http://neinfrantii.forumactual.

net/t160-piramida-din-pitesti
PIRAMIDA din PITESTI

La marginea Pitetiului, ascuns de priviri indiscrete, o construcie bizar se ridic n mijlocul pustietii. E veche, ruginit, abia se mai ine. O zreti din fuga mainii, pe centura oraului. Dar, ca s ajungi la ea, trebuie s strbai staia de epurare, s te nvrteti printre bazine cu ap murdar, clipocind, s nfruni mirosul greu. Mergi tot spre Est, ctre malul Argeului. i, dintr-o dat, o vei vedea. E o piramid de metal i sticl. O copie fidel a Marii Piramide a lui Keops. La scara 1 pe 10. A fost ridicat n anii 80 ai secolului trecut. i are o poveste incredibil. O poveste despre mintea uman care provoac Necunoscutul, despre minuni tiinifice i fenomene la limita cunoaterii. Cndva, aceast piramid a fost un laborator de cercetare avansat. Astzi, uile sale snt zvorte. Praful i uitarea se atern n straturi tot mai groase. Privind-o, te simi Stalker n Zona lui Tarkowski, adunnd din gunoi fragmente de tehnologie extraterestr. Cine a fcut picnic la marginea drumului ? O femeie uluitoare pe nume Marioara Godeanu. Agenda ascuns a Marioarei Godeanu Cnd vine vorba despre Piramida din Prundu, unii vorbesc i azi n oapt, dndu-i de neles c acest Laborator naional de cercetare fundamental ar fi fost ridicat de Armat sau de serviciile secrete. De fapt, adevrul este altul. Mult mai interesant. nchipuii-v c ne-am ntors n timp, n anii 80. Ultimii zece ani ai regimului Ceauescu. Era epoca luptei pentru pace care nu mai lsa piatr pe piatr. Anii crizei energetice mondiale, cnd independenta Romnie se ddea de ceasul morii s gseasc noi surse de energie, adaptnd, inovnd. Cteodat, inovaiile erau ridicole. Precum autobuzele cu rezervoarele acelea de gaz de pe acoperi, de ziceai c snt purttoare de rachete. Precum poeziile lui Punescu despre rani care alimentau becul de la roata de moar. Dar, de cele mai multe ori, cercettorii romni chiar i storceau creierii, punnd pietrele de temelie ale unor industrii respectabile, precum cea a energiei atomice. n aceast epoc de efervescen, dr. Marioara Godeanu, efa unui colectiv de cercetare la Institutul Central de Biologie, primete aprobarea nceperii unui experiment de avangard la Piteti. Era vorba despre construcia unei staii de epurare biologice, pentru ape reziduale, care folosea drept filtru nufrul egiptean, o plant care putea fixa sedimentele. Biomasa rezultat

