Teoria Pamantului Gol de la extraterestri la

nazisti
Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui Pamant gol in interior este mai degraba
una ridicola, de vreme ce informatii bazate pe fundamente stiintifice sunt la indemana oricui
in prezent, teoria care exploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu este proprie
unui singure civilizatii.
Ea apare atat in folclorul islandez, cat si in indepartatul Tibet, iar ideea de baza
este aceeasi: din adancurile Pamantului izvoreste adevarata intelepciune, iar acolo se afla
o populatie avansata atat din punct de vedere spiritual, cat si tehnologic.
Sau poate Paradisul pierdut?
Sau este in realitate adevarata locatie a tlantidei?
Sau poate micii omuleti verzi nu vin din spatiu cum credem noi, ci chiar din centrul
Pamantului, unde isi au baza pentru farfuriile lor zburatoare.
!n acest caz, ar trebui sa ne scoatem palaria in fata lor si sa"i numim
#intraterestri$%
&at este adevar si cat este fictiune?
'ariatii pe o tema data
Teoria sustine ca Pamantul nu este o sfera solida, ci este gol in interior, iar
deschiderile catre lumea interioara sunt polii.
ceste #porti$ au fost multiplicate in timp, ca urmare a diversitatii geografice, prin
urmare, polilor li s"au adaugat pesterile din (ungla sud"americana, muntele )eltpego
Punson din Tibet, Stonehenge, nglia sau )untele Shastra din &alifornia.
!n prezent, aceasta teorie a trecut de pragul in care este descrisa drept sursa unei
mari intelepciuni, poate si pentru ca oamenii moderni nu mai doresc sa creada in vise, ci
vor sa atinga, sa vada si, mai ales, sa afle exact ce beneficiu le poate aduce orice noua
descoperire, cantarita din punct de vedere material.
*aptul ca vechimea teoriei Pamantului +ol contrasteaza cu lipsa unor informatii
concrete in legatura cu acest subiect, i"a facut pe foarte multi sa speculeze ca aceasta este
de fapt sursa celui mai mare secret guvernamental existent.
,amanand in aceeasi sfera, conspiratia a fost pusa in legatura directa cu altele,
printre care cea a rasei ariene care continua sa se dezvolte si cea a mortii inscenate a lui
-itler, care traieste bine"sanatos in adancurile Pamantului.
In Occident, ideea a prins aripi in anul 1628, cand Edmund
Halley marturisea: Eu cred ca Pamantul e constituit din sfere
concentrice, ca o cutie de puzzle chinezeasca. ceste sfere sustin viata
si sunt imbaiate intr"o lumina eterna..
In opinia lui, aurora boreala era cauzata de gazul care
scapa din interior prin crusta subtire.
ornind de la Haley, !o"n #imms a dez$oltat in %urul anului
18&& noile teorii ale golului. -ale/ avea dreptate in legatura cu
sferele concentrice, dar nu a mentionat deschiderile de la poli. 0ceanul curge din si inspre
aceste deschideri si nu este nicio indoiala ca exista, de asemenea, locuitori in interiorul
Pamantului.
'oua teorie $enea pe un (ond istoric propice, cand descoperirile stiinti(ice
erau in toi. In acea perioada, presedintele #tatelor )nite, !o"n *uincy +dams, a
aprobat o e,peditie pe mare care sa (ie condusa de catre -"arles .il/es. +mericanii
se mandreau cu prima misiune ampla dedicata localizarii si e,plorarii amantului
Interior.
resedintele a (ost mai mult decat incantat sa (inanteze aceasta calatorie
unica, in speranta ca +mericii i se $a atribui cea mai mare descoperire de la insasi
descoperirea ei.
0emerara calatorie urmarea sa dez$aluie locuri pe care nimeni nu le $azuse
$reodata, desi toata lumea $orbea despre ele de sute de ani.
+ceasta e,peditie a$ea sa %oace un rol important pentru stiinta intrucat, c"iar
daca amantul Interior a ramas o necunoscuta, na$igatorii au adus inapoi materiale
importante pentru geologie, botanica, zoologie, antropologie, care au dus ulterior la
necesitatea (ormarii unei (undatii.
-el putin trei dintre oamenii de stiinta a(lati la bord au primit recunoasterea
internationala a cercurilor stiinti(ice ca urmare a descoperirilor lor.
In 11&6, .illiam 2eed 0eed publica lucrarea 3antoma olilor4, in care
e,plica de ce polii nu au (ost localizati: pentru simplul (apt ca acestia nu e,istau.
In opinia acestuia, denumirea generica de poli4 se re(erea, de (apt, la
intrarile catre interiorul amantului.
)n alt autor, 5ars"all 6. 7ardner publica o carte intitulata O calatorie catre
interiorul amantului4, in cadrul careia impinge aceasta credinta la e,treme: Eu am
descoperit ca teoriile anterioare sunt cumva pe directia buna dar, ca o adaugare, eu cred
ca interiorul Pamantului este iluminat de un soare care are aproximativ 122 de mile in
diametru, iar gaurile de la poli au cu siguranta mai mult de 3222 de mile in diametru$.
