sa conecte+e intre ele cele doua radacini 7cea de receptie si asimilare dinspre Pamant si aceea de sinte+e si de asimilare a ener6iei cosmice dinspre Cer8, atunci planta ar muri.
L!' T./$7Hade'Giles$ Eao T+u= pinIin$ Eao Gi8 se refera in T!' T/ K%",7Hade'Giles$ Tao Te Chin6= pinIin$ Aao Ae Jin68 la starea flexibila, fra6eda si receptiva a 5 nou'nascutului 5, care trebuie pastrata, desi pare mai vulnerabila,in raport cu starea solida si ri6ida a 5mortii5. Cele doua stari 7ri6ida'flexibila=tare'moale8 colaborea+a permanent atat in mentinerea viului 7scoica, melcul, trunchiul lemnos, scheletul intern sau extern$ oasele,carapacea8, cat si in conexiunea si complementaritatea dintre variatie si invarianta, dintre manifestat si nemanifestat, dintre timp si eternitate. (aportul dintre variatie si conservare are probabil multe alte conexiuni asupra carora vom reveni. ,n ceea ce priveste problema existentei fenomenelor stranii, printre care se numara si fenomenul ;G., la care ne vom referi in continuare ' oamenii se impart, ca si in oricare alt domeniu, in trei cate6orii de atitudini, reactii si puncte de vedere$ unii sunt 5pentru5, altii5 contra 5 si in fine o parte este repre+entata din$5indecisi5. ; statistica cu caracter secret, efectuata printr'un sonda: de opinie in S9A, a aratat o modificare pro6resiva, de'a lun6ul anilor, a ponderii celor trei atitudini. Astfel, opinia potrivit careia ;G.'urile nu exista a sca+ut de la /!K in 1/2" la 3!K in 1/3! si la sub #!K in 1//!. Aceasta scadere pro6resiva a numarului celor care nu accepta existenta ;G.'urilor s'a datorat in primul rand valurilor succesive de observatii si afirmatiilor furni+ate despre acest subiect, care mult timp a constituit o preocupare exclusiva a unor servicii 6uvernamentale secrete, care vi+au obtinerea unor avanta:e tehnico'stiintifice si mai ales militare. Aceasta scadere a ponderii opiniei privind inexistenta ;G.'urilor a insemnat si o erodare a credibilitatii 6uvernului S9A, care s'a va+ut obli6at sa faca unele

concesii in le6atura cu dreptul la informatie al publicului. Simultan cu reducerea intolerantei si a inchiderii in fata noului, s'a manifestat si o modificare a atitudinii publicului fata de rapoartele ;G. si fata de persoanele care facusera observatii in aceasta directie. ,n locul ridiculi+arii initiale, o parte a publicului a adoptat o atitudine la fel de radicala, insa acum in directia opusa, oamenii devenind fie entu+iasti, fie nihilisti ori adepti ai unor culte sau secte, care isi revendica ori6inea in mesa:e si contacte cu repre+entanti ai unor civili+atii extraterestre. Cei ce sunt de acord cu existenta unor fenomene stranii ' si in special cu realitatea ;G.'urilor, care ar viola insasi principiile restrictive fundamentale ale stiintei ' se impart la randul lor in trei cate6orii dupa cum consemnea+a si prietenul meu, cercetatorul Adrian Patrut in cartea sa 5Ae la .ormal la Paranormal 5 $ 1.L%3/#!l-1#',#/.%.)%%, care sustin punctul de vedere potrivit caruia anomaliile ' fenomenele paranormale si cele prile:uite de manifestarea ;G. ' exista ca atare si s'ar datora unor factori necunoscuti in pre+ent, care insa nu pot fi luati in consideratie in modelarile si in teoriile stiintifice actuale. ,n opinia acestora, fenomenele stranii sau anormale ar fi in realitate !3.'l$) "'#(!l/, aceasta insa in contextul unui model'stiintific revi+uit, determinat de o eventuala revolutie de mari proportii in stiinta. ". R!*%-!l-!2!",!#*%.)%% sunt aceia care considera ca anomaliile exista si ca recunoasterea lor va produce o revolutie atat de importanta in cunoastere, incat insasi stiinta si'ar putea pierde locul privile6iat pe care il ocupa in pre+ent. #. R!*%-!l-"%&%l%.)%% sunt cei care se apara impotriva noului 6asind refu6iu in do6mele reli6ioase deformate, care constituie un punct de vedere si de spri:in in mare parte distorsionat, net depasit in cursul procesului experimental de cunoastere a realitatii. Jean Paul Sartre a spus ca$ 5secolul al LL,'lea va fi spiritual sau nu va fi deloc5, iar 5nu o reeditare a intolerantei reli6ioase si a propa6andei urii5. Jean Paul Sartre a subliat acest lucru aratand necesitatea eliberarii oamenilor din sfera de influenta a credintelor si a reli6iilor institutionali+ate, din robia deformarilor care le'au fost inoculate, daca nu dorim sa repetam ra+boaiele, care au condus la pierderea a sute de milioane de vieti omenesti in secolul care a trecut. ;bservam cum orice exces basculea+a in directia contrara sub forma unor reactii de aparare, care au drept consecinta insasi ne6area consecintelor utile ale acceptarii si deschiderii fata de realitate. Se a:un6e la aceeasi rupere de realitate, la aceeasi inchidere si i+olare, ca si in ca+ul refu+ului de a o accepta. ; eliberare a stiintei, a misticii si a reli6iei autentice de do6me si de deformari ar conduce la adevarata stiinta, mistica si reli6ie a civili+atiilor 6alactice avansate. Ae pilda termenul 5#/l%,%/5 provine din lb. latina si indica 5#/l/,!#/!5 fiintei umane la scanteia divina din sinea sa. Traim intr'un univers holo6rafic, care in fiecare parte contine intre6ul, iar scanteia divina este omnipre+enta, adica nu exista o divinitate plasata undeva in Cerul din afara omului, care sa faca necesari mi:locitorii. Ae6eaba a spus ,isus ca 5,mparatia lui Aumne+eu nu e aici sau acolo, ci inlauntrul vostru5 BEuca 10."1M, fiindca e mai usor sa cadem in do6me, intoleranta si fanatism 7fundamentalism reli6ios8, decat sa renuntam la modele si teorii in favoarea experimentarii realului, prin tre+ire la constienta deplina Spiritualitatea autentica plasea+a 5I(1!#!)%! C/#$#%l'#5 holo6rafic, peste tot, in fiecare fiinta vie ca 5scanteie divina5. Spiritualitatea falsa plasea+a5I(1!#!)%! C/#$#%l'#5 in afara fiintei umane intr'un Cer aflat in exterior dintr'un motiv simplu$ pentru ca unii dintre semenii nostrii sa se eri:e+e in mediatori, in mi:locitori, pt .a exista ca institutie, care coloni+ea+a constiintele si le sub:u6a. <I(1!#!)%! l$% D$("/6/$ /.)/ %"l!$")#$l 2'.)#$< ?L$-! 5E::=-:HA

I%.$. a afirmat ca$5,mparatia lui Aumne+eu nu vine in asa fel ca sa i+beasca privirile. .u se poate +ice$ 9ite'o aiciN sau$ 59ite'o acoloN5 Caci iata ca ,mparatia lui Aumne+eu este inlauntrul vostru5 7Euca 10."!'"1= (om.1 .10= <ers."#8M. I.!!- *%" S%#%! stia acelasi lucru$ 5,ncearca sa intri in te+aurul tau si vei 6asi te+aurul Cerului= Celui ce se cunoaste pe sine toate lucrurile ii sunt date. @iindca a te cunoaste pe tine insuti repre+inta implinirea tuturor lucrurilor5.

L!' T6$7cap.##8 spune$5Cel ce cunoaste lumea din afara are cunoastere= Cel ce se cunoaste pe sine este ,luminat5 iar in cap. 0$ 5@ara sa treci pra6ul usii, se poate cunoaste intre6 universul= @ara sa privesti pe fereastra, se poate vedea Calea Cerului 5

U"%2/#.$l H'l',#!0%- ! */2/"%) C'".)%/") */ S%"/ %".$.% 1#%" 0%/-!#/ 0%%")! $(!"! Ceea ce omul actual a uitat este ca prin fiecare fiinta umana se manifesta holo6rafic universul, care a devenit partial constient de sine insusi. Termenul holo6rafic pe care o sa'l intalnim in randurile de mai :os este un termen recent, care insa desemnea+a ceea ce poetii si misticii au descoperit de multa vreme$ 5%" 0%/-!#/ 1!#)/ #/,!.%( %")#/,$l5 sau cum spunea I%ll%!( Bl!J/$ 5! 2/*/! %")#/,$l $"%2/#. %" 0%/-!#/ 0%# */ "%.%15 7 5)' .// ! @'#l* %" ! ,#!%" '0 .!"*58. @ractalii, care sunt atat de raspanditi in natura, nu sunt decat o palida reflectare a unitatii informationale dintre parte si intre6, care se manifesta in universul holo6rafic in care traim. (ecomand cititorilor mei sa citeasca si cartea lui )ichael Talbot intitulata 59niversul 4olo6rafic5 7T&/ H'l',#!1&%- U"%2/#./8 unde este examinat acest model al universului si implicatiile sale in medicina, fi+iolo6ie, functionarea creierului, fi+ica cuantica. Aoar intr'un univers holo6rafic cunoasterea unei parti inseamna cunoasterea intre6ului. Preceptul scris pe frontonul templului lui Apollo din Aelphi75C$"'!.)/-)/ 1/ )%"/ %".$)% .% 2/% -$"'!.)/ %")#/, $"%2/#.$l58 ar fi un indemn fara sens ori paradoxal, daca universul nu ar fi holo6rafic. Semnificatia acestui indemn antic este ca lucrul cel mai de seama si menirea omului este sa'si vada sufletul nemi:locit prin ochii sufletului, iar nu prin ochii fi+ici sau 6rosieri, care produc proiectia umbrelor de pe ecranul mental, si sa devina astfel locul in care 9niversul se eliberea+a devenind pe deplin constient7omniscient8 de Sine insusi. Sa ne amintim ce afirma P#')7Oevin SpaceI8 in filmul K-P!4 7"!!18 inspirat dupa filmul
ar6entinian75H'(3#/ (%#!"*' !l S$*/.)/58 care relata o intamplare mult mai reala decat se crede ce s'a petrecut in anii P3!$ P#'): 5;rice fiinta din univers stie sa faca diferenta intre bine si rau7benefic si nociv8. Easa'ma sa'ti spun ceva. Pe Terra voi oamenii urmati politica 5dinte pentru dinte, ochi pentru ochi si viata pt.viata, o atitudine care e recunoscuta in intre6ul univers pt.stupiditatea ei . Chiar -uddha si ,isus au avut alta opinie. Aar nimeni nu le acorda o prea mare atentie, nici chiar buddhistii vostri, si nici crestinii vostri nu'i asculta5. 5)a mir ca ati a:uns si pana in stadiul actual5=5o planeta ocupata de o civili+atie care procedea+a ca voi7 5care extinde raul prin lupta, ra+boaie, ra+bunare, opo+itie58 are viitor incert7se autoanihilea+a8.

P#'): Pentru informarea dumneavoastra$ Toate fiintele au capacitatea sa se vindece pe ele insele. Asta e ceva pe care noi o stim de milioane de ani pe O'PAL55,

Ea randul lor, cei indecisi oscilea+a si ei tot intre trei atitudini$

1. C'"./#2!)'#%% .-/1)%-% considera ca anomaliile exista, dar ca ele s'ar datora unor factori cunoscuti, eventual asociati, insa dificil de identificat pe ba+a datelor disponibile. ". C'"./#2!)'#%% ('*/#!)% admit si ei ca anomaliile exista, dar sustin ca acestea sunt aparente si se datorea+a unor factori inca necunoscuti, care insa nu ar viola principiile restrictive fundamentale ale stiintei. #. C'"./#2!)'#%% '1'#)%(%.)% pretind ca sunt receptivi la eventuale probe, care sa evidentie+e fenomenele stranii de 6enul celor asociate ;G.'urilor, dar din conformism fata de ma:oritatea celor care nu

cred in existenta fenomenelor anormale, nu'si arata adevarata credinta, ci o falsa neutralitate ' intemeiata de multe ori pe teama de a'si pierde credibilitatea sau mai ales po+itia profesionala, aceasta din urma putand fi serios amenintata de puternica masina de propa6anda oficiala.

,n conclu+ie, unii oameni accepta existenta ;G.'urilor si a fenomenelor stranii sau paranormale care le insotesc, in timp ce altii le'o nea6a si raman indecisi, asteptand probe suplimentare sau alte conditionari si modele capabile sa le explice aceste fenomene si sa'i convin6a de realitatea lor. Ain punctul nostru de vedere, cea mai buna atitudine ar fi aceea de impartialitate constienta, sin6ura stare care ne'ar putea a:uta sa eliminam caderea in alte credinte si pre:udecati, in alte atasari si identificari, care blochea+a pro6resul real al cunoasterii si accesul la o stiinta veritabila. Subliniem ca incarcatura de sentimente, de pre:udecati si de ima6inatie 7asteptari=expectatii8, care se manifesta la toate cele trei cate6orii de atitudini amintite anterior, se constituie intr'un obstacol ma:or in calea intele6erii reale a fenomenelor, care se abat de la normele impuse de modelele le6iferate in stiinta actuala, care in realitate nu sunt decat teorii si le6i provi+orii, modele ale realitatii, care vor fi inlocuite de altele, in stare sa explice si ceea ce scapa a+i prin plasa modelelor actuale 7anomaliile=exceptiile care nu confirma re6ula8. ,n stiinta de a+i se recunoaste necesitatea ca experimentatorul sa nu influente+e sau sa nu perturbe experimentul, ceea ce inseamna ca un aparat de masura sa nu distorsione+e amplitudinea si repartitia parametrilor care trebuie masurati. Satisfacerea acestui de+iderat presupune in primul rand o retinere sau un autocontrol din partea omului care cercetea+a si care este principala sursa de erori ' de experimentare sau de interpretare. Ae+ideratul se reali+ea+a aparent simplu, prin mentinerea constanta a obiectivitatii, a unei atitudini de constienta impartiala, a unei stari incolore sau de martor din partea experimentatorului. Cel mai important obstacol in calea acestei neutralitati sau invi+ibilitati observatorului uman il constituie atitudinea atasata de dovedire sau de infirmare a realitatii unor fenomene, atitudine influentata si de o pro6ramare conceptuala defectuoasa. ,n istoria stiintei de pe Terra se cunosc multe adevaruri ilu+orii care pareau dovedite de realitate in ochii celor care credeau, de pilda, ca 5P!(!")$l ./ !0l! %" -/")#$l $"%2/#.$l$%5 si multe realitati sustinute de 53$"$l .%()5.

)embrii Academiei @rance+e, aflati in fata fono6rafului lui Thomas *dison, sustineau ca 5!.! -/2! "$ 1'!)/ .! /4%.)/K 5 <enerabilii savanti, care cautau cu indar:ire sa'si confirme do6mele si teoriile, desi nu au 6asit timp de / luni un ventriloc sau un om ascuns in cutia fono6rafului, au numit'o totusi o frauda sau o inselatorie 6rosolana si :i6nitoare. Ea fel au reactionat acesti 5savanti5, care inca nu parasisera in mentalitate *vul )ediu si in alte ca+uri, cum ar fi cel al meteoritilor 5"$ /4%.)! 1%/)#/ -!#/ -!* *%" -/#5, al avioanelor, care, 50%%"* (!% ,#/l/ */-!) !/#$l, "$ 2'# 1$)/! "%-%'*!)! .! ./ */.1#%"*! */ .'l 5 sau al trenurilor, care 5"$ 2'# 1$)/! "%-%'*!)! .! */1!./!.-! ' !"$(%)! 2%)/6! 0!#! -! 1!.!,/#%% .! #%.)/ .! ./ .$0'-/ 5. Am lasat la urma atitudinea de ne6are a realitatii ;G.'urilor, fiindca ea este cea mai plina de surpri+e. ;po+itia fata de existenta anomaliilor, a exceptiilor si a fenomenelor paranormale, in care noi includem si domeniul fenomenelor ;G., este un punct de vedere sustinut in comunitatea stiintifica de 0$"*!(/")!l%.)%% "/,!)%2%.)%, adepti ai ultraconservatorismului stiintific. Pentru acestia, anomaliile nu sunt reale si se reduc doar la simple mistificari, manipulari de date, la fraude sau la cel mult erori de experimentare si de interpretare, adica la niste confu+ii si deficiente metodolo6ice care trebuie depistate si eliminate. Ea ceilalti oameni, opo+itia fata de existenta fenomenelor ;G. si a fenomenelor asociate ' anomalii spatio' temporale, fenomene paranormale, incalcari fla6rante ale le6ilor si principiilor din modelele acceptate de catre stiinta actuala ' poate fi cau+ata de mai multi factori, dintre care mentionam$ 5. I*/")%0%-!#/! #/!l%)!)%% -$ -#/*%")/l/, do6mele, teoriile si modele pe care le cunoastem asta+i si de care ne'am atasat= :. I*/")%0%-!#/! #/!l%)!)%% -$ -/! 1#'%/-)!)! 1/ /-#!"$l (/")!l in cursul experientei sen+oriale= Sa nu uitam faptul ca o proiectie pe ecranul mental nu este identica cu realitatea sau sa ne amintim o afirmatie a maestrilor Gen$ 5reflectia Eunii in o6linda apei unui lac nu este insasi Euna5. *ste dificil de acceptat ceea ce vine in contradictie cu 5bunul simt5, dupa care Pamantul de sub picioarele noastre pare neclintit, desi in realitate el se invarteste in :urul propriei axe, in :urul Soarelui si impreuna cu acesta, in :urul centrului 6alaxiei noastre. ;rice obiect aflat la ecuator calatoreste in fiecare +i 7pe durata de " ore8 pe o distanta e6ala cu circumferinta Terrei, adica de $ !.!02,!#3 Dilometri. Aaca impartim aceasta distanta la " de ore, vom afla ca fiecare om se deplasea+a cu vite+a supersonica de 5DEG, ;LD J(M& 7vite+a miscarii de rotatie la ecuator este de$ 32,11 m%s, adica de peste # ori mai mare decat vite+a sunetului in aer, care este de # ! m%s8. <ite+a medie a deplasarii Terrei, pe orbita eliptica in :urul Soarelui 7miscare de revolutie8, a carei circumferinta este de /" milioane de Dilometri, este obtinuta prin impartirea acestei distante la numarul de ore dintr'un an si este de 5=L.=;; J(M& 7;=,:>E J(M.8 . Si asta nu e tot fiindca noi ne deplasam impreuna cu Soarele7una dintre cele #!! de miliarde de stele din 6alaxia noastra8 in :urul centrului 6alaxiei noastre si cu intrea6a 6alaxie prin spatiul inter6alactic. Pentru fiecare rotatie in :urul centrului 6alactic, Soarele impreuna cu planetele satelite calatoresc pe o circumferinta de 5D;:>= !"% l$(%"!. Soarele, care este locali+at relativ departe de nucleul 6alactic 7distanta dintre centrul 6alactic si Soare este de :D.=== !"% l$(%"!A, ceea ce inseamna ca se deplasea+a pe o orbita aproape circulara cu o vite+a estimata in diferit in lucrarile de specialitate$ "10,"31Q Dm%s 7 13.!!! mile pe ora= E>:5G5 J(M&8, ""2QQ Dm%s si "2!QQQDm%s . Soarele impreuna cu planetele sale au nevoie de o durata estimata intre ""2 la "2! milioane de ani terestrii, pt o rotatie completa in :urul centrului 6alactic. Timpul necesar parcur6erii fiecarei rotatii in :urul centrului 6alactic este uneori numit an cosmic sau !" ,!l!-)%-. Ae la formarea sistemului solar s'au facut intre "! si "2 de rotatii. *xtinctiile in masa care s'au petrecut periodic pe Terra se afla in le6atura cu aceasta rotatie in :urul centrului 6alactic si cu oscilatia ciclica de 3 milioane de ani fata de planul 6alactic, care expune periodic suprafata Pamantului la radiatiile 6enerate de unda de socQQQQ 7similara undei de soc creata in fata unui avion supersonic8, produsa in fata 6alaxiei noastre, care cade cu o vite+a uriasa, catre 6rupul de 6alaxii 7<ir6o Cluster8, locali+at la o departare de aproximativ 2! de milioane de ani lumina.
N(ecer, Paul 7Associated Press8. (adio Astronomers )easure Suns ;rbit Around )ilDI HaI. 4ouston Chronicle. 1 June 1//!. 59sin6 a radio telescope sIstem that measures celestial distances 2!! times more accuratelI than the 4ubble Space Telescope, astronomers plotted the motion of the )ilDI HaI and found that the sun and its familI of planets &ere orbitin6 the 6alaxI at about 1#2 miles per second 7"10 Dm%s8.5=5The sun circles the )ilDI HaI at a speed of about 13,!!! miles per hour.5 NN)ilDI HaI GalaxI. 5 The .e& *ncIclopedia -ritannica.12th ed. Chica6o$ *ncIclopaedia -ritannica, 1//1$ 1#1$ 5The Sun, &hich is located relativelI far from the nucleus, moves at an estimated speed of about ""2 Dm per second 71 ! miles per second8 in a nearlI circular orbit.5 QQQGoldsmith, Aonald. The Astronomers..e& RorD$ St. )artins Press, 1//1$ #/ S .orton, Arthur P. .ortons Star Atlas..e& RorD$ Eon6man Scientific S Technical, 1/01$ /"=5T the suns nei6hborhood, includin6 the Sun itself, are movin6 around the centre of our GalaxI in approximatelI circular orbits &ith velocities of the order of "2! Dm%s.5 QQQQQ5Sistemul nostru solar are o unda de soc in :urul sau si aceasta produce o mare parte din radiatiile cosmice ce lovesc Terra. Ae ce nu ar avea si Calea Eactee o astfel de unda de socU5=5;ur o&n star moves to&ard and a&aI from the )ilDI HaIs center, and also up and do&n throu6h the 6alactic plane. ;ne complete up'and'do&n cIcle taDes 3 million Iears' suspiciouslI close to the *arths biodiversitI cIcle5.7from $ 4ubbles Secret$ ;rbitin6 the )ilDI HaI 'A GalaxI ,nsi6ht$ Aecember "", "!!1, in$ http$%%&&&.dailI6alaxI.com%mIV&eblo6%"!!1%1"%hubbles'secret.html

;. D%2/#./ %")/#/./ .% )/(/#% .

Astfel, JimmI Guieu arata ca dupa ce au fost reali+ate acordurile secrete cu *-*, de catre responsabilii politici din perioada administratiei *isenho&er, atat in S9A, cat si in toata lumea s'a declarat una din cele mai apri6e campanii de deni6rare a tuturor celor care persistau sa sustina realitatea existentei fenomenului ;G. si a fiintelor extraterestre. S'a incercat ca (!..-(/*%! sa fie cu orice pret convinsa ca aceste 5obiecte5 nu sunt decat ilu+ii optice sau rodul unor psiho+e colective. )ult timp secretul a fost tinut cu strasnicie si a ramas asa, pana cand primii care au calcat intele6erea au fost extraterestrii. Aceste E")%)!)% B%'l',%-/ E4)#!)/#/.)#/ 7*-*8 nu au respectat promisiunea de a nu perturba civili+atia existenta pe Terra. Si astfel nu numai in S9A, ci in aproape toata lumea au inceput sa apara o serie de fenomene ciudate si inexplicabile. ,n decursul anilor, autoritatile americane au fost socate de descoperirea de animale mutilate dupa un anumit tipic, surprinsi in special de faptul ca in toate ca+urile se lucrase foarte curat, fara urme de san6e. Au urmat apoi rapirile de persoane de ambe sexe, peste o suta de mii, din care numai o mica parte au revenit la caminele lor, cu o memorie stearsa. Corpurile multora au fost 6asite in +one desertice, in6ro+itor mutilate. )ulte din femeile rapite au fost fecundate artificial, *-* intentionand sa cree+e o rasa de mutanti, capabila sa traiasca atat in lumea lor de ori6ine, cat si pe Terra. Se pare ca avertismentul lui I%l&/l( R/%-& 7vedeti nota 28 este real si ca acest cutremurator plan incepe sa iasa la suprafata. 7vedeti in anexe$ C'".1%#!)%! 1l!"/)!#!8. ,n afara de atasarea de credinte, de experienta sen+oriala si de implicarea diverselor interese si temeri, opo+itia fata de existenta fenomenelor paranormale este alimentata de scepticism, de lipsa experientei directe 7sa nu uitam ca oamenii, in marea lor ma:oritate, obtin informatiile in mod (%Fl'-%), 1#%" 1'#)% ./"6'#%!l/ l%(%)!)/ .!$ 1#%" .%()$#%A, de adormirea atentiei si a sensibilitatii intuitive 7pre+enta doar la copii si la animale8, de conformism si de lipsa de cura: in sustinerea propriilor opinii, cat si de hipno+a culturala 75in6hetarea in tipare58. @anatismul si intoleranta este careacteristic celor care prefera sa creada in tipare, do6me si in teorii stiintifice, care nu sunt decat niste modele ale realitatii, care urmea+a sa le schimbam cu altele, in loc sa accepte realitatea, asa cum este ea. @anatismul si intoleranta, care au a:uns la putere in epoca ,nchi+itiei , continua sa'si aiba repre+entanti si a+i in cercurile conservatoare politice, stiintifice si reli6ioase . ,n lupta pentru putere, unii oameni prefera do6mele, care le apara interesele efemere, dar care ii inlantuie in i6noranta. Cunoasterea directa este amanata de dra6ul unor avanta:e de moment, care le asi6ura unora ilu+ia unei autoritati profesionale, sociale, reli6ioase ori politice. ; astfel de lupta pa6ubitoare pentru umanitate, mai ales prin marile pierderi omenesti pe care le provoaca, a condus la occidentali+area intre6ii planete W la o coloni+are culturala, ce a provocat mari pierderi spirituale, stiintifice si tehnolo6ice7sa ne 6andim la *%.-$#%l/ !.)/-/ *%" !$# %" -!#/ ./ $#-!$ '!(/"% .% -!#/ l/2%)!$ !)$"-% -!"* %"-/1/!$ .! 2%3#/6/ 8' la respin6erea noului si a realitatii, la incura:area conformismului, a imobilismului si a 6andirii conver6ente. *liminarea totala a 6andirii diver6ente ar fi condus la in6hetarea stiintei la un anumit nivel, la inchiderea oricarei cai spre pro6res in cunoastere. ;scilatia, intre deschidere si inchidere, pare o trasatura constanta a oamenilor de pe Terra. Spar6erea in6hetarii in obiceiuri, tipare, teorii si credinte eronate se produce periodic in mod explo+iv si cu multe pierderi omenesti. .e 6andim la revolutiile bur6he+e, care au detronat simultan atat absolutismul ideolo6ic 7modelul teolo6ic ('"'teist creationist al unui cre!)'# $"%-8, cat si pe cel politic 7('"!rhia absoluta8, permitand aparitia modelelor alternative 7modelul mecanicist, determinist, evolutionist8 si participative7democratia republicana, monarhia parlamentara8. Acum ne aflam intr'o alta inchidere, din cau+a atasarii de noile do6me$ cau+alitate, limba: cantitativ. -a+a educatiei si a promovarii in ierarhiile stiintifice, reli6ioase ori politice s'a modificat$ in *vul )ediu latina si 6reaca, in secolul actual matematica, in pre+ent calculatorul. ; asemenea atitudine, caracteri+ata prin inchidere fata de nou, are o latura ne6ativa, daca ne 6andim ca traim intr'o epoca plina de cri+e si de probleme care trebuie solutionate ur6ent, si o alta po+itiva, insa din ce in ce mai atenuata. ,nchiderea fata de nou a permis mai mult sau mai putin conservarea unora din traditiile civili+atiilor terestre anterioare, desi caracteristica principala a fundamentalismul ideolo6ic sau reli6ios aflat la putere a ramas stear6erea de pe fata pamantului a tuturor traditiilor anterioare etichetate drept$ 5pa6ane5. Aceste traditii nu au putut supravietui cen+urii decat imprumutand haina invadatorului ' ca in ca+ul sarbatorilor de 5Anul .ou5 ' ori de6hi+andu'se in mituri si povesti de 6enul celor din <O (%/ .% $"! */ "'1)%<, in care identificam referiri la o stiinta si tehnolo6ie inca neatinsa a+i, la levitatie7covorul +burator8, la nave care foloseau teleportarea, la animale de mult disparute sau la orase scufundate in oceane. Afirmam mai inainte ca pro6resul actual s'a datorat inlaturarii monopolului do6melor teolo6ice de tip creationist'supranatural ' care a repre+entat o %(!,' ($"*% 75ima6ine despre lume58 oficiala si obli6atorie in *vul )ediu 7oricine avea alta opinie sau 6andea altfel era acu+at de /#/6%/A W si inlocuirea lor de catre o

conceptie stiintifica, devenita de tip materialist'mecanicist de la .e&ton si Eaplace incoace.

Creationismul supranatural al teolo6ilor din *vul )ediu a fost deci detronat de materialismul mecanicist, evolutionist si utilitar al epocii actuale, in cursul luptei pentru putere din timpul revolutiilor bur6he+e. Aceasta noua %(!,%"/ '0%-%!l! despre realitate se dovedeste la randul sau deficitara si inchisa fata de adevarata stare a lucrurilor$ cri+ele sociale, economice, ener6etice si de materii prime, de6radarea mediului planetar si a te+aurului 6enetic sunt, in cele din urma, efecte ale unei cri+e informationale. P#!-)%-, .$")/( -'"0#$")!)% !.)!6% -$ $" "'$ .%.)/( %",&/)!) */ -#/*%")/, 1/ -!#/ !-$( %l "$(%( .)%%")!. Toate cri+ele sunt in cele din urma cri+e informationale$ nu stim cum sa re+olvam altfel transporturile, comunicatiile, vindecarea maladiilor, incal+irea 6lobala, or6ani+area economica, sociala si politica. Cau+a acestei continue si profunde maladii a civili+atiei terestre se afla la nivel individual si apoi la nivel colectiv. ;mul se identifica cu conceptiile, scenariile, modelele, teoriile si ipote+ele incercate pentru a obtine o cat mai fidela repre+entare a realitatii, atat in plan descriptiv, cat si functional ' pentru a putea beneficia 5de puterea si de fructele acestei cunoasteri, atunci cand aceasta este aplicata5.

Aproape toate stiintele civili+atiei terestre actuale au trecut printr'o fa+a descriptiva 76eo6rafie, anatomie etc.8, care a fost urmata de o fa+a functionala 76eofi+ica, fi+iolo6ie8 in care s'a incercat o unificare cau+ala cantitativa 7matematica8 si mecanicista 7mecanica cuantica, mecanica 6enetica, mecanica lin6vistica8 a variatiilor calitative observate la diferite niveleN de manifestare a planului fenomenal. S'a descoperit de pilda ca 6ustul diferit7dulce, sarat, amar sau iute8 poate fi obtinut printr'o variatie cantitativa a frecventei unui impuls electric aplicat unui electrod plasat pe limba . ,n mod similar s'a descoperit ca variatia de culoare si cea de temperatura sunt in cele din urma determinate de variatia cantitativa a frecventei radiatiei electroma6netice. Aceasta abordare a realitatii, care dupa cum observam a avut si unele succese notabile 7diferenta dintre benefic si nociv este si ea, in ultima instanta, una cantitativa, o otrava putand deveni un remediu salvator si invers, in functie de do+a si de starea or6anismului caruia ii este administrata8, este asta+i insuficienta din cau+a ne6li:arii unor componente esentiale ale realitatii$ componenta ener6etica si cea informationala. Ea prima vedere, aceasta afirmatie pare absurda asta+i, cand se vorbeste atat de mult despre ener6ie si informatie. Si totusi asa este, fiindca, in afara de aceste etichete aplicate unor aspecte diferite ale aceleiasi realitati, inca nu stim ca exista nivele diferite de manifestare 7de la subtil la 6rosier8 ale acestor ener6ii si informatii, care raman invi+ibile pentru aparatele de masura si pentru simturile noastre. ; anali+a retrospectiva a de+voltarii stiintei si tehnolo6iei terestre, in care am face abstractie de modelarea teoretica ulterioara, ne permite sa evidentiem )#/% #/2'l$)%% .% "%2/l$#% )/&"'l',%-/: 5. Prima revolutie a condus la tehnolo6ia (!)/#%!l-(/-!"%-!, in care includem primele unelte actionate de forta omului, animalelor sau a vantului. ; astfel de tehnolo6ie, repre+entata la inceput de catre primele unelte din piatra, pana la diversitatea materialelor actuale, a insemnat o prima revolutie prin care unealta a devenit independenta material de om. :. A doua revolutie a condus la tehnolo6ia /"/#,/)%-!, in care uneltele ' de tip masina cu aburi W au devinit independente si de ener6ia umana pt. o perioada limitata 7de alimentarea cu ener6ie8, asa cum in etapa anterioara devenisera independente material. Aesi aceasta tehnolo6ie /"/#,/)%-! s'a diversificat a+i la motoare electrice sau nucleare pentru antrenarea masinilor 7nave, submarine8 si este constituita dintr'o lar6a 6ama de dispo+itive de transformare7conversie8 a ener6iei chimice, termice, mecanice, electrice sau nucleare in ener6ia necesara7mecanica, electrica, termica, luminoasa8, !1l%-! *'!# ' 1!#)/ *%" (!)#%-/! */ -'"2/#.%/ ! /"/#,%%l'#, care se manifesta in planul fi+ic7de pilda nu cunoastem conversia in ener6ie 6ravitationala8 ;.A treia revolutie a condus la tehnolo6ia %"0'#(!)%'"!l!, adica de stocarea, procesarea si la transmiterea informatiilor pe suport material si ener6etic, si a facut de:a uneltele independente de om7cu exceptia pro6ramarii initiale sau a corecturilor pe parcurs8 si in plan informational.Avem a+i roboti, u+ine, vapoare si avioane conduse sau pilotate de calculatoare de proces . Calculatoarele electronice, stocarea electroma6netica a informatiilor si telecomunicatiile, repre+inta doar o varianta de tehnolo6ie informationala ba+ata pe ener6ia electroma6netica si este vulnerabila la perturbatii de 6enul impulsurilor electroma6netice naturale7descarcari electrice in atmosfera= explo+ii ale stelelor8 sau artificiale7bombe atomice cu puls *)8. Aceasta tehnolo6ie vulnerabila la perturbatiile din universul fenomenal, si care nu permite transferul informatiilor in timp real7trebuie asteptat milioane de ani raspunsul la o intrebare adresata unei civili+atii aflate intr'o 6alaxie indepartata8a fost abandonata de catre civili+atiile 6alactice avansate care au optat pentru alti vectori ai informatiilor7care nu pot fi ecranati, atenuati sau perturbati de catre procesele manifestate in univesul fenomenal8.
Q

Aesi A;;), A*L si alte lucrari de specialitate recomanda forma 5niveluri5, optam in unele ca+uri pentru 5nivele5, forma consacrata in fi+ica7nivele ener6etice8, medicina, etc.Bnota autoruluiM

' ' '

,n realitate, si acestea fac parte tot din +ona manifestata, de la suprafata apei, fiindca nu cunoastem nici restul aisber6ului si nici oceanul in care pluteste acesta. Aaca am fi ceva mai atenti, am sesi+a faptul ca tehnolo6ia este constituita din mi:loace de actiune ale omului asupra realitatii, mi:loace situate la mi:loc intre el si realitate, adica ceva de 6enul terminalelor de actiune 7mainile8 si de cunoastere7 a portilor sen+oriale$ ochi, urechi..8. Chiar se observa ca uneltele au imprumutat forma mainilor7cheile= manerele8, a articulatiilor 7par6hiile8 pre+ente in corpul uman. ,nconstient, omul si'a proiectat in afara propria sa structura intr'o tehnolo6ie care reflecta stadiul sau de autocunoastere. Stadiul tehnolo6iei unei civili+atii 6alactice reflecta nivelul de autocunoastere la care a a:uns aceasta. 9nele au descoperit tehnolo6ia mecanica materiala, altele tehnolo6ia ener6etica si, in fine, altele au a:uns la unelte informationale care modelea+a procesele deterministe din creierul uman de tipul ratiunii umane ' lo6ica bivalenta, al6ebra -oole. Aaca cineva ar investi6a tendintele tehnolo6iei actuale$ (%"%!)$#%6!#/!, crearea de circuite inte6rate la nivel macromolecular, care sa se autore6enere+e folosind

Sa ne 6andim ca si in trecut pe Terra au fost construiti roboti si sisteme de calcul, de stocare si de transmitere (/-!"%-! a informatiilorQ sau sa ne amintim de savantul roman G',$ C'".)!")%"/.-$, parintele sonicitatii, care a creat circuite sonice in care toate componentele unui circuit electric 7condensatori, bobine, re+istente, diode8 aveau corespondent sonic. ,n pre+ent ne deplasam catre sisteme hibride, care utili+ea+a drept vector al informatiei lumina 74enri Coanda a condus un pro6ram de cercetare in domeniul circuitelor lo6ice optice, fluidice si sonice= vedeti notelele de la sfarsitul acestui para6raf8. ;bservam ca doar o parte din materie, ener6ie si informatie este utili+ata in tehnolo6ia actuala. *ste vorba de partea manifestata sau de varful aisber6ului. Simultan, suntem constienti ca in cursul evolutiei tehnolo6ice a avut loc o trecere de la manifestarile macroscopice 6rosiere, catre cele ale microcosmosului 'particule elementare ' care par mai subtile.

componente biolo6ice7se lucrea+a la supraconductori si semiconductorii or6anici8 W %")/,#!#/! tuturor nivelelor planului manifestat si %"*/1/"*/")! materiala,ener6etica si informationala W ar a:un6e la conclu+ia ca ne indreptam catre o creatie in o6linda , care este 5dupa chipul si asemanarea creatorului ei5. Asta+i, cand cele mai multe din lucrarile care abordea+a fenomenul ;G. se mar6inesc sa ramana la stadiul descriptiv, pre+entand evenimente si aspecte ale navelor extraterestre sau cel mult incidente provocate de acesti vi+itatori, cartea lui 7/!" P%/##/ P/)%), darama mitul ca 5"%-% $" '( */ .)%%")! "$ .-! '-$1!) */ 1#'3l/(! OZN 5 si incearca depasirea fa+ei descriptive prin pre+entarea unor aspecte functionale, ce au constituit punctul de plecare al unor cercetari stiintifice. Aaca printr'o sin6ura fereastra din cele +ece ale matricei de conversie a ener6iilor oamenii au patruns in lumea cea noua a electroma6netismului si traiesc asta+i intr'un alt mediu 'incon:urati de receptoare de radio si televi+iune, de motoare si campuri electroma6netice ' ne intrebam ce ne asteapta daca vom privi pe celelalte ferestre ramase D8"')! l! .0!#.%)$l !-/.)$% -!1%)'l9 Ce modificari vor cunoaste calculatoarele noastre daca vom reusi sa intele6em functionarea emisferei noastre drepte7analo6ice= ma6ice8 si sa patrundem in profun+imile realitatii fenomenaleU .ivelele invi+ibile sau subtile care preced lumea particulelor elementare pe care le cunoastem a+i, sunt pre+ente acum si aici, in noi insine. Q Eeonardo da <inci a construit un leu mecanic automat. )ulte le6ende antice 6recesti se refera la oameni
artificiali sau la servitori mecanici construiti de +eul H/0!%.)'.?H/1&!/.)$.A sau de +eul V$l-!" 7la (omani8. Alte traditii vorbesc despre 6olemi din lut in le6endele ebraice,despre 6i6anti din lut in le6endele din .orve6ia si despre insufletirea prin iubire $ G!l!)/!, statuia lui PO,(!l%'", care a capatat viata. ,n secolul ,< i.e.n. matematicianul 6rec A#-&O)!. *%" T!#/")$( a creat o pasare mecanica antrenata de un motor cu aburi pe care a numit'o 5Porumbelul5. H/#' *%" Al/4!"*#%! 71!W0! e.n8 a creat numeroase dispo+itive automate ce puteau fi confi6urate dupa nevoile utili+atorului si a descris masini antrenate de presiunea aerului comprimat, de abur si de apa. Su Son6 a construit in China, in 1!11e.n. un ceas amplasat intr'un turn in care fi6urine mecanice bateau orele. Al-7!6!#% 711#3W1"!3 e.n.8, un inventator arab din perioada dinastiei ArtuXid, a proiectat si construit un numar de masini automate, inclu+and aparate pt. bucatarie, automate musicale a caror ener6ie era furni+ata de apa si primul robot umanoid pro6ramabil. (obotii, care cantau la instrumente mu+icale, apareau in fata musafirilor,care erau invitati la petrecerile date de curtea re6ala, ca patru mu+icanti aflati intr'o barca pe un lac. )ecanismul sau avea un cilindru pro6ramabil cu mici ridicaturi 7came8 ce deplasau mici leviere, care controlau instrumentele de percutie . Se puteau schimba ritmurile si melodiile prin deplasarea camelor in diferite po+itii pe cilindru.

Ea ele avem acces in diferitele niveluri de terapie si in traditiile antice afirma ca aceste terapii actionea+a asupra celor trei corpuri7in lb.sansDrita$5.&!#%#!5=5J!O!58 $ corpul material sau 6rosier7.)&$l!P.)$l!8, corpul subtil sau ener6etic 7.$J.&(! 8si corpul informational sau cau+al7J!#!"!8 sau asupra celor cinci invelisuri 7in lb.sansDrita$5J'.&!58 Aceste invelisuri sau corpuri, dispuse concentric ca inelele unui copac, la nivel material, ener6etic si informational, ecranea+a realitatea suport, ce le finantea+a cu informatie si ener6ie din i+vorul vietii. I" $"%2/#.$l &'l',#!0%- ./ $)%l%6/!6! (/#/$ !-/l!.% ('*/l */ /-#!"!#/: dispunerea concentrica de la inelele unui copac o intalnim la straturile dintr'un ou 75oul lui Paracelsus58, dintr'o ceapa, la paturile care invelesc un atom, la ecranarea termica de la vasele Ae&ar folosite pt. 6a+ele lichefiate in crio6enie si la vasele termos, la incintele lui @aradaI si in cele or6onice ale lui Hilhelm (eich sau la dispo+itivele care folosesc suspensia cardanica7pt. ecranare mecanica a 6iroscoapelor sau pt. transmisia homocinetica a ener6iei mecanice8.

Ceea ce vom observa pe parcursul lucrarii dedicate dosarului 9)); de catre fi+icianul, cosmolo6ul si specialistul in mecanica fluidelor, care este J. P. Petit, este faptul ca a aparut o fractura sau o deschidere in stiinta actuala si intre cei ce o practica, desi unii oameni neinformati continua sa afirme ca 5"%-% $" '( */ .)%%")! "$ #/-$"'!.)/ /4%.)/")! 0/"'(/"/l'# OZN5. Asa cum vom observa pe parcursul acestei carti, Jean' Pierre Petit adopta o po+itie de martor impartial, in :urul careia oscilea+a din cau+a pre6atirii unilaterale 7doar in experimentarea exterioara8 si a unor credinte 5stiintifice5, de care incepe sa se elibere+e. *ste semnificativa sinceritatea autorului cand se descopera pro6ramat, conditionat si limitat in intele6erea unei stiinte a unei intre6i civili+atii extraterestre. Problema a fost, dupa cum vom observa, la fel de dificila si pentru repre+entantii 9)); ramasi pe Terra, care veneau si ei cu tiparele si conditionarile lor ' anali+a distructiva a becului nu a evidentiat rostul sau. 9ltimul aspect al acestei carti il constituie probele stiintifice si tehnolo6ice ale existentei unui sistem de propulsie )4A, similar celui descris in rapoartele 9));. Aar, dupa cum recunoaste si J.P. Petit, chiar si propulsia )4A nu este decat o fereastra din mai multe aplicatii posibile ale unui astfel de sistem ' eliminarea frecarii cu mediul, eliminarea 5ban6ului sonic5, transport prin dimensiunile paralele ale universului 6emelar, obtinerea invi+ibilitatii in domeniile radar si optic, prin modularea caracteristicilor mediului ambiant, ca in optica neliniara etc.

Asa cum am aratat in note, afirmatia 9)); ca 5suferim de o indi6estie a informatiei5 si ca 5stim mai mult decat aplicam5 este dovedita de inventia lui Alfred .obel, care pe Terra asi6ura 1#')/-)%! l! %(1!-) .!$ l! !--/l/#!)%% (!#% ! "%)#',l%-/#%"/%, iar pe 9)); protectia pilotilor la acceleratii ridicate. Aceeasi descoperire, care trebuie doar deplasata dintr'un setar sau domeniu in altul, pentru a aduce foloase oamenilor. ,n domeniul studierii fenomenelor paranormale, afirmatia 9)); privind existenta unor realitati si a unor fraude vine partial in contradictie cu demonstratia de la )urocs A@-N, la care ma voi referi in continuare, pornind de la relatarea lui 4. Coanda, care era de parere ca ;G.'urile exista si sunt construite de oameni dupa planuri furni+ate de extraterestrii$ </.)/ "$(!% ' 1#'3l/(! */ %"/#)%/ ! .%.)/($l$% )/&"'l',%- !-)$!l */ 1/ T/##!... )#$.)$#%l/ 1/)#'l%/#/ .% */ )#!".1'#)$#% ./ !,!)! -!) 1') */ )#/-$)... *!# .)%%")! .% )/&"'l',%! )/#/.)#! .-!$ .0!#.%)... !-$( "/ %")/#/./!6! !--/.$l l! 1l!"$l %"0'#(!)%'"!l *%#/-)'#... l! #/!l%)!)/! 1#'0$"*! *%" "'% %".%"/... 5 Am avut sansa sa descopar mai de multa vreme adevarul pe care J.P. Petit il exprima in finalul acestei carti$ <)#/3$%/ .! %")/l/,/( 0!1)/l/ 1/ -!#/ .)%%")! l/ #/0$6! -$ 2%'l/")! .% %" ('*$l -/l (!% %#!)%'"!l -$ 1$)%")!P )#/3$%/ .! %")/l/,/( -! -//! -/ "$(%( "'% .)%%")!, "$ ! 0'.) "%-%'*!)! */-!) $" .%.)/( '#,!"%6!) */ -#/*%")/< Stiam din discutiile purtate cu 4enri Coanda ca 5planeta noastra a fost vi+itata si noi chiar coabitam cu niste extraterestri pasnici, veniti din alte sisteme stelare5, dupa cum afirma si autorul acestei carti, pe care o comentam7Jean Pierre Petit8. Am avut de mai multe ori oca+ia sa vad ce inseamna 5incremenirea in pre:udecati5 sau 5hipno+a culturala5 atunci cand, in cate o discutie cu cineva pe care'1 credeam suficient de deschis si de nonconformist, ma refeream la ceea ce stiam ca au afirmat repre+entantii a opt civili+atii 6alactice la intalnirea de la )urocs A@-Bprescutare pt. Air @orce -ase '5B!6! ! F'#)/l'# A/#%/"/5 in S9AM din aprilie 1/2 E, la care a participat si compatriotul nostru 4enri Coanda>. (eactiile de aparare din partea interlocutorilor mer6eau de la respin6ere 75%(1'.%3%l, *'("$l/, .-!# 0% !0l!)... 58 la exprimari 5prefabricate5, fara nici o le6atura cu subiectul 75*xista Aumne+euU Ce scrie in -iblieU 58 I")#/ )%(1 V!)%-!"$l ! %"0'#(!) -#/*%"-%'.%% -! /4%.)! -%2%l%6!)%% /4)#!)/#/.)#/. V/*/)% !-/.) 2%*/'-l%1 P!1! B/"/*%-) !l XVI !0%#(! -! <OZN-$#%l/ .$") #/!l/K<

,n anul "!!1 un purtator de cuvant al <aticanului a dat o declaratie privind existenta in univers a altor civili+atii, dar 5care nu sunt vinovate de pacatul ori6inar5 7folosesc clonarea8. V!)%-!"$l .1$"/ -! OZN-URILE .% E4)#!)/#/.)#%% .$") #/!l%K V!)%-!" .!O. U0'. !"* ETQ. !#/ #/!lK
http$%%&&&.Ioutube.com%&atchUvY&S@X.o!PhJ9 http$%%&&&.paolaharris.com%popeufo!1.htm

<edeti$ http$%%&&&.Ioutube.com%&atchUvY 9fi,at9HssSfeatureYplaIerVembedded ,ntalnirea dintre Gecharia Sitchin si )onsi6nor Corrado -alducci 7teolo6, membru al <atican Curia 7corpul de 6uvernare8, descrisa pe situl $http$%%&&&.sitchin.com%vatican.htm a a:uns la urmatoarele trei conclu+ii $ <5.D!, /4)#!)/#/.)#%% /4%.)! 1/ !l)/ 1l!"/)/P :. D!, /% 1') 0% ($l) (!% !2!".!)% */-!) "'%P ;. D!, (!)/#%!l, '($l !# 0% 1$)$) 0% -#/!) *%")#-' 0%%")! 2%/ 1#//4%.)/")!<.

Atitudinile de aparare din partea interlocutorilor mer6eau de la respin6ere si la exprimari 5prefabricate5, pana la amutire si schimburi de priviri semnificative cu ceilalti, care se aflau de fata, cam cu intelesul de 5nu cred o iota5 sau chiar 5asta a cam luat'o ra+na, saraculN5 Aupa 1/1/ am inceput sa scriu la rubrica de P!#!"'#(!l a +iarului Z%,-Z!,, condus de <asile .ea6oe. .u era chiar omul cu care mi'as fi dorit sa colabore+, dar articolele mele treceau prin mana lui inainte de a primi avi+ul de 5bun de tipar5. ,n ciuda unor note biblio6rafice, care semnalau cercetari similare in alte parti ale planetei, 1'am au+it de multe ori spunandu'mi$ 5Cu tine nu stie nimeni cand e vorba de adevar si cand de fictiune5. Considerat 0%-)%$"/, adevarul devenea mai usor de suportat si de i6norat pentru un om, care nu se mai obosea sa'1 intelea6a, sa renunte la pre:udecati sau sa'1 descopere in propria sa experienta, ci doar sa'i aprobe publicarea. *ram mereu apreciat ca 5un om rational si inteli6ent5, in raport cu ceea ce oamenii intele6eau, si drept 5irational, speculativ si ima6inativ5 in ceea ce nu puteau sau nu voiau ei sa intelea6a. *ra dificil sa accepti faptele si sa renunti la teorii. ,n conclu+ie, am aflat ca acei oameni care ar fi trebuit sa fie deschisi la nou 7cercetatori, dascali8 preferau sa ne6e faptele decat sa renunte la etichetele, pre:udecatile si hainele in care au fost imbracate aceste fapte. )i se mai intamplase acelasi lucru atat cu cei pe care i'am considerat,cat de cat pre6atiti sa afle ce stiam, cat si cu cei care, prin domeniul lor de activitate ' redactori, cercetatori, colaboratori, editori ' intrau in contact cu lucrarile mele. ,+olarea sau distanta dintre mine si oameni s'a amplificat si s'a mentinut pana la rasturnarea din 1/1/, cand in sfera preocuparilor oamenilor au intrat si lucrurile de care ma ocupasem. Acum, dupa ce pro6ramul de de+informare a publicului, prin minimali+area si ridiculi+area 5dosarului ;G.5, a a:uns la apo6eu, incep sa se observe si primele semne ale prabusirii. Pe birou, in fata mea, se afla ordine si hotarari strict secrete ale @ortelor Aeriene ale S.9.A. 7ordinul Jarop 1 3 * din 1/2#8 si instructiuni similare din tarile aliate si inamice 7vedeti declaratia televi+ata din 1//" a dr.col. )arina Popovici din 9(SS8. C/ .-! $#(!#%) 1#%" 1#',#!($l */ */6%"0'#(!#/? Prin masurile luate au fost vi+ate cel putin doua obiective$ 1. Cule6erea centrali+ata a datelor despre ;G., pentru obtinerea unui monopol si a unor avanta:e tehnico' stiintifice si militare. ".Ae+informarea sistematica a publicului, pentru eliminarea unei posibile concurente si in vederea mentinerii de+binarii favorabile stapanirii si cresterii vulnerabilitatii la manipularea semenilor. .ici o metoda nu a fost uitata, apelandu'se in permanenta la ridiculi+area martorilor si a fenomenelor relatate= la de+binarea, intimidarea, i+olarea, internarea si chiar lichidarea celor care stiau prea multe, la ster6erea urmelor si spalarea creierelor= la minimali+area, banali+area si alterarea problematicii contactelor cu civili+atiile 6alactice prin filme, de 6enul H!",!# 5>, care pentru a inlatura +vonul 5 capturarii unor ;G.'uri5, au pre+entat pe ecrane cea mai buna minciuna, !*/2!#$l !l)/#!). S'a recurs si la furt, la falsificare si la inlocuirea probelor, la politica inducerii fricii prin filme de 6roa+a 7thriller8 si a dispretului publicului, pentru ca numai autoritatile sa'si pastre+e intacta capacitatea de dialo6 cu civili+atiile extraterestre.Arumul spre aceste acte criminale si faradele6i, care au incalcat fla6rant drepturile omului 7dreptul la informatie si mai ales dreptul la viata8 este pavat cu cele mai bune intentii$ 5evitarea panicii si a socului cultural 5. 9n prieten7dr. Petru Gro+a, profesor la facultatea de medicina, seful catedrei de fi+iolo6ie si director al ,nstitutului de @i+iolo6ie .ormala si Patolo6ica 5A. Aanielopolu5 din -ucuresti 8, care s'a aflat in Ar6entina in perioada marelui val de vehicule extraterestre aeriene si submarine din anii P3!, mi'a povestit ca uimirea a inlocuit panica, care nu a afectat decat pa+a de coasta, aviatia, trupele terestre si o mica parte din populatia, care isi vedea amenintate privile6iile si autoritatea prin frica. ; autoritate impusa cu a:utorul unor arme ce s'au dovedit a fi niste arcuri cu sa6eti 5, in fata mi:loacelor de parali+are, transmutare7corpuri trans6ormate in statui din piatra ce s'a dovedit a fi un polimer8 si de demateriali+are ma6netica aflate la bordul ;G.'urilor. Chiar in aceeasi perioada, oameni bolnavi au fost vi+itati si vindecati de cancer si de alte maladii considerate incurabile. @ortele armate ar6entiniene care au deschis focul impotriva navelor extraterestre fara succes au avut pierderi asa de mari7toata aparatura electrica si electronica de la bordul vaselor din pa+a de coasta a fost facuta scrum8 incat s'a ordonat incetarea oricarui atatac ulterior. .ici in 9(SS si nici in <ietnam bateriile antiaenene nu au strapuns 5scutul defensiv5, creat prin solidificarea in camp ma6netic a materiei ioni+ate si confinate5=. ,n ma:oritatea ca+urilor echipa:ele ;G. nu au reactionat la atacurile terestre, iar cand totusi s'au petrecut astfel de incidente, ele s'au soldat cu 6rave pierderi 7arderea echipamentelor electonice si 5descarnarea5 , pe parcursul catorva ore, a celui lovit de o ra+a 5verde58. ,n nici un ca+ nu se poate vorbi despre o ostilitate din partea ;G.'urilor, care ar ti putut provoca distru6eri imense cu armele aflate la bord ' ne 6andim la o replica a calculatoarelor navei, care asi6ura protectia automata a acesteia cand 5scutul defensiv5 era sca+ut sau cand pasa6erii erau plecati in exterior pentru explorare. Pentru noi, rapoartele 9)); repre+inta o fisura controlata in 5conspiratia tacerii si a de+informarii5, o

supapa de si6uranta, care sa elibere+e o parte din presiunea acumulata in spatele unui bara: ce a tinut sub embar6ou cunoasterea dobandita in cursul contactului la care se referea 4. Coanda. Controlul 5scur6erii de informatii5 poate sa apartina oricaruia din cele doua 6rupuri intrate in contact 7terestri'extraterestri8 si poate avea diferite motive$ 1. Continuarea de+informarii ' canali+area spre propulsie inertiala in loc de propulsie holo6rafica= lipsa umorului la 5extraterestrii blon+i5, cand se stie ca cei 56ri5 55 sunt cei inte6rati intr'un or6anism colectiv. ". )entinerea repulsiei fata de extraterestrii, care ne sunt prieteni, pre+entati ca fiinte roboti+ate, fara ima6inatie, umor si simt artistic ' propa6anda *-* contra 9));. #. ;ferirea do+ata a informatiei, care in cantitate prea mare ar putea fi nociva W vedeti colapsul pamantenilor pre+enti la )urocs A@-. . *xperiment psiho'sociolo6ic sau psiho'planetar prin actiune asupra constiintei colective planetare. 2. Cautarea altor utili+atori umani pentru informatiile oferite, din cau+a incapacitatii 5specialistilor5 7in6hetati in tipare8 de a fructifica 5samanta5 sau mesa:ul transmis. .u intamplator cel mai mare inventator al tuturor timpurilor7T. A. *dison8 a fost un om care a scapat de sistemul de sistemul conditionare, de virusare si de uniformi+are prin scoala$. 3. Spar6erea centrali+arii sau monopolului unei sin6ure natiuni sau puteri. C!#/ ! 0'.) $l)%($l 1!. !l UMMO? (evelarea tulburatorului fapt ca tot ceea ce trebuie sa stim nu se afla undeva in afara, ci in noi insine$ in noi exista un canal informational care ne cuplea+a cu toti semenii si cu 5B!"-! */ *!)/ ! $"%2/#.$l$%51". 9n pas cutremurator pentru oamenii de stiinta, care au ne6li:at atemporalul, omnipre+entul si sincronicul in favoarea temporalului, trecatorului si diacronicului. 9n soc pentru cei care au uitat de subiectiv si de interior, pentru a se ocupa exclusiv de obiectiv si de exterior. 9n mesa: 6reu de consecinte pentru reli6iile institutionali+ate, care se ba+ea+a pe credinte, iar nu pe experienta, pe un Aumne+eu ascuns, plasat in afara, in Cer, iar nu pe 5scanteia divina din fiecare fiinta umana5, pe un Aumne+eu launtric, omnipre+ent, care se contactea+a direct, fara mi:locitori si manipulatori de tot felul. -iserica nu suporta sa'si piarda puterea si prefera doar probele, aparitiile si vi+iunile pe care le poate administra si controla, pentru a'si mentine rolul de mediator intre om si un Aumne+eu plasat in afara fiintei umane. 9ltimul mesa: 9)); ne reaminteste de adevaratele traditii spirituale ale omenirii, traditii distorsionate si acaparate de biserica, de stiinta si de ideolo6iile de tot felul, forme laici+ate7'isme8 ale acelorasi credinte si pre:udecati. Acest mesa: ne reaminteste de inscriptia de pe frontispiciul templului lui Apollo din Aelphi 75-$"'!.)/-)/ 1/ )%"/ %".$)%5 pentru a a:un6e la i+vorul cunoasterii intre6ului univers8, de maieutica lui Socrate 7calea 5mosirii5 pt a reali+a$ 5nasterea din nou5, preluata din traditiile spirituale ale 4iperboreei tracice8, care nu venerarau un +eu 7Z!l('4%.8, ci calea sau veri6a76!8 care conduce catre eliberare 7('J.&!8, ca si alte traditii spirituale ale omenirii, care nu au in centrul lor un +eu, ci calea de a intra experimental in starea de 0$"-)%'"!#/ &'l',#!0%-!, precum $ taoismul, buddhismul, :ainismul, Io6a ,n mesa:ul lui Eao Tseu se spune ca universul este holo6rafic $ 50!#! .! )#/-% 1#!,$l $.%% 1')% -$"'!.)/ %")#/, $"%2/#$lP 0!#! .! 1#%2/.)% 1/ F/#/!.)#!, 1')% .! 2/*/)% C!l/! C/#$l$%57 Tao Te Oin6, capitolul 08. ,isus spunea ca$ 5I(1!#!)%! l$% D$("/6/$ "$ /.)/ !%-% .!$ !-'l', -% %"l!$")#$l 2'.)#$5 ?L$-! 5E.:=-:58 si trebuie sa ne reintoarcem la desavarsirea prunciilor pt. a intra in ,mparatia Cerurilor si pt a primi 5bote+ul in lumina divina a Sfantului Auh5. Panta:ali se refera si in A0'#%.(/l/ Y',! ?Y',! S$)#!8 la re6ulile experimentale de centrare in realitatea eterna si invarianta pre+enta acum si aici in profun+imea noastra. Aaca ne inchipuim ca putem dormi in continuare fara sa facem nimic pentru menirea pt. care am venit pe Terra facem o 6rava eroare, fiindca pierdem timpul valoros in care puteam sa ne recuperam memoria, sa ne amintim cine suntem, sa obtinem omnicunoasterea, invulnerabilitatea si eliberarea. 4. Coanda spunea ca suntem considerati 5o civili+atie amne+ica5, aflata intr'un fel de transa hipnotica, pe care noi o numim stiinta, cultura si reli6ie, iar civili+atiile 6alactice o mai numesc 5stare recipient5, 5moarte575morti in viata5=vedeti mesa:ul Oo6i in cartea$ T#/6%#/! %" )#!*%)%%l/ .1%#%)$!l/ !l/ '(/"%#%%, de Aan )irahorian8, 5capcana5, 5adormire5, 5in6hetare in tipare si pre:udecati5. Priviti mai atent in :ur si vedeti cati dintre semenii nostri au facut ceva pentru menirea pe care o are omul. Cati dintre contemporanii nostrii au a:uns la 5i+vorul5 de viata, de fericire neconditionata si de creatie si cati au trait doar ca niste recipiente, care mereu alear6a dupa umplere cu hrana, placeri, 6lorie si informatii U Aescoperirile acestui secol sunt facute de o mana de oameni, in timp ce restul dorm sau se omoara sa acumule+e ce au creat altii, deformand si alterand menirea valorilor create. ; viata risipita acumuland niste pietricele de pe malul unui ocean, pietricele pe care oamenii le considera bani, valori de arta, metale pretioase, bunuri si placeri. ; asemenea viata este dupa parerea civili+atiilor 6alactice, o existenta de 5recipient5 sau, cum +icea Eeonardo da <inci$ 5o viata de rama5. Problema pe care o avem de re+olvat, afirma extraterestrii, trebuie s'o re+olvam noi insine, fiindca nimeni nu poate parcur6e drumul in locul nostru. Trebuie sa ne descoperim pe noi insine.

.ici o civili+atie 6alactica nu poate oferi unei alte civili+atii ceva ce ea insasi nu obtine ancorandu'se in Constiinta Cosmica omnipre+enta holo6rafic= daca nu obtine inseamna ca nu este pre6atita sa primeasca si ca i se face un rau daruindu'se o tehnolo6ie, care o poate anihila. Aincolo de un anumit pra6 nimeni nu mai poate face nimic pentru noi, daca nu actionam pentru a ne dehipnoti+a, pentru a ne tre+i. 4ipno+a este doar scara pe care trebuie sa urcam, dupa ce tot pe aceasta scara am coborat si am ca+ut in robia identificarii si a manipularii 7fenomenale, sen+oriale, stiintifice, reli6ioase si ideolo6ice8. ;amenii de pe Terra au a:uns robii ilu+iei ca realitatea este identica cu realitatea secunda, reflectata pe ecranul mental, prin impulsuri 6enerate simturi, de vorbe, de procesarea mentala7analitica sau analo6ica8, cand de fapt aceasta reflexie nu este decat o ilu+ie7maIa8, un :oc de umbre pe peretele mental al pesterii7la care facea referire Socrate, asa cum a consemnat Platon in 5Ale6oria pesterii5 din (epublica,<,,8. ;amenii de pe Terra au devenit pri+onieri ai constiintei periferice, centrata in e6oul limitat, care le'a fost implantat, care printr'o pro6ramare defectuoasa se identifica cu ceea ce cred ca poseda$ nume, corp, cunoastere, averi, puteri, po+itii sociale si profesionale, placeri. Socrate actiona in directia detasarii de falsele valori, cu care am fost conditionati sa ne identificam 7nume, familie, ran6uri, roluri, natie, limba, drapel, lucruri, confort, vicii, fiinte dra6i, corp8, pentru a declansa eliberarea din 5pestera5 si re6asirea de sine sau 5a doua nastere5. ,n introducerea la Ro6a Sutra am relatat o convorbire cu 4enri Coanda, in care domnia sa sustinea ca .icolae Tesla a spus ca$ 5aceasta carte este ca cea mai valoroasa de pe Terra5, si ca civili+atiile 6alactice avansate acorda o deosebita importanta acestei mici lucrari, care cuprinde 1/3 de re6uli de centrare experimentala a constiintei umane in realitatea holo6rafica profunda, omnipre+enta si atemporala, care exista in fiecare dintre noi. (epre+entantii civili+atiilor 6alactice, pre+enti la M$#'-. AFB in aprilie 1/2 , au afirmat ca 5Ro6a Sutra, alaturi de Tao Te Oin6, sunt niste mosteniri ale civili+atiei precedente de pe Terra5, in care se 5indica exact modul de centrare experimentala5 in 5B!"-! */ *!)/ ! $"%2/#.$l$%5. 5Aceste doua carti deschid accesul la puterile nemi:locite de control al realitatii fenomenale, pe care oamenii le numesc 5puteri supranaturale sau divine5 7in lb.sansDrita$5siddhis5= lit.$5perfectiuni,desavarsiri58.5 Aemonstratia facuta in fata asistentei terestre cu oca+ia intalnirii de la M$#'-. AFB a cuprins$ 18 @enomene de modulare a proprietatilor materiei 7materialele opace deveneau transparente, cele ri6ide ' plastice sau elastice, dielectrici ' conductori si supraconductori s.a.m.d.8 "8 ,nvi+ibilitate optica in infrarosu si radar. #8 Aemateriali+ari 7fara translocatie sau teleportare8. 8 )ateriali+ari. 28 Translocatie 7sau teleportare8. 38 Transfer prin obstacole 7treceri prin +id8. 08 Controlul cupla:ului diferitelor corpuri cu campul 6ravitational 7levitatie si amplificare a 6reutatii8 si cu ra+a de curbura a spatiului 7micsorari, mariri8. Aceste 5puteri divine5, obiectivate de repre+entantii civili+atiilor 6alactice avansate, atat pe cale tehnolo6ica, cat si 5psihica5 7fara apel la dispo+itive folosind doar impulsurile 6enerate de propriul creier8, precum si omnipre+enta comunicare telepatica a fost un soc pentru oamenii de stiinta pre+enti, care nu puteau depasi etichetele sau solidificarile, pe care ei insisi le atribuisera lucrurilor.

<A -#/*/ "$ /.)/ .$0%-%/"). T#/3$%/ .! V/*/)% .% .! */.-'1/#%)% /41/#%(/")!l -! .)/l/l/ ./ !0l! %" #!6! *2..

*/ !-)%$"/ 0%%"*-! .$")/)% */F! %"6/.)#!)% -$ ' "!2! -$ &%1/#1#'1$l.%/?-!#/ -$#3/!6! .1!)%$l .% )%(1$lA1#'1#%$l *2.. -'#1,-/ 1'!)/ -!l!)'#% %" )%(1 .% .1!)%$ %" %")#/,$l $"%2/#.<?M%#!&'#%!"A <B/l%/2%", %. "') /"'$,&.Y'$ "//* )' SEE )&!) )&/ .)!#. !#/ @%)&%" O'$# #/!-& 3/-!$./ O'$ &!2/ !l#/!*O ! &O1/#*#%2/ .&%1 )' )#!2/l %" !ll )&/ $"%2/#./-O'$# '@" 3'*O<?M%#!&'#%!"A Cei ce practica devotiunea, predarea si acceptarea realitatii trebuie sa stie ca aceasta trebuie indreptata catre i+vorul divin din noi, catre Constiinta Cosmica omnipre+enta Aceleasi idei pe care le intalnim si in taoismul chine+$ 5.u solidificati ceea ce trebuie sa ramana fluid. .u in6hetati in ritualuri si tipare. Ausmanul vostru este teama ca veti ramane fara spri:in. <a a6atati de trecator 7efemer8 si ne6li:ati eternul. Chiar elementele Bdin tabelul lui )endeleevM nu sunt decat niste culori ale aceluiasi rau, ale caror proprietati le puteti modifica oricand vreti.5 7PercI H. -rid6man fusese distins in 1/ 3 Premiul .obel pentru obtinerea la presiuni inalte de materiale conductoare si supraconductoare din dielectrici si din semiconductori8. (epre+entantii civili+atiilor 6alactice au sustinut ca noi oamenii de pe Terra avem aceleasi capacitati, si ca suntem urmasii unei civili+atii superavansate de 6rad ,<, creatori de universuri. 9n mesa: similar a fost transmis de catre repre+entantii civili+atiei extraterestre care au de mii de ani o ba+a in adancul placii tectonice din 4imalaIa,in +ona EadaDh din Oashmir, ,ndia$ http$%%o+nufovimana.multiplI.com%8si autoritatilor din ,ndia si China 7carora li s'a furni+at tehnolo6ie anti'6ravitationala la pachet, in cadrul unei alte intalniri Wepisod pre+entat pe lar6 pe siturile autorului$ &))1:MM@@@.(O.1!-/.-'(M,!l!-)%-'")!-)8.

vedeti po+a marita pe$ http$%%&&&.flicDr.com%photos%ufovimana%

9n cercetator de la ;ficiul de Cercetari Spatiale ,ndiene 7;CS,8 a vorbit despre cel mai avansat proiect secret de sistem de propulsie cu anti6ravitatie si despre faptul ca unii cercetatori studia+a de:a aceasta tehnolo6ie avansata si o fac intr'o forma 5la pachet5.Cand a fost intrebat ce inseamna termenul 5la pachet5,el a raspuns ca este vorba de tehnolo6ie pre6atita si destinata utili+arii directe, fara a mai fi nevoie de etapa premer6atoare de 5inventare5. ,n plus, personal din @ortele Aeriene ,ndiene indica anumite proiecte interesante ale 4industan Aeronautics Eimited 7cea mai mare a6entie indiana pentru cercetare, de+voltare si productie aviatica8. Trei dintre aceste proiecte au ca scop propulsia anti6ravitationala si sisteme de reducere a 6reutatii navelor. Ae asemenea, proiectul de invi+ibilitate este si el interesant. ,n6inerii si tehnicienii ;CS, sunt va+uti in diferite +one din 4imalaIa si lan6a 6ranita chine+a. Ae remarcat ca si or6ani+atia spatiala chine+a ASC reali+ea+a activitati similare, de cealalta parte a 6ranitei. pt.detalii intrati pe linD'urile de mai :os$ China and ,ndia both Dno& about under6round 9@; base in the 4imalaIan border area deep into the tectonic plates $http$%%&&&.indiadailI.com%editorial%!1'!/a'!2.asp 5Ae+avanta:ul stiintei si tehnolo6iei voastre, mai afirmau extraterestrii, este ca ea plasea+a lucruri intim le6ate in sertare diferite Bvedeti nota privind protectia la impact aplicata atat la dinamita de catre .obel, cat si ca mi:loc anti'G in navele 9));M si ca accesul la tehnolo6ii cu inalt potential distructiv este la indemana celor care nu sunt tre+iti. Ea noi orice buton are o 5cheie5 si nici o tehnolo6ie nu poate fi folosita de cei ce nu s'au tre+it la nivelul de constiinta necesar. *ste exact ca si 5poarta5 de care care trebuie sa treceti si voi pentru a a:un6e la Eumina, la invulnerabilitate si reamintirea adevaratei voastre identitati. Procedand in acest mod, noi eliminam orice actiune contrara Constiintei 9niversale si nu a:un6em sa deterioram mediul 7catastrofa ecolo6ica8 on sa le+am alte fiinte umane 7exportul de tehnolo6ii militare la bastinasi a condus la utili+area acestora in locul armelor traditionale si la autoexterminare ori 6enocid=sa ne amintim de exterminarea unui

6rup etnic in (uanda8. 5 5.u trebuie sa ne6li:ati faptul ca in prea:ma planetei voastre se afla si civili+atii care au reusit strapun6erea7accesul la -A9'-anca de Aate a 9niversului8 prin simulare tehnolo6ica a coerentei unor creiere colective Breferire la *-*M si care sunt in cautare de resurse minerale si biolo6ice Balu+ie la mutilari, rapiri ori insamantariM. Aceste civili+atii care simulea+a tehnolo6ic ancorarea pierd insa efectele practice ale acesteia Bmateriali+area oricarei resurse, accesul la orice informatieM, ceea ce le conduce la de6radare 6enetica, imbatranire si moarte5. 5.u puteti obtine invulnerabilitatea in fata acestor civili+atii si nici nu puteti evita pericolul autodistru6erii prin deteriorarea mediului planetar si a potentialului vostru 6enetic7utili+and chimioterapia in locul propriilor impulsuri cerebrale8, decat reamintindu'va cine sunteti. Trebuie sa incepeti o educatie in vederea tre+irii sensibilitatii si a constiintei impartiale, o educatie orientata catre o stiinta adevarata, intemeiata pe experienta directa sau nemi:locita, reali+ata in cursul centrarii5. 5 Aoar o astfel de educatie va va revela cine sunteti cu adevarat si va va elibera din +ona de interes a acestor 5civili+atii 6unoieri5 7care curata planetele de civili+atiile vulnerabile$ 5care nu rodesc58. Albert *instein, care stia despre ce a fost vorba la )urocs A@-, sustinea fara alternative ca$ 5OZN-$#%l/ /4%.)! .% -/% -/ l/ 1'./*! .$") "%.)/ $(!"% 1l/-!)% */ 1/ T/##! %" $#(! -$ :=.=== */ !( ?%"!%")/! -!)!-l%.($l$% !")/#%'#A.< ,ndhira Gandhi a vorbit la o sesiune ;.9 despre un alt val de plecari de pe Terra, care s'a petrecut in urma cu 1".!!! de ani, eveniment despre care exista dove+i intr'o pestera de la poalele 4imalaIei 7Oohistan8. ,nteresul fata de documentele 9)); si fata de ansamblul problemei ;G. a crescut simtitor dupa difu+area in peste ! de tari, la televi+iune, a filmului referitor la 5!$)'1.%! $"$% /4)#!)/#/.)#$5 7ca+ul (oss&ell8. Credem ca informatia a fost 5scapata5 deliberat si ca se asteapta reactiile publicului, inainte de a se face pasul urmator. .e spri:inim in aceasta opinie pe faptul ca toate televi+iunile nationale si'au modificat, mult prea brusc optica si au adoptat o atitudine de impartialitate, invitand specialisti pro si contra 7pentru ca publicul, care nu este pre6atit sa accepte asa ceva, sa ramana cu un punct de spri:in8. ;ricum, este altceva decat ridiculi+area si de+informarea, atitudini comandate cu care am fost ne obisnuiti pana acum. 9rmatorul pas va fi facut cu probe care au capacitatea sa tre+easca orice adormit. *xista si pot fi administrate probe +drobitoare$ pe Terra se produc nave extraterestre si terestre construite de pamanteni cu a:utorul civili+atiilor extraterestre. @ostul ministru al apararii Paul 4ellIer din Canada a facut de+valuiri despre acest subiect si a aratat ca avem de la extraterestrii tehnolo6iile necesare pt. a salva planeta noastra de la incal+irea 6lobala, dar aceste tehnolo6ii au fost monopoli+ate si utili+ate doar in scopul suprematiei strate6ice pe planeta

Ae+valuirile fostului ministru al apararii Paul 4ellIer sunt accesibile oricui cauta numele sau pe internet 7@ormer Canadian Aefence )inister Paul 4ellIer8= vedeti$ http$%%&&&.Ioutube.com%&atchUvYv"OC/roai:,8. Textul la care ma refer este redat in Axexa *xista extraterestri aici, printre noi, inclusiv in -ucuresti= exista trei ba+e subterane in muntii din (omania si una in -asarabia ' o densitate neobisnuita pentru o +ona atat de mica, avand in vedere ca in Germania exista o sin6ura ba+a. ,n 1// , la Conferinta Crans )ontana, ce s'a desfasurat la -ucuresti, un prieten a fost de fata cand cineva a adus o stire care i'a lasat pe toti muti$ <U" -'"2'% */ -%.)/#"/ *%" 0'.)! U"%$"/ S'2%/)%-! -!#/ )#!"6%)! 1#%" B!.!#!3%! .$3 1#')/-)%/ (%l%)!#! ! 0'.) 1!#!l%6!) */ ' #!6! */ l$(%"! %/.%)! *%")#-$" */!l. El ! #!(!. %('3%l 1!"! -!"* ! 0'.) !3.'#3%)! %")#/!,! %"-!#-!)$#! */ 1$l3/#/ #!*%'!-)%2! *%" -%.)/#"/ < Afirmam mai inainte ca C%"/2! ' si ma 6andesc la Constiinta Colectiva Planetara ' actionea+a prin noi, oamenii, ca si cum am fi maini si ochi ale acestei minti colective.

)a 6andesc la acest lucru fiindca un sir de coincidente tulburatoare au precedat aparitia acestei carti. Aar sa le luam pe rand$ 5.,n convorbirile cu 4enri Coanda am fost indemnat sa cercete+ traditiile antice de centrare din Tao Te Oin6 si Ro6a Sutra, ceea ce mie mi s'a parut ceva diametral opus fata de tot ce mi se inoculase sa fac in viitor si fata de tot ce facusem pana atunci$ obtinusem re+ultate maxime la olimpiada de matematica, facusem cateva inventii 7pentru una din ele 4. Coanda se deplasase la Eiceul Cantemir din -ucuresti, s'o vada in functiune8= vedeti ima6ini de la ecest eveniment pe siturile autorului$ http$%%&&&.danmirahorian.com% http$%%&&&.danmirahorian.com% http$%%&&&.psi'sciences.com%

:.9lterior am aflat ca ceea ce era necesar in abordarea cailor spirituale nu era mentinerea tiparelor, ci spar6erea lor$ <T$ "$ )#/3$%/ .! 0!-%, -! El%!*/, -/2! )/'#/)%-, -% .! 1#'-/*/6% -! $" -/#-/)!)'# -!#/ */.-'1/#!, %"-/!#-! %" l!3'#!)'# .% !1'% )#!".1$"/ %" "'% )/&"'l',%%, -//! -/ ! */.-'1/#%)<. ;. Aceasta solicitare de a scrie despre ca+ul 9)); a aparut intr'un moment favorabil= tocmai am terminat de scris primul volum din Y',! S$)#!, care repre+inta 10 ani de documentare 7113 variante8 si de incercari soldate cu mici re+ultate, de:a utile oamenilor 7pro6ramul de centrare prin relaxare pilotata auditiv8. G. Eucrarea despre documentele 9)); face referire la propulsia MHD?M!,"/)' H%*#' D%"!(%-!A si am fost sin6urul student trimis de prof. dr. in6. ,.S.Antoniu in practica la fostul ,nstitut de *ner6etica al Academiei7a+i pe terenul acestuia se afla ma6a+inul R/!l din <itan8, unde, sub conducerea domnului dr. in6. ,. Cerveni si a in6. )oraru, am lucrat la o instalatie de conversie a ener6iei )4A. Cu acea oca+ie am reali+at o lucrare in care am propus patru sisteme de crestere a randamentului prin spar6erea 5.)#!)$l$% l%(%)!5 7boundarI laIer8Q si care a fost pre+entata la Conferinta de *lectrotehnica, ce a avut loc la .e& RorD, in toamna acelui an. H.Am lucrat la aplicarea unor fenomene de re+onanta nucleara 7efectul )Zssbauer8 care utili+ea+a transferul de informatii de la si catre 5codul 6enetic nuclear5 7lucrare reali+ata sub conducerea prof. dr. in6. Geor6e )oisil si pre+entata la Con6resul ,nternational de Chimie'@i+ica8. ,mportant este ca tocmai aceste procese de transfer informational sunt utili+ate si de catre civili+atiile 6alactice avansate in modularea caracteristicilor materiei, din care sunt alcatuite navele ori mediul vecin acestora 7atmosfera satelit8.

Q,n fi+ica si in mecanica fluidelor stratul limita este +ona din fluid aflata in imediata vecinate a unei

suprafete
D. Ea su6estia lui 4. Coanda am cautat si am descoperit noi metode de obtinere a unor metamateriale, fara sa apele+ la metoda cresterii presiunii 7metamaterialele sunt similare cu starile alotropice dar, spre deosebire de acestea, sunt inexistente pe Terra' de pilda, *%!(!")$l si ,#!0%)$l sunt doua stari alotropice ale aceluiasi element, carbonul. Astfel de metamateriale, care din punct de vedere chimic sunt ma6ne+iu, litiu, cositor, sunt utili+ate in constructia ;G.'urilor 7dar se topesc la 1".!!! C, sunt atat de usoare incat pot pluti pe apa= nu pot fi strapunse la impact mecanic etc.8 .u m'am 6andit sa comente+ sau sa a:ut la traducerea unei astfel de carti 7sau a acestei carti8, pana in +iua in care editorul care publica aceasta carte, m'a sunat si m'a intrebat daca as putea sa procur ceva concret despre raportul 9)); 7editura *lit Comentator a publicat si cartea Cazul UMMO, scrisa de prof. Calin Turcu, in care partea dedicata concret rapoartelor 9)); era doar de cateva pa6ini8. Ain acel moment a inceput o a doua serie de coincidente, care mi'au indicat o cur6ere ordonata a intamplarilor. 9ltima intamplare care precedase amintita solicitare din partea editorului a fost de'a dreptul incredibila$ un difu+or de carte7aflat in fata la din fata Sala Aales8 mi'a povestit, inca plin de tulburare, la un an dupa eveniment, cum au venit la el doi indivi+i inalti si stranii, imbracati amandoi in costume la fel, cu pardesie= acesti indivi+i ciudati, cu o piele parca diferita de a noastra7nu erau ),-' ;amenii in .e6ru= )en ,n -lacD8, au cerut doua exemplare din cartea Tao Te Oin6 7al carei traducator si comentator sunt8 pe coperta careia fi6urea+a si6la UMMO in centrul 5-/l'# '1) )#%,#!(/5 din Ri Oin67Pa Dua= in pinIin$ ba6ua85G. *ditia din 1//" se afla pe$ http://www.scribd.com/LAO !" AO

Cartea %utatiilor +Pin)in@Ai 'in& EFEO@Ai >in&B Cade5Gile$@ I C4in&,; indica $im<olul U%%O intr5un manu$cri$ Ie"uit

Simbolul 9)); B,D+] doua linii curbate spre exterior la mar6ine situate de o parte si de alta unei linii verticale care seamana cu simbolul alchimic pt. planeta 9ranus si cu litera :B[M din lb.rusa5

Aceasta carte, care a fost vanduta in peste 1!.!!! de exemplare in doua editii 7una pentru C/")#$l */ A-$1$"-)$#! .% H'(/'1!)%/ din -ucuresti, condus de dr. @lorin -ratila, care a sustinut editarea acestei carti8 ! 0'.) -$(1!#!)! .% */ !-/% *'% %"*%2%6% .)#!"%%, -!#/ */.% 2'#3/!$ #'(!"/.)/ ?"$ .)%$ -!) */ 3%"/A *!*/!$ ./"6!)%! .)#!"%/ -! "$ /#!$ '!(/"% */ 1/ T/##!. Aupa aceasta hotarare luata la telefon, de a cauta o lucrare despre dosarul 9));, nu am intreprins nimic in aceasta directie timp de o saptamana sau doua. Gandindu'ma ca a trecut destul timp si ca trebuie sa fac totusi ceva, am dat un sin6ur telefon si am 6asit lucrarea, care mi'a fost trimisa prin posta. Aupa aceea m'am convins, dand un sir nesfarsit de telefoane, ca aceasta carte nu o avea nimeni altcineva 7o pura intamplareU8 Aupa o vreme am avut impresia ca as mai putea sa o 6asesc intr'un loc. Am fost acolo si am va+ut'o, dar nu mai aveam nevoie de ea, de:a fusesera traduse peste o suta de pa6ini. Trebuie sa tinem cont ca lucrarea pe care o avem in fata este unica pe Terra$ este o carte despre ;G., scrisa de un savant care apelea+a la termeni stiintifici, de neinteles pentru un filolo6.

Am a:uns in posesia acestei carti valoroase cu a:utorul lui Adrian Patrut, caruia ii sunt recunoscator impreuna cu cititorii mei si profit de prile: pentru a arata ca Aomnia Sa este autorul sin6urei carti din (omania 7D/ l! "'#(!l l! 1!#!"'#(!l8 in care fenomenele paranormale au fost pentru prima oara abordate din punct de vedere functional, in mod pluridisciplinar si sistematic, iar nu numai in mod descriptiv, cum se intampla in ma:oritatea lucrarilor. Asa cum descoperim in rapoartele 9)); si dupa cum am va+ut in relatarea lui 4enri Coanda, fenomenele paranormale sunt reale si fac parte inte6ranta atat din dosarul ;G., cat si din caile de centrare ' toate puterile paranormale reali+ate tehnolo6ic si 5biolo6ic5 de catre civili+atiile 6alactice sunt mentionate si in taoism si in Ro6a Sutra. ,nchei acest cuvant introductiv amintind ca aceasta carte valoroasa5H este scrisa de un om de stiinta recunoscut pe plan mondial pentru cercetarile sale in domeniul ma6netohidrodinamicii si al cosmolo6iei, Jean Pierre Petit. Acest fi+ician ne spune ca a facut descoperi pentru ca a stiut ca si 4einrich Schliemann, care a descoperit ruinele Troiei, sa'si deschida constiinta la informatii, in care succesiunea de adevaruri nu avea cum sa apara din intamplare. ,n mod similar, aceasta valoroasa carte nu poate fi utila oamenilor decat in masura in care'i dinami+ea+a sa iasa din tipare, sa parcur6a ei insisi drumul catre Adevarul din interior, pentru a ne reaminti cine suntem. Aoar daca vom a:un6e la i+vor, la puntea care ne lea6a cu intre6ul, doar atunci vom fi fericiti si ne vom implini menirea.