urma s ngrae pmnturile pe la Albota. Ridicat de pompe puternice, apa ajungea n rezervoare plasate n partea superioar a construciei, de unde, printr-un labirint de canale cu verdea, curgea, lent, purificndu-se. Pn aici, nimic spectaculos. Nimic excentric, ieit din ortodoxia comunist. Oare ? Am trecut cu vederea un mic amnunt. Forma staiei de epurare urma s fie piramidal. De ce ? ndrznim s credem c dr. Marioara Godeanu avea o agend ascuns. Domnia sa era pasionat de piramide. Timpul se teme de piramide Piramida ce form uluitoare ! Ct stabilitate d ea unei construcii... Marea piramid a lui Keops, pe care istoricii serioi o dateaz n jurul anului 2700 .Hr. (iar cei ... vizionari, dup calcule astronomice, spun c are 12.000 de ani vechime!), a rezistat timpului, pstrndu-i i astzi mreia. Aezat pe un plan ptrat, cu latura de 240 de m, are o nlime de 146 m, nglobnd 2,3 milioane de blocuri de piatr, cntrind fiecare 2-3 tone. Ridicat de confrerii iniiatice de constructori, care lucrau la ea toat viaa! De dou sute de ani, piramida ncinge spiritele i provoac polemici. Se ntmpla pe vremea lui Napoleon (care a dormit o noapte, singur, n piramid, i a interzis apoi soldailor s-l ntrebe cum a fost...), se ntmpl i astzi. Degeaba ncearc domnul acela cu plrie, oficialul egiptean pe care-l vedem pe Discovery, s ne spun c piramida era un simplu mormnt. Mormnt aliniat dup stele, cuprinznd n proporii numerele de aur ale matematicienilor ? E o simpl ntmplare, au strigat egiptologii de mod veche. Dar fenomenele stranii care se nregistreaz n piramide, la o treime de baz i dou de vrf, n camera mortuar ? Nu snt statistic reproductibile n condiii de laborator, au rspuns savanii respectabili. Dr. Marioara Godeanu avea cunotiin despre aceast disput. tia c, n anii 70, un ceh a brevetat o piramid din carton care ... ascuea la loc lamele de ras, plasate sub ea. tia c, aeznd sub pat piramide miniaturale, somnul celui care se odihnete acolo devine mai profund i mai linitit. Vzuse c alimentele se pstrau perfect sub o piramid de sticl, iar o plant bolnav se vindeca mai repede. Totul sugera c exist un efect de piramid, o modificare a continuumului spaio-temporal sub influena formei acestui obiect. n definitiv, Einstein demonstrase c pnza Universului poate fi ifonat de obiectele cu mas foarte mare. i atunci, dr. Marioara Godeanu s-a hotrt s ridice o piramid- laborator. Chiar i sub masca unei staii de epurare. Msurtori radiestezice i crnai

Nu tim cu siguran ce a urmat. Unii vorbesc despre fiete nchise, cuprinznd mii de pagini, rod al experienelor din Piramid. Martorii oculari, cu care am putut sta de vorb, ne-au ncredinat c staia funciona foarte bine, plantele crescnd aproape miraculos. Se deschiseser chiar noi direcii de cercetare nspre industria farmaceutic. S-a studiat influenarea fenomenului de cristalizare din soluii suprasaturate, n sensul numrului de germeni i a mrimii acestora, remarcndu-se diferene semnificative n funcie de zona din piramid n care este plasat cristalizorul. O serie de msurtori radiestezice au sugerat c spaiul interior era ntr-un anumit fel structurat. S-a vzut cum crete viteza de polimerizare a unor rini epoxidice. i, peste toate aceste experimente strict obiective, sute de impresii subiective: senzaii de bine, de linite pentru cei dinuntru. i astzi mai umbl vorba despre paznici bolnavi care, dormind n piramid, s-au nzdrvenit sau, i mai uluitor, despre femei sterile devenite mame ! Lsnd zvonurile de-o parte, s mai amintim experimentul cu piramide aezate pe stupi, la care producia de miere a crescut semnificativ. Apruse o adevrat mod a piramidelor, confecionate artizanal din carton sau numai cu laturile din cupru oamenii observau cum se schimb gustul apei pstrat n piramid, al fructelor, al crnii, renvnd, de fapt, ceea ce strmoii lor, dacii, tiau i aplicau de mult ! Ipoteze, ipoteze... Cum pot fi explicate toate aceste lucruri? Ce poart n Necunoscut deschide piramida? Colectivul Marioarei Godeanu, dar i ali cercettori (i entuziati...) din lumea ntreag au formulat diverse ipoteze explicative: # Exist un cmp universal, cosmic, o vibraie, o muzic a sferelor, pe care piramida o accentueaz, funcionnd ca un ghid de und, ca o anten de emisie recepie. Poate i pentru c raportul care caracterizeaz piramida, raportul dintre latura ptratului de baz i nlime este 1,618, numrul de aur, proporia care se gsete, ca o marc a lui Dumnezeu, n toat lumea vie. # Vibraia piramidei interacioneaz cu componentele materiei. De exemplu, esenele de flori snt foarte amplificate, cristalele cresc, apa pierde gustul de clor. Microcmpurile organismelor vii (puse n eviden prin fotografia de tip kirilian) snt modificate de vibraia piramidei.