#ubiectul nu era c"iar nou.
Inaintea lui a mai e,istat un $izionar4 care impartasea aceeasi idee
e,centrica, -yrus 0eed.
In 1818, acesta sustinea: # 4oi de fapt traim in interiorul Pamantului, sub
suprafata interioara a crustei. !n interiorul golului sunt Soarele, 5una, stelele, planetele si
cometele. 4u exista absolut nimic in exterior. !nteriorul este tot ceea ce este$.
Ideea poate parea cel putin aberanta pentru astronomii moderni, care
descopera noi si noi gala,ii la milioane de ani9lumina distanta.
-u toate acestea, in anii :;& in 7ermania, adeptii teoriei erau numerosi.
Adolf Hitler si mirajul Pamantului Gol
In 111<, 2udol( 7lauer in(iinteaza societatea 0"ule, la
care adera de9a lugul timpului numeroase societati secrete
politico9militare. 5i,ul mitologic pe care acesta l9a tesut in
%urul societatii sale a atras o multime de germani, $ra%iti de
ipoteza unui taram ascuns de unde iz$oreste intelepciunea
lumii si puritatea. In concluzie, 0"ule (usese populata de (iinte
magice, initiate de e,traterestri, iar descendentii lor nu erau nimeni altii decat arienii.
-ei mai puri descendenti ai acestora erau, e$ident, germanii, iar menirea lor
era sa mosteneasca puterea stramosilor si sa se (oloseasca de cunostintele lor
a$ansate. +tat de con$insi erau germanii de autenticitatea radacinilor lor, incat unul
dintre teoreticienii partidului nazist, +l(red 2osenberg, a$ea sa declare in 11;6: Totul
a plecat de la aceasta societate. !nvatatura secreta pe care am primit"o acolo ne"a a(utat si
mai bine decat diviziile noastre de S si SS sa cucerim puterea. *ondatorii Societatii Thule
erau niste veritabili magicieni. =ogma acestei societati a$ea sa (ie baza miscarii
amantului 7ol in 7ermania, initiata de a$iatorul eter 6ender. In opinia acestuia,
amantul nu a$ea (ata e,terna, deoarece era o gaura intr9un )ni$ers stancos care se
intinde la in(init. =esi pare greu de crezut, imposibilitatea acestei (antezii este direct
proportionala cu adeptii ei, printre care se numarau si o(iteri superiori din a$iatie si
marina. 'u a durat mult pana ca insusi Hitler sa imbratiseze ideea unui amant 7ol.
In 11;2, in plin razboi, Hitler a comandat o e,peditie secreta. In ideea ca ideile
lui 6ender erau ade$arate, atunci germanii ar (i putut spiona armata britanica (ara ca
aceasta sa aiba "abar. Insotiti de (izicianul Heinz 3is"er, militarii au debarcat pe
insula 2ugen din 5area 6altica. =aca amantul ar (i (ost conca$, atunci re(lectarea
undelor radar ce se propaga in linie dreapta $or (urniza imagini ale unor puncte
indepartate situate pe (ata interna. +cesta era planul militarilor pentru a a(la pozitia
inamicilor. 'u mai este ne$oie sa spunem ca acest lucru nu s9a intamplat decat in
imaginatia lor. =ez$oltata pe (ondul instabilitatii si insecuritatii proprii 7ermaniei
acelor timpuri, situarea inauntrul unui amant 7ol mai a$ea si un alt e(ect psi"ologic,
dupa cum subliniaza !ac>ues 6ergier si ?ouis au@els: Teoria Pamantului +ol pe
dinauntru dadea fiintei umane senzatia de"a fi infasurata, inchisa, prote(ata ca un fetus in
pantecul mamei. =upa moartea lui Hitler, multi nu au $rut sa creada intr9un (inal banal
al unuia dintre cele mai marete destine ale omenirii, prin urmare s9au con$ins ca
acesta nu s9a sinucis ci ca, impreuna cu ag"iotantii sai, s9a strecurat in adancurile
amantului, unde au trait cu totii (ericiti pana la adanci batraneti.
Ideea unei lumi inedite a in(lacarat mintile multor
a$enturieri.
)nul dintre ei a mers mai departe cu aceasta cercetare.
=octorul 2aymond 6ernard a scris cartea amantul
7ol4, dupa care a initiat constructia unei asezari in +merica de
#ud, "otarat (iind sa descopere posibile intrari care sa il
anga%eze in calatoria $ietii lui.
5ai tarziu, acesta a disparut (ara urma intr9una din pesterile +mazonului, iar
adeptii lui au (ost con$insi ca si9a atins scopul. +sa sa (ie oareA
Mistificarea lui Byrd
'umele amiralului 6yrd este relationat cu descoperirea amantui 7ol.