NOTE
1.4enri Coanda a vi+itat Eiceul 5Aimitrie Cantemir5 din -ucuresti pentru a asista la demonstratia inventiei mele referitoare la o sursa de radiatie electroma6netica in spectrul vi+ibil, care inlocuieste becul cu incandescenta si tubul de neon, ca mi:loace de iluminat. *venimentul a fost consemnat in 1/01 in presa vremii si la televi+iune, iar in revista liceului apare un articol despre acest eveniment. ". )odelele, teoriile, scenariile, interpretarile si repre+entarile inteli6ibile ale realitatii se aseamana superficial cu realitatile, dar odata interiori+ate de public, toate aceste interpretari inlocuiesc realitatea. Atunci cand aceste interpretanri sunt considerate adevarate ele sunt identificate cu realitatea si se transforma in credinte Aceste credinte, tipare, pro6rame sau stereotipii mentale, devin ulterior niste 5porunci5, care sunt ascultate de corp, de simturi si de minte. Traim scufundati in credinte 7familiale, sociale8 care ne influentea+a fara sa stim. Aificultatea eliberarii din aceasta plasa de credinte, in care suntem pri+onieri ai unor identificari, comportamente, roluri si conceptii8, provine din faptul ca o credinta devine pentru noi sinonima cu realitatea. Principiul identificarii limitate se afla la temelia tehnicilor de manipulare, de conditionare si de influentare a opiniei publice, folosite in propa6anda reli6ioasa, politica, economica 7reclama, publicitate8 si chiar si in stiinta, pentru u+ul celor care trebuie de+informati si 5in6hetati in tipare5. Ae pilda, daca atunci cand cineva era copil, i s'a repetat ca este ri6id, neindemanatic si incapabil de catre parintii, profesorii ori prietenii, aceasta afirmatie devine o conceptie ce este inte6rata 7orice idee acceptata ca adevarata devine o convin6ere, o credinta si deci un prile: de identificare8 si corpul, mintea si perceptia se supun acestei credinte sau porunci. Se constata insa experimental ca daca schimbam credinta7prin su6estie implantata in cursul transei auto sau hetero hipnotice8, corpul incepe sa asculte de o noua porunca si isi re6aseste supletea, functionarea naturala etc. Aceasta repro6ramare este utili+ata pentru amplificarea performantelor sportive si artistice, dar ea are si o valoare imensa in restabilirea sanatatii si in cresterea performantelor intelectuale si creative 7chiar si in aparitia unor capacitati exceptionale8. ;bservatiile noastre, sustinute experimental de inducerea cresterii performantelor in diverse domenii de activitate, au indicat si faptul ca, fara o punere in repaus a proceselor de cen+urare si a pro6ramelor cu care de:a ne identificam, aceasta deschidere poate fi experimentata doar pe o durata limitata, pana cand mintea revine la conditionarile anterioare 7tipare, pro6rame, obiceiuri, credinte8 si se intoarce la starea in care ne spune 5nu vei reusi5, 5nu este adevarat5. 4. Coanda imi spunea$ 5Sa nu faci eroarea sa identifici adevarul cu autoritatile stiintifice, reli6ioase ori politice. Adevarul oficial emis prin me6afoanele autoritatilor recunoscute de societatea actuala va fi maine aruncat la 6unoi, la fel ca si do6mele ,nchi+itiei, care a torturat si ucis peste noua milioane de oameni, ca sa si le impuna. ; minciuna nu va capata niciodata puterea adevarului, chiar daca a+i intruneste ma:oritatea populatiei planetei. ,nchi+itia este inlocuita a+i de intoleranta fata de alte opinii si fata de oamenii care le sustin. Aaca vrei sa faci ceva nou sau sa invente+i ceva trebuie sa renunti la 5ceea ce spun oamenii5, trebuie sa ramai detasat sau desprins de 5locul comun5. 5Stiu ca e dificil sa fii neconformist, dar este un sacrificiu pe care trebuie sa'1 faci. Chiar daca vei suferi din cau+a de+adaptarii de moment, trebuie sa suporti aceasta, fiindca vei fi mult mai de folos tie si omenirii, daca'

ti pastre+i punctele de vedere si opiniile, ce deriva din realitatea pe care ai cercetat'o si care le spri:ina. Pe Terra sunt doua rase de oameni, care traiesc in lumi complet diferite. Prima rasa traieste intr'o lume ori+ontala, preocupata de aparente, de relatii publice, etichete, norme, de casti6 si pentru ea nu exista decat un adevar conventional 5. 5Aaca vrei sa fii adaptat va trebui sa devii conformist si implicit vei face parte din aceasta lume in6hetata in ierarhii si distantari, care nea6a realitatea, traind instrainata si moarta de vie5. 5A doua rasa traieste intr'o lume verticala, preocupata de real si de adevar. Acesti oameni nonconformisti sunt cei care nea6a conventiile si manipularile, sunt cei care extind. notiunile de drept, bine, adevar si frumos. *i sunt cei care au spart ierarhiile si distantele valorice si sociale, si tot ei sunt aceia care intretin misterele 7;G., *SP8. *i sunt polari+ati de interese si de motivatii diferite care cu dificultate ar putea fi subordonate verbului 5a avea5, fiindca ei stiu din proprie experienta ca 5a avea5 este re+ultatul lui 5a fi5. 5-rancusi si marii creatori.ai omenirii au facut parte din aceasta rasa, fiindca ei si'au pastrat vederea proaspata de copii75cand nu mai suntem copii suntem de:a morti5 8, si au pretuit atractia naturala si 5fiintarea, iar nu interesele materiale si 5averea5. 5.u intamplator acest om care mi'a fost cole6 in atelierul lui (odin si apoi prieten spunea$ 5Greu nu este sa faci un lucru, ci sa a:un6i in .)!#/! de a' face. 5 )otivatia pentru stare este una pentru 5fiintare5, iar nu pentru 5efecte5 produse, 5avere5. Cele doua rase de oameni al caror cre+ a fost formulat de Confucius si de Eao Tseu nu sunt numai in conflict, ci pot fi si in colaborare. Toate centrele de cercetare din lume utili+ea+a 6eneratia tanara, cea mai putin in6hetata in tipare. Conflictul dintre 6eneratii este si unul dintre aceste doua rase sau lumi. Totusi, nu varsta desparte cele doua rase, ci identificarile, credintele, pro6ramarea. .u intamplator unii raman creativi pana la sfarsitul vietii. Ae+echilibrul in ponderea celor doua rase provocat prin absolutism ideolo6ic 7reli6ios, laic8 conduce la sta6nare si moarte . :.D/.1#/ .-'!l! */ 1/ T/##!, */.1#/ %(!,%"!)%/ .% */.1#/ $-%*/#/! %" 0!.! ! )!l/")/l'# Albert *instein$ 5.oi am creat o societate 7si o scoala8 care onorea+a servitorul si a uitat darul5 7.ous avons crCC une sociCtC 7et une Ccole8 Xui honore le serviteur et a oubliC le don5 8. Am scris un articol despre Pavarotti din (omania7Costel -usuioc8 pe situl$ http$%%#3!.Iahoo.com%6alacticontact din care redau mai :os$ Comparati primele cantece 7vedeti mai :os secventa de videoclipuri din 6alele anterioare8 cu acelea din aparitiile urmatoare si o sa observati pierderea prospetimii si a emotiei initiale, ca urmare a sfaturilor academicienilor de tot felul. *dison nu a fost decat o sin6ura +i la scoala si a schimbat fata secolului in care traim, tocmai fiindca nu a fost pro6ramat sa vada doar do6mele vremii. A+i pe Terra exista tari unde talentele copii lor sunt ucise in fasa de un sistem de indoctrinare numit scoala , care nu doreste valori ci servitori. Copii sunt pro6ramati in scoli de tot felul, ca fara scoala privi6hetoarea nu ar putea sa cante. Copii sunt facuti sa creada in inutilitatea propriei lor vieti, intr'o lume in care totul s'a descoperit de:a. .u oameni buni asta este o ilu+ie implantata de 6eneratii intre6i de oameni orbiti, de oameni a caror vedere proprie a fost suspendata prin implant cultural... Cineva imi +icea ieri$5-ine a facut ca a refu+at bursa de studii a scolii din <iena5. Asa este$ 5Trebuie 6asit un maestru, iar nu o scoala5 Ea ;pera din <iena nu am va+ut decat oameni cascand de plictiseala oferita de cei tocati 7scoliti8 de masina numita scoala mu+icala. Aaca ai un diamant nu il dai la incompetenti, ci la un maestru in slefuire. .imeni nu ar trebui 5sa arunce mar6aritare la porci5 . PinD @loId$ 5.u avem nevoie de educatie, daca aceasta educatie inseamna moartea creativitatii si uciderea talentelor inascute ale copiilor nostriiT PinD @loId$5He need no education..if this education is a death for the creativitI of our children Costel -usuioc a reinviat interesul pentru acest 6en de mu+ica, asa cum *dvin )arton a reinviat un alt 6en mu+ical, in concertele sale pe 6heata ,n scoala mu+icala se petrece ceea ce se intampla peste tot $ se ucid talentele..se clonea+a incompetenta celor ce predau... Scoala de 6imnastica romaneasca, care a creat pe banda rulanta campioni olimpici si mondiali, era formata din doi maestrii. 7;ctavian -elu si )ariana -itan68 si dintr'o multime de nulitati, care au facut tot ce a fost cu putinta sa'i elimine, sa'i i+ole+e si chiar sa'i distru6a. ,n epoca comunismului se inlocuia si se amana permanent pre+entul traindu'se pentru construirea unui viitor luminos...pt. indeplinirea planurilor cincinale.. Cine isi mai aminteste, ca si in comunism se tot batea moneda pe investitii in mi:loace de productie 7care au a:uns la fiare vechi8 si se ne6li:a sursa tuturor valorilor$ ;mul Si a+i se fac planuri si pacte ale educatiei , dar continua ne6li:area valorilor umane ...sa ne amintim de venitul de mi+erie care alun6a profesorii competenti din invatamant. ;rice tara, inclusiv (omania, ca or6anism social si economic, si orice firma nu poate supravietui daca nu crea+a ceva nou ..daca in loc sa isi pretuiasca valorile..le invidia+a...le i+olea+a..le dispretuieste Aoar in societatile de succes, unde este respectata o colaborare functionala7centrata pe obiectivul comun8

opiniile fiecarei fiinte umane sunt pretuite si asteptate, daca nu repeta stereotipiile si tiparele implantate. )i'ar place ca semenii mei sa apele+e la ima6inatie, sa depaseasca cen+ura care le'a fost implantata in cursul conditionari ShaDespeare spunea in 4amlet ca 5omul e firav, nu are 6hearele ti6rului sau forta elefatului, insa are ima6inatie si aceasta la facut sa fie diamantul de peste o suta de carate ce se afla deasupra tuturor animalelor. 5. 75ima6ination maDes man the para6on of animals 58. Al3/#) E%".)/%":<,ma6inatia e mult mai importanta decat Cunoasterea Bdobandita prin ratiune si experienta M. Cunoasterea dobandita prin ratiune si experienta este limitataBapartine emisferei cerebrale stan6iM.,ma6inatia incon:oara lumeaBdar ea a fost inhibata, cen+urata, suprimata la oamenii castrati de catre sistemul de indoctrinareM5.7 5EPima6ination plus forte Xue le savoir5=5,ma6ination is more important than Dno&led6e. Ono&led6e is limited. ,ma6ination encircles the &orld58 .Cat despre Albert *instein el spunea ca$ <spiritul intuitiv este un dar sacru iar spiritul rational este servitorul sau fidel5. 7Fuant \ Albert *instein, il disait Xue$ 5lPesprit intuitif est un don sacrC et lPesprit rationnel son serviteur fid]le58. Si conclu+iona$ 75*t il concluait8 $ 5.oi am creat o societate 7si o scoala8 care onorea+a servitorul si a uitat darul575 .ous avons crCC une sociCtC7ecole8 Xui honore le serviteur et a oubliC le don5 8 Albert *instein$ Eo6ica te duce de la A la -, ima6inatia te duce peste tot.7Eo6ics &ill 6et Iou from A to -, ima6ination &ill taDe Iou everI&here8. -en:amin Aisraeli spunea ca$5,ma6inatia 6uvernea+a lumea 575,ma6ination 6overns the &orld58 Prometeu a fost pedepsit pt ca a furat de la +ei focul ...si l'a dat unor fiinte lipsite de iubire si de constientaT de aici si 5Cutia Pandorei5 De$ re ce #el de #oc e$te !or<a in le&enda lui Promet4eu$ +Prometeu,= Despre 5focul zeilor5, despre focul imaginatiei , care a facut omul sa fie in fruntea animalelor P#'(/)/$ repre+inta in miturile 6recesti un titan si un erou civili+ator, care a daruit oamenilor focul 7ima6inatiei8 si apa 7ratiunii8 si i'a invatat mestesu6urile esentiale. Gandul ne duce la un alt erou civili+ator, sosit din stele, din constelatia Ara6onului 7Eeului8, miticul 5imparat Galben5 (H$!",-T%= in pinIin$ H$!",*%), care este venerat ca fondator al taoismului reli6ios T!'--&%!' 7 = pinIin$ dao :iao= lit.$5,nvataturile lui Tao58 si a celui filosoficT!'--&%! 7Aao:ia 8, in care apare 5alchimia interna si externa 7trecerea dincolo de foc si apa8. Aceluiasi erou civili+ator i se atribuie prima lucrare a medicinei chine+e 7H$!",-T% N/% K%",P H$!",*% N/%F%",8 si C!#)/! M$)!)%%l'# 7*@*;$Ri Oin6=Hade'Giles$, Chin6= , Gin6= pinIin Ri:in6 ' in care, asa cum vom vedea in continuare, apare si6la 59));58 precum si o

serie de inventii 7scrierea, roata olarului, busola, cresterea viermilor de matase8.

Dar intre medicina traditionala chineza, transmisa de Huang-Ti, si legenda lui Prometeu apare si o alta conexiune stranie, care ne pune pe ganduri: in 5Le&ea celor cinci #a"e de mi$care5 $au 5Le&ea celor cinci elemente5 (wu xing se consemneaza faptul ca 5focul imaginatiei! (la care se referea H" #oanda apartine elementului lemn; care, printr-o corespondenta asociati$a, desemneaza #icatul. %ri Prometeu +sau Promet4eu$, ar fi fost pedepsit de &eus pentru faptul ca a daruit oamenilor 5focul zeilor5 (deci nu numai focul fizic, cum eronat se afirma cu inlantuirea de o stanca din #aucaz, unde un $ultur ii sfasia zilnic #icatul, care i se regenera apoi peste noapte" Dar sirul tul'uratoarelor coincidente, care atesta o cunoastere azi pierduta sau distorsionata in (uropa, dar inca pastrata partial in #hina, Ti'et si )ndia - zone prote*ate natural - nu se opreste aici" +a incercam sa pri$im cu alti ochi calcaiul $ulnera'il a lui A4ile (,-./-,-// i"e"n ori 0chilles (01hilleus or 0chilleus2 in l'" greaca: ^_`aabcd , eroul epopeii Iliada a lui Homer" 3egenda afirma ca acest erou, fiu al nimfei Teth4s, ar fi fost cufundat imediat dupa nastere in apa +t4xului - unicul flu$iu din zona nemanifestata, identificat de elini cu taramul de dupa moarte(Hades , si a capatat astfel atri'utul in$ulnera'ilitatii, exceptand zona calcaiului" %ri, traditia acupuncturii chineze cunoaste " punctul de comanda " al energiei defensi$e (5ei 6i sau %e , numit 7un 3un sau >unlun 8pin4in: #$nl%n] 8 ] (" 9untele :idului "2 situat pe meridianul " $ezicii urinare " :;/ , chiar in depresiunea dintre tendonul lui A4ile si maleola externa" Desigur ca un dispoziti$ de alimentare a retelei de meridiane defensi$e (si de " cufundare " intr-un camp de protectie , care tre'uia sa tina cont de situarea acestui punct de comanda, ramanea singura zona $ulnera'ila" C!(1$l */0/".%2 /#! -$"'.-$) %" !")%-&%)!)/ 1/ T/##! .% /.)/ $)%l%6!) */ -%2%l%6!)%%l/ !2!".!)/ *%" $"%2/#. 1). 1#')/-)%! %"*%2%*$!l! ! "!2/l'# .% ! 1l!"/)/l'#P I"2$l"/#!3%l%)!)/! l$% A&%l/ .% 1$"-)$l K$" L$" -!#/ -'(!"*! /"/#,%! */0/".%2!

,nvulnerabilitatea obtinuta prin simulare tehnolo6ica nu este insa sin6ura cale de acces la aceasta putere supranaturala. ;mul poate avea acces la aceasta capacitate divina prin controlul nemi:locit al realitatii fenomenale in urma reali+arii cunoasterii nemi:locite a realitatii suport, informationale. Aoar atunci 5-$"'!.)/#/! %"./!("! 1$)/#/ "/(%Fl'-%)!5. Se cunosc demonstratii publice ale maestrilor taoisti, ale maestrilor Io6a si ale celor care utili+ea+a transa autohipnotica in care a fost evidentiata invulnerabilitatea la diferite nivele ' mecanic, termic, chimic, biolo6ic, radioactiv ' ceea ce demonstrea+a accesul nemi:locit la acest plan de control al realitatii fi+ice. *ste celebru ca+ul lui N%J%)! H#$.-%'2, care a renuntat la convin6erile sale materialiste si ateiste dupa ce a asistat la o demonstrate a lui S@!(% D/2 M$#)%, care s'a lasat calcat de un compresor rutier de compactare a asfaltului, in fata unei asistente restranse, ramanand teafar si nevatamat. )ulte din aparitiile ;G. au manifestat fenomenul de 5scut defensiv5, care le asi6ura invulnerabilitatea la armele terestre. *ste des citata in acest sens convorbirea pilotului unui avion militar ),G al fortelor aeriene ale fostei 9(SS cu turnul de comanda. Aiscutia din care se cunoaste numai finalul, inre6istrat din intamplare de un radioamator :apone+ ' s'a desfasurat in +ona peninsulei OamceatDa, din *xtremul ;rient. ,nainte de a disparea pentru totdeauna, pilotul sovietic stri6a disperat in microfon$ <#!-&/)/l/ !$ /41l'*!) %" !/#, %"!%")/ */ ! !)%",/ "!2! /4)#!)/#/.)#!... 2%"/ .1#/ (%"/////K... 5 Ae asemenea, in timpul debarcarii puscasilor marini americani, bateriile antiaeriene americane amplasate intr' o anumita +ona din <ietnam au tras timp de o ora intr'o formatie de ;G.'uri care au ramas netulburate la :oasa altitudine, continuand probabil sa observe cu atentie ce fac oamenii de pe sol 7episod filmat8. A vorbi despre 4enri Coanda, care pentru cei mai multi dintre romani nu este decat autorul avionului cu reactie si al altor inventii si descoperiri , este pentru mine un lucru extrem de dificil. Aflandu'ma in corespondenta cu Aomnia Sa si fiindu'i apoi si in prea:ma, am capatat fata de realitate o alta atitudine, care pentru unii poate parea socanta. S'ar putea ca faptul ca pe parcurs scriu despre propriile mele cercetari sa fie considerat ca o lipsa de modestie de catre cei ocupati mai mult cu critica mersului celorlalti. 4. Coanda spunea ca <%(1'#)!") /.)/ .! "$ 2/6% -$.$#$#% .% */0/-)/ 1/.)/ )'), 0%%"*-! -! )/ 1'l!#%6/6% ,#/.%) .% 1%/#6% 1!#)/! 1l%"! ! 1!&!#$l$%, 3$-$#%!<.. <M'*/.)%! /.)/ &!%"! -$ -!#/ ./ %(3#!-! -/% 1$)/#"%-% .1#/ ! "$-% #!"% 1/ -/%l!l)%P *'!# -/% .l!3%, -'(1/"./!6! 1#%" l!$*! -//! -/ "$ !$ #/!l%6!). I".! !)%)$*%"/! #/!l! ! */.-'1/#%)'#$l$% .% ! -#/!)'#$l$% /.)/ *%"-'l' */ 0!l.! ('*/.)%/ .% */ %l$6%! '#,'l%$l$%. < <A-/!.)! !)%)$*%"/, -!#/ */1!./.)/ -'"2/")%%l/, "'#(/l/ .% )%1!#/l/, ! 0'.) /)%-&/)!)! *#/1) "/3$"%/, ,/"%$ .% '#,'l%$, *!# /! -$1#%"*/ %" .%"/ -$#!F$l, -$#%'6%)!)/!, 1/#./2/#/")! .% -'".)%/")! %(1!#)%!l! %")#/

#!)%$"/ .% %(!,%"!)%/<. )ichael @aradaI, care isi dadea seama ca va fi considerat <nebun< de catre cei ce 1'ar vedea experimentand si ima6inand cu frene+ie noi si noi ipote+e si moduri de experimentare, prefera sa se inchida sin6ur in laboratorul sau. <H!%"! 1!#!l%6!")! ! ('*/.)%/% .% '-&/l!#%% -'l'#!)% */ )%1!#/ */ ,!"*%#/ .% */ %*/% 1#/-'"-/1$l/ )#/3$%/ 1#',#/.%2 %"*/1!#)!)/ */ -/l -/ 2#/! .! 2!*! #/!l%)!)/! !.! -$( /.)/ /!<. *xista oameni care, avand norocul sa faca descoperiri epocale, au avut simultan 6hinionul sa se loveasca de impotrivirea, invidia si bat:ocura semenilor lor. Go6u Constantinescu, creatorul stiintei sonicitatii, a avut parte in tara de o astfel de ostilitate, carea mers de ia ironie si bat:ocura publica 6robiana 7savantul a fost acu+at de paranoia8 pana la sabota: 7distru6erea instalatiilor si provocarea deraierii primei locomotive sonice pe linia -ucuresti'Giur6iu8. .u de aceeasi atitudine <de provincie< s'a bucurat Go6u Constantinescu in An6lia, tara care 1'a onorat si medaliat pentru sistemul de sincroni+are sonica a tirului mitralierelor prin elice, considerandu'1 pe savantul roman unul din principalii autori ai victoriei tarilor aliate. )'am hotarat totusi sa scriu despre acest lucru dificil si socant pe care il repre+inta opiniile lui 4enri Coanda pentru a transmite calea de a ne afla in Centru iar nu la periferie, intr'o provincie a unei lumi care 6enerea+a modele si doctrine sociale, culturale si politice care a:un6 si la noi ca o moda, adica dupa ce acolo nu mai este nevoie de ele. Calea de a ne afla in Centru, de a ne fi utili noua si intre6ii omeniri, nu este calea pasiva a imitatiei si nici obsesia acumularii si a posedarii de lucruri fara valoare. Aupa o epoca de indoctrinare colectivista, care avea menirea sa anihile+e si sa de+radacine+e individul ' adevaratul creator de valori ' asistam acum la revenirea in forta a <,'!"/% *$1! !$#<, care conduce tot la instrainare si uitare de sine. Cei ce'si propun sa se imbo6ateasca, sa acumule+e si sa posede lucruri, averi, functii sau placeri, cad in ilu+ia ca <! !2/!< este acelasi lucru cu <! 0%<. Eucrurile stau insa exact invers, fiindca in realitate <! !2/!< este efectul oca+ional si superficial al lui <! 0%<. *xceptiile la aceasta re6ula, promovate in epocile de decadere, in statele corupte si in civili+atiile planetare alterate, sunt sanctionate cu disparitia, cu de+ordini sociale si politice ori cu autoanihilarea unei anumite civili+atii. Sta6narea evolutiei in planul lui <! 0%<, caracteristica civili+atiei terestre, si amplificarea lui <! !2/!< pun sub semnul intrebarii supravietuirea actualei civili+atii de pe Terra, dupa cum afirmau 4. Coanda si repre+entantii 9));. Ceea ce ne face pe noi, romanii, sa fim la periferie nu este faptul ca preluam si acumulam, ci acela ca uitam sa cream si sa incura:am propria noastra creatie. Aupa 1/1/, dorinta de a acumula, fireasca dupa o epoca in care oamenii au fost privati de un teritoriu minim de supravietuire, s'a transformat intr'o obsesie care a ocupat mintile multor oameni, deturnandu'i de la aderarata lor menire. ,n afara de asta, orice posesie exterioara ne da numai ilu+ia ca ne'ar apartine, cand de fapt toate lucrurile, ca si viata corpului, nu le avem decat cu imprumut, in folosinta, pentru o anumita perioada de timp. * suficient sa mer6em intr'un cimitir ca sa vedem cat de ilu+orii sunt toate averile si demnitatile. Ea acest lucru s'au referit de multe ori -uddha, si Eao Tseu, si ,isus, care ne cerea <.! .)#!",/( !2/#% %" -/#, $"*/ "$ l/ (!"!"-! #$,%"! .% ('l%%l/ .% "%-% &')%% "$ l/ 0$#! <. .e atasam de ilu+oriu si efemer, ne6li:andu'ne menirea, anume eliberarea din starea de conditionare, fiindca, dupa cum spuneau si ,isus si Panta:ali 7RS. ,. 8, <ne identificam cu ceea ce ne ocupa atentia< si astfel ramanem ancorati in ceea ce avem in loc sa ne deschidem catre ceea ce suntem$ <A-'l' $"*/ %)% 2! 0% !2/#/! %)% 2! 0% .% %"%(!<. Socrate se referea tot la ruperea lantului de identificari cu ceea ce posedam ' nume, corp, avere, cunoastere mi:locita, limba, natiune 'pentru a putea sa trecem la cunoasterea nemi:locita a adevaratei noastre identitati. (ecomandarea lui 4. Coanda de a cerceta in alt mod cele doua texte antice, care sunt te+aure ale cunoasterii unor civili+atii ce ne'au precedat pe Terra 7ma refer la Tao Te Oin6 si la Ro6a Sutra8 s'a concreti+at pana in pre+ent in traducerea in paralel a tuturor variantelor existente si prin evidentierea in comentarii a unor posibile strapun6eri tehnolo6ice si stiintifice. Aceasta abordare diferita ne situea+a in +ona centrala a investi6atiilor ce se desfasoara si in alte centre de cercetare 7vedeti Gno+a de la Princeton, @rit:of Capra, )ihai Ara6anescu, A. Saharov, J. P. Petit8. Aesi6ur ca activitatea noastra de investi6ate a fost usurata de calea deschisa de primul val de cercetatori, care in (omania au fost repre+entati de creatori de prima marime, precum *minescu, Cosbuc, )ircea *liade,Theodor SimensDi, Ser6iu Al'Geor6e s.a. .u folosesc recomandarea lui 4. Coanda pentru a da autoritate unor texte de:a recunoscute pe plan mondial 7Tao Te Oin6 este, dupa -iblie, lucrarea tradusa in cele mai multe limbi si cunoaste in fiecare an noi variante de interpretare8, ci pentru a sublinia conturarea in pre+ent a unui nou model de intele6ere a realitatii. Acest model pre+inta realitatea ca pe un univers 6emelar 7nemanifestat'manifestat8 in care nivelul profiind 7nemanifestat8 :oaca rolul de ba+a de date 7temelie informationala8 si este amplasat central 7holo6raficYomnipre+ent8 in raport cu nivelele ener6etice manifestate 7ierarhie de la subtil la 6rosier= de la sincronic la diacronic8. Aspectul material al manifestarii este doar un efect al rotatiei planului entitatii ener6ie' materie. Acest model 6emelar nu este decat i+vorul proiectiei universului 6emelar, despre care vorbesc si textele 9));. Trecerea de la o sa6eata a timpului la cealalta se face prin +ona atemporala neutrala, situata in

<acum si aici<. Aiacronicul este mediat de sincronic, care constituie Axul, Codul 6enetic al universului, )i:locul si <Casa le6ilor<. 9nui individ constient sau unei civili+atii 6alactice, care a reali+at Centrarea ii sunt deschise portile catre toate minunile. Atunci se manifesta independenta, salvarea, eliberarea si renasterea despre care se vorbeste toate traditiile mistice, reli6ioase si filo+ofice. Asta+i stiinta se apropie de codul 6enetic al planului fenomenal, care ne va permite accesul tehnolo6ic la translocare, 7teleportare8, transmutare, vindecare, materiali+area oricaror resurse si chiar la repro6ramarea planului fenomenal in care ne aflam$ in6inerie 6alactica, eliminarea accidentelor 6alactice 7explo+ii, ciocniri8, aparitia altor le6i, care sa facilite+e evolutia spirituala a oamenilor. ; astfel de abordare stiintifica si tehnolo6ica, ba+ata pe experimentare si pe utili+area puterilor supranaturale, ce apar la mistici, poate fi prile:ul 5schimbarii la fata5 a intre6ii civili+atii de pe Terra, care in pre+ent este exclusa din Clubul Galactic din cau+a in6hetarii in tiparul posesiei, care 6enerea+a conflicte, setea de umplere din afara, instabilitate, lipsa ancorarii in i+vor. .u intamplator se afirma ca planeta Terra este locuita in proportie de //K de 5fiinte recipient 5, care din cau+a identificarii cu instrumentul de cunoastere 7constiinta periferica, simturile, corpul8 au pierdut le6atura cu ;ceanul de cunoastere, fericire, viata si putere care se afla in noi toti si au devenit vulnerable, neputincioase si pline de suferinta. Constatam cu tristete ca nu (omania este o provincie uitata de lume, ci intrea6a civili+atie de pe Terra. Ca o vie care nu da rod, ea este sortita taierii, iar Terra ' insamantarii cu o alta rasa, mai productiva. Pre+enta 56unoierilor 6alactici5 7*-*8 in +ona noastra nu mai poate fi trecuta cu vederea. Avem toate motivele sa ne tre+im cat mai repede din somn. Chiar daca din motive e6oiste unii ar avea interes sa ne mai tina adormiti, re+ultatul nu poate fi decat de+astruos si pentru ei. 2.9n savant 6erman care lucrea+a intr'un institut de cercetari privind securitatea centralelor nucleare afirma de curand intr'un interviu televi+at ca <"$ 1$)/( 1#/2/*/! */-!) !--%*/")/l/ "$-l/!#/ 1/ -!#/ "% l/-!( 1$)$) %(!,%"! "'% .% %(1')#%2! -!#'#! !( 1$)$) l$! (!.$#% */ 1#')/-)%/P !)!)! )%(1 -!) "$ !2/( -/#)%)$*%"%, !# )#/3$% .! "/ 1!.)#!( -!1!-%)!)/! */ ! "/ %(!,%"! -!) (!% ($l)/ /2/"%(/")/ 1'.%3%l/, -!-% 0!#! %1')/6/ .$")/( */6!#(!)% %" 0!)! *%2/#.%)!)%% #/!l%)!)%% <. Se pare ca pe lan6a aceasta maniera de a anticipa si de a controla realitatea exista alte doua cai de cunoastere si control mi:locit asupra planului fenomenal$ calea colectiva si calea individuala. Calea colectiva de 5strapun6ere 5 este un efect lateral, firesc, al ancorarii individului in (ealitatea 9ltima informationala. *xista insa multe civili+atii 6alactice, care au folosit avanta:ele simularii tehnolo6ice a acestei ancorari, care ulterior s'au prabusit ori s'au anihilat, fiindca au i6norarat faptul ca ancorarea colectiva nu confera si o ancorare individuala. Calea cuplarii indivi+ilor in macroretelele informationale ale or6anismelor colective a fost folosita si de civili+atiile extraterestre precedente pentru a a:un6e la Cer. (e+ultatul acestei inte6rari ne este relatat in mituri, le6ende si in -iblie$ pierderea limbii unice 7a contactului telepatic8, cataclismul ' meteoriti, potop, scufundari, prabusirea Turnului -abel. Ca este posibil accesul colectiv la realitatea informationala suport ne'o dovedeste si pre+enta 5premonitiei5 si a altor puteri paranormale la fapturile vii de pe Terra, care traiesc sau nu in or6anisme colective. *ste cunoscut faptul ca unele triburi din Ama+onia urmaresc mi6ratia furnicilor rosii. inainte de inceperea se+onului ploios, aceste furnici incep sa se miste in sus si in :os pe trunchiurile copacilor. Aupa ce executa timp de doua +ile aceasta manevra aparent fara rost, ele se reunesc si, atin6andu'si antenele, formea+a un fel de creier urias. ,nteresant este ca, dupa aceasta comunicare, ele 56hicesc5 locul care in viitor nu va fi inundat si in care trebuie sa se deplase+e. ;amenii le urmaresc si se stabilesc si ei in locul acela, care, desi nu este mai inalt decat +onele invecinate, nu este inundat ' distributia aleatorie a precipitatiilor anuale pe diferitii afluenti ai Ama+onului nu permite stiintei actuale sa prevada acest lucru. Specialistii in etolo6ieQ din toata lumea au evidentiat importanta atin6erii unui numar critic de indivi+i dintr'o specie care poseda o anumita informatie, pentru ca acea informatie sa apartina brusc intre6ii specii. Astfel, cercetatorii :apone+i au invatat cateva maimute ca, in perioada caderilor radioactive, care au urmat experientelor nucleare americane din ;ceanul Pacific, sa curete cartofii de coa:a, inainte de a'i manca. *i au observat ca maimutele invatau una de la cealalta aceasta practica, dar mult mai important era faptul ca atunci cand, pe o insula, numarul maimutelor 5%".)#$%)/5 in aceasta privinta a:un6ea la aproximativ o suta, informatia si deprinderea apareau automat la toate exemplarele din specia respectiva, atat de pe insula tinuta direct sub observatie, cat si de pe celelalte insule :apone+e, ca si cum, dupa depasirea unei anumite valori sau 5mase critice5, %"0'#(!)%! !F$",/! %" 6/.)#/! .1/-%/% K .oi am studiat fenomenul si el apare chiar la un sin6ur individ uman care a:un6e la cunoasterea si controlul nemi:locit al realitatii fenomenale, fiindca nu trebuie sa uitam ca, in definitiv, noi insine nu suntem decat niste or6anisme pluricelulare, care nu au desavarsit unificarea 7in limba sansDrita 5Io6a58 si centrarea sau inradacinarea in realitatea i+vor din care se naste totul 75T!' < %" <T!' T/ K%",<A. Ea oameni, fenomenul de pra6 critic pare sa intervina in descoperirile simultane, care apar intr'un anumit moment istoric, in modificarea brusca a atitudinilor,fata de anumite idei refu+ate anterior, cum ar fi imobilitatea planetei Terra sau existenta ;G.'urilor, de exemplu, in implantarea si manifestarea unor arhetipuri comune intre6ii umanitati, care isi au i+vorul in 5inconstientul colectiv5, cunoscut si ca 5re+ervorul de experiente al speciei noastre5 75C'll/-)%2/ U"-'".-%'$.5 !l.' J"'@" !.:<C'll/-)%2/ S$3-'".-%'$.< '#

<)&/ #/./#2'%# '0 )&/ /41/#%/"-/. '0 '$# .1/-%/. pt. Carl Gustav Jun68, cunoscut si sub alte denumiri cum sunt$ 5)area minte planetara5 75-i6 )ind5 pt. maestrii Gen8,5inre6istrarile din aDasha5 75AJ!.&%- R/-'#*.5 pt *d6ar CaIce8 ori drept psihosfera75P.O-&'.1&/#/5 in Thiaoouba ProphecI8 (uperea dintre individ si specie, dintre intern si extern sau dintre e6oism si altruism, sunt lucruri pe care nu le observam in realitate, ci doar in lucrarile de propa6anda ale reli6iilor institutionali+ate sau la rudele lor laici+ate ' ideolo6iile politice, care predica desfiintarea individului si suprematia colectivului. ,n 9nivers, unificarea interioara conduce invariabil la aparitia iubirii reale si la coerenta sociala ori planetara. Aoar e6oismul care facilitea+a retra6erea in interior, necesara experimentarii si di+olvarii e6o'ului in Tot, devine identic cu veritabilul altruism. Aar, ca si umanitatea, exista si alte civili+atii 6alactice care prefera sa traiasca in trecut sau in viitor, evitand sa traiasca in pre+ent. Cum altfel decat o 5re6resie la un stadiu de evolutie depasit5, poate fi considerata inte6rarea in supraor6anisme colective umane, in care individul e complet di+olvat prin simulare tehnolo6ica, inter+icandu'i'se orice implinire individuala. ;mul este fructul unei inte6rari de celule, este incununarea evolutiei unui or6anism colectiv si, prin inte6rare intr'un alt or6anism colectiv, il oprim din drumul sau spre desavarsire. @ortarea inte6rarii sociale este, pe de o parte, o traire in viitor, o cautare a unor efecte la care in mod normal omenirea nu ar avea acces. Constatam in aceasta ultima directie o cautare a accesului colectiv la 5banca de date a universului5 si la controlul nemi:locit al realitatii fenomenale, prin apelul la diferite modalitati de inte6rare in diferite or6anisme sociale, care doar imita inte6rarea autentica, reali+ata prin atin6erea nivelului corespun+ator de ancorare al fiecare fiinte umane. .e 6andim la norme, la re6uli si ritualuri, la utili+area hipno+ei colective in secte, reli6ii si in fanatismul ideolo6ic si politic din re6imurile totalitare, la tehnolo6ia sincroni+arii prin campuri electroma6netice ori prin in6inerie 6enetica. 9nele civili+atii 6alactice inferioare apelea+a la implantarea de emitatori al unor unde de inalta frecventa, care permit mentinerea sincroni+arii necesare contactului nemi:locit 7telepatic8, dupa parasirea +onei de imersie permanenta in campuri electroma6netice de inalta frecventa. Ca si in domeniul )4A, la care se refera Jean Pierre Petit in lucrarea de fata, se pare ca si in acest domeniu s'au obtinut pe Terra unele pro6rese, cu sau fara concursul extraterestrilor. Astfel s'a constatat ca intre mai multi oameni situati in campuri de inalta frecventa 71!! )4+8 apare comunicarea telepatica. @enomenul pare a se datora impunerii de catre campurile electroma6netice a unei sincroni+ari a norilor electronici, pre+enti in diferite celule ale unui individ si la toti indivi+ii imersati in acel camp, sincroni+are similara cu cea existenta la 6emenii mono+i6oti. ; alta descoperire ii apartine fi+icianului I. E. B'O* din Glas6o&, care in 1/" a mai stabilit, ca atat fiecare individ , cat si fiecare remediu homeopatic poseda una din cele douaspre+ece stari vibratorii, care se pot determina cu exactitate cu a:utorul unui aparat electroma6netic numit emanometru. @enomenul inducerii unor re+ultate po+itive in telepatie si psihoDine+ie la subiecti situati in campuri electroma6netice de inalta frecventa a fost redescoperit in 1/03 de )addocD. Aceste date se cer corelate cu datele despre o serie de experiente intreprinse in fosta 9niune Sovietica, asupra unor subiecti incon:urati de campuri electrice sau ma6netice artificiale intense, si cu afirmatiile unor in6ineri americani, care au declarat ca atunci cand lucrau cu dispo+itive ce emiteau campuri electroma6netice cu frecvente in :urul valorii de 1!! )4+ deveneau telepati. 5 Aceste re+ultate, ca si cele care arata ca telepatia si alte fenomene paranormale sunt perturbate pe durata furtunilor electroma6netice, nu trebuie interpretate in sensul ca fenomenele de acest 6en se propa6a prin intermediul undelor electroma6netice. *le indica doar, asa cum arata )addocD, faptul ca o serie de metode electroma6netice permit accesul la stari de coerenta si de sincroni+are ale creierului in care se manifesta telepatia si psihoDine+ia. 5 Alte civili+atii 6alactice inferioare obtin sincroni+area indivi+ilor din or6anismul colectiv recur6and la tehnolo6ia biolo6ica7in lb. sDrt.$ 5asuras5=5cei 6ri5= semi+ei in hinduism= fiinte demoniace in buddhism8. Astfel, prin bioin6inerie 6enetica, aceste fiinte reproduc in vitro prin clonare alte invelisuri materiale, ceea ce face pe de'o parte ca ele sa fie constituite doar din 6emeni mono+i6oti7sa comunice telepatic8 si pe de alta parte sa fie nemuritoare 7sa aibe mereu un corp de re+eva in ca+ul distru6erii celui anterior8. Acesta este ca+ul 5micilor 6ri sau *-* 7*ntitati -iolo6ice *xtraterestre8, numiti si 56unoierii 6alactici5, care in cautare de resurse 6enetice 7en+ime, aci+i nucleici8, pentru a se impotrivi inevitabilei lor de6radari 6enetice 7specia lor este amenintata cu disparitia8, au devenit dusmanii cei mai de temut ai vietii de pe Terra$ ei sunt autorii in6ro+itoarelor mutilari 7prelevari de mucoase umane si animale8 ale corpurilor 6asite in +onele desertice 7peste douaspre+ece mii de ca+uri8, ai insamantarilor artificiale, la care au fost supuse numeroase femei rapite 7crearea unei rase hibride care sa traiasca atat in lumea lor de ori6ine cat si pe Terra8, ai rapirilor de oameni 7peste o suta de mii de sechestrati, din care numai foarte putini au revenit la caminele lor, insa fara sa'si poata aminti ceva din ceea ce li se intamplase, asa ca fara re6resia hipnotica nu s'ar fi aflat nimic despre aceste intamplari8. ,n fata a6resiunii unor astfel de civili+atii inferioare, care au obtinut prin efractie accesul la realitatea suport, Terra si civili+atia care o locuieste repre+inta o sursa de materii prime ' inclusiv de material 6enetic. Propa6anda in directia cautarii permanente a placerilor, a

exacerbarii sexualitatii si a epui+arii ener6iilor speciei umane le este de real folos acestor a6resori, fiindca astfel scade capacitatea de aparare a fiintelor umane. ;menirea are doar doua cai de aparare, pe care trebuie sa le aplice simultan$ inte6rarea planetaraQ si reali+area accesului individual la realitatea suport, care permite unificarea si invulnerabilitatea la nivel planetar, precum si admiterea automata a civili+atiei terestre in clubul civili+atiilor 6alactice avansate. Solutiile tehnolo6ice 7imersia in campuri electroma6netice8 si biolo6ice 7clonarea prin in6inerie 6enetica de sincroni+are si de acces la canalul de cupla: informational 7care permite atat inte6rarea in or6anisme colective planetare, cat si cunoasterea si controlul nemi:locit al realitatii fenomenale8 ' s'au dovedit in cele din urma niste furturi, care nu puteau ramane nepedepsite. Toate civili+atiile care au ales calea colectiva de6radea+a si poluea+a mediul, declansea+a cataclisme si devin ele insele victime ale erodarii +estrei 6enetice. ,n ecolo6ia 6alactica ele au functia de 56unoieri5, fiindca permit eliminarea civili+atiilor planetare care nu dau rod si deci nu au a:uns, in timpul acordat, la invulnerabilitate. Civili+atiile 6alactice avansate solicita din partea noastra ceea ce ne'au indicat ,isus, -uddha, Panta:ali, Eao Tseu, adica toti marii maestri spirituali ai omenirii: 5.! "/ -$"'!.)/( 1/ "'% %".%"/ .% .! */.-'1/#%( -!l/! "/(%Fl'-%)! ! #/!l%)!)%% 1#'0$"*/, */ *%"-'l' */ )%(1 .% */ .1!)%$, 1#/6/")! !-$( .% !%-%, %" "'% %".%"/ R. .u calatorind in afara putem a:un6e la inceputul si la capatul pre+entului univers manifestat. Ceea ce exista inaintea 5marii explo+ii5 7-i6 -an68, si ceea ce va exista dupa colapsul 6ravitational sau resorbtia pre+entului univers, totul, se afla 5acum si aici5, in noi insine. Aoar daca se reali+ea+a experimental si individual ancorarea in acest T;T P(*G*.T ,. @,*CA(* PA(T* A SA 7ce caracteri+ea+a universul holo6rafic8 se a:un6e la reunificarea si sincroni+area ' invulnerabile amandoua ' dintre parte si intre6. Aoar atunci partea si intre6ul redevin 9.9E invulnerabil, o inte6rare stabila a indivi+ilor in marea fiinta planetara. -uddha afirma ca inceputul si sfarsitul universului nu trebuie cautate in afara, ci in noi insine. (ealitatea in care traim seamana cu un cerc, fiindca in orice punct al lui intalnim inceputul si sfarsitul. Aceasta simultaneitate pre+enta pretutindeni apartine realitatii informationale atemporale omnipre+ente, care contine, sustine, intretine si resoarbe permanent ceea ce noi percepem ca solid, adica realitatea manifestata. ,n contactele cu civili+atiile 6alactice avansate, /")%)!)/! $"%-! (!)/#%/-/"/#,%/, inlocuieste cele doua realitati terestre$ materia si ener6ia. Aceasta entitate unica are aspectul unui *%.- $"%*%(/".%'"!l, care prin rotire capata aspectul bidimensional al materiei sau cel unidimensional al ener6iei7atunci cand privim discul din cant8. Trecerea 6radata sau brusca, de la un aspect la celalalt, prin rotatia planului discului, care repre+inta aceasta entitate unica materie'ener6ie, este folosita in transporturi holo6rafice si in crearea insulelor atemporale ' sa nu uitam ca le6endele terestre vorbesc despre 5casele +eilor5 si despre 5insule ceresti5, in care timpul cur6e extrem de lent 7intr'o +i petrecuta acolo cur6eau o mie de ani pe Terra8. Traditiile terestre se pare ca au cunoscut controlul static al timpului, care inducea efectele relativiste ale apropierii de vite+a luminii. ;ricat s'ar amana pe calea colectiva moartea si vulnerabilitatea la oscilatiile universului fenomenal 7manifestare in expansiune ' resorbtie in nemanifestare8, de+nodamantul este mereu acelasi pentru civili+atiile 6alactice, care au ne6li:at calea de ancorare individuala$ !"%&%l!#/!. Aceasta anihilare se manifesta in mod invariabil la civili+atiile care nu permis fiecarui individ sa isi poata implini menirea, sa se descopere si astfel sa'si 6aseasca refu6iul invulnerabil. Simularile tehnolo6ice si biolo6ice7clonarea8, care fac ca practic toti indivi+ii care alcatuiesc un anumit or6anism colectiv sa fie sincroni+ati, ca niste frati 6emeni, raman pri+oniere ale planului ori+ontal sau manifestat ' adica nu a:un6 la radacina realitatii fenomenale in mod constient si individual, ceea ce ii face dependenti de resurse de materii prime, de ener6ie si de material 6enetic din import, de unde si rapirile, mutilarile si insamantarile artificiale ale entitatilor 6ri 7!.$#!.=semi+ei in antichitatea hindusa= entitati demonice in buddhism= *-*= revedeti filmul 5TaDen5 al lui Steven Spielber68. Ae6radarea 6enetica specifica *-* nu apare la terestri, care, constransi de norme reli6ioase, morale si sociale, evita le6aturile consan6vine, si nici la civili+atiile 6alactice avansate, care materiali+ea+a orice resursa de care au nevoie. Ea nivelul actual de constienta si de in+estrare a oricarei fiinte umane nu este permisa re6resia la o evolutie colectivista, dra6a re6imurilor totalitare si reli6iilor institutionali+ate, pe care o mai intalnim si in transele colective umane utili+ate de secte, reli6ii si 6rupuri politice. ;mului ii este permisa numai tre+irea spirituala, accesul individual la Cer, ca o continuare fireasca a unificarii si sincroni+arii celulelor 6emene din care este de:a alcatuit. ,isus cerea oamenilor 5sa se roa6e in ascuns5 si in sin6uratate, in 5templul lor interior5. Acest mesa:, care solicita oamenilor interiori+area si contactul nemi:locit cu 5,mparatia lui Aumne+eu5, de unde deriva toate 5darurile5, a fost distorsionat de reli6ia institutionali+ata, care nu urmareste a:un6erea la 5altarul5 interior, ci are cu totul alte interese$ mi:locirea relatiei dintre om si divinitate, utili+area fortei colective pentru manipularea si supunerea multimilor din ce in ce mai lar6i, obtinerea 5darurilor5. (evenirea la evolutia colectivista este o re6resie la stadiul care a permis aparitia constiintei umane si este o cale sanctionata prin vulnerabilitate 6enetica 7*-*8, politica si sociala 7conflicte, intoleranta, fanatism reli6ios8, prin de6radarea mediului planetar 7poluare materiala, ener6etica si informationala, ceea ce determina diverse modificari pro6resive si catastrofale$ cataclisme, schimbari de clima, caderi meteoritice, miscari seismice8 si prin perturbarea contactului cu realitatea informationala suport. Cei ce cred ca emisia noetica a

fiintelor umane nu poate sa influente+e materia si sa declanse+e de+ordine climatica si cataclisme telurice ar trebui sa vada influenta noastra individuala si colectiva asupra cristalelor de apa evidentiata in cartea lui )asaru *moto intitulata$ 5M/.!F/ */ l! !1!575)essa6es from Hater58. Alte civili+atii cunosc si utili+ea+a aceasta influenta pt. a comunica si trimite iubirea neconditionata catre planeta 6a+da si drept raspuns planeta le construieste case din siliciu pur 7vedeti detalii in cartea lui M%-&!/l I'l0 :T&/ C!)-&/#. '0 H/!2/"8.

Suntem de acord cu Socrate, care considera ca in stadiul in care a a:uns omul nu exista nimic mai bun de facut decat sa se tre+easca din somnul sau letar6ic, sa renunte la (!.)% , l! #'l$#%l/ F$-!)/, descoperindu'se pe Sine, amintindu'si cine este, revenind la i+vorul de viata si lumina din el insusi. Cuvantul 51/#.'!"!5 are semnificatia de rol, de persona: :ucat de un actor si apare in lb.italiana, ca derivat de la termenul latin folosit pt 5(!.-!5 ori 5pesona:5, care isi are ori6inea in cuvantul *trusc5phersu5, ce are aceeasi semnificatie. Termenul 5persoana5 mai apare si ca derivat din lb.6reaca, 5per5 insemnand 5prin5 si 5sona5 insemnand 5sunet5, insemnand 5ceva prin care actorul vorbeste5, adica o 5masca5 7ca si in Japonia primii actori 6reci purtau 5masti58. ,n conclu+ie, exista doua cai de a a:un6e la Cer$ A8 Calea colectiva, sanctionata de +ei prin 5incurcarea limbilor oamenilor5 si cataclsme planetare. -8 Calea individuala, care permite si accesul la efectele laterale ale ancorarii in 9ltima (ealitate$ 1.capacitatile divine nemi:locite de cunoastere si de actiune asupra planului fenomenal7in lb.sansDrita .%**&%.8= ". inte6rarea stabila in or6anisme planetare stabile si invulnerabile. Aeci calea colectiva este efectul caii individuale, si nu invers, iar ne6li:area acestui lucru de catre civili+atiile 6alactice sau de civili+atiile precedente de pe Terra a condus la prabusirea si la autoanihilarea lor. Aesi atractiva, prin faptul ca permite obtinerea unor re+ultate spectaculoase, calea colectiva, incura:ata prin cultivarea unor atitudini, care depasesc altruismul firesc si condamna orice demers individual 7manipularea individului prin culpabili+are si etichetare ca$5e6oist58, ramane pri+oniera a planului fenomenal. Cum am putea 6enerali+a la oameni eliberarea si tre+irea daca sunt opriti sau in6hetati s'o reali+e+e individual U *ste o dovada de i6noranta sa vorbim despre e6oism si altruism in caile spirituale. Aiferenta dintre cele doua aspecte este nula daca e6oistul, care si'a inteles menirea actionea+a individual in vederea contractarii si di+olvarii experimentale in Tot. ;menirea indaratnica, dupa un sir nesfarsit de erori sanctionate de Constiinta 9niversala ' care are mai mult de casti6at din reali+area individuala, decat din uniformi+area colectivista si din furtul colectiv ' se incapatanea+a sa se deschida doar in exterior si sa caute sa a:un6a la Cer impreuna cu ceilalti. *ste o i6norare a faptului ca in retelele informationale colective alcatuite din entitati colective W o 5multime a multimilor5 ' apar cele mai mari instabilitati si vulnerabilitati la perturbatii, ca urmare a indepartarii prea mari de Centrul holo6rafic 7aflat in fiecare individ8. Pre:udecata colectivista si centrali+ata, care a oferit avanta:e semnificative re6imurilor totalitare si salvarii omenirii din situatii de cri+a ' unde se cere actiunea or6ani+ata sau coordonata ' este purtata de noi si in alte domenii 7producerea si distributia 6enerali+ata a ener6iei electrice etc.8. Acest centralism nu apare in realitate

din moment ce informatia si ener6ia totala a universului sunt accesibile in fiecare punct al acestuia unei civili+atii 6alactice avansate. ,n plus, calea colectivista pare sa i6nore evidenta experimentala ca un lant nu este mai puternic, decat cea mai slaba ori vulnerabila dintre veri6ile sale. Tot demersul terestru actual al stiintelor, al tehnolo6iei, al reli6iilor institutionali+ate si al formelor laici+ate ale acestora 7ideolo6iile politice8 este colectivist, i6nora individul uman si il culpabili+ea+a pentru a'1 transforma intr'un mi:loc de productie eficient, pe cel care trebuia sa fie scopul oricarui pro6res si treapta catre un adevarat pro6res$ tre+irea universului la constiinta de sine prin fiinta umana'%"0l'#%#/! '($l$% /.)/ ' %"0l'#%#/ ! %")#/,$l$% $"%2/#.. Toate civili+atiile 6alactice care au simulat din exterior 'moral, tehnolo6ic, 6enetic ' inte6rarea in or6anisme colective in vederea ancorarii in 9ltima (ealitate, se prabusesc din cau+a mentinerii vulnerabilitatii la perturbatii a indivi+ilor in6hetati la un anumit nivel de evolutie si care constituie elementele componente ale acestor retele. H/"#% C'!"*! .1$"/!$ <D/ -!)/ '#% -!$)!( .! #/.)!3%l%( 0'#)!), *%" /4)/#%'#, $"%)!)/! 1#%" 1/*/!1./, #!63'!%/?-'"0l%-)/A, 1#%" %(1$"/#/! */ l/,% .% "'#(/ ('#!l/- ./ !(1l%0%-! #/"$")!#/! l! 1#'1#%! -'".)%/")! .% ./ !,#!2/!6! %"0!")%l%6!#/!, )#!".! -'l/-)%2! - l%1.%"*$-"/ */ -'".)%/")! l! -!#/ %" ('* 0%#/.- !2/( !--/., "$ 0!-/( */-!) .! #/,#/.!(, .! !*'#(%( ?&%1"'6! -$l)$#!l!A, .! 0%( !#)%0%-%!l%, .! %(%)!( "%.)/ )%1!#/, #%)$!l$#%, #/,$l% .% "'#(/ ?('#!l/, .)%%")%0%-/P l/,%, 1#%"-%1%%A, .! %",&/)!( .% .! ($#%(, %" l'- .! )#!%(, .! .%()%( 0%#/.-, l%3/#, .1'")!" .% .! #/*/.-'1/#%( #/!l%)!)/! !.! -$( /.)/ /!. < ,sis spunea ca finantam lucrul la care ne impotrivim si facem sa persiste lucrul cu care ne luptam7fiindca il finantam ener6etic8. *ste ca si cum am lupta cu insomnia si ne'am impune sa sa adormim si astfel ramanem tre+iti pana dimineata. *ste ca si cum am lupta fim cinstiti, altruisti si iubitori, cand in interior se afla i6noranta si identificare cu efemerul, care ne fac sa dorim sa posedam, sa fie al nostru, sa fim ostili fata de tot ce atentea+a la aceasta stare de lucruri. Aceasta situatie lipsita de confort si fericire nu poate fi schimbata prin vorbe si prin norme care raman ceva superficial, ca o minciuna, in conflict cu obiceiurile si pre:udecatile adanc fixate in oameni. ; de+binare interioara, care mai devreme sau mai tar+iu va a:un6e la suprafata, conducand la acte antisociale 7minciuna, hotie, crima8, nu poate fi vindecata prin mi:loace externe, ci numai prin tre+ire la constienta. ,n locul unor calitati morale, care sa se nasca firesc din ancorarea in armonia interioara aflata in le6atura cu cea universala 7Eao Tseu afirma ca 51#%" -$l)%2!#/! l$% T!'5 in interior se obtin virtutile si puterile, 5Te58, civili+atia pre+enta apelea+a la invatarea imitarii unor norme de conduita si la descura:area atitudinilor contrare prin culpabili+are si frica de pedeapsa. ; astfel de civili+atie, odata cu raul, ucide pro6resiv si binele. @irescul, spontanul, naturalul si creativitatea dispar iar omul este instrainat, in6hetand in tipare si in conformism. Calea colectiva este re6resia la un stadiu de evolutie demult depasit de om, care este de:a re+ultatul colaborarii a miliarde si miliarde de celule 6emene, aparute din divi+iunea celulei initiale. .oi trebuie doar sa mer6em constient mai departe pe calea unificarii, pana cand vom reusi sa ne intoarcem constient la ;ri6ine, la i+vorul vietii universale. Trebuie doar sa ne re6asim radacina, Cerul sau ;ceanul din care venim, sa ne reamintim cine suntem. .oi nu ne aflam aici pe Terra pentru a ne lupta intre noi pentru posesiuni efemere ' averi, placeri, po+itii sociale si profesionale, care sa ne confere putere si autoritate asupra semenilor nostri. Aceste posesiuni sunt efemere, vin si pleaca, in timp ce comoara adevarata, puterea si fericirea se afla in interior, in i+vorul intre6ii manifestari fenomenale. ,ubirea, inte6rarea sociala, ancorarea stabila in normele firesti de convietuire si impacare cu 5ceilalti 5si cu sine insusi ,si aparitia darurilor si harurilor7puterile supranaturale de control nemi:locit al realitatii fenomenale8 sunt re+ultatul firesc al ducerii pana la capat a evolutiei individuale, a 5unificarii, centrarii sau alinierii5 7in lb.sansDrita$5O',!58 in realitatea aflata la inceputul si la sfarsitul universului si existenta in fiecare dintre noi. Aaca omul reuseste aceasta ancorare in realitatea informationala suport, pe care noi o numim C!(1 F$"*!(/")!l I"0'#(!)%'"!l si B!"-! */ D!)/ ! U"%2/#.$l$%, atunci dispare distinctia dintre calea colectiva si cea individuala. Atunci dualitatea cau+a'efect se resoarbe in cunoasterea experimentala sincronica7functionare holo6rafica8 atotpre+enta. Atunci dualitatea viata'moarte, e6oism'altruism, parte'intre6 nu mai ecranea+a realitatea de dincolo de subiect Wobiect care se manifesta in cursul functionarii holo6rafice. Tehnolo6ia civili+atiilor 6alactice, care doar simulea+a simultaneitatea dublei inte6rari 7colectiv si individual8 prin utili+area unor sisteme tehnolo6ice de sincroni+are, s'a dovedit vulnerabila si la unele arme terestre care provoaca distorsiuni si rotatii spatio'temporale. .e 6andim la testarea in atmosfera a armelor nucleare7explo+ii atomice8 si la 5tunurile or6onice5 ale lui Hilhelm (eich, care in 1/2 au reusit sa provoace prabusirea unor ;G.'uri apartinand mai multor civili+atii, ce se deplasea+a neva+ute de noi prin spatii paralele cu al nostru. Hilhelm (eich a averti+at omenirea ca$ <"/ !0l!( */F! %")#-$" #!63'% */ $" )%1 .1/-%!l - !.-$"., l/") , -$ ' -%2%l%6!)%/ ,!l!-)%-!, 1/ !% -!#/% #/1#/6/")!")% .)#!('.%% "'.)#% %-!$ %*/")%0%-!) -$ <*#!-%%<, .% -!#/ "/ 0$#! -&%!# /"/#,%! 2%/)%% ?S%, -&%, J%, 1#!"!, (!"!, /"/#,%/ '#,'"%-!A. E0/-)/l/ !-/.)$% 0$#) .$") 2%6%3%l/ 1/.)/ )'): */./#)$#%l/ ./ /4)%"*, -'1!-%% 1$)#/6/.- 1/ 1%-%'!#/, '!(/"%% "$ (!% #/6%.)! l! !,#/.%$"% (%"'#/<. Pentru faptul ca a facut public pericolul repre+entat de 5civili+atiile vampir5, care absorb ener6ia furni+ata

Terrei de .)#%",-$l 6alactic, si pentru daunele provocate acestor EBE ' cu care se sustine ca 6uvernul S9A a incheiat acorduri secrete 'Hilhelm (eich a fost arestat, intemnitat, si in scurt timp a murit. Cartile si dispo+itivele lui Hilhelm (eich au disparut imediat dupa arestarea sa, sub acu+atia de 5reclama neacoperita5 formulata de 5F''* !"* D#$, A*(%"%.)#!)%'"5 7Administratia pentru 4rana si )edicamente8 a S9A. Hilhelm (eich sustinea ca a vindecat si ca+uri de cancer cu a:utorul faimoaselor sale cutii, care acumulau /"/#,%/ '#,'"%-!, printr'un efect similar celui de sera7ener6ia or6onica intra, dar nu mai poate parasi incinta8. Asta+i oamenii de stiinta nu sunt de acord asupra radiatiei evidentiate in dispo+itivele de detectie ori asupra ener6iei stocate in dispo+itivele de acumulare. .u exista certitudini nici cu privire la faptul ca ener6ia vietii din om poate fi identificata cu vreo forta care umple universul si care pune in miscare planetele. Sfarsitul acestei intamplari neobisnuite se pare ca ar consta in aplicarea, asta+i, in centre de cercetare din S9A, a metodei de iradiere cu ener6ie or6onica, dupa metoda elaborata de Hilhelm (eich, pentru vindecarea bolilor provocate de retrovirusuri 7inclusiv S,AA8. 9E#ei care i-au intalnit prima data pe eschimosi au fost uimiti sa constate ca pentru o singur lucru: ""a ada", acestia a$eau peste douasprezece denumiri diferite" )n mod analog, fizicienii de astazi cunosc si denumesc in mod diferit $ariatele frec$ente ale unei realitati unice: radiatia electromagnetica" 0stfel auzim $or'indu-se despre microunde, unde radio, radiatii infrarosii si ultra$iolete, despre raze X sau radiatii gamma (), care in ciuda proprietatilor lor diferite, nu sunt altce$a decat energie electromagnetica, asa cum este de altfel si lumina" <n fapt similar s-a petrecut, dupa cat se pare, si cu in$atatii din antichitate care s-au specializat in explorarea taramului interior" Desi ei au dat in mod glo'al energiei sau suflului $ital numele de rana (in hinduism ori de C4i (pin4in:Fi2 in l'" *aponeza: -i in taoism, ei cunosteau si utilizau zece tipuri diferite de prana (6i , pe care le-au identificat, controlat si utilizat pentru a o'tine diferite efecte utile" 0stfel le$itatia, in$ulnera'ilitatea la foc si la agresiuni mecanice se realiza prin controlul udana; eliminarea tuturor maladiilor prin controlul a ana, in$ulnera'ilitatea la otra$uri si aparitia luminozitatii corpului cu a*utorul $amana; nedescompunerea prin putrefactie a corpului in care functiile fiziologice erau suspendate - prin controlul !)anaB cresterea interactiei cu campul gra$itational, concretizata in imposi'ilitatea de a urni din loc corpul practicantului, era realizata prin controlul -urma. #ele zece tipuri de Prana sunt indicate in S4i!a Sam4ita ())), = , Garuda Purana; Geranda Sam4ita (:, ;,,;- " <nificarea dintre rana si a ana (descrisa in B4a&a!ad Gita conduce la starea de dincolo de dualitate (Ao&a Sutra -" .- , in care circulatia energetica se efectueaza in canalul median +Su$4umna,; canal despre care $or'esc si reprezentantii <99%" )n aceasta stare dispare $alul ce ecraneaza 3umina si apare retragerea senzoriala + rat)a4ara, fiindca rana "ca o re&ina $au matca e$te urmata de toate al<inele" (adica de toate celelalte sufluri $itale " )n$ulnera'ilitatea la frig si la foc, calatoria prin aer (le$itatia , in$ulnera'ilitatea la spini (corpul respinge apa si noroiul sunt efecte ale utilizarii udana ($edeti >oga +utra ))), ?= si :))), @/ in alte $ariante" <tilizand $amana (>oga +utra ?"?A se poate digera orice otra$a, se ard toate 'olile si reziduurile din corp, se poate aprinde focul in locul dorit si apare stralucirea corpului (ca la sfinti " )n >oga +utra (,"@, se indica si modul de acces la translocatie(teleportare , la care ne $om referi in continuare" Precizam ca rana si diferitele ei forme (ca si diferitele forme de energie electromagnetica in$izi'ila nu pot fi percepute de om cu simturile profane" )nsa, spre deose'ire de radiatiile electromagnetice cunoscute, care sunt accesi'ile omului cu a*utorul aparatelor de detectie si masura, se constata ca in cazul ranei si al diferentierilor acesteia un asemenea lucru nu este posi'il" Diferitele forme de rana pot fi insa contactate nemi*locit de catre su'iectul care, prin centrare, se plaseaza intrun in$elis sau corp mai su'til, care este dotat cu simturile necesare(toate fiintele umane au simturi su'tile dupa cum pot relata cei ce au parasit corpul fizic in cursul unei anestezii, la un accident sau care au fost reanimati dupa NDE-Bear Death (xperience ,n starea normala, diferitele forme de ener6ie vitala ?1#!"!A pot fi contactate si influentate la nivelul 6rosier al manifestarilor lor somatice 7respiratie, tonus muscular, stranut, su6hit, ameteala, ras, +ambet, di6estie etc.8. ,n tehnicile de centrare se poate pleca din planul efectelor 7constienti+area respiratiei= 2%1!..!"! in pali si 2%1!.O!"! in lb. sansDrita a fost exercitiul prin care -uddha a obtinut tre+irea sau iluminarea$ 3'*&%8 pentru a se a:un6e intr'un plan cau+al 7ener6etic, informational8 tot mai profund. Traditiile hinduse considera ca 1#!"! ?suflul vital, ener6ia vitala, respiratia8 constituie veri6a de le6atura dintre corp si minte ori dintre ener6ia fi+ica 7studiata si evidentiata experimental de stiinta moderna8 si ener6ia mentala. ,n filo+ofia si in psiholo6ia occidentala a fost un subiect controversat modul in care mintea, care are o

natura psihica 7informationala8 influentea+a corpul 7care are o natura fi+ica8. Abia dupa aparitia tehnolo6iei informationale incepem sa intele6em ca ceva din cuplul procesor informational ' terminal de executie si de receptie a informatiilor 7sen+ori8 ' se aseamana cu cuplul minte'corp, ca si cum ar fi o proiectie in afara a acestuia. ,n traditiile hinduse se afirma ca, intre corpul sau invelisul mental 7(!"'(!O! J'.&!) si corpul fi+ic 7!""!(!O! J'.&!8, exista corpul intermediar al 1#!"/% 71#!"!(!O! J'.&!8 sau invelisul ener6etic subtil. Acest corp este "creierul" sau 6eneralul care comanda corpul fi+ic si este utili+at in terapiile informational' ener6etice din medicina traditionala hindusa 7PranaIama8 si chine+a 7Fi6on6, presopunctura, moxibustie, acupunctura8 pentru vindecarea de+ordinilor aparute la nivelul invelisului sau corpului subordonat 7corpul fi+ic8. Corpul pranic nu este totusi un "creier" si nu simte, desi 1#!"! este aceea care asi6ura transferul informatiilor sen+oriale 7vidarea */ 1#!"! a unui se6ment somatic, induce automat aneste+ia acelui se6ment, "imobilitatea" sau "in6hetarea", semnalata si in intalnirile cu ;G.'urile8. Spre deosebire de ener6ia 6rosiera a corpului material, ener6ia invelisului ener6etic subtil este biolo6ica 7are numar mic de subtilitate si de condensare8 si are functia de a capta si de a transmite in dublu sens vibratiile, de la minte spre corp si de la corp spre minte 7este, ca si campul unificat, un numitor comun intre diversele ener6ii fi+ice si cele transfi+ice8. Controland central 7mintea8, prin exercitii de concentrare, meditatie si de identificare 7dharana, dhIana si samadhi8, se pot controla corpurile subordonate 7pranic si fi+ic8. Ae aici porneste calea de centrare din taoism, din buddhismul Gen si din Ro6a Sutra 71. 28. Panta:ali, in Ro6a Sutra si shivaismul nondualist ?V%F"!"! B&!%#!2!A expun si calea controlului pranei prin intermediul unor exercitii respiratorii explicite sau implicite 7ca in ca+ul repetarii unor incantatii sau silabe sacre$ "mantra"8. Se obtine pe aceasta cale controlul celor doua corpuri conectate prin veri6a corpului ener6etic, adica controlul mintii si al corpului fi+ic sau 6rosier. Aupa traditia S&!%2!,!(! 7shivaismul nondualist din Oashmir, in care am fost initiat de Ahiredra -rahmachari, fost consi'lier in domeniul Io6a al primului ministru al ,ndiei, ,ndhira Gandhi8, prana nu este ceva strain de o realitate si mai profunda$ Constiinta. ,n shivaism se considera ca prana este prima manifestare a Constiintei 7S!(2%)8. *ste ca si cum am spune ca lumea pranei este prima fa+a a proiectiei sau desfasurarii lumii profunde informationale, care exista dincolo de timp si de spatiu. Eumea dualismului unda'particula 7ener6ie'materie8 nu este decat partea de aisber6 situata deasupra suprafetei "oceanului". ;ricand este posibil ca un aisber6 sa fie din nou scufundat in oceanul de dincolo de timp si spatiu, ceea ce'1 face sa devina invi+ibil si apoi sa dispara complet. Aupa ce este scufundat intr'un lichid, un corp poate sa apara in orice alt loc, ca si cum demateriali+area initiala ar fi urmata de o condensare sau de o remateriali+are. Acest proces este descris in Y',! S$)#! si era probabil aplicat biolo6ic si tehnolo6ic de civili+atia anterioara de pe Terra pentru a transfera materie'ener6ie si informatie pe acest canal atemporal. ,n acest context, afirmatia lui *instein ca *OZN-$#%l/ /4%.)! .% -/% -/ l/ 1'./*! .$") "%.)/ $(!"% 1l/-!)% */ 1/ T/##! %" $#(! -$ *'$!6/-% */ (%% */ !"%* este corecta, dar limitata la o parte din adevar. ,n :urul nostru roiesc mult mai multe civili+atii care, ca si 9));, folosesc telepatia si translocatia. @ara explorarea acestei veri6i intermediare 71#!"!8 in care s'a manifestat mai intai constiinta 7"1#!J .!(2%) 1#!"! 1!#%"!)!"8, nu vom putea sa identificam "campul unificat" din care deriva, dupa cum afirma Albert *instein, toate formele de ener6ie cunoscute 7si necunoscute8, ca niste polari+ari si redresari ale acestui camp 7de aici sensul unidirectional de cur6ere al timpului, al 6ravitatiei, al caldurii etc.8. Chiar daca cei profani au ridiculi+at cercetarile oamenilor de stiinta romani, conceptia ca acest camp unificat trebuie sa fie de natura informationala, inte6rativa si verticala, ca o Constiinta 7Camp @undamental ,nformational= ;rthoexistenta8 nu este o eroare. *rorile trebuie infirmate de experiente, nu de vorbe de ocara emise de parti+anii unor do6me. ,n fine, dupa cum am mentionat, termenul 1#!"! este utili+at atat in sens 6eneral, de 50'#)! 2%)!l!5 sau de principiu al vietii 7in sansDrita 1#!"! .&!J)%P 1#!"! (!"!= 1#!(!"!8, cat si in sens specific pentra a desemna variatele ener6ii implicate in procesele si functiile biolo6ice ori in manifestarile supranaturale 7.%**&%.8. ,nfluentarea prin exercitii respiratorii si mentale a circulatiei pranei este o practica raspandita in toate traditiile mistice si reli6ioase, ma6ice, oculte si shamanice si vi+ea+a centrarea in realitatea suport. Aceasta centrare este concreta, deoarece ea este intotdeauna insotita de extensii ale capacitatilor de perceptie si de actiune ale practicantului, extensii ce au fost considerate de catre oamenii profani "puteri supranaturale", ce apartin +eilor. ,6noranta omului obisnuit este datorata neperceperii directe a realitatii profunde, ca urmare a faptului ca, in urma atasarii si a ecranarii, perceptia ramane pri+oniera a suprafetei lucrurilor si a simturilor corpului fi+ic. Termenul "1#!"!" este uneori asociat sau inlocuit in texte de termenul (!"!, (!"! 1#!"! 7ca in expresiile 5(!"! -/#/!.-!5 sau 5(!"! 2%/)%%58 si de cuvantul 2!O$ 7curent, vant, aer8 ca in 51#!"! 2!O$ 5. Aesi in textele foarte vechi termenul vaIu 7vant, aer vital, respiratie8 apare sin6ur, el cuprinde aceleasi +ece tipuri de 1#!"! 2!O$. Traditiile din S!(!#!",!"! S$)#!-*&!#! descriu constructia unor vimana care utili+ea+a tehnolo6ic 5vaIu5, iar nu :eturi reactive, cum au considerat 5specialistii5, care le'au anali+at initial prin filtrul cunostintelor actuale. <N!2/l/ !")%-/ V%(!"! .% "!2! )#%$",&%$l!#! TR-;B, .$1/# ./-#/)! *%" SUA, !l%(/")!)! -$ /"/#,%/ "$-l/!#! ?*/.-#%.! */ -'l'"/l$l E*,!# F'$-&/A 0'l'./.)/ -!(1$l !-/l$%!.% 2'#)/4 *%" (/#-$#, 1/")#$ !

"/$)#!l%6! /0/-)/l/ ,#!2%)!)%/% !.$1#! (!)/#%/% !0l!)! %" 6'"! .! */ %"0l$/")!< ?M%#!&'#%!"A

6asiti po+a marita pe$ http$%%&&&.flicDr.com%photos%ufovimana% Ca asa stau lucrurile o vom dovedi in continuare, reamintindu'ne faptul ca fiecare curent vital 71#!"!-2!O$8 poate fi utili+at atat biolo6ic 7pt. a face propriul corp invulnerabil,invi+ibil etc.8 cat si tehnolo6ic. *ste semnificativa discutia pe care un expert in sisteme de propulsie si de diri:are a rachetelor din S9A 7laureat al unui mare premiu national pentru reali+arile sale tehnolo6ice8 pe nume dr. Aaniel @rI, a avut'o la bordul unui ;G. cu repre+entantii unei civili+atii 6alactice. Prin intermediul unor sisteme tehnolo6ice, care decodificau semnificatiile undelor cerebrale existente in creierul expertului si induceau telepatic undele mesa:ului, repre+entantii civili+atiei 6alactice au afirmat$ 5Spatiul in care traiti este strabatut de +ece curenti de ener6ie, ca niste rauri care vin din Cer. Ar trebui sa va folositi de acesti curenti, asa cum stramosii vostri, navi6atori pe mari si oceane, utili+au vantul pentru a'si propulsa oriunde voiau corabiile cu pan+e. Acum ati a:uns la ener6ia nucleara pe care o transformati in ener6ie termica, apoi in ener6ie mecanica si, in fine, in ener6ie electrica, cu un randament foarte sca+ut. Ae:a cunoasteti fenomene de conversie directa a ener6iei termice in ener6ie electrica 7efect termoelectric, termoelectronic, fotovoltaic, Peltier'SeebecD8 pe care insa nu le utili+ati fiindca au un randament prea sca+ut. Chiar daca veti descoperi un sistem de conversie eficient, care sa elimine veri6ile intermediare, tot veti continua sa poluati radioactiv, termic si electroma6netic planeta voastra, distru6andu'va mediul favorabil vietii. Ati mers prea mult in afara si nu mai are rost sa va poluati planeta, cand acesti curenti de ener6ie sunt permanent disponibili. 5 Aaca tinem cont de faptul ca in M!#J!"*/O! P$#!"! sunt mentionate 6/-/ /4/#-%)%% (%.)%-/ pentru obtinerea 6uvernarii celor 6/-/ )%1$#% */ 2!O$ 7prana8, din care un exercitiu e numit 52!O$ J#%)."!<, se pare ca civili+atia actuala nu a pierdut chiar tot ce au reali+at si au stiut civili+atiile care ne'au precedat pe Terra. ,n (i6'<eda +eul vantului 72!O$-*/2!8 este adesea asociat cu ,ndra ca <ata 75aducatorul ploii58. ,n P$#$.&!-S$J)! se afirma ca diversele vaIu in numar de +ece au i+vorat din respiratia lui Purusha 7Sinele, Centrul8. Geul vantului se deplasa intr'un car luminos 7.!(!"!2!O!8 tras uneori de o pereche de cai rosii sau purpurii, iar alteori de noua+eci si noua, o suta ori o mie de cai. ,n aceeasi lucrare 7,, 1# , 8 se mai afirma ca 5vaIu sunt preluate din raurile cerului5. A ne ima6ina un atela: de o suta de perechi de cai 7adica doi Dilometri si :umatate8 pentru o nava aeriana luminoasa inseamna sa uitam ca si asta+i masuram puterea de tractiune in cai'putere 7CP8. 4enri Coanda, dupa indelun6ate cercetari imi spunea ca$ 5pasarile +boara utili+and anti6ravitatia5. GrebeniDov a descoperit ca insectele +boara modificand interactia cu campul 6ravitational si obtin invi+ibilitatea si distorsiunea spatiului si a timpului folosind campurile morpho6enetice 7vedeti Capitolul <$5Gborul5, din 5Eumea mea5 a lui <. S. GrebenniDov8.B<edeti $ http$%%&&&.flicDr.com%photos%mirahorian%M Textele sansDrite afirma ca vimanele luminoase 75perlele cerului58 foloseau, ca si pasarile, $*!"! 2!O$ si .!(!"! 2!O$. *xistau vimane pentru transport in atmosfera terestra sau pentru a trece pe alte taramuri... Aaca dorim sa descoperim adevarul despre civili+atiile care ne'au precedat trebuie sa renuntam la or6oliu, la superioritate si la intoleranta cu care privim alte traditii. Cen+ura si intoleranta absolutismului reli6ios au facut ca memoria 5covoarelor +buratoare5 si a 5cailor inaripati5, a translo'catiei si a deplasarii intre taramuri sau a oraselor din oricalc 7si a numeroase alte reali+ari tehnolo6ice, pe care noi nu le'am atins decat partial8 sa mai a:un6a pana in vremea noastra doar imprumutand de6hi+area povestilor, a basmelor si a le6endelor pentru copii.
"3egenda celor opt energii" si "3egea celor cinci elemente", din traditia taoista si din cea a medicinii chineze, consemneaza faptul ca si ci$ilizatia din #hina cunostea cele zece energii $itale" #ele opt energii sunt reprezentate de cele "%pt trigrame" (Pa 7ua si incon*oara cuplul central >in->ang (impreuna cu care de$in astfel zece , exact ca in graficul de pe coperta Tao Te 7ing " )n "legea celor cinci faze de miscare(elemente 8wu xing 2 pin4in: wCxDng] " a$em cinci case informational energetice principale si cinci secundare, corespunzatoare celor zece energii"

Traditia mai $eche nu le reprezenta in forma de cerc, ci de patrat in centrul caruia era plasat elementul Pamant (, pin4in: tu aflat in corespondenta cu "focul gastric" (splina-pancreas si stomac si cu $amana din traditia hindusa" #ele cinci case sau aspecte informational energetice sunt conectate $ertical, atat in amonte, cu energiile primordiale ale uni$ersului, cat si in a$al, cu functiile organelor >in pline("4an&, si >ang goale +#u2organe ca$itare de transfer " De o'icei azi practica acupuncturii foloseste "legea celor cinci faze de miscare(elemente 8wu xing] " numai in perspecti$a orizontala cauzala, in care conexiunea amonte si a$al de$in "ciclul inhi'itiei" sau "distrugerii"(E, 1e si "ciclul creatiei" (, $4en& "

E. *ste vorba de acelasi eveniment relatat si de re6retatul D'#$ D!2%*'2%-%, la sfarsitul cartii sale Eumi

Galactice, ce apare intr'o versiune mai detaliata, si in lucrarea lui JaI Aavid 75@arfuriile +buratoare au sosit5 5@lIin6 Saucers 4ave Arrived 5, Cleveland';hio, 1/0!, pp. 10 '1028, unde este pre+entata astfel scrisoarea lui Gerald Ei6ht catre )eade EaIne 7care murise8$ 5Aveam sentimentul clar ca lumea noastra s'a sfarsit si traiam acest lucru cu un realism fantastic. .u am va+ut niciodata atatea fiinte umane intr'o stare de completa prabusire 7colaps8 si de confu+ie, pe masura ce'si dadeau seama ca propria lor lume s'a sfarsit intr'adevar 7in planul cunoasterii 5stiintifice 58 iar ei nu erau in final decat niste cersetori. (ealitatea ;G. este scoasa din +ona speculatiilor si constituie o parte dureroasa din constiinta oricarui 6rup stiintific ori politic responsabil. Am va+ut cinci tipuri diferite si distincte de nave studiate si manuite de oficialii @ortelor Aeriene, cu permisiunea si cu asistenta *terienilor. .u am cuvinte sa'mi exprim reactiile. ,n sfarsit, a avut loc intalnirea. *ste acum o chestiune de istorie. Cred ca presedintele *isenho&er se va adresa direct natiunii prin radio si televi+iune. Poti sa'ti ima6ine+i cutremurarea constiintei sutelor de autoritati 7oficiali politici8 si de savanti, care cu diferite speciali+ari abordea+a acum noua fi+ica si noua tehnolo6ie. 9n val de mila se naste in mine urmarind amutirea uimita a unor minti stralucitoare, care incearca sa'si explice rational, ceea ce este dincolo de conceptele si de teoriile obisnuite. .u am sa uit cele 1 de ore de la )urocs ArI EaDe. 5 Cu un an inaintea tra6icului accident aviatic in care si'a pierdut viata, am discutat cu Aoru Aavidovici despre convorbirile mele cu 4enri Coanda privitor la cele comunicate pamantenilor la )urocs. ,'am promis sa le scriu intr'o carte. Aceasta carte este acum impartita in doua$ randurile de fata, care pornesc de la relatarile lui J.P. Petit despre raportul 9)); si ,ntroducerea la traducerea si comentariul Ro6a Sutra 7(e6uli de centrare experimentala in 9ltima (ealitate8. Cititorii vor descoperi in introducerea la Ro6a Sutra fra6mentul din Eumi Galactice si mesa:ul extraterestrilor privitor la modul experimental de interpretare a re6ulilor de centrare expuse de Panta:ali in Ro6a Sutra= re6uli care sunt cunoscute si aplicate de toate civili+atiile 6alactice avansate. Adevarata istorie a civili+atiilor de pe Terra, .ave uriase pe Pamant si pe Euna, )onolitii lui Arthur C. ClarDe

Z/%)! */ O#%-!l- *%" -!#)%l/ l$% D'#$ D!2%*'2%-% ;rasele si navele7vimana8 descoperite pe Euna confirma faptul ca civili+atiile anterioare de pe Terra au calatorit in univers=vedeti misiunile secrete de pe Euna$ http$%%&&&.mIspace.com%6alacticontact Hilliam (utled6e$ *xtraterestrul%Alien )ona Eisa 7pilotul uneia dintre cele doua astronave, lun6a de # Dm si veche de 1,2 miliarde de ani are 3 de6ete la maini si picioare ca statuia despre care vorbeste Aoru Aavidovici in cartile sale$5Eumi Galactice5=5Geita de ;ricalc5= observati dispo+itivele atasate de pleoapele pilotului pt. a face pilotarea cu privirea sau telepatic8

>. .umele savantului roman 4enri Coanda 71113'1/0"8 evoca pentru cei mai multi oameni doar inceputurile aviatiei cu propulsie reactiva. ,nsa, pe lan6a faptul ca 4. Coanda a construit si a experimentat primul avion cu reactie din lume, in 1/1!, la Salonul ,nternational de Aeronautica de la Paris, savantul roman a contribuit la patrimoniul stiintei si tehnolo6iei mondiale cu peste 13! de inventii si descoperiri, multe din ele de o mare importanta strate6ica, prote:ate inca de secretul militar. Aescoperiri si inventii apartinand savantului roman intalnim in aproape toate domeniile stiintei si tehnolo6iei$ -%" !/#'*%"!(%-! 7motorul reactor si dispo+itivul aerodinamic care il utili+ea+a= 5efectul Coanda 5= mi:loace de asi6urare a hipersustentatiei pentru reali+area decolarii si a ateri+arii verticale a aeronavelor= perna de aer si vehiculele care o utili+ea+a= aerodina lenticulara si sisteme de propulsie pentru aceasta= aripa 5Aelta5= cosmoavionul Bnaveta spatialaM= sisteme de eliminare a reculului la armele de foc= sisteme de atenuare a +6omotului pentru motoarele reactive= sisteme aerodinamice de separare si de purificare a 6a+elor8= '%" (/*%-%"!: 7plaman artificial= sisteme fluidice pentru dia6nostic al sistemului circulator ' puls chine+esc redescoperit= prote+e pentru orbi8= '%" -'".)#$-)%% $ betonul flotant= betonul'lemn= marmura artificiala= constructii alveolare si modulare= re+ervoare de petrol submersibile8= -%" ,/'0%6%-! $metode de detectie chimica, sonica si electroma6netica a +acamintelor8= -%" !$)'(!)%-! .% -!l-$l!)'!#/ $elemente lo6ice de procesare, amplificare, basculare si deviere utili+and :eturi pentru calculatoare fluidice= calculatoare optoelectronice si sonice= '%" 0%6%-! !)'(%-!: de+inte6ratoare, converti+oare, lentile nucleare, sisteme de ecranare mecanice, termice si nucleare= acumulatori de ener6ie cosmica si 6ravitationala= -%" /"/#,/)%-! .% %" -'"2/#.%! /"/#,%%l'#$ centrala solara portabila= centrala solara pentru desalini+area apei de mare= -%" 3%'0%6%-!$ cercetari asupra memoriei apei si a apei vii=

-%" *'(/"%$l ,#!2%)!)%/%: cercetari asupra modularii cupla:ului materiei cu campul 6ravitational= lentile 6ravifice, levitatie= -)#!".1'#)$#% .1/-%!l/ $ transporturi in conducta= ;pinia inventatorului avionului cu reactie despre avioane era ca 5 /l/ #/1#/6%")! ' /)!1! */1!.%)!, 1/")#$ -! "$ */-'l/!6! .% "$ .)!)%'"/!6! l! 1$"-) 0%4?-$ /4-/1)%! !2%'!"/l'# < M-D'""/ll D'$,l!. AV->B H!##%/# II <A, "$ 1#/6%")! 1#'0%l !/#'*%"!(%- %" )'!)/ *%#/-)%%l/, -! .!-.% 1'!)! ('*%0%-! #!1%* *%#/-)%! */ 63'# .% !$ 2%)/6/ (%-% .% 1%/#*/#% (!#% 1#%" 0#/-!#/, 0%%"*-! "$ $)%l%6/!6! 1#%"-%1%$l 2%*!#%%5. ,n acest sens, 4. Coanda a experimentat propulsia prin vidul creat intr'o conducta si in cel reali+at chiar in atmosfera, fie cu a:utorul :eturilor, orientate intr'un mod corespun+ator in :urul navelor de forma lenticulara 75farfurii +buratoare58, fie cu a:utorul confinarii in campuri ma6netice a unei perne de aer ioni+at. ,n domeniul propulsiei, 4. Coanda se referea la propulsia holo6rafica, aceasta cerand efort minim si putand fi reali+ata prin deschiderea tehnolo6iei actuale 7si a materiei navei8 catre planul informational director. Aesi aceasta idee a fost la inceput privita cu amu+ament de catre contemporanii sai, care ridiculi+asera candva si principiul motorului reactiv 7despre care spuneau$ 5/.)/ -! .% -$( %"/-!)$l .-!# )#!,/ .%",$# */ 1!# %" !0!#! !1/%58, constatam o mare febrilitate pe plan mondial in domeniul cercetarilor care vi+ea+a accesul la nivelul urmator de control ' controlul simultan nemi:locit al materiei navei, care repre+inta o noua strapun6ere tehnolo6ica ce se afla in corespondenta cu nivelul tehnolo6iei extraterestre. Aespre ;G.'uri, 4. Coanda imi spunea$ <D!, /l/ .$") ' #/!l%)!)/ ! )/&"'l',%/% */.-&%./ -!)#/ 1l!"$l %"0'#(!)%'"!l *%#/-)'#, -!)#/ #/!l%)!)/! .$1'#) %($!3%l!, /)/#"! .% '("%1#/6/")!, *%"-'l' */ )') -//! -/ 0!-/( "'% !-$( .% */ )') -/ "/-!( 1$)/! %(!,%"! "'%<. 5*le depasesc vite+a luminii, fiindca revin in axul omnipre+ent sau in realitatea sursa. ,n planul fi+ic au propulsie holo6rafica 7toti atomii sunt simultan accelerati sau incetiniti, asa cum se intampla cu toate corpurile ce cad sub influenta campului 6ravitational8 si deci nu au problemele de inertie pe care noi le intalnim in propulsia discreta 7cu motoare locali+ate8, cand impulsul de miscare este transmis de la atom la atom intr'un anumit interval de timp= miscarea succesiva este inlocuita cu cea simultana 7diacronicul cu sincronicul8. ;G.'urile nu sunt permanent 5solide5. ,n constiinta oamenilor persista pre:udecata ca tot ce exista trebuie sa fie material 7intr'o anumita stare de a6re6are8, cand de fapt materia noastra nu este decat varful aisber6ului unei existente bivalente 7materie'ener6ie8, care a trecut prin forme de or6ani+are succesive, din ce in ce mai 6rosiere, pana a a:uns vi+ibila 75solida58. ,n ultimii ani m'am ocupat si eu de reali+area 5farfuriilor +buratoare5 iar asemenea aparate sunt in plin lucru. *le pot sa se deplase+e prin vid, prin apa, prin atmosfera si prin roca unui munte si sunt mai ieftine si mai simple decat avioanele. Astfel de dispo+itive au fost cunoscute de civili+atiile de pe Terra care au parasit planeta inaintea unui mare cataclism5. <El/ 1') 0'l'.% '#%-/ .$#.! */ /"/#,%/, %"-l$.%2 /"/#,%! "$-l/!#! .!$ -'.(%-! !-/!.)! 0%%"* 1#/6/")! 1/.)/ )'), %" F$#$l .% %" %")/#%'#$l "'.)#$<. 4enri Coanda, caruia conformistii i'au reprosat mereu ca 5vede lucrurile altfel decat toata lumea5, a fost, impreuna cu Constantin -rancusi, ucenicul sculptorului Au6uste (odin si se intalnea cu Albert *instein ca sa cante in duet 74. Coanda la violoncel, iar *instein la vioara8. 5,n tinerete a discutat cu .. <aschide, care 1'a depasit in profun+ime pe Si6mund @reud, si a fost prieten cu Go6u Constantinescu, creatorul stiintei sonicitatii, cu Geor6e *nescu, cu Antoine de Saint'*xuperI, cu 4enri -er6son si cu alte personalitati de talie universala. ,n deplina cunostinta asupra starii lucrurilor, 4. Coanda afirma ca <'(/"%#/! !# !2/! $" (!#/ "'#'- *!-! !# (!% /4%.)! .% !l)/ "!)%%, -!#/ .! 0% !*$. ' -'")#%3$)/ l! 0/l */ (!#/ %" )'!)/ *'(/"%%l/ 1#/-$( "!)%! #'(!"!, "$(!% %" $l)%(%% 5:= */ !"%<. .u este lipsit de interes faptul ca 4. Coanda s'a bucurat de o mare apreciere si ca o fundatie similara @undatiei .obel a fost creata numai ca sa finante+e si sa de+volte inventiile acestui om de 6eniu. @onduri din @ranta, An6lia si S9A si personalitati precum Aenis deAnselmo, devenit ulterior administratorul @undatiei Alfred .obel, ce'si are resedinta la StocDholm, s'au reunit in aceasta fundatie, numita -ritish Coanda Aevelopment Etd. (eali+arile stiintifice ale savantului roman au fost recunoscute in fiecare din domeniile creatiei sale. ,n domeniul calculatoarelor optoelectrice si fluidice, 4. Coanda a primit in 1/32, la Simpo+ionul ,nternational de Automatica, diploma 4arrI Aiamond Eaboratories. Ea o varsta de 0! de ani, care pentru cei mai multi oameni inseamna batranete si slabiciune, 4. Coanda si'a luat licenta in fi+ica nucleara, iar reali+arile sale in acest domeniu au fost recunoscute prin numirea ca director al ,nstitutului 5Joliot'Curie5 din @ranta si, ulterior, al ,nstitutului de @i+ica Atomica 5*nrico @ermi5 din S9A. L. ,n -iblie 7Gene+a, 3."8 scrie$ 5F%%% l$% D$"(/6/$ !$ 2!6$) -! 0/)/l/ '!(/"%l'# /#!$ 0#$('!./P .% *%" )'!)/ .%-!$ l$!) */ "/2/.)/ 1/ !-/l/! 1/ -!#/ .% l/-!$ !l/..5 JimmI GuieuQ se refera la traditia solara 5a +eilor veniti din stele5, in paralel cu C!#)/! l$% E"'-& 7ce a fost introdusa in *uropa in 10/"8, manuscris antediluvian transmis din 6eneratie in 6eneratie si pastrat cu sfintenie. Astfel, 5Samir+a (oucatl 4eliohim, +eul venit din stele5, poarta, in Cartea lui *noch, numele de SamI+a. Termenul 54eliohim5, pe care exe6etii se incapatanea+a sa'1 traduca prin 5Aumne+eu5, desemnea+a de fapt un plural, 5+ei5.