De ce s-au oprit cercetrile? Dup Revoluie, Piramida din Prundu n-a mai fost folosit. Motivele nu snt greu de ghicit institutele bucuretene de cercetri au rmas fr finanare. Treptat, cercettorii au fost obligai s caute alte zone de activitate. Cercetarea romneasc, la fel ca ntregi ramuri industriale, a ajuns la gunoi. Abia s-au gsit bani pentru plata personalului de ntreinere. E de mirare c n-au dat buzna cuttorii de fier vechi, s fac piramida zob. Astzi, ea rezist structural i ntmpin, misterioas, zorile, ateptnd timpuri mai bune. Timpuri n care firme private s fie interesate de o investiie n cunoatere. Sursa - http://povesteazilei.blogspot.com/2009/12/capela-sixtinaromaniei.html ....................................................................................
Piramida de la Pitesti - interviu cu d-na Marioara Godeanu

E bine ca omul sa traiasca acolo unde a baut prima apa" - O alta realizare "miraculoasa" care va apartine este si piramida de la Pitesti, construita in epoca Ceausescu. Cum ati izbutit sa obtineti acordul autoritatilor comuniste, in legatura cu o idee atat de noua si de "bizara"? - Nu-mi explic nici acum, dupa atatia ani. Stiu numai ca ministrul Florescu Mihai, care era la Consiliul National de Stiinta si Tehnologie, a vazut modelul facut de mine in miniatura (pe care il foloseam pentru studiul efectului de piramida) si m-a intrebat daca nu cumva am proiectul si pentru o piramida mai mare. M-am mirat si eu cand am zis: "Sigur ca da" si, desi nu ma pricepeam la constructii, piramida a aparut. Am fost ajutata de doi ingineri arhitecti, care au realizat planurile la scara 1:10 fata de piramida lui Keops, respectand toti parametrii piramidei din Egipt. Cu toate ca ulterior ni s-au pus multe piedici, am fost mirata sa constat ca am fost sprijinita in acea perioada de o serie de personalitati din domeniul politic, oameni foarte pasionati in intimitatea lor de asemenea domenii de cunoastere. Cert este ca piramida a fost terminata cu bine in 1985. Mai dificil a fost atunci cand Elena Ceausescu s-a oferit sa o viziteze, dar toata lumea m-a ajutat ca piramida sa nu fie vizitata. Cuplul prezidential a trecut numai pe

deasupra, cu elicopterul, dar de sus se vedea ca o instalatie obisnuita. Oficial, ea a fost construita ca statie-pilot de urmarire a actiunii unor organisme (alge, bacterii) asupra apelor uzate, pentru purificarea lor. S-au facut si multe studii privind fenomenele de cristalizare, de polimerizare a rasinilor, studii de germinare rapida, de accelerare a proceselor de crestere. Dar adevarata noastra batalie cu instalatia de la Pitesti a fost pentru a demonstra efectul de forma (al piramidei) asupra apei. In piramida, apa se energizeaza si ajunge sa fie o apa primara, cum sunt apele plate, necontaminate. Pe masura ce se adauga in molecula de apa cate o particula - ca e de metal, ca e de nemetal sau saruri - i se schimba informatia initiala si incepe o deformare a ei, care duce la o deformare a actiunii sale. Apa este, si ea, purtatoare de informatie. Aceasta este de altfel una din temele noastre de cercetare, si chiar am mers la brevetare cu cateva proiecte. - Cine avea acces in piramida de la Pitesti si in ce conditii se lucra acolo? - Intrarea era permisa numai sub semnatura ministrului si a mea. De ce? Pentru a nu vulgariza sau pentru a nu aduce informatii eronate in mediatizarea acestui proiect. In toata aceasta activitate, un mare ajutor am primit din partea colectivului de acolo, fara de care n-as fi putut reusi. Din cauza fenomenelor speciale care se petrec in interiorul piramidei (metoda de scanare pe un computer, realizata de doi colegi ingineri, arata ca dincolo de imaginea fotografica a piramidei se mai vad si alte imagini, care se datoreaza existentei unui alt tip de informatii), timpul maxim de lucru acolo este de doua ore pe zi. - Care a fost ecoul in strainatate al realizarii acestei constructii? - Toata lumea a fost frapata si se intreba cum am reusit noi s-o construim. A fost o surpriza pentru Vest faptul ca noi am reusit sa ridicam la Pitesti o replica a piramidei lui Keops, la scara 1:10 si, drept urmare, la Geneva, in 1992, am luat medalia de argint; tot in acelasi an, la Budapesta, ni s-a dat medalia de aur pentru activitatea in ecologie, iar in 93 am luat Marele Premiu la Salonul International de Inventica de la Nrnberg, Germania, unde iarasi a fost o surpriza pentru cele 64 de tari prezente acolo, ca grupul acela de romani a luat Marele Premiu. Dar, intre timp, noi realizasem inca o instalatie similara, cu ajutorul unitatii militare auto-moto 02210 din Bucuresti, asa ca si aceasta realizare a fost rasplatita prin Marele Premiu

