BALCANII

,1,

:u

se

fi

:;rcar[

de arhitectura romana gi gotici, de RenaStere gi

de Reformil. ,,Iate de ce 5i
'Srecia aparline esturui", zise Fischer.
,,Rom6nia - din-cauza influentrei Renaqterii gi
fu-ormei in nord-vestul terii - fusese mai dezvoltatE
dec6t Grecia inaintea celui de-al
--':'iiea rizboi mondial ! ", adiugr el, gesticuldnd emfatic.
lriman - ajutorul din partea Americii in valoare de 10 ,Numai datorittr doctrinei lui
miliarde de dolari, 5i asta chiar
:.:-i;:ci, in anii '40 - a luat nagtere Grecia
occidentalizat,- de azi..
-Permite-mi sE merg mai departe pe acelagi ton", a continuat Fischer.
,,Diferenfele
:-:rre liderul stalinist maghiar uatya. Rdcozi gi liderur
starinist romdn Gheorghe

G:eorghiu-Dej, ba mai murt, cere dintie succesorii

lor, J6nos

:ttru
,;

jnul

:ind
.^o
, if :,n6
-vv.

::::ritf,

:sin
:les

Kdd6riiNi"ot"" ceaugescu,
;,.u chiar diferenfere - e rimpede ! - dintre Austro-ungaria
habsburgic[ gi rurcia
:'i'rmanr.

or fi fost Rircozi gi Kr{d6r nigte pramatii din Euroia centrax,

dar, ca maghiari,
totu$i in Europa centrartr. in schimb, Gheorghiu-De.iii
ceaugescu au fost dictatori
:nentali, intr-o parte a Europei influen[at[ mai mutt
de Tirrcia
:=u

oto*rre

decat de Austria

-bsburgici' De aceea, comunismul a provocat mai putrine daune ungariei decit Romdniei.,
Intr-adevrr, in Europa centralr, comunismul pretindea
intatura decarajur
:;'-rnomic si alte nedrepttrli create de dezvoltarea
industriald "e'r,
uurgtreze, in genul unui
:'rpulism liberal radical, in timp ce in fostul Imperiu
otoman-Bizaitin, unde nu existase
: asrfel de dezvortare modernr, comunismur era pur gi simpru
o fortrr distructivi, o a
:oua invazie mongol[.
,.vdci utca", excrami Fischer, referindu-se ra o stradi cochetr
cu murte magazine,
-;u candelabrele ei 5i atrnosfera stil vdduva veseld -nu este o creatie postcomunismului,
a
:: a comunismului insuSi, dupr cum l-a interpretat poporul
maghiar, cu tradiliire sare
^ ----o--:entral-europene, in anii ,70 gi ,g0"2.

Istoria gi geografia. sunt, fEri indoialr, doar

schile peste care omenirea suprapune
:euliile3' sd ne gdndim la cortina ae riei o creatrie
izvordtd nu atdt din modelele

-:eografice Ei culturale, cat din politicile de putere de la sfargitul celui de-al doilea rizboi
=ondial, crea(ie care a gene_rat o altr impirtrire care si se asocieze celei care a separat
lmperiul Habsburgic de cel otom*. int -u.,
arrumit
jrile ex-comuniste afectate de dominatria habsburgicr sens, diferenlele de dezvoltare intre
- cum ar fi Ungaria, Repubrica Cehd
;i Polonia gi cele afecrare de Bizanl gi de knperiul otoman

If.""u- Rom6nia gi
sunt considerabile. in art .rrr, totugi, ungaria
," ,propi" din mai multe
rrncte de vedere decdt ar vrea si admiti de Romania g-i
nutgaria', fostele sale aliate in
:adrul Pacturui de ra vargovia..Fischer a explicat
ce, in cirioa progresutui economic,
Ungaria nu poate sclpa cu u$urinfi de trecut:
Bulgaria

vezi articolul lui Fischer ,,The shriving of a penitent

central European,,, in Translvanian
!1vi7v. Cluj-Napoca, RomAnia, numtrr eitival din 1992.
vdduva veserd, o operetd ,i"n"rr scristr in 1905
de ctrtre compozitorul ungur

Flr":lrl#:trrd'ra

}:l1:H:

