Marx si Engels, doi homosexuali care au distrus lumea

Marx si Engels, doi homosexuali care au distrus lumea

29.01.2014 136 accesari In anul 1983, revista homosexualilor din Brazilia, a!inhero", care inseamna !aiat de ca!ina", comemora 100 de ani de la moartea lui #arl $arx, cu o serie de articole extrem de socante. a!inhero", ori !aiat de ca!ina, era o %unctie de ucenic marinar &e multe din vasele trans' oceanice, su&usa ca&riciilor ca&itanilor, a o%iterilor de &unte, si a se%ilor de echi&a(. )ceste %unctii erau notorii &entru a!uzul sexual !rutal su%erit de ast%el de adolescenti care, in s&eranta de a deveni marinari, acce&tau o viata in in%ern. In &rimul &lan, editorii revistei au de%init lucrarile lui $arx dre&t extrem de semni%icative &entru societatea moderna. In aceste articole se a%irma ca o&era lui $arx a %ost cu mult mai im&ortanta decat cea a lui Iisus *ristos, a%ectand cu mult mai multi oameni", cali%icand cu&lul homosexual #arl $arx, +1818'1883, si -riedrich .n/els, +1820'1890, dre&t cea mai ilustra &ereche de /a1", +homosexuali, care a trait vreodata. 2rmand tonul im&us de a!inhero", o multime de &u!licatii homosexuale din .uro&a, )merica si )merica 3atina, au &u!licat mai multe articole exa/erand datele !io/a%ice ale lui $arx si .n/els &entru a crea o latura eroica &entru &ersonalitaile res&ective. Intre altele, acest cu&lu homosexual a %ost %acut res&onsa!il &entru e%orturile sociale de a eli!era" si de a cere dre&turi e/ale &entru homosexualii oro&siti" de societatea ca&italista, care insista in a sustine institutia anacronica a casatoriei dintre un !ar!at si o %emeie, contra cursului contem&oran al istoriei. 4etaliile !io/ra%ice scoase la iveala cu ocazia aniversarii morti lui $arx, au %ost atat de sur&rinzatoare si atat de urate, incat &artidele comuniste din mai multe tari au %acut tot &osi!ilul sa cum&ere toate exem&larele ti&arite, &entru a im&iedica di%uzarea lor. #arl $arx era ori/inar dintr'o %amilie evreiasca &roeminenta, cu multi ancestori distinsi ca ra!ini eruditi, care au excelat in studii !i!lice. $arx a %ost criticat in &ermanenta de ra!inul de la sina/o/a &e care o %recventa &entru relatiile sale cu -riedrich .n/els, &e care le cali%ica dre&t un &acat sever, o a!eratie in %ata lui 4umnezeu, cerindu'Ie sa se lase de a comite tran/resii contra le/ii divine. a rezultat, am!ii, $arx si .n/els, s'au o&rit de a &ractica reli/ia mozaica, alaturandu'se unei &arohii lutherane /ermane, in anul 1846. 5otrivit o&iniei unor istorici homosexuali, com&ortamentul lui $arx a dovedit, inca de la ora res&ectiva, o determinare si un caracter solid, lu&tand &entru cauza minoritatilor ex&loatate". )cest e&isod din viata lui $arx i'a cimentat convin/erea ca schim!area ordinii sociale este conditia &rimordiala &entru instauarea socialismului. $arx s'a casatorit, in 1846, cu 7enn1 von 8est&halen, numai de ochii lumi, &entru a &utea %unctiona in societatea ri/ida din 9ermania si &e urma in cea din )n/lia. .n/els n'a %ost