)n e,plorator pasionat, acesta a participat la misiuni de cercetare atat in
+ntarctica, cat si in +rctica, e$enimente care au o(erit un nou impuls teoriei
amantului 7ol. Initial s9a crezut ca e,peditiile sale $or pune capat odata pentru
totdeauna acestor (antezii dar, in (inal, lucrurile s9au asezat alt(el.
=ocumente legate de aceste e,peditii, cat si %urnalele lui 6yrd au (ost
depuse ulterior in analele uni$ersitatii din O"io
. 3aptul ca unul dintre %urnale lipsea, a generat o intreaga plasa de intrigi.
+sta, si (aptul ca 6yrd s9a re(erit la +ntarctica drept amantul 5isterului
Besnic4 si a notat: #s vrea sa vad pamantul dincolo de Polul 4ord. 6ona de dincolo de
pol este centrul )arelui 4ecunoscut$.
+ceste do$ezi au (ost mai mult decat su(iciente pentru cei care au crezut in
teorie.
Operatiunea Hig"%ump, demarata de gu$ernul american in 11;6, il a$ea la
bord si pe amiralul 6yrd.
#copul declarat era acela de a e,plora zona +ntarcticii din punct de $edere
geogra(ic, geologic, "idrogra(ic, de a testa conditiile electromagnetice ale zonei, de a
consolida su$eranitatea #tatelor )nite in zona si de a testa reactiile corpului uman in
conditii e,treme.
5isiunea a (ost intrerupta brusc in luna (ebruarie a anului 11;8, cu sase luni
mai de$reme decat data pre$azuta initial, (ara nicio e,plicatie acceptabila.
0ocmai pastrarea misterului asupra ade$aratei moti$atii au desc"is cutia
andorei.
resupusul %urnal lipsa al amiralului cuprindea c"iar e$enimentele din luna
(ebruarie, insa cu$intele scri%elite pe "artie au (ost prea dure pentru urec"ea
sensibila a omenirii.
O $arianta neautenti(icata a acestui %urnal circula pe internet, iar aici 6yrd
po$esteste in detaliu e,peditia sa care l9a dus dincolo de g"eturi, catre un taram
$erde, unde a (ost intampinat de oameni blonzi prietenosi, care l9au condus catre
5aestru.
)rmeaza o lectie de (ilozo(ie si de $iata pe care cel numit 5aestru o $a o(eri
umanului 6yrd.
-u lectia in$ata, acesta se urca iar la bordul aparatului sau de zbor si re$ine
pe taramurile ing"etate in mi%locul omenirii care se indreapta catre pieire.
-eea ce nu se mentioneaza aici este ca luna (ebruarie in zona +ntarcticii este
atat de dura din punct de $edere al conditiilor meteo, incat o misiune de cercetare
aici inseamna timp si resurse pierdute, iar un zbor este de9a dreptul imposibil.
De ce nu poate fi Pamantul gol in interior fapte
stiintifice
Intr9un articol al publicatiei 0"e 'e@ #cientist, oamenii de stiinta sunt in$itati
sa isi o(ere parerea de e,perti asupra acestei c"estiuni.
+cestia sunt de acord asupra (aptului ca in cazul in care amantul ar (i gol,
omenirea ar (i in pericol de su(ocare, sete, seceta, (oamete, ing"et si in (inal,
scu(undare.
-"iar in aceasta ordine.
)n amant gol nu ar a$ea su(icienta masa pentru a sustine e,istenta
atmos(erei prin (orta gra$itatiei, iar apa de la supra(ata s9ar e$apora.
=e asemenea, nu ar e,ista campul magnetic, generat de nucleul din (ier lic"id
al amantului.
6usolele nu ar (unctiona, iar anumite pasari migratoare ar (i total debusolate
in ceea ce pri$este orientarea.
Insa asta ar (i cea mai mica gri%a. In lipsa unei atmos(ere, radiatiile din spatiu
nu ar mai intampina nicio bariera, iar $iata pe amant nu ar (i a$ut nicio sansa.
'u ar e,ista niciun (el de acti$itate $ulcanica si nici urma de la$a.
#i mai ales, un amant 7ol ar a$ea o masa de C , 1&
22
de /ilograme, ceea ce
inseamna doar o mica parte din masa sa reala.
Facts literatura inspirata din teoria Pamantului Gol
0eoria amantului 7ol, dincolo de dezbaterile pe care le9a generat, a
in(ierbantat mintile scriitorilor si, mai ales, le9a o(erit un material numai bun pentru a
(i e,ploatat.
rin urmare, multi dintre cei care isi doresc cu ardoare sa creada in aceasta
teorie, s9au (olosit de aceste produse ale literaturii si (ictiunii pentru a o(eri
credibilitate credintelor lor, parcurgand practic drumul in sens in$ers.
rintre persona%ele culturale importante care au scris despre amantul 7ol
se a(la : H.7. .ells, +ldous Hu,ley, Herman Hesse, Edgar +llan oe, Edgar 2ice
6urroug"s si, poate cea mai cunoscuta lucrare dintre toate, cea a lui !ules Berne,
-alatorie catre centrul amantului4.