(adacina 5atl5 7ce inseamna$ 5 apa5 8 o intalnim in numele Atlantidei si la poporul maIa Xuiche 75N!&$!)l58. Si coincidentele incep din nou N )ir+a este un nume dacic pastrat pana asta+i, 5 )ir+a5 7vedeti pp. 132'113 din Cartea Paranormalului8. O -!#)/ ('*/#"! ! l$% E"'-&-QQP#'0/)%! T&%!''$3!<

N'% %"0'#(!)%% */.1#/ 3!6/l/ */ 1/ L$"!, M!#)/, M$, A)l!")%*! .% P%#!(%*/

A ('*/#" 3''J '0 E"'-&-<T&%!''$3! P#'1&/-O<?M''", M!#., A)l!")%. !"* PO#!(%*.A

,n Groenlanda pe hartile 6oo6le apar doua obiecte stranii= cel pre+entat in ima6inea de mai sus, avand lun6imea de 2! de mile%1! de Dilometri, confirma mesa:ul civili+atiei de pe planeta Thiaoouba, cu privire la adevarata istorie a civili+atiilor, care ne'au precedat pe Terra $ 5Aeci, sin6ura navf rfmasf7Arca8, a reugit sf ateri+e+e hn locul numit acum Groenlanda5. B la pa6ina 2" in textul in lb. romana$ http$%%d.scribd.com%docs%axasa cainpt/x0 a6D.pdfM T&o Heird ;b:ects in Greenland confirms <Thiaoouba ProphecI< bI )ichel AesmarXuet 7in *n6lish8 5So, the sole remainin6 spaceship mana6ed to land in &hat is no& called Greenland57pa6e 2" in the document belo&8. http$%%&&&.scribd.com%full%/311//UaccessVDeIYDeI'1v1Dx+&p6b1:!Dm paia detalii pe$ http$%%&&&.mIspace.com%6alacticontact

5=. Crearea plasmelor confinate in campuri ma6netice de protectie 75ful6erele 6lobulare58 a fost reali+ata de ilustrul savant rus de ori6ine basarabeana, P%')# L/'"%*'2%-% K!1%)! 7Oapit+a= Capita8, care este autorul multor alte descoperiri si inventii$ fenomenul de suprafluiditate, dispo+itivul de lichefiere a 6a+elor 7turbo' detentor8, fenomene electrice si ma6netice in campuri ma6netice foarte intense. 55. Guvernul S9A a fost chemat in :ustitie pentru incheierea unor acorduri secrete cu *-* 75*ntitati -iolo6ice *xtraterestre58, care s'au dovedit cei mai mari dusmani nu numai ai poporului american, ci si ai intre6ii omeniri 7animale mutilate, rapiri de persoane ' peste 1!!.!!! de sechestrati, din care putini au reusit sa se mai

intoarca ' mutilari de oameni, insamantari artificiale practicate asupra femeilor rapite8. *-* sunt 5micii 6ri5 care traiesc or6ani+ati intr'un or6anism colectiv de tip furnicar. Cititorii romani pot 6asi in anexele acestei carti articolul 5C'".1%#!)%! 1l!"/)!#!< , care reproduce actul de acu+are impotriva aliantei S9A cu 5micii 6ri5 7*-*8 semnat de John Eear, pilot emerit al C,A, si Hilliam Cooper. Prietenii oamenilor sunt 5marii blon+i5 79)); este doar un 6rup din aceasta cate6orie8, de care 5cei 6ri5 7*-*8 se tem. *i au umor. Ain -ra+ilia se relatea+a cum o multime aler6a spre locul de ateri+are si primul sosit a scos o ti6ara si'a aprins'o, ceea ce a provocat rasul celor coborati din ;G.N 5:.Aespre acest canal aflat in mi:locul creierului si al maduvei spinarii vorbesc traditiile de centrare hinduse7Ro6a8, tibetane si chine+e. 5;. Priviti cum rand pe rand toate inventiile si descoperirile epocale, ale catorva oameni, sunt pro6resiv deturnate in scop distructiv. 9)); refu+a sa ne puna la dispo+itie mi:loacele de vindecare a cancerului si a altor boli incurabile, cum ar fi cele provocate de retrovirusuri, deoarece aceste mi:loace, odata intrate in mana unor de+axati, se pot transforma in arme nimicitoare, asemeni <)$"$l$% '#,'"%-< al lui I%l&/l( R/%-& sau emisiei radionice a lui H. *. -oId si Albert Abrams. Sunt doua sensuri in care putem parcur6e mereu aceeasi scara$ sa cadem in robie sau sa ne eliberam. Aepinde de nivelul de constienta si de autocontrol la care a:un6em, nu de pre:udecata existentei unei dualitati bine'rau 7absoluti+area acestei dualitati a condus la multe erori re6retabile$ eliminarea buruienilor de leac, distru6erea echilibrului ecolo6ic, disparitia unor specii de animale, desconsiderarea 6andirii diver6ente si pretuirea conformismului8. -inele devine automat rau si viceversa, in functie de cantitate ' o do+a infinite+imala de venin salvea+a viata. ,n *uropa comitem aceeasi eroare absoluti+and componentele cuplului Y%"-Y!", 7feminin'masculin, intuneric'lumina8 din filo+ofia taoista. Acestea nu sunt doua laturi deosebite, ci doua stari sau aspecte interdependente ale aceluiasi fenomen, 5ca fata intunecoasa si luminoasa a aceluiasi munte5. Ae aici si eroarea luptei cu 5pacatul5, care devine calea de culpabili+are si de mentinere a atasarii de planul fenomenal=vedeti articole din lucrarea$ <H%1"'6!, ' 1'!#)! */ 2%"*/-!#/ .% */0'l'.%#/ ! -!1!-%)!)%l'# "'!.)#/ !.-$"./< pe siturile P'!#)! T#!"./%% T#!"-/ G!)/: http$%%#3!.Iahoo.com%trance6ate
http$%%&&&.mIspace.com%mIsticVtrance http$%%trance6ate1.spaces.live.com http$%%trance6ate1.multiplI.com%

5G. Cand am reali+at coperta cartii Tao Te Oin6 nu am intentionat sa reproduc si6la ori .%(3'l$l UMMO 8,D+] , care apare si in partea inferioara a ;G.'urilor ce apartin civili+atiei 9)); si ca antet pe documentele 9));. Am a:uns la aceasta dia6rama aprofundand Y% K%", 7Cartea )utatiilor8, unde care cele 5;pt tri6rame5 7Pa Oua8 :oaca rolul de ba+a operatorie, pe care am descoperit'o atat in medicina traditionala chine+a 7unde ba+a tratamentului este constituita de cuplarea nivelelor ener6etice ale fiintei umane si a meridianelor de acupunctura8,cat si in cupla:ul celor opt nivele ener6etice ocupate de electronii din :urul nucleului atomic 7ba+a proprietatilor fi+ico'chimice ale elementelor din tabelul lui )endeleev= ba+a principiului de exclu+iune al lui Pauli8 ori in Tao Te Oin6. ;are acest semn repre+inta civili+atia 9)); si chintesenta cunoasterii lor sau desemnea+a un 6rup 6alactic mai lar6, fiindca pare sa fi fost oferit in antichitate civili+atiei chine+e, odata cu Ri Oin6, Tao Te Oin6 si cu acupunctura, de catre ,mparatul Galben7H$!",*%8 Bo fiinta venita din cer ce a a:utat omenirea dupa cataclism si apoi s'a intors in constelatia Ara6onului 7Eeului8 cu 5Ara6onul sau +burator5, care arata ca o perla luminoasaMU 5H. Cartea lui J. J. Petit este valoroasa in sensul ca are un mesa: de suprafata si unul de profun+ime, care trebuie descoperit si folosit. ,ntalnim 5 porti de iesire 5, dispretuirea unei civili+atii fara ima6inatie arta si umor, propa6anda *-*, deni6rare 9));, urcari si caderi, limitari si capcane. Cititorului nu i se cere sa adere la o noua credinta sau ideolo6ie, ci dimpotriva sa descopere limitarile omului de stiinta actual si capcanele in care a ca+ut acesta. Cititorul este indemnat sa devina un martor impartial intre opiniile si pre:udecatile proprii si cele ale altora, fara sa se identifice cu nici unele. Averti+am ca 4. Coanda stia ca civili+atiile 6alactice evoluate nu au nevoie de materii prime, de rapiri si de experimente pe alte fiinte, cum se intampla in ca+ul civili+atiilor :oase inte6rate tehnolo6ic si apropiate de nivelul nostru. ,ndemnul civili+atiilor 6alactice evoluate este sa revenim la noi insine, sa revenim la sensibilitatea si inocenta copilului, sa a:un6em la o puritate invulnerabila prin coborarea in i+vorul universului din noi insine= sa lucram in cel mai important si mai scump dotat laborator din lume$ templul in care coboara Absolutul. Aoar in noi insine putem 6asi omnicunoasterea, omnipotenta si invulnerabilitatea in fata incercanlor 6rave prin care in mod si6ur va trece si omenirea, care in ratacirea in afara a obtinut o imensa forta distructiva, dar nu si intelepciunea si protectia impotriva acestui potential distructiv. ; carte in care se scrie

despre acest lucru, care ne in deamna sa ne amintim cine suntem, care ne indeamna la tre+ire si constienta, iar nu la adormire si moarte, o asemenea carte este, si va fi o carte valoroasa. 5D. Ceea ce e important de stiut este faptul ca desi celulele pot comunica si prin alte mi:loace decat reactiile chimice, biolo6ia conventionala a restrans aceasta comunicare la semnalele transmise doar prin intermediul substantelor chimice . Stiinta medicala actuala a redus vectorii informatiei terapeutice doar cei materiali sau chimici , uitand ca toate functiile din or6anismul nostru sunt controlate de creier prin unde cerebrale, impulsuri, campuri si biocurenti, adica folosind vectorul ener6etic al informatiei terapeutice . )otivul principal pentru care stiinta medicala actuala de pe Terra nu renunta la aceasta credinta, ca celulele comunica doar prin intermediul chimiei, este datorat influentei si intereselor corporatiilor farmaceutice multinationale. A.G. G$#@%)-&, care au descoperit faptul ca celulele pot comunica intre ele prin intermediul unui camp asemanator celui electroma6netic, a pus cate o :umatate dintr'un tesut de cultura in doua recipiente si6ilate, dar preva+ute cu o fereastra de sticla. Aaca fereastra era construita din sticla obisnuita, atunci orice actiune asupra tesutului dintr'un recipient nu avea nici un efect asupra celuilalt, *!# *!-! 0/#/!.)#! /#! -'"0/-)%'"!)! *%" .)%-l! */ -$!#) 7despre care se stie ca este transparenta la radiatiile ultraviolete8 atunci, in numeroase experimente, s'a observat ca orice actiune 7de exemplu de infectare cu un virus8 reali+ata asupra unuia din tesuturi, a indus un efect asupra tesutului sanatos in numai cateva ore. Aceste experimente au fost repetate de foarte multe ori si au fost verificate si de alti cercetatori. Ain cau+a faptului ca informatia chimica nu poate traversa sticla obisnuita, oamenii de stiinta, care lucrea+a in stiinta conventionala nu au vrut7sau nu au putut fiidca nu au primit finantarea necesara8 sa studie+e acest fenomen, deoarece in lumea biolo6iei conventionale re6ula spune ca semnalele sunt transmise doar prin intermediul substantelor chimice. ,n biolo6ia conventionala, atunci cand ea se refera la semnale, acestea impun cu necesitate un vector chimic. Asta+i exista foarte multe studii care indica faptul ca celulele comunica mai de6raba prin unde, decat prin semnale chimice. Ar. @rit+ Popp a introdus denumirea de biofotoni . Aesi noi nu suntem capabili sa vedem vectorul ener6etic, celulele pot fi activate de un sin6ur impuls sau semnal. Aceste unde electroma6netice de frecvente diferite7radiatii infrarosii, caldura, camp ma6netic8 sunt asemenea unor comutatoare care controlea+a atat celulele,cat si punctele de acupunctura ,cunoscute in medicina traditionala chine+a, asupra carora anterior se actiona doar prin ace, moxa ori masa:7presiune8. -ruce Eipton$ 5 Trebuie sa intele6em ca intrea6a lume este la cheremul corporatiilor farmaceutice multinationale, care detin cea mai mare industrie de pe planeta. Atunci cand apar oameni care vin sa demonstre+e ca celulele pot comunica prin alte cai, decat cele chimice, corporatiile considera ca au o problema, care le incurca afacerile. Aaca noi am reusi sa vindecam prin metode ener6etice, iar acest chiar incepe sa se intample, asta inseamna, ca nu va mai fi nevoie sa cumparam medicamente. Aar corporatiile farmaceutice multinationale sunt constiente de acest aspect. *le controlea+a publicitatea in reviste, +iare si la emisiunile de (adio si T<, T ele controlea+a printr'o multime de bani )ass )edia7economicul comanda politicul8. Ain cau+a acestei investitii substantiale ele pot dicta ce fel de emisiuni si stiri se pot difu+a, asa ca e foarte dificil sa fie promovata noua stiinta a ener6iilor vindecatoare, bioener6iile sau concepte precum 6andurile, constiinta, de care depind viata noastra, deoarece corporatiilor farmaceutice multinationale nu le convine sa se difu+e+e asemenea informatii. )otivul cel mai clar este ca daca oamenii ar putea invata sa controle+e biolo6ia prin intermediul ener6iilor 7bioener6ie, lumina, sunete8 atunci nu ar mai avea nevoie sa cumpere medicamente, iar acesta ar fi sfarsitul corporatiilor farmaceutice multinationale. Ain fericire exista toate semnele ca acest lucru se va intampla curand, si este de:a o parte a problemei mondiale din pre+ent. )area cri+a la care asistam se datorea+a faptului ca restrictionam vindecarea celulara la cea chimica si i6noram rolul constiintei , al mintii, ener6iei, luminii si sunetelor ca fiind relevante in experientele noastre de vindecare 57multumim lui Cristian )uresan pt. articolul sau$ 5.oi cream lumea in care traim 58 5E. S%)$#%l/ $"*/ .$") 1#/6/")!)/ -/l/ )#/% */.-'1/#%#% .$") %"*%-!)/ (!% F'.:
http$%%&&&.mIspace.com%Xima6en http$%%&&&.danmirahorian.com% http$%%Xima6en.spaces.live.com% http$%%#3!.Iahoo.com%Xima6en http$%%Xima6en.multiplI.com% http$%%Xima6en.blo6spot.com%

I MAGEN-El%3/#!#/! *%" -$)%! P!"*'#/% #/1#/6/")!)! */ (/*%-!)%! -&%(%-!M I MAGEN-O$) '0 P!"*'#!. B'4 '0 C&/(%-!l M/*%-!)%'"

SFANTUL GRAAL-O POARTA INTERDIMENSIONALA PT. REPARAREA ADN

HOLY GRAIL: A TRANS-DIMENSIONAL GATE TO DNA REPAIR AND ETERNAL YOUTH

http$%%&&&.mIspace.com%6raalstar http$%%#3!.Iahoo.com%6raalstar http$%%holI6rail1.spaces.live.com% http$%%holI6rail1.multiplI.com% http$%%holI6rail".blo6spot.com http$%%holI6rail1.blo6spot.com% http$%%&&&.flicDr.com%photos%mirahorian%

Pentru metoda de relaxare pilotata puteti sa vi+itati linDurile de mai :os$ GUIDED AIAKENINGMTREZIRE PILOTATA
)irahorian$ (elaxarea Pilotata, o cale antica pentru tre+ire, reamintirea adevaratei noastre identitati, vindecare, slabire, scadere in 6reutate, cresterea performantelor 7artistice, mentale, sportive8, invatare rapida si acces la -anca de Aate a 9niversului= )irahorian$ Guided (elaxation an ancient &aI for a&aDenin6, recallin6 or rememberin6 our true identitI, healin6, &ei6ht loss, increase in artistic, mental and athletic or sports performances, superlearnin6 and access to the Aata -anD of the 9niverse contact$ mailto$danmirahoriani6mail.com
http$%%&&&.mIspace.com%6uidedVa&aDenin6 http$%%uD.#3!.Iahoo.com%6uideda&aDenin6 http$%%6uideda&aDenin6.spaces.live.com% http$%%6uideda&aDenin6.multiplI.com% http$%%6uideda&aDenin6.blo6spot.com% http$%%ro.netlo6.com%6uideda&aDenin6 http$%%6uideda&aDenin6.&eblo6.ro% http$%%&&&.flicDr.com%photos%6uideda&aDenin6% http$%%picasa&eb.6oo6le.com%trueidentitI/%;9(T(9*,A*.T,TRAA*<A(ATA.;AST(A,A*.T,TAT*j

MANUAL DE RELAXARE PILOTATAMGUIDED AIAKENING HANDBOOK

http$%%&&&.danmirahorian.ro%)*T;AAV(*EALA(*VP,E;TATAV4A.A-;;O.pdf http$%%&&&.danmirahorian.ro%carteVrelaxare.doc

Scri$oarea de$ re ra"<oiul din Gol#

?T/4)$l l$% 7/!" P%/##/ P/)%)A ?T/4)$l l$% M%#!&'#%!"A ?T/4) !1!#)%"!"* .!2!")$l$% #'(!" H/"#% C'!"*!A *ram fericit sa'1 vad din nou pe (afael @arriols. Casa lui era ase+ata pe varful unei coline din apropierea -arcelonei si semana cu o arca a lui .oe sau cu un depo+it cat toate +ilele. Caii pursan6e neche+au in boxe, cerbii lopatari, tematori, faceau un necontenit dute'vino in tarcuri, pasarile tropicale conversau pasnic sau pe tonuri mai ridicate in cusca lor lar6a. ,n stan6a, de cum intrai, vedeai animalele acelea ciudate, cu urechi lun6i, vulpi de nisip din Sahara. Curtea lui (afael era intr'adevar o mena:erie. Am intrat impreuna intr'un salon lun6, cu ferestre lar6i, transparente,facute dintr'un metacrilat ce fusese fabricat odinioara in u+inele lui (afael. k Ai reusit sa'ti forme+i o parere despre scrisoarea pe care ne'au trimis'o 9));U Poarta data de 2 ianuarie, adica exact inaintea declansarii ra+boiului din Golf. k Am intors lucrurile pe toate fetele. Tot ce era anuntat acolo s'a intamplat efectiv, aproape punct cu punct. Cine a scris'o cunostea bine situatia de pe teren si o multime de detalii ale planului american de atac. Scrisoarea asta, primita in Spania inaintea declansarii conflictului armat, funi+a un mare numar de detalii tehnice asupra modului cum puteau fi folosite rachetele de croa+iera si indica tintele prioritare. Personalitatea lui Saddam 4ussein era de asemenea anali+ata in amanunt. Ca toate scrisorile de asemenea 6en, si aceasta se incheia prin insiruirea datelor probabile ale conflictului. Aeclansarea operatiunilor militare era declarata ca avand o probabilitate de /1K, situandu'se intre datele de 1" si "! ianuarie. (a+boiul era considerat ca fiind inevitabil din cau+a pro6resului reali+at de ,raD in domeniul producerii armelor nucleare, ceea ce ii situa pe iraDieni ' spunea acelasi text ' la o distanta foarte mica in ani de reali+area unor arme operationale. Aocumentul se referea la posibile atacuri teroriste in capitalele tarilor implicate in ra+boiul contra ,raDului$ cel mai probabil era un atac bio'chimic, constand in otravirea re+ervoarelor de apa potabila cu a:utorul unui virus. Probabilitatea acestei actiuni era estimata la numai #!K si de altfel un asemenea atac nici n'a avut lor. Aar amenintarea era reala sau nuU Poate ca incercari au existat, dar temperatura foarte sca+uta a apei nu a permis proliferarea culturilor virale, ori poate ca Saddam s'a temut totusi de represalii masive, inclusiv nucleare. Sau poate ca a ne6ociat in secret salvarea propriei lui persoane si a resturilor 6ar+ii lui nationale in schimbul nerecur6erii la acest sistem de terorism pe scara lar6a. Greu de spus. Si fara indoiala ca sansele ca adevarul sa fie aflat vreodata sunt ilu+orii. Si (afael a ramas tacut si 6anditor. Ea inceputul dupa'amie+ii ne'a dus sa ne arate her6helia lui. Patru iepe fatasera de curand si +ben6uiala man:ilor era un spectacol incantator pentru fiica mea Aeborah, care nu implinise sapte ani si fireste ca n'ar mai fi plecat de acolo. )arturisesc ca si pe mine spectacolul ma delecta si ma captiva, numai ca eu venisem aici pentru cu totul alte treburi. k Aupa mine, toate astea au durat destul. Primele scrisori care ne'au venit de la acesti 9));, cele primite de Sesma, datau din 1/3". Asta inseamna doua+eci si noua de ani. Tu esti implicat in :ocul asta de doua+eci si patru de ani iar eu de cincispre+ece. *i bine, oricine ar fi cei care conduc :ocul asta, marturisesc ca mie unuia nu'mi place. Am de multe ori sen+atia ca sunt tratat ca un cobai caruia i se arunca din cand in cand cateva 6raunte. k Si cam ce intentione+iU k Simplu. Sa scriu o carte si sa povestesc tot. Continutul scrisorilor, cercetarile stiintifice care au pornit de aici, faptele dramatice care fac parte inte6ranta din povestea asta, marturiile care exista si pe care le'am adunat si, in 6eneral, tot ce stiu, inclusiv chestiile la care am fost martor. k <rei sa spui ca afacerea asta a incetat sa mai pre+inte interes pentru tineU k .u, catusi de putin. -a chiar, daca mai sosesc si alte scrisori, am sa fiu si mai departe curios, ca si pana acum. .umai ca eu sunt om de stiinta. Ae cincispre+ece ani sunt confruntat cu povestea asta. * acaparatoare. Are mii de pa6ini de documente. Eucruri care in cutare raport de acum doua+eci si noua de ani pareau confu+e au inceput a+i sa prinda contururi clare. *u lucrurile astea le privesc din punctul meu de vedere. )a 6andesc de pilda la )4A ca mi:loc de propulsie a navelor 9));. .u mai cred ca e chiar asa mare nevoie de pastrarea secretului in le6atura cu extraterestrii. -ineinteles ca cine tine sforile :ocului stie sa'ti demonstre+e ne6ru pe alb ca da, ca e nevoie sa nu stie nimeni, nici vantul nici pamantul, numai ca eu am inceput sa nu mai cred asa ceva. Ae acum inainte nu ma mai las convins. Si sunt de parere ca cel mai bine ar fi sa pun pe hartie toate lucrurile astea... N')! D. M%#!&'#%!": Si6la )4A este o prescurtare de la ma6netohidrodinamica, termen ce desemnea+a instalatiile de conversie directa a ener6iei mecanice in ener6ie electrica si invers. Aceste instalatii folosesc un fluid conductor 7plasma, aer ioni+at, apa de mare, metale lichide8, care se deplasea+a intr'un camp ma6netic.

Se aplica efectul 4all, fie pentru accelerarea fluidului 7motoare, pompe8, fie pentru obtinerea ener6iei electrice. @olosind sisteme de pompare )4A, s'au construit submarine silentioase si vapoare fara elice in S9A, Japonia si 9niunea Sovietica. Aat fiind interesul pentru conversia directa a ener6iei cinetice a plasmei termonucleare, in multe alte tari s'au efectuat cercetari experimentale in anii 1/3!'1/1!. ,n (omania s'au construit atat pompe )4A pentru metale lichide, cat si doua instalatii pilot cu plasma pentru obtinerea ener6iei electrice din :eturi de plasme reci, obtinute prin combustie. Ea cercetarile asupra acestor doua instalatii pilot, construite la ,CP*T 7,nstitutul de *ner6etica al Academiei8 am participat ca student detasat in practica de cercetare. (e+ultatul acestei cercetari a fost o metoda de crestere a randamentului de conversie prin spar6erea 5stratului limita5, aplicabila atat la motoare cat si la 6eneratoare )4A. Cu o luna in urma, in aprilie 1//1, revista Science et vie pre+enta pe prima pa6ina foto6rafia unui 5submarin )4A 5, urmata de un articol lun6, care vorbea pe lar6 despre recentele strapun6eri stiintifice reali+ate pe tema asta. .avele de suprafata si cele submersibile aveau sa cunoasca in curand o adevarata revolutie, datorita propulsiei electroma6netice, posibila in urma recentelor pro6rese in domeniul supraconductiei la temperaturi ridicate. (evista mai publica si o foto6rafie a unei vedete marine construite in Japonia, l o reali+are de ultima ora, pre6atita pentru incercari si echipata cu doua propulsoare )4A. ; ambarcatie 5de ultima ora5, da, intr' adevar$ era absolut identica cu nava cu care facusem eu o demonstrate televi+ata, intr'un mic ba+in cu apa sarata. Atata doar ca eu facusem asta in urma cu +ece ani... )ai era acolo si o ilustratie care descria acceleratorul lateral experimental de mine in 1/02. Tot 5de ultima ora5 si acesta. Cam mult. k Ae tine nici macar nu se amintesteN remarcase consternat (afael dupa ce citise articolul. k Si totusi am publicat si eu in revista asta, in 0 si in 02, doua articole despre )4A. Cam in acelasi timp cu primele note la darile de seama ale Academiei de Stiinte din Paris. k Cre+i ca au uitat pur si simplu sau au facut'o cu intentieU k Cu intentie, sunt convins. Si cred ca intele6i foarte bine de ce. ,deea propulsarii submarinelor cu forte electroma6netice mai treaca'mear6a, dar daca se mareste raportul dintre puterea de propulsie si 6reutate, atunci nava nu mai pluteste, isi ia +borul pur si simplu si se poate deplasa cu o vite+a supersonica, fara sa se produca 5ban6ul sonic5. Toate astea le'am spus si le'am publicat pe lar6 la vremea respectiva. 9n in6iner chiar si'a dat doctoratul sub conducerea mea cu subiectul asta. * drept ca nu e ceva reali+abil cat ai bate din palme, dar lucrurile mer6 totusi repede. (eali+area a devenit inevitabila. Asta dovedeste ca lucruri cuprinse in documentele 9)); de acum trei+eci de ani se concreti+ea+a asta+i. ' Si atunciU ' Atunci... nu intele6 ce urmaresc cei care ne dau informatiile astea, dar datoria mea de om de stiinta ma obli6a sa spun raspicat tot ce stiu. Si stiu destule...

Primele documente
Pe )aurice 1'am cunoscut in 1/0 . *l lucra ca cercetator stiintific intr'un laborator de astrofi+ica din +ona )arsiliei. Acest om serios era orice in afara de visator. Cu cativa ani inainte, in timp ce era in vacanta la tatal sau, in re6iunea Avi6non, el fusese martor la un +bor de ;G...'uri. )arturia sa avea o preci+ie cat se poate de astronomica. *l va+use mai multe obiecte luminoase in forma de disc, evoluand intr'o formatie similara cu aceea a unui card de rate salbatice. Aupa ce au parcurs o mare parte a cerului pre+entand miscari relative unele in raport cu celelalte, aceste obiecte stranii au virat brusc pentru a disparea cu o acceleratie ful6eratoare. Cum poate asa ceva sa functione+eU .oi nu aveam nici cea mai va6a idee. )aurice il cunostea pe Claude Poher, in6iner la Central .ational de Studii Spatiale din Toulouse si director, in acea epoca, al departamentului de rachete sonda. Poher a aratat un interes deosebit pentru subiect. *l inre6istrase numeroase ca+uri de observatii ;G. pe calculatorul C.*S 7Centrului .ational de Studii Spatiale8 si se straduia sa reali+e+e studii statistice si verificari ale marturiilor. Acest hobbI 1'a pus, de'a lun6ul anilor, in contact cu numeroase persoane din mai multe tari, interesate de asemenea de acest subiect. Printre acesti oameni se 6asea si un :urnalist scriitor, pe nume Antonio (ibera, ce locuia in apropierea orasului -arcelona. Acesta din urma i'a furni+at niste fotocopii ale unor stranii documente, dactilo6rafiate, redactate intr'o spaniola cat se poate de corecta si care au fost primite de diferite persoane din tara sa, printre care si de el insusi. Claude Poher i'a trimis un esantion lui )aurice, cerandu'i sa'i spuna ce parere are. ,ntr'o +i )aurice mi'a pus in fata aceste cateva foi. <a+usem de:a de mai multe ori niste documente despre ce veneau de la pretinsi contactati. Adesea acesti oameni se supun unui impuls telepatic care'i aduce intr'o transa in care se manifesta fie 5scrierea automata5, fie incep sa vorbeasca ca niste mediumi. Altii invoca intalniri cu niste indrumatori care le'ar fi facut revelatii despre realitati de dincolo 75transcendente58. Aceste experimente servesc adesea drept pretext pentru infiintarea unei noi secte, in care contactatul se autoproclama 6uru, adica maestru spiritual. Astfel de texte mi'au parut intotdeauna naive. ,n ma:oritatea ca+urilor ele erau pur si simplu plictisitoare.

.umai ca in ca+ul textelor aduse de )aurice lucrurile stateau intrucatva altfel. Semnatarii numai erau niste vi+ionan oarecare, ci se pre+entau ei insisi drept extraterestri, veniti de pe o planeta numita 9)); si situata in constelatia @ecioarei, la aproape cincispre+ece ani'lumina de noi. Ain spusele lui (ibera, mai multi spanioli primisera astfel de rapoarte, expediate pur si simplu prin posta, inca din 1/3", unul din destinatari fiind el insusi. Am citit pe nerasuflate pa6inile acelea. *le descriau diferitele parti componente ale unei stranii masini lenticulare, care semana cu doua farfurii lipite intre ele pe mar6ine. Ceva ma tulbura din cale afara$ stilul te facea sa te 6andesti fara voie la niste prospecte sau descrieri tehnice de la u+inele )atra sau Aassault. Aesi lucram pe atunci la ;bservatorul Astronomic din )arsilia, facusem prin anii 3! si studii de in6inerie aeronautica la S9PA*(;, asa ca eram suficient de familiari+at cu problemele tehnice de asemenea factura. Primul lucru care mi'a atras atentia a fost o anumita solutie ori6inala din domeniul re+istentei materialelor. Coca acelui corp bi+ar era lucrata din ceea ce noi numim asta+i un material compo+it. Structura era extraordinar de complexa, atat de complexa incat primul termen care mi'a venit in minte a fost vasculari+ata. (eiesea ca in anumite elemente ale acestei structuri nemaiva+ute se puteau 6asi pana la patra sute de componente pe milimetrul cub N Atunci cand nava accelera, acest invelis intesat de canale era supus unor solicitari suplimentare si se preci+a ca accelerarea nu se reali+a continuu, ci in trepte. Toate acestea nu aveau de fapt nimic ilo6ic. Specialistii din aeronautica stiu foarte bine ca or6anismul uman re+ista mai usor la o succesiune de acceleratii ridicate decat la o acceleratie care creste continuu. Socurile suferite de structura riscau sa produca oscilatii distructive. ;rice ansamblu mecanic poate intra in re+onanta. Atunci vibratiile se amplifica si pot conduce la rupere. Se cunoaste exemplul clasic al podului suspendat, pe care se recomanda soldatilor sa nu mear6a in cadenta, tocmai pentru a nu provoca, intamplator, re+onanta cu ritmul de oscilatie al structurii care poate provoca chiar si prabusirea. ,n mod similar coca sau carcasa ;G.'ului se putea rupe imediat daca intra in re+onanta in aceste fa+e de intensa acceleratie. .ota tehnica furni+a si solulia. Susnumita coca era deci strabatuta, ca un cos impletit din nuiele, de un mare numar de canale, de tuburi de mic diametru, continand un material usor fu+ibil. Aceasi coca mai continea o retea continua de sen+ori pentru detectia permanenta a tensiunilor, totul fiind conectat la un calculator de bord care purta poeticul nume de LA.);;. Aaca acest computer detecta trenuri de unde mecanice susceptibile sa se focali+e+e intr'un anumit punct al structurii, sa intre in re+onanta cu aceste oscilatii, niste microsisteme topeau sau solidificau instantaneu fluidul ce umple microtuburile= ceea ce avea evident drept efect modificarea locala a valorii frecventei de re+onanta. *ra un lucru extrem de in6enios. Asta+i inca nu cred ca o astfel de solutie ar putea fi pusa in aplicare, dar o vad foarte clar impunandu'se in viitoarea noastra tehnolo6ie. *vident ca as putea sa reproduc in aceasta lucrare anumite texte, in extrase sau chiar in totalitate. Ansamblul la care eu personal am avut acces insumea+a aproape doua mii de pa6ini, insa toate acestea ar face cartea de fata prea voluminoasa si 6reu de citit. Sa spunem ca in cele ce urmea+a incerc sa dau o vedere de ansamblu a acestui dosar, insotita de niste impresii care nu pot fi decat subiective. Cititorul dornic sa se informe+e nu va intampina nici un obstacol sa'si procure aceste documente daca isi va da silinta de a mer6e pana la sursa. ; lucrare de asemenea 6en a fost publicata de altfel in limba france+a, sub semnatura lui Antonio (ibera, in 1/1 la editura (ocher, sub titlul 9));, limba:ul extraterestru. Textul la care ma refer aici corespunde pa6inilor 1"2'10#. Aceasta carte nu s'a bucurat la vremea respectiva de nici un succes si a trecut practic neobservata, pur si simplu din cau+a ca textele in cau+a sunt aproape indescifrabiie si, in afara de asta, sunt atat de incarcate de detalii tehnice incat il de+ama6esc rapid pe cititorul fara o anumita pre6atire stiintifica. Cat despre 5oamenii de stiinta5, aici lucrurile sunt clare de la bun inceput$ astfel de carti dumnealor nu citesc. )a pun si eu in postura unui om cu o pre6atire stiintifica care se scufunda in acest tip de pro+a. *i bine, chiar si acesta are toate sansele sa fie respins, si asta dupa primele pa6ini. Cat despre mine, eu am a:uns sa ma obisnuiesc cu aceasta dificultate verbala, cu stilul bombastic si plin de circumvolutiuni interminabile, ticsit de cuvinte absolut stranii$ 5 ;AAH;E*A 9*HA, L**, ,-;G;'99, LA.'HAA-9AS,,A,,; 5 si de diverse hiero6life sau cripto6life. .e 6andim la experienta in acest domeniu a savantului chine+ care a lucrat doua+eci si doi de ani la descifrarea scrierii de pe discurile vibrante de la -aIan Oara 9la.

Textul spiral descifrat descrie esuarea in munti a navelor triburilor Aropa si 4am, ai caror descendenti traiesc si asta+i si au o 6rupa san6vina nemaiintalnita pe Terra. <P%#!(%*! E4)#!)/#/.)#!, 1/.)/#% .% -'"*$-)/ .)#!2/-&% %" C&%"!< M%.)/#$l *%.-$#%l'# 2'#3%)'!#/ D#'1! .% *%" -/ -!$6! .$") !.-$"./ */ !$)'#%)!)%l/ *%" C&%"!

2/*/)% */)!l%% 1/:

http$%%&&&.mIspace.com%hiddenDno&led6e1 http$%%&&&.mIspace.com%6alacticontact

,n mi:locul acestei limbi inima6inabile si de neinteles, par sa existe si cateva fra+e purtatoare de semnificatie. Astfel, o parte a documentului se refera la habitaclul de forma inelara al navei, re+ervat echipa:ului. Pasa6erii navei nu stateau ase+ati in fotolii, ci se presupune ca pluteau intr'un lichid special, tixantropic. Atunci cand vehiculul nu era supus unei acceleratii, acest lichid era pompat in afara inelului locuibil al habitaclului. Aaca nava se ase+a pe o planeta, pasa6erii sai humanoi+i evoluau stand in picioare. Cand nava se deplasa prin spatiu, ei pluteau in acest habitaclu sau, in re6im de croa+iera, corpurile lor erau supuse la o slaba 6reutate artificiala, ce se datora fortei centrifu6e re+ultate din punerea in rotatie a navei in :urul axului sau. Acest inel semana, in mic, cu statia releu toroidala, imortali+ata de OubriD in filmul "!!1, ;diseea spatiala, care era situata intre Pamant si Euna. Textele adau6au ca un implant discret, situat in urechea interna, anula clasicul rau de spatiu care ar fi aparut imediat, dintr'o rotatie intr'o structura cu ra+a atat de redusa. Ce semnificatie are acest cuvant, 5tixantropic5 U (asfoind o enciclopedie, am aflat ca el se refera la niste substante care au proprietatea de a trece brusc de la starea solida la cea lichida, de pilda sub actiunea unei vibratii sau a unei +6uduiri. 9n astfel de lichid tixantropic este 5nisipul miscator 5, in realitate un amestec de apa si nisip sau namol care in stare de repaus are toate aparentele unei materii solide. Aaca insa un imprudent paseste pe acest sol capcana, socurile provocate de pasii sai transforma instantaneu intr'un lichid vascos o buna parte din materia de sub talpile lui, astfel incat nefericitul se infunda imediat in terenul devenit lipsit de consistenta. )ediul isi reia dupa aceea starea solida sau aparent solida, de unde si marele pericol de a te afla intr'un asemenea loc. 9n lucru de acest 6en mi s'a intamplat pe cand aveam doispre+ece ani, intr'un estuar din -reta6ne, aproape de un loc numit Eandevenec. Aler6am fara nici o banuiala pe pamantul nisipos, tra6and dupa mine o ramura maricica de copac pe care tocmai o taiasem, cand, pe neasteptate, am fost in6hitit aproape complet, disparand pana la 6at in solul nisipos. Ain fericire, nu apucasem sa dau drumul cren6ii, ci ma tinusem instinctiv de ea cu amandoua mainile. *ram cercetas si 6rupul nostru isi pusese in minte sa construiasca un sat lacustru.

A6atandu'ma cu disperare de ramura aceasta, am reusit sa ma tra6 afara dintr'un mal cleios si ne6ricios, caruia ii pastre+ o amintire care si acum, dupa atatia ani, ma incremeneste. Petrolistii cunosc bine namolurile tixantropice, in lipsa carora executarea unui fora: ar fi cu neputinta. Aceste namoluri sunt folosite de ei pentru un6erea sapei de fora:, care poate a:un6e pana la lun6imi de mii de metri. .amolul este adus prin tubul de fora: si cu el se impre6nea+a rocile din :ur. Aaca s'ar utili+a un namol obisnuit, in ca+ul opririi instalatiei de fora: apa s'ar infiltra in materialul forat si sapa ar fi blocata complet in stratul de pamant sau de roca, 5sudata5 si devenita practic solidara cu acesta, astfel incat, in ca+ul reluarii fora:ului, sapa s'ar rupe imediat. ,n schimb, daca se utili+ea+a namol tixantropic 7si se pare ca cel mai important +acamant de astfel de namoluri naturale este situat in )exic8 atunci cand fora:ul este oprit namolul revine la starea solida, pastrandu'si intre6ul continut de apa. Pentru a relua fora:ul, este suficienta punerea in vibratie a ti:ei, ceea ce provoaca lichefierea instantanee a namolului si astfel indispensabilul lichid de un6ere este imediat recreat. Aceasta lun6a discutie despre lichidele tixantropice utili+ate sub forma namolului de fora: in industria petroliera trece cu vederea faptul ca stiinta si tehnolo6ia de pe Terra cunosc si utili+ea+a fluidele ma6netice ' alcatuite din ulei mineral si pudre feroma6netice ' si pe cele electrice ' in care pudrele de 5electreti 5 :oaca rolul fierului pulveri+at. Aceste iluide au o vasco+itate ce poate fi modulata sau controlata in functie de intensitatea campului ma6netic sau electric aplicat, in absenta campului, ele redevin lichide, iar in pre+enta unui camp intens se solidifica. Aceste fluide se folosesc de:a ca lichide de franare si de un6ere cu vasco+itate variabila. ,n textul de mai sus 6asim o solutie de ecranare 6ravitationala si de reducere a impactului acceleratiilor, similara fortei lui Arhimede si modului de plutire a creierului in lichidul cefalo'rahidian. Solidificarea navei la acceleratii mari si conectarea pasa6erilor la aceasta permite, dupa cum afirma 4enri Coanda, doar accesul partial la propulsia holo6rafica$ 5.oi primim impulsul de miscare prin scaunul avionului, ei in fiecare atom, ca in translocatia si levitatia Io6ina5. Aaca tinem cont de faptul ca radiatia unui ;G. poate face ca aerul insusi sa devina parca solidificat, ca o catifea tridimensionala in care orice sunet este complet amorti+at si apare o 5tacere ireala5, atunci suntem obli6ati sa sustinem fie ca textele 9)); pre+inta o fa+a pentru pre6atirea altui nivel uman de intele6ere, fie ca aceasta civili+atie extraterestra se afla la alt nivel tehnolo6ic in raport cu cele la care s'a referit 4enri Coanda in discutia pe care am relatat'o in introducerea la Ro6a Sutra si in cuvantul introductiv. Textul pe care mi'1 incredintase )aurice continea aceasta referinta la tixantropie. 4abitaclul in care se aflau pasa6erii navei era umplut tocmai cu un asemenea tip de fluid, care avea proprietatea de a trece foarte rapid de la starea lichida la cea solida, sub actrunea unui camp electric. .u stiu daca aceasta substanta exista a+i. ,ntrebarea ar trebui pusa fi+iciemlor care studia+a corpul solid, dar o astfel de solutie nu mi se pare a priori imposibil de descoperit. Aupa aceste texte, mediul care umplea inelul locuibil era solidificat atunci cand nava se 6asea in fa+a de accelerare, apoi lichefiat in intervale de timp in care vite+a sa era mentinuta constanta. ,n felul acesta nu mai era nevoie de scaune, ca de exemplu in cabina unui avion. ,n timpul unei miimi de secunda in care se aplica forta de accelerare, pilotii erau impachetati 5ca niste fosile intr'o roca5. Aupa autorul documentului, acest dispo+itiv pur si simplu conferea fluidului o vasco+itate aparenta ceva mai ridicata. ,n loc sa aiba impresia ca se afla in imersiune in apa, pilotii trebuie sa fi avut, in cursul fa+elor de accelerare, sen+atia ca se 6asesc scufundati intr'un fel de frisca. Aaca realitatea informationala ar fi diferita dintr'un loc in altul din 9nivers, atunci pamantenii nu ar fi a:uns la solutii simi'lare de combatere a efectelor inertiale. Pe Terra folosim costumele 5anti G5 care prin presuri+are impachetea+a ri6id pilotul unui avion, ce urmea+a sa fie supus la acceleratii, care in mod obisnuit sunt insuportabile. .itro6licerina, descoperita in 11 3 de profesorul ,talian A.-!#%' S'3#/#', nu a putut sa fie folosita pana in 1133 cand Alfred .obel a descoperit solutia cresterii re+istentei la soc prin absorbtia nitro6licerinei intr'un buret solid din Disel6ur. .itro6licerina devine ceea ce 9)); numesc 5o fosila intr'o roca5. Aceeasi solutie de crestere a re+istentei la impact este aplicata de oameni la explo+ibili iar de 9)); la compensarea reactiunilor inertiale datorate acceleratiilor mari. Alte civili+atii utili+ea+a con6elarea si solidificarea cu retrovirusuri. Pentru civili+atiile mai avansate, solutia este transportul holo6rafic despre care vorbea si 4. Coanda. Acest sistem mai permitea si suportarea unor acceleratii cu mult mai mari decat cele pe care noi le putem accepta in avioane sau rachete. Aaca excludem 6a+ele continute in plamani si stomac, multe din or6anele noastre sunt scufundate intr'un lichid a carui densitate este apropiata de aceea a apei. ;r6anul cel mai fra6il al or6anismului uman, creierul, pluteste incon:urat din toate partile in lichidul cefalo'rahidian. Ain aceasta cau+a, boxerii nu sunt facuti DnocD'out la fiecare lovitura primita. A scufunda ansamblul corpului uman intr'un mediu fluid este o solutie optima pentru a redistribui eforturile ceea ce nu am mai va+ut nici citat si mai ales nici

experimentat undeva fara indoiala din cau+a 6reutatii considerabile le6ate de transportul acestei mase de fluid. Ar fi interensant de va+ut la ce nivel de accelerate 6ravitational poate sa re+iste un peste care poseda o ve+ica de plutire, daca este supus acceleratiei in mediul sau natural apa. 4abitaclul inelar al navei era deci continut intr'o carcasa poroasa, ce semana cu doua farfurii lipite fata in fata. Atunci cand nava se afla la sol sau in fa+a de +bor spatial cu vite+a constanta acest habitaclu inelar era conectat ri6id la carcasa vehiculului. ,n timpul fa+elor de accelerare, era suspendat ma6netic. Si aici solutia era interesanta. Peretele exterior al torului era confectionat dintr'un material supraconductor. Cum nava, dupa toate aparentele, crea un camp ma6netic destul de intens, de cateva +eci de Tesla, acest camp, constant sau variabil, nu putea penetra invelisul. *ste vorba aici de o proprietate cunoscuta a materialelor supraconductoare 7efectul )eissner8. ; asemenea solutie pre+enta mai multe avanta:e. ,n primul rand, pasa6erii erau prote:ati impotriva efectelor fi+iolo6ice ale unui camp ma6netic variabil. Apoi, se obtine un control mai bun al acceleratiilor suportate efectiv de pasa6eri, adaptand pro6ramul de aplicare a acestor trepte de acceleratie la capacitatea biolo6ica de re+istenta. Am 6asit ca ansamblul solutiei era interesant. ,n acest stadiu textul putea fi considerat ca facand parte dintr'un bun roman de fictiune stiintifica, scris de oameni care aveau o solida pre6atire stiintifica si tehnica. As putea aminti de asemenea racirea peretelui exterior prin transpiratia unei cantitati de litium, conceperea unor sisteme de control prin recur6erea la o multitudine de canale informationale, sisteme laterale de control si de anali+a a mediului ambiant, dar tin sa evit strivirea cititorului nespecialist sub o masa de aspecte tehnice, care raman pentru el imposibil de verificat. Aupa cateva saptamani petrecute cu examinarea acestui document eram in continuare la fel de intri6at. Cine ar fi putut sa scrie un astfel de text, Aumne+eule, si mai ales ce scop urmareaU Pentru ce a fost adresat textul acesta unor oameni care, in marea lor ma:oritate ' dupa cate am reusit eu sa aflu ' nu aveau o reala pre6atire stiintifica si deci nu puteau intele6e mare lucruU Asta mi se parea lucrul cel mai lipsit de sens din toata povestea. Aornici sa aflam mai mult, )aurice si cu mine ne'am dus la Toulouse sa ne intalnim cu Claude Poher la C.*S. Poher nu s'a opus in nici un fel cererii noastre si ne'a oferit o copie a ansamblului documentatiei pe care o obtinuse de la cole6ii lui din Spania. Cantitatea de documente la care am avut acces atunci se ridica la cateva sute de pa6ini. Pentru a o completa, am facut mai multe calatorii in Spania. Am descoperit astfel o retea de contactati mai mult sau mai putin primitori, mai mult sau mai putin comunicativi. Printre acestia, Antonio (ibera era cel mai 6eneros cu noi in materie de informatii si ne'a oferit diverse copii. *ra vorba de o atitudine deliberata. ;mul acesta atat de mandru refu+ase net manipularea de catre extraterestri sau de catre alte forte interesante, al caror obiect i se parea ca devenise. Ceilalti se aratau mai mult sau mai putin ascultatori si supusi fata de instructiunile cu privire la pastrarea discretiei primite din partea autorilor misterioaselor documente. Acestia nu exprimasera nici un ordin strict, dar se multumeau sa afirme ca destinatarii, in ca+ul in care nu urmea+a instructiunile si incalca discretia ceruta, vor fi pur si simplu lipsiti pe viitor de noi rapoarte. Astfel ca prietenul nostru Antonio, considerat de 9)); ca o adevarata 6ura sparta, a fost lipsit destul de repede de pretioasele scrisori.

Ra ortul cu

ri!ire la

rimele "ile

e Terra

(ibera ii trimisese lui Claude Poher indicatii cu privire la un anumit loc, situat in re6iunea Ai6ne. 9)); descriau sosirea lor pe planeta Terra intr'un raport din care reiesea ca evenimentul se produsese la "1 martie 1/2! in apropierea muntelui Calul Alb. ,n acelasi text se mentiona faptul ca 9)); isi amena:asera un refu6iu subteran in care au trait doi ani. Preci+au ca din acest refu6iu puteau vedea un anumit numar de constructii din +ona localitatii Ai6ne, printre care si catedrala. Punctul respectiv era situat la treispre+ece Dilometri de Ai6ne si la opt Dilometri de o alta localitate, un sat cu numele Ea Javie. (ibera i'a su6erat lui Poher sa mear6a si sa intreprinda o ancheta acele locuri. Poher a luat un compas si, trasand pe harta doua cercuri cu centrele in cele doua localitati, Ai6ne si Ea Javie, a stabilit cele doua puncte in care se intersectau acestea. Aucandu'se la fata locului, a facut primele investi6atii cu spri:inul :andarmenei locale. 9nul din cele doua amplasamente nu putea fi in nici un ca+ cel cautat, fiindca se afla intr'o vale de unde localitatea Ai6ne nu se putea +ari. Al doilea era situat in apropiere de trecatoarea din Cine, asa ca investi6atiile lui Poher n'au dus la nici un re+ultat cat de cat concludent. Jandarmii, foarte binevoitori si dispusi sa coopere+e, i'au aratat lui Poher o 6rota situata in apropierea trecatorii, care insa nu pre+enta nici un interes din punctul lui de vedere, asa ca s'a intors la Toulouse convins ca facuse tot ce se putea face in acel moment pentru elucidarea problemei. )aurice a abordat lucrunle altfel si a obtinut de la preotul din Ai6ne aprobarea de a urea in varful catedralei,

care se afla chiar in central orasului. Catarat pe o barna, el a examinat cu atentie impre:urimile, dar nu a +arit nimic iesit din comun. @aimosul munte Calul Alb nu era vi+ibil din acest punct de observatie. Tot pe atunci, am facut si eu o expeditie memorabila prin aceleasi locuri, insotit de -ernard )orin, de sotia lui, Cecile, si de unul din fiii lor. -ernard )orin locuia pe atunci in Strassbour6 si facuse ochii mari primind de la mine o scrisoare in care citise ne6ru pe alb$ 5<ei vedea ca in vacanta viitoare noi vom aborda stiinta extraterestra.5 Acest proiect 1'a amu+at si mai ales 1'a intri6at mult, asa ca la sosirea verii, cand 1'am vi+itat, 1'am 6asit asteptandu'ma ca pe 6himpi. k Ce trebuie sa iau cu mineU m'a intrebat el de cum m'a va+ut. Periuta de dinti si pi:amauaU Cand pornimU k .u, dra6ul meu -ernard, i'am raspuns eu, inca nu suntem in situatia pnvile6iata de a face ocolul unei farfurii +buratoare. * vorba pur si simplu de incercarea de a locali+a un refu6iu al extraterestrilor. k AhaN a facut el de+ama6it. ,n ca+ul asta se schimba lucrurile... .e'am distrat totusi mai mult decat ne'am fi asteptat. Cecile compunea cantece pe texte cu foneme preluate din documentele 9));. -ernard suradea amu+at. .'a fost nevoie de prea mult timp ca sa luam hotararea de a ne duce la Ai6ne. ,mi amintesc destul de putine amanunte le6ate de aceasta prima incercare a noastra de a ne apropia de muntele Calul Alb, dar stiu si6ur ca am avut de infruntat o ploaie torentiala, asa ca drumul s'a transformat cat ai clipi din ochi intr'o mlastina din ce in ce mai 6reu de trecut. A trebuit sa cobor din masina, pentru ca 6reutatea pe pneuri sa fie mai mica si rotile sa nu se mai infunde atat de mult. ,n timp ce impin6eam masina din rasputeri, cu mainile proptite pe bara de protectie din spate, simteam cum picioarele mi se infundau in noroiul clisos pana la mi:locul 6le+nei. Picioarele am reusit pana la urma sa mi le recupere+, dar nu si incaltarile, care acolo mi'au ramas. Asta a fost sin6ura reali+are memorabila a demersului nostru... Eucrurile au luat o alta intorsatura atunci cand am facut cunostinta cu Jean JacXues, care lucra ca instructor intr'un departament de asistenta sociala 7AASS8 din Ai6ne. ,ntr'o +i, Jean'JacXues a venit la mine acasa, la Aix, intrand direct in subiect$ k *u am facut unele investi6atii in chestiunea ;G.'urilor. Am au+it ca problema asta s'ar putea sa va interese+e si am venit sa va propun colaborarea mea. Asta era un fapt providential, fiindca Jean'JacXues locuia chiar in Ai6ne. ;amenii de la poalele Alpilor sunt din fire putin vorbareti. *ste suficient sa ne amintim de celebra afacere Aominici. Aaca am vrea sa aflam un lucru cat de mic despre eventualele evenimente petrecute prin partea locului in anii P2! si daca suntem straini de re6iune, ei bine, nu avem nici o sansa. Stiam asta dinainte si ne convinseseram in timpul vi+itei facute simpaticilor :andarmi din Ea Javie. .ici ei nu erau chiar localnici si ne'au marturisit dificultatile de care se i+beau la tot pasul cand era vorba sa faca cea mai mica ancheta. Toata lumea de aici era cu lacat la 6ura. k Sa stiti ca e 6reu pentru un strain sa'si dea seama cum se petrec lucrurile prin partile astea. ,ntr'un sat vecin s'a petrecut o crima, un barbat a fost omorat +iua'n amia+a mare cu un foc de pusca. -ineinteles ca am inceput cu vecinii, cum e re6ula, ca sa vedem care ce stie. .imic. Ala fusese in pivnita sa tra6a niste vin de pe dro:die, altul era in curtea din dos si cica intindea niste rufe, altul tocmai atunci avusese nevoie sa caute nu stiu ce in hambar... Si uite'asa, ca un facut, toti fusesera acasa, dar nimeni nu au+ise nimic, nu va+use nimic, nu stia nimic. @ireste ca nici pe noi o asemenea stare de spirit a localnicilor nu era de natura sa ne incura:e+e prea mult in directia cercetarilor pe care aveam de 6and sa le intreprindem. ,nsa acum, avandu'1 pe Jean'JacXues de partea noastra, sansele cresteau serios. Am facut impreuna cu el cateva expeditii pana in varful muntelui Calul Alb, foarte folositoare pentru sanatatea noastra, dar cam atat. .u era 6reu sa ne dam seama ca bateam pasul pe loc. Sau poate ca, in definitiv, situarea acelui refu6iu subteran nici nu era valabilaU *xaminand impreuna scrisoarea pe care (ibera i'o trimisese lui Poher, toti am avut aceeasi reactie si ne'am 6andit imediat la acelasi lucru$ ne'am decis sa incercam sa intram in posesia documentului ori6inal. Asa ca am plecat in Spania, pana intr'un sat mic, San @eliu de Codinas, unde locuia (ibera, am devenit repede prieteni si am reusit sa'1 convin6em sa ne lase sa fotocopiem textul intre6, care era evident mult mai bo6at si mai precis decat transcriptia care a:unsese la Poher. Jean'JacXues, care vorbea si citea curent in limba spaniola, a tradus imediat textul si ne'am intors la cercetarile noastre. (aportul 9)); care se referea la primele lor +ile pe Terra avea cinci+eci de pa6ini.

.u reproducem in continuare decat extrase din acestea, asa cum arata ele in traducerea lui Jean'JacXues. 5Ea "1 martie 1/2!, orele si 13 minute si " de secunde G)T, trei din navele noastre au aparut brusc intr'un punct situat la 0,##1 Dilometri deasupra unui loc aflat la 1# Dilometri de orasul Ai6ne si la 1 Dilometri de satul Ea Javie din departamentul -asses Alpes. Cele trei nave au coborat rapid si au atins solul la ora si 10 minute G)T. Picioarele extensible au patruns cu dificultate in solul pietros al unui versant alpin, nu departe de ceea ce noi am identificat ulterior ca fiind varful muntelui Calul Alb, inalt de "#"# metri, deasupra nivelului mediu

al marii si nu departe de firul subtire al unei ape cur6atoare numita -leone... o ceata deasa ne impiedica la acea ora din noapte sa vedem impre:urimile. ,ma6inile obtinute in 6ama undelor de 0 ! milimicroni ne'au permis totusi sa vi+uali+am impre:urimile. ,n :ur cresteau plante cu o forma stranie. )orfolo6ia erodata a terenului permitea recunoasterea catorva accidente si repere, cum ar fi patul raului amintit mai sus... 9na din nave se mentinea la altitudinea de #!! de metri, 6ata sa intervina in ca+ de atac. Totusi locul parea desertic. Ae pe sol au fost culese cateva insecte si au fost smulse cateva exemplare ve6etale identificate ulterior ca fiind *rica carnea, <aleriana celta... era necesar sa incepem ur6ent lucrarile la o constructie subterana... S'a lucrat noaptea, pana la ora 0 dimineata. Cu putin inaintea +orilor, navele noastre s'au deplasat pana intr'o mica padure cu arbori stranii, cu frun+e in forma de filament, pe care i'am identificat ulterior sub numele de pinus montana. Galeria sapata in sol avea o lun6ime de patru metri, la o adancime de opt metri, si era spri:inita de armaturi extensibile modulare confectionate dintr'un alia: de ma6ne+iu... Sosirea +ilei a re+ervat expeditionarilor un spectacol frumos si neasteptat. Cerul avea o nuanta indi6o mult mai pronuntata decat pe 9));... ;ri6inea luminilor +arite de dimineata a fost in curand lamurita. *le corespundeau cu doua mici localitati$ Ai6ne si Ea Javie. .e'a atras atentia forma de+ordonata a constructiilor stranii de aici. ,n Ai6ne domina orasul un turn ciudat, despre care ne'am dat seama in curand ca inseamna o veche catedrala romana. ,nstrumentele optice cu o mare putere de marire ne'au revelat si aspectul primelor fapturi pamantene. .u s' au observat nici activitati exceptionale si nici o eventuala stare de nervo+itate a acestor persoane care, dupa toate aparentele, i6norau pre+enta noastra....,n +iua de "/ martie, la ora 11 dimineata, navele au plecat, lasand pe sol sase membri ai expeditiei, patru barbati si doua femei... ,n aceeasi +i, doi dintre fratii nostri au primit sarcina de a intreprinde o prima explorare la o anumita distanta de 6alerie, in timp ce ceilalti continuau lucrarile in interior. ,ntrarea in 6alerie se afla intr'un versant muntos al re6iunii, nu departe de varful Calul Alb, intr'un punct de unde ai la picioare valea raului -leone. Cu niste instrumente optice de calitate se pot vedea cladirile mai inalte din Ai6ne, in special vechea catedrala, si pot fi +arite si portiuni ale raului -es si tronsoane din calea ferata. Se mai pot observa perfect satul Ea Javie si cateva constructii modeste situate in impre:urimile sale. Ca o informatie interesanta, va anuntam ca acea 6alerie istorica inca exista si contine o parte din echipamentul stiintific adus de fratii nostrii. Accesul in interior este perfect camuflat. ,n +iua, poate nu prea indepartata, in care ne vom pre+enta oficial in fata or6anelor 6uvernamentale ale acestei planete, vom oferi instalatiile 6uvernului france+, in semn de multumire simbolica din partea civili+atiei noastre catre aceea de pe Terra. 5 Prin urmare, din punctul care constituia intrarea in acest refu6iu 'admitand, bineinteles, ca un asemenea refu6iu exista cu adevarat ' ar fi trebuit neaparat sa se vada$ ' localitatea Ai6ne, cu cladirile cele mai inalte si in special cu vechea sa catedrala= ' portiuni din calea ferata= ' raul -leone, care cur6e la portile localitatii Ai6ne= ' parti din cursul raului -es, un afluent al raului -leone= ' satul Ea Javie. ;rasul Ai6ne dispune, e drept, de doua catedrale, insa numai una este construita in stil roman. .oi am pornit din acel punct, din care se putea +ari muntele Calul Alb. ,mi placea foarte mult re6iunea aceasta si simplul fapt de a mer6e sa ne plimbam printre acesti munti de inaltime redusa, ce incon:urau masivul central, era o placere in sine. Aceasta cautare a refu6iului extraterestrilor parea mai curand pretextul unei excursii placute decat altceva. .iciodata de cand ma stiam nu mai mersesem atat de mult pe :os ca atunci. Aceasta prima fa+a a fost insotita de un anumit numar de escaladari ale muntelui Calul Alb, al carui varf a:un6e doar la "#"# metri. ,n fata noastra se afla un numar interminabil de pietre si de bolovani peste care trebuia sa urcam, dar faceam asta cu o adevarata pofta, refacandu'ne fortele la mi:locul drumului. A:unsi sus pe creasta. am incercat sa ne locali+am po+itia cu a:utorul unui binoclu, silindu'ne sa reperam punctele cheie din vale. Acolo unde ne aflam noi, nimic nu parea sa corespunda. ,n scrisoare exista un amanunt, acela ca membrii expeditiei extraterestre, sapand in solul respectiv, dadusera peste muste. .umai ca mustele nu urca de obicei la asemenea altitudini, mai ales in luna martie. Ce puteam sa mai credemU *ram amutiti. ,ntr'o +i, la intoarcerea din una dintre aceste expeditii infructuoase aflandu'ne acasa la Jean'JacXues, mi'a venit o idee$ k Eamureste'ma, ai tradus cuvantul spaniol 5romana 5 prin 5romana 5 , nuU k Pe le6ea mea, asa mi se pare, dar putem sa ne uitam m dictionar. Ceea ce am si facut. Am descoperit ca in limba spaniola 5romana 5 se spune 5romanica 5, nu 5romana 5. Jean' JacXues facuse o 6reseala de traducere, pe care in textul citat mai sus am indepartat'o. Prin urmare din text se intele6ea ca 5de la intrarea in refu6iu se puteau vedea orasul Ai6ne... si vechea sa catedrala 5romana 5. ,ar cuvantul 5romana5 se referea nu la stilul arhitectonic, ci la ritul reli6ios, cel care tine de (oma, cuvantul confu+ insemnand asadar 5catolica5. *ra vorba prin urmare de edificiul aflat chiar in mi:locul orasului, care este mai recent decat catedrala romana .otre'Aame du -our6, care se afla la iesirea din oras. Cei care cunosc

localitatea Ai6ne stiu ca aceasta este mar6inita, in directia nord'nord'est, de dealuri destul de inalte. Acestea erau colinele +arite de prietenul nostru )aurice cu cativa am inainte, din varful catedralei romane, si ele ii limitasera campul vi+ual. k Aeci asta inseamna sfarsitul cautarilor noastre, +ise oftand Jean'JacXues. <a trebui sa inventam alte motive pentru excursiile noastre. Am intreprins din nou demersuri pe lan6a parohul orasului ca sa obtinem o noua aprobare pentru a ne urca in clopotnita catedralei numai ca de data asta am fost refu+ati. <rednicul slu:itor al altarului nu putea pricepe ce'i apucase din senin pe atatia insi de vadeau pentru catedrala lui un interes care, in ochii lui, era cel putin suspect. .u stiu ce i'o fi indru6at )aurice, insa e si6ur ca preotului i s'a parut cusuta cu ata alba povestea prietenului nostru, fiindca ne'am tre+it cu usa trantita in nas. Cum nu stiam ce se vedea si ce nu, din varful darapanat al clopotnitei, m'am apucat sa fac, cu a:utorul unui ordinator o multime de sectiuni ale colinelor din :urul orasului. folosindu'ma de niste harti de stat ma:or, desi nici eu nu eram foarte convins ca treaba asta ar fi putut duce la vreun re+ultat. Speram insa ca cel putin sa descopar daca putusem scapa din vedere vreo perspectiva. Aupa multe si mi6aloase ore de munca, mi'am +is ca tocmai creasta Calului Alb ar fi putut fi vi+ibila din varful catedralei, sau cel putin asa pareau sa indice calculele mele. k Aa, obiecta Jean'JacXues, dar locul asta nu e la distantele convenabile, nici de Ai6ne, nici de Ea Javie. .umai daca... k .umai daca ceU Ea ce te 6andestiU k Sa consultam mai cu atentie textul. Aistantele astea corespund nu punctului de ateri+are, ci punctului in care nava si'a facut aparitia in spatiul nostru fi+ic, ceea ce din start inseamna cu totul altceva. ;ri, este indicat ceva mai inainte ca punctul asta e situat la o altitudine de 0!!! de metri. Aveam sen+atia ca traim o aventura desprinsa dintr'un roman al lui Jules <erne. ;are din Calatorie spre centrul Pamantului sau din Ae la Pamant la EunaU Am desenat un nou plan in axul Ai6ne'Ea Javie, notand altitudinile lor fata de nivelul marii. Cele doua cercuri cu centrele in aceste localitati si avand ra+e de opt si de treispre+ece Dilometri se intersectau acum intr'un punct situat la o altitudine de 0!!! de metri. Eucrurile incepeau sa ia o intorsatura care ni se parea ca mer6 intr'o directie promitatoare. k Simplu, +ise Jean'JacXues. )aine urcam pe creasta si vedem daca de acolo se pot vedea reperele indicate in documente. Eocul era de:a mai favorabil implantarii unui refu6iu. Cu instrumente optice bune si pe vreme senina se puteau vedea impre:urimile, locul ramanand ascuns din cau+a ca era imbracat de paduri. .u aceeasi era situatia muntelui Calul Alb, care era 6olas spre varf. Acum drumul era mult mai usor decat pana la coama aceea afurisita pe care o escaladaseram si ne rupseseram noi picioarele de nu stiu cate ori. Acum era posibil sa 6asim si V!l/#%!"! -/l)! si E#%-! -!#"/! si chiar si muste in luna martie. (amanea sa mai vedem,daca de acolo se putea +ari catedrala. Arumul a fost de'a dreptul o incantare. Totul era ma6nific, de la copaci, poteci si privelisti in 6eneral si pana la miresmele imbatatoare din :ur. Cand am a:uns pe creasta, catedrala se vedea intr'adevar in departare, iesind in relief ca o catare de pusca. Se afla exact in adancitura dintre cele doua dealuri invecinate, ceea ce confirma calculele facute pe computer. ,n fundal se putea vedea orasul vechi, dincolo de care se contura limpede calea ferata. Spre vest puteam +ari satul Ea Javie si in sfarsit, spre sud se afla confluenta raurilor -leone si -es. Acum toate se potriveau si ne conduceau spre o arie mult mai restransa ce trebuia cercetata. k *i, +ise Jean'JacXues. Ce facem acumU .e apucam de sapatU k Pe un teren ca astaU Sa sapam la nimereala in piatra astaU )ai intai trebuie facute niste investi6atii seismo6rafice, pana dam de o cavitate. Asta presupunand, bineinteles, ca exista asa ceva pe aici. k *i bine, nu stiu cine or fi oamenii astia, dar stiu ca ne'au facut sa batem bine drumurile. k Asculta, nu e ca+ul sa te plan6i, pentru sanatatea arterelor noastre mersul pe :os e cel mai nimerit tratament. )ai ramanea un lucru$ cei care inventasera :ocul acesta de'a prinselea isi cunosteau foarte bine problema. *xista intr'adevar un punct de unde se puteau +ari reperele care fi6urau in documentul primit de spanioli, iar punctul acesta era sin6urul din toata re6iunea. Ae acest lucru noi eram ferm convinsi, fiindca noi insine le exploraseram pe toate celelalte.

Cum ne simteam entu+iasmati de acest prim succes, Jean'JacXues a inceput sa strabata re6iunea la fiecare sfarsit de saptamana, colindand din sat in sat si punand localnicilor o sumedenie de intrebari. Automobilul lui, inmatriculat in departamentul lor, ii facea mai putin neincre+atori decat le era felul, ca sa nu mai vorbim ca multi oameni il cunosteau sau macar au+isera de el, nu ca ar fi fost cine stie ce persona: faimos, ci pur si simplu in virtutea functiei pe care o ocupa la Aepartamentul de Asistenta Sociala 7AASS8. ,n cadrul raportului 9)); intitulat Primele +ile pe Terra, se 6aseste, printre altele, si un pasa: care se refera

la o expeditie efectuata pe timp de noapte si avand drept tinta o ferma i+olata situata in apropiere. ,ata'1$ 5,n noaptea de " aprilie 1/2! patru din fratii nostri au patruns intr'o casa i+olata situata in plin camp. Eocul fusese reperat dinainte cu a:utorul 99E*H9A 7sfere detectoare capabile sa se deplase+e la o altitudine fixata8. ,n dimineata de "2 aprilie la ora trei, muncitorii care dormeau intr'un apartament, un cuplu de tineri casatoriti, proprietarul casei si cei trei copii ai lor au fost aneste+iati in somn. Am sustras din acel loc 0!.!!! de franci, imbracaminte, acte de identitate pe ba+a carora ne'am confectionat altele, false, doua pixuri cu bila, un hi6rometru repre+entand o femeie reli6ioasa, chei, marci postale, un pacDet de scrisori si niste facturi referitoare la un tractor, mai multe +iare vechi, carti de specialitate despre cresterea animalelor, un text care explica fa+ele recoltarii si cartea tehnica a tractorului. Am mai luat de asemenea o enciclopedie pentru copii, un sul de hartie i6ienica, putin de+infectant pentru rani, un ceas desteptator, doua becuri electrice de felul celor care la dumneavoastra, in Spania, se numesc bombillas si o bucata de sapun. Ain peretele casei am scos un intrerupator si un contor electric. ,n afara de astea, am mai luat cateva piese de re+erva ale tractorului, niste tuburi in care se aflau medicamente sub forma de dra:euri, un 6hio+dan cu caiete de scoala, sase perechi de incaltaminte barbateasca si doua de dama 7atatea am 6asit8, aparatul de radio, o sticla cu suc de lamaie, doi cartofi, un calendar de perete si un S$%"S$/)N Cu alta oca+ie doi pamanteni dormeau pe o 6ramada de molo+, sub efectul unui 6a+ aneste+ic. Aesi stiau de:a ca pe Terra femeile poarta parul mai lun6, fratii nostri nu le'au putut determina sexul. Ee'au scos celor doi pamanteni cateva articole de imbracaminte, retinand din ele un mic fra6ment. Cele doua corpuri au fost partial de+bracate si s'a prelevat de pe ele transpiratie de la subtiori si din partea de :os a abdomenului. S'au luat de asemenea probe de par provenind din cap, de pe brate, de pe picioare si din +ona pubiana, precum si esantioane de muco+itati din nas, de pe firele de par si secretii 6inecolo6ice. ,n afara de obiectele luate, au fost prelevate si repertoriate, in functie de ima6inile stereoscopice pe care le luaseram, diferite alte obiecte, fra6mente de mobilier, ustensile de pardosire si de ornamentare a unei incaperi. .u s'a reusit prelevarea de saliva de la nici un pamantean. ,ntr'o vesta, pe care am luat'o, am 6asit o bricheta si niste ti6ari. Totodata am putut preleva probe de la niste vaci aflate intr'o in6raditura si am aneste+iat doi caini, care incepusera sa latre. ;ricat ar parea de ciudat, am constatat cu re6ret ca, in pofida marelui numar de esantioane si de obiecte de care dispuneam, chiar daca anali+ele ne'au aratat exact compo+itia chimica a acestora, nu la fel s'a intamplat cu aflarea functiunilor si a utilitati lor. Ae exemplu, ne'a fost cu neputinta sa stabilim modul de folosire a bucatii de sapun. Toate metodele folosite pentru a intele6e utilitatea lampii cu ulei ?S$%"S$/)NA nu au dus nici ele la nici un re+ultat. Easand la o parte aceste nereusite, am avut si marea satisfactie de a constata ca motorul contorului functiona in re6imul de curent alternativ si de a vedea ca indicatiile inscrise pe cadranul frontal erau in le6atura cu ener6ia. Aar ne'a fost insa imposibil sa stabilim daca acest aparat servea la masurarea timpului sau a unei alte marimi periodice oarecare. ; vreme am fost intri6ati de functia unui vechi ceas desteptator. Ea inceput ne'am temut sa nu fie vorba de un emitator, dar repede ne'am dat seama ca acest aparat are caracteristici pur mecanice. Pentru a preleva cate un fra6ment din filamentele becurilor electrice, am strapuns cu prudenta sticla acestora, ceea ce a fost o eroare, deoarece ne'a intar+iat apoi serios intele6erea utilitatii acestor obiecte. Cand le'am supus la tensiuni in crestere, filamentele s'au oxidat rapid si s'au topit. Ti6arile au fost identificate mai usor, datorita unor foto6rafii cu oameni pe care le aveam dinainte. .oi cre+useram ca e vorba de niste dispo+itive care emana un 6a+ cu a:utorul caruia pamantenii pot respira mai usor. @ratii nostri au fost destul de de+ama6iti ne6asind in interiorul lor mecanismele complexe la care se asteptau. *ni6ma nu facea decat sa le sporeasca curio+itatea... 5Aar fara indoiala ca monedele, bancnotele, vesmintele si incaltamintea aveau o importanta incomparabil mai mare decat alte obiecte. .oi intele6eam foarte bine ca furturile noastre in dauna acelei pasnice familii de france+i pot starni indi6narea, chiar daca oamenii aceia au fost cu lar6hete despa6ubiti ceva mai tar+iu in 1/2". Ea vremea respectiva, Poher fusese pus la curent de (ibera cu existenta acestei ferme si chiar o cautase, identificand'o cu stana din Aefend, la nord'est de trecatoarea Cine. Cercetarile noastre ne'au dus la conclu+ia ca identificarea lui nu era exacta, asa ca Jean'JacXues s'a apucat sa caute si el, cam la intamplare. ,ntr'o +i unul din prietenii sai era ase+at pe scaunul unui fri+er. Q $%"S$/): Eampa cu ulei cu dublu curent de aer si cu un re+ervor situat mai sus decat fitilul BEarousseM.

k Atunci, a intrebat el, nu sunt povestiri cu ;G.'uri prin +onaU k ;h, nimic interesant, raspunse celalalt continuand sa taie cu foarfecele. .iste mici sfere rosii, acum cativa ani, deasupra unui munte. Si niste urme, asupra carora :andarmii au efectuat o ancheta de rutina. Cam la fel ca peste tot in re6iune. *xista totusi o istorie care datea+a de destul de multa vreme. Totul se intampla, daca memoria ma a:uta, in :urul lui 1/2! si nu e o poveste despre ;G.'uri. ,ntr'o +i, mosul <iolat a venit in sat plin

de neliniste. *l si toti ai sai erau in picioarele 6oale si foarte revoltati. 4otii ii vi+itasera casa in timpul noptii si le furasera toata incaltamintea cat si o multime incredibila de obiecte, printre care si contorul lor electric. Prietenul lui Jean'JacXues a ridicat din sprancene si a inceput sa asculte mai atent. Eista obiectelor disparute atunci si enumerate cu preci+ie de vrednicul fri+er se dovedi a fi identica cu cea mentionata in documentele 9));. ,ntamplarea il tulburase din cale afara pe bietul taran, nu numai din cau+a modului neobisnuit in care fusesera :efuiti, ci si pentru ca suma disparuta, sapte+eci de mii de franci, era pe atunci destul de importanta. Asa ca in saptamana urmatoare noi am pornit in recunoastere prin prea:ma fermei cu pricina. Se potrivea destul de bine cu descrierea stiuta de noi. -a chiar vedeam, prin usa 6ara:ului, chiar tractorul amintit in text, scos fara indoiala din u+ dupa atata timp. k Aar cum sa procedamU a spus Jean'JacXues. .e ve+i tu indreptandu'ne spre acest om de treaba spunandu'i 5Giceti'mi, nu ati trait o stranie poveste in urma cu trei+eci de aniU 5 .u uita ca dupa text el a fost despa6ubit din plin mai tar+iu dupa aceasta pradare fara e6al. Acesta este totusi un muntean de la poalele Alpilor, care chiar daca'i ard talpile, tot n'o sa scoti nimic de la el. Acest din urma ar6ument ne'a lasat perplecsi. ;mul nu locuia la ferma decat vara. Afacerea citata in documente se referea la o perioada de acum un sfert de secol si omul trebuie sa fi a:uns la pensie de multa vreme. Pe timp de iarna locuia intr'o casa aflata in Eambesc, aproape de Aix'en'Provence. .e'am dus si acolo, ale6andu'ne cu drumul si cu privelistea balcoanelor de fier for:at si impodobite cu stelute de metal, de la casa in care locuia omul nostru. Am incercat sa'1 vedem, dar n'am reusit. ,n anul urmator, noi ne'am facut o multime de planuri in scopul de a ne apropia in mod inteli6ent de acest om, dar nici unul nu ni s'a parut destul de convin6ator. Cand in fine ne'am decis, el decedase si'si luase secretul in mormant, daca intr'adevar el traise toate acestea. Aici se incheie evocarea cercetarilor intreprinse de noi in re6iunea Ai6ne. Aaca un cititor curios are dorinta sa ia lucrurile pe cont propriu si sa scormoneasca si el la randul lui intamplarile pomenite mai sus, o poate face fara nici o 6reutate, deoarece Creasta Alba e destul de usor accesibila, daca o iei dinspre satul Ea Javie. ;ricum, este o plimbare frumoasa care n'are cum sa strice. Aar exista oare acolo sus o 6rota, care sa fi putut servi drept refu6iu unor calatori extraterestri timp de doi aniU (ecunoastem ca nu stim nimic. *xtraterestrii preci+ea+a, intr'un alt document, ca incercasera sa 6aseasca un loc cat mai putin frecventat, pentru ca pamantenii sa nu dea peste ei, dar care sa se afle si in apropiere de un oras suficient de important pentru a le putea oferi cat mai multe lucruri interesante de observat. Survoland aceste locuri, aratau ei, executasera un fel de scanare 6eolo6ica a solului de pe un versant al muntelui Calul Alb si reperasera astfel o cavitate naturala aflata la cativa metri adancime. *xista alte rapoarte 9)); care descriu exact metoda de explorare subterana a solului. )etoda consta in depunerea pe sol a unui mic aparat, de dimensiunile si de forma unui ou de lemn pentru tesut ciorapii. Acest aparat crea instantaneu un intens camp ma6netic in hiperfrecventa, care avea drept efect topirea solului sau a rocii din :ur. Atunci obiectul incepea sa se scufunde prin 6aleria deschisa prin topire, aceasta inchi+andu'se in urma lui si solidificandu'se din nou. Cu alte cuvinte, obiectul topea mediul si avansa in roca topita, creand in :urul sau un camp de forte Eaplace, prin combinarea unui curent de descarcare electrica si a unui puternic camp ma6netic. Pe scurt, este vorba de o propulsie )4A, ma6netohidrodinamica 7in care apa conductoare sau plasma sunt inlocuite de roca topita care :oaca rolul de electrolit solid8. Ae indata ce a a:uns la adancimea ceruta, obiectul emitea o puternica descarcare de radiatii ' asta pe timp de noapte, doar atunci cand aparatul expeditionarilor survolea+a +ona ce trebuie anali+ata. Semnalul este receptionat si decodificat de ordinatorul de bord, care intocmeste o carto6rafie completa, in trei dimensiuni, a solului si a compo+itiei sale locale, cu diferitele straturi ale acestuia sau cu eventualele cavitati, cum a fost ca+ul la muntele Calul Alb. Prin utili+area acestei metode a fost descoperita si 6rota subterana situata sub Creasta Alba. Acestor 9)); le'au fost suficiente numai cateva ore ca sa amena:e+e locul 6asit in noaptea de "1%"/ martie 1/2! si sa lase sase membri ai echipa:ului inainte de a pleca inapoi catre planeta de ori6ine. ,n afara relatarii cu privire la ferma, nu am mai dat peste vreun alt indiciu care sa poata fi pus in le6atura cu afacerea respectiva. Textul se mai referea la un mic ciobanas pe nume Pierre, care in 1/2! avea unspre+ece ani si cu care expeditionarii afirmau ca intrasera in le6atura, fara sa'i starneasca vreo banuiala cu privire la natura lor.

,n ciuda tuturor eforturilor sale, Jean'JacXues nu a reusit sa dea de el, asta admitand ca ciobanasul a existat cu adevarat. Alte scrisori ne'au permis sa reconstituim drumul urmat de cei sase extraterestri ramasi pe Terra. Aupa doi ani petrecuti in +ona, ca sa deprinda limba si obiceiurile locului, trecand prin situatii uneori tra6icomice, cand putin a lipsit sa se vada reperati, dupa ce s'au invatat sa se amestece cu lumea de pe strada, acestia au stat un scurt rastimp la )arsilia, unde noi nu am reusit sa identificam nici o urma a trecerii lor pe acolo, dupa care, in 1/2", s'au mutat in orasul spaniol Albaceta. Cum a fost posibil acest lucruU Pur si simplu

fiindca acesti extraterestri, daca e sa le dam cre+are, poseda o conformatie apropiata de aceea a oamenilor. ,n textele lor ei spun ca le6ile evolutiei sunt suficient de restrictive si ca forma umanoida constituie un fel de fa+a de tran+itie obli6atorie pentru toate formele de viata existente pe infinitatea de planete raspandite in miliardele de 6alaxii din univers. ,ma6inile vehiculate de science'fiction erau deci pentru ei motiv de amu+ament, asa ca s'au 6rabit sa preci+e+e ca in cosmos nu exista civili+atii avansate apartinand unor nevertebrate sau unor monstri, ca cei repre+entati de obicei in literatura sau in filmele science'fiction de pe Terra. *i insisi sunt, dupa propria lor descriere, relativ inalti, cu par deschis la culoare si aducand, in linii mari, cu tipul uman nordic. .u au nici 6lota, nici ami6dale, purtand in schimb pe trupuri cate o pata pi6mentata pe care, din fericire pentru ei, si'o acopera cu vesminte. .u exista deci nici un mi:loc de a'i identifica, afara de a'i surprinde la baie sau de a le face un examen larin6olo6ic. )ai tar+iu am dat, in alte scrisori, peste amanuntul ca, din cau+a compo+itiei aparte a transpiratiei lor, au avut la inceput multe neca+uri din cau+a cainilor, pe care insa au reusit repede sa'i pacaleasca folosind parfumuri artificiale. Trecerea extraterestrilor prin )arsilia a lasat totusi si oarecare urme, dupa cum remarca 7%((O G$%/$ in Cartea paranormalului , aparuta si in romaneste la editura 5G 5 in 1//2. Ca+ul lui Jean'Claude Pantel din )arsilia 7vedeti cap. L, si postfata8, care a obtinut accesul la puteri paranormale si o noua perspectiva asupra lumii dupa intalnirea cu niste stranii vi+itatori care afirmau ca 5nu sunt de aici, ci de foarte departe 5, dovedeste existenta unor extraterestri identici cu noi si inte6rati in civili+atia noastra. Aupa ce au materiali+at un mar care a plutit in aer in :urul lui Jean'Claude Pantel, acestia i'au spus$ 5Trebuie sa ai o incredere oarba in noi... considera'ne ca pe niste prieteni... niste prieteni care nu sunt de aici... noi venim de foarte departe, dar vom avea oca+ia sa ne intalnim din nou. 5 ,n decursul timpului, ei i'au facut demonstratii destinate sa'1 convin6a sa aiba incredere in ei. Astfel, ei au pre+is victoria lui Jean' Claude OillI la J. ;. de la Grenoble din 1/3/, au indicat cu exactitate de+nodamantul 5ra+boiului de sase +ile5 si s'au pronuntat cu privire la problemele de constructie ale avionului supersonic Concorde. ,n conclu+ie, toate aceste 5probe 5 au crescut spiritualitatea celor contactati si i'au indreptat spre o intele6ere a vietii, pe care o mai intalnim doar in vi+iunea experimentarii interioare a centrarii in (ealitatea suport, specifica civili+atiilor antice care ne'au transmis Ro6a Sutra si Tao Te Oin6 7lucrari aparute si in limba romana, la editura Ara6on Camp @undamental traducere si comentarii de prof. dr. in6. Aan )irahorian8.

A#acerea mainii taiate

Aoi dintre cei sase 9)); au sosit in Spania in 1/2". .ici un document nu mentionea+a de ce alesesera pentru o implantare durabila Spania, Germania, Canada si Australia. Se mentionea+a ca prima lor idee fusese aceea de a se da drept suede+i si de a deschide o clinica veterinara, avand astfel acoperire pentru experientele pe animale pe care voiau sa le faca. 9n asemenea proiect ne face sa presupunem ca a:unsesera la o cunoastere suficienta a vorbirii pamantene pentru a face fata controalelor vamale de rutina. Ea sosirea in Spania, au facut cunostinta cu o femeie, dona )ar6arita, cu care au reusit sa se imprieteneasca si despre care mentionau intr'o scrisoare ca 5au vindecat'o de un anumit numar de boli reale si de altele inchipuite5 . Pe scurt, doamna in cau+a acceptase sa le inchirie+e un spatiu pentru clinica si cateva camere in casa ei, oaspetii dandu'se drept doctori care fac cercetari stiintifice. Astfel, se mentionea+a, si'au amena:at un laborator la subsol si si'au instalat aparatura acolo. Au avut insa si incurcaturi 6rave. @iica donei )ar6arita, roasa de curio+itate in le6atura cu activitatile chiriasilor mamei sale, a facut rost de cheie si a intrat pe furis in laboratorul acestora, atin6and cu mana instalatiile 6asite aici. 9na din experientele calatorilor 9)); era le6ata de virusi adusi de pe planeta lor, cu care constituisera aici o cultura, vrand sa vada cum se comporta virusul respectiv pe Terra. Pe planeta de ori6ine, virusul era complet inofensiv, numai ca fetei i'a provocat o infectie acuta, de unde si conclu+ia ca asupra oamenilor efectul sau este extrem de violent, putand provoca moartea, lucru pe care ei, dupa cum afirma in documentele lor, nu aveau cum sa'1 prevada. Situatia s'a a6ravat rapid. @ata a facut o febra puternica, mana cu care manevrase recipientele i s'a infectat si la fel si unul din ochi 'probabil se frecase, fara sa'si dea seama, cu mana de:a infestata. Alarmati pe moment, medicii 5suede+i5 au anuntat 5 conducerea corpului expeditionar 5, aflata pe atunci in fosta Germanie ;ccidentala, si au cerut instructiuni.

Tot 6rupul aflat in Germania a pornit imediat spre Albaceta, lasand la o parte masurile de prevedere obisnuite, chiar daca asta presupunea riscul de a fi descoperiti. ,ntre timp, cei doi 9)); stabiliti la Albaceta cautau de +or urme ale virusului scapat de sub control, folosindu'se de dispo+itive speciale. Au identificat toate persoanele si obiectele contaminate .% !$ l%-&%*!) )')% 2%#$.%% 1#'2'-!"*$-l/ ' /41l'6%/ ! %"2/l%.$l$% /4)/#%'#. Aar procedeul utili+at de ei nu insemna decat o re+olvare partiala si total nesatisfacatoare a ca+ului, fiindca fiica donei )ar6arita se afla in stare din ce in ce mai 6rava si ochiul ei nu mai putea fi salvat decat printr'o interventie chirur6icala.

Grupul extraterestrilor se vedea pus in fata unei dileme$ ori o salvau pe biata fata, ceea ce presupunea riscul ca toata activitatea lor pe Terra sa fie deconspirata, ori lasau lucrurile in voia soartei, fara sa intervina. Au optat pentru cea de'a doua cale, aratandu'se fara strop de mila, pentru a nu'si compromite misiunea. .u s'au 6andit la o alta solutie, cum ar fi fost de exemplu sa duca fata in alta parte, sa o vindece si sa o puna apoi in libertate, dupa ce intre timp toate urmele celor doi 5suede+i5 aveau sa fie sterse cu toata 6ri:a. Atata lucru i'ar fi dat prin cap pana si celui mai natan6 elev de la scoala de :andarmi, insa vi+itatorii 9));, considerand ca'si pot continua nestin6heriti experientele, daca o lasa pe fiica donei )ar6arita sa moara, si'au spus ca de fapt nu ei sunt vinovati de aceasta nenorocire provocata indirect. @iica donei )ar6uerita a murit in +iua de 1/ ianuarie 1/2 , iar decesul a fost trecut in re6istrul starii civile din Albaceta la numarul 11. Corpul a fost dus la mor6a din localitate, unde 5suede+ii5 au patruns pe furis, ca sa preleve+e partile contaminate, adica mana si ochiul. Totul s'ar fi sfarsit cu bine, daca un pa+nic de la mor6a n'ar fi ba6at de seama ca sicriul fusese deschis. @iind un om cu suflet, n'a vrut sa indurere+e si mai rau familia trambitand acest fapt, dar a anuntat politia, care a inceput imediat cercetarile. .imeni, cu exceptia donei )ar6arita, nu'i va+use pe acesti 5 doctori suede+i 5, despre care vorbea ea intruna si care pareau sa se fi evaporat pur si simplu, fiindca nu exista nici o urma, nici o dovada a existentei lor. Politistii 6asira marturia ei foarte suspecta si, plini de +el, ii intocmira nefericitei femei dosarul de trimitere in :udecata, punandu'i in carca mutilarea cadavrului propriei sale fiice. * drept ca instanta a dat verdictul de neurmarire, numai ca dona )ar6arita a murit la scurt timp dupa aceea, de durere. Aam peste urme ale acestui episod si in presa locala. ,n acest stadiu ne'am putea 6andi ca autorii scrisorilor au folosit pur si simplu un fapt divers real ,pe care 1'au imbracat mai apoi intr'o haina fantastica, insa ima6inara. Aispunem insa de un element suplimentar, care nu e lipsit de anumite talcuri. ,n cursul unei calatorii intreprinse de Jean'JacXues si de mine la -arcelona, ca sa stam de vorba cu (afael, acesta din urma ne'a pus la dispo+itie un pachet intre6 de scrisori purtand si6la 6rupului 9));, pe care le'am dat unui foto6raf, care sa scoata fotocopii dupa ele. Seara, la hotel, Jean'JacXues tot frun+area printre fotocopiile abia aduse, cand a dat dintr'o data peste ceva care 1'a facut sa ma +6altaie, ca sa ma tre+easca. ',a uita'te aici, e nemaipomenit, printre scrisorile astea am 6asit si niste hartii care nu sunt de la 9));N Precis ca @arriols le'a uitat aici... *ra vorba de cateva rapoarte adresate lui (afael de un detectiv particular pe care il platise ca sa se duca la Albaceta si sa faca pentru el o cercetare la fata locului. .u era 6reu de inteles ca (afael nu'i spusese nimic detectivului cu privire la adevaratul scop pe care il urmarea dandu'i o asemenea misiune. Pa6ina cu pa6ina am parcurs drumul pe care avansase detectivul in cercetarile lui. )ai intai confirmarea faptului divers, moartea tinerei, inculparea donei )ar6arita si punerea ei in libertate dupa scurt timp, la scoaterea de sub urmarire. Aetectivul confirma si un alt fapt, anume ca lo6odnicul tinerei murise si el in impre:urari neclare, considerate de or6anele de ancheta ca fiind o sinucidere. ,n perioada cand detectivul isi efectuase investi6atiile, casa donei )ar6arita nu mai exista, fusese demolata, pentru ca pe acel teren sa se construiasca o cladire moderna. ;mul insa isi facuse datona, statuse de vorba cu vecinii si aflase despre demolarea casei cateva lucruri pe care acestia si le aminteau bine. Cel mai important parea faptul ca lucratorii dadusera la subsol peste ceva ce parea a fi fost candva un laborator pentru experiente, mai ales ca in niste pun6i au 6asit resturi de animale. ,n raportul urmator, detectivul consemna, cam tulburat, o forfota extraordinara a a6entilor diferitelor servicii secrete din tot felul de tari, care voiau neaparat sa stie cum stau lucrurile cu casa demolata din Albaceta. ,n sfarsit, in cel din urma raport, isi informa clientul ca mai circulau pe aici si niste +vonuri, care i se pareau atat de incredibile incat prefera sa i le comunice prin viu 6rai. Cititorul va intele6e ca scopul nostru nu este acela de a da 6arantii pentru un episod sau altul al acestor intamplari sau pentru cutare document din cele care ne'au parvenit, ci doar sa facem apropieri intre diferite fapte si sa punem in lumina o serie de coincidente. Peste mai multi ani, un nou raport 9)); ne'a oferit niste detalii noi privitoare la aceasta afacere Albaceta. Ain textul acesta reiese ca lo6odnicul tinerei patrunsese, dupa decesul ei, in laboratorul misteriosilor 5suede+i5, de unde sterpelise un aparat. (emarcand apoi marele interes aratat fata de aceasta istorie de catre a6entii atator servicii secrete straine, tanarul le oferise spre van+are aparatul respectiv iar clientii, dorind ca tran+actia sa ramana pe deplin secreta, il aruncasera pe fereastra, asi6urandu'se astfel de discretia lui absoluta.