de la Nrnberg si prin cele doua medalii de aur primite. A urmat Bruxelles, unde am luat Medalia de aur la Salonul de Inventica si Premiul special al Organizatiei Mondiale pentru Proprietatea Intelectuala, prilej cu care juriul a tinut sa precizeze ca tarile din Vest au gresit netinand cont pana acum de potentialul uman al Romaniei. - Cu atatea succese internationale, cum se face ca n-ati ramas peste hotare, in atatea calatorii pe care le-ati facut? Ce v-a tinut aici? - In primul rand, pana in 89 n-am avut voie sa ies din tara, decat in tarile foste socialiste. Functiona, probabil, un sistem de garantie. Am pierdut, astfel, doua burse, una oferita de Suedia, in programul international de energie, si o bursa in Germania. In octombrie 1989, am fost pentru prima data in China, lucru care pentru mine a fost extraordinar, vreau sa va spun ca pentru cercetarea chineza am un deosebit respect. Dupa aceea, in 90, am fost invitata in Grecia si asa a inceput, intr-un fel, iesirea mea in lume, dar ideea de a ramane in alta tara nu m-a tentat niciodata. Poate e si varsta; dar nu stiam cum sa "tropai" sa ajung mai repede acasa. Si nici sotul meu, care a avut o bursa Humboldt de un an de zile in Germania si care are o educatie si o mentalitate in stil nemtesc (Stoica Godeanu, cercetator principal I, director la Institutul de Ecologie Aplicata Bucuresti), nu si-a dorit aceasta aventura. Si eu, si el, suntem mai putin aventurieri in viata si mai mult in stiinta, aici, da, suntem chiar foarte aventurieri. Si pe urma, stiti cum spunea Coanda: "E bine ca omul sa traiasca acolo de unde a baut prima apa!" (e vorba de memoria apei, un alt subiect care m-a pasionat si despre care am putea purta o discutie separata). Dimpotriva, la expozitiile si saloanele de inventica la care am fost, am simtit chiar o nuanta de nationalism care nu imi e caracteristica, in sensul ca simteam nevoia sa demonstrez ce facem noi aici si ca nu-mi e rusine ca sunt romanca. Nivelul potentialului creator in Romania este destul de ridicat, si eu sunt foarte multumita de studentii pe care ii am. Se ridica o generatie in care am foarte mare incredere. Sunt sigura ca nivelul cercetarii romanesti va fi sustinut de acesti tineri. Sigur ca nu sunt toti geniali, dar cei buni sunt in numar suficient de mare, ca eu sa fiu optimista. Corina Pavel Sursa - http://ro.netlog.com/groups/piramida/forum/messageid=60985