niciodata casatorit, in tim& ce le/atura homosexuala dintre ei s'a mentinut &e &arcursul intre/ii lor vieti. oncu!ina lui .n/els, $ar1 Burns, a avut idei similare cu $arx si .n/els, in ce &riveste institutia casatoriei, insistand ca cel mai (udicious model de societate socialista tre!uie sa elimine com&let casatoria ca o institutie sociala. a si $arx, $ar1 Burns sustinea ca maria(ul nu este altceva decat un instrument inventat de ca&italisti &entru a tine %emeia su! &resiunea o&resiunii materialiste create de /oana du&a !ani. +:e &are ca asa s'a nascut miscarea %eminista din ;est., )st%el de idei au %ost considerate un a%ront &rin ne/area rolului %emeii in %amilie si &rin res&in/erea normelor de decenta sociala. 4e aceea, nici $arx, nici .n/els, nu s'au &utut inte/ra in societatea en/leza, %iind %ortati sa traiasca a&roa&e ca niste exilati. 4e %a&t, $arx nu a %ost in stare sa invete en/leza !ine, asa ca .n/els a tre!uit sa'i com&una toate scrisorile &e care le trimitea la redactiile ziarelor en/leze si americane. 3ui #arl $arx ii &lacea sa citeasca ziarul <e= >or? @ri!une", &e care il &rimea de doua ori &e luna, %iind mai usor de citit, datorita unui stil mai sim&lu. *omosexualul'3enin si%ilitic$ai multi istorici care au studiat viata lui $arx si .n/els, catre s%arsitul celui de al 19'lea secol, au mentionat acuzele de imoralitate contra celor doi. :e &resu&ine ca am!ii au su%erit de si%ilis, ca si 3enin. Bolile venerice erau ram&ante in acea &erioada, si nimeni nu &oate atri!ui acestea numai datorita imoralitatii, chiar daca in marea ma(oritate homosexualii !urlaci erau a%ectati mai mult decat &ersoanele casatorite. 4e asemenea, se s&une ca si 3enin a murit de si%ilis + ititi aici des&re homosexualul 3enin A nota red.,. Iesind din s%era a&olo/iei homosexualilor %aimosi, este demn de notat ca, din &unct de vedere &siholo/ic, o &ersoana care se &une intr'o &ozitie contrara normelor sociale &revalente, are tendinta sa devina o &ersoana antisociala, cu un !a/a( &sihiatric /reu, in sensul ina!ilitatii de a %unctiona normal. B ast%el de caracterizare devine trasatura cea mai evidenta in &ersonalitatea %ondatorilor marxismului. -a&tul ca ma(oritatea carentelor &siholo/ice atri!uite lui $arx, .n/els si 3enin au &utut %i ascunse atata tim&, su! masca unui altruism care in mod %als &ro&ovaduia (ustia sociala, e dovada e%icientei unui sistem de &ro&a/anda ridicat la nivel stiinti%ic, &entru a aruncat &ra% in ochii idiotilor %olositori" +ex&resia ii a&artine lui 3enin,. 3a moartea lui $arx, in 1983, la inmormantarea sa au &artici&at numai cinci &ersoane, alt %a&t care atesta li&sa lui de &o&ularitate, desi )n/lia era &lina de %el de %el de sim&atizanti ai ideolo/iilor de stan/a. 4in moment ce $arx nu a lucrat nici macar o sin/ura zi, in a%ara activitatii lui &u!licistice, ex&lica de ce intele/erea %enomenelor si a elementelor economice e asa de &rimitiva. ei care s' au ocu&at de studiul !io/ra%iei %ondatorilor marxismului au ramas extreme de uimiti sa desco&ere ca $arx nu a vizitat nici o %a!rica ca&italista, desi la o distanta destul de mica se a%lau uzine