,ntr'un interviu televi+at 7transmis si de T<( Clu: de Cristian )uresan8, dr. StreDer din S9A a afirmat textual$ 5 Aaca cineva a deschis fereastra unei incaperi in care dorm mai multii oameni Bplaneta TerraM si pe ea a patruns un leu Bvirusul S,AAM important este sa scapam intai de acel leu si abia dupa aceea sa'l 6asim si sa'l pedepsim pe cel care a deschis fereastra.5 ,ntr'o pilda de acelasi 6en pronuntata de -uddha se spune ca daca cineva vine la medic cu o sa6eata in piept, lucrul cel mai important este ca ea sa fie scoasa si pacientul sa accepte tratamentul spre a putea fi salvat si vindecat. ,nsa din diferite motive oamenii refu+a tratamentul si pierd oca+ia de a'si salva viata, fiind interesati

de provenienta 5sa6etii5 7unii afirma ca responsabila este cercetarea care vi+a producerea armelor bacteriolo6ice, in timp ce altii considera ca de vina ar fi 5 importul 5 pe Terra al unor infravirusuri caracteri+ate de instabilitate, ca si i+otopii radioactivi8, de modul de deplasare si de vectorii acesteia 7infectia S,AA se pare ca a capatat caracter epidemic, ca urmare a unor campanii de vaccinare antivariolica in Africa, declansate de ;r6ani+atia )ondiala a Sanatatii= in S9A epidemia a aparut dupa o campanie de vaccinare a homosexualilor impotriva hepatitei -, in -ra+ilia virusul a aparut odata cu importul din Africa de san6e destinat transfu+iilor ...8. Aesi6ur ca si aceste aspecte sunt importante pentru a stopa propa6area epidemiei, care in mai putin de 1 ani poate afecta toata planeta. Specialistii din lumea intrea6a sunt de:a in6ri:orati de constatarea virulentei acestor virusuri, care se transmit prin intepaturi ale insectelor si prin rani superficiale, nu numai prin serin6i, vaccinuri, saliva si contact sexual, cum a fost incomplet informata pana acum opinia publica. Ae:a in S9A si in alte tari avansate se considera ca termenul de 1 ani calculat pana la infestarea totala a planetei este prea optimist. Aceasta i'a determinat pe specialistii americani sa lase la o parte pre:udecatile, or6oliile, convin6erile sau 5credintele5 stiintifice si sa cercete+e toate mi:loacele de vindecare respinse de medicina oficiala. ,n Japonia, Canada si Germania s'a studiat influenta hipno+ei asupra repro6ramarii sistemului imunitar, obtinandu'se vindecari in ca+uri de leucemie, aler6ie si S,AA. ,n China s'a utili+at acupunctura, asociata cu controlul ener6etic si mental din taoism, pentru centrarea in ba+a ener6etica si informationala a universului fenomenal 7ne referim la exercitiile de control mental si respirator din Fi6on6, similar celor din disciplina Ro6a si PranaIama8 ceea ce a condus la vindecarea unor forme 6rave de cancer. ,n @ranta si An6lia s'a studiat tratamentul electroma6netic cu dispo+itivul lui Priore, care s'a dovedit eficace si in tratarea diferitelor boli virotice 6rave ' boala somnului, encefalita letar6ica, S,AA ' si in vindecarea cancerului 7in textul 9)); este pre+entata o metoda similara pentru decontaminare virotica cu cea folosita de Fi )AG*. pt.spar6erea virusului 42.18. ,n S9A, cercetatorii si responsabilii politici au renuntat la sperantele si credinta in medicina alopata, care dupa ce a beneficiat timp de patru decenii de uriase subsidii din partea autoritatilor, nu a reusit sa descopere nici un remediu eficient impotriva cancerului. (a6a+ul este acum mult prea scurt, ca sa ne permitem in continuare sa ramanem pri+onieri ai %('3%l%.($l$% si ai credintei intr'o medicina 6rosiera si materialista, care nu a demonstrat pana acum decat neputinta, limitare, or6oliu si mai ales conservatorism. Toti au inteles ca dispretul pentru mi:loacele medicinei alternative inseamna sinucidere colectiva. Conformismul, in6hetarea in tipare si in pre:udecati constituie o 5moarte in viata5, adica o moarte, care se instalea+a inaintea mortii biolo6ice a individului. Atata timp cat vom pune mai mare pret pe exterior Bcorpul material sau 6rosierM si pe pre:udecati sau or6olii, nu vom 6asi nici o sansa de a ne salva. I" !#)%-'l/l/ */ 1/ .%)$#%l/: POARTA TRANSEI-O CALE DE A UTILIZA PUTERILE DVS.ASCUNSEM TRANCE GATE-A IAY TO DISCOVER T USE OUR HIDDEN POIERS http$%%#3!.Iahoo.com%trance6ate http$%%&&&.mIspace.com%mIsticVtrance http$%%trance6ate1.spaces.live.com http$%%trance6ate1.multiplI.com% http$%%trance6ate1.blo6spot.com sau in <M/)'*! */ #/l!4!#/ 1%l')!)!<, de Aan )irahorian este pre+entata o sinte+a a tuturor sistemelor terapeutice 7materiale, ener6etice si informationale8 care este pusa in le6atura cu metodele de control hipnotic 7sen+oriale, ener6etice, telepatice si nonverbale8 si cu diversele cai de centrare in (ealitatea informationala, care constituie suportul, i+vorul si locul de reintoarcere al realitatii fenomenale ' ne referim la practicile spirituale, reli6ioase, ma6ice, oculte, mistice si samanice de vindecare si de acces la puterile supranaturale. Cartea <M/)'*! */ #/l!4!#/ 1%l')!)!<, se refera la caile antice si moderne de restabilire a normalitatii, adica la vindecarea tulburarilor psiho'afective, somatice si ener6etice. ,ntr'o perioada in care vom fi confruntati cu nelinistea, cu frica si cu panica 6enerala, capitolul care se ocupa de 6estiunea fricii si de obtinerea invulnerabilitatii este de un interes, ce nu se mai cere demonstrat. ,ntelepciunea populara a exprimat concis influenta nociva a halucinatiilor declansate in hipno+a involuntara, care se instalea+a ca urmare a fricii$ 5mai multi oameni mor de frica decat de boala5 7in timpul panicii provocate de epidemii sau de cataclisme8. Pe de alta parte, in lucrarea la care ne referim se reali+ea+a conexiunea intre hipno+a si caile de depasire a normalitatii specifice practicilor mistice, reli6ioase si spirituale care vi+ea+a ,luminarea sau Centrarea in 9ltima (ealitate. Sunt indicate metode de iesire din tipare, masuri de prote:are fata de mi:loacele de manipulare folosite de sectele reli6ioase si modul de deconditionare. si de depro6ramare pentru a ne elibera de sub robia manipularii educationale, politice si reli6ioase. Cartea este deosebit de utila practicantilor misticii crestine, taoiste si hinduse 7buddhism, Ro6a8, care sunt confruntati cu erori fundamentale ce le blochea+a accesul la procesul experimental de centrare k ne referim la autoinducerea halucinatiei iluminarii, la eroarea luptei cu 5pacatul5, care ne tine pri+onieri in afara etc. Cartea repre+inta un 6hid practic al stiintei medicale, care nu este numai materiala, ci si ener6etica si informationala7nu este o intamplre ca meditatia si medicina au aceeasi radacina in lb. sansDrita8. Ceea ce numim sisteme alternative de vindecare nu repre+inta decat fra6mente in care s'a spart medicina civili+atiei precedente, medicina celor cinci corpuri sau invelisuri 7Dosha8. Cancerul si S,AA au fost vindecate prin diverse metode ' terapia or6anica a lui Hilhelm (eich= hipno+a,

bioener6ie, homeopatie= credinta, practici de purificare Ro6a, meditatie ' si prin procesul de ,luminare, care repre+inta implinirea menirii omului si suprema reali+are si vindecare in toate caile mistice. Aesi aceste vindecari sunt dovedite de acte de investi6ate clinica, de buletine de anali+e si chiar de acte administrative, care dovedesc internarea si atesta starea anterioara de boala, in care medicina oficiala si'a dovedit neputinta, cu toate acestea constatam ca aceeasi medicina oficiala si atotputernica, fie ca nu le recunoaste, fie ca le declara simple accidente, pentru a nu'si pierde privile6iile. )arturie stau presiunile la care a fost supusa redactia T< Clu: 7prietenul meu$ Cristian )uresan8 dupa difu+area interviului doctorului StreDer, in care se arata adevarul, ca si alte doua emisiuni date apoi imediat pe post, in care medici romani se straduiau sa ne linisteasca, 6arantand ca S,AA nu se transmite prin insecte si ca deci imensele roiuri de tantari din cartierele de blocuri ale oraselor noastre nu pre+inta nici un pericol, ca aceeasi S,AA nu se propa6a nici prin rani superficiale, prin saliva sau prin in:ectii. Ce urmareau aceste emisiuni propa6andistice nu e 6reu de inteles$ sa ne faca sa redevenim incre+atori in medicina oficiala si in medicii care n'au fost si nu sunt in stare sa vindece macar un ca+ de infectie 4,< cu AGT, Aecaris, Aepenicilamina sau alte substante incercate la intamplare, tocmai din cau+a instabilitatii acestor infravirusi care se 5transmuta5 mereu schimbandu'si identitatea. 9n lucru este cert$ in (omania infectia S,AA a venit prin vaccinuri importate si prin transfu+ii. *ste oare bine sa mai acceptam continuarea campaniilor de vaccinare obli6atorie practicate asupra copiilor nostriU Trebuie sa cantarim avanta:ele si de+avanta:ele acestor vaccinari. ,ntroducem boli incurabile pentru a preveni boli vindecabileU Calea de lupta eficienta impotriva acestui pericol cu multe capete nu este politica statului de a i6nora realitatea si nici calea minimali+arii si desconsiderarii pericolului prin supradimensionarea propriilor forte prin autoilu+ionare. Poti i6nora focul, il poti desconsidera, il poti decreta nepericulos, dar el tot te va arde. Aaca insa se apelea+a la hipno+a se poate obtine invulnerabilitatea la foc, incombustibilitatea, dupa cum au dovedit'o D!"%/l D'$,l!. H'(/ si o sumedenie de sfinti, mistici si de oameni care au invatat sa intre in starea in care este posibil acest lucru. Ce fel de respect fata de om exista intr'o tara in care oamenii sunt de+informati si desconsiderati ca niste copii care trebuie feriti de adevarU Cand vom fi destul de mari ca sa cerem sa ni se spuna adevarul si sa'1 acceptamU Ae6eaba vom cunoaste adevarul cand pericolul va fi prea aproape pentru a mai putea fi evitat printr'un antrenament de autovindecareU ;are 5frica de frica5 sau teama de declansarea panicii este mai folositoare decat iubirea de adevarU Aoar in adevar se 6aseste si puterea de a lupta cu pericolul. ,ntele6erea procesului de hipno+a este un lucru esential nu numai pentru eliberarea de frica, ci si pentru accesul la invulnerabilitate. 4ipno+a este scara pe care ne urcam sau coboram, calea de eliberare si, totodata, si cea de cadere in robie. .u putem vorbi despre ascensiune spirituala, despre eliberarea de frica, despre centrare in realitatea de dincolo de cau+e si efecte, fara sa intele6em limba:ul hipno+ei. .u putem sa revenim la normalitate si sa transcedem aceasta normalitate, daca ne cramponam sa comandam prin soldati 7sistemele efectoare$ corp, simturi, functii fi+iolo6ice, minte8 pe 6enerali 7sistemele ierarhice de comanda, nivelele informationale ale fiintei umane8 si nici daca ne incapatanam sa vindecam periferia i6norand centrul, care asi6ura coe+iunea informationala a intre6ului. Prabusirea sistemului imunitar este o cadere a unui sistem care asi6ura unitatea informationala a or6anismului si care are drept efect bolile in care se manifesta anarhia, fracturarea unitatii holo6rafice 7cancer, inva+ii diverse, para+iti, mico+e, bacterii etc.8 si raspunsuri de+adaptate la stimuli 7aler6ii8. ;r, in domeniul aler6iilor s'au dovedit utile doar mi:loacele informationale 7vaccinuri, hipno+a8 si nu cele chimiote'rapeutice ' terapia cu corti+oni a declansat alte maladii, prin depresiunea sistemului imunitar. Ain clipa in care omul s'a tre+it in constiinta periferica, adica 5a 6ustat din fructul pomului cunoasterii binelui si raului5, el a fost liber sa se duca in centrul 6radinii unde se afla i+vorul vietii vesnice, neconditionatul, 5pomul vietii5 si i+vorul lumii fenomenale, dar a fost dat afara fiindca devenise asemenea +eilor$

Ce tre;uie sa sti! = ,iintele u!ane de pe Terra apartin unei &i9ili7atii extraterestre supera9ansate de 3rad IV &reatoare de uni9ersuri &a toate fiintele umane de pe erra apartin unei ci'ili(atii extraterestre supera'ansate de )rad I* creatoare de uni'ersuri+ care pot face miracole la fel ca Iisus si alti maestrii spirituali+ daca-si readuc aminte ade'arata lor identitate+ daca se 'indeca de amne(ie.

,All human bein)s are both immortal and omnipotent as a forth le'el race+ possessin) the abilit- of instantaneous matter-ener)- transformation and teleportation+ as well as the abilit- of time tra'el. .ut human bein)s ha'e for)otten who the- reall- are. he- ha'e e'en for)otten how to remember their true identit-, Iisus:>Voi sunteti 7ei? /Ps 01:23 Ioan 45:678 9esus: ,I said+ :;ou are <ods:, /Ps 01:23 9ohn 45:678 >Du!ne7eu a spus'>Iata o!ul s-a 8a&ut &a unul dintre Noi" &unos&and ;inele si raul2 Si a&u! nu &u!9a sa-si intinda !ana si sa ia roade din po!ul 9ietii" sa !anan&e si sa traias&a in 9e&i>@Facerea 6.118.,And the LO=> <od said+ , he man has now become li?e one of us+ ?nowin) )ood and e'il. @e must not be allowed to reach out his hand and ta?e also from the tree of life and eat+ and li'e fore'er., /<enesis 6:118 Cei doi po!i din (ene7a0 T/e t1o trees in (enesis %entru &el nepre3atit ori&e dar este si un ;leste! po!ul ;inelui si raului A desemnea(a caderea in camera periferica a constiintei/caderea in minte8+ dar si aparitia darului constientei discriminatorii/din cau(a acestui ,pacat, oamenii sunt asemenea (eilor:>Iata o!ul s-a 8a&ut &a unul dintre NoiA8 po!ul 9ietiiAlumina 'ietii3 calea 'e)herii3 in urma caderii in transa centrifu)a a identificarii cu falsul e)o/identitatea implantata8 si cu trupul a aparut imbatranirea+de)radare+ moartea fi(ica si ne'oia de hrana materiala /ruperea ancorarii naturale in i('orul 'ietii8. >Toti oa!enii" 8ara deose;ire" sunte! in a&eeasi 9re!e si 8ii ai oa!enilor si 8ii ai lui Du!ne7eu @Ioan B" BC-B4D" adi&a dupa trup sunte! 8apturi pa!antesti" iar dupa du/ 8apturi &eresti" &are insa petre&e! 9re!elni& in &orturi pa!antesti2 De la Du!ne7eu iesi!" petre&e! pe pa!ant o 9re!e si iarasi la Du!ne7eu ne-ntoar&e! si a un3e! iar A&asa? ,eri&it este &ine se intoar&e de ;una 9oie>2 @Arsenie Eo&a" Cararea I!paratieiD 5Captivat de peisa:5, omul a fost inrobit, s'a atasat si s'a identificat cu ceea ce este trecator si dualist. Astfel 5a ca+ut in pacat5 si 5a adormit5, pier+andu'si constienta, tre+irea, fiind hipnoti+at de constiinta periferica centrata in e6o 7de aici au aparut trufia, or6oliul, conflictele, frica si pretuirea unei ilu+ii, care este o ima6ine prefabricata despre sine in locul realitatii8, de aici si despartirea de realitate, dualitatea bine'rau, ruptura dintre e6o si univers. ; ruptura pe care, ca 5halucinatia unei prapastii5, o cream noi insine prin autohipno+a involuntara. Prabusirea vietii rupta de i+vor are ca efecte atat 5moartea in viata5 a omului 7roboti+area, conformismul, instrainarea si nefericirea8 cat si moartea efectiva 7epui+area, lipsa poftei de viata, deprimarea, sinuciderea, cresterea vulnerabilitatii la boli8. M/.!F$l -%2%l%6!)%/% K',% .$3l%!6! )'-(!% 0!1)$l -! >('#)%% !$ %"-/1$) .! ./ )#/6/!.-!>

Ci9ili7atia Tairona- tri;ul -o3i din Colu!;ia despre su8letul planetei Terra
=epre(entantii ci'ili(atiei #o)i au a'erti(at omenirea ca : >Terra- este o lu!e &are a 8ost pe pun&tul de a 8i distrusa din &au7a lipsei noastre de iu;ire si de &onstienta @utili7area 3resita a &onstienteiD>2 #o)i+ ultimii repre(entanti ai ci'ili(atiei airona din America de Bud /sunt urmasii unei acestei ci'ili(atii care nu a putut fi niciodata cucerita si coloni(ata de in'a(ia spaniola+ fiindca s-au retras in munti+ la peste C555 metri inaltime8. #o)i este a(i un trib in care toti !e!;ri &o!uni&a telepati& si care au capacitatea de a 'i(ita in ,corpul de lumina, /prin detasarea de corpul fi(ic8 intrea)a planeta. >aca nu stiti ca asa ce'a este posibil+ 'edeti antrenamentul pt. reali(area CCM/&entrului Mobil de &onstiinta8 sau manualul si pro)ramul de instruire in RVRe!ote Vie1in3 creat de In3o S1ann+ care a permis ser'iciilor de informatii ale armatei B"A + atat identificarea centrelor de comanda si a silo(urilor cu rachete cu incarcatura nucleara din fosta "=BB+ cat si oprirea calculatoarelor si ceasurilor atomice din incinte ecranate si bine proteDate /acest pro)ram a fost populari(at in carti si in emisiuni ale posturilor Eational <eo)raphic si >isco'er-8. #o)i nu ne percep pe noi ca ,adormiti,+ asa cum afirma multi dintre repre(entantii traditiilor hinduse si orientale. #o)i ne 'ad ca fiind ,morti,. In calatoriile lor pe Pamant au mai intalnit fiinte umane ,'ii,+ un trib Ma-a din <uatemala /ale caror traditii le-a descris &arlos &astaneda in cartile sale8. Pentru #o)i fiintele umane actuale care ocupa erra nu au suficienta constienta si ener)ie a fortei de 'iata+ ca sa poata sa fie clasificate de ei drept fiinte reale. ,*oi nu sunteti 'ii+ ci doar niste umbre ale ener)iei fiintelor care ati putea sa fiti,. >ar cum profetia #o)i nu s-a implinit prin disparitia ci'ili(atiei actuale la eclipsa de Boare din 44 Au)ust din

4FFF+ acestia au inceput sa caute sa afle ce s-a petrecut. Bi au descoperit ca unii dintre ,morti, s-au tre(it+ au in'iat si au creat un nou 'is/o noua plasa holo)rafica: matrix8 cu o forta suficienta ca sa sal'e(e lumea+ asa cum o cunoastem noi. In termenii nostrii au creat o ,lume paralela,+ unde 'iata sa poata continua+ o lume >in &are !ortii sa poata in9ia>2 &hiar daca in Apocalipsa lui Ioan se 'orbeste despre ,in'ierea mortilor,+ niciodata nu mi-am ima)inat ca expresia ,in'ierea mortilor, facea referire la cei pe care noi ii consideram ,'ii,. Alte detalii despre &i9ili7atia -o3i le 3asiti pe siturile dedi&ate >Cunoasterii as&unse>" reali7ate de Dan Mira/orian Atata timp cat in locul adevarului, al constientei impartiale si al convin6erilor obtinute prin experienta directa, omul accepta sa fie hranit doar cu 5panem et circenses575paine si circ5=5bread and 6ames58, si sa fie aneste+iat cu false credinte si pre:udecati, se poate spune ca reli6ia, politica si stiinta, nu sunt decat niste dro6uri menite sa'1 faca sa uite realitatea. 5@rica de frica5 nu este mai folositoare decat iubirea de adevar, fiindca cel invadat de frica este o victima a hipno+ei involuntare si nu mai lupta cu pericolul real, ci cu unui mult mai mare, sustinut din interiorul sau de halucinatiile carora, din lipsa de atentie si de constienta impartiala, le'a permis sa'1 invade+e. .u poti fi lucid si impartial decat daca ai cura: sa privesti adevarul netulburat, nu daca esti las si hipnoti+at de frica si de dorinte. Aepinde numai de noi daca acceptam sa i6noram in continuare hipno+a, realitatea si minciunile cu care ne hranesc cei care ne manipulea+a pentru a deveni vulnerabili si supusi. Aaca le i6noram, suntem cu adevarat 5stupid people5, adica oameni slabi, fiindca nu avem puterea pe care numai adevarul ne'o poate furni+a si inarma.

De la$area na!elor U%%O

Am intors pe toate partile cel dintai text care mi'a ca+ut in mana privitor la navele venite din spatiu. Scria acolo ca deplasarile cu a:utorul acestor nave se reali+au in doua moduri. Pentru calatoriile interstelare, operatiunea implica o schimbare a filei spatiului. Se vorbea despre trecerea in imediat iar aceste fra+e mi s'au parut putin utili+abile. Carl G. Jun6 in comentariul sau la o lucrare taoista 7Secretul @lorii de aur= embrionul sacru http$%%en.&iDipedia.or6%&iDi%TheVSecretVofVtheVGoldenV@lo&er8, vorbea despre trecerea de la planul diacronic 7cau+al8 la cel sincronic 7ba+at nu pe succesiune, ci pe simultaneitate8. Cine a citit o sin6ura lucrare veritabila de taoism 7Tao Te Oin68, de Ro6a 7Ro6a Sutra8, de Shivaism 7<i:nana -hairava, Shiva'Samhita8 sau de buddhism Gen, poate a descoperit ca peste tot este vorba de detasarea de universul fenomenal si de centrarea in acum si aici. Trecutul si viitorul nu exista cu adevarat, sunt niste ilu+ii$ trecutul este un pre+ent care s'a stins, iar viitorul este un pre+ent care inca nu a venit. Cei ce vor sa obtina accesul la omnicunoastere si la omnipotenta 7puteri supranaturale$ levitatie, translocatie, demateriali+are, materiali+ari etc.8 trebuie sa se ancore+e in realitatea imuabila, eterna si omnipre+enta, care exista acum si aici in noi insine. (ecomandam in acest sens lectura lucrarii Cartea Caii si a <irtutii 7Tao Te Oin68 traducere si comentarii de prof. in6. Aan )irahorian, Tao Jian Hen. (u6am cititorii sa citeasca ce afirma Julius *vola in cartea sa Ro6a secreta a puterilor divine despre calea ori+ontala si cea verticala. Al doilea mod de deplasare, utili+at pentru distante relativ mai mici, pare mai accesibil intele6erii noastre. *ra posibil sa le6am toate aceste informatii de tot ce reiesea din marturiile le6ate de fenomenul ;G.. *xpeditionarii 9)); indicau valorile campurilor ma6netice create de navele lor la o distanta preci+ata. -a+andu'ne deci pe aceste date, a fost posibil sa calculam intensitatea campului respectiv in imediata vecinatate a navei. *rau de asemenea descrisi niste ioni+atori laterali, care pareau sa acopere suprafata navei, ca o cin6atoare. Acest sistem crea in :urul aparatului un adevarat roi de sarcini electrice, mai exact ioni ne6ativi. Sistemul de propulsie era completat de niste solenoi+i sau bobine, care incon:urau si ele nava, ca o curea. ,n alte texte se afirma ca modul de propulsie aplica ceea ce pamantenii numesc ma6netohidrodinamica, cunoscuta in special sub numele prescurtat )4A. Ae fapt, nu exista nici un document unic care sa descrie totul, ci doar rapoarte diferite in care fi6urea+a elemente disparate. 9nul din aceste rapoarte pomenea de existenta unor mici nave, de dimensiunile unei min6i de pin6'pon6 sau chiar ale unui bob de ma+are, care neindoios se alimentau prin utili+area ma6netohidrodinamicii in special folosind campuri ma6netice variabile, cuplate cu o actiune de modulare a starii de ioni+are a aerului din :urul aparatului. ,n discutia pe care am avut'o cu 4enri Coanda ' relatata in introducerea la Ro6a Sutra, lucrare aflata in pre6atire la editura Arhetip (S W i'am spus$ 5; astfel de nava poate +bura si in Soare fara pericolul de a fi topita, fiindca in acelasi mod tin si. pamantenii plasmele termonucleare, fara a a:un6e in contact cu peretii

recipientului. Confinarea in campuri ma6netice a plasmei, care a fost intr'adevar utili+ata si la instalatiile termonucleare 7Stellator, ToDamaD8 este, la navele extraterestre, orientata simultan catre exterior si interior$ in exterior prote:ea+a peretii navei de contactul mecanic si termic cu mediul 7de unde si lipsa ban6ului sonic si a frecarii, care ar produce erodarea peretelui navei8= in interior este mentinut in suspensie ma6netica habitaclul toroidal, pentru amorti+area socurilor si a acceleratiilor 6ravitationale 'suspensie prin efect )eissner, care ecranea+a habitaclul si la efectul nociv al campului ma6netic. (eiau discutia purtata atunci cu 4enri Coanda$ < N$ )/ 1#/'-$1! */ 1!#)/! !.)!, -!#/ */ 3%"/ */ #!$ / %")/l/!.! .% 2! 0% 1$.! %" 0$"-)%$"/ 81#'1$l.%! MHD9, -% -!$)! .! %")/l/,% )#!".0/#$l %".)!")!"/$ 8)#!".l'-!)%!9, -!#/ ./ 1!#/ -! %")/#2%"/ -&%!# !-$( .% !%-%, -!"* */1l!./6 -#/%'"$l !.)! */ l! .)!",! l! *#/!1)!... /.)/ -! .% -$( (%.-!#/!, 1/ -!#/ "'% ' 1/#-/1/( -! 0%%"* -'")%"$!, !# 0% !l-!)$%)! %" #/!l%)!)/ *%")#-' .$--/.%$"/ */ .!l)$#% %".)!")!"// .% %"./.%6!3%l/ *%" -!$6! %"0%"%)/6%(!l%)!)%% l'#...8...9 ...-%2%l%6!)%! -!#/ "/-! 1#/-/*!) 1/ T/##! "/-! )#!".(%. %" Y',! S$)#! ('*$l */ !--/. l! -!1!-%)!)% */ )#!".l'-!)%/, -!#/ )#/3$%/ %")/l/./ 1/")#$ ! 0% !1l%-!)/ )/&"'l',%-... < Am fost in masura pe atunci sa incep sa exploate+ aceste informatii si sa le dau o forma cu adevarat stiintifica. Totul a condus la un pro6ram de cercetari si de calcule. Aceste module, inspirate direct de lectura textelor 9));, reali+au 5controlul nivelului de ioni+are a mediului 6a+os ce incon:ura dispo+itivul, precum si variatii dorite ale acestor caracteristici 5. Eumino+itatea observata in :urul ;G.'urilor, care provin fie de pe planeta 9));, fie de pe o alta, corespundea ioni+arii induse de sistemele laterale din +ona cin6atorii, care actionau asupra aerului din :ur. Ca re6ula 6enerala, )4A era secretul dispo+itivelor 9)); atunci cand era nevoie de o simpla deplasare in universul nostru fi+ic. Aispo+itivul asemanator oului de lemn pentru tesut ciorapii, care se scufunda in sol, se comporta dupa aceeasi schema 6enerala$ pentru a face conductor mediul in care urma sa evolue+e, in loc sa fie ioni+at aerul, topea rocaQ. ,n acest stadiu ne era imposibil sa afirmam daca ;G.'urile corespund sau nu unui lucru real si daca documentele 9)); provin de la locuitorii unei planete straine. .imeni nu putea spune daca exista sau nu o 6rota amena:ata in re6iunea Ai6ne, care sa fi servit drept adapost acestor expeditionari timp de doi ani, desi in rapoarte se preci+a ca 5 echipamentul primei expeditii se afla inca depo+itat acolo si aceasta va servi drept dovada a existentei noastre atunci cand ne vom hotari sa de+valuim 6uvernantilor vostri pre+enta noastra.5 Cineva care cunostea perfect re6iunea alcatuise acest :oc de'a v'ati ascunselea, iar noi am ca+ut in capcana si 1'am urmat cu rabdare. Aaca exista sau nu o 6rota, asta este alta problema. Cercetarile asupra )4A au fost dificile dar fecunde si, dupa ani de munca aspra si indar:ita, s'au acumulat si re+ultatele stiintifice 'pe care le pre+entam in anexa acestei lucrari. Termenul )4A, descoperit intr'unul din rapoartele din Spania, imi retinuse imediat atentia si prima reali+are a venit in 1/03. 9n an mai tar+iu aveam sa 6asesc de ce sa ma prind pentru a deschide o noua fereastra pre+enta in aceste documente$ -'.('l',%! UMMO.

Uni!er$urile &emene
Pentru a patrunde sensul textelor 9)); nu e nevoie sa te concentre+i neaparat asupra unuia sau altuia din aceste rapoarte, ci sa citesti totul fara a avea idei preconcepute, ceea ce pentru mine era uneori extenuant. .u cunosc literatura mai alambicata, mai incalcita si mai plina de darul de a te face sa'ti pier+i rabdarea. Am sfarsit prin a a:un6e la conclu+ia ca toate acestea nu aveau decat scopul precis de a dispersa informatiile cheie in paien:enisul unei palavra6eli care :uca rolul de diluant. ,ntr'un pachet de hartii primite de Sesma si aduse din Spania in 1/03 am dat de un text ce cuprindea o descriere a universului, despre care nu am au+it niciodata vorbindu'se. QTransformand'o in electrolit. Bnota trad.M Gno+a de la Princeton vorbeste despre doua fete ale aceleiasi realitati, 5fata si dosul5 aceleiasi file$ pe o fata vedem lumea efectelor 7modelul discontinuu al tesaturii8 iar cealalta este adevarata fata, cuprin+and lumea cau+elor 7firele care lea6a motive'le tesute8. ,n taoism se vorbeste despre perechea manifestat%nemanifestat, adica despre universul fenomenal in continua transformare si cur6ere, si despre realitatea imuabila, axiala, invariabila, centrala. Cuplul AL ' periferie sau Sine 7Purusha8 ' (ealitate manifestata 7PraDriti8 ,este pre+ent in <edanta, SamDhIa si Ro6a. ,n toate traditiile mistice se cunoaste ierarhia in cinci nivele sau invelisuri 7Dosha8 a universului manifestat care incon:oara Axul sau Centrul 7realitatea omnipre+enta, eterna si imuabila8 fara a'1 conditiona sau determina. @rit:of Capra, in cartea sa The Tao of PhIsics explorea+a paralelismele uluitoare dintre fi+ica

moderna si filo+ofiile orientale. Aceasta carteQ indica preocupari similare cu cele ale lui J.P. Petit si la cercetatorii 5avi+ati5 din S9A. Aintre acesti cercetatori 5avi+ati5, 6rupati in :urul lui A. *instein, care au alcatuit Gno+a de la Princeton, am avut sansa sa'1 fi cunoscut pe 4enri.Coanda. .u exista un univers, ci doua, ca doua foi 6emene. Cite+ textul exact, extras din documentul lui Sesma$ 5.u exista numai un sin6ur cosmos, al nostru, ci o infinitate de perechi de cosmosuri. Aualitatea este pre+enta de asemenea inca din 6ene+a cosmolo6ica. Aiferenta ,ntre doua elemente A si - ale fiecarei perechi se spri:ina pe faptul ca structurile atomice respective difera prin semnul sarcinii electrice 7voi numiti aceasta, incorect, materie si antimaterie8. Astfel universul nostru 6eaman exista, dar el are urmatoarele caracteristici$ 1. ,n atomii sai, invelisul electronic este constituit din electroni po+itivi 7po+itroni8, mentinuti in orbita in :urul nucleului de catre anti'protoni. ". Cele doua cosmosuri nu pot niciodata sa intre in contact. A crede ca ele s'ar putea intalni e un lucru lipsit de sens, dat fiind ca nu exista relatii dimensionale care sa le separeQQ #. Cele doua cosmosuri poseda aceeasi masaQQQ si aceeasi ra+a corespun+and unei hipersfere cu ra+a de curbura ne6ativa. . Aar cele doua universuri se bucura de sin6ularitati distincte= altfel spus, in cosmosul 6eaman cu al nostru nu exista acelasi numar de 6alaxii, iar cele care ii sunt inte6rate nu poseda aceeasi structura. .u exista deci o alta planeta 9)); 6eamana, nici o alta planeta Terra 6eamana, asa cum ne'am putea ima6ina. Aceasta ultima conclu+ie nu este ipotetica si vom indica mai departe motivul. 2. Cele doua cosmosuri 6emene au fost create simultan, dar directiile respective de cur6ere a timpului nu trebuie considerate ca fiind orientate in acelasi sens. Ar fi lipsit de lo6ica sa sustina cineva ca acest cosmos coexista cu al nostru in timp, sau ca a existat inainte sau ca va exista dupa. Just este sa spunem numai ca *L,STA, dar nu !-$(, *$1! sau %"!%")/. Aimpotriva, intr'un interval de evolutie el va fi paralel sau e6al cu al nostru Am putea aplica aceleasi rationamente infinitatilor de perechi de cosmosuri, care exista in pluricosmos. <om putea observa ca ima6inea pluricosmosului nu se poate asemana cu un 9nivers 7semnificativ al Cosmosului8. ,n acesta, 6alaxiile se deplasea+a ca niste insule plutitoare intr'un imens ocean. .umai ca acest ocean este o sfera cu multe dimensiuni, in le6atura cu care se poate vorbi cu dificultate despre distante inter6alactice si despre 6a+e care umplu spatiile inter6alactice. ,n schimb, este chiar si mai dificil sa ne ima6inam HAA)HAA) 7pluricosmosul8 fiindca perechile de cosmosuri sunt imersate in neant. Ar fi inutil sa ne inchipuim ca ar exista distante sau ca aceste distante sunt nule. ; asemenea ima6ine ar fi ilu+orie. Cosmosul nostru cunoaste o anumita influenta exercitata asupra sa de cosmosul sau 6eaman, chiar daca intre ele nu exista relatii de spatiu'timp. Tocmai datorita anali+ei acestei influente am putut deduce existenta celuilalt univers.5 Ae fapt, termenul HAA)HAA) 75pluricosmosul58 ar trebui tradus prin 5cosmosul cosmosurilor5, din cau+a repetarii termenului HAA). Acad. dr. in6. )ihai Ara6anescu, care a discutat cu 4enri Coanda despre reorientarea stiintei romanesti, se refera in cartea sa ,nelul lumii materiale la ceea ce 9)); numesc 5cosmosul cosmosurilor5 atunci cand anali+ea+a paradoxul lui Cantor'(ussel sau paradoxul 5)ultimii Tuturor )ultimilor57)T)8. Aespre )T) se afirma ca lpoate constitui obiectul unui veritabil nou experiment filo+ofic care implica intrea6a realitate a omului 7pa6. 1/!8. 5*xista si un alt experiment filo+ofic, in care lo6ica este din nou implicata, acela al *xistentei si .on'*xistentei 7*.*8. Q*ditura Aeceneu 1//2 pa6. 1. QQ*ste lipsit de sens sa afirmam ca le despart atatia ani'lumina sau ca existenta lor este simultana in timp. 7n.J.P.P.8 QQQ,ntr'un alt document exista preci+area ca aceste mase difera prin semn. 7n.J.P.P8

@aptul ca existenta'univers apare, pe plan lo6ic, atat ca existenta cat si ca non'existenta 7vedeti intrea6a istorie a filo+ofiei8 are valoarea unui experiment filo+ofic, care duce la desprinderea unei realitati ontolo6ice mai profunde 7ortoexistenta8. ,n acest mod se poate explica contradictia *.*. Paradoxul *.* 7ca si )T)8 apare ca obiectiv numai in planul universului 7fenomenal8. ,mediat ce recunoastem o existenta mai profunda decat universul, existenta respectiva devine explicabila si, odata cu ea, si contradictia *.*. Aaca privim *.* numai ca pe o contradictie lo6ica 7ori+ontala8, fara sa tinem seama ca ea reflecta o realitate mai profunda 7o ierarhie verticala8, evident nu avem nici o iesire si *.* apare ca o afirmatie absurda. 5*.* indica o existenta ontolo6ica mai profunda decat universul 7pa6. 1//8. ,n mod similar, 5)T) este un non'sens fata de sensul multimii5 7pa6. 1/18 adica, dupa cum su6era ;ctav ;nicescu, 5)T) nu este un obiect matematic, ci de o alta natura5 7vedeti$ 5Principii de lo6ica si de filo+ofie

matematica5, *d. Acad. 1/018. Prin numeroase demersuri si demonstratii, acad. )ihai Ara6anescu a:un6e la solutia existentei unui cuplu format dintr'o existenta profunda 7ortoexistenta sau infomateria8 si o existenta fenomenala'existenta ori l$(!)%! sau universul manifestatQ similar cuplului primordial P$#$.&!-P#!J#%)% din filosofia S!(J&O! Toate aceste lucruri erau de natura sa intri6e pe oricine. Cum e posibil ca directia de cur6ere a timpului sa se inverse+eU Aar in acest text lipseste un lucru esential, pe care 1'am 6asit intr'un alt raport, intitulat ,n :urul conceptului de spatiu. Acesta mentionea+a ca cele doua file ale universului ar trebui sa fie enantiomorfe, adica 5in o6linda5. Aceasta informatie avea sa se dovedeasca in continuare importanta. Cu spri:inul academicianului Andre Eichnero&ic+, am publicat in Analele Academiei de Stiinte din Paris un articol intitulat 9niversuri enantiomorfe cu timpuri proprii opuse. Credeam ca sunt primul si sin6urul care sa fi propus un model de acest 6en, asa ca am avut o surpri+a imensa cand am descoperit o lucrare asemanatoare in opera lui Andrei Saharov, publicata inte6ral in 1/1 la editura Anthropos. Abordarea anumitor fatete ale acestui imens dosar 9)); ma impiedica sa urme+ un fir conducator pur cronolo6ic. ,n acest ca+ particular al cosmolo6iei, dupa aceasta prima strapun6ere, ipote+a universurilor 6emene a ramas in stare latenta sapte ani, fara ca cineva sa reactione+e la aceasta lucrare. * drept ca aceasta este atitudinea cea mai des intalnita in mediile stiintifice, exceptand pe cei care beneficia+a de sustinerea unui puternic 6rup de interese. Am lasat dosarul in parasire timp de ani de +ile. Am fost destul de surprins sa descopar, intr'o lucrare consacrata activitatilor laureatilor Premiului .obel, o intrea6a teorie axata pe o vi+iune 6emelara asupra universului, caracteri+ata prin doua directii contrare de cur6ere a timpului. Si acolo aparea preocuparea esentiala a lui Saharov de a explica aparenta absenta a antimateriei din universul nostru. Aceasta antimaterie s'ar afla in universul 6eaman, dupa cum indica un text primit in 1/3" de Sesma la )adrid. Asupra acestui subiect, Saharov ma precedase cu +ece ani, fiindca primele sale publicatii datau din 1/30. Ardeam de dorinta sa pot discuta cu omul acesta dar nu aveam nici un mi:loc de a'1 intalni. Am facut totusi o calatorie la )oscova in 1/10, dintr'un motiv cu totul diferit, si am vrut sa profit de oca+ie si sa'1 intalnesc la institutul unde lucra. Am avut un 6hinion de +ile mari$ Saharov se hotarase sa'si ia un mic concediu tocmai in acea perioada, in care era tracasat de reporteri si prins cu participarea sa la pe res troiDa. .u fara umor, se hotarase sa'si petreaca acele cateva +ile exact la... GorDi, adica tocmai orasul in care ani de +ile avusese domiciliu fortat. k Acolo cunosc pe toata lumea, acolo mi'ar fi mai usor, ar fi spus el colaboratorilor sai la despartire. E'am intalnit totusi pe unul din cercetatorii de la institutul sau, Einde, care nu era pe vremea aceea asa de cunoscut ca acum. Concret, as fi vrut sa'i pot comunica lui Saharov in6redientul suplimentar care 1'ar fi facut, dupa parerea mea, sa'si multiplice cercetarile, acea idee privitoare la relatia de o6lindire 7enantiomorfism8 existenta intre cele doua foi ale universului. k Aar Saharov n'a avansat niciodata o asemenea idee N, a exclamat Einde. Pacat ca nu puteti sa'1 intalniti, cu si6uranta ca asa ceva 1'ar fi interesat multN Cu si6uranta ca Einde se intreba de unde aparusem. ,'am aratat cele doua articole pe care le scrisesem despre structura 6emelara, aparute la Academia de Stiinte inca in urma cu sapte ani. Presupun ca eu trebuie sa fi intrat in viata acestui om ca un fel de fantoma si ca m'a uitat de indata ce a trecut pra6ul camerei de hotel. Ea putin timp dupa asta, Saharov a murit si eu am pierdut orice sansa de a'i adresa intrebarea esentiala$ a avut el sin6ur aceste idei sau a folosit informatii, ca sa spun asa, exoticeU ; asemenea intrebare n'as fi putut sa'i pun decat intr'o discutie in doi, fara martori. )a intreb insa daca a.ne ima6ina ca Saharov s'a aflat in contact cu o civili+atie extraterestra, contact manifestat fie si sub forma unei simple scrisori, n'ar insemna sa impin6em lucrurile prea departe si sa :udecam superficialU
Q

)ihai Ara6anescu, ,nelul lumii materiale, *ditura Stiintifica si *nciclopedica, 1/1/, pp. 1/1'"!38.

Ceva ma atrasese insa in lucrarea care ii era consacrata, anume discursul sau pentru festivitatea decernarii Premiului .obel pentru Pace, citit la StocDholm de 4elena -onner in 1/02, discurs pe care editorii il reprodusesera in intre6ime. Si acolo am dat peste pasa:ul urmatXr$ >.oi nu putem intrerupe cercetarea spatiala interplanetara si inter6alactica si nici incercarile de delectare a semnalelor provenind de la alte civili+atii decat cea de pe Terra. Probabil ca sansele ca aceste experierite safie incununate de succes sunt slabe, dar re+ultatele s'ar putea dovedi de o importanta extrema.? Aar incheierea discursului era si mai impresionanta$ 5Cu mii de ani in urma, triburile de oameni sufereau mari privatiuni in lupta lor pentru existenta. *ra astfel importanta nu atat manuirea unei bate, cat posedarea capacitatii de a 6andi inteli6ent, de a tine seama de cunostintele si de experienta acumulate de trib si de a de+volta le6aturi, care sa stabileasca ba+ele cooperarii cu

alte triburi. ,n +ilele noastre specia umana se vede confruntata cu o incercare asemanatoare. ,n spatiul infinit s' ar putea sa existe mai multe civili+atii, iar printre ele pot fi societati mai intelepte si mai 5performante5 decat a noastra. *u sustin ipote+a cosmolo6ica conform careia de+voltarea universului se repeta de un numar infinit de ori, urmand anumite le6i esentiale. Alte civili+atii, inclusiv civili+atiile cele mai 5performante5, sunt inscrise de un numar infinit de ori in pa6inile 5urmatoare5 sau 5precedente5 ale Cartii 9niversului.5 Aiscursul complet numara 12 pa6ini si e limpede ca, intr'un text de asemenea dimensiuni, Saharov trebuia sa condense+e in ultimele cuvinte ideile sale cele mai importante. Ce 1'a determinat sa faca brusc aceasta referire neasteptata la un posibil contact cu civili+atii extraterestre, cand un asemenea contact inca nu fusese marturisit de nimeniU Ar fi posibil ca Saharov sa fi participat la alcatuirea fantasticului dosar 9));U Cand citim )emoriile sale si cand ii aflam viata si neca+urile prin care a trecut nu'1 prea vedem participand la ceva considerat de el insusi ca fiind ridicol. Si apoi, de ce ar fi lansat aceasta fecunda idee le6ata de enantiomorfism, fara sa caute s'o exploate+e chiar elU Ae re6ula, oamenii de stiinta sunt prea putin inclinati sa participe la asemenea farse 6rotesti, adica sa puna pe :ar cu scrisori timp de aproape trei decenii o mana de oameni incapabili sa le interprete+e scrierile si informatiile, in loc sa tra6a ei insisi un folos din ele. Totusi, adevarul este ca nu m'as fi an6a:at niciodata intr'o astfel de directie de cercetare, daca nu as fi citit textele 9)); cu privire la cosmolo6ie. ; ipote+a asa de trasnita, ca aceea a inversarii sa6etii timpului, mie unuia nu mi'ar fi trecut niciodata prin minte. ;data cu disparitia lui Saharov, aceasta directie de cercetare a ca+ut in uitare. 5)arii croitori5 ai fi+icii teoretice, cum ii numeste matematicianul Jean')arie Souriau, au lansat o noua moda, facandu'ne sa ne indreptam atentia spre alte directii, de 6enul teoriei superstrin6ului sau a universului inflationist 7teoria lui Einde8. Teoria strin6urilor 7acest cuvant inseamna in limba en6le+a coarda, fir, filament, struna= nota A)8 considera particulele elementare ca pe niste curbe unidimensionale, deschise sau inchise, cu lun6imi de ordinul lY 1!'12 m, care se deplasea+a prin vibratii si au proprietati specifice, de pilda de asociere, de combinare sau de divi+iune. Aiferitii fermioni sau bo+oni pot fi redusi la stari ale strin6ului in vibratie. Ae'a lun6ul anilor, teoria strin6urilor a suferit numeroase revi+uiri, care au condus la modele tot mai complicate, cum este cel cu "3 de dimensiuni. Cercetari recente au demonstrat ca prin asociere cu teoria strin6urilor pot fi re+olvate o serie de inconveniente ale teoriilor de super6ravitatie. Astfel a luat nastere promitatoarea teorie a superstrin6urilor 7Green, Sch&art+, 1/1 8. ,n teoria superstrin6urilor, cadrul spatio'temporal are +ece dimensiuni, din care sase s'au infasurat la sfarsitul perioadei cuantice intr'o hipersfera cu sase dimensiuni de ordinul lun6imii lui PlancD si a format un spatiu inchis de tip Calabi'Ran. ,n diferitele variante ale teoriei, proprietatile tuturor particulelor pot fi descrise in cadrul unui anumit tip de simetrie de unificare, ales 6rupul special S;7#"8 si unul dintre 6rupurile duble exceptionale ;7138x;7138 sau *1x*1. Astfel, in ultimul ca+, primul 6rup de simetrie *1 descrie unitar 6ravitatia, respectiv celelalte 6rupuri de forte si particule cunoscute, aparute ca urmare a impachetarii 7infasurarii8 -/l'# .!./ *%(/".%$"% ,/'(/)#%-/. Al doilea 6rup de simetrie *1, descrie un univers 6eaman in umbra, cu particule si campuri de forta ascunse observatiei. Comunicarea intre cele doua universuri 6emene ar fi posibila doar prin intermediul campului 6ravitational. ;bservam stranii coincidente cu teoria universului 6emelar 79));8 si cu traditiile taoiste$ Cerul are ba+a 1"7radacini celeste8 si 3 fa+e de miscare sau elemente, care se manifesta ca cinci7&u xin68 in univesul fenomenal = de aici ciclul multiplilor lui 3 71", 11, #!, 3!8 folosit si a+i pentru a masura timpul. Pamantul are ba+a 2= 6rupul de simetrie 1 din 5cele opt tri6rame5 7Pa Oua=pinIin$ ba6ua8 conduce la cele 3 de fa+e 7#"x"8 de transformare, Pamantul 7planul fenomenal local8 se supune ba+ei 2 7de aici nivelele ener6etice, cele cinci elemente si ener6ii, ba+a numerica pentru masurarea spatiului8. Teoria superstrin6urilor, care a 6enerat un interes si un entu+iasm fara precedent in randul 6eneratiilor tinere de fi+icieni, care spera sa reali+e+e in contextul ei mult asteptata superunificare a interactiunilor fundamentale, are si o varianta la nivel cosmic. Strin6urile cosmice, care sunt foarte lun6i 7peste 1!#! m8, foarte subtiri 71!'/ m8, foarte masive 71!1! D6%m8 si foarte tensionate 71!#0.8, ar fi sin6ularitati topolo6ice extinse, aparute in momentul ruperii de simetrie a marii unificari +tGut4 G 0H 5I3 s8. *le pot fi considerate unitati in6hetate de camp unificat, care pastrea+a dincolo de timp si spatiu ener6ia uriasa a universului initial si au campuri 6ravitationale foarte intense. Portiunile fara intersectii ale unui strin6 cosmic, denumite fire sau strin6uri infinite, strabat de la un capat la altul universul observabil. ,ntersectiile firelor conduc la bucle mari si mici, alcatuind o retea, care practic a umplut intre6 universul in primii 1! ani dela ori6ine. Galaxiile sunt constituite din a6lomerarea materiei' substanta in :urul buclelor mari. Hitten si ;striDen au postulat existenta supraconductiei la nivelul strin6urilor cosmice. Potrivit modelului teoretic, particulele incarcate 7XuarDuri%electroni8, care a:un6 in mie+ul unui strin6 cosmic pot circula liber de' a lun6ul acestuia cu vite+e relativiste. Aceste strin6uri cosmice pot fi detectate atunci cand particulele cu sarcina electrica parasesc un strin6 supraincarcat 7acesta poate acumula curenti electrici statici pana la 1!"! A8.

Aspectul de spuma sau de fa6ure al universului, in care 6alaxiile sunt dispuse pe peretii subtiri ai bulelor din :urul strin6urilor, si posi'ila identitate dintre Fuasari si 'uclele de stringuri supraconductoare, sunt doar cate$a consecinte ale acestei teorii" (ste oare posi'il ca un astfel de string sa existe in centrul Terrei si sa poata fi utilizatG 0paritiile polare de %"& B -uri par sa confirme o asemenea ipoteza" Traditiile celtice si cele taoiste cunosteau stringurile terestre si foloseau Hmustatile dragonului terestru pe care noi astazi le identificam cu trasele unor curenti telunci (in l'" engleza: "le) line$" in traducere "linii energetice su'tile preistorice", ce leaga monumentele megalitice " 9odelele cosmologice inflationiste incearca sa explice de ce <ni$ersul nu si-a incetat expansiunea si nu a intrat in colaps si sunt 'azate pe idei foarte actuate ale fizicii particulelor si ale mecanicii cuantice, care cauta sa ofere raspunsuri explicite la pro'leme nesolutionate de modelul cosmologic standard (Iig Iang2 uni$ers in expansiune " "9odelele inflationiste se refera la o perioada foarte scurta a <ni4ersului foarte timpuriu, cuprins intre tPlanc- G 0H5JI si tGut4 G 0H5I3 s (pentru 3inde si ,/-?-s (pentru Juth , cand <ni$ersul se afla in expansiune (c$asi exponentiala, care determina cresterea exagerata a distantelor cu un factor ,/./ (Juth (,/,/ = (3inde " +pre comparatie, potri$it modelului standard, distantele in <ni$ers ar fi crescut doar cu un factor de ,/?/ din momentul t Planc- pana in prezent (tact G 0H0K$,E Dupa incetarea inflatiei <ni$ersul incepe expansiunea (c$asi liniara (t K,/-?.L,/-?- s descrisa satisfacator de scenariul standard" De la oprirea inflatiei si pana in prezent distantele in <ni$ers au crescut numai cu un factor de ,/@ " +cenariile inflationiste (0E +cenariul inflationist al lui Juth ,A=/2 8E scenariul inflationist nou, 3inde, ,A=,, 0l'recht, +teinhardt, ,A=-2 IE scenariul inflatiei haotice 3inde, ,A=? a*ung la concluzia ca <ni$ersul o'ser$a'il reprezinta doar o parte neinsemnata a <ni$ersului cosmologic ale carui dimensiuni exagerate sunt rezultatul perioadei inflationiste"" ;are Saharov a citit textele 9));U ,mposibil sa aflam. Aar intr'un raport 9)); se mentionea+a ca un 6rup de savanti sovietici a primit o informatie, si ca unul dintre acestia a asternut'o pe hartie sub o alta forma si a publicat'o sub numele sau ca pe o descoperire proprie.

Primul contact
*ste imposibil sa intri in detaliile unui dosar atat de voluminos ca cel al afacerii 9));, caci este plin de fatete diferite. Sa parasim asadar pentru moment latura stiintifica si sa revenim la aspecte mai anecdotice. Sa preci+am mai intai cine este acest Sesma, pe care noi 1'am pomenit de cateva ori in para6rafele precedente. Ain punct de vedere cronolo6ic, el este primul spaniol cunoscut ca destinatar al rapoartelor 9));, pe care a inceput sa le primeasca in mare numar din 1/3". Cu multi ani mai tar+iu, o scrisoare 9)); explica cum si mai ales din ce motive a fost stabilit acest contact. Sesma era un cunoscut e+oterist, care pretindea ca ar fi avut numeroase contacte cu repre+entantii altor planete. Publicase chiar si o carte intitulata 5E$ -'"0%*/")$l /4)#!)/#/.)#%l'#5. Aflandu'se pe atunci la )adrid, 9)); citisera, fireste, cartea si, in noianul de lucruri care lor li s'au parut initial numai fantasme personale, au dat si de o informatie pe care in mod normal Sesma nu avea de unde s'o cunoasca. *ra vorba de o secventa codificata care cuprindea date absolut necunoscute pe Terra. Cititorul se poate intreba cum se poate ca asa ceva sa fie condensat intr'un simplu numar. Aar sa ne ima6inam ca suntem proiectati intr'un loc populat si intr'o alta epoca, de exemplu in *vul )ediu. @olosind vorbirea localnicilor, alcatuim urmatorul text$5Printre ra+ele care cad din cer exista unele care au o importanta deosebita si care sunt caracteri+ate de o lun6ime de unda, ca a liniei pe care o vedeti5. ,ar linia respectiva ar masura exact "1 de centimetri. *i bine, textul in cau+a ar fi absolut de nepatruns pentru oricare din oamenii care 1'ar vedea, dar pentru un om de stiinta contemporan cu noi el indica imediat lun6imea de unda cheie, ce corespunde emisiei hidro6enului. Aceasta lun6ime de unda este repre+entata cu priontate pe plachetele pe care noi le'am lansat periodic in spatiul din afara sistemului nostru solar, avand drept destinatie eventualele civili+atii extraterestre. Aescoperind in cartea lui Sesma aceasta secventa codificata de care am amintit, 9)); au calculat ca probabilitatea ca el sa fi nimerit din intamplare codul cu pricina era practic nula. S'au hotarat asadar sa intre in contact cu el si, prin intermediul lui, sa dea si ei de urma vi+itatorilor de la care detinea aceasta informatie. .u le'a fost 6reu sa dea de cheia misterului$ era vorba de repre+entantii unei alte civili+atii extraterestre, proveniti dintr'un alt sistem stelar, care se aflasera si ei pe planeta noastra si se distrasera facand cateva experimente sociolo6ice. .u fac aici decat sa reproduc explicatiile date in rapoartele 9));. Cu aceasta oca+ie, ei au decis sa incerce o experienta, facand sa'i parvina lui Sesma niste texte, si inca in modul cel mai simplu din lume$ cu posta. Aespre aceasta hotarare, 9)); afirma ca printre membrii expeditiei pre+enti la acea data pe Terra existase o diver6enta de pareri. 9nii se temeau ca nu cumva aceste texte, intelese de o seama de pamanteni cu un inalt nivel stiintific, sa cree+e un soc cultural de proportii imprevi+ibile si sa determine o adevarata

rasturnare in istoria stiintei de pe Terra. .umai ca aceasta neliniste trada o cunoastere oarecum superficiala a mecanismelor psiholo6ice ale oamenilor, fiindca la noi fenomenul de imunitate la cultura este atat de solid, incat temerile 6ri:uliilor vi+itatori erau, si vor ramane mult timp, fara nici un temei. ;amenii sunt atat de incremeniti in tipare si pre:udecati, incat eu nu'mi fac nici o speranta ca aceasta carte despre rapoartele 9)); ar putea avea vreo influenta in plus fata de precedenta. Aceste carti vor a:un6e in librariile de 5e+oterism 5, vor fi cumparate de amatorii de lucruri stranii si, cel putin asa' cred eu, nici un om de stiinta nu se va apleca asupra pa6inilor ei. Ae multe ori imi ima6ine+ ca daca o flotila de farfurii +buratoare ar survola Piata Concorde la o ora de varf, in momentul blocarii circulatiei rutiere, faptul n'ar lasa decat unele urme trecatoare in presa, si ar a:un6e repede la cosul de 6unoi al uitarii. Poate ca omul nu e in stare sa vada decat ceea ce corespunde culturii sale. Conceptia se substitute realitatii si comanda perceptia, 6andirea= corpul. memoria. Transmis din vara lui 1//2 si pana acum de posturi de televi+iune din peste ! de tari, filmul Ca+ul (oss&ell face oare parte dintr'o campanie de informare, ce va fi urmata si de alte de+valuiriU Stim ca frica de panica a fost doar unul din motivele invocate de 6uvernanti de a nu informa opinia publica la timp si cu exactitate. ;are putem spera ca, macar in do+e mici si pro6resive, vom primi vreodata intre6 adevarulU 9n lucru este si6ur$ ceva s'a schimbat. ;ameni care inainte 5nu apreciau5 problema ;G.'urilor ca fiind una din cele mai importante cu care se confrunta omenirea, vorbesc acum la diferite posturi de televi+iune despre acest subiect. Consideram ca daca oamenii nu vor primi in timp util suficiente informatii, un nou stimul va fi ca un dus inaintea unui nou somn. ;biceiul de a respin6e realitatea evidenta s'a impamantenit in re6imurile totalitare chiar mai mult decat in cele democratice. ,n re6imul totalitar, 6andirea conver6enta insemna supravietuire, iar nu cea diver6enta ' alte pareri si alte idei decat cele impuse. imi aduc aminte ca fostul dictator, fiind informat in le6atura cu avanta:ele cercetarii stiintifice si cu 5rolul stiintei ca forta de productie5 si ca arma decisiva in casti6area victoriei in conflictele militate, voia tot mai multe inventii si descoperiri, tocmai de la cei carora le impunea o stare de totala supunere si de conformism. @rica, supunerea si timorarea se bateau cap in cap cu recomandarea cura:ului, a cute+antei si a indra+nelii. *ra ca si cum cineva ar dori sa obtina fructele libertatii in 6andire, dar, in acelasi timp, ar taia radacinile acestei libertati si le'ar impune oamenilor o anumita ideolo6ie laica sau reli6ioasa si un anumit tipar de 6andire. Aaca oamenii de stiinta ar urma sfatul lui Albert *instein, care le recomanda sa citeasca literatura stiintifico'fantastica, pentru a nu in6heta in tipare si pre:udecati, atunci teama lui J.P. Petit ca aceasta carte ar impartasi soarta editiei precedente nu ar fi intemeiata. @ara ima6inatia lui Jules <erne si fara tinerii care i'au citit pe nerasuflate cartile, extraordinarul pro6res tehnic si stiintific inre6istrat de acest secol n'ar fi fost cu putinta. ;ferind o astfel de carte tinerilor ' adica tocmai oamenilor, care inca sunt liberi sa vise+e si care inca n'au ca+ut in captivitatea stramta a teoriilor, a pre:udecatilor po+itiei sociale, stiintifice si reli6ioase ori a normelor si etichetelor, ce decur6 din acestea ' este posibil sa ducem mai departe ceea ce am mostenit si sa salvam planeta de pericolele aparute. Cu oameni lipsiti de ima6inatie, fricosi, conformisti si imobili, omenirea nu va avea nici o sansa sa 6aseasca rapid solutiile de supravietuire la cri+ele aparute 7materii prime, ener6ie, poluare, de6radare 6enetica, climatica, de6radarea protectiei la radiatii a biosferei etc.8 9n prieten mi'a povestit intr'o +i despre niste exploratori care au observat aceeasi 5orbire culturala 5 la papuasii din .oua Guinee, carora le'au proiectat un film cu viata dintr'un oras de pe coasta. @ilmul mustea de informatie. Se vedeau circuland automobile, trecand cai. 9n interpret i'a intrebat pe acesti oameni ce au va+ut pe ecran. (aspunsul a fost prompt, simplu si unanim$ ' ,!%"!. Aceasta era sin6urul element pe care il putusera identifica. (estul nu fusesera pentru ei decat o a6lomerare de umbre, care dansau pe ecranul alb, lucruri care le apareau lipsite de sens si imposibil de interpretat. Cu cincispre+ece ani in urma, am cunoscut o tanara blonda si fermecatoare, )arie'AominiXue. *ra medic si avea sa moara de hepatita, mult mai tar+iu in Africa, in spitalul ei din :un6la tropicala. *ra o fiinta extraordinara. ,ntr'o seara am fost la ea si i'am povestit despre o moda care bantuia pe coasta de vest a S9A. ;amenii faceau .)#/!J%",., adica se de+bracau si strabateau veseli in fu6a orasul, 6oi pusca. Amandoi am 6asit ideea amu+anta, asa ca ne'am hotarat s'o punem pe loc in practica, anume sa ne varam amandoi hainele intr'o 6eanta si sa mer6em asa, de+bracati, la mine acasa. Chiar pe scara, )arie'AominiXue s'a tre+it nas in nas cu niste vecini, care fara indoiala se intorceau de la o petrecere. ,'am salutat, iar ei ne'au raspuns fara sa para in nici un fel surprinsi. )omentul de cumpana a durat foarte putin, o secunda sau doua. @ara indoiala ca posibilitatea ca noi sa fi fost cu adevarat in pielea 6oala li s'a parut celor doi vecini asa de incredibila, ca au respins aceasta idee si au considerat'o fara indoiala un fel de halucinatie. Aler6area noastra linistita prin orasul Aix'en'Provence, la acea ora tar+ie, ne'a facut sa ne intalnim cu numeroase persoane, *!# )')% !$ !2$) !-//!.% #/!-)%/: "%-% $"!. C#/* -! "$ .%-!$ -#/6$) '-&%l'#. Eumea isi ima6inea+a oamenii de stiinta ca niste fiinte deschise, totdeauna 6ata sa se aplece asupra unei idei sau sa cercete+e o problema. *ste total fals. ,ntrea6a istorie a stiintei are o traiectorie care sfidea+a orice lo6ica. ,storicii stiintei o reconstituie la spartul tar6ului, dar nimeni nu poate explica de ce cutare idei s'au

prins, ca niste altoiuri si de ce altele nu. ,deea unor eventuale vi+ite extraterestre, adica a unor contacte, este si asta+i respinsa de comunitatea stiintifica internationala si luata in bataie de :oc de presa. Sesma a primit o cantitate incredibila de documente, intre 1/3" si 1/30. Acestea constituie /2K din informatia stiintifica disponibila. Cu o remarcabila indiferenta, Sesma amesteca printre ele propriile lui elucubratii si citea totul la 6ramada, saptamanal, la cercul lui de e+oterism, care isi tinea sedintele la cafeneaua -allena Ale6re, adica 5-alena'<esela5. Aispunem de numeroase scrisori 9)); adresate lui Sesma, prin care expeditorii il roa6a insistent sa nu mai amestece date din textele lor printre propriile lui productii, fiindca asa ceva putea compromite experienta psihosociolo6ica intreprinsa de ei, stirbindu'i in orice ca+ mult din valoare. .u s'ar +ice totusi ca avertismentele acestea au avut cine stie ce efecte, deoarece Sesma, om foarte imprastiat si de+ordonat dupa parerea lui @arriols, a ratacit destule foi din scrisorile primite, ceea ce a facut ca multe rapoarte sa ramana incomplete. Afacerea a provocat totusi oarecare a6itatie iar 9));, satisfacuti de interesul pe care il starnisera, au inceput sa adrese+e si alte rapoarte celor ce frecventau cenaclul de la 5-alena <esela5. *ste adevarat ca repre+entantii 9)); mai facusera o incercare, esuata lamentabil, trimitand unui cercetator de la )ount PalomarQ un raport pe teme de astronomie, in care ii explicau cau+ele formelor anumitor 6alaxii nere6ulate, punandu'le pe seama actiunii universului 6eaman asupra universului nostru. Aestinatarul isi aruncase distrat ochii pe scrisoare. frun+arind'o cam absent, dupa care o a+varlise frumos la cos, ceea ce i'a consternat pe bravii 9));, care in ruptul capului nu s'ar fi asteptat la o asemenea stupefianta lipsa de curio+itate stiintifica. .imeni nu poate spune cu preci+ie daca tocmai aceasta obtu+itate a lumii stiintifice i'a determinat sa se oriente+e catre %l$(%"!)% */ )'!)/ .1/)/l/. )ai exista si o alta ipote+a, nu lipsita de interes. Aat fiind ca multumita lui Sesma fusese posibil un contact intre doua 6rupuri expeditionare sosite de pe planete diferite, se poate crede ca orice manifestare a 9)); serveste drept mi:loc pentru provocarea unor intalniri de acest 6en. *ste foarte posibil, dar trebuie sa recunoastem ca aceasta ar fi o explicate destul de putin ma6ulitoare pentru noi.

Ateri"area de la San 'o$e de Valdeira$

Sedintele rituale, de lectura a rapoartelor de la 5-alena <esela5, durau de:a de cativa ani cand Sesma a primit, la #! iunie 1/30, o scrisoare deosebita. Ae retinut ca scrisoarea fusese trimisa, dupa cum reiesea din antet, mai multor persoane, anume patru en6le+i, doi france+i, o femeie din Cehoslovacia si un italian. Scrisoarea trimisa de 9)); anunta sosirea in curand a trei nave de pe dra6a lor planeta. Cite+ un pasa: din textul reprodus pe lar6 in cartea lui (ibera$ 5Calculele noastre arata ca navele vor cobori 7tinand seama si de coeficientul de eroare previ+ibil8 intre #! mai 1/30, orele "1 si "1 de minute G)T si # iunie 1/30, orele #" si 3 minute G)T. ,ntervalele dintre sosirile celor trei nave nu vor depasi 0 ore m "! de minute.? Se citau trei posibile locuri ale viitoarelor ateri+ari. 9nul era in +ona orasului bolivian ;ruro, avand o arie cu diametrul de "!1 Dilometri, al doilea in -ra+ilia, in apropiere de San An6elo, iar al treilea in impre:urimile )adridului. ,n acest din urma ca+, era vorba de o suprafata circulara avand o ra+a de 3 de Dilometri si cu centrul intr'un punct ale carui coordonate planetare erau #n 2P "!,35 lon6itudine vestica si !n"1P ","5 latitudine nordica. ; scrisoare care avea sa soseasca in Spania peste ani de +ile lamurea ca aceasta operatiune vi+a recuperarea unui persona: important, autor al primelor rapoarte, si pe cea a unei colaboratoare apropiate a acestuia, pentru a'i duce inapoi pe planeta lor, dupa cativa ani petrecuti aici, pe solul terestru. ,nformati imediat de Sesma cu privire la iminenta sosire a extraterestrilor, membrii clubului de la 5-alena <esela5 au decis sa intocmeasca fara +abava un act, datat si autentificat in toata re6ula, prin care sa consemne+e faptul ca ei au fost preveniti asupra evenimentului 7documentul ori6inal se afla in posesia lui (afael si am si eu o fotocopie a lui8. Aupa care va:nicii membrii ai clubului s'au dus sa se poste+e, inarmati cu aparate de foto6rafiat, in vastul perimetru din vecinatatea )adridului, facand de planton cu schimbul.

Culmea 6hinionului insa, nici unul din ei nu a fost de fata la acest eveniment care, dupa cum declara mai multi martori intamplatori, a avut loc in +iua de 1 iunie 1/30, in apropiere de o cladire cu apartamente de inchiriatQ din localitatea San Jose de <aldeiras, si a lasat pe sol urme adanci ale picioarelor retractile, ce serveau aparatului drept tren de ateri+are. <estea s'a raspandit iute in mass media spaniola si (afael @arriols, care tocmai plecase la drum cu masina, in interes de afaceri, a au+it'o la radio, ceea ce 1'a hotarat sa'si schimbe imediat directia si sa porneasca in toata vite+a spre San Jose de <aldeiras. Acolo 1'a 6asit pe in6inerul <illa6rasa, incarcat de aparate de foto6rafiat si cuprins de o emotie usor de inchipuit... k Si daca'ti spun acum ca eu de fapt stiam...

k Ce stiaiU k Stiam de sosirea lorN k A cuiU k A celor de pe 9));N 9luit, dar atatat la culme de ce au+ise, (afael s'a amestecat printre oamenii aflati acolo. Toti erau din cale afara de tulburati. Cata vreme povestea asta ramasese un simplu :oc fara urmari, nu se simtisera deran:ati in vreun fel. Aar acum, cand iata ca aiureala asta cu ;G.'urile se materiali+a, devenind realitate palpabila, toti simteau ca se'n6roasa 6luma si erau in6ri:orati peste masura. Scrisorile care se primisera pana atunci in Spania erau toate dactilo6rafiate. Aeci cineva trebuia sa le fi scris, iar acest cineva se manifesta scriind contactatilor$ 5*u sunt cel care bate la masina scrisorile. Toate aceste lucruri eu nu le'am luat in serios la inceput. ;amenii astia ma plateau bine si, cum nu aveam de lucru, bateam la masina rapoartele fara sa'mi bat capul sa le intele6 si le puneam la posta pe adresa persoanelor indicate de ei intr'o lista. *u sunt deci cel care a batut la masina si a trimis scrisoarea care anunta venirea navelor extraterestre. Ae cand am citit raportul publicat in +iare, sotia mea si cu mine suntem foarte nelinistiti...

De"in#ormarea
Afacerea a ramas totusi fara urmari. Aactilo6raful a fost probabil tranchili+at si mesa:ele au reinceput sa soseasca, desi mai putin abundente decat inainte. Ea cateva +ile dupa evenimentele relatate mai sus, cand lucrurile nu incepusera inca sa se raceasca, la redactia unui +iar din )adrid s'a pre+entat o femeie cu niste foto6rafii, care fusesera facute, spunea ea, in momentul ateri+arii. .u ea luase aceste instantanee, ci altcineva, care nu dorea ca numele sa'i fie dat publicitatii. Acel cineva doar ii daduse foto6rafiile si o ru6ase sa le aduca la redactia +iarului. Pe scurt, nu s'a aflat niciodata cine era autorul acelor foto6rafii, care au fost publicate apoi intr'o multime de +iare din toata lumea. ;biectul era clar, bine incadrat. Se putea vedea deslusit si6la asociata planetei 9));, care fi6ura si pe scrisorile primite de contactati. -a a aparut chiar si o carte despre acest faimos episod, intitulata <U" -!6 1/#0/-)< si avandu'i autori pe @arriols si (ibera. . Gece ani mai tar+iu, deci in 1/00, cand la C.*S a fost infiintat departamentul G*PA., Claude Poher s'a apucat sa anali+e+e cele mai importante foto6rafii ale acestor ;G.'uri cu a:utorul unui aparat numit microfotometru di6itali+at. @oto6rafiile de la San Jose de <aldeiras au fost tratate cu solutii speciale, 6radul de contrast a fost marit la maximum si a iesit astfel la iveala faptul ca aceste obiecte nu erau altceva decat niste... machete suspendate cu a:utorul unor fire foarte subtiriN Poher a a:uns la conclu+ia ca toata afacerea asta a ;G.'urilor nu era altceva decat o farsa de mari proportii, excelent orchestrata de vreun pacalici foarte inspirat si om de stiinta in acelasi timp. ,nsa peste alti cativa ani, 9)); aveau sa trimita o scrisoare in care aratau ca ei nu numai ca avusesera de la inceput cunostinta de foto6rafiile astea trucate, dar ei insisi le falsificasera, in scopul de a putea lansa o campanie de de+informare pe scara lar6a in ca+ul in care chestiunea ateri+arii ar fi luat proportii alarmante in ochii opiniei publice. )anevra daduse re+ultate, chiar daca abia peste +ece ani. Aaca e sa credem ce afirma textele, s'ar +ice ca aceste operatiuni de de+informare, aceasta tactica a :ocului de' a uite popa'nu e popa facusera intr'adevar obiectul unui avertisment trimis intr'una din primele scrisori, in care se poate citi ne6ru pe alb$ 5.e re+ervam dreptul de a falsifica anumite informatii si de a face noi cartile, daca vom considera ca asa ceva este necesar5. Clar ca buna +iua. ; alta informatie le6ata de afacerea ateri+arii de la San Jose de <aldeiras$ in vecinatatea locului cu pricina s'au 6asit dupa aceea mici tuburi din nichel, care au fost sparte, iar inauntru se aflau niste lamele infasurate facute dintr'un material plastic 6ri'B5verde din poliflorura de vinil5 nota A)M, pe care fi6ura in relief si6la 9));, pre+enta in toate documentele. Supuse unei anali+e chimice serioase, lamelele respective s'au dovedit a fi polifluorura de vinil.QQ 9n amanunt care isi va dovedi importanta in cele ce urmea+a. Q,n textul france+ 54E)5 7si6la pentru H!3%)!)%'" U L'O/# M'*V#V '5locuinte cu chirie moderata5.8 QQ Ae o puritate neatinsa pana atunci pe Terra, Bnota A)M8

Ra#ael Farriol$ de!ine

er$ona( central al a#acerii

@arriols era un industrias bo6at si om de afaceri foarte cu picioarele pe pamant. <rand sa dea rapid de firele acestei chestiuni incurcate si suparatoare, a intrat in le6atura cu mai multi insi contactati de 9)); si astfel a au+it si el de faimoasele documente aflate in posesia lui Sesma. k .u renunta el la documentele astea nici pentru tot aurul din lumeN a stri6at in cor 6rupul de la 5-alena <esela5. (afael insa era om trecut prin multe, asa ca s'a dus la Sesma, pre6atit sa'i semne+e pe loc un cec pentru o suma substantiala. Avea si posibilitati, e drept. Aici insa, surpri+aN Ae unde el se asteptase ca Sesma sa faca tot felul de na+uri ca sa poata sa ridice pretul la

maximum, acesta i'a parut, dimpotriva, nerabdator sa scape cat mai curand de dosarul care parca ii fri6ea mainile si era incantat ca s'a 6asit cineva, care sa aiba nevoie de asa ceva. , le'ar fi dat lui (afael si 6ratis, dar, cum acesta insista sa'i plateasca, s'a multumit cu o suma moderata, de care avea nevoie ca sa publice o carticica de doua+eci de pa6ini cu consideratii e+oterice personale. Sesma a publicat totusi o carte, care se 6aseste asta+i cu foarte mare 6reutate, intitulata 9));, alta planeta locuita, din care (ibera mi'a facut rost si mie de un exemplar, dupa care am tras o copie. Eectura cartii ne'a pus la dispo+itie multe informatii pe lan6a cele cunoscute de noi si Jean'JacXues a facut in scurt timp o traducere completa. Apoi, Sesma s'a intors la diva6atiile lui e+oterice si a murit peste cativa ani. Planeta U%%O Cartea lui Sesma cuprindea multe lucruri pe care noi le stiam de:a, dar si multe date despre viata cotidiana pe aceasta faimoasa planeta. Gravitatia era acolo ceva mai puternica, 11,/ m% s" in loc de /,11 m%s",ca pe Terra. Prin urmare acesti 9));, daca erau cu adevarat extraterestri, trebuie sa se fi simtit cu "!K mai usori umbland pe solul planetei noastre. 9n calcul rapid arata ca aceasta valoare a intensitatii campului 6ravitational era compatibila cu masa planetei si cu ra+a ei de aproape 0!!! de Dilometri , fata de 3#0! Dilometri, cat are ra+a Terrei. Axa de rotatie era inclinata cu 1/n fata de eliptica, in loc de "#n cat are Terra, ceea ce fara indoiala 6enerea+a si acolo anotimpuri, insa mai putin marcate decat la noi. Giua durea+a pe 9)); trei+eci si doua de ore in loc de doua+eci si patru. Planeta nu are un satelit natural, cum este Euna pentru noi, asa ca noptile sunt acolo foarte intunecoase. Se invarteste in :urul unei stele cu o temperatura superficiala de 2!!nC, mai sca+uta decat cea a Soarelui, care este de 3!!!nC, ceea ce o plasea+a in clasa stelara ). 9n calcul simplu arata ca, planeta 9)); fiind mai apropiata de soarele ei, iar compo+itia atmosferei ei fiind aproape identica cu a noastra, temperatura sa superficiala trebuie sa fie aproximativ aceeasi cu cea de pe Terra. Si asa reiesea si din relatarile cuprinse in texte$ doar cu o clima ceva mai rece. .umai ca toate acestea puteau fi si simple nascociri. ;rice student in 6eolo6ie ar fi fost in stare sa conceapa un ansamblu de date ca acestea, fara sa'si bata capul prea mult. )ai ales ca Sesma ne mai ofera, in scrierile sale personale, si date despre lumi care nici pe departe nu mai au aceeasi coerenta. ,mi amintesc de un text in care se descria o planeta cu masa de trei+eci de ori mai mare decat a Terrei, care se rotea in :urul propriei ei axe intr'o oraN Cum 6ravitatia unei asemenea planete este uriasa, S/.(! !0%#(! -! .%",$#! 0'#(! */ 2%!)! /4%.)/")! !-'l' ' -'".)%)$%!$ "%.)/... 0l$)$#%K ,ata un exemplu clar de document extrava6ant, usor de detectat de un om cu cunostinte stiintifice. ; astfel de planeta nu poate exista, pur si simplu pentru ca forta centrifu6a provocata de o rotatie atat de rapida depaseste net forta de 6ravitatie, ceea ce ar duce la explo+ia planetei. Aar o astfel de 5imposibilitate5 se pare ca totusi exista in realitate. ,n locul supernovei >1/10 A? a aparut, la "" ianuane 1/1/ un pulsar care le'a incurcat teoreticienilor toate socotelile$ se invarteste cu "!!! de rotatii pe secunda, atin6and in +ona ecuatorului !K din vite+a lumimiN *chipa intemationala de astronomi care s'a deplasat la marele observator austral din An+i 7Chile8 a constatat ca aceste incredibile determinari erau reale si nu se datorau unor erori de calcul sau unor insuficiente de ordin tehnic, asa cum cre+usera initial specialistii din toata lumea. Pentru a 6asi o explicate, *d&ard Hitten de la 9niversitatea Princeton a lansat ipote+a (!)/#%/% .)#!"%%, in raport cu care materia noastra nu este decat varful aisber6ului, capatul unei evolutii 6enetice 7informationale8 similara celei vii. Aceasta materie stranie ar repre+enta o specie cu totul noua de materie, ba+ata pe o arhitectura diferita a constituentilor fundamentali 7XuarDuri, preXuarDuri'preoni8 Privite la inceput cu neincredere, consideratiile de cromodinamica cuantica, ce explica existenta mai multor specii de materie stranie in functie de pro6ramul 56enetic5 din nucleul atomic 7materie nea6ra, materie fara masa, materie invi+ibila8 au fost acceptate in scurt timp de savanti recunoscuti din domeniul nuclear 7Sheldon Eee Glasho&, laureat al Premiului .obel pentru @i+ica in 1/0/, A. de (u:ula'C*(. si altii8.

Se pare ca redescoperimn Tanmatras 7materia primordiala= principiile descrise in SamDhIa8 si Ro6a Sutra, pe care le controlea+a misticii hindusi pentru a obtine puteri considerate de noi supranaturale 7siddhis8Q Sa fi fost vorba aici de una din inventiile lui Sesma sau de alta 6luma a celor care se distrau manipulandu'iU ,mposibil de aflat. 9)); mai preci+au ca soarele nostru nu pre+enta interes pentru ei, din cau+a temperaturii lui superficiale relativ ridicate. *i afirmau in continuare ca viata or6ani+ata, inteli6enta, se de+volta in 6eneral in :urul unor stele ceva mai reci. Aaca acest lucru e exact atunci ce putem spune de pro6ramele noastre de ascultare radioelectrica pe care conform lo6icii omenesti, specialistii le'au

orientat spre planete similare cu a noastraU .e'a mai atras atentia si o alta informatie. Planeta 9)); nu a suferit fenomenul derivei continentelor. Altfel spus, ma6ma din interiorul sau trebuie sa fie ceva mai putin activa, mai putin turbulenta Se stie ca aceste miscari de sub crusta terestra au provocat fra6mentarea continentului initial format dintr'un sin6ur bloc si deriva lenta a fra6mentelor re+ultate. 9)); preci+au ca pe planetele in+estrate cu viata or6ani+ata acest fenomen, deriva continentelor este foarte rar. Aeci Terra ar fi o exceptie. ,n schimb, planeta 9)); ar fi cunoscand fenomenul scaparii de sub crusta a unor masive cantitati de metan de provenienta nebiolo6ica, a carui aprindere provoaca in anumite re6iuni o lumino+itate spectaculoasa. Textele mentionau faptul ca planeta lor era obiectul unei puternice activitati ma6netice, care corespundea unei intensitati maxime de 21" Gauss si era insotita de fenomene comparabile cu aurora boreala de la noi. ,pote+a existentei metanului primitiv in profun+imile Terrei a facut obiectul mai multor comunicari din partea oamenilor de stiinta inca din anul 1/03. Cu oca+ia mai multor fenomene seismice, au fost detectate emanatii de metan de provenienta insuficient stabilitaB.ota A)M. Aescrierea or6ani+arii vietii de pe 9)); se potrivea cu aceasta absenta a derivei continentelor si cu puternica ma6netosfera protectoare. ,n rapoarte se afirma ca numarul de specii este mult inferior celui pe care il cunoastem noi pe Terra. (elieful nu este prea marcat . 5Aaca vreti sa aveti o idee despre peisa:ele de pe 9)); ' aratau textele ' ele sunt comparabile cu cele din ,rlanda5. Aeci fara munti de incretire alpina sau himalaiana, din care cau+a oaspetii trebuie sa fi fost foarte surprinsi descoperind muntii nostri in+ape+iti, cand au survolat pentru prima data planeta noastra. @enomenul uman s'a de+voltat pe 9)); intr'un mod asemanator celui de pe Terra dar, in absenta unor bariere naturale pe acest enorm continent monobloc, indivi+ii s'au amestecat intre ei, asa ca pe 9)); nu exista decat o rasa unica de oameni inalti si blon+i, care vorbesc o sin6ura limba. Toate acestea repre+inta o consecinta lo6ica a absentei derivei continentelor, a tectonicii placilor. Tehnolo6ia si'a facut aparitia, desi intr'un mod destul de diferit in planul ener6iei si, ceea ce pare important, tribul planetar a a:uns la unitate politica mult mai devreme, adica intr'o epoca in care tehnolo6ia era mai putin de+voltata. Cau+a principalelor noastre probleme 6eopolitice o constituie, spun ei, conflictele dintre diferitele etnii terestre. .oi am atins un 6rad de de+voltare tehnico'stiintifica destul de important, suficient spre a 6enera un risc ma:or pentru supravietuirea noastra, iar asta intr'o epoca in care barierele noastre culturale si lin6vistice inca mai creea+a conflicte absurde intre diferite 6rupuri etnice de pe planeta noastra. Aar 9)); nu este paradisul si a cunoscut destule tensiuni si conflicte san6eroase, insa acestea s'au petrecut intr'o epoca in care locuitorii ei nu cunosteau armamentul termonuclear si nici pe cel chimic, asa ca raul pe care si 1'au putut face unii altora a fost oarecum limitat. Pe planeta s'a a:uns la instaurarea calmului, dupa multe nenorociri si masacre san6eroase, sumar descrise in documente, si s'a reusit elaborarea unui sistem politic suficient de stabil si de inteli6ent, inainte de aparitia armamentului cu mare putere de distru6ere. ;ricum, este cel putin o buna povestire stiintifico'fantastica.
Q<edeti si Ro6a Sutra, partea a ,,,'a, <ibhuti Pada, in traducerea si comentariul prof. dr. in6. Aan )irahorian.

"O)a&aa *+*Planeta

atratului*,

,n cartea lui Sesma se mai explica si cum 9)); au descoperit existenta planetei Terra, care se afla la cincispre+ece ani lumina de ei. ; antena 6i6antica plasata pe orbita in :urul planetei lor a captat intr'o +i un mesa: destul de ciudat, cu o durata de numai sase minute, care era emis de recele nostru astru. *ra vorba de un limba: )orse, care pentru ei insemna o serie de impulsuri, scurte si lun6i. Savantii de pe 9)); s'au aplecat cu infri6urare asupra acestor mesa:e si au incercat sa le descifre+e cu a:utorul calculatoarelor, dar in van. 9nul din ei a emis ipote+a ca locuitorii planetei in cau+a incearca sa transmita 5o teorema le6ata de patrat5, drept care planeta noastra a primit, provi+oriu, numele de -'* OO!,!!, adica 5Planeta patratului5 ' 6rupul fonetic 5,!!5 desemnand notiunea de 5!.)#$ #/-/5. ,n univers nu exista planete si stele, ci doar astre reci7care inca nu s'au aprins pana la suprafata 8 si calde= vedeti modelul lui )irahorian care indica unitatea dintre planete si stele pe$

EARTH AND INTERPLANETARY CHANGESMSCHIMBARI PLANETARE SI INTERPLANETAREP http$%%&&&.mIspace.com%earthchan6es1

S'a or6ani+at o expeditie si navele au fost trimise catre aceasta planeta nou descoperita. ; calatorie conventionala, cu vite+a subluminica in 5foaia noastra de univers5, ar fi fost interminabila. *xpeditionarii au profitat deci de o confi6uratie meteocosmica favorabila pentru moment si au luat'o pe... 5scurtatura5 oferita de universul 6eaman spatio'temporal. -eneficiind de un traseu mai scurt si de o valoare a vite+ei mai mare decat cea a luminii, expeditionarii s'au re6asit la sfarsitul unei calatorii de sase luni in vecinatatea sistemului nostru solar. Aupa o inspectie minutioasa a Terrei, efectuata cu prudenta din spatiu, apoi cu a:utorul unor sonde automate propulsate prin )4A si capabile sa evolue+e in atmosfera terestra silentios si la vite+e hipersonice, ei au decis sa lase pe Terra un corp expeditionar de sase persoane. Aeci+ia a fost luata rapid, in momentul cand 5fereastra hiperspatiala5 care facuse posibila calatoria 9));'Terra tocmai era pe cale sa se inchida, cu alte cuvinte cand conditiile meteocosmice incepeau sa se de6rade+e. Pe parcursul cartii, 9));, care vorbesc prin ceea ce relatea+a Sesma, arata ca s'au aflat in contact la Pittsbur6h, in Statele 9nite, cu un oarecare Theodore T. PolD. Curios, contactatul de peste ocean i'a intrebat de ce au dat ei Terrei numele acesta ciudat, de lplaneta patratului, iar extraterestrii s'au explicat.

Cunosteam pe atunci o tanara americana, -onnie, un admirabil manechin. Cand a au+it ca episodul relatat mai sus ma interesea+a in mod deosebit, ea a +is imediat$ k in Statele 9nite sistemul de informatii telefonice este foarte bine pus la punct. Ar trebui sa incerci sa ve+i daca individul asta, Theodore T. PolD, chiar exista in carne si oase. *ra o idee buna, asa ca 1'am ru6at pe un prieten care locuia la -oston sa'i dea de urma. )i'a scris dupa vreo doua luni$ lin toata re6iunea Pittsbur6h nu exista decat un sin6ur om cu numele de Theodore T. PolD. .u locuieste chiar in oras, ci intr'o suburbie numita *xport. ,ata adresa exacta si numarul sau de telefon... Peste cateva luni, aflandu'ma la @ort Eauderdale, in apropiere de )iami, 1'am cautat la telefon pe PolD. Stiam ca e profesor universitar si ca lucrea+a si in domeniul orientarii profesionale, in calitate de consilier. )'am 6andit ca cea mai buna strata6ema pentru a'1 aborda era adevarul, asa ca m'am pre+entat ca om de stiinta care lucrea+a la C.(SQ si care se afla in vacanta in @lorida. Aupa care 1'am intrebat$ k Ati fost in contact cu niste interlocutori misteriosi, care pretindeau ca descind de pe o alta planetaU k Aoamne Aumne+euleN .ici pomenealaN inceputul nu era deloc promitator. (enuntand la orice reticente, 1'am intrebat de'a dreptul$ k .u ati fost cumva cautat la telefon de oameni cu anumite dificultati de pronuntie si cu o voce uniforma, absolut lipsita de intonatieU k .u, si nici nu intele6 la ce va referiti. )'am hotarat atunci sa risc. Totul sau nimic. k .otiunea de planeta patrata va spune cevaU k Aa... dar prefer sa nu vorbesc la telefon... @oarte politicos, dar si foarte ferm, dl Theodore T. PolD a refu+at sa continue convorbirea telefonica si mi'a cerut simplu sa'i scriu, preci+and ce stiam despre chestiunea respectiva. Cel mai bun lucru ar fi fost sa ma urc intr'un avion si sa ma due la Pittsbur6h, insa din nefericire mi:loacele mele financiare nu'mi in6aduiau asemenea extrava6ante. A trebuit deci sa'i urme+ sfatul si sa'i scriu, relatandu'i in mare tot ce stiam. imi spuneam ca asta era cea mai buna momeala pe care i'o puteam oferi. Theodore T. PolD mi'a raspuns foarte amabil, aratand ca povestea asta il facuse sa intre in le6atura cu oameni din cele patru colturi ale lumii, inclusiv din Japonia. ,nsa scrisoarea lui nu continea nici un fel de date precise si nu era 6reu sa'mi dau seama caomul ramasese neincre+ator. ,n anul urmator am avut oca+ia sa calatoresc din nou in America, la un con6res care se desfasura la -oston. ,'am dat telefon si el mi'a raspuns$ k Aa, am primit si a doua scrisoare de la dumneavoastra, cu toate intrebarile. Tonul mi'a placut foarte mult si de o suta de ori am amanat sa va raspund. Stiti, mi s'a spus ca un asemenea demers s'ar putea solda cu mari nenorociri... Sunt de+olat, va ro6 sa ma scu+ati. 9sa care paruse sa se intredeschida se inchidea acum brusc. Anii au trecut si PolD a murit. .u trebuie sa ne intri6e numarul cam mare de decese din povestea asta, deoarece faptele pomenite aici acopera o perioada de cincispre+ece ani in ceea ce ma priveste si de doua+eci si noua de ani cand e vorba de ansamblul contactului 9)); cu Spania. .imeni nu este etern. Ca+ul PolD dovedea ca implantarea 9)); este planetara. Ae altfel, 9)); nici nu se mai ascund. ,n afara de reteaua spaniola, exista altele, in Canada, S9A, 9niunea Sovietica, Australia, ,talia si Germania, ca sa nu le cite+ decat pe cele mai importante. Spaniolii nu aveau cu aceste retele straine decat contacte rare, oca+ionale si totdeauna in sens unic. QC.(S ' si6la pentru Centre .ational de (echerches ScientifiXues 7lCentral .ational de Cercetari Stiintifice8.

Declaratiile

arintelui Guerrero

Ain 1/3" si pana in 1/30, reteaua 9)); din Spania a functionat intr'un mod relativ discret. .umarul de contactati a crescut constant. ;rice persoana, sau aproape orice persoana care manifesta un viu interes pentru afacere, primea dupa reuniune textele. Totul evolua in sensul dorit de 9));. Contactatii citeau in cor niste serii interminabile de pa6ini cu totul ininteli6ibile care le revelau secretele hiperspatiului, evocau lo6ica tetravalenta lindependenta de limba:ul sau5, se refereau la un limba: bisincronic cu dubla codificare, ori la variatia vite+ei luminii in cursul -i6 -an6'ului. Afacerea ateri+arii de la San Jose de <aldeiras a fost pentru ei ca o lovitura de picior data intr'un musuroi. Am va+ut ca tocmai acest eveniment il determinase pe (afael @arriols sa se inte6re+e 6rupului. Sesma reactionase printr'un soi de respin6ere, refu+and sa se mai preocupe de acest subiect si intorcandu'se la linistitoarele lui activitati e+oterice. Aatorita in special lui Antonio (ibera, cercul initiatilor a crescut din ce in ce. S'a intamplat astfel ca si o fata bisericeasca, parintele Guerrero, sa intre in posesia unui numar oarecare de texte, din care unele se refereau la probleme pe care noi am putea sa le

calificam drept metafi+ice. Afacerea ateri+arii de la San Jose 1'a aruncat pe parintele Guerrero intr'un adevarat delir mistic. *l a scris o carte bi+ara, un amestec halucinant de citate din textele 9)); si de elucubratii proprii. in acelasi timp, parintele s'a aratat si foarte vorbaret, acordand interviuri, si a starnit o mare valva cu afirmatiile lui cum ca lun mic 6rup de extraterestri se afla in impre:urimile )adridului, intr'un refu6iu subteran. Toata aceasta a6itatie a cucernicului parinte a fost preluata de mai multe +iare. 9));, foarte nelinistiti de atata +arva, au anuntat ca in curand aveau sa paraseasca pentru un timp Spania, unde nu se mai simteau in si6uranta, plan6andu'se in acelasi timp de lipsa de serio+itate a corespondentilor lor.

Banda de ma&neto#on
.u trebuie sa ne mire faptul ca primul lucru la care s'au 6andit cei mai multi contactati, ca si diferite persoane intrate in posesia documentelor, a fost acela ca la mi:loc e o vasta manipulare aran:ata cu profesionalism de serviciile secrete ale unei mari puteri, cel mai probabil Statele 9nite, cu serviciul sau de specialitate, C,A. ; afacere misterioasa, in care fiecare il banuia pe fiecare. Cand am intrat eu in le6atura cu 56rupul de la )adrid5, acesta era format in principal din in6inerul de telecomunicatii Aomin6ue+ si doctorul A6uire. ,n6inerul <illa6rasa, om mai in varsta, se daduse de bunavoie la o parte. Aomin6ue+ a a:uns imediat la conclu+ia ca eu eram un a6ent al C,A si i'au trebuit vreo +ece ani ca sa'si scoata din cap ideea aceasta cara6hioasa. Textele 9)); se refereau adesea la tentative de infiltrare din partea serviciilor secrete straine. Adevarate sau false, aceste informatii nu erau lipsite de savoare. Astfel, 56rupul de la )adrid5 a primit intr'o +i o scrisoare prin care membrii sai erau averti+ati ca se aflau sub observatia unui a6ent C,A, un individ care vorbea cu usurinta limba spaniola si se posta adesea in apropierea locurilor lor de intalnire. Pe lan6a scrisoare, mai era si o fotocopie a le6itimatiei a6entului si preci+area numelui codificat al dosarului 9)); in fisierele C,A$ (ed Castle, 5Castelul (osu5. ,ndividul parca a intrat in pamant dintr'o data, in mod si6ur aceasta afacere 79));8 a dat de furca serviciilor secrete din multe tari. Aupa actiuni conduse de diferite 6rupuri private, Aepartamentul de Stat al S9A a fost obli6at sa 5declase+e5 un numar important de dosare privitoare la ;G.'uri. Aupa opinia publicistei )artine Castello, dosarul 9)); ar fi unui din putinele care au re+istat la aceste asalturi si ramane inca acoperit de valul secretului pe teritoriul american. ,n anul 1/31, un cetatean pe nume Aonis se deplasa la volanul masinii sale, noaptea, pe o sosea care ducea spre )adrid. Aupa propria sa declaratie,a va+ut dintr'o data o nava discoidala ase+ata pe mar6inea drumului. ;mul s'a oprit, 6andindu'se ca ar putea sa fie vorba de vreo pana, si s'a 6rabit sa'si ofere serviciile. Ean6a nava cu pricina statea un persona: cu infatisare cum nu se poate mai umana, desi imbracat ciudat, cu un combine+on de +bor foarte bine mulat pe corp. Cei doi s'au salutat si au intrat in vorba$ omul vorbea destul de bine limba spaniola. )arturie clara, credem noi, a unei intalniri de al treilea tip, cu tot corte6iul ei de absurditati. 5'Aar dumneata cine haiba mai estiU a intrebat Aonis. ' <in de pe alta planeta. 'Pai vad ca arati a om in carne si oase N 'Arat a om fiindca .$") om. Eocuitorii planetei de pe care vin eu au rapit niste pamanteni cu mult timp in urma si eu sunt unul din descendentii acelor pamanteni. 'Cum s'ar +ice, esti in captivitate la indivi+ii aia. .u te'ai 6andit ce'ar fi s'o ster6i si sa vii sa traiesti pe TerraU ' .ici vorbaN Cand vedem ce se petrece aici la voi, ne vine mai de6raba pofta sa ramanem acolo. 5

; povestire suprarealista. Cei doi isi iau ramas bun si Aonis a:un6e acasa, unde ii povesteste patania sotiei sale, aceasta o istoriseste vecinei s.a.m.d. ,n anii aceia o buna parte din Spania traia conectata la afacerea 9));. Presa relata constant intamplari si circulau documente si tot felul de +vonuri. Tema contactelor cu niste extraterestri facea parte, ca sa +ic asa, din viata cotidiana a locuitorilor )adridului. ;mul care traise aceasta aventura a primit intr'o +i un apel telefonic. ; voce foarte monotona, amintind de cea a lui Aonald ratoiul, i'a spus$ k .oi suntem interesati de ceea ce vi s'a intamplat. .e'ar face placere sa venim sa va vedem, ca sa ne povestiti totul mai amanuntit. S'a stabilit o intalnire si convorbirea s'a incheiat fara ca insul de la capatul celalalt al firului sa'si de+valuie identitatea. ,ntre timp, Aonis a intrat in le6atura cu 6rupul de la )adrid, unde relatarea lui a starnit un val de exclamatii$ k <ocea asta pe care o descrieti dumneavoastra seamana mult cu a oamenilor care ne telefonea+a cateodata si noua si pretind ca sunt 9));. Aaca nu vedeti nici un inconvenient, ne'ar face placere sa fim de fata la intalnire. ;mul a fost de acord si, in +iua preva+uta pentru intalnire, micul lui apartament din )adrid 6emea de oaspeti.

9mi tineau la indemana liste cu intrebari pe care voiau sa le puna extraterestrilor$ daca exista vreo solutie la teorema lui @ermat, daca or6anismul 6ainii este cu adevarat capabil sa opere+e transmutatia elementelor chimice, atunci cand pasarea beneficia+a de o alimentatie deficitaraQ s.a.m.d. Cercetarile lui Eouis Oervran asupra transmutatiei biolo6ice la ener6ii :oase au fost verificate si de cercetatorii :apone+i care au evidentiat ca celulele plantelor si animalelor au aceasta capacitate incredibila.Aceasta cunoastere mai aparein traditiile alchimice si in povesti si le6endele76aina cu oua de aur8 ;r6anismul uman pluricelular poate sa se foloseasca de aceasta de aceste capacitati uluitoare7siddhis8 ale celulelor doar daca reali+ea+a desavarsirea unificarii sau alinierii dintre parte si intre67daca se stabili+ea+a functionarea holo6rafica8 (afael @arriols era si el pre+ent, cu un ma6netofon care a prins foarte bine, fiindca a inre6istrat tot. -anda reali+ata atunci cuprinde o secventa din discutiile din apartamentul lui Aonis, se aude vocea lui povestind cum a decurs intalnirea, apoi suna telefonul. Ga+da ridica receptorul si +ice cu 6las sca+ut catre cei din incapere$ ' 5*i suntN 5 (afael a avut pre+enta de spirit sa lipeasca atunci pe receptor un microfon'ventu+a, ceea ce i'a permis sa obtina o inre6istrare destul de buna a scurtei comunicari care a urmat. Peste +ece ani, (ibera mi'a facut rost de o copie, pe care se afia mesa:ul extraterestrilor, numai cateva propo+itii scurte$ ' 5.o formulen pre6untas de sus hermanos reunidos en su domicilio. Suplicamos perdon, senor, suplicamos perdon. disconecto la communicacion.5QQ ,narmat cu banda primita de la (ibera, am facut ce facusem totdeauna in afacerea asta$ anali+a continutului. Ea 9niversitatea din Aix'en'Provence exista un excelent laborator de fonetica. )'am dus sa'1 vad pe prietenul meu Teston, care lucrea+a acolo, si 1'am ru6at sa faca o fono6rama a inre6istrarii respective, fara sa'i spun insa despre ce era vorba. Pentru el asta era o munca de rutina. @ono6rama este o inre6istrare 6rafica a vibratiilor sonore care cuprinde pe abscisa timpul iar pe ordonata frecventa. in fiecare moment sunetul este supus unei anali+e spectrale iar sectiunea verticala a documentului furni+ea+a componentele emisiei sonore in clipa respectiva. ' *iU Cum ti se pareU 'Chestia asta e recto tono. 'AdicaU '<ocea omeneasca e reali+ata intr'un tub destul de complex de coardele vocale. Aceasta cavitate se deformea+a mereu, asa ca frecventele emise de vocea unui om nu sunt niciodata constante. ,n fono6rama unei voci omenesti frecventele urca si coboara ca niste valuri. Aar aici... Teston era de parere ca pe banda adusa de mine frecventele erau prea constante ca sa poata fi vorba de o voce omeneasca naturala. k )ai curand e un sinteti+ator de voce sau o voce prelucrata cu a:utorul unui codificator de voce. k Putea fi vorba de sinteti+atoare si codificatoare de voce in 1/31U k .u, era prea devreme. .u este vorba aici de obtinerea unei conclu+ii oarecare, fiindca iata ca, o data in plus, umbland sa tra6 de un fir al acestei afaceri tentaculare, ma tre+eam si mai nelamurit decat inainte. QQ >;amenii stransi in locuinta dumneavoastra sa nu'si formule+e intrebarile. .e cerem scu+e, domnute, ne cerem scu+e, intrerupem convorbirea.? 7n.J.P.P8

Chiar daca am accepta ca niste persoane din serviciile secrete ar fi intrat in posesia unor astfel de dispo+itive, care putea sa fie ratiunea acestei operatiiU Totul era pentru mine ma6nific de absurd. Cativa ani mai tar+iu, niste documente au fost primite de spanioli. 9)); pomeneau despre or6anul lor fonator, a:uns la un 6rad malt de atrofiere. Sunetele nu fusesera de la inceput produse cu a:utorul cor+ilor vocale, ci cu al unor or6ane mai primitive. in cursul evolutiei, aceste or6ane s'au atrofiat pro6resiv si cei mai multi locuitori ai planetei lor sufereau, de la inceputul pubertatii, de un fel de sclero+a care'i facea practic incapabili sa emita sunete. @enomenul pare inrudit cu dificultatile de va+ care se intalnesc la noi, pe Terra. Cei mai multi oameni devin, la o anumita varsta, presbiti, din cau+a sclero+ei muschilor care actionea+a asupra cristalinului, iar unele popoare, ca :apone+ii, de exemplu, in lipsa pretioaselor lentile ale ochelarilor, ar trece prin mari dificultati. Aupa o lun6a perioada de nea:unsuri, populatia 9)); a re+olvat aceasta problema echipand indivi+ii, inca de la ovarsta tanara, inainte de manifestarea acestei atrofii, cu un implant care are functia de amplificator. Altfel spus, ei au inventat un codificator vocal. @acand acest lucru, nu au avut ideea de a spori spectral sonor sarac, care corespundea fono6ramei obtinute de Teston. inainte ca tehnolo6ia lor sa fie suficient de de+voltata pentra ca aceasta solutie sofisticata sa poata fi pusa in lucru, cei carora li se stin6ea vocea compensau aceasta

deficienta prin recur6erea la limba:ul 6estual, in 6enul vorbirii surdomutilor. Cand aceste solutii tehnolo6ice s' au impus, selectia naturala a incetat fara indoiala sa mai :oace vreun rol si acesti lasistati sau 5infirmi fonici5 au devenit din ce in ce mai numerosi. ,n +ilele noastre exista un numar crescand de boli de ori6ine 6enetica ce proliferea+a rapid fiindca farmacopeea si interventiile chirur6icale permit sa fie adusi la starea de a procrea indivi+i batrani care, in lipsa acestor panacee, si'ar fi 6asit de mult moartea. .u trebuie sa vedem in aceste opinii o atitudine de tip rasist. @iindca in fapt, prin ducerea la extrem a eu6eniei, un exemplar ca 4immler, care era miop ca o cartita, ar fi trebuit sa fie eliminat de la cea mai fra6eda varsta. ,n ciuda marii sale asemanari cu omul terestru, locuitorul 9)); mi:lociu, structurat dupa schema 5totul in cap5, pare sa fie destul de 6reoi. .i'1 putem ima6ina destul de descumpanit de ispravile unui :on6ler sau de o finala de campionat mondial de patina: artistic. Activitatea artistica pe planeta 9)); este practic inexistenta. Acolo mu+ica nu este cunoscuta. Absenta artelor plastice este :ustificata, foarte neconvin6ator, prin aparitia timpurie a tehnicilor foto6rafice. ,n schimb, deoarece simtul mirosului il au incomparabil mai de+voltat decat noi, locuitorii acestei planete iau parte, dupa cum ne incredintea+a rapoartele, la concerte de parfumuri, foarte apreciate. (afael @arriols are acasa o lor6a de parfumuri, reali+ata dupa datele din documente, cu surse de diferite mirosuri placute comandate cu a:utorul unei claviaturi care serveste si la reali+area acordurilor. Aratam mai inainte ca un locuitor al planetei 9)); traieste cu un mic dispo+itiv implantat in corp, un dispo+itiv care amplifica in buna masura ' dar fara sa le deforme+e ' sunetele slabe produse de o cavitate fonatoare sclero+ata. Aar dispo+itivul acesta nu foloseste intre6ul spectra sonor produs. @recventele inalte sunt codificate si emise sub forma de ultrasunete, care astfel ofera vorbitorului posibilitatea de a comanda prin voce, intr'un mod ori6inal si discret, toate aparatele obisnuite pe 9));, inclusiv cele de la bordul puternicelor nave inter stelare.

Ideolo&ia cu rin$a in documente

,deolo6ia este o problema centrala. ,ndiferent de identitatea autorilor textelor, ne intrebam ce contin acestea si ce mesa: poartaU *u personal refu+ sa cred in ipote+a unei farse studentesti. Am impresia ca exista totusi in aceste texte informatii stiintifice care nu sunt la indemana primului venit ' chiar daca informatiile acestea sunt diluate intr'o fra+eolo6ie plictisitoare la culme. Eucrul cel mai remarcabil este ca aceste informatii pot fi puse in practica si eu cred ca am adus o dovada in acest sens. Aincolo insa de continutul lor stiintific, care este tonul 6eneral al documentelor 9));U As spune ca in masa aceasta considerabila fac nota discordanta o serie de mesa: e carora li se poate atribui calificativul de e+oterice. 9)); practica un anumit rationalism. in pofida unui flux de informatii lent, siropos si morali+ator, textele nu sunt lipsite de o anumita coerenta 6lobala. 9nele informatii sunt extrem de precise, cantitative 7cu date numerice8. 9nele au putut fi verificate, altele nu. Adeseori textul ia aspectul unei note tehnice. .u descoperim nici cea mai slaba urma de umor iar ima6inile sunt extrem de rare. )etafora nu apare decat in mod exceptional. * interesant sa ne intoarcem, de exemplu, spre noianul de documente primite de Sesma si care se refera la viata de +i cu +i pe planeta 9));. *ste o lume prin excelenta totalitara, in care individul este subordonat societatii planetare careia ii apartine. Aeducem ca lumea aceasta a fost construita asa in mod deliberat, dupa secole de tulburari necontenite si conflicte pustiitoare.

,n momentul cand aceasta perioada deosebit de dramatica a istoriei planetei 9)); se sfarsea, societatea era dominata de... stiinta. ; tanara despot a convins toata populatia ca ea este creierul intelept al planetei 9));. 9n 6uru 7maestru spiritual8 la scara planetara, care prin teroare a sub:u6at si a adus sub deplina ascultare sute de milioane de suflete. @emeia 6uru si'a aro6at dreptul de viata si de moarte asupra tuturor locuitorilor si a aplicat acest principiu cu o ferocitate absoluta, cu a:utorul unei politii politice cu care patrula pe intre6 teritoriul unicului continent al planetei. Sporirea cunostintelor era pe atunci considerata un scop in sine. Savantii erau supusi la o munca istovitoare. *i nu erau niste privile6iati ai stiintei, ci sclavii ei. Aaca nu produceau re+ultate multumitoare, erau condamnati la moarte. *xperientele pe fiinte umane erau practicate in mod curent, pe scara lar6a. ,nainte de profundele mutatii intervenite m confi6uratia sa, lumea de pe 9)); semana cu cea pe care o visau na+istii. Toata populatia parea ca s'a lasat sub:u6ata de o fiinta unica. Apoi aceasta femeie despot a fost asasinata de una din servitoarele ei, cu a:utorul unui explo+iv. Populatia s'a napustit atunci asupra laboratoarelor si le'a distrus. ; mare parte din stiinta acumulata a fost pierduta, provocand o recesiune importanta si de durata in domeniul lstiintelor tari 7aplicative8. Ea incheierea acestui tablou apocaliptic, populatia 9)); ' tot dupa ce spun textele ' a inceput atunci sa investeasca intens in stiintele umaniste, in psiholo6ie si sociolo6ie, cautand o solutie 6lobala care sa impiedice reintoarcerea la asemenea excese. Prima idee care a aparut era aceea ca nu se poate a:un6e la modificarea

comportamentului uman pe parcursul unei sin6ure 6eneratii. Se pot decreta principii, dar structurile mentale ale indivi+ilor raman neschimbate, re+ultatul va fi nul si fara sanse de succes. Aceasta idee poate fi comparata cu esecul relativ al teoriilor revolutionare de pe planeta Terra si mai ales cu modul in care 6rupuri restranse de indivi+i a:un6 intotdeauna, dupa un timp, sa deturne+e un curent de idei 6eneroase in propriul lor profit. Eocuitorii planetei 9)); au procedat atunci intr'un mod neasteptat, i+oland o parte a populatiei, in marea ma:oritate copii, spre a 5cloci5 altfel aceasta noua 6enerate. in practica mistica se vorbeste despre materialism spiritual, adica despre o versiune distorsionata, e6ocentrica, a vietii spirituale .oi putem sa ne ilu+ionam cre+and ca ne de+voltam spiritual, cand de fapt utili+am tehnici spirituale pentru a ne intari e6o'ul nostru. Aceasta distorsiune fundamentala care ne fine in loc este evitata prin separare pro6resiva de e6o prin deconditionare si depro6ramare in conditiile suspendarii contactului sen+orial cu lumea fenomenala 7la acelasi efect a condus i+olarea sen+oriala in brain&ashin68. ; astfel de idee nu are nimic specific extraterestru. ; re6asim in toate sistemele totalitare, unde familia nu este considerate suficient de competenta pentru a i se incredinta educarea si indoctrinarea propriilor sale pro6enituri, in sistemul actual de pe 9));, dupa cum se afirma in texte, copiii sunt separati de familiile lor la varsta de treispre+ece ani si adaosul de educate necesar li se admistrea+a in centre speciali+ate. Parintii pot urmari evolutia copulor lor de la distanta, prin intermediui mi:loacelor video, dar acest sistem nu functionea+a decat intr'un sin6ur sens, astfel incat ei nu mai au posibilitatea de a'si influenta copiii. Aceasta este prima deschidere asupra sistemului social desens in documentele 9));. Sistemul acesta nu este niciodata pre+entat ca un model, ci s'ar putea spune ca dimpotriva. Autoni acestor rapoarte insista afirmand ca o solutie aplicata pe o planeta se poate dovedi impracticabila pe o alta. Adoua caracteristica a acestui sistem social se spri:ina pe o 6estiune total informati+ata, la scara intre6ii planete. Productia este in intre6ime controlata, inclusiv nastenle. Eocuitorii 9)); nici nu pot, de altfel, sa se impereche+e si sa procree+e luand ei sin6uri niste deci+ii atat de importante. Aceste operatii se ba+ea+a pe anali+e detaliate ale profilunlor psiholo6ice ale viitonlor partenen si pe studii de compatibilitate a acestora. Populatia de pe 9)); este de altfel limitata la doua miliarde de indivi+i iar nastenle sunt strict pro6ramate .evoile sunt asi6urate, fiecare lucrea+a. ,ndivi+ii sunt mult mai putin diversi decat pe Terra. Gama de posibilitati este mai in6usta. Pe scurt, aceasta planeta functionea+a ca un furnicar, adica asemeni unui 6i6antic or6anism viu. (eali+area individuala ramane posibila in interiorul unui cadru ri6uros si imuabil de norme ce nu pot fi incalcate. @ara indoiala ca pentru un pamantean o asemenea viata ar fi de nesuportat, dar ea pare sa convina acestor fiinte 9));, care nu arata un exces de ima6inatie. .otiunea de independent a devemt pentru ei un cuvant lipsit de sens. .imeni nu se poate plimba pe planeta lor fara ca centrul sa cunoasca exact coordonatele deplasarii sale. .u este masina cea care hotaraste, dar ea este cea care controlea+a si nimic nu'i scapa. Pentru a desavarsi un asemenea sistem a fost neaparata nevoie sa i se adau6e un sistem :uridic. Prime:dia submarina care iese la suprafata in orice re6im totalitar este aparitia paturii privile6iatilor partidul si nomenclatura. 9)); pretind ca au reusit sa ocoleasca aceasta prime:die prin evaluarea extrem de ri6uroasa a capacitatilor fiecarui individ, la nastere si mai apoi pe parcursul de+voltarii sale. Societatea ii ofera acestuia o serie de avanta:e, s'ar putea spune in natura. Acolo proprietatea personala ca si te+auri+area sunt necunoscute. Aceasta societate planetara furni+ea+a fiecarui om de pe planeta o retributie, care se calculea+a pornind de la ceea ce produce el efectiv. (etributia se stabileste prin raportul dintre ceea ce a produs si ceea ce arQ fi trebuit in mod normal sa produca, in functie de capacitatile sale. ,n masura in care mi:loacele de evaluare sunt exacte si aphcate corect, acest sistem 6arantea+a o :ustitie sociala care ar putea fi considerata implacabila.

Se admite existerlta unor ine6alitati psihosomatice intre indivi+i, dar s'a hotarat o data pentru totdeauna ca toti sunt e6ali si ca li se va aplica acelasi tratament daca isi vor indeplini partea ce corespunde evantaiului lor de capacitati psihosomatice. Acest lucru nu este incalcat niciodata de nimeni pentru ca este de neiertat. Sa ne ima6inam o u+ina care produce 6luco+a. 9n individ cu capacitati intelectuale limitate va fi folosit, fireste, ca muncitor necalificat. S'au facut toate eforturile posibile pentru a'i da acestuia niste cunostinte complexe, insa neuronii lui slabi nu i'au permis sa invete mare lucru. 9n altul, care din nastere are un creier mult mai dotat si care a urmat instruirea pe masura capacitatii sale, va conduce productia. Si iata ca amandoi au acelasi nivel de viataN .u'i nimic, isi va spune directorul, ma lipsesc de functie si ma fac muncitor manual. *roareN Ar pierde imediat si ceea ce avea N Sistemul 9)); furni+ea+a si un teren care da fiecarui individ posibilitatea de a se lasa in bratele leneviei sau de a munci ca dro6at al muncii 7ca un ventabil stahanovist8. Aar, dincolo de un anumit pra6 de delasare, inconfortul si de+avanta:ele re+ultate devin prea mari. Trandavia totala si para+itismul nu sunt tolerate pur si simplu. *xista desi6ur, si o anumita delincventa, cu toate ca aici documentele nu furni+ea+a nici un fel de cifre. Si pe 9)); exista oameni in stare de omoruri sau de alte nele6iuiri. Cand a:un6 aici, societatea ii ia in mod simbolic in posesie, ei incetand sa mai fie cetateni cu drepturi depline. Gratierile si iertarea pedepselor sunt

necunoscute. Acesti condamnati pe viata sunt folositi pe post de cobai umani, dar documentele se 6rabesc sa preci+e+e ca experientele care se fac pe ei nu le afectea+a cu nimic inte6ritatea fi+ica si mentala. Se mai mentionea+a in aceste documente un lucru care iti da fiori de 6heata, tocmai prin nepasarea cu care este relatat. ,n istoria planetei 9)); a aparut la un moment dat un 6rup de mutanti care, prin caracteristicile lor fi+iolo6ice, perturbau serios activitatea unei importante mase de locuitori. Cand aceasta afectiune a fost identificata si 5sarmanii bolnavi 5 au fost locali+ati, s'a aplicat imediat o solutie radicala si necrutatoare$ inde+irabilii au fost ucisi de la distanta cu a:utorul unui fascicol de microunde. @apta este infatisata ca o solutie benefica, eliberatoare si profilactica, a carei aplicare se impunea de la sine. in textele 9));, individul este pre+entat ca fiind total subordonat imperativelor totalitare, asa cum o celula a unui or6anism nu poate functiona de capul ei. Ae aici si denumirea data dosarului 9)); la C,A$ (ed Castle 75Castelul (osu58. .oi consideram ca 5)arii -lon+i5 79));8, de care *-* 75)icii Gri58 se tem, sunt aici tinta unei de+informari deliberate. Cei care poate se asteptau sa 6aseasca in aceste documente ceva care sa le aminteasca in vreun fel paradisul au fost din cale afara de de+ama6iti. @ara indoiala ca si pe 9)); natura este omnipre+enta iar fiinta umana traieste intr'o simbio+a indiscutabila cu ea. Suprafetele locuite de populatie sunt dispersate, lumile concentrationare inter+ise. Calitatea vietii a fost optimi+ata si nevoile esentiale ale indivi+ilor satisfacute din plin. .u la fel am putea spune si despre societatile noastre, care +ilnic etalea+a in:ustitia si actiunile coercitive si despotice. 9niversul 9)); pare sa aminteasca, prin anumite aspecte, lumea descrisa in cartea B#!2/ N/@ I'#l* de Aldous 4uxleI, aparuta in @ranta sub titlul Ee meilleur des mondes 75 Cea mai buna dintre lumi 58. Sa ne aducem aminte de principiul lui Sa @orderie$ 5 identitate inseamna stabilitate 5. Aar lumea lui 4uxleI era fara suflet. Acolo spleenul 7plictiseala, melancolia, proasta dispo+itie, an6oasa existentiala8 erau tratat cu un dro6 slab, soma. Eumea 9)); se pare ca se spri:ina pe niste conceptii cu caracter metafi+ic care vor fi evocate la timpul lor. Chiar daca aceste documente au o provenienta extraterestra, nimeni nu poate spune daca aceasta expunere istorica si aceasta stractura sociala sunt reale fiindca nu putem mer6e pe 9)); sa le verificam. ,ndiferent de identitatea automlui lor, aceste texte au cel putin meritul de a cuprinde o idee ori6inala, acel >feed'bacD? 7reactie inversa8 care asi6ura intr'o societate stabilitatea si echitatea. Aici, pe Terra, marxismul si'a demonstrat incapacitatea de facto de a aduce oamenilor fericirea promisa. Capitalismul nu poate nici el emite pretentii in aceasta directie, intrucat libera initiativa este poarta deschisa spre o multime de abu+uri. Societatile ba+ate pe do6me reli6ioase inte6riste nu sunt nici ele mai bune. Aaca uneori propun solutii care invita la altruism si limitea+a anumite excese, acestea Iehiculea+a in schimb alte fatete care in mod stramu sunt cu totul rmpotriva evolutiei si a pro6resului valorilor umane. Am putea spune ca principala lor deficienta o constituie sclero+a lor. incapacitatea lor de a evolua, aler6ia la evolutie si do6matismul lor funciar, care adeseori se dovedeste orb in fata celei mai evidente realitati.

Ra oartele cu

ri!ire la armament

,n documentele primite de Sesma se mentionau pro6resele alarmante ale populatiei de pe Terra in materie de mi:loace de distru6ere. Se arata explicit ca aceste pro6rese puteau conduce intr'o buna +i la reali+area unei arme apocaliptice, arma cu plasma, in stare sa pustiasca o intrea6a planeta si sa suprime absolut orice forma de viata. Aceleasi texte mai spuneau ca pe 9)); s'a receptionat un mesa: radio emis de pe o planeta aflata la o distanta de doua mii de ani'lumina de sistemul lor, dar ca niste conditii extrem de favorabile ale lpluricosmosului, care se afla la ba+a conceptiei lor cosmolo6ice, le'ar fi permis sa vi+ite+e acea planeta facand o calatorie care necesitase numai doi ani. .umai ca atunci cand au a:uns la fata locului, au dat de o cu totul alta stare de lucruri$ intre timp, populatia planetei pur si simplu se autodistrusese cu a:utorul acestor arme teribile, iar solul era complet vitrificat. ,n 1/02, in mainile destinatarilor spanioli au a:uns noi rapoarte in le6atura cu aceasta amenintare. Eamuririle, de data aceasta mult mai precise, se refereau la ceea ce noi am numit dupa un timp sisteme cu ener6ie diri:ata. ,n acea perioada, raporturile mele cu revista Science et vie si cu redactorul sef al acesteia, Philippe Cousin, erau inca excelente. ,n 1/03 Cousin mi'a propus sa fac o calatorie prin Statele 9nite, cu oca+ia bicentenarului (a+boiului de ,ndependenta.

,tinerariul urma sa fie stabilit de mine, asa ca m'am hotarat sa vi+ite+ laboratoarele care corespundeau mult cu proiectele descrise in documentele 9));, adica in primul rand celebrul EEE 7L!@#/"-/ L%2/#'('#/ L!3'#!)'#O8, unde s'a studiat bomba 4 amencana, si laboratorI Sandia din .e&')exico. Si ceea ce am descoperit acolo m'a incremenit 7m'a amutit8. Cum a facut un cercetator al C.(S ca sa aiba acces la asemenea proiecte pe parcursul unei calatorii asa de scurteU Aesi6ur ca sansa a :ucat un rol important. Ea ,nstitutul de mecanica fluidelor din )arsilia cunoscusem un om de stiinta pe nume Alstrom care prin ami 3!, cat statuse in @ranta, reali+ase primele lasere cu 6a+ obtinute in laboratoarele de la noi. E'am intalnit acum la Eivermore si s'a bucurat mult va+andu'ma. Conducea proiectul >Shiva?. ,n primavara lui 1/03, la EEE functiona o instalatie numita Janus, care folosea doua foarte puteraice instalatii laser cu neodim. @ata de ceea ce stiam noi in momentul respectiv, in *uropa, despre asa ceva, acestea doua erau niste adevarati monstri, care se lafaiau pe mai bine de o suta de metri, ase+ati in paralel intr'o hala imensa, iar radiatiile emise de ele se concentrau asupra unei tinte formata dintr'o bila de sticla umpluta cu hidro6en. al carei diametru era de domeniul fractiunilor de milimetru. Acolo am au+it pentru prima oara in viata mea cuvantul tera&att. in 6receste, tera inseamna lmonstru. @iecare din cele doua lasere ale lui Janus de+volta cate o putere de un tera&att, adica de un milion de me6a&ati. Pentru mine, o asemenea putere era de neinchipuit. *ra puterea a o mie de centrale nucleare functionand simultan, si era o marime comparabila cu intrea6a cantitate de ener6ie electricaprodusa la scara intre6ii planete in acelasi interval de timp. Si toata aceasta ener6ie era concentrata pe o tinta minuscula. *ner6ia se acumula pe o suprafata speciala, care intra explo+iv in expansrane simultan catre exteriorul si catre interiorul obiectului, ceea ce conducea pe moment la reali+area unei fantastice comprimari a continutului tintei. 4idro6enul lichid, considerat in mod obisnuit ca incompresibil, devenea de o mie de ori mai dens iar presiunea sa urea la un milion de atmosfere. ,'am spus imediat lui Alstrom$ k Prin urmare, sunteti pe cale de a incerca reconstituirea unei supernove m laboratorU k *xact. intr'o stea de tipul unei supernove, invelisul 6a+os explodea+a, din cau+a fu+iunii heliului, si intra in expansiune. Cea mai mare parte a acestei mase se dispersea+a in cele patru directii ale spatiului, dar partea centrala este comprimata. Aupa opinia cvasiunanim acceptata de oanienii de stiinta, ea se transmuta fie intr'o stea neutronica, fie intr'o 56aura nea6ra 5. -ineinteles, Janus era departe de a fi in stare sa cree+e conditiile necesare initierii unei reactii de fu+iune in lant. Alstrom lucra de:a la Shiva un proiect care cuprindea " de lasere de cate un tera&att fiecare si mi'a aratat si cladirea, care era de:a in constructie. )a intreb de ce mi'a aratat toate asteaU .u'mi pot da seama, dar lucrul acesta se intampla curent in S9A$ intr'un domeniu oarecare se mentine secretul cel mai strict, apoi intr' o +i cineva ii deschide primului venit usa, spunandu'i$ 5uita'te5. Sau altcineva incepe sa'si dea drumul la 6uraN ,mi amintesc ca dupa aceasta vi+ita am luat micul de:un cu un in6iner france+ de la Comisariatul france+ pentru ener6ie atomica, care se afla de un an intr'un sta6iu la Eivermore si care mi'a declarat$ k Am au+it si eu vorbindu'se ca ar exista un proiect de 6enul asta, dar nu intele6 cum de te'au lasat sa ve+i toate chestiile alea. *u n'am avut niciodata acces in acel sector.

Cea de'a doua parte a calatoriei mele m'a purtat pe la laboratoarele Sandia, in apropiere de AlbuXuerXue, in statul .e& )exico, si am fost primit acolo de Gerald Ronas, responsabilul proiectului de fu+iune cu fascicule de electroni. Si iarasi o lume cu totul noua mi s'a deschis in fata ochilor. ,n instalatiile laser, cercetatorii inma6a+inau ener6ie luminoasa in enorme blocuri de sticla dopata sau impurificata cu mici cantitati de neodim. in instalatia de la Sandia se acumula ener6ie electrica in niste sisteme de condensatori care se descarcau in timpi extrem de scurti. Cele #3 de elemente, distribuite ca spitele unei roti, focali+au asupra 5 axului 5 o putere de #! de tera&ati, pe un volum ceva mai mare decat al bilei de sticla de la Eivermore, dar tot extraordinar de mic daca ne raportam la o asemenea putere. *ra, dupa expresia lui Ronas, un volum 5cat un ou de porumbel 5.Q k Avem dificultati cu focali+area, spunea el. @asciculele noastre de electroni au tendinta sa se instabili+e+e cand a:un6 la suprafata tintei. Aar speram sa putem remedia rapid nea:unsul asta. *ra clar ca cercetatorii americani ' si, dupa opinia lui Ronas, si rusii ' erau pe care sa reali+e+e niste instalatii noi al caror efect ar fi fost concentrarea unor ener6ii fabuloase in volume din ce in ce mai mici. ;ri, ce este o densitate volumica a ener6iei U *ste pur si simplu o presiune QQ. Scrisorile 9)); vorbeau explicit de aceasta cursa catre presiunile foarte inalte, care sunt susceptibile sa produca modifican importante in starea materiei, pana la punctul in care aceasta este transformata in... antimaterie. *ra indicata in texte si presiunea critica$ o suta de milioane de atmosfere. Aceste conditii de

hiperpresiune, mentionau documentele, fusesera de:a atinse de numeroase ori in conditii de laborator, dar pentru intervale de timp foarte scurte. Pentru reali+area procesului de inversiune, ar fi trebuit ca presiunea sa fie mentinuta pe o durata suficienta, care insa nu mai era preci+ata. Sistemul de la Eivermore atin6ea rapid presiuni de un milion de atmosfere. Cat timp va mai fi necesar pentru obtinerea acestor conditii extremeU Gece aniU Poate cincispre+eceU .'as fi putut face nici o preci+are, dar era limpede ca 6heata se sparsese si ca ceva era in curs, ceva care putea chiar sa depaseasca mult asteptanle cercetatonlor, adica fu+iunea termonucleara. Ain punctul nostru de vedere, diferenta dintre bine si rau este in primul rand cantitativa 7in exces, tot ce este bun devine automat rau8. .e referim la faptul ca aceasta competitie pentru presiuni foarte inalte 7de comprimare sau de concentrare a materiei si a ener6iei8 nu vi+ea+a numai reali+area unor arme noi dupa cum ar fi afirmat 9));, ci si obtinerea unor metamateriale care, ca si starile alotropice 7ca in ca+ul diamantului si al 6rafitului, doua stari diferite ale aceluiasi element chimic, carbonul8, au aceeasi compo+itie chimica dar pre+inta deosebiri remarcabile sub aspectul proprietatilor fi+ice$ supraconductie electrica, termica si pentru unde mecanice la temperatura ambianta de pe Terra, punct de topire ridicat 71" !!!nC8, exceptionala re+istenta mecanica la impact pierderea masei sau a cupla:ului cu campul 6ravitational etc. (omanii sunt in aceasta directie deschi+atori de drumuri prin prof Grosu si 4enri Coanda. ,n introducerea la Ro6a Sutra am relatat una dintre intalnirile cu 4enri Coanda, in care acesta mi'a cerut sa descopar noi solutii si mi:loace de obtinere a presiumlor inalte, in doua scopuri$ sa descopar cum fac descoperiri 7devenind martor constient al procesului de descoperire8 si sa descopar corelatia dintre calea exterioara 7tehnolo6ica si stiintifica8 si cea interioara 7de centrare din Ro6a'Sutra8 care se refera amandoua la concentrare, focali+are si locali+are ener6etica. ,n ce masura se putea dovedi important lucrul acestaU Aaca cineva, prin 5inversarea particulelor5 sub efectul unei presiuni imense mentinute un timp suficient, ar a:un6e sa sinteti+e+e direct antimatena, de6a:area de ener6ie ar urma sa fie de +ece mii de ori mai puternica decat ener6ia obtinuta prin fu+iunea termonucleara, pentru aceleasi mase puse in :oc. Asta ar fi ceva intr'adevar apocaliptic. ,mi amintesc cu mare preci+ie ceasurile petrecute cu Ronas la Sandia. *l mi'a descris ceva mai tar+iu ceea ce avea sa se numeasca ulterior 5ra+boiul stelelor5. Ronas :on6la pur si simplu cu cantitati fabuloase de ener6ii, vorbea de ra+e uci6atoare si de fascicule de particule in stare sa loveasca tinte de dimensiuni infime, ca de exemplu varfunle unor rachete Cu incarcaturi nucleare aflate la mii de Dilometri distanta. Si toate acestea se petreceau in 1/03N Ea intoarcerea in @ranta, am scris pe nerasuflate un articol in care re+umam tot ce va+usem si au+isem in timpul acestei calatorii. E'am convins pana si pe Alstrom sa'mi incredinte+e niste excelente foto6rafii in culori ale laserelor de la Eivermore. Ea redactia revistei Science et vie, redactorul sef nu m'a cre+ut o clipa si a cerut rescrierea articolului meu de catre un :urnalist din echipa lui. Cat despre foto6rafii, acestea nu se stie pe unde s'au ratacit.
QPrima descriere amanuntita a unui asemenea dispo+itiv avea sa apara in presa de specialitate abia peste sase ani. <edeti, de exemplu, articolul lui Gerald Ronas publicat in 5P'$# l! S-%/"-/5 din 12 ianuarie 1/0/ traducere din Scientific American. QQ .e'am deprins sa consideram o presiune ca fiind masura unei forte 7exprimata in ne&toni8 pe unitatea de suprafata exprimata in metri patrati. Aar dimensional, raportul dintre forta si suprafata, amplificat la numarator si la numitor cu lun6imea 7in metri8, devine o densitate a ener6iei pe unitatea de volum 7forta inmultita cu deplasarea indica 5lucrul mecanic5 sau ener6ia si se masoara in :ouli8. 7n.J.P.P8

Vladimir Ale-$andro!
Am cunoscut un rus, <ladimir AleDsandrov, cu care, in timpul unei sederi ceva mai indelun6ate a lui in @ranta, am a:uns la le6aturi ba+ate pe o sincera afectiune. Corespondasem episodic cu el si cu alti cercetatori rusi, ca de exemplu vechiul meu prieten <ladimir Golubev, specialist in laseri si vechi colaborator al lui *. <eliDovQ 9neori ne intalneam la cate un con6res si discutam relativ liber. ,n 1/1# am avut oca+ia sa fac o calatorie la )oscova, ca sa particip la al <,,,'lea Con6res ,nternational de )a6netohidrodinamica, si am pre+entat doua comunicari care au fost acceptate 7ambele reproduse in anexa stiintifica a lucrarii de fata8. 9na din ele descria acceleratorul lateral )4A construit de :apone+i, pre+entat si in numarul pe luna aprilie 1//1 al revistei Science et vie.,i scrisesem lui AleDsandrov cu suficient de mult timp inainte pentru a putea fi si6ur ca va primi corespondenta mea. E'am +arit in cea de'a doua +i a lucrarilor in apropierea intrarii in sala de conferinte. .e' am indepartat impreuna si am 6asit un loc suficient de discret pentru a discuta. ,mi amintesc ca stateam ase+ati pe o banca intr'un fel de 6alerie de trecere, in fata unui hol lar6 in care trona statuia unui cocos de bron+, inalta de peste un metru. Cocotat in varful unei coloane, cocosul acesta isi departa aripile de fiecare data cand rasunau bataile 6on6ului, care anunta inceputul si starsitul pau+ei, iar penele lui metalice intrau in vibratie. AleDsandrov era specialist in meteorolo6ie si in mecanica fluidelor. Ae mai multi ani se interesa de efectele posibile asupra atmosferei terestre , ale declansarii unui ra+boi nuclear. Se implineau decenii de cand se faceau explo+ii experimentale ale unor asemenea arme monstruoaseQQ si nimeni nu fusese preocupat, inaintea lui, de posibilele consecinte ale unor explo+ii simultane a mii de incarcaturi nucleare asupra emisferei de nord.

-ombele care ar fi explodat in apropierea solului sau in sol 7adica ma:oritatea in ca+ul unui atac termonuclear, fiindca tintele prioritare sunt, in asemenea ca+uri, silo+urile subterane de rachete8 ar fi creat in punctul de impact pulberi de o extrema finete, cu diametre de ordinul micronilor. Caldura imensa care domneste in fiecare 5bila de foc5, dupa emisia unei puternice unde de soc, si a unei radiatii care anihilea+a orice forma de viata, ar fi provocat un 6i6antic 6ol de aer care ar fi aspirat acest material pulverulent la o foarte inalta altitudine, in stratosfera, asa cum s'a intamplat si in ca+ul tuturor explo+iilor trecute. Aata fiind finetea acestor particule, ele nu ar fi putut sa cada pe sol decat dupa un timp foarte indelun6at, intre sase si optspre+ece luni, dupa cum s'a constatat de:a in experientele intreprinse pana acum. AleDsandrov pornise de la evaluarea cantitatilor de praf, pe care 1'ar fi putut imprastia in atmosfera inalta un atac echivalent cu mai multe mii de me6atone si a calculat, cu a:utorul calculatorului -*S)'3 al Centrului de calcul din )oscova, consecintele acestui fenomen. Peste un an si :umatate de la intrevederea noastra avea sa fie difu+at un film produs in Statele 9nite, care, pentru scurt timp, avea sa atra6a atentia publicului asupra acestui 6en de probleme. @ilmul se intitula The AaI After 75Giua de dupa58 si cei care 1'au va+ut isi amintesc fara indoiala de niste ima6ini cutremuratoare repre+entand un oras prefacut intr'un morman de ruine ine6rite, de 6rupuri de oameni insan6erati si cu privirile ratacite si mai ales de un fel de 5+apada5 radioactiva ca+and din cer. ,nsa toate acestea erau de fapt nesemnificative in raport cu realitatea pe care o descria <ladimir si care speram sa nu ne fie niciodata impusa noua. *l calculase ca stratul de pulbere marunta avea sa acopere practic lumina soarelui. ,n primele +ile, lumina care ar fi a:uns la sol ar fi fost micsorata de patru sute de ori, astfel incat primul spectacol al unei re6iuni lovite de un atac nuclear ar fi fost acela al unei nopti totale, o noapte nucleara. Aproape la fel s'a intamplat in Ou&eit dupa incendierea puturilor de petrol in timpul ra+boiului din Golf$ cand vantul aducea spre ei fumul acestor incendii, oamenii se tre+eau in mi:locul unei asemenea intunecimi, incat in mie+ul +ilei erau siliti sa aprinda lumina, fie si numai ca sa vada cat e ceasul. Calculele lui AleDsandrov aratau ca doua saptamani ar fi fost suficiente pentru ca stratul acesta de pulbere sa acopere in intre6ime emisfera nordica a planetei noastre. @enomenul ar provoca si o intensa scadere a temperaturilor, in medie cu 12nC. Q*. <eliDov a fost mult timp un persona: cu mare 6reutate in aparatul de stat sovietic. ;cupandu'se, la inceputurile carierei sale stiintifice de studiul fu+iunii, a fost unul din specialistii care s'au distins in domeniul ma6netohidrodinamicii, a:un6and vicepresedinte al Acadeimei de Stiinte de la )oscova i s'au incredintat spre coordonare proiecte importante din domeniul militar, in special 5ra+boiul stelelor5, asa cum era acesta conceput in vi+iunea Oremlinului. Si iata un lucru care numai la rusi se poate vedea$ <eliDov era, la un moment dat, unul din cei mai valorosi asistenti ai lui )ihail Gorbaciov in materie de... de+armare nuclearaN QQPana de curand s'a cre+ut ca puterea bombelor termonucleare experimentate de rusi pe teritoriul lor s'a limitat la ! sau 3! de me6atone. Aar Saharov a aratat in memoriile sale ca mai multe incercari care s'au efectuat sub conducerea sa corespundeau unor bombe de 1!! me6atone, ceea ce este pur si simplu inspaimantator daca ne 6andim ca aceasta putere este de opt+eci de mii de ori mai mare decat a bombei de la 4iroshima. Ae remarcat ca in aceasta experienta nucleara bomba 7tot dupa preci+anle lui Saharov8 fusese lansata dintr'un avion, de unde conclu+ia ca era perfect operationala si mai ales ca putea fi usor adaptata la o racheta. 7n. J.@.@.8

Chiar facand abstractie de pierderile materiale si umane uriase pricinuite de atacul respectiv, ca si de consecintele biolo6ice ale caderilor radioactive, lipsa luminii solare ar fi provocat ea sin6ura pieirea inevitabila a intre6ii ve6etatii, ceea ce inseamna distru6erea tuturor recoltelor. Eumina n'ar incepe sa licareasca din nou decat la capatul unor lun6i luni de asteptare, revenind treptat la stralucirea ei normala abia dupa recaderea pe sol a intre6ii cantitati de pulberi pre+ente in stratosfera. ' Aar bine, am spus eu, hai sa ne ima6inam si un conflict de proportii mai mici, unul care sa an6a:e+e, sa +icem, numai cateva sute de me6atone. ' *xclus, s'a impotrivit el. 9n atac nu poate fi decat masiv. Ae fapt tinta prioritara este repre+entata de silo+urile de rachete cu incarcatura nucleara ale adversarului. Trebuie ca ele sa fie distruse pentru a anihila orice riposta. Cat despre cel care primeste un asemenea atac, el nu poate sa raspunda decat tra6and toata munitia dintr'o data si asta chiar inainte de a fi lovit, din clipa in care salva de rachete ale adversarului a fost detectata de radarele cu bataie lun6a. ' Ae ce nu'si re+erva ceva din puteri si pentru a doua lovituraUQ '.u, nici asta nu se poate. @iindca in momentul cand rachetele si'au atins tinta, asta provoaca lansarea in atmosfera, pe lan6a norii de praf, si a unor resturi, care pot a:un6e la mai multe +eci de Dilo6rame fiecare. Ar fi atunci de'a dreptul imposibil sa lanse+i niste rachete printr'un astfel de nor de resturi. ' Aaca intele6 eu bine, pentru neutrali+area adversarului ar fi nevoie ori sa'i distru6i efectiv silo+urile, ori sa'i

'

impiedici functionarea rachetelor acoperindu'ti teritoriul cu o plasa impenetrabila, cel putin pe o anumita durata. ' Aa, in linii mari cam asta ar fi. Ae altfel, in calculele mele am incercat sa tin cont si de poluarea datorata incendierii instantanee a padurilor si a +onelor urbane, din cau+a explo+iilor. (e+ultatele sunt complet nebunesti. in stratosfera praful ar intercepta ma:oritatea radiatiilor solare si in straturile :oase si mi:locii, pe la altitudinea de "!!! de metri, fumul ar capta toata ener6ia ramasa. Atmosfera ar deveni astfel rece dedesubt si calda deasupra, adica superstabila.QQ ,ntele6. Acest aer cald ar absorbi toata umiditatea solului, ca intr'o incapere incal+ita prin plafon. ' )asa oceanica va limita local scaderea temperaturii, dar asta duce la crearea unor diferente foarte mari de presiune in +onele de coasta. S'ar produce niste cicloane de o forta, pe care noi nici macar nu ne'o putem ima6ina. AleDsandrov mi'a dat atunci si articolul pe care tocmai il publicase, in colaborare cu cole6ul sau StenchiDov, intr'un buletin al Academiei de Stiinte din )oscova. )'a ru6at ca la intoarcerea mea in @ranta sa incerc sa fac cunoscute conclu+iile lui. )arturisesc ca eu m'am straduit, dar si aici m'am i+bit de acelasi scepticism dintotdeauna al publicistilor. A trebuit sa astept o :umatate de an pentru ca revista Ea (echerche sa se hotarasca sa'mi publice un articol intitulat 5A"$l */ *$1!<, in care comentam lucrarile celor doi cole6i rusi. Conversatia a continuat cu trecerea in revista a mai multor proiecte de armament, derivate din cele nucleare, pe care AleDsandrov le cunostea$ arma *)P, adica efectuarea unei explo+ii cu o incarcatura nucleara importanta in atmosfera inalta, ceea ce crea un impuls si o furtuna electroma6netica extrem de intensa, in stare sa distru6a la sol toate instalatiile electrice si electronice ale inamicului= bombe termonucleare echivalente obu+elor, fara incarcatura explo+iva 7arme cu neutroni8= dispo+itive de focali+are electroma6netica s.a.m.d. AleDsandrov cunostea varianta ruseasca a 5ra+boiului stelelor5. )ai era totusi si altceva. ,n domeniul experientelor termonucleare subterane incepea sa'si faca aparitia un soi de monstru.QQQ Q Ceea ce se numeste o strate6ie de raspuns la atac, elaborata in S9A de catre Gar&in. ,n ca+ul unui presupus atac asupra S9A, trebuie trasa toata salva de rachete pre+ente pe teritoriul american in cele minute care urmea+a detectiei, prin satelitii de observatie, a lansarilor de rachete de pe submarinele rusesti situate la cateva sute de Dilometri de coasta. 7n.J.P.P8 QQ,n impre:urari normale, atmosfera terestra permite trecerea radiatiilor solare si atunci solul este incal+it in timpul +ilei. Straturile de :os ale atmosferei, supraincal+ite, tind sa se ridice, producand astfel curenti ascendenti, fenomen bine cunoscut amatorilor de deltaplanorism. ,ntr'o atmosfera superstabila, care corespunde situatiei inverse, convectia naturala incetea+a. 7n.J.P.P8 QQQ ,n operele stiintifice ale lui Andrei Saharov se vede 7pa6. 28 ca el a cunoscut aceste explo+ii subterane, ba+ate pe explo+ii de o putere de ordinul me6atonelor. Asocierea bombei cu un sistem de tip betatron a condus la obtinerea unor campuri ma6netice, care atin6eau fabuloasa valoare de 2!!! de tesla 7pa6. 208, corespun+atoare unor presiuni de o suta de milioane de atmosfere. Saharov este de asemenea si parintele ma6netohidrodinamicii sovietice. 7pp. 1#'3#8

,n Spania se primise de la expeditionarii 9)); o scrisoare in care erau de+valuite re+ultatele foarte avansate ale americanilor in acest domeniu. Proiectul purta numele codificat de A)P #". Se parea ca americanii reali+asera, in conditiile unei fantastice compresii create cu a:utorul explo+ivilor termonucleari si al unui sistem de autoconfinare ma6neticaQ, primele rabufniri ale antimateriei. Scrisoarea mai mentiona ca rusii se aflau si ei pe acelasi drum, intampinand insa mari dificultati din cau+a nivelului mai sca+ut al cunostintelor lor din domeniul supraconductiei. AleDsandrov mi'a marturisit ca cercetarile lui i'au facut pe alti cercetatori rusi, implicati in cercetari ultrasecrete, le6ate tot de arme ba+ate pe antimaterie, sa'i trimita anumite confidente anonime. 9nii din ei, disperati de monstruo+itatea acestor proiecte la care a:unsesera complici fara voia lor, voisera sa' si mai descarce in felul acesta constiinteleQQ. k *u stiu, mi'a spus AleDsandrov, lucruri inima6inabile, pe care nu indra+nesc nici macar sa le pronunt. ,n raportul 9));, amintit mai inainte, se dadea vina in mod e6al pe ambele superputeri. Aetaliile furni+ate de aceasta scrisoare erau cat se poate de precise. Se afirma, de pilda, ca in operatiunile militare din Af6anistan rusii facusera u+ de un 6a+ capabil sa distru6a celulele nervoase ale oamenilor, fara sa lase urme detectabile. Ea randul lor, americanii pre6atisera si ei, in anumite tabere speciali+ate, un 6rup de patru sute de tortionari sud'americani, care fusesera instruiti sa utili+e+e un produs numit turbocurarina, care provoca dureri atroce fara sa lase in corp nici cea mai slaba urma.

Conclu+ia lui AleDsandrov$ <C#/* -! '!(/"%% .$") -$ !*/2!#!) "/3$"%K< *l mi'a marturisit proiectul lui$ sa se lanse+e intr'un fel de cruciada pentru a averti+a popoarele de riscurile infernale pe care le repre+inta pentru intrea6a umanitate amenintarea armelor de orice natura. *l chiar a intreprins oarecare demersuri in aceasta directie, dar a fost asasinat la )adrid in 1/12, disparitia sa tra6ica fiind tratata cu o indiferenta revoltatoare. 9nele +iare chiar au incercat sa'1 discredite+e, afirmand ca bause peste masura in +iua dispantiei sale. .umai ca AleDsandrov nu bea. Se poate insa sa fi fost dro6at. Am incercat sa aflu ceva mai mult despre aceasta afacere si am intrat in le6atura cu cativa din prietenii pe care ii avea dincoace de cortina de fier. ,nformatiile cele mai importante le'am aflat insa din alta parte, anume de la Gon+ales )ata, +iarist la A-)$/l si vechi membru al serviciilor secrete spaniole. Ae la el am aflat ca AleDsandrov fusese pur si simplu rapit din fata hotelului in care locuia, dupa ce se intunecase. ,ncercase sa opuna re+istenta. dar a6resorii 1'au lovit cu salbaticie. .iste prostituate fusesera martore ale scenei iar urmele de san6e ramasesera pe asfalt, dupa ce automobilul plecase, luand corpul sau fara viata )ata preci+a ca un membru al serviciilor secrete spaniole ar fi incercat sa afle mai mult despre aceasta afacere si ca fusese omorat in bataie intr'un parDin6. ' Credeti'ma, nu va apropiati de o asemenea afacere. <oi sunteti amatori. Aici sunt interese importante, iar oamenii care au comis aceasta crima isi cunosc meseria...

NC'"0%"!#/! (!,"/)%-! a fost evocata intr'o nota anterioara si se refera la 5retinerea unui fluid7lichid= 6a+= plasma8 intr'un camp ma6netic, fara ca acesta sa atra6a peretii recipientului5. *ste vorba de un proces de implo+ie cu autoretinerea fluidului plasmatic in campurile create, utili+and anumite 6eometrii si componente. Bnota A)M QQ Savantii se vad adeseori pusi in situatii in care 5cedea+a5 . ,n definitiv nu sunt nici ei decat niste fiinte omenesti. ,n noiembrie 1/12 fi+icianul Gospner care lucra in domeniul inaltelor ener6ii, a fost martorul deturnarii acceleratorului de particule de la C*(. BCentrul *uropean de Cercetari .ucleareM pentru fabricarea unor mici cantitati de antimaterie in scopuri militare. ,mbolnavindu'se brasc de cancer, el a avut mustrari de constiinta si a de+valuit intr'un articol aparut in revista L! R/-&/#-&/ ca exista o posibilitate de a stoca antimateria astfel creata sub forma de antihidro6en in niste cristale in modul cel mai simplu cu putinta$ antielectronul se anihilea+a cu un electron al cristalului iar antiprotonul, ne6ativ, devine captiv intr'o incinta electrostatica. Ain acest moment, conceptul de arma cu antimaterie a prins contur. Asta+i, aceste preocupari par sa fi ca+ut in mtare, in fata efortului 6eneral intreprins in directia de+armarii nucleare.

Fenomenul de"armarii nucleare

,n lunile care au urmat, Oremlinul si'a intensificat demersurile in directia de+armarii. )ulti isi amintesc fara indoiala de primirea de catre 5Aoamna de @ier5, )ar6aret Thatcher, a ministrului rus de externe, care voia sa'i ceara concursul in scopul de a'i convin6e pe americani sa dea inapoi, inainte de a fi prea tar+iu. Pe la mi:locul anilor 1!, scrisorile 9)); se refereau neincetat la aceasta situatie de tensiune extrema.Q Se poate face o dubla lectura a evenimentelor. Ae pilda, chiar in perioada cand a sosit scrisoarea ce facea referire la faimosul proiect asupra antimateriei ASP #", presedintele (ea6an a scapat o fra+a destul de curioasa, nestiind ca vorbeste in ra+a unui microfon, pe care tehnicienii tocmai se straduiau sa'1 re6le+e$ ' <T'-(!% !( ./("!) ' -'"2/")%/ 1#%2%"* $" 1#'%/-) */ 3'(3!, -!#/ "/ 2! 1/#(%)/ .! .)/#,/( ' *!)! 1/")#$ )')*/!$"! U"%$"/! S'2%/)%-! */ 1/ &!#)!. B'(3!#*!(/")$l 1'!)/ %"-/1/ %" -%"-% (%"$)/<. Cu si6uranta ca fra+a aceasta nu e tocmai cel mai potrivit exemplu, insa poate fi revelatoare. .u se poate +ice despre cursa inarmarilor ca ar fi fost, in *st, ca si in <est, un fapt pur politic. Aupa raceala de dupa ra+boi, ea a fost mereu un fenomen de paranoia, dublat de o afacere in stil mare. Grupurile de interese militare si industriale sunt simultan lacome, oarbe si surde. Cercetatorii sunt total deconectati de realitati. Saharov explica limpede acest lucru cand denunta autonomia crescanda pe care o capatau fata de puterea politica 5instalatiile5 '

nume de cod al complexelor militaro'industriale si al poli6onului de experimentare a armelor nucleare sovietice. Ain 1/0/, aceasta stare de lucruri era perfect anali+ata in textele 9));, si nu puteam sa nu ne simtim in6ri:orati. Gorbaciov a intensificat, unilateral, spectaculoase operatiuni de de+armare. *l a ordonat in6hetarea experientelor subterane cu scopul de a'i incita pe americani sa faca la fel. Tocmai acolo crestea monstrul, care ameninta cu devorarea planetei. Aaca e sa dam cre+are textelor sosite in Spania, iata cam cum se puteau pre+enta efectele unei larme cu plasma$ ; bomba este, mai inainte de orice, o depo+itare 6rosiera a unei anumite cantitati de ener6ie. ,n ca+ul explo+iei unei bombe atomice cu fisiune, aceasta ener6ie este eliberata /!K sub forma de radiatii L, care sunt absorbite de aerul incon:urator. Adus la o temperatura foarte inalta, acest aer constituie ceea ce se cheama 5bila de foc5. Cea de la 4iroshima masura, cred, o suta de metri. ,n ca+ul bombelor termonucleare, acest diametru se intindea pe mai multi Dilometri. (esponsabila pentru distru6erile mecanice este expansiunea extrem de brutala a acestei 5min6i de foc5, expansiune numita si unda de soc. Aistru6erile prin incendii sunt datorate radiatiei termice emise de aceasta sfera incandescenta ce carboni+ea+a si arde tot ceea ce atin6e. ,n ca+ul unei 5arme cu plasma5, bila de foc, corespun+and unei temperaturi ce atin6e 1!!.!!!nC, ar avea un diametru de mai multe sute de Dilometri. ; astfel de sfera ar transforma solul in sticla 7vitrificandu'18. 9nda de soc creata ar face de mai multe ori incon:urul planetei, si in trecerea ei ar matura absolut totul in calea ei, si asta nu numai la victima, ci si la a6resor. 9)); adau6au in scrisoare ca ei sunt fericiti pentru faptul ca ei atinsesera un anumit nivel de stabilitate politica planetara, inainte de a a:un6e la un asemenea nivel tehnolo6ic. Tuturor pamantenilor contactati, care ii intrebau cu disperare ce solutii ar exista pentru aceasta eventualitate, le raspundeau invariabil$ ' Pe Terra, voi suferiti de o adevarata indi6estie a tehnolo6iei. Aaca ati sti sa folositi intr'un mod convenabil tehnolo6ia de care dispuneti, ati avea din plin caile de a re+olva cele mai multe din 6reutatile cu care sunteti confruntati. ,n 5Cele cinci carti ale intelepciunii57Pancha Tantra 8, traduse in lb. romana de Theodor Simenschi, exista o povestire despre 5stiinta fara intelepciune5, care aduce nenorocire posesorilor ei. .oi vorbim asta+i de 5stiinta fara constiinta5, dar uitam ca de+echilibrul datorat excesului de putere obtinut unilateral, doar prin coloni+area si cunoasterea lumii din afara, nu poate fi atenuat decat prin cunoasterea si stapanirea de sine, prin coloni+area si stapanirea taramului interior. Acesta este mesa:ul din Ro6a Sutra si Tao Te Oin6= 4enri Coanda spunea ca acelasi lucru 1'au cerut si repre+entantii civili+atiilor 6alactice$ doar pro6resul simultan interior si exterior permite evitarea anihilarii unei civili+atii si este nondistructiv 7evita distru6erea echilibrului ecolo6ic8 QAupa rapoartele 9)); anterioare, noi ne'am aflat, in 1/30 si in 1/0 , la un pas de conflictul nuclear. @aptul este, evident, imposibil de verificat, dar nu poate fi nici considerat aprioric absurd. ,n acea epoca, dupa cum se explica in cartea lui (ibera, 9)); au de+valuit existenta unui adapost antiatomic construit de ei in Sierra de Gredos, in care se puteau adaposti 0! de privile6iati, timp de 11 luni, intr'o stare de totala independenta de mediul exterior. Ae fapt, o moderna arca a lui .oe. 7nota J.P.P.8

Asistam, totusi, la o miscare de de+armare destul de limpede conturata. ;ficial, cau+a principala a noii atitudini a Oremlinului in aceasta privinta ar fi prabusirea economica a 9niunii Sovietice. Scrisorile 9)); de dupa 1/10'1/11 ne ofera insa o alta versiune. Aceste scrisori, din care noi nu putem face altceva decat sa reproducem pasa:ele pe care le consideram a fi cele mai 6raitoare, vorbesc despre niste demonstratii spectaculoase care ar fi avut loc in pre+enta unor inalte oficialitati ale celor doua blocuri, in scopul, pe de o parte, de a'i convin6e pe acestia de realitatea unei pre+ente extraterestre, iar pe de alta de a le demonstra neta superioritate tehnico'stiintifica a acestor vi+itatori veniti la noi de pe alte taramuri. 9n +von, relatat de unele publicatii de specialitate, se refera la !)'l$l KF@!l/"?K/#,$/l/" I.l!"*A din Pacific. ,n ca+ul utili+arii unei rachete cu focoase multiple, ale caror o6ive sunt pilotabile in fa+a de reintrare in atmosfera, este necesar ca cei care conduc operatiunea sa se asi6ure ca acestea vor lovi solul exact in acelasi moment, la diferente de timp de ordinul miimilor de secunda. ,n ca+ul unor incarcaturi chimice n'ar mai fi fost nevoie de o sincroni+are atat de minutioasa. Atunci cand un avion lansea+a asupra unei tinte o ploaie de bombe cu explo+ibil chimic, prima care a:un6e la sol provoaca si explo+ia celorlalte. ,nsa in ca+ul unei incarcaturi nucleare, daca o incarcatura explodea+a prematur, ea le distru6e si pe cele vecine, fara sa antrene+e fisiunea sau fi+iunea in functie de natura explo+ibilului. Tinta tip fiind un ansamblu de silo+uri subterane de rachete, reactorul ultimului eta: al rachetei purtatoare imprastie incarcaturile si acestea sunt pilotate cu mare preci+ie intr'un asemenea mod incat declansarile celor n capete sa fie simultane si sa se produca foarte aproape de sol, la sol sau chiar in sol, la foarte mica adancime, pentru ca efectele distructive sa fie maxime. Avem foto6rafii care arata capetele rachetelor la sfarsitul

reintrarii, foto6rafii extrem de impresionante. Cerul este liniat radial cu urme de condensatie, care devin apoi perfect paralele si care sfarsesc toate la aceeasi altitudine si foarte aproape de tinta vi+ata. *xperientele americane de control a reintrarii capetelor au avut loc la O:&alen ?Oer6uelen ,sland8, cu capete evident inerte. Se afirma ca un ;G. a capturat mai multe din ele exact inaintea impactului. @ara indoiala, a fost o demonstrate de natura sa'i puna pe 6anduri pana si pe cei mai duri si mai belicosi dintre militari. Se stie ca si in 9niunea Sovietica aparitiile de ;G.'uri s'au intensificat in anii din urma. Am avut surpri+a sa vedem schita facuta de unul din copiii care fusesera martori la apropierea si la ateri+area unui ;G. in orasul <orone:. Pe desenul copilului se recunoste limpede si6la pre+enta pe toate documentele 9));. ; scrisoare primita in Spania in 1/1/ a confirmat faptul ca aceasta manifestare emana in intre6ime de la acest 6rup expeditionar. Scrisoarea avea drept scop sa intareasca convin6erea inaltilor demnitari de la Oremlin asupra necesitatii de a continua cu ener6ii sporite eforturile pe calea de+armarii si explica faptul ca aceste eforturi trebuiau extinse asupra tuturor tipurilor de arme nucleare, inclusiv asupra celor submarine, extrem de periculoase. Se stie, in sfarsit ca submarinele din clasa TIphon sunt adevarati monstri marini 7Eeviatani8. *i exista atat in *st, cat si in <est si adapostesc un potential de distru6ere absolut naucitor, evocat de pilda in cartea 5I" $#(!#%#/! l$% O-)'(3#%/ R'.$5, dupa care s'a reali+at un spectaculos film. Ce conclu+ionamU Prabusirea economica a 9niunii Sovietice, cat se poate de reala, este efectiv suficienta pentru a :ustifica abandonarea unor costisitoare proiecte militare de catre aceasta tara, fara a recur6e la niste contacte reali+ate cu extraterestri. 9nii experti estimea+a chiar ca Statele 9nite, impin6andu'i neincetat pe Sovietici in aceasta cursa a armamentelor, pe care'i aratau drept responsabili, si'au atins in sfarsit scopul casti6and astfel primul ra+boi economic din istorie, cei putin de aceasta anver6ura. ;ccidentul s'a dedat, in ultimile decenii, la o propa6anda extrem de insistenta cu privire la amenintarea pe care o repre+inta in mod real rusii. @ara indoiala ca toata lumea isi aminteste de acele pa6ini duble si in culori ale revistelor ilustrate care infatisau arsenalul puterilor occidentale, modest, daca era privit prin comparatie cu numarul coplesitor al submarinelor si al rachetelor sovietice, arborand etern aceeasi culoare DaDi, stantata cu nelipsita stea rosie, care dadea privitorului un sentiment confu+ dar acut de neliniste. .umai ca o buna parte din aceste submarine o constituiau navele cu propulsie conventionala, deloc silentioase si foarte usor de detectat. Cu si6uranta ca rusii nu erau niste nevinovati copilasi de cor de biserica, dar cert este ca din aceste pre+entari oferite occidentalului nu lipsea totusi o buna do+a de truca: abil. )aestri in informatica si campioni ai recunoasterii formelor si ai inteli6entelor artificiale, americanii in+estrasera rachetele de tip Pershin6 cu un ochi radar care, cuplat la un ordinator, permitea centrarea asupra tintei, a carei ima6ine o aveau in memorie, cu o toleranta de 1! de centimetri. ; racheta sovietica, avand o preci+ie de patru ori mai mica, avea nevoie de o incarcatura de saispre+ece ori mai mare, pentru a obtine acelasi efect distructiv. Si, fiindca veni vorba de capacitatile de aparare ale 9niunii Sovietice, sa ne amintim de isprava tanarului )athias (ust din Germania, care a trecut fara sa'1 deran:e+e nimeni prin toata reteaua de detectare sovietica si a a:uns cu micul sau avion pana in Piata (osie din )oscova, unde a ateri+at linistit... ;are cele doua superputeri erau an6a:ate, din 1/02, in cursa pentru obtinerea armei cu antimaterieU

)ulti cred ca da, mai ales in urma de+valuirilor lui Gospner. ,n orice ca+, este lo6ic ca solutiile aplicate in domeniul armamentului sa se modifice radical. -omba 4, oricat de cumplita ar fi fost, nu putea ramane vesnic 5nec plus ultra5, in materie de distru6ere. Cum arma cu antimaterie este de +ece mii de ori mai puternica, introducerea ei se impunea de la sine. Gospner, in articolul publicat in Ea (echerche, oferea o prima solutie, dar fara indoiala ca trebuie sa existe si altele, inclusiv pentru sinteti+area acestui produs, cel mai periculos care poate exista asta+i in lume, fiindca, prin definite, toata masa an6a:ata ar fi atunci capabila sa se transforme inte6ral in ener6ie, dupa relatia * Y mc", prin mi:locirea unei anihilari reciproce cu o cantitate echivalenta de materie.Q )ult mai impresionanta ramane, in schimb, calitatea informatiilor distilate de reteaua 9)); intre 1/02 si 1/0/, informatii referitoare la 5ra+boiul stelelor5. ;ricine ar fi autorii acestor texte, un lucru e si6ur$ ei au avut acces nein6radit la toate aceste probleme.

%odelul co$molo&ic
A scrie o carte ca cea de fata inseamna asumarea unei misiuni imposibile. Cum sa descriu in o suta de pa6ini un dosar care numara peste doua mii si care a condus la numeroase cercetari, anchete si evenimenteU Tot ce putem face e sa incercam sa facem putina lumina cu o lanterna pe ici si colo, evidentiind anumite aspecte ale afacerii, fie in mod anecdotic, fie stiintific. ,nsa in privinta acestora din urma este dificil sa mer6em suficient de departe fara a intra in detalii complexe, accesibile numai specialistilor. ,ntentione+ totusi sa

vorbesc de experienta mea personala in fi+ica teoretica si de efortul de investi6atie pe care am putut sa'1 aduc catre o finali+are in domeniul cosmolo6iei. QQ ,n ultimele decenii, in Spania s'au or6ani+at mai multe con6rese pe tema 9));, al caror or6ani+ator a fost in cele mai multe ca+uri (afael @arriols. Aceste con6rese nu urmareau, cum ar fi fost de asteptat, raspandirea de informatii in randurile publicului, ci constituiau doar un mod prin care contactatii urmareau sa active+e 5sursa5, atunci cand aceasta ramanea tacuta o perioada prea lun6a de timp. Sa mentionam si faptul ca aceste colocvii au constituit un prile: de a difu+a informatii extrem de importante in calitate si in cantitate. Prin intermediul doctorului A6uire, sute de pa6ini au fost transcrise si fotocopiate, iar ansamblul pus in van+ar la pretul de cost, devenind astfel accesibil primului venit.QQQ Am participat la doua dintre aceste reuniuni. Colocviul de la Alicante, in 1/0/, a fost o reuniune destul de prost or6ani+ata, unde au venit mai multe sute de persoane. *rau numerosi +iaristi, iar principalii contactati nu mai sfarseau in a da interviuri unora sau altora. ,n pre+ent, descrierea interactiunilor fi+ice si incercarile de unificare a celor patru interactiuni sau forte fundamentale 7interactiunea tare, interactiunea electroma6netica, interactiunea slaba si interactiunea 6ravitationala8 se reali+ea+a prin intermediul asa'numitelor teorii de calibrare sau de etalonare 75Gau6es theories58. Aceste teorii repre+inta formalisme matematice, care contin un principiu de invarianta ce defineste o simetrie interna si implica existenta unei interactiuni sau forte. Cea mai veche teorie de etalonare este chiar teoria electro'ma6netismului 7)ax&ell, 113#8, care unifica forta electrica si forta ma6netica prin intermediul unei particule speciale, fotonul. *lectroma6netismul poate fi considerat o teorie de simetrie 97l8. Teoria de etalonare de simetrie S97#8, care a ales o simetrie ce a mediat interactiunea unificata in marea familie a particulelor elementare cunoscute, este cromodinamica cuantica. @i+icienii cauta in continuare un numitor comun al diverselor tipuri de interactiuni, un nivel la care sa existe o sin6ura interactiune care sa exprime caracterul unitar al realitatii fi+ice. <isul lui Albert *instein, de a unifica electroma6netismul cu 6ravitatia, a ramas neimplinit si lucrurile s'au complicat si mai mult dupa 1/#!, cand au fost descoperite si interactiunile nucleare 7tare si slaba8. Asta+i s'a a:uns la 5)area teorie a unificarii 7Grand 9nified TheorI ' G9T8 Bcare urmareste demonstrarea ori6inii comune a 6rupului electroslab si a fortei de culoare, parintele fortei tariM si la teoriile de superunificare ba+ate pe teoriile de supersimetrie. QPentru a lamuri lucrurile, sa preci+am ca !! de 6rame de antimaterie echivalea+a cu intrea6a capacitate termonucleara acumulata in ultimele decenii de toate marile puteri. 7n.J.P.P8 QQ @anaticul stiintei isi va putea completa informatia consultand doua surse. 9na este anexa stiintifica, destul de anevoioasa, publicata in lucrarea mea Ancheta asupra ;G.'urilor, iar a doua este o pre+entare vul6ari+atoare, dar didactica, a temei modelului cosmolo6ic al calibrarii, cuprinsa in albumul Ee Chronolo6icon, aparut la editura Presence. Cat despre omul de stiinta intr'adevar speciali+at, acesta va putea studia cele trei comunicari publicate in )odern PhIsics Eetters A., a caror reproducere fi6urea+a in extenso la sfarsitul lucrarii si care sunt in buna masura , piese concludente. 7n.J.P.P8 QQQ Textul privitor la primele +ile pe Terra provine din aceasta mana cereasca. 7n.J.P.P8

Ea cateva +ile dupa incheierea con6resului, a sosit o scrisoare 9)); in care expeditorii scriau ca se aflasera la vremea respectiva in cladire ' care de altfel fusese deschisa pentru oricine ' in +iua deschiderii lucrarilor si ca statusera cam doua+eci de minute, adica timpul necesar pentru a instala sisteme ultraminiaturi+ate de urmarire in salile de conferinte. 9nele din aceste dispo+itive miniaturi+ate fusesera fixate, cu a:utorul unui ade+iv special, chiar pe persoanele ale caror discutii in interesau m mod special pe 9)); sa le aiba inre6istrate. )arimea si aspectul acestor minuscule aparate facusera ca ele sa fie luate drept 5paiete de 6rafit5. Textul preci+a si dimensiunile$ un milimetru si :umatate latime si :umatate de milimetru 6rosime. Salile de conferinte se bucurasera de sisteme de captare a informatiilor mai importante, avand dimensiunile de ordinul unui centimetru. Scrisoarea adau6a ca s'au descurcat cu usurinta in recuperarea de a doua +i a micilor dispo+itive. Scrisoarea insa nu'i felicita pe contactati pentru nivelul discursurilor. 9)); conclu+ionau ca aceste rapoarte avusesera un efect mai mult ne6ativ decat altceva asupra acestei mici comunitati, prin aparitia la unii participanti a fenomenelor de credinta si dependenta similare cu cele pe care le 6asim la sectele reli6ioase. Contactatii le'au cerut chiar si titluri de licenta sau diplome. in definitiv, chiar profesorii lor l'au alesN Aupa cum se observa, 9)); nu doresc adormirea hipnotica in credinte si dependente de tipul celor din sectele reli6ioase ci tre+irea constiintei oamenilor si iesirea din toate tiparele fie ele stiintifice, tehnolo6ice ori reli6ioase. Pencolul pentru civili+atia de pe Terra vine din prelun6irea unor atasari, identificari, credinte si

pre:udecati, care sustin a6resivrtatea, rasismul intoleranta si fanatismul, in contextul existentei unei puteri de distru6eire 7nucleara, chimica, bactenolo6ica8 ce ar putea anihila de mai multe ori orice forma de viata pe Terra. Al doilea colocviu a fost mult mai intim si a avut loc la )adrid. )embrii 6rupului din capitala Spaniei au pre+entat conclu+iile studiilor intreprinse de ei, in timp ce Aomin6ue+ explica la tabla aspectele cosmolo6iei 9));. Aocumentele in discutie imi erau cunoscute si la fel si datele care erau pre+entate. Stiam si ca universul era pre+entat ca o hipersfera cu curbura ne6ativa. Euasem cunostinta de ideea aceasta in 1/01 si ma simtisem foarte tulburat, deoarece consideram si eu, asemeni multor oameni de stiinta, ca un univers cu curbura ne6ativa trebuia in mod necesar sa fie deschis, infinit. ,nsa acum pornind de la cercetarile matematicianului Thurston, devenea limpede ca se putea ca lucrurile sa stea cu totul altfel$ un univers cu curbura ne6ativa se putea inchide asupra lui insusi. 5Pl$#%-'.('.$l5 , dupa cum il numeau 9)); in rapoartele lor, trebuia sa fie constituit dintr'un numar infinit de perechi de universuri, fiecare pereche fiind caracteri+ata printr'o valoare particulara vite+ei luminii 7c8. Aceasta perspectiva implica o variabilitate a vite+ei luminii, intr'un fel sau altul. *ra posibil ca un ansamblu de particule sa se 6aseasca transferate dintr' unul din aceste cadre tridimensionale in altul. ,ntr'un alt raport se arata ca entitatea ener6ie'materie trebuia sa se conserve la trecerea de la unul din aceste cadre la altul. Sa amintim in treacat ca aceasta informatie cheie, care completa alte documente de cosmolo6ie, era cuprinsa intr'un text consacrat armelor cu plasma. Aceeasi strate6ie obisnuita de risipire a pieselor mo+aicului, atat de dra6a autonlor acestor documente... . @ara sa intram mai departe in detalii, sa aratam ca la colocviul de la )adrid, Aomin6ue+ a facut o expunere cu privire la datele stiintifice pe care le'a considerat accesibile si pe care le selectase din ansamblul documentelor triraise de 9));. 9na din aceste informatii se referea la relatia dintre Ialoarea ra+ei de curbura a universului ( si valoarea vite+ei luminii. ,n textele puse la dispo+itie de Sesma se afirma ca aceasta ar trebui sa varie+e invers proportional$ atunci cand cosmosul era lindesat in el insusi 5, vite+a luminii7c8 trebuia sa fie infinita, iar cand universul a:un6ea la o dilatatie infinita, valoarea lui 7c8 tindea catre +ero. -a+andu'ma pe consideratii de mecanica statistica, studiasem mult timp posibilitatea ca produsul (e sa fie constant. Aomin6ue+ insa m'a pus la punct spunand$ k .u, asta in nici un ca+. Adevarata le6e stiintifica este ca R-: W -'".)!"). Pe moment aceasta afirmatie m'a surprins profund. Cititorul va 6asi in anexa expunerea modului in care am inaintat pe drumul ce m'a condus la aceasta relatie. .u am introdus'o eu artificial, ci decur6ea matematic din variatia vite+ei luminii 7c8 in ecuatia campului a lui *instein. ; descoperisem in 1/1 si am publicat'o in 1/11 si 1/1/. intr'o serie de trei articole aparute in )odern PhIsics Eetters A. Airectorial acestei reviste era pe atunci Jean Audou+e, a+i consilier stiintific al presedintelui @rancois )itterrand, iar referentul lucrarilor a fost matematicianul Jean')arie Souriau, ori6inar din Aix'en'Provence, profesor de matematica la @acultatea de Stiinte din )arsilia si fost director al laboratorului de fi+ica teoretica din )arseille'EuminI, despre care se stie ca nu are deloc obiceiul sa semne+e referate de comple+enta. Ae altfel, daca vreun matematician sau fi+ician ar 6asi ceva de reprosat acestor lucrari, voi fi foarte bucuros sa le vad opiniile publicate intr'o revista.

Am pornit de la unele fra+e 9)); ' tema conservani ener6iei, variabilitatea vite+ei luminii 7c8 ' si am descoperit celelalte detalii ca pe niste consecinte directe ale acestora, m special faimoasa le6e (e" Y constant si faptul ca sin6ura solutie este cea a unui univers cu curbura ne6ativa, ceea ce lamurea o disputa veche de o :umatate de secol.Q *u consider ca sansele de a lansa la intamplare informatii atat de restrictive si de a le vedea inlantuindu'se intr' un intre6 coerent matematic sunt cu adevarat nule. (elativitatea 6enerala, ba+ata pe ceea ce este numita ecuatia campului, datorata lui *instein, functionea+a ca un seif cu un cifru 7sau combinatie8 deosebit de complicat. ;ameni precum *instein. (obertson, HalDer, au contribuit fiecare cu o cifra la o ecuatie cu mai multe solutii. Seiful are deci diverse combinatii ce descriu diferitele fatete ale universului. Combinatia care a deschis seiful a fost data in final de rusul @riedmann. Toata cosmolo6ia contemporana nu face decat sa se invarteasca in :urul acestei solutii, care a iesit la suprafata m 1/"1. Cu a:utorul informatiilor 9));, eu am putut sa ofer o alta, la fel de valabila si de solida matematic, care sustine observatiile si permite in plus sa avem un inceput de intele6ere asupra misteriosului fenomen al Xuasanlor. @ara indoiala, cel ce a scris aceste documente, oricine ar fi el, stia despre ce vorbea. Si. dupa cum am mai spus, nu prea vad posibil ca un om de stiinta, chiar sustinut de C,A, sa se amu+e furni+and aceste informatii importante, coerente, sub forma unui :oc de urmarire ce s'a intins pe "/ de ani, fara sa caute sa le exploate+e el insusi.

SOS E.tratere$trii/ Prin 1/1! ' nu'mi mai amintesc data exacta ' am primit un telefon de la Antonio (ibera. Avea sa'mi comunice lucruri importante, dar nu voia sa vorbeasca despre ele la telefon, asa ca a venit la mine la Aix. (afael ii destainuise ca intre 9)); si contactati se stabilise un nou mod de comunicare. Ceva care aducea cu o asistenta medicala. Ae:a stiam de catva timp de la (afael ca primise o sensoare prin care era intrebat daca ar fi avut ceva impotriva sa accepte ca in casa lui, mare cat toate +ilele, sa fie instalat un sistem complet de ascultare si de luat vederi. in ca+ul cand isi dadea asentimentul, trebuia sa se duca in biroul lui, cu vedere spre toata proprietatea, si doar sa spuna cuvintele acestea$ k Sunt de acord. Gis si facut. Aupa atata timp cat comunicasera cu oamenii in sens unic, onorabilii nostri corespondenti pareau ca simt acum nevoia de a oferi unui pamantean posibilitatea de a se exprima si el. @arriols a luat asadar obiceiul de a vorbi cu voce tare la el in birou de fiecare data cand avea de pus diferite intrebari. (aspunsurile soseau dupa un timp, de fiecare data indirect, in cate o scrisoare adresata lui -aranechea sau Aomin6ue+. (afael e un om echilibrat si nu'i lipseste deloc simtul umorului, asa ca a luat asta drept ceva foarte firesc si a continuatsa'si vada de afacen. insa intr'o +i 4iltrud @ran+, secretara lui, pe care toata lumea o alinta 5Eou 5, s'a imbolnavit. *ra vorba de o maladie destul de 6rava, o forma de cancer care ameninta ca in scurt timp sa rete+e viata colaboratoarei lui. (afael s'a dus atunci la el in birou si a spus cu voce tare$ k @aceti ceva, va ro6 din sufletN .u mai pot suporta situatia asta, e peste puterile meleN (ibera mi'a povestit ca 9)); au vi+itat'o discret pe Eou si au tratat'o in modul lor. Si Eou s'a vindecat. *vident ca m'am 6andit ca era vorba de informatii primite la mana a doua sau chiar a treia, dar la un dineu la )adrid, peste ani de +ile, Eou mi'a confirmat toata povestea.
Q9na din temele centrale ale de+baterilor din cosmolo6ia teoretica clasica, ba+ata pe solutia ' sau mai exact spus pe cele trei solutii ' formulate in 1/"1 de savantul rus @riedmann, o constituie semnul curburii spatiu' timp. Ae la acea data cercetatorii se intreaba daca aceasta curbura este po+itiva, ne6ativa sau nula, cautand sa obtina raspunsurile prin observatii. in noua solutie a ecuatiei canipului, care decur6e din ideile extrase din documentele 9));, exista o sin6ura solutie$ curbura ne6ativa. 7n.J.P.P8

,n fata noastra se afla unul din membrii 6rupului lor, 7'#*!" P/"!, om destul de in varsta, care mi'a parut a avea oarecare 6reutati in articularea cuvintelor. ,l cunosteam de catava vreme si il va+usem si intr'o forma mai buna, drept care Eou mi'a spus$ k Ce ve+i acum nu e nimic pe lan6a starea in care s'a aflat, sa'1 fi va+ut acum catava vreme, cand a avut atacul cerebral. Aoctorii i'au spus verde sotiei lui ca e dus pe copca si ca niciodata n'are sa mai poata vorbi sau mer6e. Acum e aproape normal, mer6e in baston, e drept, dar mer6e. Aoamne, ei ni 1'au pus pe picioare k *iU Care eiU X UMMO. A$ 2/"%) .!-5 2!*! .% 5-!$ )#!)!). A$ 6%. -! )#/3$%/ .!-5 2%"*/-/ %"-/)$l -$ %"-/)$l, 1/")#$ -! *!-!-5 0!-/!$ 3%"/ *%")#-' *!)!, !.)! 3!)/! 1#/! )!#/ l! '-&% .% (/*%-%l'# .1!"%'l%. .u pot sa redau aici decat ce am au+it. Se profilea+a astfel o trasatura a atitudinii 6enerale a membrilor unui asemenea 6rup. Eatura asistentei medicale. .imeni nu e scutit de batranete si, odata ce omul a trecut de cinci+eci de ani sau de sai+eci, incep neca+urile varstei. -a cancer, ba inima, ba altceva... Aaca 9)); au intervenit o data, ei puteau s'o mai faca. 5Te 6andesti, imi spunea Eou, ei au investit atata in noi, incat nu ar vrea sa ne vada disparand ca un fum5. Aceasta era convin6erea ei. *u nu aveam vreo opinie fata de toate astea. )a decisesem o data pentru totdeauna, si Jean'JacXues de asemenea, sa ne limitam doar la anali+area continutului mesa:elor. .oi cautam doar ceea ce puteam intele6e. Am strans re+ultatele stiintifice

inspirate de aceste texte si le'am publicat. .e'am re+umat la atat Ca"ul aero ortului din Viena +0123, ,ntr'o scrisoare sosita intr'o +i in Spania, 9)); pomeneau de un eveniment dramatic in care se va+usera amestecati. Aupa toate aparentele, un 6rup de expeditionari vadea un interes deosebit pentru orasul ,erusalimQ si calatorea destul de frecvent cu avioane ale companiei israeliene *l Al. Atunci cand palestinienii 6rupati intr'un comando sinuci6as au navalit pe aeroportul din <iena, inarmati cu automate OalasniDov, si au deschis focul asupra unui sir de pasa6en ai companiei israeliene, politistii au raspuns cu foc si masacrul a fost indescriptibil. 9)); puteau sa prevada multe lucruri, dar nu si 6enul acesta de evenimente. Aoi din ei au fost foarte 6rav raniti, dar, din fericire, tovarasii lor au putut sa'i recupere+e dandu'se drept medici. in ca+ contrar, exista riscul ca medicii austrieci sa le descopere adevarata identitate. Ca si in ca+ul Albaceta, ne intrebam$ era aici ceva real sau 9)); treceau pe socoteala lor un fapt divers pentru a tese o noua povesteU Asta n'o putem sti. Ar fi trebuit sa mer6em la fata locului, sa avem acces la lista pasa6erilor care asteptau imbarcarea si la lista ranitilor, sau sa consultam rapoartele politiei. Aaca totusi m'am oprit asupra acestui episod a fost din pricina unei fra+e din scrisoare care m'a facut sa +ambesc$ 5.u cu metode de 6enul acesta isi vor putea re+olva palestinienii problemele5. Im lantarea U%%O !ulnera<ilitate e laneta noa$tra nu era deci li $ita de o anume

Sa ne amintim inceputurile acestei istorii. 9n 6rup de expeditionari stabilit in +ona )adridului intra in le6atura cu un e+oterist destul de surescitat, @ernando Sesma, punandu'i acestuia la dispo+itie o cantitate importanta de documente, de rapoarte. ' Sesma le amesteca fara discernamant cu o masa confu+a de intuitii telepatice si de elucubratii personale, adau6and, daca e sa dam cre+are rapoartelor 9));, informatiile obtinute de el in cursul a cel putin un contact personal avut cu o alta civili+atie extraterestra. Ce 6asim in aceste prime scrisoriU Anuntul unui contract apropiat cu 6uvernele statelor de pe Terra. Toate aceste documente, raspandite in cele patru colturi ale planetei, se pre+inta ca piesele unui 6i6antic mo+aic de sase mii de pa6ini. Grupurilor din diferite tari li s'a pus in vedere sa nu intre in le6atura unele cu altele, in ca+ contrar riscand sa se vada 5scoase din :oc5, adica lipsite de scrisori si de
rapoarte. Contactatii nu erau decat niste simpli depo+itari ai unora din piesele mo+aicului si 9));, netulburati, facusera de:a cunoscut faptul ca, la momentul ales de ei, va fi suficient ca 6rupurile risipite in lume sa adune la un loc toate documentele pentru ca informatia 6lobala sa devina inteli6ibila, daca nu pentru toata lumea, cel putin pentru cativa oameni de stiinta aflati in avan6arda cercetarii, care sa fie in stare sa descifre+e tot.