textile, metalur/ice si santiere navale. 5rin contrast, -riedrich .n/els a %ost trimis de tanar sa mear/a in )n/lia, sa a(ute la administrarea unor intre&rinderi textile care au a&artinut %amiliei tatalui sau. 4e %a&t, el a %ost cel care a su&ortat toate cheltuielile le/ate de viata lui $arx. <otiunea de %emeie intretinuta" s'a a&licat, in cazul lui $arx, unui !ar!at. 3e/at de as&ectul ne/ativ al o&iniilor sociale ale lui $arx si .n/els, notiunea lu&tei de clasa" e (usti%icate de re&ulsia or/anica &e care $arx a avut'o &entru semenii sai care s'au realizat intelectual, &olitic, economic sau social. $arx a incercat sa o!tina inde&endenta economica, dar nu a reusit sa vanda un numar su%%icient de carti &entru a trai. 4e aceea a tre!uit sa a&eleze la .n/els, care si'a asumat rolul de mentor si de administrator al vietii &ersonale a lui $arx. :in/ura realizare demna de mentionat este aceea ca a convins &rimul on/ress International al )sociatiei $uncitorilor, in 1864, sa %aca ot &osi!ilul sa'l numeasca &e el director executiv, din moment ce activistii sindicalisti nu &oseda %acultatile intelectuale necesare &entru a navi/a in sistemele de le/i din tarile res&ective, in tim& ce el, #arl $arx, sustinea ca e un ex&ert in acest domeniu. )st%el a a(uns la un venit lunar de vreo 00 de lire sterline, &e un tim& de doi ani, cat a %unctionat ca director al comitetului executiv. In a%ara de acest venit, #arl $arx nu a avut nici un %el de !ani. ;eniturile din &u!licistica, articolele a&arute in diverse ziare, si cartile lui, care includ a&italul" +4as #a&ital,, nu au reusit sa'i asi/ure nici macar chiria casei, care era su&ortata de .n/els. In au/ust 1846 $arx declara cu un ton exrem de malevolent ca .vreii tre!uie toti eliminati &entru ca ei sunt &rinci&alii %urnizori de ca&ital. 5entru a distru/e ca&italismul, evreii tre!uie distrusi intai." u mai &utin de doua luni du&a &u!licarea acelui articol, intr'un editorial in 4ie <eue Ceichische Deitun/", el s'a ex&rimat ca anumite natii sunt total ne%olositoare &ro/resului s&re socialism, si tre!uie exterminate de indata E <u exista nici un %el de (usti%icare de a se &ermite unor natii &rimitive de a continua sa existe, din moment ca nu vor %i niciodata in stare sa intelea/a misiunea istorica a socialismului. 5olonezii, valahii +romanii,, sar!ii si rusii nu vor %i niciodata ca&a!ili sa iasa din e&oca de &iatra." In 1848, su! aus&iciile 3i/ii omuniste, $arx si .n/els au &rodus $ani%estul omunist, +$ani%est 4er #ommunistische 5artei",, care ar &utea %i considerat o verita!ila declaratie de raz!oi contra societatii umane. $arx si .n/els nu s'au multumit numai a de%ini ca tinta &entru atacul lor clasa conducatoare, ci vizeaza cu virulenta si toxicitate toti mem!rii intelectualitatii, clerul, clasa mi(locie si toti &roducatorii de &roduse a/ricole si micii meseriasi.

$arx (usti%ica &ozitia aceasta antisociala &rin teoria sa %avorita, care a %ost ado&tata de mai toti comunistii din lumeE Intrea/a istorie umana e !azata &e lu&ta dintre clase." B ast%el de /andire &are %ireasca &entru cineva care niciodata nu a %ost in stare sa &osedeze ceva si dealun/ul intre/ii sale vieti a %ost su!ventionat de un !o/at &artener homosexual. 3ui $arx nu i s'a &arut niciodata ca &unctul sau de vedere ar %i /resit, in s&ecial in relatiile dintre %ortele de &roductie", mi(loacele de &roductie", ca&ital si tehnolo/ie. .l n'a &utut niciodata intele/e ca munca, indi%%erent de ce %el, este o valoare care se &oate cum&ara si vinde, in conditiile im&use de &iata. 4aca ai o educatie su&erioara, &oti sa o!tii o remunerare su&erioara. 4aca ai o cali%icare in%erioara, vei avea un salariu in%erior. oncluzia cea mai lo/ica, du&a ce studiezi toate as&ectele le/ate de $arxism, este ca acest sistem %ilozo%ic a &ornit de la date %alse si din moment ce nu a &utut ex&rima nimic matematic a recurs la niste su&erstitii, care au %ost le/i%erate de unele re/imuri totalitare ca adevaruri a!solute. :i/mund -reud +1806'1939,, %ondatorul &sihanalizei moderne, a s&us candva ca @oate ex&erientele ne/ative traite de un individ &ot %i re%lectate in cele mai adanci elemente &sihice intime, menite sa creeze actiuni si com&ortament antisociale." .u as su/era sa se considere ca marxismul e &rodusul unor minti !olnave, indi%erent ce (usti%icare se va /asi &entru a scuza crimele comise in numele instaurarii socialismului. Diaristi Bnline