Q )ai tar+iu aveam sa aflam ca 9)); facusera studii arheolo6ice foarte extinse in toata Palestina. 7n.J.P.P8

Ae asemenea, ar mai fi existat si alte materiale, datand din timpul primei expeditii si lasate intentionat in faimoasa 6rota din apropiere de Ai6ne, pentru a putea slu:i la nevoie drept proba de necontestat in momentul cand expeditionarii aveau sa se hotarasca sa'si de+valuie existenta in fata 6uvernelor statelor de pe Terra, sau cel putin sa demonstre+e realitatea contactului cu pamantenii. Toate lucrurile acestea s'au intamplat, in linii mari, in anii 1/3"'1/0#. Apoi, pe masura trecerii anilor, 9)); au reusit sa culea6a informatii din statele ma:ore ale marilor puteri, folosind sonde ultraminiaturi+ate ' fapt pe care noi il cunoastem tot din documentele lor. Si din mai toate aceste texte se desprinde consternarea si spaima lor. Scrisorile primite in Spania dupa 1/02 repetau fara incetare$ 5Sunteti condusi de niste nebuni periculosi. )a:oritatea responsabililor acestei lumi sunt niste adevarati bolnavi. *6oismul, cinismul si inconstienta statelor ma:ore ale marilor puteri depasesc tot ceea ce voi v'ati putea ima6ina.5 *xpeditionarilor 9)); le'au trebuit doua+eci de ani buni ca sa a:un6a la asemenea constatare. .oi ne'am straduit sa aflam care era efectivul exact al acestor expeditionari. Aaca e sa ne luam dupa aceleasi texte, s'ar +ice ca echipa lor nu a cuprins niciodata mai mult de cateva +eci de membri si ca uneori s'a redus doar la patru. Pentru a suprave6hea o planeta intrea6a, acest numar poate sa para mic. A mai fost o penoada in care 9)); afirma ca au parasit cu totul planeta noastra. ,ntr'o ultima scrisoare anuntau$ 5Parasim Terra, fara vreo speranta de reintoarcere5. *ra in perioada unei alarme foarte serioase cu privire la i+bucnirea unui ra+boi nuclear, careia 9));, conform re6ulii lor, ii calculasera probabilitatile, a:un6and la conclu+ia ca exista "1K sanse ca noi sa ne autopulveri+am, drept care au hotarat sa paraseasca un teren de studiu atat de instabil si

declarau pur si simplu, ca ne abandonea+a tristului nostru destin. Probabil ca totusi nu au plecat, fiindca dupa doi ani documentele cur6eau din nou ' ne referim la cele privitoare in mod special la armament. Apoi din nou o perioada de tacere. Spaniolii au or6ani+at un nou colocviu 7cel de la Alicante8 si masina a pornit din nou, si mai tulburata 7pentru soarta civili+atiei de pe Terra8, decat fusese vreodata.

O de$c4idere catre

$i4olo&ia autorilor documentelor

Cand sunt citite textele 9)); se simte o impresie nelamurita de lucru anevoios. Si nu e vorba atat de 6reoaiele inflorituri ale cripto6lifelor sau ale fonemelor sau de insiruirea sacaitoare a sumedenie de lucruri de neinteles, cat de faptul ca la tot pasul esti tentat sa te intrebi$ 5Aar de ce n'or fi spunand ei lucrurile astea in mod simpluU 5 -ineinteles ca oricand putem recur6e la o solutie aflata la indemana, aceea de a decreta ca toata polilo6hia asta e opera unui schi+ofren, din cale afara de prolific sau a cine stie caror servicii secrete, care isi bat :oc de banii contribuabililor fara sa se +6arceasca. *u personal nu inclin catre aceasta ipote+a, din cau+a numeroaselor informatii utile din punct de vedere stiintific pe care le contin rapoartele. ,ar o asemenea po+itie te impin6e sa cauti sa distin6i personalitatea celui sau a celor care redactea+a aceste texte. ,n primul rand frapea+a lipsa totala a umorului. ,n afara de asta, documentele 9)); mentionea+a ca la ei nu sunt cunoscute artele plastice si nici mu+ica. Aupa descrierile pe care le fac, e limpede ca si arta arhitecturala e la ei tot un lucru necunoscut. Aesi exista referiri la calitatile 6ustative ale co+ii unui animal de pe planeta lor, atat de anapoda, putem banui ca si arta culinara le este la fel de straina. Atunci, poate cunosc arta literaraU .umai ca arta este expresia insasi a ima6inatiei. 9)); afirma ca limba:ul folosit de ei corespunde unei duble codificari, semantica si frecventiala. Pe scurt, in aceeasi conversatie pot fi codificate simultan doua tipuri de comunicare. Acest fapt poate fi extrem de util in ca+ul unei conversatii, care are drept obiect cosmolo6ia. ,ntr'adevar, modelul cosmolo6ic in vi+iunea 9)); este intruchiparea insasi a dualitatii. 9niversul este in permanenta dublu, are un 5frate 6eaman5 despre care putem spune ca este 5retrocron5, fiindca in acest univers pereche timpul se scur6e in sens invers. ,n afara de asta, tot ceea ce la noi, in partea noastra de univers, este dreptaci 7dextro6ir8, devine dincolo stan6aci 7levo6ir8, enantiomorf, adica reflectat in o6linda. ,ma6inea cea mai la indemana a unui obiect orientat este cea a tirbusonului, care, desi pare absolut identica celei proiectate in o6linda, nu este in realitate. .e dam astfel seama ca limba:ul de care dispunem noi, pamantenii, este incomplet pentru a putea descrie o asemenea 5realitate5. Cand e vorba de timp, pendulam lamentabil de la o orientare trecut'viitor si inversul sau, orientarea viitor' trecut. Ae asemenea, nu ne putem ima6ina simultan un tirbuson si ima6inea lui privita in o6linda. ,n timp ce limba:ul locuitorilor de pe 9)); permite fara dificultati asemenea adevarate acrobatii semantice si, mai ales, o astfel de simultaneitate a 6andurilor si 6andirilor. @olosesc in mod deliberat acest cuvant la plural, fiindca acest limba: in6aduie cuprinderea unei realitati bisincronice, o lectura a realului in cele doua sensuri ale fluxului temporal. *ste posibil ca aceasta sa repre+inte un pro6res esential pe taramul stiintei.

,n textele 9)); se mai afirma chiar ca latata timp cat voi nu veti opera aceasta revi+uire imperios necesara a limba:ului, voi nu veti putea pro6resa deloc din punct de vedere stiintific5. Cu si6uranta ca asa e, dar limba:ul este reflectarea personalitatii celui care il foloseste. 4ubert (eeves repeta fara incetare ca universul este structurat asemenea unui limba:. ,nsa cel care vorbeste nu este si el structurat asemeni propriei sale vorbiriU .umai ca la locuitorii de pe 9)); acest dublu limba: nu este util decat in fi+ica. *i arata ca il folosesc pentru a comunica doua mesa:e in acelasi timp, adica pentru a vorbi simultan despre doua lucruri diferite. Profesorii ar putea astfel sa tina lectii, de exemplu, de 6eo6rafie si de chimie, in aceeasi ora, in aceeasi secunda. -ariera limba:ului este un obstacol important atat in comunicarea dintre oameni cat si in investi6area stiintifica a profun'+imilor materiei. Eimba:ul nu este insasi realitatea, ci o reflectie a ei, o realitate secunda interpusa intre noi si ceea ce exista. ,n limba: o6lindim, prin simboluri, 6anduri si sen+atii, experienta sen+oriala trecuta 7memorie8 si experienta viitoare 7ima6inatie, 6andire cau+ala8, dar pierdem realitatea pre+enta acum si aici. Eimba:ul ne tine pri+onieri in planul fenomenal si este i+vorul unor distorsiuni, pre:udecati si amputari. Pentru ca intuitia sa se de+volte, trebuie sa acceptam in stare de martori impartiali toate evenimentele asa cum sunt ele, fara sa incercam sa le modificam sau sa le :udecam si fara sa le etichetam. Aceasta presupune abandonarea vointei de a intele6e a e6oului 7ster6erea dorintei e6oiste care cauta sa acapare+e tran+itia spre starea de nonefort8 si disparitia rolului de mediere al 6andirii si al limba:ului 7contactul cu realitatea profunda este experimental, nonverbal, iar nu prin 6andire si vorbe8. )eher -aba spunea$

1 3 5Cel care'se intreaba pe mal despre ocean trebuie sa fie pre6atit sa plon:e+e in el.5Q Atunci cand in sfarsit cineva plon:ea+a in adancimea fiintei sale si reali+ea+a experienta directa, contactul cu sine insusi, in calitatea sa de centra pur al constiintei, distinct de continuturi 7care pot fi sen+atii, 6anduri, cuvinte si emotii8 se depaseste dualitatea. Atunci nu mai exista nici o distinctie intre subiect si obiect, intre observator si observat. Aceasta este chiar ba+a cunoasterii intuitive ca modalitate de cunoastere nondualista si nemi:locita 7sen+orial, verbal, rational, ima6inativ ori de memorie8. Stiinta actuala terestra a incercat sa se distante+e de limitarile pe care i le impune limba:ul verbal, apeland la limba:e artificiale 7matematice, lo6ice etc.8 care nici ele nu sunt destul de potrivite pentru a descrie realitatea. Eimba:ul este o arhiva sau o memorie colectiva care conserva in el experienta sen+oriala mecanicista si structurarile diacronice 7secventiale, cau+ale8 si dualiste 7bine'rau8 ale oamenilor dintr'o anumita etnie. 9n astfel de limba: a devenit un obstacol atunci cand omul 1'a utili+at pentru a descrie realitatile profunde investi6ate in fi+ica cuantica. Sa ne 6andim numai la opo+itia ireductibila dintre conceptul de 5unda5 si acela de 5particula5 la nivel macroscopic, care in realitate nu sunt decat doua caracteristici simultane ale unei realitati unice$ fotonul. in taoism si in buddhismul Gen se solicita transcederea limba:ului verbal pentru a contacta experimental in mod nemi:locit realitatea. Eao Tseu afirma in Tao Te Oin6QQ $ 5Calea BTao= identica cu scopul$ 9ltima (ealitateM care poate fi urmata Burmata ori+ontal, verbal, rational sau ima6inativ, adica mi:locit si ori+ontalM este altceva decat calea verticala si realitatea imuabila BTaoM= numele care poate fi numit este altceva decat imuabilul .ume B)in6M 5. ,n taoism, dualitatea contrariilor Ran6 7aspectul luminos, Eumina inceputurilor8 si Rin 7aspectul . umbrit8 este inteleasa ca o proiectie lin6vistica a unei realitati unice oTao8= Ran6 si Rin nu sunt doua lucruri diferite, ci doua versante sau aspecte ale unei unice realitati, care se cer intelese simultan. .e apropiem ceva mai mult de limba:ul bisincronic la care se face referire in rapoartele 9)); si la entitatea materie'ener6ie, corp'minte etc. ,ntr'un interviu televi+at difu+at ia " noiembrie 1//2 de postul .-C, un repre+entant al indienilor Sioux din S9A a fost intrebat daca este de parere ca celebrul film 5 D!".!"* -$ l$1%% 5, cu Oevin Oostner, a adus intr' adevar o contributie la cunoasterea vietii si obiceiurilor acestui popor aproape exterminat si alun6at de colonistii europeni in re+ervatii. Acesta a raspuns ca 5reali+atorii nu au consultat nici un etnolo6, astfel incat conationalii sai, la vi+ionarea filmului, au i+bucnit pur si simplu in hohote de ras cand au au+it replicile rostite de actori in limba sioux la 6enul feminin, si nu la 6enul masculin precum vorbesc barbatii. Eimba bivalenta sioux, care este vorbita in doua variante diferite, de barbati si respectiv de femei, la 6enul masculin si la 6enul feminin, a fost 6resit utili+ata in acest film, deoarece actorii au folosit varianta feminina in mod similar aspectul feminin 7Rin8 si cel masculin 7Ran68 nu sunt doua realitati diferite, cum s'ar parea la prima vedere, ci doua versante ale aceleiasi realitati 7care poate fi omul, limba sau mediul natural8. Q Aiscourses, ,, ,,, ,,,, Sufism (eoriented, San @rancisco, 1/30, p. 11/. QQ Cartea Caii spre Cer si Putere 7Tao Te Oin68, cap. ,= in traducerea si comentariul prof. Aan )irahorian, Tao Jian Hen si @lorin -ratila, *ditura Ara6on Camp @undamental, -ucuresti, 1//", 1// . Bnota A)M

Trecerea de la un limba: bivalent 7la popoarele primitive8 la ambivalenta neutra specifica unora din limbile vorbite a+i pe Terra 7ar trebui sa se studie+e mai in detaliu mostenirile pastrate in limbile moderne ale unor traditii a+i pierdute8 este, daca tinem seama de rapoartele 9));, un proces care in final va conduce firesc la un limba: bisincronic ecranat. Corelatiile cu limba:ul bisincronic sunt insa mult mai profunde, in Ro6a, taoism, buddhism, hipno+a si creativitate, unde se vorbeste de comunicare nonverbala, su6estie implicita. ,n Ro6a Sutra intalnim aceeasi detasare de limba:ul verbal care vehiculea+a cunoasterea mi:locita sau ori+ontala 7marturii verbale, sen+oriale, rationale, ima6inative sau inre6istrate in memorie8 pentru a avea acces la cunoasterea nemi:locita verticala 7Pra:na, 2,1.2,118 ce apare ca urmare a reali+arii centrarii experimentale. Tot in Ro6a Sutra BRS ".##'# , #.1!'11M putem afla ca era indicata chiar metoda cultivarii simultane a 6andurilor contrare, pentru a opri traficul 6andurilor din constiinta periferica si a obtine transa mistica 7.!(!*&%8. ,nteresant este si faptul ca intrarea in transa hipnotica poate fi usurata facand apel la metode conflictuale, care induc parali+area sau imobili+area constiintei periferice. Atentia simultana asupra a doua lucruri contrare o intalnim si in meditatia asupra paradoxurilor 7Ooan8 din Gen si in practica de centrare expusa in shivaismul nondualist din <i:nana -hairava, ca o cale de vidare si de suspendare a constiintei discursive, care facilitea+a accesul la. experienta Centrarii. (eli6ia crestina si fructul sau laic 7stiinta occidentala8 duc inca in spate povara duaiitatii 7bine'rau8, a personificarii 7existenta unui Aumne+eu personal, care crea+a le6i, ca un le6islator= chiar notiunea de le6e provine dintr'o astfel de pre:udecata8 si testul mecanicismului, care se manifesta la nivelul experientei noastre sen+oriale 7vedem prelun6irea inertiala a acestui mecanicism in 5mecanica cuantica5, 5mecanica cereasca5 etc.8,

,mportant este sa observam ca$ 1.Eimba:ul nu este totul si trebuie sa acordam expenentei 7dualitatea exterior'interior este doar o ilu+ie8 locul care i se cuvine. . . ". Traditiile orientale de centrare in 9ltima (ealitate, ca si fi+ica moderna. solicita o detasare de limba: si de pro6rainul conceptual care ii este asociat 7cau+alitate, dualitate, mecanicism8. #. S'au elaborat chiar modalitati de centrare in realitatea'suport prin blocarea 6eneratorului de prelucrare secventiala a informatiilor culese din realitate 7sen+oriala, verbala, rationala etc.8, care este constiinta periferica discursiva sau mintea omuiui. Aceste cai le intalnim atat in Ro6a, taoism, shivaism, buddhism Gen, sufism si crestinism, cat si in hipno+a si in metodele de stimulare a intuitiei din stiinta creativitatii on in cele de trecere la limba:ul vi+ual. ,n intuitie apare cunoasterea nemi:locita a obiectului prin abandonarea dualitatii subiect'obiect, observator' experiment. Oen Hilber descrie acest paradox asa cum apare el in filo+ofia chine+a taoista$ l... acceptarea tuturor starilor de spirit, fara a interveni in nici una din ele, este nonactiunea 7&u'&ei8 si ea conduce de la sine la non6andire 7&u'nien8. ,n conclu+ie, noi ne retinem sa'i consideram pe 9)); ca lipsiti de umor ori de ima6inatie si deci de simt artistic. *i au invatat sa se exprime in limba:ul nostru iar ceea ce spun ni se pare paradoxal. Tot de neinteles este pentru profani ceea ce au afirmat sfintii si maestrii spirituali ai omenirii, in ciuda efortului tacut de acestia ca sa intinda oamenilor mana peste prapastia care ii desparte. Aesi la prima vedere 9)); sunt rationali si traiesc intr'o lume in care noua nu ne'ar placea sa ttaim, totusi textele lor indica doar faptul ca au ales calea rationala pentru a intra in le6atura cu noi. Aceasta le6atura este deci limitata la ceea ce ratiunea noastra poate intele6e. ; dovada in acest sens este limba:ul bisincronic pe care ei il folosesc in realitate si care solicita atentia simultan pe doua lucruri contrare. Pentru noi acest lucru dovedeste ca 9)); nu sunt doar fiinte rationale, ci si fiinte care au depasit ratiunea 7subiectiv dar si obiectiv prin pro6resele tehnolo6ice reali+ate8 si au a:uns la non6andire 7&u'mien8. 9n de+interes pentru exterior 7arta si creatii artistice, pentru produsele ima6inatiei8 si o pro6resiva detasare de cunoasterea ori+ontala 7sen+oriala, verbala, rationala8 o intalnim si la Eao Tseu, la Panta:ali, la -uddha ori la ,isus. Arta ne da un impuls sentimental care este un vehicul, daca folosim sentimentul pentru pro6res spiritual si tre+ire, dar care devine obstacol atunci cand sfarseste prin a fi posedata, acumulata si te+auri+ata, atunci cand noi a:un6em pri+onieri ai placerilor estetice, cand avem alti Aumne+ei inaintea lui Aumne+eu. Semnul sau si6la civili+atiei 9)); B 8p7 M apare pe tabloul celor 5;pt Tri6rame5 7Pa'Oua8, care constituie ba+a operatorie a Cartii )utatiilor 7,'Oin68, din care deriva cele sai+eci si patru de tri6rame. Pe coperta editiei romanesti a cartii Tao Te Oin6 75Cartea Caii spre Cer si Putere8Q este repre+entat semnul 9));, care cuplea+a functional cele opt nivele ale realitatii. Acest lucru a fost evidentiat atat in acupunctura 7cupla:ul nivelelor ener6etice si al meridianelor corespun+a'toare8 cat si in fi+ica cuantica 7cupla:ele nivelelor electronice, completarea octetului, principiul exclu+iunii al lui Pauli etc.8QQ
QCartea Caii spre Cer si Putere 7Tao Te Oin68, cap. ,= in traducerea si comentariul prof. dr. in6. Aan )irahorian, Tao Jian Hen si @lorin -ratila, editura Ara6on Camp @undamental, -ucuresti,T//", 1// . Bn. A)M QQPentru a aprofunda paralelismele dintre calea fi+icii moderne si calea misticii si filo+ofiei orientale in domeniul strate6iei de ocolire a limba:ului verbal, recomandam cititorilor cartea lui @rit:of Capra Tao @i+ica, aparuta la *ditura Tehnica in 1//2, lucrarea lui Oen Hilber The Spectrum of Consciousness, Theosophical Publishin6 4ouse, Hheaton 1/00, si traducerea romaneasca, in editia citata, a cartii lui Panta:ali Ro6a Sutra, Bn. A)M

.oi posedam doua emisfere cerebrale si acest lucru e valabil si pentru autorii documentelor. .oi consideram ca emisfera stan6a este consacrata 6andirii lo6ice, rationale, verbale 7procesare analititica, secventiala8 si ca emisfera dreapta este mult mai in+estrata in domeniul intuitiei, procesarii ima6inilor si al ima6inatiei 7procesarea formelor, procesare analo6ica, sintetica8 adica ceea ce am putea numi 5creierul nostru ma6ic sau irational . Cum stau lucrurile la locuitorii planetei 9));U Cum isi administrea+a ei materia cerebralaU Cele doua emisfere ale lor sunt sau nu sub controlul rationaluluiU Si noi posedam de asemenea un dublu limba:, o 6andire si o comunicare dubla. in afirmatiile noastre se exprima simultan constientul si inconstientul. Tot ce rostim sau scriem contine un intre6 plan necunoscut, ascuns, codificat. Arta este tocmai unul din modurile de exprimare de cifrare in limba:ul acestui versant necunoscut care salasluieste in noi. Pentru a'1 exprima, avem nevoie de arta, fiindca el tace parte inte6ranta din ansamblul limba:ului nostru. ,ntr'un cuvant noi avem ima6inatia puternica si permanent activa. ,n textele 9));, ima6inile suntfoarte rare, aproape absente. Totul este evidential tara pic de relief, ramanand 5plat5, sters si searbad. ,ma6inea insasi este codificata. Eimba:ul lor sens, afirma ei, nu este alfabetic, ci repre+inta un amestec de exprimari alfabetice si de ideo6rame. Cercetarile intreprinse in China si in Japonia asupra speciali+arii emisferelor cerebrale au indicat ca folosirea ideo6ramelor a determinat o inversiune a dominantei emisferelor cerebrale. S'a constatat ca dominanta este

emisfera dreapta 7sintetica ima6inativa care procesea+a formele8 iar nu emisfera stan6a 7secventiala8 ca m *uropa. .e punem intrebarea daca utih+area de batre 9)); a unui limba: mixt nu a vi+at de fapt intrarea simultana in functiune a celor doua emisfere. Cele doua canale de comunicare deschise simultan permit un contact mai bun cu realitatea si ster6erea oricarui conflict interior inter emisferic 7cu repercusiuni psihoafective si sociale nocive8U Schemele sau desenele sunt fara valoare in documentele 9));. Ae curand, aflandu'ma in Spania, am tinut in mana cateva documente ori6inale datand din 1/32, cu desene facute chiar de mana autonlor, pe care (afael le'a scos la iveala din seiful lui. @rapea+a extraordinara neindemanare cu care sunt lucrate. Curbele sunt o succesiune de drepte trasate cu ri6la. (eactia fiicei mele Aeborah a fost prompta. 5Ce urat mai desenea+a indivi+ii astiaN 5 Aaca si copiii nostri vor folosi intens calculatoare pentru a socoti si pentru a repre+enta 6rafic, vom fi martorii unei pierderi similare a capacitatii de a inmulti si de a desena. Ae:a trecerea de la transmisia orala la cea scrisa a informatiilor a determinat o atrofiere pro6resiva a capacitatii de memorare 7care cere antrenament si apel la hipno+a pentru a fi recasti6ata8. ,n ca+ul 9)); se pare ca avem o civili+atie tehnolo6ica avansata dar situata inca partial in ra+a noastra de intele6ere. Alte civili+atii 6alactice sunt atat de departate de noi incat nu le putem intele6e, decat apeland la cunostintele civili+atiei terestre precedente pastrate in Tao Te Oin6 si Ro6a Sutra. ;rdinatoarele lor sunt pe masura limba:ului pe care il folosesc. .u sunt nici di6itale 7numerice, analitice, secventiale8 si nici analo6ice, ci de ambele feluri simultan. Ain punct de vedere istoric, noi am reali+at pe Terra amandoua aceste tipuri de ordinatoare, dar cele di6itale7numerice8, putand fi asociate un limba: numeric de pro6ramare, au casti6at repede un avans decisiv, ca re6ula 6enerala, asupra celor analo6ice. Se mai afirma ca exista o similitudine sau o unificare intre modul verbal de expresie, sistemul de scriere, modul de 6andire si structura ordinatoarelor. Pretutindeni lucrurile sunt uniformi+ate, e6ali+ate si rationali+ate. Se mananca pentru a se hrani, pentru a furni+a or6anismului elementele de care are nevoie. Se ucide pentru ca asa trebuie. Se face dra6oste pentru a exprima o realitate biolo6ica si metafi+ica, pentru a asculta de o le6e a naturii. (afael poseda si niste documente cu referiri la viata sexuala a locuitorilor de pe 9));, care pare cu totul curatata de orice element ima6inativ. Pana si felul in care au sosit aceste documente este 6raitor in sine. Postasul i'a adus lui (afael intr'o +i o scrisoare care incepea astfel$ 5Avand in vedere ca dumneavoastra va aratati mereu foarte preocupat de viata sexuala, ne'am hotarat sa va expediem un raport cu privire la aceasta latura a activitatilor de pe planeta noastra.5 9rma o expunere, la fel de plictisitoare ca o nota tehnica privitoare la incal+irea casnica. Au oamenii acestia un inconstientU Se pot refu6ia in ima6inarU ;are ei visea+aU Aaca nu, atunci cum ne'ar putea ei intele6e pe noiU *i au facut 6reseli 6rosolane iar in privinta evaluarii indivi+ilor umani au comis erori care ne pot starni nedumenrea. Sa fie oare frustrarea sau invidia lui J.P. Petit care se exprima in aceste randuriU (e6retul de a nu se fi aflat si el printre cei alesiU Pe locuitorii de pe 9)); nu'i interesea+a inchiderea oamenilor in vise, credinte, do6me, norme si temeri, ci deschiderea lor la nou si la adevarata realitate. Se va stabili o ierarhi+are diferita a oamenilor, dupa alte criterii de valoare decat actualele criterii stiintifice si reli6ioase, care pretuiesc 12" ascultarea, supunerea, uniformi+area, conformismul si repetarea mecanica a unor pre:udecati depasite chiar si in stiinta actuala. Toti copiii si studentii nostri invata sa memore+e istorii si lucrun de:a depasite si istorice, nu ceea ce stim acum si nici cum facem sa a:un6em mai departe. Asistam la o amputare in masa, la o imobili+are si o in6hetare in tipare, a unor minti create pentru a se adapta si a se misca, iar nu pentru a ramane 5sedentare5. ,rationalitatea umana pare sa'i surprinda mereu. ,ntr'o scrisoare din ianuarie 1//1 pareau destul de descumpaniti de o serie de lideri politici din cateva tari africane, care scapau, spuneau ei, oricarei anali+e, oricarei previ+iuni, 5fiindca in aceeasi +i puteau sa spuna un lucru dimineata si totusi dupa'amia+a sa faca exact pe dos 5. ; asemenea mirare, dupa p sedere de patru+eci de ani pe pamantul nostru. poate sa ne de+valuie ceva. .u e cu putinta ca cineva sa fie chiar atat de naiv, doar daca poseda un creier diferit de al nostru, lipsit cu totul ceea ce noi numim intuitie. ;ri de cate ori se inseala asupra unui pamantean, oaspetele 9)); probabil ca se scarpina nedumerit in cap si spune$ lSi cu toate astea, sonda:ul encefalic si anali+a data de ordinator aratau ca... Se pare ca din 6andirea lor irationalitatea lipseste. Suntem in plina Eumea cea mai buna a lui 4uxleI, fara sa mai fie necesar sa se recur6a nici macar la soma. )etafi+ica insasi este rationali+ata si aduce a notita tehnica. .otiunea de revolta este absenta iar unde apare, e considerata ca fiind de natura patolo6ica si tratata ca o

boala. *ducatia este pre+entata ca o conditionare sau dresare de 6enul celei facutede Pavlov. ,ata cu ce pret au casti6at bunastarea. Cand se referea la ei, (afael vorbea despre lo alta lo6ica. Poate ca nu e aici nimic 6resit si n'ar fi exclus ca aceasta diferenta sa fie si mai profunda decat aceea dintre tehnolo6iile noastre. Aiferenta in ceea ce priveste 5soft5'ul ar trebui sa fie inca si mai extraordinara. Cat despre dialo6, e ca si cum ai discuta cu un musuroi de fumici...

Noa tea de la 4otelul din %adrid

,n 1/12, Jean'JacXues si cu mine am fost convocati pentru un fel de reuniune extraordinara care urma sa aiba loc la )adrid. )isteriosn 9)); preci+asera intr'una din scrisori ca tineau sa fim si noi pre+enti. Grupul de contactati era in mare fierbere. Soseau mereu informatii noi. Aomin6ue+ publicase pe cheltuiala lui o carte in care isi adunase reflectiile pe mar6inea documentelor adunate in doua+eci 12# de ani, insa 9)); o citisera si se pronuntasera fara mena:amente, ceea ce pe bietul autor il umilise sik1 adusese la de+nade:de. Cat despre mine. Pare'se ca am fost mai norocos$ neva+utii cititori se exprimasera cu caldura asupra scrierilor mele, atat in scrisoarea amintita cat si in convorbiri telefonice. Gaseam lucrul acesta cum nu se poate mai distractiv. .u'mi venea sa cred ca, in timp ce in @ranta mi'mi puteam publica decat cu foarte mari dificultati lucrarile, iata ca acest public invi+ibil avea o parere neasteptat de buna despre scrisul meu. ;ricum era mai bine decat nimic. Jean'JacXues si cu mine am dat asadar curs invitatiei si am a:uns la )adrid, unde ne'am va+ut 6a+duiti intr'un hotel de mana intai. ,n prima +i tot ce am putut face a fost sa ne plictisim asteptand. .u aveam ceva anume de facut in capitala Spaniei, asa ca am fost sa dam o raita de cateva ore prin impre:urimile hotelului. *ra aniversarea mortii lui @ranco si stra+ile 6emeau de falan6isti, care pareau desprinsi din desenele lui Cabu, Tineri defilau pe motociclete sau in camioane, fluturand stea6ul 6alben cu +vastica. Ain loc in loc 6rupuri de politisti urmareau spectacolul in asteptarea evenimentelor. Aveau caii la indemana, in niste vehicule mari. Jean'JacXues mi'a spus$ ' Priveste ce cap am. Aaca acesti falan6isti ne 6asesc, cine ne +ice ca nu ne vor bate marU *u cred ca ar trebui sa ne intoarcem la hotel. ,ma6inea+a'ti ca politia ne ridica intr'o altercatie si ne intreaba cu ce treaba am vemt in )adrid in +iua mortii lui @ranco. Jean'JacXues nu avea, in nici un ca+ un cap de falan6ist. .oi ne'am intors la hotel si ne'am inchis in camera. (euniunea a avut loc a doua +i intr'o mare sala a hotelului. Principalii contactati erau pre+enti, cat si o fauna heteroclita si de nedescris. *ra acolo o fata, care povestea, celor ce voiau s'o asculte, ca ea era fiica unui extraterestru, afirmatie care din pacate nu era verificabila. Se 6aseau in sala si repre+entantii diferitelor 6rupuri de parapsiholo6ie 7metapsihice8, plus un anumit numar de doamne de o anumita varsta, imbracate pretentios si apartinand in mod clar inaltei societati din )adrid. Textul caruia i s'a dat citire avea doua deschideri. Cea dintai se referea la o scrisoare primita atunci, in care se cerea contactatilor sa or6ani+e+e o adunare, ca cea la care tocmai participam. Am putut asista cu acest prile: la o ma6nifica demonstratie de de+informare, despre care fuseseram anuntati in a:un. (afael @arriols primise, odata cu aceasta ultima scrisoare, si o declarable pe care trebuia s'o citeasca in fata adunarii. Cei patru principali contactati, anume Aomin6ue+, A6uire. -arranechea si @arriols insusi, declarau in cor, la doua+eci si cinci de ani de la primirea celor dintai scrisori, ca ei nu cre+usera niciodata in ori6inea extraterestra a acestora. ;ri noi stiam bine ca lucrurile nu stateau deloc asa, numai ca efectul asupra auditoriului a fost instantaneu$ la pau+a, sala s'a 6olit pe trei sferturi si toti care plecasera erau suparati foc, multi spunand in 6ura mare ca era scandalos sa se abu+e+e de buna lor credinta timp de atatia ani. .oi. cei care cunosteam dedesubturile acestei manevre, inca inainte de declansarea ei, eram pur si simplu uluiti de usurinta cu care nucleul contactatilor reusise sa se descotoroseasca de atat de multi oameni. ;ricine ar fi fost autorul acestei scrisori, iata ca stiuse sa provoace un fenomen puternic si real, cu o usurinta care chiar ca'ti lua piuitul. )ai mult ca oricand, Jean'JacXues si cu mine ne intrebam cine o fi tra6and sforile acestei afaceri si mai ales ce scopuri urmareste. Ceea ce urmea+a nu este decat propria noastra marturie. ,ntamplarea are doua parti. * adevarat ca prima pare ceva de domeniul oniricului$ e drept, fiindca e cu neputinta sa sustinem, ca ar fi fost altceva decat un simplu vis. Aar noi suntem absolut si6uri de a doua parte. .oaptea pe care am petrecut'o in hotelul acela din )adrid a fost un adevarat cosmar. ,nstalatia de aer conditionat fireste ca nu functiona, asa ca ne'am va+ut siliti sa lasam ferestrele deschise, din cau+a arsitei teribile. ,n plina noapte m'am tre+it. *u, care sunt cam fri6uros de felul meu, eram 6ol pe pat, iar cuvertura era indepartata. Aar nu asta era important, ci faptul ca in fata mea vedeam cativa insi, care se indeletniceau cu ceva, nu'mi dadeam seama cu ce anume, din cau+a luminii foarte slabe a lanternelor oarbe pe care le foloseau .u'i puteam +ari decat pe cei care se aflau la picioarele patului meu, fiindca ma simteam complet parali+at. .u

puteam nici macar sa intorc capul, ca sa vad ce se intampla cu Jean'JacXues, care dormea in patul de lan6a mine. 9nul din intrusi s'a intors pe neasteptate si m'a privit cu o expresie care parca spunea$ 5 .a, poftim ca se tre+este si dobitocul asta, ia sa'i mai ardem noi o do+a de aneste+ic5.Q @usesem aneste+iat mai demult cu penthotal si exact sen+atiile de atunci le aveam si acum. .u mai stiu ce s'a intamplat, am ca+ut intr'o stare de inconstienta, din care m'am tre+it abia a doua +i de dimineata. ,'am povestit toata istoria asta ' sau poate tot visul ' lui Jean'JacXues, care se plan6ea ca'1 doare capul de'i plesneste. .ici eu nu ma pre+entam cu mult mai bine, ma simteam ca si cum cineva mi'ar fi racait temeinic uretrele cu smir6hel.QQ .oroc insa ca starea asta 6roa+nica n'a tinut prea mult, si ne'am putut alatura prietenilor nostri spanioli pentru noi discutii. ,n orice ca+, de faptele petrecute in orele care au urmat suntem absolut si6uri, fiindca acum eram tre:i de'a binelea. Aveam pe atunci o haina splendida de piele de caprioara pe care o cumparasem de curand si de care aveam 6ri:a ca de ochii din cap. Ain senin m'am tre+it ca mi'a aparut pe reverul stan6 o pata ca de lac,de culoare be:. *ra rotunda si avea un diametru de doi milimetri si mai putin de un milimetru adancime. Asta m'a amarat 6ro+av, facandu'ma sa ma intreb$ 5Ae unde ai reusit sa te procopsesti cu stropul asta de vopseaU 5 Am incercat sa curat picatura aceea de lac de pe reverul hainei racaind bine cu un6hia, dar n'am reusit. )i'am spus ca indata ce a:un6 acasa, la Aix, va trebui s'o +drobesc cu o penseta si atunci toata picatura solidificata se va preface in pulbere. .u avea nici un rost sa stric cu racaielile astea inutile bunatate de haina. Au urmat discutiile cu prictenii spanioli si am si uitat de picatura de vopsea. Peste cateva ore, cand m'am intors in camera, am constatat cu surprindere ca pata disparuse, fara sa lase absolut nici o urma. Am trecut peste intamplarea asta fara sa'i dau cine stie ce atentie, dar nici de uitat n'am uitat'o. ,n sfarsit, sederea noastra la )adrid s'a incheiat si, pentru prima oara dupa +ece ani, Aomin6ue+, care in saptamanile din urma avusese lun6i conversatii telefonice cu 9));, a incetat sa mai vada in mine un spion al C,A. *ra un pro6res, fara indoiala. Eou imi reprodusese continutul unora din aceste conversatii si aflasem ca la un moment dat Aomin6ue+ ii pusese interlocutorului urmatoarea intrebare$ ' 5Aar de fapt ce este o 5,!$#! "/!,#!5U Ea care celalalt raspunsese 6rabit$ ' <A.! -/2! "%-% "$ /4%.)!. C!"* ' .)/! -$ "/$)#'"% %.% */1!./.)/ l%(%)! */ .)!3%l%)!)/, ./ 1#'*$-/ ' %(1l'6%/ .% (!.! /% /.)/ )#!".0/#!)! %" .)#$-)$#! ,/(/l!#!. < <om reveni asupra acestei fra+e, in special in anexa stiintifica. Aceasta afirmatie mi s'a fixat in minte. Q ;bservati aneste+ia, parali+area si imobili+area obtinuta prin radiatii pe care o s'o reintalnim utili+ata de extraterestrii si in alte oca+ii7o tehnolo6ie, care daca ar fi utili+ata pe Terra,in locul celei care foloseste vectorul material sau chimic ar fi transformata in arme8Bnota A)M QQ ,n reteaua 9)); sonda:ele encefalice, anali+ele si diverselc examenc medicate sunt o practica obisnuita. 7n.J.P.P8

)'am intalnit cu Jean'JacXues pe acroportui din )adrid, asteptand avionul care sa ne duca acasa. Tot vorbind de una. de alta. i'am povestit si de pata de vopsea de pe reverul hainei. ' .u +auN Am avut si cu o chestie de'asta. dar pe palarie. )'am luptat ca un erou s'o scot si nici vorba. asa ca m'am lasat si eu pa6ubas, ca tine. Si eu ma 6andeam sa re+olv chestia asta acasa. Pe urma. dupa cateva ore. cand am a:uns in camera, dracovenia aia disparuse. ' Cam ce culoare aveaU Jean'JacXues mi'a aratat tabela de plastic a aeroportului. -e:. *xact acelasi be: ca si 5picatura de lac5 de pe reverul hainei mele. Se parea ca Jean'JacXues fusese mai favori+at decat mine, el avand parte de un echipament mai sofisticat. ; pastila aplicata pe pan6lica palariei, ca un adevarat al treilea ochi si avand, din cate spunea prietenul meu, ceva peste cinci milimetri in diametru. Aupa toate probabilitatile, eu fusesem in+estrat cu un microemitator iar Jean'JacXues cu o camera video miniaturi+ata. Aar orice ar fi fost cele doua pastile, amandoi suntem absolut si6uri asupra acestei a doua parti a istoriei noastre. <a+useram cu ochii nostri, in stare de tre+ie, draciile acelea, si le va+useram bine. Cand avionul a decolat, i'am spus lui Jean'JacXues$ k (e+ulta ca implantul tau cranian nu te :enea+a cine stie ceU k 4ai, mai lasa'ma in pace cu aiurelile asteaN Si... la urma urmei, daca ba+aconiile astea chiar or fi adevarate si ne'au facut'o si noua, nu cre+i ca am cautat'o cu lumanareaU .u puteam sa nu'i dau dreptate.

Ben"ile din

oli#luorura de !inil

Cu ani in urma, primisem acasa un pachet in care se afla o banda de material plastic. Ean6a ca, un cartonas ar6intiu lacuit, cu numele unei societati pan+iene lspeciali+ata in cercetari spatiale. Cum pe cartonas era trecuta si adresa societatii respective, le'am raspuns scurt si cuprin+ator$ lAm primit obiectul, dar ati onus sa' mi trimiteti si instructiunile de folosire. .umai ca strada din adresa aceea nu exista. Aupa cum nu exista nici societatea. Chestia asta m'a facut sa nu mai stiu ce sa cred. Peste am de +ile, 9)); aveau sa explice motivele pentru care raspandisera cu oca+ia ateri+arii de la San Jose de <aldeira, multe tuburi mistenoase cu ben+ile acelea de plastic, asemanatoare celei pe care o primisem si eu. -en+ile acestea, dreptun6hiulare, de dimensiunile de 3 x 1" centimetri, erau rulate in niste tuburi de nichel pur si contineau molecule purtatoare de i+otopi radioactivi, care emiteau neutroni timp de patru+eci de ore. Aupa scur6erea acestui interval de timp. obiectul devenea un material plastic ca oricare altul. Procedeul le permitea expeditorilor ca in timpul celor patru+eci de ore sa urmareasca obiectele. asta fara indoiala ca sa afle ce fac cu ele oamenii in posesia carora a:unsesera, daca apelea+a la anumite servicii speciali+ate, eventual militare ' iar asta le servea, probabil ca sa vada cine are le6aturi cu asemenea servicii si cine nu. ,n ca+ul meu, ca si in ca+ul spaniolilor din 1/30, obiectul in chestiune a 6!-$) ' vreme pe consola semineului, pana cand s'a ratacit.

Amintiri $au !i$e

Ae atunci mi s'au mai intamplat in doua #!"*$#% l$-#$#% */ ,/"$l celor petrecute la )adrid. @iindca am promis sa "$ ocolesc nimic, trebuie sa mentione+ aici si episoadele acestea, cu caracter anecdotic. Ca a fost vis sau realitate, nu'mi pot da seama ' si la urma urmei marturisesc ca asta ma lasa indiferent. Pruna oara cand am trecut din nou prin ceva .%(%l!# "'1)%% */ 1'mina de la hotelul din )adrid ma aflam la mine acasa, l! P/#)$%.. E#! in 1/1/. ,ntro dupa'amia+a ma simtisem prins de o toropeala care atlucea a siesta prelun6ita, lucru deloc nefiresc intr'o re6iune -$ ' -l%ma ca a noastra, care te moleseste si te tra6e l! lene, asa -! !( *'#(%) cateva ceasuri +dravene. Cand a venit sotia mea, m'am de+bracat iar ea a observat imediat ceva ciudat care se afla la vreo +ece centimetri de ombibc Ce ai acoloU m'a intrebat ea, speriata. Te'ai ranitU ' .u, nici pomenealaN Aveam pe pantece o rana subtire, ca o inci+ie fina care parea aproape cu totul cicatri+ata, lun6a de vreo trei -/")%(/)#% .% !1#'!1/ on+ontala. ,n :urul ci pielea se invinetise, %")#-' "$!")! ce 3!)/! .1#/ albastru'inchis. Parca as fi avut doua (%-% ./(%l$"/, !./6!)/ .%(/)#%- fata de cicatrice. *xact acelasi efect as 0% '3)%"$) *!-! !. 0% )%"$) $" timp apasata pe piele o teava de 1!)#$ -/")%(/)#% *%!(/)#$, -! .! opresc circulatia san6elui. @orma era re6ulata .% .%(/)#%-!. P/ -!(!.! de pe mine nu era nici urma de san6e .% "$-(% 1$)/!( *! ./!(! -$ nici un chip unde si cum ma procopsisem -$ chestia aceea. Ar fi trebuit sa ma fi i+bit foarte tare de ceva, *!# %" -!6$l !-/.)! (%-!. 0% adus aminte, fara doar si poate. Asa ceva as 0% 1$)$) -!1!)! "$(!% lovindu'ma frontal cu un obiect contondent si .-'3%), !l)0/l !. 0% !2$) ' taietura obisnuita. Trecusera ani de +ile de cand "$ ma (!% )%"/!( */ 6radinant sau de sport, iar cicatricea asta se vedea l%(1/*/ -! "-!2/! cum sa fie de atunci. Cu o +i inainte "-' aveam si tot la fel m'a incredintat si soiia mea, care are un spirit */ '3./#2!)%/ )/#%3%l .% "$-% scapa nimic. ,n sfarsit, coa:a #!"%% s'a $.-!) .% ! -!6$) */.)$l */ repede, vanataia a trecut si ea si in cateva +ile "$ (!% ramasese "%-% ' urma, asa ca am uitat repede de povestea asta. A doua intamplare datea+a din %$l%/ 1//!. Pl/-!./#!( )'!)! 0amilia, adica sotia mea, fiica noastra si eu, .!-% 0!-/( ' 2%6%)! */ cateva +ile prietenului nostru (afael, la ferma lui de lan6a -arcelona. ,ntr'o seara am ramas numai noi in toata casa, (afael si sotia lui aveau trebun in oras, .e'am culcat si eu adormit pe burta, pe partea mea de pat. cu mainile trecute pe sub perna. -rusc, am avut impresia ca ma tre+esc si ca incaperea se umple de o lumina slaba. Primul lucru pe care 1'am va+ut au fost niste picioare incaltate cu un fel de pantofi de balet bleu'marin de dimensiune mica. As inclina pentru o masura de dama. Picioarele pareau acopente de un fel de de ciorap colant destul de strans, de aceeasi culoare. Prima meareaciie a tost sa'mi spun$ 5Sa nu inceapa iar povestea de la )adrid5 .'am avut nici o posibilitate sa reactione+. ,n clipa aceea am simtit cum o presiune extraordinar de puternica ma apasa pe perna, imobili+andu'mi compiet bratele si facandu'ma sa ma simt practic parali+at, ca si cum as fi avut de6etele varate intr'o pri+a de curent Simteam in urechi o furnicatura ciudata, ca si cum cineva mi'ar fi infundat usurel o ti:a prin timpan, pana in creierin. Cum nu eram in stare sa fac nici o miscare, am ales sa accept lucrurile cu intelepciune. Apoi starea asta parca ca a inceput sa se risipeasca. Am avut chiar impresia ca lumina aceea slaba disparuse si ca in camera domnea, acum intunericul, asa ca primul 6and a fost sa intind mana si sa ba:bai, ca sa insfac unul din picioarele persoanei pe care o va+usem adineauri. .u de alta, dar daca fusese cu adevarat lan6a mine insemna ca eu sunt un simplu cobai de experiente, treaba care nu'mi placea de deloc. ,nsa n'am avut timp nici macar sa schite+ un 6est, fiindca exact in clipa aceea am simtit perna atat de 6rea incat nici vorba sa'mi pot tra6e bratul si am avut din nou vibratia aceea stranie care m'a parali+at complet pana am ca+ut intr'o stare de inconstienta. )'am tre+it, convins ca abia trecusera cateva clipe, si am aprins imediat veio+a de pe noptiera. .imeni. Ce

puteam faceU )'am uitat la ceas$ arata doua fara cinci. Sotia mea s'a tre+it lent si i'am povestit amintirea sau visul, fara sa stiu nici eu ce fusese. )'a ascultat cu ochii plini de neincredere, dar deodata si'a dat seama ca bratul si umarul drept ii erau parali+ate, ceea ce o alarma si ii dadea, in orice ca+. o sen+atie foarte neplacuta. Apoi, lent, sen+atia asta s'a risipit. .u mai am nimic altceva de +is de acest 6en. Aesi6ur, eu cunosc puterea unor vise de a parea vendice. *xista lucruri pe care credem ca le'am trait si care nu au decat o realitate onirica. Pentru ca marturia mea sa fie completa, eu 6andesc ca eram dator sa povestesc acest episod. Adau6 ca aceste experiente nu mi'au cau+at nici un efect deosebit. nici an6oasa si nici bucune. *le m'au lasat pur si simplu perplex. Ae la acea data, nu s'a mai intamplat nimic de acest 6en. )a 6andeam din nou la intamplarea petrecuta la ferma de lan6a +ona de aten+are a 9)); din ami 2!. Ca+urile de acest 6en se 6asesc din plin in dosarele ;G.. Aaca acestea sunt adevarate, nu este prea placut sa servim drept teren de experimentare pentru niste indivi+i care nu'si dau osteneala sa se pre+inte. ;are cea mai buna capcana pentru extraterestri nu ar putea fi o buna cursa de soareci amplasata in mi:locul camerei. sau mai simplu, dupa cum su6era vechiul meu prieten Claude Seli6$ o podea foarte bine ceruitaU

Con!er$atiile tele#onice din 0121

Prin 1/1/ intre spanioli si 9)); au avut loc o multime de convorbiri telefonice. Am avut si eu oca+ia sa consult, acasa la (afael, cateva insemnari luate in timpul unor convorbiri de asemenea 6em *rau interesati de asta in primul rand (afael si prietenii sai Aomin6ue+ si -arranechea. .outatea consta in faptul ca acum era vorba cu adevarat de un dialo6. Timp de doua+eci si cinci de ani se comunicase numai intr'un sin6ur sens. Spaniolii primeau scrisori, rapoarte si, foarte ran apelun telefonice care insa erau foarte scurte si confineau de re6ula dispo+itii, avertismente, informatii sau diverse indicatii. (afael incercase in mai multe randuri sa cuple+e sistemul de inre6istrare a convorbini telefonice, insa inainte de a pune de6etul pe buton au+ea vocea interlocutorului$ l.u, va ro6 sa nu inre6istratiN Pana la urma a renuntat. Acum, dupa cat am aflat de la (afael, convorbirile acestea telefonice durau cateodata cu orele. Ae re6ula, telefonul suna noaptea tar+iu si de multe on (afael si -arranechea erau amandoi pe linie. Subiectele abordate erau extrem de variate, dar raspunsurile veneau intotdeauna fara nici cel mai mic ra6a+, cu serio+itatea si conci+iunea obisnuite. Aaca exista un lucru de care sunt si6ur si6ur, este ca exista in spatele la toate acestea ceva mai mult decat o banda de studenti de la @acultatea de Stiinte din )adrid. @iind un om de stiinta, eu mi'am facut pur si simplu munca, adica aceea de anali+are a coiitinutului. *u m'am multumit sa ma :oc cu piesele mo+aicului, cel putin cu acelea pe care mi se parea ca oarecum le intele6. (amaneau o multime de lucruri care nu intrau in domeniul meu de competema, care se limita la mecanica fluidelor ioni+ate si la cosmolo6ia teoretica. @arriols nu seamana cu vreun naiv.

)atematicianul Chasles a cumparat, cred, scrisori de'ale Cleopatrei catre Cesar sau invers. *u stiu ca exista intreprinderi, in toate tarile, care la ba+a a:un6 la .e& A6e si ii platesc pe 6uru cu salarii. Tot ceea ce am de spus, este ca m'am :ucat cu piesele unui enorm mo+aic, pur si simplu bi+ar, si ca unele din aceste piese mi s'au parut ca stimulea+a reflectia stiitifica si se asamblau intr'un mod inteli6ent si ori6inal. Toate acestea poate ca nu provin decat din ima6inatia mea, insa ma indoiesc. .u cred ca as fi ima6inat doua fluxuri temporale inverse si niste universuri in o6linda 7enantiomorfe8. Si nici n'as fi a:uns asa departe in ma6netohidrodinamica daca documentele nu s'ar fi constituit intr'un fel de 6hid. imi aduc aminte ca matematicianul si academicianul Andre Eichnero&ic+ spusese intr'o +i$ l;G.'urile nu exista, dar J.P. Petit are atata ima6inatie incat intr'o buna +i are sa sfarseasca prin a le inventa. in perioada 1/11'1/, contactele au fost reluate. Continutul lor era adesea cat se poate de fantastic. Ae curand am stat de vorba cu (afael si 1'am intrebat$ k Ce cre+i despre cursul actual al ca+ului 9));U k in ultimii ani s'au primit scrisori care par sa i+vorasca dintr'o anumita tendinta de autodiscreditare. k <rei sa +ici ca reteaua este pe cale sa se replie+e asupra ei insasi lasand in urma un nou nor de cerneala, ca o sepie. k 9n pic asa stau lucrurile. Aar ramane continutul acestor apeluri telefonice din 1/1/. in ceea ce priveste acele apeluri, eu continui sa raman foarte impresionat de rapiditatea si preci+ia raspunsurilor. k Tu cre+i ca in cursul acestor apeluri telefonice lsursa s'a manifestat din nou, independent de orice distorsiuni para+ite si de orice actiune de de+informare. k Cred ca da. Ain toata constelatia multicolora de informatii aparute pe parcursul convorbirilor telefonice amintite mai sus, ale6em una. Acesti 9)); ' pe care continuam sa'i numim astfel ' au dat interlocutorilor lor spanioli o serie

de raspunsuri privitoare la S,AA, explicand ca acest virus ar fi fost creat prin manipulare 6enetica intr'un laborator american din statul )innesota. Cercetarile in cau+a ar fi inceput de mult timp si, cum nu exista posibilitatea ca re+ultatele sa fie experimentate pe teritoriul american, autoritatile de la Hashin6ton ar fi incheiat un acord cu Gairul, care ar fi pus la dispo+itie o re6iune intinsa. Scopul experimentelor ar fi fost testarea modeleior de contaminare pentru virusuri mutante, iar ideea 6enerala, care fusese inspirata, fara indoiala, de ra+boiul din <ietnam, era aceea de a obtine specii de virusuri care sa atace cu precadere o amimita populatie. Cum s'ar spune, o arma rasiala. Ca sa se antrene+e. cercetatorii au manipulat culturile de virusun astfel obtinute cu a:utorul unor microunde pulsate si le'au experimentat pe niste maimute. Aici lucrurile au inceput sa 1a o intorsatura nefericita. Pa+nicii +aire+i nu s'au dovedit la inaltime, lasand sa scape din re+ervatie animale infestate, care au trebuit apoi recuperate cu orice pret. @ireste ca n'a fost deloc usor si unii din oamenii care au participat la prinderea lor au fost raniti. Asa a inceput contaminarea oniului si bineinteles ca nimeni nu s'a 6andit atunci ca virusul acesta al maimutelor arfi putut sa provoace asemenea distru6eri pustiitoare speciei umane. Aaca lucrurile stau cu adevarat asa, inseamna ca exista pe planeta noastra o mana de cercetatori, care suntinca luati drept oameni respectabili, ale caror talente de asamblare 6enetica s'ar afla la ori6inea a ceea ce se poate numi pe drept cuvant un 6enocid. )arturisesc ca din 1/02 si pana acum aflasem din dosarele 9)); o sumedenie de informatii care sa ma uimeasca. dar asta le intrecea pe toate. )i se pare chiar de inteles atitudinea acestor 9));. care refii+asera de fiecare data sa dea cea mai mica lamurire privitoare la felul cum vindecau ei boli cum ar fi cancerul, de exemplu, raspun+and invariabil$ k 5.oi v'am putea oferi cu usurinta mi:loacele terapeutice, dar cel care ar sti sa le aplice ar fi in stare sa provoace si boala5Q Sa inchidem aceasta parte a dosarului recunoscand ca, orice s'ar spune, oamenii sunt cu adevarat in stare de orice. 9n lucru similar se intampla si cu hipno+a, care este atat calea de coborare sau cadere in manipulate 7robie8, cat si cea de eliberare din conditionare 7v. 4ipno+a, cale de vindecare si de eliberare, ed. cit.8 Acelasi bisturiu cu lama fin ascutita este mi:loc de vindecare in mana chirur6ului dar devine mi:loc de ucidere in mana criminalului. ;biectele si fenomenele nu sunt bune sau rele m sine. *le sunt favorabile sau nocive in raport cu niIelul de constienta qi de ancorare ,n iubire reali+at de utili+atorul lor$ omul. ,n Ro6a Sutra este exclus accesul la puterile supranaturale fara ancorarea prealabila in cele 1! norme sau porunci 72 Rama si 2 .iIama8= incalcarea acestora conduce1a autoeliminarea celui care a 6resit, iar nu la distru6erea mediului si a semenilor 7civili+atie ecolo6ica8. Q)icroundele pulsate la :oasa frecventa sunt canceri6ene. 9nele mari puteri au luat in studiu arme ba+ate pe aceasta proprietate de soar6ere a AA.'ului. Bn. A )M

Scurta

ro o"itie de$ re &aurile ne&re

Ae fiecare data cand au+eam ceva sau cand imi notam ceva in acest dosar 9));, incercam sa reflecte+ bine la lucrurile respective. Subiectul universurilor 6emene facuse pe multi cercetatori sa se apuce cu infri6urare de munca, in 1/00, si mi se paruse si mie captivant. Apoi, in anul care urmase, reusisem pe neasteptate sa ase+ la un loc piesele disparate ale mo+aicului, care se refereau la variabilitatea vite+ei luminii. .e intri6au insa acele cuvinte 6reu de explicat pe care le au+ise Aomin6ue+ rostite de interlocutorul neva+ut$ < G!$#%l/ "/,#/ "$ /4%.)!...< 9n asemenea lucru chiar ca se batea cap in cap cu tot ce se sustinea la noi de ani de +ile in materie de cosmolo6ie. ,mi aduc aminte de un interviu in care un cercetator de marca, directorul laboratorului de cosmolo6ie teoretica si de 6ravrtatie din Pans, spunea$ 5 Cu toate ca pana acum nu am obtinut nici o dovada experimentala a existentei 6aurilor ne6re, nimeni nu se mai indoieste asta+i ca ele exista. 5 )'am alaturat multimii acelora care considera ca acest model nu este convin6ator. Ain punct de vedere matematic, e o adevarata himera. 9n astrofi+ician france+, mi se pare ca Jean 4eidmann, spunea$ 5Cand e vorba de 6aurile ne6re, trebuie sa lasam bunul simt la 6arderoba 5 *u unul, "$ .$") -'"2%". -! !#/ *#/1)!)/. Relatia om5uni!er$ in te.tele U%%O ,n rapoartele primite de Sesma am dat peste o multime de informatii fata de care ma vedeam pus, ca fi+ician, in neputinta absoluta de ale 6asi vreo aplicatie sau de a formula o parere oarecare. )arturisesc ca acum

doispre+ece ani, cand am dat prima data cu ochii de asemenea lucruri, reactia mea initiala a fost una de respin6ere. Aceste texte abordau lucruri pe care le'am putea considera metafi+ice. @iind un rationalist cu 6hiulele de plumb la picioare, nu am avut pentru partea asta a dosarului 9)); nici o farama de interes. .u aveam nici o credinta, in atara de aceea in ceea ce 6andeam, fiindca am a:uns sa'mi dau seama, dupa am de +ile, ca stiinta insasi nu era altceva decat un sistem or6ani+at de credinte, ca orice alta abordare a realitatiiQ. 4enri Coanda spunea ca 5identificarea realitatii cu un anumit model al acesteia nu este stiinta, ci reli6ie si hipno+a. Credinta in veridicitatea unor ipote+e sau teorii, chiar dovedite experimental, este cel mai mare obstacol in descoperirea altora. care sa cuprinda fenomenele pe care acestea le ne6li:ea+a 7exceptii de la re6ula85. *xista nivele mai subtile ale realitatii, a caror descriere si utili+are solicita iesirea din tiparele actuale de 6andire, din hipno+a locului comun. .u stateam sa'mi bat capul cu intrebari inutile, ca de exemplu ce se afla dincolo sau care o fi ratiunea infumurata a existentei omului in univers. *ram ceea ce s'ar putea numi 5un tehnician in stiinta5, un om cu placerile si neplacerile lui de +i cu +i, cu sentimentele si cu reflectiile lui si atata tot. Cu timpul ,nsa lucrurile au inceput sa se schimbe, din doua motive. )ai intai ca intrebarile pe care nu'mi batusem capul incepeau sa iasa incet'incet la suprafata, an de an. Pe plan intelectual, consideram ca raspunsurile date de stiinta noastra in aceste chestiuni stralucesc prin absenta. Al doilea motiv i'a constituit pierderea fiului meu Jean'Cristophe, in varsta de "# de ani, care a murit in cursul opririi respiratiei. A fost pentru mine o experienta socanta. Am mers a doua +i la mor6a si 1'am va+ut. *ra la fel de frumos, ai fi +is ca dormea netulburat. Stiam ca acest aspect de absoluta liniste a celor care au murit fara suferinte este in le6atura cu tensiunea tesuturilor. )ai stiam ca ceea ce aveam in fata ochilor era o in6ramadire de celule lipsite de viata, menite sa se descompuna cu rapiditate. ,n afara de imensa suferinta care ma macina si de revolta care imi umplea sufletul, abia acum imi dadeam seama de incredibilul vid existent in stiinta in le6atura cu marile intrebari, ale vietii si ale mortii, fata de locul omului in univers si fata de menirea existentei sale. ,i invidiam pe credinciosi, care aveau solutiile prefabricate cu care sa faca fata unor asemenea experiente. Se spune ca moartea unui copil este un lucru cumplit, care te doboara ' mai mult decat moartea unui parinte sau a altcuiva apropiat care a atins o anumita varsta ' fiindca e impotriva ordinii firesti a lucrurilor. Si atunci a incoltit intrebarea$ dar ce este ordinea fireasca a lucrurilorU Q9)); se declara ca fiind apropiati, in materie de stiinta, de neopo+itivism. *i se declara surprinsi de naivitatea cu care noi ne incredem neincetat in modelele noastre succesive. 5Avem si noi modelele noastre, spun ei, dar nu suntem atat de naivi incat sa 5credem5 in ele. .u ne interesea+a decat valoarea lor aplicativa. 5 7n. J.P.P.8

Jean'Cristophe, fiul lui J.P. Petit, nu s'a sinucis, ci a murit accidental in cursul unui exercitiu de suspendare a respiratiei cunoscut in Ro6a, in buddhismul tibetan si in taoism. Accidentele de acest fel sunt frecvente in ;ccident, deoarece se fortea+a de la periferie 7poarta respiratorie8 modul de functionare al centrului informational in vederea 5stin6erii fluctuatiilor din substanta mentala5 7vedeti RS 1."8 si a depasini dualitatii 7in locul dualitatii inspiratie'expiratie si a circulatiei prin ,da si Pin6ala, apare respiratia primordiala, prin canalul central S$.&$("!, situat in mi:locul maduvei spinarii si a sistemului nervos8. Chiar daca pe J. P. Petit nu 1'a interesat deschiderea metafi+ica a textelor 9)); acestea au fost citite de fiul sau care s'a apucat sa practice calea distorsionata de niste incompetenti, care recomanda fortarea centrului prin periferie. ,n comentariul lui Oo 4suan la Tao Te Oin6, afirmatia 5inteleptul 7sfantul8 6oleste mintea si umple abdomenul5 7cap. #8 este interpretata astfel$ 5intai este vidata mintea 7i+vorul8 si apoi se umple mi:locul 7cu ener6ie= se blochea+a respiratia prin reintoarcere la respiratie embrionara8 in mod firesc.5 Traducerile europene sunt colorate de tiparul actiunii la periferie sau in afara$ lel 6oleste mintea 7adica nu are 6anduri rele8. 59mple abdomenul5, adica blochea+a respiratia si cultiva linistea. Cine a citit Tao Te Oin6 7cap. ,,8 va observa ca dualitatea bine'rau trebuie depasita fiindca este situata la periferie m planul evaluarii, al aprecierii si al comparatiei. ,n plus, daca eliminam 6andurile rele si pastram doar 6andurile bune, ce fel de 6olire am obtinut U Acceptarea numai a 6andurilor bune nu este modul afirmativ de procesare a informatiilor. ,n plus orice mod afirmativ este la ba+a tot un mod ne6ativ, fiindca ne6am ne6atia, care ramane in stare latenta. Textele taoiste si Ro6a traduse de oameni care sunt pri+onieri ai tiparelor, conditionarilor si identificanlor nu au nici o valoare. . , . Trebuie sa nu ne mutam atentia de pe actiunea care trebuie savarsita catre aprecieri 7cum sunt privit= ce este, ce forma8 si spre consecinte 7ce fructe, ce re+ultate8 daca dorim ca ea sa ramana intrea6a, si sa fim una cu ea.

Tiparul civili+atiei occidentale extravertite si'a pus amprenta pe tot ceea ce a tradus, a importat si a utili+at, din practicile medicale, mistice si reli6ioase orientale. Asa s'au petrecut lucrurile si cu tehnicile de relaxare si cu cele de hipno+a, care au ramas pri+oniere ale spri:inului exterior. (elaxarea occidentala cauta sa relaxe+e muscular, respirator si vascular corpul, pentru ca acesta sa induca relaxarea si linistirea psiho'afectiva, dupa modelul de actiune a tranchili+antelor din familia ben+odia+epinelor. *ste ca si cum am dori sa controlam un calculator fortand terminalele si parametrii de alimentare cu ener6ie electrica. Atunci exista riscul sa fie distrus. Ae aici preocuparea Constanta a taoismului pentru 5firesc5, 5natural5, pentru 5ordinea fireasca a lucrurilor5, pentru 5mersul natural al lucrurilor5, J. P. Petit a:un6e la aceleasi intrebari dupa ce si'a pierdut fiul, pentru ca orice om de stiinta creator este un demolator al do6melor, tiparelor si adevarurilor prefabricate, folosite pentru dro6area, aneste+ierea si adormirea credinciosilor. ,ncredibilul vid din stiinta este unul abil intretinut in constiintele oamenilor de catre cei care ii tin in6hetati in tipare, pri+onieri ai locului comun si al constiintei periferice centrate spre umplere din afara. N%-%'*!)! $(1l/#/! *%" !0!#! "$ 2! )#!".0'#(! $" #/-%1%/") %")#-$" %62'#. Civili+atiile 6alactice cunosc aversiunea reli6iei occidentale pentru 2%* si o considera o forma a luptei pentru supravietuire a constiintei periferice ilu+orii centrate in e6o, care s'a i+olat de i+vorul, care o sustine si'i da viata. Ae aici suferinta, neputinta si dependenta de lumea din afara pentru confirmari de existenta, pentru aprecieri, pentru placeri, etc. Chiar daca J.P. Petit nu a spus nimic despre tehnica de intrare in canalul central, despre care se vorbeste in rapoartele 9));, pentru ca aplicarea 6resita a acestor tehnici sa nu duca la aparitia altor victime, evocarea mortii fiului sau ca urmare a practicii suspendarii respiratiei ne indica de:a, ca un efect a fost luat drept cau+a. Toate tehnicile de relaxare occidentale fortea+a cau+a prin efecte. 4. Schult+ a preluat din hipno+a simptomele descrise de subiectii aflati in transa si a obtinut metoda 5trainin6ului auto6en5 7se su6erea+a simptomele somatice pentru a induce starea de linistire si de relaxare8. Alterarea tehnicilor din 4atha Ro6a si transformarea ramurilor 7an6a8 sistemului Ro6a 7sistem sincronic= de interconditionare simultana sau in paralel8 in etape 7sistem diacronic= conditionare in serie de la periferie spre centru8 dovedesc aceeasi distorsionare si rupere de traditiile spirituale. ,mi amintesc ca discutam odata cu doi prieteni, oameni de stiinta. 9nul era fi+ician. speciali+at in studiul particulelor elementare, celalalt era biochimist. Amandoi spuneau cu aceeasi si6uranta linistita' dupa moarte nu mat e nimic. Sin6ura :ustificare a vietii este viata insasi. Asadar, totul era numai 5ha+ard si necesitate. Sotia fi+icianului, psiholo6 de profesie, avea si ea un raspuns prefabricat$ cei ce mor supravietuiesc numai in amintirea celor apropiati .

9n psihanalist din scoala lui EacanQ ,pe care il cunosteam imi descrisese omenirea ca fiind o masinarie in+estrata cu un limba:, o masinarie careia el sustinea ca ii cunoaste toate rotitele. Pentru el orice vi+iune metafi+ica se reducea la una din multiplele fatete ale ima6inatiei umane. Ca binevoieste sau nu sa recunoasca, stiinta contemporana se conformea+a afirmatiei celebrului matematician Eaplace$ 5; inteli6enta care, la un moment dat, ar cunoaste toate fortele care pun m miscare natura si situatia corespun+atoare a fiintelor pe care aceasta le cuprinde si daca acea inteli6enta ar fi suficient de vasta pentru a supune anali+ei aceste date, reunind in aceeasi formula miscarile celor mai mari corpuri din univers si pe cele ale celor mai marunti atomi, atunci nimic nu ar fi pentru ea nesi6ur, iar viitorul, ca si trecutul, i'ar fi mereu pre+ent inaintea ochilor. 5 Aesisur ca asta+i nimeni nu mai cauta sa cunoasca existenta individuala a unei particule, din cau+a principiului de incertitudine al lui 4eisenber6. Aar daca examinam lucrurile mai de aproape, vom observa ca acest determinism mecanicist nu a disparut, ci doar a lasat locul unui determinism implicit, mai subtil i+vorat din mecanica statistical sora 6eamana a mecanicii cuantice. Acelasi mecanicism sau determinism cau+al apare si in distorsiunea cailor mistice, ceea ce conduce, dupa cum afirma Cho6Iam Trun6pa, la 5o versiune distorsionata, e6ocentrica, a vietii spirituale, B...M care merita numele de materialism spiritual... B....M .oi ne putem ilu+iona 6andind ca ne de+voltam spiritual, cand de fapt noi utili+am tehnici spirituale pentru a ne intari e6oul.5 Tot asa ne ilu+ionam ca intele6em realitatea profunda, cand de fapt continuam sa 3 abordam mecanicist= adica nu tinem sa aflam cum este ea, ci la ceea ce credem noi ca trebuie sa fie.QQ ,n conditiile in care reli6iile institutionali+ate s'au dovedit incapabile de orice evolutie iar ateismul marxist si'a

dovedit lipsa de viabilitate, s'a recurs, fireste, la stiinta si aproape ca nu exista in +ilele noastre autor de lucrari stiintifice care sa nu'si fi produs si micul sau cuplet metafi+ic. Sa citam de pilda fra+a celebrului en6le+ 4a&Din6, care, in lucrarea sa Scurta istorie a timpului, scria$ 5D!-! %")#-!*/2!# $"%2/#.$l ./ -'")%"/ %" %")#/,%(/, "/!2!"* "%-% ,#!"%)/ "%-% )!#($#%, !# )#/3$% .! "$ !%3! "%-% %"-/1$) .% "%-% .0!#.%): !# )#/3$% .! 0%/ .% !)!)! )'). C/ l'- (!% #!(!"/ %" -!6$l !-/.)! 1/")#$ $" -#/!)'#? 5 Ea au+ul unor asemenea afirmatii parca te simti ispitit sa stri6i$ 5*ste vreun filo+of in salaU 5 Sau, cum spunea prietenul meu Arondel$ 5,n momentul cand metafi+ica este in cri+a, se poate observa in liniste ca la moda este filo+ofia de carciuma. .u avem incotro si trebuie sa recunoastem ca aceasta stare de lucruri nu e stralucita. Au+im de omul'masina, omul neuronal, omul'limba:, omul'specie, omul'lupta'de'clasa, omul'pro6ram. Aar enumerarea aceasta, vrednica de JacXues Prevert, caracteri+ea+a intre6 ansamblul fenomenului umanU Ae fapt, 4a&Din6 ridica intrebarea esentiala +icand$ 5Aaca intr'adevar universul se contine in intre6imea sa.. 5 5Aaca5, cum +iceau spartanii. Aar ce este in realitate universulU Textele 9)); ne ofera raspunsuri. .u stiu cat valorea+a, dar nimic nu ne impiedica sa le citam, cel putin partial, asa cum am facut'o mereu$ 5*xista pentru noi ceea ce este numit spatiu'timp, conceput de matematicianul )inDo&sDi, dar apartinand unei ur+eli cu +ece dimensiuni. 5 Ceva mai incolo citim$ 5;mul de pe Terra isi ima6inea+a spatiul cafiind o realitate continua in toate directiile. Pornind de la aceasta conceptie asupra spatiului, care a fost introdusa de *uclid, voi ati elaborat o intrea6a 6eometrie ba+ata pe niste abstractii cum sunt 1$"-)$l, *#/!1)! .% 1l!"$l, in care ati a:uns sa credep cu naivitate, desi ele constitute adevaratele componente ale universului decat din cau+a unei abstracti+ari intelectuale. QQQ Aupa opinia 9));, intre6 universul, in descrierea sa cu +ece dimensiuni, ar fi 5cuantic5, iar dimensiunile sale ar putea sa fie si ele 5cuantificate5, cu alte cuvinte ele nu ar putea sa ia decat valori discrete. QCho6Iam Trum6pa, PratiXue de la voie tibetane, *ditions du Seuil 1/03. QQ JacXues')arie Eacan 71/!1'1/118 ' psihanalist france+, care a cercetat implicatii ale psihanali+ei asupra lin6visticii si a antropolo6iei. QQQAupa parerea 9));, si cuvantul 5dimensiune 5 6enerea+a o serie de confu+ii, ceea ce este adevarat. ,mprumutat din limba:ul comun, termenul 5 dimensiune5 este automat asociat cu ceva care poate fi masurat precum spatiul si timpul. Ae altfel, fi+icienii care au elaborat teoria 5superstrin6 7in lb france+a$ 5supercordes58 si care nu s'au induplecat sa'i atribuie universului niste dimensiuni suplimentare, se lovesc de o dificultate de principiu. )asinaria teoretica ne ofera intr'adevar o dimensiune, lun6imea lui PlancD, e6ala cu 1!'## centimetri, asociata fiecareia din aceste dimensiuni suplimentare, iar experimentatorilor nu le'a mai ramas decat sa stri6e tra6andu'se de par$ 5Cum sa se faca cea mai mica experienta in acest ca+ daca in aceste conditii 6rosimea lamei cutitului este e6ala cu aceea a obiectului de anali+atN 5 7n.J.P.P8

Continuitatea nu ar fi decat o ilu+ie, iar ceea ce numim noi continuum spatio'temporal, axioma fundamentala a modelelor noastre stiintifice, nu ar fi decat o fantasma.Q 9niversul perceptibil, masurabil, nu ar fi decat un subansamblu al unei realitati mai vaste. .oi vedem doar varful aisber6ului, in timp ce o mare parte a realitatii ramane imperceptibila, scufundata in oceanul de unde se naste si revine orice manifestare. Acest univers perceptibil ar fi creat de fapt de catre cel care il observa. Se vede ca notiunea foarte recenta de relativitate se 6aseste extinsa la scara cosmica. Aceasta descriere lasa un loc nesfarsit pentru tot ceea ce scapa in pre+ent instrumentelor noastre de masura. Cuvantul metafi+ica 7insemnand 5ceea ce este dupa fi+ica5 sau 5dincolo de fi+ica58 isi capata astfel toate semnificatiile. ;ricare ar fi descrierea reductionista a universului, a:un6em la aceeasi problema esentiala$ cea a constiintei. ;amenii de stiinta au elaborat teorii asupra diferitelor mecanisme care au avut un rol in aparitia vietii. *i expun, intotdeauna in termeni de mecanica biochimica, anumite mecanisme elementare de autostructurare. .eodar&inismul serveste aici drept ecran de proiectie si drept suport do6matic unei teorii de evolutie a speciilor, in conceptia careia omul ocupa, +icem'noi, locul de pe creasta acestui edificiu. Aar in acest stadiu, la ce serveste constiintaU ;are in vi+iunea actuala. nu ar fi ea decat o insusire. sa'i +icem de prisosUQQ Textele 9)); ofera raspunsuri la aceasta intrebare esentiala Aupa opinia autorului lor, in creierul omenesc ar exista o structura :ucand rolul de le6atura cu o entitateQQQ, pe care putem considera echivalentul a ceea ce numim noi sufletul sau sinele omului. Conceptul acesta. de suflet nu este pentru noi o noutate, dar surprinde faptul ca aceste texte se refera la o experienta care ar permite evidentierea acestei le6aturi intre lumile somatice si psihice, lucru care, fara indoiaia, se afla in afara actualelor noastre mi:loace de investi6atie.

5-iochimia 9));5 o recurs adeseori, intre altele la sonda:e efectuate, dupa propriile lor afirmatii, cu a:utorul undelor 6ravitationale, pe care noi, in momentul de fata, nu stim nici sa le detectam si nici sa le producem. Aceste unde 6ravitationale ar avea un anumit rol, deloc ne6li:abil, in mecanismele elementare ale viului si in special in privinta le6aturiior dintre celule sau in cele dintre citoplasma celulei si nucleul sau ' afirmatie evident neverificabila a+i. Textele 9)); se refera asadar la o experienta cruciala reali+ata pe planeta lor, care i'ar fi facut sa descopere mai intai pre+enta atomilor de 6a+e nobile, ce :oaca un rol cheie in creierul umanQQQQ ,si care sunt situati in hipotalamus. 9)); au putut ulterior sa observe comportamentul cat se poate de curios al norilor de electroni, asociati acestor atomi, care violau le6ile mecanicii cuantice si faimosul principiu de incertitudine al lui 4eisenber6. Cu aceasta oca+ie ei ar fi descoperit la toate fiintele umane de pe planeta lor un perfect sincronism intre unele din aceste fenomene ce se manifesta la acesti atomi. Toti sfintii si maestrii spirituali vorbesc despre centrarea in Sine, care odata reali+ata, conduce la disparitia dualitatii 5eu'ceilalti5,subiect si la instalarea in functionarea holo6rafica= sfantul se vede pe sine pre+ent pretutindeni, in fiecare faptura. *videntierea experimentala de catre 9)); a existentei acestei sincroni+ari profunde, intre toti oamenii de pe o anumita planeta, nu este decat o confirmare a adevarului sustinut de toate traditiile spirituale ale omenirii privind unitatea profunda care se afla in spatele aparentei diversitati. QAespre ilu+ia continuitatii planului manifestat vorbesc atat scrierile taoiste cat si cele hinduse 7)aIa, literal lilu+ie8. -uddha a aratat ca cele cinci a6re6ate 75 sDandha 58 sunt toate discontinue, in acelasi mod in care este discontinua o 5flacara5 7avem impresia de continuitate, cand in realitate este vorba de o succesiune continua de ima6ini, ca la cinemato6raf8. Ceea ce numim noi materie solida apare la un microscop suficient de puternic ca un univers vid in care, din loc in loc, stralucesc ca niste stele, niste nuclee atomice. QQ5Ca o moasa ce asista inutil la nasterea vietii5. Bnota tradM QQQ Structura :ucand rolul de punte de le6atura cu temelia informationala a universului sau realitatea holo6rafica omnipre+enta, este introdeschiderea, antena si cau+a pre+entei 5scanteii divine5 inlauntrul fiecarei fiinte umane. QQQQ@aptul de a putea tinti un anumit atom poate parea de domeniul liieraturii stiintifico'fantastice, dar stiinta noastra cunoaste de:a, inca din 1/03, modul de creare a fasciculelor de radiatie de sincrotron, extrem de 5monocromatice5. avand diametre de ordinul an6stromilor, adica de dimensiunea unui atom

,n taoism, buddhism, sufism si crestinism sunt vi+ate atat interiori+area sau detasarea de fluctuatiile din planul fenomenal, cat si depasirea diversitatii si multiplicitatii, pentru a se manifesta sau a se putea sesi+a pre+enta acestui canal de acordare re+onanta intre parte si intre6 75deschiderea portii58. Parcur6erea experimentala a 5caii5 facilitea+a manifestarea intre6ului in parte 7principiul holo6rafic8 si aparitia accesului la omnicunoastere si la omnipotenta, prin ancorarea in 5-anca de date a universului5. Civili+atiile 6alactice 7inclusiv 9));8 , ca si civili+atiile care ne'au precedat pe Terra, cunosc mai multe banci de date 7etnice, planetare, cosmice, universale8, care corespund celor patru niveluri de centrare experimentala descrise in traditiile taoista si hindusa$ T&$#%O! A2!.)&! B5Starea a patra5, S!(!*&%, starea de constiinta care transcede si unifica cele trei stari de constiinta profane$ 1. 7!,#!) A2!.)&!, starea de ve6he= ". S2!12! A2!.)&!, starea de vis= #. S$.&$1)% A2!.)&!, starea de somn profund= T$#%O!)//) A2!.)&! 7Constiinta Cosmica8= B&!,!2!* C&//)"! 7Constiinta Aivina8 si B#!&(% S)&%)% 7Constiinta 9nitatii8. ; confirmare a celor afirmate de 9)); o constituie si explicatiile furni+ate in transa de cel mai mare medium al tuturor timpurilor, americanul *d6ar CaIce$ 5 ,n tiparele aDasha sunt inre6istrate toate descoperirile oamenilor de pe Terra, din toate timpurile... B...M nu fac decat sa ma ase+ in starea de centrare in care conexiunea cu memoria planetara se manifesta de la sine... B....M Suntem ca in ca+ul vaselor comunicante. Aescentrarea este cau+a amne+iei de care sufera pre+enta civili+atie de pe Terra. Pentru a restabili le6atura cu oceanul nu este suficient doar 5sa scoti dopul sticlei5, ci trebuie sa se coboare pre+enta deschidere 7constienta8 in Centrul deschis catre tot ce este. 5 7vedeti si Y',! S$)#!, ed. cit.8 Aceste cercetari sistematice i'au condus, spun ei, la descoperirea faptului ca acest pachet de atomi pune

creierul uman in contact cu o structura metafi+ica, adica, etimolo6ic, 5de dincolo de lumea fi+ica5, dincolo de stramta noastra temnita, restransa la patru dimensiuni. ,ncercand o analo6ie, am putea compara fiintele umane cu niste roboti care evoluea+a pe solul unei planete, Analo6ia este aceeasi cu cea care mi'a venit in minte, cand am scris Tratatul practic de (a:a Ro6a, aparut in 1//# la *ditura Axis )undi. ,n istoria inventiilor si descoperirilor se constata o conver6enta a solutiilor la o problema data. Aceasta analo6ie are si alte fructe 7accesul la puterile paranormale, caderea si ridicarea omului8 pe care cititorii le pot descoperi in lucrarea amintita mai sus. Anali+and in detaliu 5softul 5 acestor 5roboti 5, vom descoperi ca ei nu sunt perfect autonomi, cu alte cuvinte nu functionea+a ca niste simple sisteme stimul'raspuns 7input'output8, ci ar fi in realitate partial controlati prin radio de la bordul unor statii orbitale, situate in afara terenului bidimensional de miscare, care repre+inta o ima6ine a ceea ce noi numim 5realitatea fi+ica5. @iecare statie orbitala ar repre+enta intr'un fel 5sufletul5 robotului. Ar mai exista si o le6atura, partiala si tot de natura electroma6netica, intre diferitele statii orbitale. Ae fapt, acestea constituie un ansamblu. ,n schema 9));, sistemul de pilota: al fiecarui corp uman viu ar fi un suflet, element al unui ansamblu vast pe care ei il numesc suflet colectiv si pe care 1'ar putea numi tot atat de bine si creier planetar, intrucat fiecare suflet se comporta ca un neuron al acestui creierQ. )oartea ar repre+enta o ruptura brutala a acestei le6aturi dintre corp si acest suflet individual. Aceasta ar interveni fie cand reteaua de atomi de 6a+ rar ar inceta sa mai functione+e, fie cand 5postul de emisie'receptie5 ar fi distrus si le6atura intrerupta. Ar incepe atunci o noua fa+a de viata a fiintei umane, in care aceasta, conservandu'si personalitatea sa, incepe un proces de inte6rare in sufletul colectiv, intr'o structura exterioara celor patru dimensiuni obisnuite de spatiu si timp. (eluand o ima6ine inspirata din biolo6ie, sa ne ima6inam ca neuronii creierului ar fi le6ati, printr'un axon foarte lun6QQ, la o celula sen+oriala aflata in contact cu o 5realitate exterioara5. Atata timp cat aceasta le6atura ar fi mentinuta, neuronul ar fi foarte ocupat cu distribuirea informatiei comunicate de aceasta si va intretine relatii constante putin elaborate, cu neuronii vecini. Q*xista civili+atii 6alactice complet inte6rate, ca niste colonii de albine.Bnota A)M QQAxonul foarte lun6 este in maduva spinarii si in central lui se afla canalul Sushuma in care se stabileste circulatia ener6etica primordiala dupa depasirea circulatiei dualiste 7prana'apana8. Textul in intre6ime este bisincronic$ lcupla:ul cu realitatea exterioara este de fapt le6atura cu realitatea profunda transfi+ica = lcelula sen+oriala este fiinta umana pilotata prin antena 5axonului foarte lun65 etc. *ste descrisa viata de dupa moarte 75inte6rarea in imensul tesut encefalic58. Bn. A. )M

Apoi, brusc, axonul s'ar rupe si celula sen+oriala ar muri. .euronul, lipsit de orice contact cu 5realitatea fi+ica5, n'ar mai avea in acel moment nimic altceva de facut decat sa'si extinda ramificatiile ca sa inoade un nou dialo6 cu vecinii sai, inte6randu'se astfel intr'un imens tesut encefalic si continuandsa primeasca informatii prin intermediul neuronilor ramasi inca conectati. (evenind la descrierea textelor 9));, aceasta actiune de inte6rare ar fi mai mult sau mai putin usoara pentru fiecare om in functie de urmarea sau de violarea principiilor de viata armonioasa in sanul comunitatii omenesti. .otiunea de 5paradis5 ar trebui inlocuita cu aceea de 5acces la o masa de informatii mai importanta si aflata in neincetata crestere5. ; viata umanca nu ar fi deci decat un scurt moment dintr'un proces destinat sa'i permita unei, fiinte umane planetare. 6lobale, sa se construiasca putin cate putin. ,ntr'o astfel de schema, notiunile maniheiste de bine si de rau, sub forma lor do6matica, se estompea+a putin si par sa se di+olve intr'o vi+iune putin panteista, colorata de ecolo6ie, principiile morale evoluand de altfel odata cu umanitatea insasi. Aupa textele 9));, sufletele colective ale difentelor planete nu comunica intre ele. Aeci UNIVERSUL, scris cu ma:uscula, ar fi alcatuit din miliarde de creiere planetare in curs de constituire, iar aceste 5suflete colective planetare5 ar putea sa a:un6a ulterior la o di+olvare intr'un tot unic. Aceasta vi+iune este foarte apropiata de cea a lui Teilhard de ChardinQ,

Pierre Teilhard de Chardin spunea$ 5.oi nu suntem fiinte umane care au o experienta spirituala= .oi suntem fiinte spirituale care au o experienta umana7in trup material85. Adica nu suntem paharul7vasul material ori ener6etic8, ci apa nemuritoare a vietii aflata in el75He are not human bein6s havin6 a spiritual experience= He are spiritual bein6s havin6 a human experience58= Ain aceasta cau+a vine constatarea de mai :os$ 5,mbatranirea este ca si cum am fi pro6resiv pedepsiti pt. o crima pe care nu am comis'o5

C/ "$ !( 0!-$) ? .u am racordat corpul material la sursa...l! %62'#$l 2%/)%%...nu am reali+at in inima noastra 6raalul, tre+irea iubirii, .)!#/! &'l',#!0%-! */ /4%.)/")!... ,n Ro6a corpul fi+ic sau 6rosier este considerat unul dintre vehicule 7un vas sau o hainf pe care Sinele o hmbracf8, iar acest vehicul trebuie antrenat pentru a deveni transparent la migcfrile sufletului Aivin gi opac sau invulnerabil la perturbariile gi a6resiunile lumii materiale, fenomenale, hn care hn pre+ent suntem captivi. Corpul gi materia repre+intf o minte hn formf sau o minte hn6heratf, solidificatf, care trebuie prin antrenament sf redevinf fluidf 7sf'gi piardf inerria gi atagfrile proprii actualei stfri de decfdere a omului8 pentru a se reface contactul cu Aivinitatea. Asemfnftor, mintea repre+intf un alt vehicul, adicf este la randul ei o solidificare a )arii )inri a 9niversului, cu care trebuie reacordatf pentru a reali+a perceptia luminii necreate ori hnrfdfcinarea fiinrei umane hn ,+vorul <ierii, hn ,nteli6enra Cosmicf 7hn 5Ein6 Shu5 cap. <,,, este denumitf B$ S&/" 5hnrfdfcinarea hn Shen5, adicf hn Spirit8. <F%/-!#/ 0%%")! $(!"! /.)/ ' %")#$1!#/ %" -!#/ ./ (!"%0/.)! $"%2/#.$l &'l',#!0%-, -!#/ ! */2/"%) -'".)%/") */ .%"/ %".$.%< 5<oi7fiintele umane8 sunteti lumina lumii7universului85 7)atei 2.1 8 C/ /.)/ l$(%"! l$(%%? ,n vi+iunea biblica, Eumina necreata, fara de care nu exista viata, a aparut inainte de Soare. ,isus se refera la Eumina ,nterioara$ 5,isus a raspuns$ .u sunt oare douaspre+ece ceasuri intr'o +iU Aaca umbla cineva +iua, nu se impiedica, pentru ca el vede lumina acestei lumi= ,ar daca umbla cineva noaptea se impiedica, pentru ca lumina nu este in el. 7,oan 11./'1!8.

9niversul in inte6ralitatea sa fiind asadar un fel de fiinta unica, in curs de elaborare. ,n aceasta optica, putem considera ca o planeta si oamenii care o locuiesc ar constitui o fiinta unica ce trebuie respectata. Ae aici provine si principiul etic de a nu provoca de+ordini in alte sisteme om'planeta, care poseda o dimensiune metafi+ica, principiu care ar depasi obisnuita 6ri:a profesionala a etnolo6ului sau simplul respect aratat 5 obiectului de studiu 5. (evenind la acest subiect, al le6aturii suflet'corp, textele afirma ca fenomenul ar utili+a chiar relatiile de incertitudine pentru a permite fiintei umane sa'si pastre+e liberul arbitru, continuand 5sa se supuna le6ilor fi+icii5, idee care nu este lipsita de interes. 9niversul in totalitatea sa ar asculta de aceasta relatie de incertitudine si 5nimic nu ar fi scris5, contrar cunoscutului principiu din reli6ia musulmana. @iecare fiinta ar pastra, in fiecare moment, o posibilitate reala de a interveni in viitorul sau, asumandu'si responsabilitatile sale, continuand sa inoate la suprafata unui ocean de diferite instincte si conditionari. 9niversul insusi ar i6nora propriul sau viitor si s'ar comporta ca o caracatita care tricotea+a cu a:utorul multor andrele, un imens pulover desfasurat in timp. caracatita pastrandu'si deplina libertate de a schimba punctul in care lucrea+a, ca sa adau6e ceva la pieptul sau la spatele puloverului ori sa sara ochiurile. ;bservam ca acest model metafi+ic este mai curand apropiat de tipul iudeo'crestin'musulman decat inspirat de o idee ca aceea de reincarnare. Aupa parerea 9));, teoria reincarnarii si credinta in acest fenomen s'ar fi nascut dintr'o interpretare eronata a contactelor experimentale dintre indivi+ii in viata si niste elemente din sufletul colectiv corespun+atore unor indivi+i decedati, care le'au furni+at o impresie inselatoare de viata anterioara. ,n cine sa ne incredemU ; eroare de canale,intr'un fel, dar 6rea de consecinte. Acest model si aceste preci+ari au sedus un anumit numar de contactati spanioli, care au renuntat la convin6erile lor reli6ioase, inlocuindu'le cu aceasta noua credinta. .u se poate vorbi de o reli6ie, fiindca acest mod de a vedea lucrurile nu implica existenta unui cler sau practicarea ritualurilor unui cult. @enomenul acesta, pur individual, nu a dat nastere unei secte 6rupate in :urul unui 6uru. .u exista nici un demers initiatic de activitate meditativa. *ste doar o conceptie despre lume care lasa la latitudinea individului ale6erea principiilor sale morale si a conduitei sale, in sensul unei mai mari solidaritati cu ansamblul subfamiliei umane. Personal nu simt atras de curentele venite din ;rient sau de cele care eventual au fost dichisite prin cine stie ce capela de pe coasta de vest a S9A de 6enul .e& A6e. @astul ostentativ al reli6iilor institutionah+ate ma face sa ma tin deoparte. Ceea ce e demn de retinut din toata povestea asta e ca pentru prima oara un mesa: care se refera la metafi+ica evoca o posibila le6atura cu fi+ica, o eventuala confirmare experimentala cruciala. Aeci s'a sfarsit cu e+oterismul, cu metaforele si cu parabolele. Ceea ce se afima in text suna in esenta asa$ 5F%6%-%/"%. %"!#(!)%-2! -$ !1!#!)/l/ 2'!.)#/ .% -!$)!)% .$0l/)$l %" 1#'0$"6%(%l/ /"-/0!l$l$%, 0%%"*-! !-'l' %l 2/)% ,!.%. 5

,n ansamblul documentelor 9));, limba:ul folosit se aseamana cu cel stiintific. Sa +icem ca am citit aceste texte tocmai printr'o astfel de sita si am cre+ut ca vad in ele' in domeniile care sunt de competenta mea, pe ba+a unor lucrari personale si a altora aparute intre timp 7cum ar fi, intre altele, si cele privitoare la ma6netohidrodinamica8 ' niste elemete structurate ale unei cunoasteri ori6inale. Aceasta noua fateta a mesa:ului 9)); pare a si de alta natura. Poate e vorba de un nou e+oterism 5scientist5. Aoar daca stiinta nu ar fi, dupa cum su6era -or6es, decat 50'#(! -/! (!% /l!3'#!)! ! l%)/#!)$#% 0!")!.)%-/5. Poate ca e+oteristii adeptii fenomenelor paranormale si teolo6ii vor fi interesati de acest ultim capitol. Aaca si ei se vor adanci la randul lor in studierea imensei documentatii 9));, vor vedea ca sunt foarte rau tratati. @enomenele paranormale sunt pre+entate in aceste texte ca niste simple accesorii, reale dar fara prea mare interes, iar actiunile indeplinite de locuitorii Terrei apar in imensa lor ma:oritate, ca trucuri sau fenomene de isterie. Toate reli6iile institutionali+ate sunt puse in aceeasi oala si tratate ca niste secte. @iecare din aceste reli6ii ar contine, dupa opinia 9));, cate un fra6ment de adevar inecat intr'o incredibila amestecatura de mituri de toate felurile ' recordul absolut detinandu'l aici hinduismul. ,n toate traditiile spirituale ale omenirii puterile supranaturale 7in sansDrita$ siddhis8 sunt reale dar ele nu repre+inta decat niste accesorii sau efecte secundare ale experientei de centra in realitatea suport. Atunci cand aceste puteri repre+inta mobilul eforturilor ori un obiect de atasare, ele se comporta ca niste obstacole, care impiedioa centrarea si readuc ,,caderea= in robia planului femomenal 7acum intr'o forma mai subtila8. ,n afara setului de puteri supranaturale expus in Ro6a Sutra 7cartea a ,,,'a, <ibhuti Pada8 si repetat in toate textele

buddhiste si shivaite care se ocupa de acest subiect, avem de'a face cu lniste trucuri sau fenomene de isterie. ;bservam ca in textele 9)); se face refenre la hipno+a patolo6ica 7vedeti scoala lui Charcot8 cand se utilii+ea+a acest termen. 5isterie 5 si nu la cea benefica, pe care chiar ei au utili+at'o pentru vindecarea de boli reale sau ima6inare. Ca si in stiinta, care cercetea+a lumea din atara, tot astfel in caile spirituale de centrare, adevarul nu poate fi deosebit de neadevar decat prin experimentare. *xperimentul poate exclude ipote+ele false in masura in care ne mentinem detasarea si impartialitatea, in cursul experienta interioara a centrarii in realitatea eterna si omnipre+enta 79ltima (ealitate= Absolutul= Campul @undamental ,nformational8, lucrurile devin chiar si mai dificile= percepi ceea ce vrei 7cre+i ima6ine+i8, iar nu adevarul 7de aici apar ilu+iile, halucinatiile8 *xperienta centrarii este distorsionata de pro6ramarea conceptuala 7percepem ceea ce consideram ca este adevarat8, de intentii 7se cere actiune detasata de fruct8 si de atasari 7identificari8, adica de foarte multi factori care afectea+a constienta impartiala detasata. Suntem de acord cu afirmatia privind hinduismul. .umai pentru a putea reali+a o interpretare 5corecta5 a cartii lui Panta:ali intitulata Ro6a Sutra, noi am fost obli6ati sa consultam peste 113 variante de traducere si interpretare a celor 1/1 de re6uli 7Sutra8 de experimentare expuse in acest text. .e'am deplasat printr'un labirint miscator, in care termenii au mereu o alta semnificatie si in care variantele consultate oscilea+a de la modele teoretice de intele6ere, specifice brahmanismului, buddhismului si celor sase scoli filo+ofice ortodoxe 7darshana8, pana la scrieri in care sunt indicate modalitati de centrare experimentala 7shivaism nondualist8. .e'am fi ratacit cu si6uranta in acest labirint daca nu ne'am fi fixat atentia asupra unui sin6ur text 7Ro6a Sutra8 si daca nu am fi beneficiat de sfaturile si de bunavointa celui care a fost consilier in probleme de Ro6a al d'nei ,ndhira Gandhi, prim'ministru al ,ndiei, anume dl Ahirendra -rahmachari, care conduce un ashram din Oashmir. Am pus intre 6hilimele termenul 5corecta5 pentru a arata ca in lipsa unui 6hid spiritual, care sa'mi fi indrumat primii pasi in reali+area experientei Centrarii, aceasta interpretare ar fi ramas inaccesibila si inutila. Acum drumul poate fi parcurs de oricine experimentea+a atent calea expusa in Ro6a Sutra. (eli6ia romano'catolica ar fi facut si ea, se pare, obiectul unor cercetari istorice destul de intense. .iste documente de epoca ar fi fost re6asite sub forma unor suluri de metal 6ravate, ce au permis reconstituirea unei istorii considerabil deformate ulterior pe planeta noastra. )esa:ul de iubire universala al lui ,isus Christos este privit cu simpatie, insa autorii rapoartelor nu sunt deloc blan+i cu cei care, de'a lun6ul timpului, au deformat in propriul lor folos continutul initial al mesa:ului, de solidaritate intre toate fapturile omenesti, intr'un mod cel mai adesea violent. Autorii rapoartelor 9)); cunosc foarte bine istoria actualei civili+atii de pe Terra, care a transformat mesa:ul de solidaritate universala dintre oameni, intr'unul de intoleranta si de propa6anda a urii fata de alte opinii si credinte, de incura:are a coloni+arii si nimicirii altor popoare, a distru6erii altor traditii si culturi.

,isus nu a apreciat somnul si orbirea, ci tre+irea si deschiderea ochilor, spre a iesi din tiparele in care si a+i reli6iile institutionali+ate ii mentin inca adormiti pe o parte din oameni. Cand a spus ca 5pomul se cunoaste dupa roade, iar omul dupa fapte5, el ne'a aratat si cum sa ne ferim de deformarile doctrinei sale. ,ncercati sa discutati cu o persoana indoctrinata de o reli6ie deformata institutionali+ata si veti observa fructul$ indisponibilitatea la dialo6. Persoana in chestiune este dispusa doar la monolo6, nu aude si nu vede decat ceea ce crede. Eocul constientei, al sensibilitatii si al ratiunii a fost luat de credinta oarba in niste adevaruri trunchiate= dialo6ul este inlocuit cu referirea la niste adevaruri prefabricate neintelese si 6enerali+ate care au condus la moarte, la desertificarea planetei si la deteriorarea echilibrului ecolo6ic, prin distru6erea unor intre6i specii de plante si animale care au fost privite ca buruieni si ne6hina 75lupta binelui si a raului58. Aceeasi politica a in6hetat evolutia civili+atiei umane terestre timp de mii de ani fiindca au fost promovata doar o educatie, care este mai de6raba o conditionare pt a cen+ura nonconformismul si au fost inlaturati toti oamenii care au descoperit ceva diferit, de do6mele celor care se considerau detinatori unici ai adevarului. Stateam de vorba cu un profesor chine+, Tao Jian Hen, care m'a a:utat la traducerea cartii lui Eao Tseu si acesta sesi+a in intoleranta din fanatismul reli6ios si in bolile psihice aceeasi rupere de realitate si de pre+ent, specifica si halucinatiilor hipnotice autoinduse. *ste evident ca aceleasi le6i fi+ice operea+a atat la noi, in *uropa, cat si in China, ,ndia, Tibet sau Japonia. .imeni nu poate ne6a ca apa va incepe sa fiarba daca va fi incal+ita peste o anumita temperatura, oriunde pe Terra. Cine poate ne6a ca automobilele, avioanele si televi+oarele construite in *uropa nu functionea+a si pe celelalte continente si inversU Aesi aceste lucruri dovedite experimental nu mai sunt ne6ate, continua in schimb respin6erea adevarurilor spirituale descoperite de civili+atii de pe alte continente, civili+atii care s'au

speciali+at in explorarea taramului interior. Aoar indoctrinarea si manipularea stiintifica, politica 7ideolo6ica8 si reli6ioasa ne'au sadit conceptia e6ocentrista a adevanilui unic detinut de liderii nostri sau de noi insine si care ne face 5sa nu vedem desi avem ochi5, si sa'i culpabili+am pe semenii nostri. Am asistat odata la o discutie in care un asa'+is expert in isihasm, care s'a plimbat prin ,ndia, afirma ca 5acupunctura nu are nici un efect la europeni Brasa albaM, ci doar la chine+i, si nu se ba+ea+a decat pe efectul placebo5. Aaca acupunctura ar fi limitata la o anumita rasa umana, ma intreb atunci cum de este posibil sa se obtina aneste+ia prin acupunctura la animale prin aceleasi puncte ca la om. Tot asa transa hipnotica a fost considerata initial drept o simulare, un rol sau un efect placebo, de catre cei ce nu voiau sa vada realitatea, ca nici o fiinta umana nu poate simula aneste+ia, care a permis amputarea a mii de picioare, de catre dr James -aird in ,ndia in 11 2, ce a folosit drept anestetic$ hipno+a. ,ncremeniti in pre:udecati de acelasi fel, altii afirma ca doar lisus ar fi adevaratul trimis al lui Aumne+eu pe pamant, fiindca doar el ar fi reinviat, lasand mormantul 6ol. Aar cati din acesti oameni ar fi dispusi sa accepte ca si in taoism reinvierea si mormantul 6ol erau un fenomen manifestat de toti marii maestri care au intrat in Cale 7Tao8U )esa:ul lui ,isus este 5sa nu abandonati niciodata ceea ce sunteti Bconstienta impartialaM pentru ceea ce nu sunteti Bcredinte, opinii, pre:udecati, ideolo6ii, raspunsuri prefabricate, atasari, identificari, falseM. .u uitati sa fiti si sa ramaneti martori constienti pt. a nu va pierde pe voi insiva in a avea Bdorinte, placeri, avere, po+itii sociale, politice si profesionaleM, fiindca 5acolo unde iti e averea iti este si inima7atentia= ancorarea8 5. Ea tre+ire individuala iar nu colectivista se referea ,isus cand spunea 5mortii cu mortii si viii cu viii5. .u putem cere acelor fiinte umane care s'au identificat cu ceea ce poseda 75acolo unde iti este averea ii este si inima58 sa se transforme peste noapte din recipiente, in i+voare. (odul adormirii si al inconstentei este moartea si robia, boala si instrainarea, insensibilitatea si ura. Judecati in permanenta cu propria dumneavoastra minte, ba+andu'va pe propria sensibilitate si experienta pentru a deosebi ceea ce este fals, de ceea ce este adevarat, pentru a va 5destepta 5. Aintre diferitele anecdote am ales una destul de amu+anta. ,n perioada in care ei incepeau sa se familiari+e+e cu traditiile culturale de pe Terra, niste 9)); s'au dus sa faca turul ,ndiei. Acolo, ei au fost martorii unei scene care i'a descumpanit. 9n ma6ician ase+ase lan6a el un cos continand un 6hem de funie. Apoi, cantand din flaut el a provocat ridicarea acestei funii pana la o inaltime de cativa metri. Pe masura ce funia era va+uta urcand si ri6idi+andu'se, la cativa metri de cantaretul din flaut, volumul 6hemului din cos scadea in mod corespun+ator. 9n copil se catara pe funie si cobora. Apoi, continuand sa cante din flaut, ma6icianul reali+a operatia inversa si pleca mai departe cu cosul sub brat, plus cele cateva rupii primite de la spectatori. 9)); au ramas nauciti. @oarte hotarati sa clarifice lucrunle, ei au revenit, afirma ei, cu nava lor, noaptea, dupa ce au lasat sa se afunde in sol acea sonda )4A in forma de ciuperca de tesut ciorapii. ,ma6inea tridimensionala a locului le'a revelat resturile unor 6alerii care fusesera folosite de ilu+ionistul cu turban si de banda sa. Ase+and pe sol cosul, care era 6aurit la ba+a, acesta introducea discret un capat al funiei intr'un 6ol din sol abia vi+ibil mascat de ierburi, si fara ca spectatorii sai sa observe ceva. ,n timp ce unii tra6eau lent funia in :os el scotea afara o pra:ina de lemn al carei aspect exterior imita perfect o funie intarita. ;data incheiat actul ma6ic, ei faceau din nou aceeasi operatie m sens invers cu o arta desavarsita. *xpeditionarii conclu+ionau 7aceasta operatie ii costase un dispo+itiv extrem de sofisticat8 ca 5terestrii ar face mai bine sa se ocupe de alte lucruri decat sa invente+e astfel de ne6hiobii. 5

E. licatia ale&erii contactatilor

Cand contactele telefonice intre vi+itatorii de pe 9)); si contactati au inceput sa se intensifice, (afael 1'a intrebat intr'o +i pe unul din neva+utii sai interlocutori$ k Ae ce v'ati oprit tocmai la noi, din atatia si atatia insi pe care ati fi putut sa'i ale6etiU k Aeoarece creierele voastre au o confi6uratie diferita de aceea a altor terestri. Aaca imi aduc eu bine aminte, 9)); ar fi explicat ca locuitorii Terrei s'ar afla pe punctul de a suferi un fel de mutatie in structura lor encefalica. Profit de acest prile: ca sa fac o di6resiune pe aceasta tema a mutatiilor, asa cum este ea pre+entata in documente. Schema 6enerala se departea+a de nepdar&inism, din cau+a existentei unei structuri eta:ate a memoriei.Q ,n textele 9)); notiunea de informatie este esentiala, aparand in toate documentele. Cine +ice informatie, +ice memorie. Ea nivelul fiintei umane, aceste informatii ar fi distribute in trei structuri, dintre care noua ne este cunoscuta una sin6ura$ AA.'ul. A doua ar fi apa din citoplasma celulara, a carei inlantuire transmoleculara ar permite inma6a+inarea pentru o perioada mai indelun6ata a unor stimuli de natura electroma6netica. Cea de'a treia memorie ar fi situata intr'un pachet de atomi ai unui 6a+ rar, deci inerti din punct de vedere chimic, dar cu o capacitate depasind net pe celelalte doua. Acesti 13 de atomi ' pe care nu

trebuie sa'i confundam cu cei amintiti mai sus ' ar fi situati la extremitatile lanturilor AA.. Aupa autorii textelor, aceasta memorie de tip nuclear, asociata celulelor, ar contine, ca o 6i6antica banca de date, informatii asupra tuturor formelor posibile de viata in 6eneral, informatii din care sistemele planetare nu ar utili+a decat o parte neinsemnata. ,n ca+ul exercitarii unei 5presiuni de mutatie5, cand mediul ar deveni favorabil eclo+iunii unei noi formule sau cand o forma se dovedeste a nu mai fi viabila intr'un mediu alterat, atunci memoria nucleara intra in functiune, ordonand AA.'ului declansarea mutatiei. )utatia aceasta nu s'ar produce la intamplare, fiindca iata un citat din text$ 5,nchipuiti'va ca intr'o tara de pe Terra, o tara cu o tehnolo6ie foarte avansata, s'ar fi construit o uriasa u+ina de avioane. @inantarea unei asemenea intreprinderi s'a facut fara nici un fel de restrictii iar creditele s'au acordat cu toata lar6hetea. S'au construit deci sumedenie de tuneluri aerodinamice, laboratoare care ocupa mai multe cladiri, birouri de informare si de documentare conectate cu toate centrele de cercetare de pe Terra si ca sute de mii de in6ineri, fi+icieni si specialisti in electronica an fost pusi in contact pentru a planifica aceste cercetari. Stim ca un proiect nu este decat pura fictiune$ nu e vorba nici mai mult nici mai putin decat de confectionarea planurilor tuturor modelelot de avioane susceptibile sa se deplase+e intr'un fluid$ aerul. .u e nevoie sa fie cineva specialist, ca sa'si dea seama ca un asemenea proiect cuprinde miliarde de modele. Aceste planuri, concepute in functie de fiecare cerinta a conditiilor aeronautice sau ale navi6atiei aeriene, sunt stocate intr'un calculator. ,ntr'o +i se efectuea+a un +bor cu unul din aparatele cele mai moderne, al carui reactor de propulsie a fost conceput sa functione+e la un plafon de 1".!!! de metri. Sa presupunem ca acesta trebuie sa +boare deasupra unei +one inamice, dotata cu rachete cu 6hida: in infrarosu. Avioanele sunt deci distruse unul dupa altul, astfel incat supravietuirea acestui tip este pusa sub semnul intrebarii. )ediul care in care trebuie sa +boare avionul devine incompatibil cu constructia sa. Aar in6inerii care se afla in avioane nu pierd timpul. Cu a:utorul echipamentelor speciale, ei detectea+a cau+ele esecului si stabilesc datele problemei. *i observa de exemplu ca rachetele inamice au reflectori parabolici instalati in interiorul varfurilor de atac din material plastic, ca acestea nu emit unde de inalta frecventa si deci nu au fost concepute ca sa emita unde radar. Aceiasi in6ineri mai observa modul in care rachetele se orientea+a spre aparatele lor, catre +onele de evacuare a 6a+elor fierbinti si deduc astfel ca aceste rachete aer'aer sunt in+estrate cu detectoare in infrarosu foarte sensibile. Se cer deci introduse schimbari importante in constructia avionului, dar nu e timp pentru proiectarea si pentru incercarea prototipului. Atunci e suficient sa fie intrebata memoria centrala, care ofera pe loc proiectul unui avion cu performante la fel de bune, destul de asemanator proiectului anterior, dar avand in plus o coroana, care prote:ea+a a:uta:ele in vederea atenuarii difu+iei radiatiei in infrarosu. Q *ste vorba de raportul intitulat -a+ele bio6enetice ale fiintelor vii care populea+a cosmosul, primit in 1/30 de Alicia Aran:o. 7n.J.P.P8

Cum proiectul noului model este de:a 6ata, reali+area lui este mult usurata.? ; situatie muta6ena survenita pe Terra ar fi dus la nasterea unor indivi+i pre+entand anumite diferente, nepreci+ate, la nivelul masei lor cerebrale, care a devenit astfel caracteristica lor comuna. *ra pentru prima oara in ca+ul contactatilor ' sau al celor ce se pretind astfel 'cand sursa de manipulare oferea o explicatie de tip rational.

%area mani ulare

Aceasta explicate mer6e in paralel cu elaborarea unui proiect cu caracter aparte, am putea +ice metafi+ic. ,n modelul 9));, orice individ care se 6andeste la ceva, care citeste un text sau care discuta cu cineva despre un anumit subiect nu face altceva decat sa 5informe+e5 acea structura psihica uriasa care este creierul colectiv. Se mai afirma totodata ca aceste structuri psihice planetare nu fac intre ele schimburi de informatii. Pentru a incerca sa actione+e asupra acestui 6i6antic suflet colectiv planetar, 9)); si'au ima6inat ca cea mai buna solutie ar fi contactarea unuimic numar de indivi+i in+estrati cu acea usoara particularitate a creierului si sa'i faca sa functione+e ca un fel de antene. @arsaU )anipulareU Tentativa de creare a unei noi reli6iiU ;peratie de de+informareU Sau poate chiar realitateU Au sosit mormane de rapoarte continand informatii asupra structurii si a functionarii acestor structuri metafi+ice individual sau colective. Cei patru contactati au citit aceste texte in6ro+itor de hermetice ' dar mereu la fel de 5scientiste5 ' cu multa sar6uinta si incercand sa formule+e pareri cu privire la acest subiect. 9)); si'au exprimat satisfactia. Apoi, pe neasteptate, totul s'a terminat in 1/1/. Aomin6ue+ 5s'a rupt5 dintr' o data si fara explicatii. Aupa ce doua+eci de ani fusese inundat de corespondenta, a intors spatele acestor

chestiuni, pe cat de brusc pe cat de complet. Grupul s'a de+inte6rat rapid si lexpenenta a fost intrerupta. Aomin6ue+ n'a mai acceptat niciodata sa discute ceva despre aceasta afacere, nici macar lucruri lipsite de insemnatate. *a devenise pentru el de parca ar fi fost blestemata. Apoi sensorile au inceput sa se rareasca, ultima sosita pana in momentul cand scriu aceste randuri fiind cea care se referea la ra+boiul din Golf pomenita in primele pa6ini ale cartii. (eteaua pare a fi intrat intr'o noua fa+a de tacere.

EPILOG
,ata'ne la sfarsitul acestei marturii si al rapidului tur de ori+ont asupra dosarului 9));. -ilantul pe care 1'as face n'ar putea fi decat unul strict personal. Timp de saispre+ece ani faptul de a fi fost in contact cu aceste documente mi'a influentat serios viata profesionala. Aaca )aurice nu mi'ar fi dat acele prime cinci+eci de pa6ini in 1/02, cariera mea stiintifica ar fi urmat fara indoiala un drum cu totul altul, incomparabil mai linistit. ,nainte nu eram cine stie ce interesat de problema ;G.'urilor si inca si mai putin de eventualitatea unor contacte cu repre+entanti ai unor civili+atii din alte sisteme stelare. Cand am rasfoit primele documente, nu mi' as fi inchipuit in mptul capului ca e vorba de un dosar de doua mii de pa6ini si ca acestea acopera o perioada de doua+eci si noua de ani. 9na din caracteristicile dosarului 9)); ar fi mai intai volumul sau, dupa care vine marea varietate a temelor abordate. Sa mai amintesc si stractura comunicarilor, cu o terminolo6ie preluata adesea din limba:ul stiintific contemporan, pana intr'atat incat dau de multe ori impresia ca ar fi niste note tehnice. Prin asta, dosarul 9)); ocupa un loc cu totul aparte fata de mesa:ele celor care se pretind contactati si care de obicei tradea+a repede o mare saracie de idei sau se vadesc a fi de un e+oterism de nepatruns. Cu toate ca in multe randuri am mai impodobit pre+entarea aceasta cu metafore si cu alte ima6ini, asemenea lucruri sunt foarte rare in textele ori6inate, care sunt total lipsite de umor. Anumite aspecte mi'au atras atentia si m'au facut sa ma oriente+ hotarat in directii de cercetare spre care nu m'as fi aventurat niciodata daca n'as fi avut cunostinta de aceste texte. )'am :ucat cu 5micile afirmatii5 si cu datele destul de precise, cel mai adesea, imprastiate in aceste texte. ,n domeniul mecanicii fluidelor si al cosmolo6iei :ocul acesta a dat nastere unor lucrari publicate de'a lun6ul anilor in numeroase publicatii stiintifice. ,n materie de ma6netohidrodinamica, re+ultatele obtinute au constituit ceea ce as putea descrie drept tehnici si solutii, cu cincispre+ece ani mai inainte de a se fi putut 6asi aplicatii concrete, pe care a+i nimeni nu le mai contesta. )ai raman in momentul de fata lucrari, de asemenea publicate in reviste de specialitate sau pre+entate la con6rese internationale, privind chestiuni de mare importanta, ca de exemplu +borul supersonic fara unda de soc, lucrari care fara indoiala ca'si vor 6asi aplicabilitatea practica intr'un viitor cat se poate de apropiat. -a chiar ma 6andesc ca e foarte posibil ca multe din ele sa fi fost de:a experimentate cu re+ultatele cele mai fructuoase, fiind acoperite cu valul de nepatruns al secretului militar, lucru care se intampla in special in S9A. * foarte probabil ca echipe americane ca cele de la Ea&rence Eivermore EaboratorI sa fi obtinut re+ultate decisive in acest domeniu. ,n materie de cosmolo6ie, cred ca am reali+at lucrari de cahtate in doua directii$ cea a unei teorii a universurilor 6emene, publicata in 1/00 in Analele Academiei de Stiinte din Paris, si cea a unui model de 6ene+a cosmica, numit 5de calibrare5, 5cu constante variabile5 7trei articole publicate in )odern PhIsics Eetters A, intre 1/11 si 1/1/8Q, care implica, intre altele, si variatia vite+ei luminii in cursul timpului. @ara lectura textelor 9));, nu mi'as fi ima6inat niciodata ca ar fi posibil sa fie puse in discutie niste simple ipote+e de lucru care, in ultima :umatate de secol, s'au transformat intr'o do6ma ramasa fara nici un suport matematic solid. ,n 1/1 am avut surpri+a sa 6asesc o asemanare intre lucrarile mele asupra modelului universului 6emelar si cele publicate, incepand cu 1/30, de Andrei Saharov. *xtrasul din discursul pe care 1'a trimis la festivitatea decernarii Premiului .obel arata fara echivoc ca acest mare om de stiinta credea in existenta civili+atiilor extraterestre. (amane totusi de elucidat pre+enta in conclu+iile discursului sau a unei astfel de afirmatii bi+are. Asa cum am aratat in anexa stiintifica 7care cuprinde de asemenea reproducerea pe lar6 a principalelor mele articole8, eu cunosteam re+ultatul 6lobal al lucrarilor de cosmolo6ie, sub forma de indicatii relativ precise, inainte de a incepe aceasta cercetare. Am 6asit in acest ansamblu al textelor 9)); o considerabila coerenta interna, care nu ar putea fi rodul ha+ardului, si cred ca pot sa'l mfrunt pe orice om de stiinta, care vrea sa'mi dovedeasca contrariul. Probabilitatea de a vedea cateva date, principii si le6i aruncate la nimereala pe o foaie de hartie si inlantuite in conformitate cu o solutie a ecuatiei campului, cu o mare coerenta matematica, mi se pare vecina cu +ero. Autorii acestor documente trebuie sa fi cunoscut perfect existenta acestor solutii, astfel incat ideea ca la mi:loc sa fie o pacaleala 6rosolana trebuie exclusa. .u'mi vine a crede nici ca niste savanti de exceptie, oricat ar fi fost de bine platiti, s'ar fi tinut de asemenea lucruri timp de doua+eci si noua de ani, in loc sa fructifice aceste idei extraordinare in propriul lor beneficiu. Ea fel de 6reu imi vine sa admit si ca anumite servicii secrete, asi6urandu'si prestatiile unor savanti de 6eniu, ar fi dat la iveala texte cu o asemenea coerenta interna, presarandu'le apoi ici si colo, timp de doua+eci si noua de ani, intr'o lume care e limpede ca nu se putea folosi de ele. (aman deci ' pana la proba contrarie, evident

'la parerea ca posibilitatea ca aceste documente sa fie de ori6ine pur pamanteana este nesemnificativa. Ar mai putea fi vorba si de altceva$ o manipulare de mari proportii, la scara planetara, punand in :oc 5o stiinta venita din alta parte5. Contactul de la )urocs A@- din 1/2 cu civili+atiile extraterestre a furni+at esenta, care apoi a fost administrata in mod diluatU S'au evitat astfel atat panica cat si socul cultural. Aceasta este varianta pe care o stim de la 4. Coanda. <iitorul va face fara indoiala lumina. ,n sens mer6 si recentele reali+ari in materie de propulsie ma6netohidrodinamica in mediu lichid, continand in 6ermene toate elementele construirii unor aparate de +bor care pot opera in mediul aerian cu a:utorul unor forte electroma6netice si pe care eu le'am descris incepand cu 1/02. ,ar in domeniul cosmolo6iei mi+a este si mai mare. Asa cum se pre+inta lucrurile in momentul de fata, exista doua posibilitati$ ' autorii acestor documente sunt intr'adevar ceea ce pretind, cu alte cuvinte fiinte foarte asemanatoare cu omul terestru, venind de pe o planeta situata la cincispre+ece ani'lumina de Terra, in constelatia @ecioarei= ' fie ca toate datele acestea constituie o momeala fabricata de la un cap la altul de fiinte absolut neidentificate. .e este imposibil sa optam ferm pentru una din aceste variante, insa o putem adopta pe cea dintai ca ipote+a de lucru. Asta deschide posibilitatea existentei, la o distanta relativ re+onabila de Terra, a unor umanoi+i foarte asemanatori cu noiQ, atat somatic, cat si intelectual, dovada fiind faptul ca a fost posibila transmiterea unor mesa:e. Aceste fiinte venite dintr'un alt sistem ar fi pus piciorul pe planeta noastra in 1/2! si ar locui si asta+i pe pamantul planetei noastre. Acest punct de vedere este absolut fara precedent in ansamblul dosarului ;G., ceea ce a ramas pana acum absolut surprin+ator sau tulburator. Autorii acestor texte preci+ea+a ei insisi ca, din punct de vedere al cunostintelor, distanta care ii separa de noi este de ordinul catorva secole, nu prea multe. Pe parcursul unui asemenea interval de timp, cunostintele noastre, ale pamantenilor, par sa fi pro6resat mult, dar e cat se poate de clar ca un om din secolul LL, transportat in secolul al L<'lea sau al L<,'lea, ar putea dialo6a foarte bine cu oamenii din acea epoca, in pofida unor anumite dificultati de limba:, pe care le'ar putea invin6e usor, doar straduindu'se sa se adapte+e vocabularului, tehnolo6iilor si conceptiilor timpului. QAesi este de cre+ut ca incrucisarea a doua fiinte provenite de pe doua planete diferite, fiinte incompatibile 6enetic, nu ar conduce decat la hibri+i pe care i'am putea denumi 5monstri5. 7n. J.P.P8

Ae exemplu, un in6iner din +ilele noastre, specialist in aeronautica, ar putea foarte bine sa le explice unor oameni din epoca (enasterii constructia unui deltaplan, un astfel de dispo+itiv putand fi construit si experimental cu succes in numai cateva +ile. ,n multe ca+uri, doar simplul fapt de a sti sa pui intrebarile potrivite si de a indica cele mai nimerite directii de cercetare, ar putea determina rasturnari spectaculoase ale istoriei stiintei. *xista numeroase exemple de descoperiri care ar fi putut fi facute in cutare sau cutare epoca, dar au fost nevoite sa astepte timp de secole ca sa se iveasca cel care sa le observe si sa le scoata la lumina. Astfel, rapoartele 9)); sunt pline de su6estii concrete de cercetare in diferite directii. Ae exemplu$ oare ar exista in 6alaxie nebuloase toroidale constituite din molecule a caror polari+are varia+a brusc. acest fenomen dovedind aciiunea universului 6eaman asupra universului nostaiU *ste oare posibila conceperea unei lo6ici independente de limba:ul sauU ;are ordinatoarele noastre vor evolua intr'atat incat informatiile sa fie procesate numai pe calc optica s.a.m.d. Aupa ce 4enri Coanda a venit la Eiceul 5Aimitrie Cantemir5, pentru a vedea cum functionea+a 5sursa de lumina5 pe care o descoperisem 7care inlocuia tubul cu neon si becul cu incandescenta cu un sand&ich dielectricWmetal si oferea un randament si o putere de emisie mai mari8, am dat interviuri in presa si la televi+iune. Cu acea oca+ie am fost solicitat sa scriu un articol in revista liceului despre activitatea lui 4. Coanda. ,mi aduc aminte ca in acel articol afirmam ca 4. Coanda a investi6at circuitele opto'electronice si a reali+at chiar calculatoare de acest tip, cuplate cu circuite electronice si fluidice. ,n discutia pe care am purtat'o asupra domeniului procesarii informatiei, 4. Coanda vorbea despre trei nivele de calculatoare$ optice, electronice si fluidice 7care aplica si stiinta circuitelor sonice8. Cele trei nivele inte6rate permiteau vite+e diferite de proceasare a informatiei si trecerea pro6resiva de la +ona de comanda, catre cea a actionarilor 7+ona terminalelor efectoare8. *xista si o corespondenta cu cele trei memorii, despre care vorbesc documentele 9));$ 1. o memorie invulnerabila, hiperfina, fotonica= ". o memorie delocali+ata, inma6a+inata in structura procesorului= #. o memorie de lucru 7AA.8, vulnerabila la perturbatii.

,nsa cea mai importanta problema nu era cresterea capacitatii de procesare mecanica a informatiilor, ci amplificarea capacitatii creative pe care omul trebuie sa si'o de+volte, daca nu doreste sa devina inutil si sa se vada inlocuit de masini. 5Trebuie sa aflam cum descoperim5 spunea 4enri Coanda. Sa aflam cum a:un6em la i+vorul tuturor informatiilor, la 5-anca de date a universului5, la te+aurul de le6i al .aturii. (aspunsul la aceasta intrebare este furni+at in lucrarea noastra de traducere si de interpretare a (e6ulilor de centrare experimentala 7Ro6a Sutra8. Aici trebuie sa spunem ca strate6ia urmata de autorii documentelor devine lipsita de coerenta si pare a dovedi o permanenta indeci+ie. *ste vorba de o serie de scapari parca involuntare de informatii, intrerupte de perioade de tacere si de incercari de de+informare uneori 6rosolane si inabile, indicand o 6ri:a permanenta de a nu scapa situatia de sub control. Aaca anumite anali+e ale situatiei de pe Terra par competente si patrun+atoare, sunt foarte numeroase pasa:ele in care, dimpotriva, 6asim o mare do+a de naivitate si o cunoastere cu totul insuficienta a naturii omenesti. .u lipsesc 6reselile 6rave si erorile de evaluare. S'ar putea ca toate acestea sa se datore+e unei diferente fundamentale de anali+a, sau, de ce nu, competentei discutabile a unora din expeditionarii 9));, precum si inconsecventei cu care au tratat aceasta chestuine de' a lun6ul timpului. ,n ultimele secole creierul nostru nu a evoluat prea mult. Aaca ne'ar fi cu putinta sa trimitem in trecut un om de stiinta cu o inteli6enta mediocra 7fiindca nu toti stralucesc prin inteli6enta lor, pana la implinirea unui asemenea de+iderat mai fiind cale lun6a8 si sa'1 punem in contact cu un om ca (abelais,Q sa spunem, acesta din urma ar fi foarte impresionat de cate poate sti omul acesta venit la el de peste secole. .umai ca asta n'ar tine mult si cu si6uranta ca marele carturar din (enastere ar a:un6e la un moment dat sa exclame$ 5;mul acesta o fi stiind el o multime de lucruri, e drept, dar nu e decat un imbecil venit din viitorN 5 Ganditorii din +ilele noastre fac nenumarate speculatii pe tema existentei unei inteli6ente extraterestre, dar pe Terra nu se poate da dovada de subtilitate in toate domeniile. Ar trebui poate sa luam in considerare si conceptul de prostie extraterestra, ca pe o componenta fireasca a acestui fenomen. Q @rancois (abelais 71 / '122#8 ' scriitor renascentist, unul din marii clasici ai literaturii france+e si universale din toate timpurile, erudit de exceptie si autor al unor carti ' considerate licentioase si osandite oficial de clerul catolic si de Parlamentul din Paris ' din care Panta6ruel si Gar6antua sunt cunoscute si citite pana in +ilele noastre.

*xista ambele aspecte ale 5prostiei5 extraterestrilor$ cea reala si cea ima6inata de noi, ultima fiind o reactie de aparare. Avem tendinta de a minimali+a, deprecia, discredita si bat:ocori ceea ce nu acceptam sau orice lucru de care ne este teama ca ne'ar putea provoca panica daca ar fi real. Tendinta spre discreditare si +eflemisire, vi+ibila in formule consacrate, menite sa provoace rasul 75farfurii +buratoare5 sau 5micii oameni ver+i58, nu ne a:uta sa constienti+am realitatea, ci doar sa ne aparam linistea si pre:udecatile. J.P. Petit lasa deschisa in lucrarea sa, la fel cum au procedat si autorii rapoartelor 9));, aceasta portita de scapare pentru cei nepre6atiti sau cuprinsi de panica. 9ltima fa+a a contactului, cea mai recenta, are un continut prin excelenta deconcertant. Sa fie oare vorba de o incercare de creare a unei noi reli6ii sau conceptii metafi+iceU * limpede ca in randul contactatilor spanioli aceste texte nu au ramas fara un anumit ecou. Personal nu sunt ceea ce se numeste un om credincios si nu pot asimila ceva ce nu am inteles, oricat de seducatoare ar fi solutia ce mi se ofera ;ri6inalitatea mesa:ului consta in evocarea unei le6aturi pe care s'ar putea ca intr'o +i sa fim in masura s'o evidentiem stiintific si care ar fi stabilita intre realitatea de aici, a noastra, si cea de dincolo. ;are se poate concepe o asemenea experienta, cu consecinte atat de transcendenteU ,ar daca raspunsul e afirmativ, atunci unde se situea+a ea in raport cu actualitatea noastra tehnico'stiintificaU Problema ;G. este pe cale de a inceta sa mai fie un tabu in mediile stiintifice. S'au publicat pe tema aceasta destule lucrari, printre care si cea apartinand a doi astronomi renumiti, prietenul meu GuI )onnet, directorul ;bservatorului din 4a&ai, si cole6ul sau Jean'Claude (ibes, directorul ;bservatorului din EIon$ <iata extraterestra, aparuta in 1//! la *ditura Earousse. Aprecien favorabile in presa, buna primire in lumea stiintifica, succes de librane, Aupa o serie de 6eneralitati asupra diferitelor elemente ale scenariului sau privitoare la aparitia planetelor si a vietii, autorii intra in subiect cu capitolul intitulat 9n scenariu pentru urmatoarele doua+eci si cinci de secole. *i presupun ca omenirea va a:un6e sa stapaneasca ener6ia eliberata in fu+iunea termonucleara, constituind ceea ce tot ei numesc civili+atia hidro6enului, si isi ima6inea+a coloni+area unui sistem planetarapropiat de al nostru, cu a:utorul unor nave 6i6antice, in stare sa transporte fiecare pana la +ece mii de persoane. Adevarate caravele ale viitorului. .ici unul din pasa6erii initiali ai acestor nave nu va a:un6e la planeta aflata

la distanta de cincispre+ece ani'lumina, drumul durand o suta cinci+eci de ani, ci doar descendentii lor indepartati. Acesti colonisti veniti de pe Terra s'au instalat intr'o Centura de asteroi+i asemanatoare cu cea aflata in :urul Soarelui nostru, intre )arte si Jupiter, ase+are ce permite coloniilor sa scape oricarei detectii radar. Planetele locuite erau vi+itate cu a:utorul unor 5module cu propulsie )4A5. Autorii explica$ 5<a trebui ca aceste module sa poata patrunde in atmosfera sau sa lasa din ea cu vite+a supersonica si fara sa apara o incal+ire excesiva.5 (e6asim aici tema din primul raport 9));, cel care mi'a parvenit mie in 1/02. ,nspirandu'se din literatura creata in :urul ;G.'urilor, autorii arata ca aceste aparate vor trebui sa poata stationa asemeni elicopterelor, pentru a facilita efectuarea observatiilor. Apoi preci+ea+a$ 5in perioada 1/0!'1//! au fost concepute aeronave care5, cel putin teoretic, corespund tuturor acestor exi6ente. Aeronavele sunt opera fi+icianului Jean'Pierre Petit si au nevoie de un 6enerator de electricitate a carui reali+are nu e posibila in epoca noastra, dar care, in anul #!!!, nu va mai ridica probleme deosebite.5 *i adau6a ca aparatul se va putea deplasa fara perturbatii si fara unda de soc si ca 5aeronava lui Jean'Pierre Petit inca nu a +burat, dar, tinand socoteala de calculele si de incercarile preliminare, de:a efectuate, putemi paria de pe acum pe succesul ei. 5 9rmea+a o descriere destul de amanuntita a descinderii expeditionarilor pamanteni pe o prima planeta numita Pali, fiindca oamenii de pe ea traiesc in paleolitic. Pamantenii, aflati la capatul unei calatorii care a durat 6eneratii, efectuea+a prelevari de probe de sol de pe planeta Pali si isi completea+a cunostintele asupra vietii. Asemeni pilotilor de pe ;G.'uri, au si ei arme neutrali+ante. Sa ne amintim de intamplarea de la <alensole, din anii s2!$ pasnicul domn )asse a fost parali+at in propria lui 6radina, de niste fapturi care coborasera dintr' o dracovenie, ce aducea a nava si se uitau cu multa atentie la niste levantica. Ea aparitia domnului )asse, unul din intrusi a indreptat spre el un mic cilindru din care a tasnit o ra+a, iar imprudentul proprietar a fost parali+at pe loc. )onnet si (ibes mer6 si mai departe si arata ca pamantenii sunt inarmati cu dispo+itive cu microunde pulsate, care actionea+a temporar asupra sistemului nervos. ; a doua expeditie ar avea drept tinta o planeta careia i se da numele de .eol 7bote+ata astfel fiindca pe planeta asta oamenii traiesc intr'o epoca echivalenta neoliticului de pe Terra8. Ca si in ca+ul planetei Pali, (ibes si )onnet arata ca implantarea ar fi efectuata tot in Centura de asteroi+i. Credeti ca este o intamplare ca 5tot in centura de asteroi+i din sistemul nostru solar este situata si ba+a Aomeniului ,dupa cum se poate vedea in5 ,nterviu cu un extraterestru575Alien ,ntervie&58 a lui Ea&rence (. Spencer = http$%%alienintervie&.or6%

Adevarata identitate a oamenilor de pe Terra de+valuita in 5,nterviu cu un *xtraterestru 7Alien ,ntervie&8=,n cartea 5,nterviu cu un *xtraterestru 7Alien ,ntervie&8 de Ea&rence (. Spencer 7aparuta in "!!18 se vorbeste chiar despre adevarata identitate a oamenilor de pe Terra, de fiinte divine eterne care 5S9.T PT. A @,5 , care au capacitati de +ei$ de a crea spatiu, timp, materie si ener6ie= intalnim mesa:ul din <eda, 9panishade, )ahavaDhIa si cel al lui ,isus 75<oi sunteti +ei5%Jesus$5Rou are Gods58 in citatele de mai :os$ ,nterviurile 6uvernamentale ultra secrete cu extraterestrul ramas in viata, revelate la 3! de ani dupa prabusirea de la (os&ellNTop Secret Government ,ntervie&s &ith (os&ell Alien (evealed 3! Rears After The CrashN Pasa:e din scrisoarea unei foste asistente medicale, )atilda ;PAonnell )ac*lroI, din cadrul @ortelor Aeriene ale S9A 7a+i decedata8 se afla in cartea 5Tre+irea in traditiile spirituale ale omenirii5 postata pe$ http$%%&&&.scribd.com%GuidedVA&aDenin6 Inter'iu cu un Gxtraterestru-,Ade'arul este mai straniu decat fictiunea, ,Omenirea are ne'oie sa cunoasca raspunsurile continute in aceste documente . &ine suntem noi H >e unde 'enimH &are este telul nostru pe erra H Gste omenirea sin)ura in uni'ers, Alien Inter'iew- , ruth is stran)er than fiction, ,Man?ind needs to ?now the answers to Iuestions which are contained in these documents. Jho are weH Jhere did we come fromH Jhat is our purpose on GarthH Is Man?ind alone in the uni'erseH , Fiecare fiinta umana este un (eu + o existenta eterna de tip ,B"E P . A FI,+ care a suferit doua operatii: 4. de ster)ere a memoriei si 1. de implantare a unei false identitati /'irusare8 Gach human bein) is a )od+ an eternal existence IB-.G who suffered two operations : 4. the brainwashin) of the past-life memories and 1. false identit- implantation ,Bunteti (ei amne(ici fiinte eterne care ,B"E - P . A FI, KIB-.GL in pre(entul nesfarsit ..fiinte sterse..deliberat ..capti'e pe o planeta inchisoare...dotata cu dispo(iti'e de captare si ster)ere..de catre ,*echiul Imperiu <alactic,3 fiinte conditionate+ pro)ramate sa se identifice cu un corp material efemer ...

Infran)erea flotei spatiale a ,*echiului Imperiu <alactic,din sistemul nostru solar in 44C5 e.n a condus la inflorirea stiintei si culturii pe erra.. , he >omain Gxpeditionar- Force has obser'ed a resur)ence in science and culture of the Jestern world since 44C5 A> + when the remainin) remnants of the space fleet of the ,Old Gmpire, in this solar s-stem were destro-ed, Repre7entari din epo&a a in8ran3erii 8lotei spatiale a Ve&/iului I!periu %o7a !arita pe'/ttp'0011128li&<r2&o!0p/otos0s/a!ani&tran&e0

,Atata 'reme cat constienta Binelui spiritual+ atotputernic si nemuritor este i)norata umanitatea 'a ramane incarcerata pana in clipa propriei sale autoanihilarii si a uitarii,. ,As lon) as awareness of the immortal+ powerful+ spiritual ,self, is i)nored+ humanit- will remain imprisoned until the da- of its own+ selfdestruction and obli'ion,. ,Astfel de fiinte i)nora cu totul scanteia creati'a )enerata de o entitate B"E P . A FI/Binele holo)rafic3 ,ceea ce este,8 si actiunea colecti'a a entitatilor B"E P . A FI care in continuare crea(a uni'ersul fi(ic si toate uni'ersurile, ,Buch bein)s utterl- i)nore the creati'e spar? ori)inated b- an indi'idual IB-.G and collecti'e wor? of the IB-.Gs who continuall- create the ph-sical uni'erse and all uni'erses,. ,>in nefericire aceasta i)noranta a fost implantata cu atentie si fortat in fiintele umane de catre ,*echiul Imperiu , pt a se asi)ura ca fiintele eterne care B"E P A FI de pe aceasta planeta sa nu fie in stare sa-si recupere(e capacitatile inascute de a crea spatiu+ ener)ie+ materie si timp+ ori oricare alta parte componenta a uni'ersurilor,. ,"nfortunatel- this i)norance has been 'er- carefull- and forcefull- instilled in human bein)s b- the ,Old Gmpire, to ensure that IB-.Gs on this planet will not be able to reco'er their innate abilit- to create space+ ener)-+ matter and time+ or an- other component part of uni'erses,. ,Btiinta este reli)ia materiei. Ga se inchina materiei. &redinta stiintei este ca manifestarea/creatia8este totul iar creatorul nimic , ,Bcience is the reli)ion of matter. It worships matter. he paradi)m of science is that creation is all+ and the creator is nothin). ,=eli)ia spune ca totul este intr-un creator unic+ iar creatia este nimic,. ,=eli)ion sa-s the creator is all+ and the creation is nothin),.

,Aceste doua extreme repre(inta barele celulei inchisorii,. , hese two extremes are the bars of a prison cell,. ,Gle impiedica perceperea realitatii ca un intre) holo)rafic...pre(ent in fiecare partea a sa . , he- pre'ent obser'ation of all phenomenon as an interacti'e holo)raphic whole+ which is present in each of its parts,. ,>in aceasta cau(a+ nu pri'iti la sa'anti ca la niste sal'atori ai errei sau ai 'iitorului umanitatii,. , herefore+ do not loo? to scientists to sa'e Garth or the future of humanit-,. ,Asa-numita ,stiinta, care este intemeiata doar pe credinta ca existenta este compusa doar din ener)ie si din obiecte/materiale8+ care se misca prin spatiu nu este stiinta,. ,An- so-called ,science, that is solel- based on the paradi)m that existence is composed onl- of ener)- and obDects mo'in) throu)h space is not a science,. ,>in aceasta cau(a+ nu pri'iti la preotii care 'a culpabili(ea(a ca la niste sal'atori, ,Preotii sunt <ardienii Inchisorii /Aparatorii >o)melor8 M , ,Priests are the <uardians of the prisonM /the >efenders of Intolerance and >o)ma: the dru) of choice for self-delusion8M , Ascunderea+ culpabili(area+ defaimarea sau eliminarea celor care arata calea si alte metode de manipulare folosite de )ardienii inchisorii numita erra Iisus i-a acu(at pe preotii din 'remea sa: ,Eici 'oi nu intrati pe poarta /care duce la Imparatia &erurilor8+ dar nici pe altii nu-i lasati sa intre, *ai de 'oi+ carturari si Farisei fatarniciM Pentru ca 'oi inchideti oamenilor Imparatia cerurilor: nici 'oi nu intrati in ea+ si nici pe cei ce 'or sa intre+ nu-i lasati sa intre./Matei 16.468 ,Eimeni+ aprin(and faclia+ n-o ascunde sub un 'as+ sau n-o pune sub pat+ ci o asea(a in sfesnic+ pentru ca cei ce intra sa 'ada lumina. /Luca 0.428 Asa numitii conducatori di'ini care l-au urmat pe Ptah pe erra erau numiti ,Etr,+ insemnand ,<ardieni sau Bupra'e)hetori, de catre G)ipteni. Bimbolul lor era Barpele+ ori >ra)onul+ care repre(enta casta secreta a preotilor apatinand ,*echiului Imperiu , numita si ,Fratia Barpelui ,. he so-called ,>e'ine, rulers who followed Ptah on Garth were called ,Etr,+ meanin) ,<uardians or Jatchers, b- the G)-ptians. heir s-mbol was the Berpent+ or >ra)on which represented a secret priesthood of the ,Old Gmpire, called the ,.rothers of the Berpent,. &A=G GB G B&OP"L IE G=*I"L"I &" "E GN =A G=GB =" H J@I&@ IB @G A=<G OF ,ALIGE IE G=*IGJ, H , inta este tre(irea+ )asirea unei metode pt.recuperarea memoriei si a ade'aratei noastre identitati de (ei+ de fiinte eterne care se pot sal'a pe ele si planeta instabila pe care se afla. ,. , he tar)et is awa?enin)+ the disco'er- of a method for the reco'er- of our true identit- and the memor- of our past li'es in order to sa'e oursel'es and our instable planet, ,=epararea matricii ener)etice si informationale a errei /o planeta nesustenabila+ afectata periodic de de(astre8 nu este posibila+ daca nu ne recuperam identitatea si capacitatile de creatori de uni'ersuri,. ,Ade'aratele )enii ale ci'ili(atiei sunt acele fiinte eterne ,B"E P . A FI, care 'or face alte fiinte eterne ,B"E P . A FI, sa-si recupere(e memoria+ sa-si recasti)e identitatea+ libertatea+ autodeterminarea,. , he true )eniuses of ci'ili(ation are those IB-.Gs who will enable other IB-.Gs to reco'er their memor- and re)ain self-reali(ation and self-determination, ,In eforttul de a scapa ,*echiul Imperiu , permanent si ire'ersibil de acesti , proscrisi , a fost stearsa fortat identitatea eterna+ memoria si capacitatile fiecarei fiinte B"E P . A FI. Aceasta ,solutie finala, a fost conceputa si pusa in aplicare de criminali psihopati aflati sub controlul *echiul Imperiu , ,In an effort to permanentl- and irre'ersibl- rid the ,Old Gmpire, of such ,untouchables, the eternal identit-+ memor-+ and abilities of e'er- IB-.G is forcefull- erased. his ,final solution, was

concei'ed and carried out b- the ps-chopathic criminals who are controlled b- the ,Old Gmpire,. Eote: , proscrisi ,: maDoritatea fiintelor GB G P A FI de pe erra sunt bune+oneste+capabile: artististi +mana)eri+ )enii+ liberi cu)etatori+ si re'olutionari care nu au facut niciodata 'reun rau cu ade'arat.Gi nu repre(inta nici o amenintare pt nimeni in afara ordinii criminale a imperiului care i-a intemnitat ,untouchables,:Most of the IB-.Gs on Garth are )ood+ honest+ able bein)s: artists+ mana)ers+ )eniuses+ free thin?ers and re'olutionaries who ha'e harmed no one+ reall-. he- are no threat to an-one except the criminals who ha'e imprisoned them.+ *xterminarea in masa a 5 proscrisilor 5 si la6arele de concentrare create de Germania in timpul celui de'al doilea ra+boi mondial a fost recent scoasa la iveala . ,n acelasi mod fiintele S9.T PT A @, de pe Terra sunt victimile unei eradicari spirituale si a unei sclavii eterne in interiorul unor corpuri biolo6ice fra6ile, inspirate de acelasi 6en de ura de catre 5<echiul ,mperiu 5 The mass extermination of 5untouchables5 and prison camps created bI GermanI durin6 Horld Har ,, &ere recentlI revealed. EiDe&ise, the ,S'-*s of *arth are the victims of spiritual eradication and eternal slaverI inside frail, biolo6ical bodies, inspired bI the same Dind of craven hatred in the 5;ld *mpire5. ,n 6alaxie se cauta o metoda de recuperare a adevaratei noastre identitati, a memoriei si deprinderilor pe care le'am dobandit in miliarde de miliarde de ani de existenta Terra' ; planeta ,nchisoare pt. 6enii,artisti, nonconformisti, revolutionari si alti inde+irabili pt. un ,mperiu criminal ,nteresul declarat al sistemului de inchisori apartinand 5<echiului ,mperiu 5 este sa previna ca voi fiintele umane sa va priviti inlauntrul vostru la propriul suflet. *i se tem ca veti descoperi in memoria dvs pe stapanii de sclavi care va tin intemnitati. ,nchisoarea este facuta din umbrele din mintea voastra. 9mbrele sunt facute din minciuni 7ilu+ii8 Bcare iau aspectulM durerii, pierderii si friciiBobservati pestera lui Platon si proiectiile ilu+oriiM. The vested interest of the 5;ld *mpire5 prison sIstem is to prevent Iou from looDin6 at Iour o&n soul. TheI fear that Iou &ill see in Iour o&n memorI the slave masters &ho Deep Iou imprisoned. The prison is made of shado&s in Iour mind. The shado&s are made of lies, and pain, and loss, and fear. -ased ;n Personal .otes and ,ntervie& Transcriptions Provided bI $ )atilda ;PAonnell )ac*lroI *ditin6 and Supplemental @ootnotes bI$Ea&rence (. Spencer 7 Author of 5The ;+ @actors5 8 " Alien ,ntervie& CopIri6ht 7c8 "!!1 bI Ea&rence (. Spencer. @irst *dition Printin6$ "!!1 ,S-.$ /01'!'312"'! 3!' Cartea in format pdf sau &ord se descarca 6ratuit de pe situl autorului http$%%alienintervie&.or6% Aeronavele )4A plon:ea+a inca o data in atmosfera planetei .eol si survolea+a ase+arile 5neolienilor5, care raman surprinsi. Cu a:utorul unor sonde automate, pamantenii reusesc sa capte+e franturi din limba:ul autohtonilor, cu un vocabular bo6at si cu o sintaxa evoluata. Cite+ aici o fra+a cheie din textul cartii$ 5 Tentatia e mare sa le6am relatii cu ei si sa'i a:utam sa pro6rese+e ca civili+atie. ,nsa aceasta tentatie trebuie sa ne'o infranam cu hotarare, fiindca distanta dintre oameni si neolieni este mult prea importanta. 5 *ste limpede ca (ibes si )onnet, 5care cunosteau bine dosarul ;G., au inteles sensul fenomenului de non' contact. Acesta decur6e din 6ri:a de a evita orice 5soc cultural5, inerent contactului intre doua civili+atii foarte diferite tehnolo6ic. ;rice asemenea intalnire ar avea loc in detrimentul populatiei ale carei cunostinte sunt mai putin avansate, astfel incat autorii arata ca pot fi admise numai contactele scurte si i+olate. .u trebuie sa se provoace nici de6radarea Q unor populatii intre6i si nici nu trebuie perturbat obiectul studiului Autorii scriu$ ,Suprave6heati discret de oameni, neolienii evoluea+a, trecand de la epoca bron+ului, la o tehnolo6ie comparabila cu cea a terestrilor. *ste asadar pus la punct un plan de informare a neolienilor. .u se pune probiema unor de+valuiri masive, facute in fata marelui public, care ar provoca un soc cultural ce trebuie inca evitat. ;amenii se vor manifesta doar local. ,deea existentei lor si a lipsei oricaror intentii a6resive va fi implantata pro6resiv unei elite neoliene. Asadar demonstratiile de +borQQ si ateri+arile i+olate se intensifica... Pilotii pamanteni se :oaca cu avioanele neolienilor ca pisica cu soarecii.QQQ (ibes si )onnet prevad si care va fi comportamentul neolienilor. Acestia vor cauta sa intelea6a, ba+andu'se pe datele observate, iar primele succese tehnolo6ice ale acestor studii vor fi ma6netohidrodinamica si microundele. Autorii preci+ea+a$ 5,ncetul cu incetul, neolienii incep sa intelea6a si intr'o +i va fi cu putinta sa'i informam pe principalii lor 6uvemanti, prin radio de exemplu. Ca sa dam credibilitate mesa:ului nostru, vom anunta si o data precisa si un punct desertic, bine preci+at, unde vor putea urmari un balet executat de navele noastre. 5QQQQ Capitolul urmator, relativ bine documentat si cura:os, se intitulea+a ;G.'urile. Autorii retin urmatoarele doua interpretari rationale$

k fie ca, asa cum afirma astronomul )en+el, aceste fenomene vor putea fi explicate intr'o +i, cu a:utorul obiectelor create de oameni, dovedindu'se erori de perceptie sau anomalii ale functionarii instalatiilor radar= k fie ca, alaturandu'ne fi+icianului Aonald )en+el, acceptam ca observarea ;G.'urilor indica pre+enta unor inteli6ente venite din alta parte. ,ar autorii conchid$ 5,n ca+ul acesta, ipote+a navelor extraterestre deplasandu'se in spatiul'timp al fi+icii actuale pare a+i sin6ura explicatie rationala. 5 )anevra 6enerala este abila. Prudenti, (ibes si )onnet urmea+a pilda lui Perseu si se apropie de )edu+a lasand publicul sa vada doar o6lindirea sa in scutul bine lustruit. Gandirea, spune prietenul meu, tuare6ul 4a&ad, este ca un :oc de petanXue, un :oc cu bile practicat in sudul @rantei. Se lansea+a un obiect'+von si celelalte bile'idei se asamblea+a in :urul primei bileQQQQQ. Aspectul 6eneral al partidei, or6ani+area sa, vor depinde in mod hotarator de tipul de teren pe care micul obiect de lemn va fi lansat. .oi suntem curiosi sa aflam viitorul nostru si, dincolo de ori+ontul nostru tehnico'stiintific' cultural, noi incercam sa ni'1 repre+entam, prin ceata care'1 incon:oara. Adica noi incercam sa ne ima6inam aspectul viitor cu obiectul de lemn si cu bilele noastre din pre+ent. ,ntr'un viitor indepartat care va fi natura terenuluiU Aaca ne vom ima6ina ca suntem pe cale de a :uca pe o suprafata de beton, in timp ce terenul viitorului va fi unul cultivat cu sfecla rosie, sau, si mai rau, o mlastina, inseamna ca este o eroare sa utili+am actuale bile din otel, in locul unor bile plutitoare mult mai indicate. Q (ibes nu e un debutant in aceasta privinta. ,n 1/03 a publicat impreuna cu prietenul sau, astronomul -iraud, o lucrare intitulata C#'"%-! !1!#%)%%l'# /4)#!)/#/.)#/. Cat despre )onnet, acesta s'a va+ut propulsat in 1/00 de catre Curien, care conducea pe atunci C.*SBCentre .ational des *tudes Spatiales$ Centrul .ational de Studii SpatialeM, in consiliul stiintific al G*PA. BGroupe de*tude des Phenomenes Aerospatiaux .on identifies ' Grupul de Studii al @enomenelor Spatiale .eidentificateM, Bn.J.P.PM QQ ,deea aceasta ar permite explicarea recentului val de ;G.'ul din -el6ia 7n.J.P.P8 QQQ(eferire la interceptarea unui ;G. de catre doua avioane de vanatoare bel6iene @'13 in primavara lui 1//!. 7n.J.P.P8 QQQQ (eferire la episodul din atolul O:&alen 7Oer6uelen ,sland8. Textele 9)); preci+ea+a de'a lun6ul mai multor pa6ini ca existenta si provenienta expeditionarilor 9)); sunt cunoscute multor 6uvernanti de pe Terra. Autoritatile dintr'o tara din *st s'ar fi aflat chiar in posesia trupului neinsufletit al unuia din ei, ucis intr' un accident. 7n.J.P.P8 QQQQQSau ca lansarea unui bul6are de +apada, care pe masura ce se rosto6oleste aduna in :urul sau mereu alta cantitate de +apada. Bnota trad.M

Conceptele noastre actuale s'ar prabusi in pica: in acest nou teren de :oc al spirituluiQ. Propunand un scenariu pentru urmatoarele doua+eci si cinci de secole (ibes si )onnet seamana cu niste Cristofori Columbi, care ar incerca sa descrie caravelele din anul "!!!, asi6urand o le6atura directa intre Spania si Eumea .oua. Cei care propun cu atata insistenta amplificarea pro6ramelor de ascultare radioelectrica refu+and insa cu indar:ire sa participe la orice de+batere privind fenomenul ;G., seamana cu niste locuitori primitivi din ArmoriXue care, ne6and trecerea neincetata a avioanelor pe deasupra teritoriului lor lasand pe cer fine urme de condensatie, si'ar indrepta microfoanele spre vest, in speranta de a intercepta conversatii intre oamenii aflati in S9A. *u unul consider ca uneltele noastre stiintifice de asta+i, atat cele teoretice cat si cele experimentale ' daca acceptam sa le manevram fara a ne teme si daca ascultam ceea ce ne spun ' s'ar putea sa ne. arate calea cea adevarata spre stele mult mai curand decat am crede. )ai intai, trebuie sa intele6em faptele pe care .)%%")!, -!#/ "$ / !l)-/2! */-!) $" .%.)/( '#,!"%6!) */ -#/*%")/, le refu+a cu violenta, in modul cel mai irational posibil, fara o de+batere de idei demna de acest nume, supunandu'se unui tabu care nu'i face nicidecum cinste. .oi am putea accepta sa concepem ca planeta noastra a putut sa fie vi+itata si ca noi chiar convietuim cu pasnicii expeditionari veniti din alte sisteme decat al nostru. Q 9n epistemolo6 va apela atunci la notiunea de paradi6ma. 7n.J.'P.P8 *pistemolo6ia 7din lb. 6reaca$ episteme, 5stiinta58 repre+inta studiul din punct de vedere filo+ofic al stiintei, a metodelor sale, a principiilor sale si a valorii sale. Termenul paradi6ma 7in lb.latina$ 5paradi6ma5= in 6r. 5paradei6ma5= exemplu si 5*/%J"$(%5, 5a arata58 desemnea+a in filo+ofia lui Platon, lumea ideilor, prototipul lumii sensibile in care traim. Axa paradi6matica este axa sincronicitatii si e perpendiculara pe axa sInta6matica a succesiunii 7diacronica8. Bn. A. ).M

ANE6E STIINTIFICE
Ane.a 0 De$ re te.tele U%%O Q ,nainte de a intra in mie+ul subiectului mi se pare interesant sa reproduc cateva din directiile pre+entate in textele 9)); inca din anii 1/3"'1/30. Sub nici un motiv niste texte tiparite care se refera la documente furni+ate de noi nu vor fi semnate de dumneavoastra si cu atat mai putin cu indicarea calitatii dumneavoastra profesionale, aslfel incat ele sa poata constitui o 6arantie stiintifica a continutului lor 7sunt exceptate de la aceasta re6ula citatele din documente, atunci cand apar in contextul unor publicatii periodice sau mono6rafice, in le6atura cu teme foarte etero6ene, ca de exemplu ;G.'urile sau altele de acest fel, a caror credibilitate ramane la un nivel moderat8... Sub nici un motiv nu veti lua masuri care le'ar putea conferi credibilitate in ochii unor or6anisme sau ai unor factori de opinie responsabili, care au mi:loacele de a perturba activitatea noastra pe Terra. 5 Ea naiba cu recomandarile de 6enul asta, de la niste fiinte, oricare ar fi ele, care par a servi la reducerea la starea de cobai a destinatarului N %7D 5 %a&neto4idrodinamica ,n documente apare faptul ca modul de deplasare al navelor 9)); era fundamental diferit atunci cand era vorba de o deplasare intra'atmosferica sau de o deplasare interstelara. (e6aseam cu toate acestea un aspect functional comun$ modificarea caracteristicilor aerului din :urul navei inainte de a incepe o deplasare. ,n +borul intra'atmosferic se vorbea despre o ioni+are puternica a aerului care incon:ura nava. ,n +borul interstelar se facea referire la nici mai mult nici mai putin decat la inlocuirea mediului de deplasare prin schimbarea fetei spatio'temporale1. ,n ambele ca+uri. Alterarea sau modularea,caracteristicilor mediului era reali+ata in stratul limita care incon:ura obiectul. ,n aceste texte noi 6aseam descrierea unei tesaturi de ioni+atori superficiali distribuiti ca o

cin6atoare pe toata suprafata laterala a navei, avand destinatia de a face prin ioni+are aerul un bun conductor de electricitate. Aceste mici dispo+itive de ioni+are 7distribuite sub forma unei tesaturi sau plase pe suprafata navei8 erau menite sa cree+e ioni ne6ativi. )etoda consta in bombardarea moleculelor incon:uratoare cu electroni emisi la un nivel ener6etic bine preci+at, ceea ce conducea la atasarea lor pentru scurt timp de obiectele 6rele din :ur, repre+entate de atomii sau de moleculele din mediu 7solid, lichid sau 6a+os8. Acesti ioni ne6ativi, avand o 5durata de viata5 limitata, permiteau obtinerea unei ioni+ari variabile 7in profun+ime si in intensitate8 si pulsatorii 7modulare variabila in timp8. Ae re6ula, din punct de vedere experimental este mult mai usor sa se produca electroni liberi actionand asupra unui mediu 6a+os cu a:utorul unui putemic camp electric, constant sau variabil 7ca in ca+ul tuburilor cu neon8. ,n ambele ca+uri se obtine ceea ce se numeste o plasma$, care, posedand sarcini electrice libere, devine conducatoare de electricitate. Textele 9)); din ultimii ani preci+ea+a ca haloul luminos de culoare oran: din :urul ;G.'urilor corespunde unui fenomen de ioni+are#. Ain momentul in care aerul care incon:oara nava a fost facut conductor de electricitate. este posibil sa se manifeste niste forte numite 5forte Eaplace5. Principiul de functionare este exact acelasi cu cel aplicat la submarinele si la vapoarele cu propulsie )4A care sunt construite in momentul de fata pe Terra. Aar in acest ca+ este exploatata conductivitatea electrica naturala a apei de mare, datorata pre+entei sarii. @ara acest in6redient indispensabil submarinele si vapoarele cu propulsie )4A nu ar putea functiona. ;ricare in6iner care s'ar ocupa de un astfel de proiect va va spune ca a duce asemenea nave in ape dulci pune sub semnul intrebarii o astfel de propulsie daca nu se iau masuri de creare a unei transpiratii superficiale a unei substante care sa confere fluidului o minima conductivitate electrica. Aceasta idee de transpiratie superficiala este de asemenea pre+enta in textele 9));. ,n lucrarile teoretice si experimentale intreprinse de noi incepand din 1/02 plecand de la textele 9));, a trebuit sa recur6em adesea la niste simulari pe modele. Cum sa ioni+am aerul aflat la presiune atmosferica normala cu a:utorul unor mini'ioni+atori lateraliU Ain punct de vedere tehnic acest lucru era pentru noi o imposibilitate. ,n aceasta situatie. ne'am indreptat deci atentia spre diferite solutii tehnolo6ice. ba+ate pe utili+area electro+ilor care creau un puternic camp electric ori aplicarea unui camp electroma6netic de 5hiperfrecventa actionand asupra unei mase de aer de densitate sca+uta. ,n toate situatiile 6eometrice, noi am putut reconstitui perfect haloul de aer ioni+at portocaliu. Ca o continuare a acestor lucruri vom cita o parte din documente, care se refera la aspecte ale mecanicii fluidelor 7cartea lui (ibera. pa6. 1 8. Y C!"* $"! *%" "!2/l/ "'!.)#/ 1!)#$"*/ %" .)#!)$#%l/ -/l/ (!% */"./ !l/ $"/% !)('.0/#/ */ '#%-/ )%1, l! 2%)/6/ 1/ -!#/ 2'% l/ -'".%*/#!)% &%1/#.'"%-/, -!l*$#! )#!".0/#!)! 1/#/)/l$% "!2/%, !)!) */ .)#!)$l */ .'-!) .% */ .)#!)$l l%(%)! ?$)%l%6!( )/#(/"%% -!#/ 2! .$") 0!(%l%!#% -!-% -'"-/1)/l/ "'!.)#/ */ (/-!"%-! ! 0l$%*/l'# .$") 0'#($l!)/ %" ('* *%0/#%)A "$ !# 1$)/! 0% !3.'#3%)!, %" -%$*! -!#!-)/#%.)%-%l'# .!l/ #%*%-!)/ */ %6'l!#/ )/#(%-! ?1#%" !3l!)%/A, 0!#! -! "$(/#'!./l/ .!l/ -'(1'"/")/ .! ./ */)/#%'#/6/ .% 0!#! -! %".!.% .$1#!0!)! "!2/% .! ./ )'1/!.-!. A)$"-% 1%/#*/#%l/ /"/#,/)%-/ !# */2/"% 0'!#)/ #%*%-!)/, *%" -!$6! 0!1)$l$% -! .)#!)$l l%(%)! !# )#/-/ !$)'(!) *%" #/,%( l!(%"!# %" #/,%( )$#3$l/").
1

(ealitatea dupa Gno+a de la Princeton, are doua fete, ca si o foaie de hartie ori o tesatura$ fata discontinua si diacronica. aflata la suprafata 75dosul58 si fata continua si sincronica, aflata in profun+ime 75fata5 adevarata a realitatii8. Aceste doua fete apar si in Tao Te Oin6 ori in universul 6emelar descris in textele 9));. Bn.A.)M Q Atat in ioni+area, obtinuta prin spar6erea atomilor si moleculelor 7termica sau prin influenta a campurilor electrice constante sau variabile8, cat si in cea obtinuta prin pompa: de sarcini 7bombardament de particule incarcate electric8 se obtine o modulare a caracteristicilor electrice si de alta natura ale mediului. 9));, ca si alte civili+atii 6alactice 7dupa relatarea lui 4. Coanda8, au optat pentru cea de'a doua metoda, deoarece aceasta permite o alterare stabila si controlata a parametrilor mediului. Pomparea de antiparticule in vidul creat prin confinarea ma6netica a plasmei re+ultate din ioni+area aerului este responsabila de accesul intr'o alta realitate, care permite translocatiaU .umeroase rapoarte ;G. indica aparitia unor modificari ale cur6erii timpului in spatiul aflat in ra+a de actiune si in care este impachetata nava. Bnota A)M QQ;ricare ar fi, dupa texte, menirea acestei actiuni asupra mediului 6a+os din :urul navei, ea poate sa aiba doua functii complet diferite$ 18 sa reali+e+e sterili+area peretelui navei inaintea ateri+arii si a decolarii. pentru a evita importul de pe o planeta pe alta al unor 6ermeni care ar putea sa re+iste la conditiile unei calatorii interstelare, pentru ca apoi sa prolifere+e= "8 sa reali+e+e o atmosfera satelit, care sa prote:e+e nava, in timpul +borului sau balistic prin universul fenomenal, impotriva impactului cu microparticulele 7din atmosfera si din spatiul cosmic8, ce pot determina o abra+iune rapida a peretelui navei, chiar in situatia in care fluxul masic ramane foarte sca+ut. 7n. J.P.P.8

Pentru noi ,cea de'a doua functie a modularii caracteristicilor fi+ice ale mediului prin care se deplasea+a o nava a unei civili+atii 6alactice repre+inta un intre6 pachet de aplicatii posibile$ 18 eliminarea frecarii si a abra+iunii peretilor navei 7care la vite+ele cu care se deplasea+a in atmosfera si in afara ei ar conduce la o rapida subtiere si incal+ire, similare celei suferite de un cutit dat la poli+or8= "8 obtinerea unei perne de aer satelit, care facilitea+a crearea unui canal vid in mi:locul plasmei tinute la distanta prin campuri ma6netice si prin presiunea bombardamentului de particule ' presiune electrostatica= #8 eliminarea 5ban6ului sonic5, prin trecerea 6radata de la peretele mobil al navei la mediul imobil dintr'o vecinatate modulata de profun+imea ioni+arii= 8 asi6urarea 5un6erii in stratul limita ' lubrifierea perfecta face obiectul 5invi+ibil din punct de vedere hidrodinamic= 28 apelul, in ca+ul unor defectari accidentale, la principiul balonului cu aer cald ' nava este cuplata de atmosfera satelit, care poate fi umflata ori de+umflata exact ca o nacela de aerostat ori batiscaf Bnota A)M ,n:ectia de sarcini in mediul aerian din :urul bordului de atac al unui avion supersonic fusese de:a experimentata in S9A 7in 1/318 pentru eliminarea 5 ban6ului sonic 5 si pentru scaderea re+istentei la inaintare 7discutie cu 4enri Coanda8. (e+ultatele au fost po+itive atat in experimentarile pe modele 7:eturile de fluide electri+ate aveau 5bataie5 mai lun6a si +6omotul era atenuat, iar machetele avioanelor electri+ate s'au comportat bine in tunelurile aerodinamice8, cat si pe avioanele militare si comerciale supuse acestui experiment. )odul de in:ectie al acestor sarcini face obiectul unui brevet care imi apartine si este deosebit de solutia aplicata in S9A 75presiunea electrostatica a varfurilor58 ori de solutia 9)); 7emisie modulata de fascicule de particule care varia+a ca sarcina. vite+a si debit8.@aptul ca J.P.P. afirma ca iniectia de particule incarcate electric 5este o imposibilitate din punct de vedere tehnic5, ne pune pe 6anduri. *ste imposibil ca prin pre6atirea sa de specialitate 7fi+ica mecanica fluidelor. )4A, matematici superioare. cosmolo6ia8 acest savant sa nu cunoasca existenta unor solutii tehnice, fenomene si efecte fi+ice de care toti beneficiem 7efectul Corona, efectul fotoelectric. emisia termoelectrica, autoelectronica si electronica secundara. efect pie+oelectric, efectul Eorent+. efectul tunel,efectul SchottDv efectul )aller, pulveri+area electrostatica, elect de emisie centrifu6a, etecte de emisie nucleara modulate etc.8 Sa fie oare vorba de lipsa unei surse de ener6ie care sa permita aplicarea acestor efecte sau de cen+urarea unor informatii ce pot fi fructificate din rapoartele 9));U Pana acum eu nu sunt multumit de trecerea superficiala peste unele lucruri. pe care incerc sa le redau in note asa cum le stiu. Bnota A)M

,n re+umat, problema se reduce la a controla sau a obtine controlul ri6uros a ceea ce voi numiti 5stratul limita5 si al 5stratului de soc5, fara modificarea profilului navei, astfel incat scur6erea 6a+oasa sa poata fi re6ulari+ata, ca si variatia vite+ei in sectiunea stratului limita, impiedicand trecerea de la re6imul laminar la cel turbulent. Trebuie de asemenea sa fie controlata, pentru fiecare profil de +bor. distanta reala a straturilor 7de soc si limita8 fata de peretele navei, astfel incat transferul termic sa ramana suportabil. Pe lan6a toate aceste masuri, se apelea+a si la o protectie suplimentara, obtinuta cu a:utorul unei transpiratii de litiu a peretelui navei. *chipamentul, a carui functie consta in a modifica profilul 6radientilor de vite+a in straturile 6a+oase vecine, se 6aseste in sectiunea inelara a coroanei aripii circulare care incon:oara nava. Autonomia de +bor poate fi astfel reali+ata in limite lar6i de toleranta. in atmosfera planetei 9)); conditiile de +bor standard corespund astfel unui numar al lui )acD echivalent cu 1". Aceste informatii au suscitat investi6area unui sistem de propulsie care sa combine o ioni+are pulsanta. creata prin ioni+atori panetali, si un sistem cu camp ma6netic vanabil creat la inceput de unui, iar apoi de mai multi solenoi+i. Aceasta cercetare este evocata intr'o lucrare ce a fost publicata de )aurice <iton impreuna cu mine, la "t februarie 1/00, in Analele Academiei de Stiinte din Paris 7sena -. vol. "1 , pp. 130'1318, sub titlul Converti+ori ma6netohidrodinamici de un tip nou$ aparate cu inductie. Eucrarea era mai precisa decat un articol anterior publicat chiar in aceeasi revista la 12 septembrie 1/02, care a:un6ea si ea la conceptul de aerodina )4A, concept imediat combatut cu violenta de academicianul *vrI Schat+mann, care vedea aici .. 5o violare a le6ilor fi+icii5. Aceasta idee privitoare la o propulsie prin camp ma6netic alternativ asociat cu o ioni+are pulsata a fost reluata ulterior de fi+icianul bel6ian Au6uste )eessen. ; a doua idee pre+enta in textul citat se referea la anihilarea turbulentei. ;ricare ar fi fost modul in care se crea un camp de forta electroma6netica in :urul navei, devenea foarte repede evident ca acesta putea avea o actiune importanta asupra stratului limita si in final chiar sa suprime total turbulenta, re+ultat care a fost obtinut din 1 /02. Pentru cititorul nespecialist sa preci+am ce inseamna termenul acesta mai putin cunoscut 5strat limita 5. ,n mecanica fluidelor se numeste astfel stratul, 6a+os sau lichid, in care vite+a varia+a destul de mult intr'o directie perpendiculara fata de perete, avand in vedere faptul ca vite+a moleculelor din aer trebuie sa fie nula in contact cu obiectul in miscare, in raport cu acesta 7in mecanica fluidelor s'a convenit ca intotdeauna vite+ele sa fie raportate la obiectul in miscare8. Atunci cand un automobil

se deplasea+a cu 1!! Dm%h, indiferent de profilul sau aerodinamic, el este incon:urat in intre6ime de acest 5strat limita 6a+os 5. Pe capota, vite+a, determinata ca de obicei in raport cu vehiculul, nu varia+a de la +ero la 1!! Dm%h intr'o 6rosime nula. Aceasta variatie se petrece de'a lun6ul unui strat, care poseda o 6rosime de cel putin cativa milimetri sau chiar mai mult. Cur6erea laminara a curentilor flui+i nu poate fi asi6urata prea mult timp. Cea mai mica asperitate declansea+a un fenomen de turbulenta. Aaca se plasea+a un vehicul intr'o suflerie si incercam sa punem in evidenta cur6erea 6a+oasa din :urul caroseriei, aceasta trecere de la re6imul laminar, la cel turbulent, devine perfect vi+ibila. ,nca din 1/02, utili+and un monta: relativ simplu. <iton si cu mine am putut sa constatam ca turbulenta nu era o boala incurabila, inerenta mecanicii fluidelor, ci putea fi anihilata cu a:utorul unui camp de forta local. )arturisesc ca acest prim re+ultat ne'a impresionat. pentru ca era un fapt complet nou si pre+enta o aplicatie imediata a lecturii textelor. *xperienta a fost efectuata la Toulouse, la A*();. (e+ultatul a fost obtinut de la prima incercare. Atunci cand un obiect este plasat intr'un curent 6a+os supersonic sau hipersonic, se creea+a imediat o unda de soc frontala de'a lun6ul careia densitatea, presiunea si temperatura sufera o variatie brusca. Ae indata ce numarul lui )ach este mai mare de trei, se intra intr'un domeniu de +bor numit hipersonic. 9nda de soc acopera strict partea frontala a obiectului si de aceea vorbim de 5stratul de soc5.Textele 9)); afirmau explicit ca se poate actiona asupra acestui strat de soc si se pot reduce mult 56radientii 5, adica, variatiile bruste ale parametrilor 6a+ului$ densitate, presiune, temperatura. *ra vorba de o idee complet noua pentru ca, pana sa fi citit aceste texte, in toate universitatile si scolile de in6inerie se afirma ca unda de soc e inevitabila in ca+ul unui +bor supersonic, si implicit, al unui +bor hipersonic. ,n alte documente am descoperit ca acest +bor intra'atmosferic se putea efectua intr'o liniste totala. Aesi solutia nu era prea clar explicata, cel putin problema era pusa. NN$(!#$l l$% )ach ' raportul dintre vite+a unui corp intr'un fluid si vite+a sunetului in acelasi fluid 7de la numele lui *rnst )ach B11#1'1/131 fi+ician austriac, autor al unor studii fundamentale asupra vite+ei sunetului in acrodinamica si al unor lucrari de filo+ofia stiintei care aveau sa influente+e decisiv 6andirea lui Albert *instein8.

Asta contravenea ideilor acceptate. Ea inceput mi'am amintit de modul in care se putea simula nasterea undelor de soc in :urul unui profil, utili+and analo6ia hidraulica2. ,deile pe care le'am aflat din documentele 9)); ne'au determinat sa reconsideram aceasta chestiune, considerata ca lamurita o data pentru totdeauna. Ea sfarsitul anului 1/03 au fost reali+ate experiente de simulare hidraulica a anihilarii undei de soc, experiente care au insemnat un succes. S'a aratat prin acest experiment ca se putea controla total 5stratul de soc5 din :urul unui obiect si in special ca aceste unde nedorite puteau fi anihilate. *xtin+and aceste re+ultate la fluide 6a+oase, cu referire la +borul supersonic, simularile numerice efectuate pe calculator au aratat ca stratul de soc poate fi controlat si chiar complet eliminat. Se putea controla astfel dupa dorinta cur6erea 6a+oasa din :urul unui obiect. limitand ,.6radientii diferitilor parametri, cu alte cuvinte re6ulari+and total cur6erea si facand Q fluxul de caldura acceptabil. Asta+i conceptul de propulsie )4A s'a impus. (evistele de populari+are stiintifica 7de exemplu Science et vie din aprilie 1//18 tratea+a aceasta chestiune cu toata serio+itatea. Se cunoaste de asemenea faptul ca acest mod de deplasare permite reducerea sensibila a turbulentei sau chiar suprimarea ei. Problema +borului hipersonic fara unda de soc si fara turbulenta n'a a:uns inca la urechile marelui public, dar fara indoiala ca in tari ca Statele 9nite sau (usia se lucrea+a mtens la acest proiect inca de la inceputul anilor P0!. (e+ultatul cel mai important poate ca a fost de:a atins, desi este, fara indoiala, acoperit de valul celui mai strict secret militar. Cel putin asa stau lucrurile cu experimentele in suflerie, unde 6reutatea si volumul sursei de ener6ie nu mai contea+a, intrucat raman in afara machetei. Cifrele avansate de documente sunt impresionante. Cand vom dispune de aceleasi mi:loace tehnolo6ice, vom putea si noi reali+a +borul prin atmosfera al unor nave incon:urate de plasma, la numarul lui )ach 1", fara +6omot sau -an6 sonic. Trebuie sa adau6am ca acest tip de propulsie este strict nepoluant. Aeronava )4A, derivata din navele 9));, este cu adevarat nava secolului al LL,'leaN

Uni!er$urile &emene
;amenii de stiinta au obiceiul sa asocie+e demersul cosmolo6ic cu un formalism extrem de dificil si de

sofisticat ba+at pe notiunile de metrica si de calcul. Ain punct de vedere istoric, modelele cosmolo6ice pe care se ba+ea+a in mod obisnuit oamenii de stiinta din +ilele noastre au aparut din studiul elaborat in 1/"1 de matematicianul rus @riedmann. *l este cel care a avansat primele solutii 7pentru ca sunt trei8 ale 5ecuatiei campului5. propusa de *instein. Ae la aceste trei solutii se puteau construi trei evolutii ale universului. Conform primei ipote+e, universul ar avea o curbura po+itiva, fiind inchis peste el insusi, hipersferic. Aupa o fa+a de violenta expansiune, el a incetat sa creasca, apoi s'a contractat asupra lui insusi. Conform celei de'a doua ipote+e. universul ar avea o curbura ne6ativa si ar cunoaste o miscare nedefinita de expansiune. Cea de'a treia solutie ar corespunde acestei dilatari fara limite, dar asociata unei curburi nule3. *ste vorba de un asa'+is univers euclidian. Aceste solutii apar dupa un efort matematic considerabil. cu calcule chinuitoare, impenetrable pentru un nespecialist. ,n 1/# un cosmolo6 pe nume )ilne, secondat de un cole6 al sau, )ac Crea0, a aratat ca acest comportament al cosmosului era continut in niste ecuatii mai simple, nerelativiste, deduse din fi+ica ne&toniana. ,n urma unui calcul care ocupa cateva randuri, ei au a:uns la ecuatia care il facuse celebru pe @riedmann. @aptul a starnit sen+atie in mediile stiintifice de atunci si a trebuit sa treaca ceva timp pana sa se intelea6a de ce lucrurile stateau astfel. Comportamentul cosmosului nu depindea intr'o masura atat de mare pe cat se cre+use de relativitatea restransa, care complica atat de mult calculele. (enuntand la aspectele relativiste ale ecuatiilor, redandu'le forma introdusa de en6le+ul .e&ton, )ilne si )ac Crea au putut sa dea din nou viata ma6iei solutiilor lui @riedmann. Am incercat acelasi lucru cu cele doua fete ale universului in loc de una. Am introdus doi timpi care cur6 simetric si am tinut cont de aceasta proprietate a o6lindirii 7enantiomorfism8. Au aparut astfel doua lucrari publicate in Analele Academiei, in 1/00. .u am pre+entat in anexa acestei lucrari decat una din ele, care este intitulata 9niversuri 6emene enantiomorfe, cu timpi proprii opusi. ,n 718 se observa cele doua ipote+e ale inversiunii de timp 7t1 k t"8 si enantiomorfia 7L1 k L"8 Solutia impune atunci ca cele doua populatii sa 2 <edeti$ 5Gidul tacerii5, ed. cit., si 5Ancheta asupra ;G.'urilor 5. ed. cit. 7n.J.'P.P.8 3 Pentru aceste notiuni de curbura, a se citi lucrarea mea Geometricon. *ditura -elin. 7n.J.P.P.8 0 H 4. )ac Crea. *.A.)ilne. Fuart. Journal )aths. 2. 1/# . p. 0# 7n. J.P.P.8

corespunda dualitatii materie'antimaterie 7vedeti pa6. "12 para6raful 28. ,n conclu+ie, vom vedea ca materia si antimateria 7in sensul cosmolo6ic8 apartin a doua spatii diferite enantiomorfe si poseda sensuri de cur6ere a timpului opuse. Atunci cand am a:uns la acest re+ultat, in 1/00, am inceput sa cred ca aceste documente ascundeau o informatie 5non banala5, ca sa folosesc un termen indra6it de matematicieni. Pentru comparatie, putem cita extrase din lucrarile lui Andrei Saharovs 7din lucrarea citata, aparuta la *ditura Anthropos. p. 1108$ 5 Se propune aici o structura a universului cu mai multe file, construit prin racordarea prin prabusire 6ravitationala a doua spatii cu patru dimensiuni, unul fiind situat in viitorul absolut al celuilalt.5 ,n continuare 7p. 1 #8$ 5 Se au in vedere aici modele cosmolo6ice ale universului cu inversiunca vectorului timp.5 *ste citat un articol anterior/, in care Saharov su6erea+a ca 5 toate evenimentele din univers ar putea fi simetrice in raport cu momentul prabusirii cosmolo6ice.5 Aceasta lucrare este in acelasi curent cu al doilea articol1! al meu, aparut in 1/00, adica dupa +ece ani de la publicarea articolului lui Saharov.

Plurico$mo$ul
,n textele care se refera la calatoriile cosmice se punea in mod explicit chestiunea unei schimbari a sistemului de referinta tridimensional, schimbare care era insotita de o alterare a distantelor si a valorii locale a vite+ei luminii.<om cita in continuare partea din document care se refera la aceasta$ 5Conceptia noastra despre timp pre+inta fara indoiala fatete noi, care va sunt necunoscute. ,n primul rand, noi nu putem considera timpul ca o dimensiune sau ca un continuum, asa cum faceti voi. .u putem considera ca un moment este un punct pe axa timpuhii. *xista un aspect le6at de aceasta problema, pe care tinem mult sa'l subliniem. <oi considerati ca cea mai mare vite+a pe care o poate atin6e o particula in cosmos este de "//.01! Dm%s 7vite+a luminii8 si considerati ca aceasta valoare este 5constanta5. @ara indoiala ca masuratoarea aceasta nu ati reali+at'o 6resit. ,ntr'adevar, si noi am inre6istrat, in cadrul tridimensional, aceeasi valoare. Aar e suficient sa schimbati cadrul sau sistemul tridimensional pentru ca aceasta vite+a limita sa se schimbe vi+ibil. <om avea astfel o familie de valori

C=. C5. C:..... C"

care se extinde de la CoY ! pana la Cn Y infinit, fiecare din aceste valori fiind asociata la un referential dat... ...Aemersul lui *instein nu era eronat, numai ca el nu stia ca ceea ce considera el o vite+a luminica constanta era constanta numai intr'un referential dat.? ,n alte texte se preci+ea+a ca ra+a de curbura a universului ( si vite+a luminica c varia+a in sens invers. Cand ( tinde catre +ero, c tinde spre infinit si viceversa. Se explica de asemenea ca o calatorie interstelara nu se

putea reali+a intr'un timp admisibil decat schimband reperele tridimensionale. Casti6ul era dublu$ considerand lumea ca pestera lui Platon, mai exact ca o proiectie a unei structuri, a unei realitati extradimensionale, inaccesibila simturilor noastre, pe acest fundal de pestera schimbarea de reper devenea schimbare a modului de proiectie. ;biectele ce alcatuiau nava si ocupantii sai erau astfel proiectati ' acesta e cuvantul cel mai nimerit 'intr'un alt. sistem de referinta, unde distantele erau mai scurte si vite+a luminii mai mare. Atunci cand nava reaparea la suprafata, dupa cateva luni de navi6are la o vite+a subluminica intr'un alt referential, ea parea a fi calatorit cu o vite+a de "! sau de #! de ori mai mare decat vite+a luminii7sau chiar mai mult, in functie de conditiile 5plierii5 cosmice8 in timp ce de fapt ea a ramas mereu in acord cu principiile relativitatii restranse, dupa care vite+a limita c ramane de nedepasit.Trebuia doar sa extindem principiul scriind$ 5.u se poate depasi vite+a luminii in referentialul in care ne 6asim. Problema esentiala era de a descoperi le6ea care stabilea conexiunea dintre valoarea acestei vite+e a luminii si ra%a de curbura cosmica (. ce repre+enta intr'un fel distanta dintre obiecte. ,nspirandu'ma dintr'o ima6ine preluata din mecanica statisticaQ, incercasem, fara succes, sa lucre+ la un model in care produsul R- era considerat constant. Am expus acest model la colocviul din )adrid, dar Aomin6ue+ m'a contra+is, spunandu' mi ca aceasta relatie era falsa si ca adevarul matematic cerea ca produsul (c'sa fie constant. *l a ar6umentat cu niste texte la care eu nu avusesem acces si marturisesc ca pe moment, acest lucru mi s'a parut de neinteles. Aupa patru sau cinci ani, m'am cufundat adanc in domeniul relativitatii 6enerale, pastrand mereu in minte elementele temei cosmice ale rapoartelor 9));. Toate acestea s'au concreti+at, in cele din urma, in trei aparitii in revista )odern PhIsics Eetters A, al caror referent a fost matematicianul Jean')arie Souriau 7care nu are deloc reputatia de a fi un expert in6aduitor8 si care sunt reproduse in extenso. ,n afara unui foarte restrans numar de specialisti, aceste texte raman fara indoiala cu totul hermetice pentru cititori, chiar daca am incercat sa'i conduc in cateva pa6ini de populari+are. *le nu se afla aici decat spre a servi ca dovada ca se poate a:un6e la reali+ari stiintifice de varf pornind de la date preluate din textele 9)); > A.D.S!J&!#'2. Z&ETE P%.(! H: ;:?5LDEAP 7ETP L/)). H : :G ?5LDEA. ?". !$).A L V/*/)% "')! >. 5= 7.P.P/)%): U"%2/#.$#% %" %")/#!-)%$"/ -$ %(!,%"/! l'# %" ',l%"*! )%(1$&%%. CRAS *%" D %$"%/ 5L>E. 2'l. :>G. ./#%! A. 11.5G5;-5G5D<

Prima ipote+a pe care am avansat'o privea structura a ceea ce 9)); numeau pluricosmosul. Acesta era, dupa texte, constituit dintr'o infinitate de perechi de universuri. Aar aceste universuri, in vi+iunea 9));, erau tridimensionale si nu cu patru dimensiuni. ;ri in aceste texte nimic nu era rod al intamplarii. Aceasta tema, a sistemului de referinta tridimensional, era pre+enta neincetat. Pentru noi, oamenii de stiinta, universul, sau un univers, are in mod necesar patru dimensiuni. *ste un sistem spatio'temporal, cu trei dimensiuni spatiale si una de timp. Aaca 9)); nu vorbesc decat de trei dimensiuni, s'ar putea sa fie vorba despre stari succesive ale propriului nostru univers, de la -i6 -an6 75)area *xplo+ie58. *ste mai economic si, procedand astfel, eu aplicam principiul la care tinea ;ccam$ incercam sa construiesc un model de -i6 -an6 cu o vite+a a luminii 7c8 variabila. Activitatea preliminara a constat in verificarea cu o extrema atentie a intre6ii teorii a relativitatii 6enerale. Aceasta este ba+ata pe celebra ecuatie a campului a lui *instein, care se scrie$ (F T @aptul ca G si T sunt tensori il va interesa prea putin pe cititor si in aceasta etapa faptul nu este cu adevarat important. Ceea ce este cu adevarat important in aceasta teorie, vite+a luminii c, fi6urea+a intr'un sin6ur loc, in constanta lui *instein 5 5. Aceasta relatie este$ 1G F GG c" unde este valoarea constanta de #,1 13, - este vite+a luminii iar G este constanta 6ravitationala. Aupa ce a conceput celebra sa ecuatie a campului, *instein a inceput o operatie numita de identificare, pentru a determina constanta - care fi6ura in aceasta ecuatie. ;r, deschi+and ochii, mi'am dat seama ca problema re+ida in mentinerea constanta a raportului G%c", *!# "$ ! -/l'# *'$! 2!l'#% ./1!#!)/. Astfel G si c ar putea sa varie+e in cursul -i6 -an6'ului, fara ca restrictiile sacrosanctei relativitati 6enerale sa fie violate. ,n iarna lui 1/10'1/11 s'a intamplat ceva aproape fantastic, pe cand ma aflam cu matematicianul Jean')arie Souriau. considerat ca unul din cei mai buni speciahsti in relativitate aenerala pe plan international si, in orice ca+, unul din putinii care sa fie totodata fi+icieni teoreticieni. cosmolo6i si matematicieni ri6urosi ' aceste

domenii imbinandu'se foarte rar in personalitatea unui sin6ur om.l$ Eui Souriau nu'i venea sa'si creada ochilor si s'a dus sa'si caute propria sa carte, Geometria si relativitatea 74ermann, 1/3 8. @aimoasa afirmatie fi6ura acolo ne6ru pe alb, ca si calculul initial datorat lui *instein, care conducea la calculul constantei. Si totusi. Souriau nu remarcase niciodata acest detaliu, ceea ce'1 surprindea acum din cale afara. Acum, dupa ce ma eliberasem de aceasta constanta compromisa nu'mi mai ramanea decat sa construiesc un model care sa tina cont de aceasta noua situatie. .u a fost o treaba usoara, dar aveam un fir conducator$ stiam ca in cursul expansiunii trebuia sa se conserve ener6ia. iar nu masa. *ra una din noile afirmatii cheie din textele 9));. Aceasta trebuia sa se intample si pentru fotoni. a caror ener6ie este hv. unde v este frecventa iar h constanta lui PlancD. @recventa 7 8 varia+a fiindca se poate observa ldeplasarea spre rosu a luminii emise de obiectele stelare indepartate. *ra un fapt obserIat si era in mod clasic atribuit efectului Aoppler si expansiunii universului5. NTeorema lui Eiouville 7n. J.'P.P.8 1" Aovada butada sa favorita$ 5@i+ica teoretica e matematica minus ri6oare, si fi+ica minus experienta5. 7n. aut.8 1# *fectul Aoppler indica faptul ca exista o variatie a frecventei intre oscilatiile emise de o masa de ener6ie 7electroma6netica, mecanica, nucleara8 si frecventa oscilatiilor inre6istrate de un aparat de masura, atunci cand apare o deplasare relativa a sursei in raport cu aparatul de masura. Aoar in repaus relativ frecventa oscilatiilor emise de sursa este aceeasi cu cea masurata. ,n ca+ul indepartarii 7dintre sursa si receptor8, frecventa scade, iar in cel al apropierii frecventa creste. <ariatia numarului de oseilatii 78 in functie de miscarea sursei sau a aparatului inre6istrator este usor de observat in ca+ul perceperii sunetelor. @recventa oscilatiilor sonore determina inaltimea sunetului. Aceasta inaltime a sunetului creste cand o locomotiva, care suiera din sirena, se apropie de observator. Cand aceasta se departea+a, se aude clar cum sunetul emis de sirena scade in inaltime. @recventele oscilatiilor electroma6netice determina modificarea culorii si se afla intr'o pla:a ce corespunde culorii rosu, la limita inferioara, si culorii violet, la cea superioara. Stelele care se departea+a emit o radiatie luminoasa care pe Terra este observata ca deplasata spre limita inferioara. Ae aici termenul 5deplasare spre rosu5 7red shift8. 7n.A.).8 Pentru a conserva ener6ia fotonului. trebuia sa pastre+ constant produsul 4 , adica sa fac sa varie+e constanta lui PlancD. )a spri:ineam si pe discutiile pe care le avusesem cu prietenul meu, academicianul Jean'Claude PecDer, si in care a:unseseram la conclu+ia ca 5fie constantele sunt intr'adevar constante absolute, fie ele varia+a toate5. M%l"/, de altfel, prin anii P#!, a fost primul care a vorbit despre o variatie a constantei lui PlancD si despre rolul acesteia in deplasarea spre rosu, in 5inrosirea fotonilor5, ceea ce facea ca acest fenomen sa fie atribuit variatiei lui h si nu unui fenomen de expansiune. Ea vremea sa. PecDer a incercat si el sa darame do6ma expansiunii cosmice, reali+and impreuna cu <i6ier o teorie a 5luminii obosite5. ,n modelul meu, nu lumina oboseste, fiindca ea isi conserva ener6ia, ci constanta lui PlancD, care se modifica pe drum... Cercetarea n'a ramas totusi fara re+ultat si recomand cititorului lectura primului articol, aparut in )odern PhIsics Eetter A si intitulat An ,nterpretation of Cosmolo6ic )odel &ith <ariable Ei6ht <elocitI5G *ste vorba de ecuatia 728 p. " 1. (ecunoastem faimoasa le6e (c Y O 7unde ( 'ra+a de curbura a universului$ c k vite+a luminii= O 'o constanta8. care repre+inta in6redientul cheie fumi+at de reteaua 9));. ,n acelasi articol 6asim si re+olvarea ecuatiei campului. ,n loc sa re6asesc. ca in modelele lui @riedmann. trei posibilitati de univers 7unul ciclic si doua in expansiune nesfarsita8. nu mai exista decat una. Sub ecuatia 7128 de la pa6. 111 se poate citi$ ..Sin6ura valoare pentru O este '15. Adica, mai lamurit. sin6ura posibilitate pentru univers este sa posede o ra+a de curbura ne6ativa. ;r, textele 9)); sunt foarte exacte en privire la acest aspect. *le afirma clar$ luniversul este o hipersfera cu ra+a de curbura ne6ativa. -a+andu'ma pe unele propo+itii 9)); ca pe niste ipote+e si utili+andu'le pentru a imbo6ati un model clasic dar relativ mobil, am va+ut cum apare o conclu+ie. *ra imposibil ca aceste texte sa se fi datorat intamplarii. Cel care le'a scris cunostea in mod obli6atoriu in profun+ime relativiratea 6enerala si teoriile de etalonare sau de calibrare 7>6au6es theories ?8 .Ae altfel, nu vad de ce vreun om de stiinta din lume s'ar fi distrat difu+and sub o forma asa de hermetica, intre 1/3" si 1/02, niste informatii potential fecunde, fara sa caute sa le foloseasca in propriul sau beneficiu. @iindca re+ultatele acestei activitati s'au dovedit importante. Aesipur, aceste fructe nu sunt vi+ibile pentru profan. care nu vede aici decat niero6life faraonice. Sa incercam totusi sa mai luminam unele lucruri noi din aceste pa6ini. Solutia elaborata pornind de la ecuatia 7128, care o inlocuieste atunci pe aceea a lui *instein, conduce la un model de univers cu presiune diferita de +ero. ;r, unul din punctele slabe la nivel matematic ale modelului clasic este exact acceptarea, intr'un anumit moment, pentru a putea re+olva ecuatiile, a acestei ipote+e privind presiunea cosmica nula12. *cuatia 7118, care i se va parea cititorului destul de misterioasa, exprima si un nou re+ultat$ lumina nu poate sa faca incon:urul acestui univers, caci aceasta i'ar cere un timp de calatorie e6al cu insasi durata de viata a cosmosului Aceasta relatie asi6ura de asemenea un schimb permanent de ener6ie intreparticule de la ori6inea universului si pe o durata nedefinita. Aceasta :ustifica deci omo6enitatea cosmica,

ce necesita un amestec sau o fu+iune neincetata. Cititorul va putea 6asi aceasta omo6enitate cat se poate de relativa, dat fiind faptul ca se descopera in permanenta noi structuri$ 6alaxii, nori de 6alaxii. enorme structuri de ceturi la scara sutelor de milioane de ani lumina. *ste vorba de fapt despre omo6enitatea radiatiei primordiale, care repre+inta o fosila a starii universului, asa cum era el in prima sa copilarie. .u avem a+i o explicatie a extraordinarei omo6enitati a acestei 5supe de fotoni 5, care nu s'ar putea :ustifica decat daca intr' un trecut indepartat al universului ar fi existat niste ciocniri frecvente intre elemente. ;r, in modelul cu vite+a constanta a luminii. aceasta perioada este in mod clar lipsita de ciocniri. ,n aceasta fa+a foarte primitiva a universului, particulele se indepartau unele de altele cu vite+e care o depaseau pe aceea a luminii. *le se i6norau complet. <aloarea prea mica a lui c le inter+icea sa comunice intre ele. *ste un paradox pe care cercetarea pe care o aminteam il inlatura intr'un mod ele6ant. ,n acest model, cu cat ne apropiem mai mult de -i6 -an6, cu atat creste vite+a luminii 7c8. *a este de altfel infimta in 5momentul +ero5 7desi aceasta notiune, de moment +ero, va fi pusa sub semnul intrebarii in cele ce urmea+a8. ,ntr'un al doilea articol publicat in 1/11. tot sub suprave6herea lui Souriau si intitulat Cosmolo6ical )odel &ith <ariable Ei6ht <elocitI$ The ,nterpretation of (ed Shift13, aratam ca aceste calcule pemiteau sa fie re6asite toate 5datele observabile 5. .u era deci vorba de o noua himera matematica ' asa cum sunt teonile superstrin6urilor, ori cele inflationiste ale lui Einde si 4a&Din6, care nu au avut niciodata nici cea mai mica sustinere observationala ori experimentala ' ci de ceva care accepta sincer sa se supuna probei confruntarii cu datele observabile. ,n cosmolo6ie. parametrul observabil fundamental este deplasarea catre rosu a radiatiei obiectelor indepartate, adica 5red shift5. Pornind de la intensitatea luminii primite de la sursele presupus cunoscute 76alaxiile relativ apropiate8 se poate, in cosmolo6ia clasica. sa se calcule+e distanta si sa se etalone+e faimoasa le6e a lui 4ubble, care afirma ca vite+a de expansiune este proportionala cu distanta obiectelor fata de observator. 1 5; interpretare a modelului cosmolo6ic cu o vite+a a luminii variabila.5 7n.J.'P.P.8 QAparute in tentativa de unificare a interactiunilor fi+ice. Bn.tradM 12 Ceea ce inseamna presupunerea vite+ei de deriva a 6alaxiilor, care este de cateva mii de Dilometri pe secunda, ca ne6li:abila in raport cu vite+a luminii, care este de #!!.!!! Dm%s. Ain punct de vedere fi+ic este ceva re+onabil, dar nu este ri6uros si din punct de vedere matematic, in sens strict. 7n.J.P.P.8

Aceasta le6e apare de asemenea ca o consecinta a teoriei relativitatii 6enerale. *u am re6asit'o pentru 6alaxii, adica o expresie identica ce pemite sa se calcule+e distanta lor fata de noi, in functie de deplasarea radiatiei lor catre rosu. Aeci, 5aparentele sunt salvate 5. ,nsa stiinta nu face niciodata altceva decat sa incerce sa tina seama de aparente, recur6and la un model de interpretare, care evoluea+a neincetat in cursul istoriei. Cu acest scenariu, pana la distante de multe miliarde de ani lumina, am a:uns la universuri observabile identice, cu cele din teoria clasica. Souriau a cre+ut o vreme ca aceasta cercetare nu facea decat sa reformule+e diferit, ceea ce se stia de:a. *ra fals, pentru ca aparea o solutie de univers in loc de trei, ceea ce punea capat unei de+bateri, care dura de peste o :umatate de secol. ;mo6enitatea cosmica era conservata. )ai erau si alte proprietati matematice interesante, pe care vi le voi pre+enta in continuare. Aiferenta apare insa la foarte mare distant si pentru foarte putemice deplasari spre rosu, adica in lumea Xuasarilor. ,n acest domeniu, observatiile ar putea sa permita o ale6ere intre scenariul clasic si al meu. Scenariul clasic presupune ca obiectele continute in univers nu cresc odata cu el. Se admite ca universul poate fi in expansiune, dar se considera ca 6alaxiile, roiurile de 6alaxii, stelele si sistemele planetare isi pastrea+a dimensiunile constante. ,n ima6inea balonului care se umfla 7scenariul clasic8 obiectele din cosmos sunt repre+entate ca niste confetti lipite pe cauciuc. Atunci cand umflam balonul, apar cute intre locurile de lipire ale acestor confetti si restul balonului. Ae obicei, aceste confetti se de+lipesc. Toate aceste lucruri pot parea amu+ante. dar lucrurile nu stau deloc astfel. ,n cercetarea mea nu am facut nimic altceva decat sa modific repre+entarea, desenand obiectele pe balon. *le se dilatau atunci odata cu balonul, ceea ce vrea sa insemne ca in noua vi+iune apar simultan atat dilatarea universului cat si cea a roiurilor de 6alaxii, a 6alaxiilor.lstelelor si planetelor si chiar a fiiritelor umane10,si a tuturor lucrurilor. ,n aceasta etapa. cititorul ar fi tentat sa afirme$ linca o ciudatenieN Asta de unde o mai fi aparutU A aparut din acelasi lucru care tocmai a fost pre+entat mai sus. Constanta dimensiumlor obiectelor este o expresie a ipote+ei conservarii niasei lor. care este o veche reminiscenta a principiului descoperit de Eavoisier. parintele chimiei moderne.*xpansiunea obiectelor cosmice in sincronism cu cea a universului este o expresie a preocuparii de a le conserva ener6ia. Stiu ca aceste concepte sunt derutante, chiar si pentru un fi+ician. Ce ar trebui sa retinem din cele afirmate mai sus$ ca relativitatea 6enerala este un fel de seif cu un cifru ' un cifru extrem de solid si de complicat. *ste un seif pe care nu'1 putem forta. Prin anii s"! oameni de stiinta ca *instein, )inDo&sDi. (obertson. HalDer si

@riedmann au descoperit fiecare cate o cifra din combinatic si o usa s'a deschis. Cercetarea mea pare sa arate ca exista inca o poarta de acces la acest seif. o alta cale ba+ata pe alta combinatie, ansamblul fiind la fel de ri6uros din punct de vedere matematic. Aceasta poarta diferita s'a deschis. Am adus probe. Constantele fi+icii sunt in acest ca+ tratate ca niste variabile le6ate de un sinsur parametru, cum ar fi de pilda timpul. Ee6ife lor de evolutie sunt deduse din consideratii care par corecte, cum ar fi principiul de conservare a ener6iei si acea simbio+a existenta intre obiectele cosmice si tesatura care le sustine 7motivele de pe un pulover se dilata in acelasi timp cu puloverul8. Aar atunci, se vor intreba multi, cum sa stim cine are dreptate. cine poate sa le diferentie+e limpedeU (aspunsul se afla in diametrul aparent al Xuasarilor. Aoi cercetatori, -arthel si )ileI11, au oferit primele re+ultate in 1/11, in celebra revista .ature. Ea distante mici. cu cat departati de ochiul dumneavoastra un obiect, cu atat diametrul lui aparent scade. Pentru un motiv care ar fi prea dificil de explicat aici, atunci cand un obiect se situea+a la o distanta de ordinul a miliarde de ani lumina, lucrurile se petrec invers$ cu cat obiectul este mai departat, cu atat diametrul sau aparent creste.
13

5)odel cosmolo6ie cu vite+a variabila a luminii$ interpretarea deplasarii spre rosu 7a inrosirii obiectelor departate8?'. 7n.J.'P.P.8 10 ,n cursul celor patru ere cosmice hinduse 7in sansDrita Ru6a8 descrise in traditiile hinduse, care impreuna alcatuiesc marele ciclu cosmic 7)ahaDalpa8 sau o +i si o noapte a lui -rahma, avand o durata de .#"!.!!! de ani terestri. apare o variatie a dimensiunilor umane. @iecare din cele patru ere sau fa+e ale unui mare ciclu este compusa din "! de mici cicluri. care se descompun ele insele in ere de fier, bron+, ar6int si aur. Pe durata unei fa+e de creatie a unui mic ciclu 7Oalpa8. speranta de viata a oamenilor creste cu un an pe secol, pana a:un6e la 1 .!!! de ani. ,n paralel, corpul fiintelor umane creste pana a:un6e la o talie de 1 !! de picioare. ,n perioada de disparitie a unei mici Oalpa, care este insotita de fa+e suecesive de ciuma, ra+boaie si foamete, viata umana se scurtea+a pana la 1! ani iar corpul uman a:un6e la inaltimea de un picior 7#! mm8. 7n.A.).8 7<edeti si Tao Te Oin6 in traducerea si comentariul prof. Aan )irahorian. *d. Ara6on Camp @undamental. 1//". in 5Comentariul5 la cap. L< p. 1/#'"!08. Bn.A.).M

Acest extraordinar paradox este re+ultatul relativitatii 6enerale. )ai precis, diametrul aparent al obiectului devine proportional cu distanta sa. ,n modelul meu. acest diametru aparent tinde. dimpotriva, catre o valoare constanta. Primul model, clasic, corespunde curbei punctate din fi6ura 1 pa6. " din al treilea articol publicat in )odern PhIsics Eetters A si intitulat Gau6e Cosmolo6ical )odel &ith <ariable Ei6ht <elocitI$ ,,,$ Comparison &ith FS; ;bservational Aata1/. Pe abscisa este indicata distanta pana la observator, iar pe ordonata$ diametrul aparent al obiectului. Se observa cum curba clasica urca in +ona distantelor mari. in timp ce 6iaficul din modelul meu tinde, dimpotriva, catre o limita ori+ontala. de altfel nerepre+entata. ,n mi:loc este repre+entat pachetul de puncte din lucrarile lui -arthel si )ileI. Ain punct de vedere statistic, aceste re+ultate inclina usor in favoarea acestui din urma scenariu, dar aceasta nu este o proba suficienta. Ar trebui obtinute valori corespun+atoare unor deplasari spre rosu mai importante si suficient de numeroase pentru a putea sa ne decidem intre cele doua modele. Proces ce se va :udeca fara indoiala in urmatorii +ece ani. Cand un cercetator publica niste ne6hiobii. si inca intr'o revista de prima mana, de re6ula este facut praf. ,n ca+ul meu a urmat o liniste totala, atat in rubricile de recen+ii ale publicatiilor de specialitate, cat si in studiile pe domenii sau in seminarii. .ici un atac. nici o critica. Am fost totusi luat de o parte de un anume Eausber6, de la ,nstitutul de Astrofi+ica din -ruxelles. ,n cursul unei reuniuni or6ani+ate de S;-*PSQ cu doua luni in urma, in le6atura cu recentul val de ;G.'uri din -el6ia$ ' .u aprecie+. mi'a spus el. aceasta maniera in care v'ati atasat o anexa stiintifica la o carte destinata marelui public. @acea alu+ie, evident, la cartea mea Ancheta asupra ;G.'urilor. 'Asta nu e o lucrare destinata numai marelui public, am replicat eu. *u consider ca e o carte de stiinta scrisa de un om de stiinta. ' .u'mi place deloc acest model, cu o vite+a variabila a luminii, propus in cartea dumneavoastra. Toate astea nu par sa aiba nici un sens. ' 9itati ce e, mi se pare simplu$ eu mi'am facut mutarea. Am dat o forma cercetarilor mele si le'am publicat intr'o revista stiintifica de cel mai inalt nivel. ProcedaBi si dumneav oastra la fel cu criticile dumneavoastra. (edactati'le sub forma unei scrisori si publicati'le in aceeasi revista. Asta e re6ula. Aaca nu procedati asa, inseamna ca nu aveti nimic de +is. Toate acestea mi'au amintit criticile academicianului *vrI Schat+mann. care pretindea, cu cincispre+ece ani in urma, ca aerodinele )4A nu ar putea sa +boare si ca 5teoremele fundamentale s'ar impotrivi5, in timp ce a+i

submarinele cu propulsie ma6netohidrodinamica navi6hea+a inclusiv in pa6inile revistei Science et vie. ,ntr'o carte intitulata Copiii 9raniei, acelasi academician relua dupa cativa ani profesiunea sa de credinta, afirmand ca o nava nu poate evolua in aer cu o vite+a superioara fara +6omot, de aceasta data fara nici un ar6ument demonstrat. ,n cinci sau +ece ani. undele de soc vor fi anihilate in :urul unei machete imersate intr'un curent 6a+os supersonic. Aceasta ar fi cat se poate de reali+abil cu tehno'lo6ia de care dispunem a+i si sunt sincer convins ca americanii au reali+at de:a aceasta experienta relativ simpla, daca tinem cont de mi:loacele de care dispun ei la Ea&rence Eivermore EaboratorI, unde, dupa parerea profesorului OunDle. seful departamentului de inalte ener6ii de la -erDeleI. acest tip de cercetare. considerata ca le6ata de fenomenul ;G., are re6im ultrasecret."! 9n lucru ramanea evident$ aceasta afacere 9)); m'a condus foarte departe si mi'a orientat cercetarile timp de multi ani. -a+andu'ma pe cateva indicatii dispersate, pe care le'am descoperit in documente, am pus sub semnul intrebarii do6mele solid stabilite si am reali+at cercetari publicate in articole, fie dovedite, cum e ca+ul )4A, fie cel putin de calitate si avand o mare coerenta interioara, in ca+ul cosmolo6iei. .u am insistat, in aceasta parte a cartii, asupra coincidentelor fericite. .u cred ca ele s'ar putea datora doar unei simple intamplari. Cel care a furni+at aceasta noua cheie a combinatiei cifrate a seifului stia ca ea functionea+a.

1S 1/

P.A.-arthel si G.O. EileI, in .ature, ### 71/118. 7n. aut.8 5)odel cosmolo6ic de etalonare cu vite+a a luminii variabila. Partea a treia$ comparatie cu datele observate la Xuasari.? 7n. aut.8 QSociete -el6e de*tuide des Phenomenes Spatiaux B5Societatea -el6iana pentru Studiul @enomenelor Spatiale5M. "! 5<edeti nota despre afirmatiile lui 4enri Coanda relativ la eliminarea undei de soc 75ban6ul sonic 58. J.P.Petit stie acest lucru, dar nu are cum sa'1 afirme, fara a'1 sustine cu probe, intrucat nu au aparut articole despre aceste cercetari ultrasecrete. Bnota A)M

Coerenta interioara a do$arului U%%O

Pe vremea cand am avut in mana, in 1/02, primele texte care se refereau la cosmolo6ie si in care am descoperit aceasta tema a universurilor 6emene, in+estrate cu sa6eti inverse de cur6ere a timpului. trecutul unuia fiind, intr'un anumit fel, in viitorul celuilalt, credeam ca un astfel de subiect ar trebui sa fie abordat cu un limba: matematic special. Pe vremea aceea imi ima6inam ca o codificare lin6vistica ar putea permite, in aceeasi fra+a, intr'o aceeasi 5afirmatie5, descrierea unui fenomen fi+ic simultan in sensul trecut'viitor si in sensul viitor'trecut. Preci+e+ ca pana in +iua de a+i nu am descoperit un astfel de limba: matematic. dar am fost extrem de surprins sa re6asesc aceasta idee, cativa ani mai tar+iu, intr'un nou raport 9));. Jean'JacXues Pastor poate fi martor. chiar daca el nu este om de stiinta. ,n sfarsit. in aceste rapoarte ulterioare, 9)); insista asupra considerabilei dificultati pe care o au atunci cand isi traduc 6andirea intr'o limba terestra, datorita unor obstacole pur lin6vistice. ...oi suntem neincetat obli6ati, afirma ei. sa reducem enormul flux informational care ne vine imediat in minte asupra unui subiect dat, ca sa putem sa traducem ceva intr'un limba: care va este accesibil. ,n acest stadiu ei preci+ea+a ca, atunci cand trebuie sa descrie niste aspecte ceva mai complicate ale cosmosului. ei recur6 la o dubla codificare, semantica si frecventiala. ; fra+a ar fi o serie de foneme, plus o repetare ca o balbaiala sistematica in care apare o dublare sau o triplare a acestor foneme. )esa:ul ar aduce deci o prima informatie prin anali+a sa semantica imediata, apoi o a doua. prin lectura codului numeric asociat repetarii. Ae exemplu, spunand$ ,, 9niversu1 1 este este este in expansiune expansiune expansiune , aceasta s'ar putea citi in doua feluri$ k universul este in expansiune= k plus termenul$ "'#'". Aceasta din urma trebuie citita printr'o alta codificare, numerica, insemnand, de exemplu,,,universul este in contractie. ,ncetineala exprimarii ar fi, dupa rapoarte, compensata de bo6atia informationala. Acest mod de exprimare ar fi condus la un discurs bisincronic, care descrie fenomenele simultan in sensul trecut'viitor si viitor'trecut."1 Altfel spus, era exact ceea ce'mi ima6inasem ca o consecinta lo6ica a acestei noi vi+iuni despre univers. Am va+ut, in acea vreme, o proba de coerenta interioaraQ a discursului pre+ent in aceste texte, fenomen care avea sa se mai produca in numeroase randuri."" Sa observam in treacat ca aceasta scriere perm,te sa se afirme, intre altele, un lucru si contrariul sau. Pe unii,

acest lucru ii va face sa +ambeasca, dar lucrurile mer6 mult mai departe decat am crede."# ;rice am face, discursul nostru lo6ic este inchis de peste doua mii de ani intr'un lant aristotelic, rupt intre adevarat si fals, dupa principiul tertului exclus 7care pretinde ca o propo+itie este '#% adevarata '#% ialsa, nu si adevarata si falsa simultan8. ;r, aceasta era afirmata cu insistenta in textele 9));, care ne indemnau, insistand asupra unor lucrari ca cele ale matematicianului -ertrand (ussel" , la o indispensabila revi+uire a limba:ului. spunand$ 5Atat timp cat nu veti face acest pas, nu veti reali+a nici un pro6res important.5 "2
"1

-ineinteles ca imediat se preci+a ca, atunci cand era vorba de lucruri mai simple, era folosita o fra+eolo6ie mai conventionala. .u se recur6ea la un amestec savant de descriere diacronica si retrocronica pentru a spune. de exemplu, 5As vrea sa cumpar an Dilo6ram de mere. 5 7n.J.'P.P.8 Q Coerenta interioara arata o unitate intre parte si intre6 similara cu aceea obtinuta intr'o holo6rama. 7n.A. ).8 "" ,n 1/02 imi ima6inasem ca un astfel de discurs trebuia sa apele+e la o 5lo6ica cu patru valori de adevar5. in care eventualitatile ar fi fost A'A, A'@, @'A si @'@ 7A insemnand 5adevarat5 iar @ 5fals58, subiect pe care aveam sa'1 re6asesc peste ani in noile rapoarte. <edeti anexa stiintifica. 7n. J.'P.P.8 "# 9n limba: care sa scape de lantul dualitatii este calea non'verbala la care se face referire in taoism, buddhism. Proiectarea unui astfel de limba: pentru stiinta pare utila, daca ne 6andim ca limba:ul natural are o alta finalitate, alta ori6ine si alt nivel de acces. 7n. A.).8 " -ertrand (ussel este primul care a evidentiat afirmatiile indecise, care scapa notiunii simpliste de adevar si de fals, creand celebrul sau paradox al barbierului care 5rade pe toti oamenii care nu se rad sin6uri si numai pe acestia5. Atunci, spunea (ussel, pe barbierul nostru cine il radeU 9n alt tip, mai simplu, de propo+itie in care nu ne putem decide, nici adevarata nici falsa, consta in a spune doar atat$ 5*u mint. 5 Aaca aceasta propo+itie este adevarata, atunci inseamna ca e falsa si invers. 7n. J.'P.P.8 "2 Acelasi principiu apare si in evolutia spirituala, unde se solicita abandonarea etichetarii verbale, pentru a putea depasi dualitatea periferica si a a:un6e la Centrare 7vedeti Tao Te Oin6 si Ro6a Sutra8, 7n. A. ).8

,deea unui limba: dublu, sau a unui bilimba:, nu este noua. .oi chiar practicam in permanenta acest lucru in viata de toate +ilele, unde limba:ul nostru are multiple semnificatii. Aaca spun 5ii voi da ceea ce'i datore+5, aceasta fra+a poate imbraca mai multe semnificatii, dupa intonatia pe care o folosesc. Aceasta poate mer6e de la simpla afirmatie, la ne6atie, utili+and o intonatie care su6erea+a ironia. Acelasi lucru daca insotesc pronuntarea fra+ei de o anumita 6estica. @ra+a citata, pronuntata intr'un mod neutru, dar asociata cu un 6est de dispret, isi schimba total semnificatia. Ae la @reud si Eacan mai stim ca subconstientul si constientul isi amesteca discursul in fra+ele oamenilor, pur si simplu prin ale6erea cuvintelor. .oi toti avem 5o limba bifurcata5. ,lu+ionistii utili+ea+a acest bilimba: cu o arta desavarsita, utili+and, de altfel, cu si6uranta, o a doua codificare a repetarilor 7balbaielilor8, care trece neobservata, daca nu ne aplecam in mod sistematic atentia. Puteti sa va distrati elaborand o asemenea telinica. .e putem ima6ina de exemplu ca faptul de a dubla primul cuvant dintr' o fra+a denota ca ea e falsa. ,ata o situatie cand asistentul ilu+ionistului 7care este le6at la ochi8 rosteste$ k Puteti sa'mi spuneti. puteti sa'mi spuneti, domnule$ aceasta doamna poarta ochelariU Astfel formulata, intrebarea va primi un raspuns ne6ativ, care va surprinde asistenta. Si posibilitatile de a continua sunt nesfarsite.

In loc de conclu"ie
,n aceasta anexa stiintifica as putea si ar trebui sa ma re+um la ceea ce a facut efectiv obiectul lucrarilor stiintifice publicate in reviste de inalt nivel, verificate de referenti. ,n momentul in care scriu aceste randuri, redacte+ niste lucrari ce'si au i+vorul in faimoasa fra+a au+ita de Aomin6ue+ la )adrid, anume raspunsul acelui 9)); de serviciu la intrebarea lui Aomin6ue+ despre 56aurile ne6re5, un raspuns menit sa ne puna pe 6anduri$ 5Gaurile ne6re nu exista. Cand o stea neutronica devine instabila, masa ei este transferata in universul 6eaman.5 Se poate 6asi o discutie pe aceasta tema in anexa stiintifica a lucrarii citate 7pp. #3 '#328. Cred ca aceasta fra+a are sens si ca 6aurile ne6re... nu exista. Atunci cand steaua cu neutroni depaseste masa critica ' aceasta fiind echivalenta cu de doua ori si :umatate masa soarelui ' fortele de respin6ere dintre neutroni si presiunea intema nu mai sunt capabile sa contrabalanse+e monstruoasa forta de 6ravitatie si steaua sufera o implo+ie. Pentru a evita problema pusa de o astfel de implo+ie care, in final, conduce la o masa atat de mare intr'un volum echivalent cu cel al unei 6amalii de ac, oamenii de stiinta au construit aceasta himera matematica numita 56aura nea6ra5, in care re+ultatul implo+iei este aruncat intr'un viitor infinit ' si oare nu tocmai aici expresia 5cen+ura cosmica5, introdusa de Penrose in le6atura cu 6aurile ne6re, isi de+valuie intrea6a ei savoareU

.u sunt eu sin6urul de aceasta parere. Souriau, ca toti matematicienii de talie, a remarcat imediat ca aceasta solutie, care descria un mediu hiperdens, a aparut dintr'o ecuatie de camp care descria... un univers vid, in care materia nu existaN Aceasta observatie critica fundamentala nu poate fi in nici un fel ne6ata. ; descriere corecta a fenomenului ar solicita utili+area unei ecuatii complete a campului, ceea ce nimeni nu a reusit pana acum. Scenariul pe care 1'am elaborat acum este diferit. Atunci cand incepe procesul de implo+ie al stelei, in centrul acesteia apare o sin6ularitate care o 5mananca5 in intre6ime. Apoi acea sin6ularitate se inchide asupra ei insasi, totul durand doar cateva +ecimi de miime de secunda.Q Ce se afla in interiorul acestei sin6ularitatiU .imic, absolut nimic, pur si simplu pentru ca topolo6ia locala devine hipertorica, nu hipersferica. @i+icienii nu utili+ea+a a+i acest tip de descriere, din lipsa capacitatii de a o descrie corect din punct de vedere matematic. *ste adevarat ca nu e deloc simplu. Aupa parerea mea. acest proces de disparitie a unei stele neutronice nu este decat versiunea naturala a modului de propulsie a navelor lor atunci cand schimba sistemul de referinta pentru a a:un6e la alte stele."3 Textele afirma clar ca dupa reali+area acestui transfer hiperspatial, in locul unde se 6asea vehiculul nu exista nimic, nici particule, nici fotoni. Aceasta informatie nu este lipsita de talc. Pentru un fi+ician teoretician, vidul absolut nu exista. <idul, situat acolo unde orice materie este absenta, este umplut de fotoni. Aaca fotonii sunt absenti, inseamna ca nu exista doar vid, ci pur si simplu o absenta a tesaturii spatio'temporale. Altfel spus, locul in care se 6aseste nava este similar 6aurii unui tor 7inel8. A cauta ce se afla in acel tor7inel8 este la fel de lipsit de sens ca si a cauta sa aflam care este natura cauciucului, care se 6aseste in axul unei camere umflate cu aer. QAceasta sin6ularitate este de fapt o inversiune la presiuni inalte a simetriei materiei si repre+inta exact calea urmata pentru a obtine si in laboratoarele terestre antimateria. 7n. A. ).8 "3 Asa cum aratam in comentariul Tao Te Oin6 75Cartea Caii si a <irtutii5. pp. 1#/'1 28 sin6ularitatea despre care este vorba apare natural pe Terra in varte:uri, trombe si cicloane, iar miscarea materiei este cea indicata de semnul 9));. 7n. A.).8 QQ,n central vid al rotii se centrea+a maestrii spirituali pentru a obtine eliberarea din planul fenomenal si translocatia 7vedeti si Tao Te Oin6. ed. cit., cap. L,8 Bnota A)M

.e aflam pur si simplu in afara camerei cu aer."0 Aceasta investi6ate a 6aurilor ne6re este pasionanta. Chestiunea s'ar putea re+uma asa$ 5Aaca exista 6aurile ne6re, atunci ;G.'urile nu exista. si viceversa.5 ,n alte texte se afirma ca acest transfer 5inversea+a masa5. .u ne mai ramane decat sa incercam inca o data sa conectam intre ele toate aceste afirmatii succinte. Solutia se 6aseste poate la capat. 9nde se afla nava dupa transferul sauU ,ntr'o alta re6iune spatio'temporala si intr'o epoca diferita, mult mai apropiata de -i6 -an6. Pentru ca sa putem vorbi de un casti6 apreciabil, ar trebui ca aceasta epoca sa corespunda unei situatii in care 6alaxiile inca nu existau. Calatorul va vedea atunci universul in forma sa primordiala. Textele preci+ea+a ca atunci nu se puteau distin6e decat mase informe, cu contururi neclare. 9niversul era populat de nori de hidro6en ce echivalau cu 1!!.!!! de mase solare 7protoroiuri 6lobulare8. ,n acest stadiu, cititorul va fi tentat sa +ica$ daca nava se deplasea+a in trecut, n'ar putea atunci sa revina in punctul de plecare pentru a crea o de+ordine in propriul sau trecutU (e6asim astfel subiectul Calatorului imprudent, o carte scrisa de -ar:avel. Aar daca tinem cont de primul articol publicat in )odern PhIsics Eetters A., a:un6em la un re+ultat care elimina orice posibilitate de paradox. *ste vorba de ultima ecuatie de la pa6ina 111, care arata ca on+ontul E7t8 este fara incetare e6al cu ra+a cosmica (7t8. )ai clar spus, ca sa ne putem tele6rafia noua insine, cu vite+a luminii, ar fi necesar un timp care este e6al cu insasi... varsta universului. Aeci, asa ceva e imposibil. Aceasta ultima relatie repre+inta o ultima restrictie 5anti'paradox5. Acest de+nodamant fericit nu mi se pare nici el rodul unei intamplari. Cum nu e intamplator nici faptul ca apare o entropie care se potriveste perfect pentru a inlocui variabila timp, cu o valoare de operare redusa si care ilustrea+a o fra+a din documentele 9));$ 5.u intele6em de ce voi faceti o distinctie permanent intre entropie si timp, pentru ca entropia este timpul5. .oi ramanem aici, pentru a nu ne ha+arda in explicatii matematice care nu pre+inta interes decat pentru specialisti"0
"0

,n comentariul la Tao Te Oin6 7pp. 1#/'1 28 este aratata dubla sa6eata a timpului si a entropiei in 5varte:ul existential5 7comentariul cap.,<, p. 1 2 in *ditia ,8. I" !"/4! pre+entam o fotocopie a pa6inilor, care ne interesea+a. Conclu+ia la care a:un6em este ca in Tao Te Oin6 suntem in pre+enta cunoasterii unor civili+atii care ne'au precedat pe Terra. 4enri Coanda avea dreptate cand m'a indemnat sa studie+ Tao Te Oin6 si Ro6a Sutra,

despre care civili+atiile inter6alactice au afirmat la )urocs A@- ca 5 pe Terra ati cunoscut aceleasi lucruri ca si noi, numai ca voi le'ati uitat. Studiati TTO si RS si daca veti reusi sa experimentati direct (ealitatea Axiala in interior, veti afla si cum s'o aplicati tehnolo6ic 5 7n.A.).8 150

Ane.e 859:
". ; interpretare a modelului cosmolo6ic cu vite+a variabila a luminii, aparut in )odern PhIsics Eetters A, vol. # nr. 13 71/118 pp. 12"0'12#", Horld Scientific Publishin6 CompanI. #. )odel cosmolo6ic cu vite+a variabila a luminii$ interpretarea deplasarii spre rosu, in )odern PhIsics Eetters A, vol. #, nr. 11 71/118, pp. 10##'10 . . )odel cosmolo6ic de etalonare cu vite+a variabila a luminii= comparatie cu datele obervate la Xuasari. in )odern PhIsics Eetters A. vol , nr. "# 71/1/8 pp. ""!1'""1!. 2. Cosmolo6ie ' universuri 6emelare, enantiomorfe, cu timpi proprii opusi= Pre+entare la sedinta din 1 decembrie 1/03, in Comptes rendues "11 seria - 1/02, p.1/0. 3. )a6netohidrodinamica ' Converti+ori )4A de un tip nou$ aparate cu inductie.

Ane.a 3 Co$molo&ie5 Uni!er$uri Gemene; Enamtiomor#e; cu Tim i

.otaQQ de 7/!"-P%/##/ P/)%), pre+entata de dl Andre Eichnero&ic+.

ro rii o u$i

,ntr'o nota precedenta1 a fost pre+entat un model unificat ne&tonian, care conducea la o ecuatie asemanatoare cu cea a lui *.SchuecDin6 et ;. 4ecDmann". Eucrarea de fata ofera aceeasi ecuatie ' intr'un context 6eometric diferit ' si pare sa ofere o descriere mai adecvata a unui sistem materie'antimaterie. 1. ,.T(;A9C*(*. ,ntr'o nota precedenta1 a fost studiat un model cu doua populatii, de aceeasi masa si cu sarcini electrice opuse, care evoluea+a in acelasi sistem euclidian. ,pote+a echilibrului termodinamic local a condus la o solutie unificata sau (7t8, marime caracteristica acestui univers, ce asculta de o ecuatie similara celei a lui 4ecDmann si SchuecDin6, doar cu deosebirea datorata unei constante. <om introduce aici un cadru 6eometric diferit introducand . populatii. fiecare evoluand intr'un spatiu euclidian 7rr , &r , tr, xr 8, unde x desemnea+a produsul vectorial. *volutia sistemului se va deduce dintr'un studiu al celor . ecuatii ale lui <lasov, cuplate la campuri 7modul de cupla: va fi definit in continuare8. )ai facem aici si ipote+a echilibrului termodinamic local. Astfel, functiile de distributie a vite+ei vor fi considerate de tip )ax&ell. ,pote+a de tip )ax&ell a condus ea sin6ura la un anumit numar de proprietati le6ate de parametrii macroscopici. Astfel. temperaturile sunt in mod necesar uniforme. Cat despre vite+a macroscopica, ea este

pentru fiecare populatie, efectul superpo+itiei unui camp de vite+e radiale ce corespund le6ii lui 4ubble si a unei rotatii stationare de corp solid. .e'am indreptat deliberat catre niste solutii particulare, in care densitatile & depind doar de timp. ,n aceste conditii. ecuatiile de ordin +ero se reduc la$ n uTr#0. Aceste proprietati decur6 din primele . 6rupuri de 10 ecuatii cu derivate partiale ce apar din cele . ecuatii ale lui <lasov. QPentru specialisti, pre+entam in anexe reproducerea articolelor stiintifice publicate de J.P. Petit in diverse reviste. NOTE: QQ Sedinta din "1 martie 1/00. 1 J. P. Petit si G. )onnet. Comptes rendues, "1#, seria A, 1/03, p. 1!20. " *.SchuecDin6 et ;. 4ecDmann, PHorld )odelsP in ,nstitut ,nternational de PhIsiXue SolvaI,;n+ieme Conseil de PhIsiXue7-russels,1/218, pp. 1 1'12/. : SPATII GEMENE IPOTEZA ECHILIBRULUI TERMODINAMIC SI CONSECINTELE SALE ,n acest stadiu. nu exists nici un cupla: intre solutiile fi. <om presupune ca spatiile *i se identifica fie cu un spatiu *1, fie cu un spatiu *", care se bucura de urmatoarele proprietati$ /48 r1Y r"= &1Y&"= t1Y't" = x1 Y 'x" Se observa ca aceste spatii *1 si *", sunt enantiomorfe si poseda timpi proprii opusi. A doua deschidere a ipote+ei de echilibru termodinamic se scrie$ 7"8 Ti7ti8 Y T:7t:8= oricare ar fi i si : Aceasta are consecinte in ceea ce priveste campurile de vite+a macroscopice. Pentru,a clarifica ideile sa consideram un model cu doua populatii. f1 in spatiul *1 si f" in spatiul *" .Sa presupunem ca un observator situat intr'unul din aceste spatii poate sa perceapa simultan atat elementele spatiului sau, cat si cele din spatiul 6eaman. @ie v&1w1 vite+a macroscopica a elementelor 1, asa cum este ea perceputa de un observator le6at de *1 si vH"w aceasta aceeasi vite+a. perceputa de data asta de un observator le6at de spatiul *" . Cum timpii proprii sunt opusi re+ulta$ 7#8 v&1w1 W - vH"w" si mai 6eneral 7 8 v&iwi W - t % Mt : vH w: . ,n aceasta perspectiva *1 si *" sunt puncte de observatie spatio'temporale. *chilibrul termodinamic ne spune ca T1 7t18 Y T" 7t"8. Aceasta conduce, si nu e 6reu de observat, la componente radiale opuse v&1w1 si vH"w" Astfel ca la intrebarea 5*ste universul in expansiuneU 5 se poate raspunde$ 5Aceasta depinde de sistemul de referinta spatio'temporal adoptat5. Similar, modificand sistemul de referinta spatio'temporal , apare o inversiune a sensului de rotatie a populatiilor, ceea ce face acest model neorientabil in timp si spatiu.
J

;.DEFINITIA CUPLA7ULUI ,n acest stadiu, avem doua spatii enantiomorfe si cu timpi opusi, care contin niste populatii 0% despre care am presupus ca formea+a un ansamblu in echilibru termodinamic @iecare populatie 0% evoluea+a intr'un camp 6ravitational 67i8, electric *7i8 ma6netic -7i8. <om presupune simplu ca aceste campuri sunt re+ulantele campurilor datorate fiecarei populatii$ 728 67i8 Y6 Y 6: 738 *7i8 Y * Y * : 708 -7i8Y - Y -J G.SOLUTIA NEITONIANA UNITARA Pentru ca solutia sa fie unitara, trebuie ca valorile campului sa respecte ecuatiile lui Poisson si )ax&ell iar ecuatiile ramase. aparute din cele . ecuatii ale lui <lasov, sa de6enere+e. Aceste ecuatii se scriu$ /08 (eluam ideea de+voltata in .ota precedents$ - Y -D$ *Y'-7D x r8%" Se poate observa ca ecuatiile lui )ax&ell sunt invariante cu transformarea t in 't. x in 'x 7inversarea produsului vectorial8. Se mai constata aparitia de6enerescentei si a existentei unei solutii daca$

71!8 7118 71"8 (elatia 71!8 arata ca vite+ele un6hiulare varia+a ca si temperaturile. Aaca ( este o marime caracteristica comuna tuturor sistemelor, relatia 7118 indica faptul ca valoarea campului ma6netic este intim le6ata de starea plasmei 7numar (eInolds ma6netic infinit8. H. MATERIE SI ANTIMATERIE. Sa luam un sistem cu doua populatii. Sa presupunem mai intai ca 1 Y ' ". ,n aceste conditii, pentru ca densitatea curent sa nu fie nula, trebuie ca produsul X1 X" v !, deci $ m1 m" w !. Sa presupunem ca particula 1 repre+inta protonul. )asa m1 si sarcina X1 sunt deci po+itive. Particula " are o masa po+itiva si o sarcina ne6ativa. Aaca examinam sensul de rotatie al particulelor 1 si " intr'un camp ma6netic, ele apar contrare pentru un observator le6at de unul din aceste doua spatii. Sa ne ima6inam acum ca cele doua particule 1 si " sunt pre+ente simultan. Particula 1 o urmea+a pe particula ", care se deplasea+a din ce in ce mai repede. Aceasta se observa din spatiul *1, bineinteles. ;bservatia inversa apare din sistemul de referinta al spatiului *" .;bservate din spatiul *1 sau din spatiul *" , cele doua populatii au rotatii contrare, ceea ce conduce la un moment cinetic 6lobal e6al cu +ero. Sa examinam acum repre+entarea 1 Y " <a+ute din spatiul *1 sau din *" cele doua populatii se invartesc in acelasi sens. Aeci pentru ca un vector de densitate de curent sa nu fie nul, trebuie sa avem X1 X" w ! si m1 m" w !.. Particula 1, fiind considerata ca repre+entand protonul, se constata ca 1 si " au acelasi sens de rotatie intr'un camp ma6netic. Aceasta a doua repre+entare va fi respinsa, caci ea nu respecta datele observate asupra antimateriei. (evenind deci la prima repre+entare. ecuatia de evolutie obtinuta este$ @B4D *a este identica cu aceea din .ota 718. D CONCLUZIE Acest model este o tentativa de descriere ne&toniana a cuplului materie'antimaterie cu a:utorul unei repre+entari 6eometrice. )ateria si antimateria apartin astfel la doua spatii diferite, enantiomorfe si cu timpi proprii opusi. S'a presupus ca aceste doua entitati opuse sunt cuplate prin intermediul campurilor. )odelul ofera o simetrie seducatoare, adoptarea unuia sau a altuia din aceste sisteme de referinta spatio'temporale de observare a realului fiind arbitrara. *ste posibil sa se considere o solutie ne&toniana, ca o solutie simultan tan6enta 7problema situata in spatii euclidiene tan6ente8 si asimptotica 7vite+a elementelor fiind mica in raport cu cea a luminii8 la o solutie din relativitatea 6enerala. Aceasta solutie avand un caracter unificat, va fi interesant sa se extinda aceasta lucrare cu a:utorul a doua varietati enantiomorfe, cu timpi proprii opusi si avand aceeasi ra+a de curbura. NOTE: QQ Sedinta din "1 martie 1/00. 1 J. P. Petit si G. )onnet. Comptes rendues, "1#, seria A, 1/03, p. 1!20. " *.SchuecDin6 et ;. 4ecDmann, PHorld )odelsP in ,nstitut ,nternational de PhIsiXue SolvaI,;n+ieme Conseil de PhIsiXue7-russels,1/218, pp. 1 1'12/. 1!, rue @elibre'Gaut 1#1!! Aix'en'Provence

Ane.a 9 %AGNETO7IDRODINA%ICA
C'"2/#)'#)%6'#% (!,"/)'&%*#'*%"!(%-% */ $" )%1 "'$: !1!#!)/ -$ %"*$-)%/. .ota 7Q8 de Jean'Pierre Petit si )aurice <iton, pre+entata de dl Andre Eichnero&ic+. *ste pre+entat un nou tip de accelerator )4A discoidal. cu inductie si control al ioni+arii. Acest dispo+itiv, in+estrat cu un 6enerator autonom de electricitate, ar putea da nastere la o aerodina )4A. *ste pre+entata de asemenea o solutie de confinare si fixare a plasmei de perete.

,.T(;A9C*(*. ,ntr'o nota precedenta 718 au fost descrisi niste converti+ori )4A cu o 6eometrie deosebita, care aplica un intens efect 4all. 9nele din aceste dispo+itive fac asta+i obiectul unor cercetari experimentale. ,n pre+enta nota este vorba de un accelerator )4A cu camp ma6netic alternativ. Sa consideram un disc confectionat dintr'un material i+olant, in+estrat la periferia sa cu un solenoid parcurs de un curent alternativ 7fi6. 18. <ariatia acestui camp ma6netic creea+a curenti circulari indusi in fluidul conductor care incon:oara discul. Se presupune ca efectul 4all este ne6li:abil. Acesti curenti indusi sunt in relatie cu valoarea instantanee a campului ma6netic - pentru a 6enera forte radiale, alternativ centrifu6e si centripete. Sistemul fiind simetric, aceste forte nu. au decat o oscilatie radiala. astfel meat impulsul primit de disc in cursul unui ciclu este nul. ,ntensitatea curentului indus depinde de valoarea de varf atinsa de campul si de perioada sa de oscilatie T. Sub un anumit pra6 al raportului -T, acesti curenti indusi raman slabi.

ACCELERATORI ASOCIATI CU CONTROLUL IONIZARII. .u acelasi lucru se intampla daca peretii discului sunt in+estrati cu un sistem oarecare. capabil sa cree+e o ioni+are 7fi6. "8. Gratie acestui dispo+itiv, se poate controfa acum intensitatea curentilor indusi in orice punct din vecinatatea peretelui acceleratorului. Sa modulam alimentarea electrica a ioni+atorilor in conformitate cu fi6ura #.

.e situam in conditiile in care timpul de relaxare al ioni+arii este mic in raport cu perioada T a campului ma6netic -. .u e 6reu de constatat ca. indata ce apar, fortele Eaplace, radiale, sunt centrifu6e in vecinatatea fetei partii superioare a discului si centripete in vecinatatea partii inferioare. Aerul ioni+at va fi deplasat in mod pulsatoriu si se va produce o antrenare a fluidului, conform schemei din 0%,$#! G. AERODINA MHD Aaca acest accelerator poseda o sursa independents de ener6ie electrica se obtine o aerodina )4A cu inductie si cu controlul nivelului de ioni+are. intr'o nota precedenta a fost pre+entat un motor )4A. 9n motor in doi timpi. in care sfarsitul fa+ei de compresiune )4A se reali+ea+a intr'un amestec de plasma obtinuta prin reactii de fu+iune. Plasma intra atunci in expansiune si dispo+itivul se comporta in aceasta a doua fa+a ca un 6enerator electric de tip 4all. Cite+ din memorie un recent articol al lui (aph )oir". Aceasta propune tot un motor )4A alternativ, de formula diferita si in aparenta mai simpla. *lementul esential este o camera toroidala, care nu este alta decat un toDamaD. )oir presupune ca pot fi atinse conditiile lui Ea&son intr'o compresiune )4A, care pentru acest tip de aparat este de 6enul theta pinch. *xpansiunea plasmei termonucleare comprima atunci liniile de forta ale campului ma6netic si apare o productie directa de ener6ie electrica prin inductia unor curenti electrici in solenoi+i. ,nteresul pentru aceasta dubla formula, aerodina si motor functionand prin inductie, este depasirea problemei trecerii unor curenti intensi prin electro+i QQ. CONFINAREA ?RETINEREAA PLASMEI LA PERETE. Solenoidul inductor al acceleratorului discoidal furni+ea+a un camp ma6netic care are valoarea maxima lan6a perete. Presiunea ma6netica va avea deci tendinta sa faca sa mi6re+e descarcarea de sarcini cat mai departe de peretele navei. Aaca se doreste controlul locali+arii interactiei )4A, trebuie sa recur6em la o 6eometrie care sa 6enere+e un maximum de intensitate a campului nu la perete, ci in vecinatatea acestuia. Acest lucru poate fi obtinut printr'o 6eometrie cu mai multi solenoi+i 7ca in fi6. 28. Calculul arata ca intensitatea campului ma6netic este atunci maxima pe o suprafata aproximativ conica. *ste indicat sa se alea6a pentru peretele aerodinei o curba perpendicular pe liniile de camp, astfel incat fortele Eaplace sa fie tan6ente la aceasta. ,deea unei aerodine )4A apartine lui J. P. Petit. Geometria de confinare cu mai multi solenoi+i este datorata lui )aurice <iton. NOTE: Sedinta din 1 decembrie 1/03.

1 "

J.'P. Petit. Comptes rendues. "11. seria -. 1/0#. p. 120. (. )oir, Airect Conversion of *ner6I from @usion, B5Conversia directa a ener6iei din fu+iunea termonucleara5M, raport 9C(E 03!/3 al L!@#/"-/ L%2/#('#/ L!3'#!)'#O, California, S.9.A.

CONSPIRATIA PLANETARA Ne a#lam in #ata rimului ca" in care in$tantele !or da o $entintaEEE e.tratere$tra=
)ultiple aparitii pe Pamant ale ;G.'urilor au fost semnalate in perioada celui de'al doilea ra+boi mondial. Pe toate fronturile, beli6erantii au observat fara incetare 5obiecte5 ce +burau cu vite+e ametitoare, dar fara sa se roteasca in :urul avioanelor, sa le urmareasca si sa survole+e campurile de lupta. Aupa armistitiu s'a stabilit ca aceste 5obiecte nu apartineau nici unei tari aflate in conflict. ,n perioada 1/ 0'1/ 1, pe teritoriul Statelor 9nite s'a inre6istrat prabusirea a unspre+ece obiecte +buratoare neidentificate. Printre sfaramaturi au fost descoperite cadavrele a doua fiinte extraterestre scunde, nu mai inalte de un metru. Ea initiativa lui 7!(/. F'##/.)!l, ministrul apararii din vremea aceea, este creata o comisie de ancheta cu misiunea de a elucida ca+ul misterioaselor discuri +buratoare, pe care nenumarati martori afirmau ca le va+usera. Comisiile s'au succedat una dupa alta, fara a de+valui nimic. 9n adevar la inceput pasionant, extraordinar, fantastic, insa la scurt timp dupa aceste prabusiri de farfurii +buratoare, in .e& )exico au aparut alte astronave, de data aceasta nu in dificultate, ci cu misiuni speciale. Au ateri+at si, pentru prima data, afirma J. Guieu, au luat contact nemi:locit cu pamantenii. Au ramas doua +ile intr'o ba+a a Air @orce si presedintele 4arrI Truman ' pe atunci in exercitiu ' a creat Proiectul Si6n, la care participau oameni de stiinta la inalt nivel, cu obiectivul de a studia oferta extraterestrilor. Acestia doreau sa'si instale+e acolo ba+e subterane si sa desfasoare cercetari stiintitice asupra planetei noastre si a locuitorilor sai, fara a interveni cu nimic in civili+atia noastra. Americanii urmau sa'i a:ute sa'si construiasca instalatiile subterane, care aveau sa devina apoi mari ba+e operationale diri:ate impreuna de ei si de C,A. ,n schimb, extraterestrii ofereau tehnolo6ii de varf, ceea ce s'a si intamplat. Cel putin la inceput, dovada fiind si unele tehnolo6ii, cum ar fi supraconductibilitatea si anti6ravitatia. @aptul ca ele nu sunt inca lar6 aplicate, este de parere JimmI Guieu, este pentru a prote:a marile trusturi petroliere si de transporturi americane. Posibil ca anti6ravitatia sa stea totusi la ba+a obiectelor +buratoare pamantene cu ba+e in .evada 7.ellis Air @orce -ase8 si din Australia, in apropiere de Alice Sprin6s. )ai tar+iu, 6eneralul *isenho&er, a:uns presedinte al Statelor 9nite, a spri:init si alte acorduri cu aceste fiinte extraterestre. Ain acel moment, se declansea+a in S9A si in toata lumea una dintre cele mai apri6e campanii de deni6rare a tuturor celor care persista sa sustina realitatea existentei ;G.'urilor si a fiintelor extrapamantene. Cu orice pret se incearca sa fie convinsa mass'media ca aceste 5 obiecte5 nu sunt decat ilu+ii optice sau rodul unei psiho+e colective. )ult timp secretul a fost total. Primii care au incalcat intele6erea au fost extraterestrii. Aceste *ntitati -iolo6ice *xtraterestre ' *-* 7denumirea acordata ulterior8 nu au respectat promisiunea de a nu interfera cu civili+atia existenta pe Terra. Si astfel, nu numai in S9A, ci si in toata lumea au inceput sa apara fenomene ciudate, inexplicabile. ,n decursul anilor, in S9A, autoritatile au tost socate de descoperirea unor animale mutilate 7peste douaspre+ece mii de ca+uri in randul boilor, vacilor, viteilor si cailor8, dupa un anumit tipic. *rau decupate or6anele sexuale, anusul, botul, ochii si limba. Totul foarte curat, fara urme de san6e. Au urmat apoi rapirile de persoane de ambele sexe$ peste o suta de mii de sechestrati in cativa ani, dintre care doar o parte au revenit la caminele lor, dar fara sa'si aminteasca ceva din ceea ce li s'a intamplat. Corpurile multora au fost 6asite in +onele desertice, in6ro+itor mutilate. )ulte din femeile rapite au fost insamantate artificial, *-* planuind sa cree+e o rasa de mutanti capabila sa traiasca atat in lumea lor de ori6ine, cat si pe Pamant. Aceasta deoarece specia lor este amenintata cu disparitia, din cau+a unor 6rave carente en+imatice, iar noi, oamenii, ca de alttel si unele animale de pe Pamant, posedam en+imele care le sunt vital necesare... )utilarile, preluarile de mucoase umane si animale servesc cercetarilor lor. Acest adevar inspaimantator, continua JimmI Guieu, a fost ascuns de or6ani+atia cea mai secreta din istoria Pamantului$ )J 1" sau )a:estic 1", care repre+inta de fapt 6uvemul invi+ibil al planetei noastre. Scopul or6ani+atiei era de a ascunde existenta le6aturii cu fiintele extraterestre instalate de:a temeinic pe planeta noastra. 9nul din membrii de drept ai acestei or6ani+atii este directorul C,A, iar despre existenta ei erau informati toti presedintii S9A, imediat dupa preluarea mandatului. Autoritatile si'au dat seama destul de tar+iu ca sunt inselate de catre 5oaspeti5. *i beneficia+a de tehnolo6ii infinit mai perfectionate decat ale noastre si in orice clipa, daca ar dori, ar putea deveni stapanii planetei. ,n acest moment, )J 1" a intrat in panica$ S9A erau pe punctul de a cadea intr'o capcana la nivel planetar. Ea randul lor, rusii ca+usera si ei in aceeasi plasa, sperand sa obtina perfectionari tehnolo6ice pe seama contactelor cu *-*. *ste posibil ca in aceeasi capcana sa fi ca+ut si *uropa ;ccidentala. Si atunci, C,A se hotaraste sa divul6e o parte din adevar. Ae fapt, sumare scur6eri de informatii despre activitatea )J 1", savant

diri:ate de catre C,A. *le au fost facute publice in anii 1/10 si 1/11 prin intermediul unui cunoscut ufolo6 american, 7'&" L/!# ' pilot emerit al C,A. ,deea era ca la adapostul unor declaratii neoficiale, Hashin6tonul sa ridice in parte valul secretului, facand astfel un mic pas spre marturisire. Ain pacate, initiatorii acestui plan dau din nou 6res. 7'&" L/!# odata pornit, nu a mai putut fi oprit. 9n an mai tar+iu, sen+ationalele sale de+valuiri iau forma unui act de acu+are pe care il semnea+a impreuna cu Hilliam Cooper. Adresat 6uvernului S9A, presedintele Geor6e -ush este invinuit de complicitate in afacerea *-*, preci+and ca prin aceasta a incalcat mai multe articole din Constitutia S9A. ,ncendiarul document este reprodus si in cartea lui JimmI Guieu. ,ata ce contine el$ 5Guvernul Statelor 9nite ale Americii, format in ba+a Constitutiei, le6al ales si remunerat de poporul Statelor 9nite, in conformitate cu textul Constitutiei, a violat increderea poporului. A violat litera, conditiile si le6ile tarii, asa cum sunt ele pre+entate in Constitutia Statelor 9nite ale Americii. 5. Guvenul a aprobat si incheiat, fara avi+ul si consimtamantul poporului sau al Con6resului, un tratat secret cu un stat strain, aceasta in de+acord cu textul Constitutiei. :. Prin acest tratat, 6uvernul a dat acestui stat strain terenuri si ba+e in interiorul frontierelor Statelor 9nite ale Americii. ;. Prin acest tratat, 6uvernul a schimbat vieti omenesti si proprietati, sub forma de vite si terenuri, pentru tehnolo6ie straina si a refu+at prote:area le6ala a cetatenilor Statelor 9nite ale Americii. stipulata in Constitute. G. Prin luarea de vieti omenesti, proprietati si vite ale cetatenilor Statelor 9nite, prin numeroase alte acte abominabile si barbare, aceasta natiune straina a dovedit ca este dusmanul de moarte a poporului, al .atiunii si al umanitatii H. Prin aprobarea data si prin asocierea la crimele evidentiate in para6rafele 1,",# si de mai sus, 6uvemul a violat articolul ,,. sectiunea " articolul ,,, sectiunea #, ca si alte articole ale Constitutiei S9A$ in aceasta situatie este declarat vinovat si inculpat de omor si tradare fata de popor si fata de Constitutia Statelor 9nite ale Americii. D. Prin complicitatea sa cu natiunea straina in infaptuirea crimelor sale fata de popor natiune si umanitate, 6uvernul in deplina cunostinta si cu consimtamantul lui, a asasinat, intemnitat, a fixat domiciliu fortat, a folosit tehnica spalarii creierului, a dro6at, a torturat si, sub diferite forme s'a amestecat ile6al in viata patriotilor, care au incercat sa denunte aceste omoruri si tradari. E. ,n scopul de a de+valui actiunile 6uvernului vinovat de aceste acte eriminale si de tradare fata de dreptate, presedintele. <icepresedintele, directorul C,A, directorul A6entiei nationale de securitate 7.SA8, anumiti membri ai cabinetului pre+idential, persoanele desemnate in termeni )AJ, 7)a:estic A6encI for Joint ,ntelli6ence8, )a:estic T&elve sau )J 1". )a:estI, actualul si toti presedintii , si consilierii Securitatii .ationale, de pe lan6a presedintele S9A, ca si cei care au luat parte la con:uratia dintre 6uvern si straini, sunt inculpati de omor si tradare. >.,n scopul de a apara Constitutia si 6uvernul Statelor 9nite ale Americii de a salv6arda si prote:a rasa umana, si fara nici o alta motivatie, prin autoritatea pe care o confera Constitutia S9A, le acu+am pe persoanele susamintite, care sunt pe deplin constiente de aceste lucruri la care au participat activ. Prin actiunile lor se fac vinovate de violarea articolului ,,, sectiunea ", articolul ,,, sectiunea #,, ca si a altor articole ale Constitutiei Statelor 9nite ale Americii. Guvernul si persoanele indicate nominal in para6raful 0 sunt vinovate de omor si tradare. L. ,n scopul apararii Constitutiei si 6uvernului S9A, cerem sa li se acorde iertare totala in schimbul unei de+valuiri totale. Cerem 6uvernului sa onore+e aceasta cerere pentru toti vinovatii, care vor vorbi, de+valuind toate actiunile dinainte de "1 martie 1/1/. Cerem. de asemenea, sa nu fie 6ratiati cei care vor persista in omor si tradare, ca si in disimularea acestora. 5=. Prin pre+entul act, noi, in numele Constitutiei si al poporului, cerem 6uvernului Statelor 9nite sa rupa imediat acest tratat ilicit si tradator. Cerem 6uvernului sa incete+e orice actiune de complicitate si disimulare cu natiunea straina, aceasta din urma fiind pre+enta de:a in interiorul frontierelor noastre. Cerem 6uvernului sa opreasca toate operatiunile, proiectele, 6ruparile si alte relatii ce implica aceasta natiune straina. ,nsarcinam 6uvernul sa ordone natiunii straine si tuturor membrilor sai sa paraseasca imediat Stetele 9nite ale Americii si Pamantul, odata pentru totdeauna, inainte de 1 iunie 1/1/, 6uvernul trebuind sa'si asume raspunderea pentru aplicarea acestui ordin 55.,n ca+ ca 6uvernul si Sectia Judiciara vor hotari sa i6nore aceste sarcini, :uram pe Constitutie sa nu ne oprim pana nu va fi tacuta lumina deplina asupra acestor crime care sa fie aduse la cunostinta poporului american. Juram in numele umanitatii si al Constitutiei Statelor 9nite ale Americii sa luptam pana la moarte pentru a indeplini toate acestea si noi depunem :uramant in acest sens in numele tuturor adevaratilor patrioti care au facut'o inaintea noastra. 5:. Avem ferma convin6ere, stim si avem probe, ca aceste crime si acu+atii sunt adevarate si s'au produs. *ste la fel de adevarat si pentru pre+ent cand aceste lucruri continua sa se produca. *le au fost comise cu complicitatea persoanelor pe care le'am acu+at. Juram 5

Cele de mai sus repre+inta, dupa parerea lui JimmI Guieu, doar o mica parte din ceea ce a ascuns con:uratia tacerii, orchestrata pe toate tarile. Actualitatea recenta contine si alte elemente care doar aparent ar putea parea straine acestei con:uratii. Sunt exemplificate in acest sens intalnirile la varf, fie informale 7de 6enul celor ce s' au desfasurat cu prile:ul sarbatoririi bicentenarului (evolutiei france+e8, fie, dimpotriva, cele incon:urate de un protocol hipersofisticat si cu intermedieri 6reoaie$ intalnirea de la )alta intre Gorbaciov si -ush, urmata de intrevederea )itterand'Gorbaciov din Antile. Aceasta neasteptata apropiere dintre diplomatiile americana si sovietica, dupa aprecierea lui JimmI Guieu, a tost determinata de faptul ca cei doi sefi de stat au lost constransi sa ia de ur6enta masuri de contracarare fata de actiunile si intentiile *-*. Chiar si celebrul proiect al 5(a+boiului stelelor5, lansat de (onald (ea6an si operatiunea analo6a decretata de Gorbaciov erau in fond o inselatorie. Hashin6tonul si )oscova fiind in perfect acord in spri:inirea cercetarilor de varf in domeniile tehnolo6iilor spatiale,care inceraca descoperirea unui sistem de arme in stare sa se opuna cu succes eventualelor actiuni neprietenoase ale *-*. Science'fictionU @arsa U 9nde se opreste fictiunea si pana unde a:un6e realitatea in cele pre+entate de JimmI Guieu U Sa fie oare aceasta realitate oculta mai cutremuratoare decat ne'am putea'o ima6inaU Tot ce se poate. ,nsa ce ne pasa nouaU Suntem mult prea neinsemnati pentru a schimba ceva pe lumea asta sau pentru a ne lua cineva in seamaQQ. BTraducere aparuta in (omanul, ma6a+in cultural. nr. "27 28 nov.'dec. 1//"M

Ra iti de e.tratere$tri $i $u u$i unor o eratii mi$terioa$e

Anali+a comentata a trei anchete nationale efectuate pe teritoriul Statelor 9nite a fost trimisa la 1!!!!! de profesionisti ai sanatatii mintale din Statele 9nite. Sobru intitulat 5*xperiente personate neobisnuite5, raportul, prefatat de 7'&" E. M!-J, profesor de psihiatrie la 4arvard, merita calificativul de neobisnui,t pentru ca este consacrat sindromului rapirilor la bordul ;G.'urilor. )ass'media americana a populari+at marturiile unor barbati si femei, care au relatat despre intalnirile lor cu ciudate fiinte umanoide, declarand ca s'au simtit parali+ati, ca au inceput sa pluteasca si s'au tre+it in interiorul unor nave extraterestre. (apitorii i'au de+bracat, i'au supus unui examen medical, le'au luat probe de carne si tesuturi si i'au supus unor operatii semanand interventiilor 6enetice. )ulti dintre ei pretind ca li s'au introdus in corp implanturi. 9nii pre+inta chiar cicatrice, care sustin marturiile lor. Autorii relatarilor, ce par de domeniul S@, afirma ca au trait aceste incredibile, evenimente. Sa fie vorba despre impostori care fabulea+a sau delirea+aU ,n acest ca+ trebuie in6ri:iti de ur6enta. @enomenul, si6ur de natura psihicaBse vede ca articolul este preluat de la detractori=nota A)M, este totusi tulburator. Profesorul John *. )acD preci+ea+a despre cele 3! de ca+uri studiate de el$ 5Aupa ce le'am aplicat toate seturile de teste, spre surpri+a mea, nu am 6asit nici o explicatie psiholo6ica sau psihiatrica pentru aceste povestiri. Acesti oameni nu sunt bolnavi mintal. 5 -olnavi nu, dar supusi halucinatiilor. Ca+uri care seamana cu cel al celor 5sti6mati+ati5Bsti6matele pot fi declansate in transa hipnotica voluntara sau involuntara= nota A)M. ,n Statele 9nite, mii de barbati si femei, relatand despre fapte analo6e, au fost anchetati sistematic. Toti spun acelasi lucru$ au lost rapiti si dusi la bordul unor nave extraterestre, unde au lost supusi unor examene umililoare sau unor operatii a caror amintire ii traumati+ea+a si le produce cosmaruri. Anali+ele psiholo6ice, cat si folosirea detectorului de minciuni au demonstrat ca acesti pacienti sunt sanatosi si sinceri$ toti cred cu adevarat ca au trait aceste evenimente traumati+ante. Acestia sunt asa'numitii abducti 7de la 5abduction5, care in en6le+a inseamna 5rapire58. Acest termen desemnea+a persoanele care au lost rapite si examinate pe o masa speciala de operatii de entitate non'umana, intr'un loc special. Astfel de intamplari, asemanatoare povestirilor din secolul al L<,'lea in care diavolul rapea vra:itoarele, sunt cunoscute de vreo trei+eci de ani. Toate sunt le6ate de fenomenul ;G., dar pana acum +ece ani erau destul de rare .u se vorbea despre ele decat in cenaclurile de o+enistica, dar fara prea mare publicitate, de teama ridicolului. Aar incepand cu 1/1! cartea lui -udd 4opDins, 5)issin6 Time5, si 5,ntruders 5 de HhitleI Streiber au spulberat tabuul acestui subiect. Aupa 5intalnirile de 6radul ,,, 5, publicul descopera 5intalnirile de 6radul ,< 5$ un subiect terifiant, din moment ce rapirile nu au nimic placut. Abductiile ' ea sa reluam termenul consacrat de -udd 4opDins urmea+a un scenariu tip. ; persoana are o experienta stranie. <ede ceva neobisnuit 7o bula luminoasa, de exemplu8, apoi are un vid in memorie. Aaca unele isi mai aduc aminte cate ceva, altele apelea+a la hipno+a. Povestesc atunci ca au fost capturate de fiinte mici, 6ri, cu ochi mari, imbracate cu haine dintr'o sin6ura piesa 7bucata8, au lost instalate pe o masa si supuse unui examen medical cu prelevare de piele, san6e, sperma sau ovule. Subiectii, care sustin ca au fost parali+ati in prealabil si au trait intr'o stare de teribila spaima, descriu cum li s'a pus un implant 7in nas, ochi, urechi sau

in +ona 6enitala8, inainte de care extraterestrii le'au transmis telepatic ca nu'i vor rani. Aupa aceea persoana se tre+este pe pamant, dar nu intotdeauna in locul unde a fost rapita. ,n 6eneral totul durea+a doua ore. Aceasta epidemie stranie face rava6ii si in America Eatina, )exic, Canada, Australia, Spania sau (usia. ,n S9A, or6ani+atia (oper a efectuat un sonda: pe un esantion de 3!!! de persoane si a a:uns la conclu+ia ca un american din 2!, adica "K din populatia adulta afirma ca a fost rapit cel putin o data. Acest procenta: da prin extrapolare. infricosatorul numar de #,0 milioane de potentiali rapiti. Aupa cum se observa, fenomenul sociolo6ic nu este ne6li:abil. (aportul de care vorbeam la inceput a fost trimis 6ratuit, celor 1!! !!! de psiholo6i, psihiatri si alti profesionisti ai sanatatii mintale cu interdictia expresa de a nu divul6a nimic presei. 7Prolesorul )acD a semnat un contract cu celebrul editor Scribners pentru a scrie o carte despre abductii8 Selectionati cu ri6uro+itate. terapeutii n'au inre6istrat si n'au divul6at nimie timp, de cinci +ile. ,n aceasta lume a fenomenelor stranii. un veritabil star este celebrul sculptor si pictor american$ -udd 4opDins, care s'a consacrat explorarii relatarilor despre rapiri. Speciali+at in re6resie sub hipno+a, care permite re6asirea amintinlor uitate, -udd 4opDins studia+a marturiile, ca fiind povestiri ale unor intamplari personale, fara sa se aplece asupra realitatii 5entitatilor5 descrise de subiecti. 5,ncerc sa aflu cum fenomenul rapirii a afectat viata unor fiinte, barbati. femei si copii, pe care ii cunosc personal si pe care doresc sa'i fac sa accepte ceea ce au trait5, spune 4opDins, care crede in aceste rapiri. 4opDins este considerat ca un pionier in asttel de cercetari. *l pledea+a asupra realitatii acestor rapiri, chiar daca, preci+ea+a pictorul, extraterestrii au manipulat creierul celor rapiti in care au imprimat ima6ini false. Povestirile sale sunt stupefiante. @emei care pleaca de acasa, pentru ca sunt intri6ate de un +6omot, se tre+esc sin6ure pe drum, la cativa Dilometri distanta. -arbati care dupa acest episod amne+ic, se re6asc.se in patul lor cu un obiect care nu le apartine 7sau o pi:ama imbracata invers$ camasa in picioare si pantalonii pe cap8. Subiecti in craniul carora s'au introdus implanturi... @emei tinere care se tre+esc cu cicatrice in :urul ombilicului sau care descopera. imbaindu'si copilul, cicatrice inexistente in a:un. @emei insarcinate, carora li s'a rapit fetusul, barbati carora li se arata copii hibri+i iesiti din sperma lor prelevata anterior. -udd 4opDins marturiseste ca a primit telefoane de la persoane care voiau sa se sinucida, pentru a scapa de oroarea acestui trecut. Aliens 7extraterestrii8 nu sunt obli6atoriu rai$ nu le cunoastem intentiile, de aceea nu'i putem :udeca, dar pentru cei pe care'i manipulea+a ei, este dramatic. Persoanele care cred in extraterestri si'au fabricat doua mituri. Sau sunt fiinte superioare, care vor sa ne a:ute, sa salve+e Terra de la distru6ere prin nebunia tehnolo6ica umana sau, dimpotriva, sunt creaturi diabolice care se distrea+a pe socoteala noastra si ne torturea+a, ca si cum am fi niste simpli cobai. Ambele ima6ini sunt false din moment ce planul lor in privinta noastra ramane necunoscut si neinteles.7exista un plan al Asuras dupa cum se poate vedea in 5TaDen 5, filmul lui Spielber6= nota A)8. Totusi, aliens se interesea+a de reproducerea umana. 4opDins crede ca acestia apartin unei rase foarte vechi, epui+ate, pe care vor s'o re6enere+e facand hibri+i cu oamenii. Asta ar explica experientele 6enetice. 9nele femei sunt inseminate artificial, apoi, dupa doua luni, aliens le rapesc fetusul. )ai tar+iu le arata copilul hibrid si le permit sa'1 tina in brate un timp. Se cunosc peste "!! de ca+uri de fetusi disparuti si intreruperi de sarcina, fara ca femeile sa fi avortat. Aesi, dupa cum se aprecia+a, aliens ne sunt superiori din punct de vedere al civili+atiei tehnolo6ice, ei se dedau totusi la experiente derulate de o maniera arhaica. Si6ur, ar putea devali+a bancile de sperma sau laboratoarele in loc sa continue sa torture+e niste indivi+i nefericiti. ;+enistii au insa teoria lor$ daca un fenomen observat lasa impresia ca n'are sens, asta inseamna ca este vorba de un veritabil fenomen extraterestru. Pana acum, cea mai mare parte a lucrurilor descoperite de acesti savanti in materie de o+enistica nu au nici un sens din perspectiva umana. Aliens nu 6andesc ca noi. ..Stiinta lor nu asculta de aceleasi criterii ca a noastra. ,n ceea ce priveste probele materiale despre acele misterioase implanturi, -udd 4opDins se intreaba ce ar intele6e un papuas din .oua Guinee va+and pe cineva care are un stimulator cardiac. Ea fel si cu implanturile$ sunt puse pentru a ne diri:a. pentru a transmite informatii despre noi sau sunt pro6ramate in alte scopuriU 5 Problema probelor este delicata, spune -udd 4opDins. Trebuie mai intai sa demonstram ca obiectul se afla in corp. Aupa aceea, sa stim daca este construit din materie terestra sau extraterestra. Pe radio6rafii, este imposibil sa spui daca aceste lucruri au fost fabricate pe Pamant sau nu. ;amenii de stiinta, care au studiat patru implanturile se dovedesc extrem de prudenti$ daca fac o declaratie publica si se demonstrea+a apoi ca s' au inselat, cariera lor este terminata. Aceste implanturi sunt constituite din materie or6anica 7oxi6en, carbon, siliciu8 si poseda foarte putini compusi metalici, ceea ce le face 6reu vi+ibile prin radio6rafiere. Cand un implant este expul+at din corp 7fie ca iese prin piele, fie prin stranut8, primul reflex al subiectului este de a'1 arunca, Bca si cum o su6estie post'hipnotica i'ar fi fost implantata= nota A) Msi i'ar dicta cum sa scape de el. ,n 6eneral, aceste implanturi sunt diri:ate spre nas, ochi, urechi sau or6anele sexuale. 9n abduct a avut un implant de forma cilindrica in penis si a fost studiat de un om de stiinta foarte cunoscut, care doreste sa'si pastre+e anonimatul. -udd 4opDins detine alta radio6raiie, clara si precisa, care pre+inta un profil la radacina

nasului unde se afla un obiect ca un resort metalic de doi centimetri. . Acesta este un adevarat ca+ al secolului pentru ca exista mai multi martori, printre care si un important persona: politic. Ae obicei martorii 7sotul intr$un pat din care sotia a fost rapita, sau pasa6erii unei masini din care n'a fost rapita decat o sin6ura persoana8, sunt a+varliti intr'o stare de semiconstienta$ nu vad nimic, nu aud nimic... ,n ultimul ca+. patru martori au asistat la o rapire si au va+ut absolut totul. Traducere si adaptare N%-'l!/ Fl'#/")%" P/)#%.'# Bdin (omania Eibera "! iulie 1//#M

Un <loc de locuinte "<urator=

,ntr'una din noptile trecute, unii din locuitorii -railei care nu reusisera sa adoarma pana la mie+ul noptii. au avut prile:ul sa fie martorii unui fenomen nemaiva+ut' Timp de cateva minute, un obiect luminos, de dimensiunile unui bloc cu patru eta:e, culcat insa, a stationat deasupra -railei. Ain extremitatile acestuia ieseau flacari rosii, insotite de tunete in rafale. )artorii oculari, printre care d'na Cornelia Eucia Tatu, profesoara de chimie la Eiceul Aimitrie Cantemir din -ucuresti,, Geor6eta (omanos, asistenta medicala in Eos An6eles 7S9.A8, aflata in vi+ita la -raila, precum si pensionara )arioara Popa, au sunat relatand amanunte le6ate de acest uimitor fenomen. ,ntrucat in ultima vreme pe cerul -railei si in +ona Galatiului s'au mai semnalat astfel de aparitii stranii, se fac tot mai des au+ite supo+itii despre oarece interes al extraterestrilor pentru aceasta +ona. ;are asa sa fieU V%'#/l C&%$#)$ B(omania Eibera, "# iunie 1//#M

De"!aluirile #o$tului mini$tru al a ararii Paul 7ell)er

sunt accesibile oricui cauta numele sau pe internet 7@ormer Canadian Aefence )inister Paul 4ellIer8= vedeti$ http$%%&&&.Ioutube.com%&atchUvYv"OC/roai:,8. Paul 4ellIer said$ 5, &ish , &ere in a mood for 6ood humour, but , am not. He are hell'bent in the direction of destroIin6 our planet, and &e appear to be doin6 precious little about it. Aecades a6o visitors from other planets &arned us about &here &e &ere headed, and offered to help. -ut instead, &e, or at least some of us, interpreted their visits as a threat, and decided to shoot first and asD Xuestions after&ard. The inevitable result &as that some of our planes &ere lost= but ho& manI &ere due to retaliation, and ho& manI &ere a result of our o&n stupiditI is a moot point. Hilbert Smith, one of the first Canadians to taDe an active interest in the sub:ect of 9@;s, asDed the visitors about the accidental destruction of our aircraft bI flIin6 into the vicinitI of a flIin6 saucer. The response$ &e &ere informed that althou6h a fe& of our aircraft had come to an unfortunate end bI &hat theI considered colossal stupiditI of our pilots, theI &ere no& taDin6 corrective measures to avoid our aircraft. , asDed them &hat happened, and theI said, PHell, the fields around the saucers in order to hold them up, in order to produce the 6ravitI differential, the time field differential &hich &ere necessarI to operate the ship, these sometimes produced field combinations &hich reduced the stren6th of materials to the point &here theI &ere no lon6er stron6 enou6h to carrI the load that the materials &ere expected to carrIP. .o&, as &e Dno&, aircraft, particularlI, the militarI tIpe, are built &ith a rather small factor of safetI, and in these re6ions of reduced bindin6, the materials are no lon6er stron6 enou6h to carrI the load and the craft simplI comes apart. This didnPt satisfI our militarI chiefs &ho must have thou6ht that it &as more important to secure American nuclear superioritI' even thou6h usin6 it &ould result in the annihilation of us all' than to taDe the hint and start movin6 the planet bacD from the brinD of a 6lobal holocaust. TheI, the militarI, must have been and still are, so paranoid that theI feel it necessarI to use the visitorsP technolo6I to fi6ht them off, rather than &elcome them as partners in development' thou6h theI maI have seconded some rene6ades to assist in &hat can best be vie&ed as diabolical developments. Stephen 7-assett8 has said that talDin6 about 9@;Ps is passC and that &e should be talDin6 about exo'politics. ,n theorI, , a6ree, but in realitI &e have a problem &hen official 9.S. policI insists that 9@;Ps donPt exist. The veil of secrecI must be lifted'and no&, before it is too late. ,t is ironic that the 9.S. &ould be6in a devastatin6 &ar'alle6edlI in search of &eapons of mass destruction' &hen the most &orrisome developments in this field are occurrin6 in Iour o&n bacD Iard. ,t is ironic that the 9.S. should be fi6htin6 monstrouslI expensive &ars in ,raX and Af6hanistan alle6edlI to brin6 democracI to those t&o countries &hen it, itself, can no lon6er le6itimatelI claim to be called a democracI &hen trillions of dollars have been spent on pro:ects about &hich both the Con6ress and the Commander in Chief have been deliberatelI Dept in the darD 4o& much has been accomplished in sixtI Iears of feverish activitI bI some of the most hi6hlI educated minds in the 9.S.U 4as America developed flIin6 saucers that are visuallI indistin6uishable from the visitors, as alle6edU And if so, &hat do theI propose to do &ith themU *ven more critical, &hat pro6ress has been made in the development of clean ener6I sources that

could replace fossil fuels and save the planet from becomin6 a veritable &astelandU Hho has the ans&ersU Someone does, but apparentlI theI arenPt tellin6 either secretaries of defence or presidents because theI do not have a need to Dno&. ,n a storI told bI Ar Stephen Greer, President Clinton &as asDed a Xuestion bI Hhite 4ouse reporter Sarah )cClendon about &hI he didnPt do somethin6 about 9@; disclosure. Clinton replied, PSarah, there is a 6overnment inside the 6overnment and , donPt control itP. *xcuse me. AoesnPt the Commander in Chief and the person &ho alle6edlI has his fin6er on the nuclear tri66er have a ri6ht to Dno& &hat his subordinatess are doin6U The people of the 9nited States &ho have paid the bills have a ri6ht to Dno&. The people of the &orld demand to Dno& because it is our descendants, too, &hose lives are in mortal :eopardI. ,t is time for the people of the 9.S. to launch a ne& &ar a6ainst the evil of lies, deceit, and darDness, and 6o all out to &in the victorI of truth, transparencI, and li6ht.5

Tairona ci!ili"ation5T4e >o&i Tri<e and t4e Eart4?$ Soul

#o)i:, erra is world that was about to be destro-ed due to our lac? of Lo'e and Awareness /bthe misuse of consciousness8,. airona ci'ili(ation- he #o)i ribe in &olumbia+ are the onl- tribe the Bpanish ha'e not conIuered. hese Indians+ ?nown as the airona+ had reached b- the earl- sixteenth centur- a hi)h le'el of cultural de'elopment+ ma?in) them amon)st the most ad'anced of all the abori)inal )roups of the #in)dom of Eew <renada+ what is toda- &olumbia. In 47F0+ the Bpaniards arri'ed in Eorthern &olombia ensla'in) the nati'e Indians. he #o)i fled to the mountaintop+ where the- ha'e mana)ed to remain an isolated tribe e'er since+ in their remote mountain home. he #o)i are aware of a )reat chan)e+ that is comin) now+ to planet Garth. he #o)i indi)enous people are direct descendants of the airona ci'ili(ation that li'e toda- in the hi)hest coastal mountain ran)e in the world/C555 meters8+ in the area of the Bierra Ee'ada de Banta Marta in Ma)dalena and La <uaDira >epartments of &olombia+ Bouth America. #nowled)e sources about the precolombian airona ci'ili(ation are limited to archaeolo)ical findin)s and a few written references from the Bpanish colonial era. A maDor cit- of the airona and archaeolo)ical site is toda- ?nown as &iudad Perdida /Bpanish for ,Lost &it-,8+ it was disco'ered b- treasure hunters in 4FOC. he airona are ?nown to ha'e built terraced platforms+ house foundations+ stairs+ sewers+ tombs+ and brid)es from stone. "se of potter- for utilitarian and ornamental and ceremonial purposes was also hi)hlde'eloped. #o)i ha'e no lan)ua)e and ,spo<e> onl# telepat/i&all# to each other. In truth+ the- made little sounds+ but these sounds are not lo)icall- arran)ed into an- pattern+ such as an alphabet. he- were Dust sounds+ but these sounds+came from the heart not the mind and create ima)es inside -our head+ and -ou could ,see, what the other person was communicatin). #o)i are a;le to >tra9el> out o8 ;od# &learl# and <ne1 e9er#t/in3 that was happenin) around the world+ thou)h the- had ne'er ph-sicall- left their homeland. he- had ne'er e'en tried to communicate with the outside world+ except to a 'er- fortunate few. he #o)i do not see us as >sleepin3> as !an# o8 t/e Hindu and Oriental reli3ions per&ei9e us2 T/e -o3i see us as >dead>2 Je are not ali'e+ but onl- shadows of the ener)- we could be. Je do not ha'e enou)h life force ener)- and consciousness+to be classified b- them as real people. And the #o)i belie'ed with the use of their ps-chic abilities+ the- could see the future clearl-. And what the- saw was similar to what man- other tribes around the world saw+ a world that was about to be destro-ed b- the misuse of consciousness. Bo sometime a)o the- tra'eled o'er the whole world+ in their li3/t ;odies searchin) for an-one who is ali'e. And in the whole world+ the- could onl- find one other tribe who were Ma-an that li'ed far in the Dun)les of <uatemala. he- were so happ- to find someone else+who was ali'e. .ut the #o)i belief+ their prophes-+ was that with the comin) of the Gclipse+ on Au)ust 44th+ of 4FFF+ all the world would stop and onl- the #o)i and this one other Ma-an tribe would sur'i'e to inhabit the Garth. his is wh- the- were so happ- to find someone else+ other than themsel'es+ who understood. hen when the eclipse+ slowl- re'ealed its face+ on the 44th of Au)ust+ it became apparent to the #o)i that somethin) had happened+ since the time the- had searched the world for life. Bomethin) that the- could not understand+ for the ,)reat chan)e, had happened+ and we+ the ,dead, ones were still here. Je should ha'e dissol'ed bac? into the >ream. Eot that thewanted us to+ that was not their nature. It simpl- should ha'e happened. Bo the #o)i set out to find out 1/# t/e >dead ones> 1ere still on Eart/+ and as thesearched the li'in) 'ibratin) records of this =ealit-+ the- found exactl- where and wh- it had happened. So!e o8 t/e >dead ones>" /ad ;e&o!e ali9e+ and had created a dream+ with enou)h life force to ,sa'e the world, as we ?now it. In our terms+ some of us had created a ,parallel world,+ where life could continue to )row+ a world where the ,dead, could become ali'e. he #o)i were so specific to locate exactl- who these people were that were creatin) this chan)e+ that had altered the world:s destin-. he #o)i saw these people with li'in) bodies of li)ht around them. People who had acti'ated their ,Li)ht .odies, or in the ancient terms+ their ,Mer-#a-.a,.