Srrausz-Hupe, Geopotitics : The struggte

for space and power,G.p. putnam,s sons,

18

LA MSARIT,

SPRE

TARIARIA

"Tirfele de-aici, din Budapesta, sunt rusoaice gi ucrainence; banii nogtri, degi
circultr liber, n-au rncE nici o varoare in vest; petrorur gi
gazul ne vin din Rusia; si aici
sunt crime de tip mafiot 5i corup1ie, exact ca in grile
oin-sua gi din est. Conflictele cu
arme de foc din sdnul mafiei gi traficul de droguri preseaztr
guvernul maghiar si introductr
obligativitatea vizelor pentru romini, sirbi giucraineni,
colsidrrE, fi vinovali de toate
acestea, dar aga ceva nu se va intimpla niciodatr pentru
" separali
ci am fi apoi
de etnicii
maghiari, aflati imediat dincolo de granilE (in Rominia;.
ca neltace sau nu, suntem
legati de Estul ex-comunist.,,
Fischer ar fi adilugat, probabil, ctr in holul clidirii
unde locuia era intuneric
ai
mizerie, precum in multe altele pe care le vtrzusem pesrc
ror in lumea fosttr comunistd,
unde zecile de ani de proprietate a statului nu au incurajar
in nici un fel proprietatea
privatii, o atitudine care incepea treptat str se schimbe. gi
cladirea in care ne aflam, gi
celelalte clrdiri din cartierul lui Fischer, al ciror aspecr
de construclii neterminate gi de
proastd calitate - doar geamuri clrimizi de z-ruri
9i
de culoarea mugtarului - le asemtrna
mai degrabtr cu cele din Asia centrali ls5tE sesunisd decit
cu cele din Austria, care se
afla la doar doutr ore de ctrlStorie cu renul. o fi cizut Zidut
Berlinului in noiembrie
1989, instr pentru un cilEtor, duptr aproape zece ani. fanroma
acesrui zid e incf, pr ezenttr.
,,ce crezi despre NAro?", l-am intrebat. -oare hotanri orienturui Apropiat
va fi
marcat de noua sa frontieri de est - ulterioarE primirii poloniei,
Repuuiiciicete ii
Ungariei? "
nu conteaztr", a spus Fischer, dand din mint dgzaprobator.
"NATO
(Uniunea Europeanr) este imponantit. " Mi-a
"Numai UE
explicar ci Umunea Europeantr
inseamntr
valuttr, control al granileror, pa$apoarre, come4, rare
are dobinzilor,
regi privind mediul
-.".,

inconjurtrtor gi alimentalia - aminunte ale vielii o. ,i

cu .i -,
ce va schimba
ungaria. ,,Timp de zeci de ani, Austria nu a f6cur pane din
NATO, a., t"-ui laJit
vreodatli la Austria ca fScand parte din Europa de Est
sau din orientul aproliaii
Bineingeles ctr nu." (Austria nu ftcuse parte nici din
uniunea Europeana, dar economia
ei funcliona in conformitate cu normell piegei libere ale
tE.)

Astfel, ptrrea probabil - cel pulin dactr iJC se extindea in

Ungaria. slovenia, Republica
cehtr gi in Polonia, degi i-ar fi luat zece ani str acorde ,o*l
d. membru cu drepturi
depline Romaniei, Bulgariei, Macedoniei, Ttrrciei gi Rusiei
ca
- alianp vestictr str fie o
varialiune evocatoare a Sfintului Imperiu Roman aflat perioada
in
sa de glorie in secolul
alxl-lea, iar separarea dintre cregtintrtatea r6sfuiteantr giLa
str fie fie din nou
tr*""a
oficializattr, duptr cum a fost gi in timpul separitrrii Romei
6s gi,,'g sau a Imperiului
Habsburgic de cel otoman. Atunci, orientul Apropiat
ar putea str inceaptr de ra granila
ungariei cu Romdnia. in completarea renagteriiiceitei re&i
heci, iusia s-ar fi inrors la
mtrrelia de altldati a Moscovei: un ora$-stat palpitant
in mijlocui unui linut haoticr.
"Maghiarii vor str spirituarizeze graniple - aces* e cuvantul pe care-r folosesc ei
aici",

a remarcat Fischer.
str spui ctr maghiarii vor ca granilere ror sr opereze
ca ni5rc filtre
str separe de tot', i-am zis.

,vrei

str

apere, nu

*P(

NCCS[J.

Fische

Clas
.sr-l
i^
L{.]d-l,U.

muldel
rui.icar
imbale

frn pe
Cemra
ifrerale
m[mee
nmcoen
c$m$M.

urajem

,rr''r*

-h
dnqlea

uscr-ail

ffirmf,
{n@&e
IF
L H,r][a6-ii

(
l'

,l.\61

-N;

@rx;cr
ec$m c
f;Etf?n:h

3r F frJi

grMr:
fl;;r "

cxi

\k
!r.:ffr

F:r.'-"
"'+
mfr
lll
ilf,lr . -

lrut
!&ltrE

lEmu
ilMT?r!

5rr@

r*s

rndlrml
G

"13[il8

l'

Pentru mai multe informalii vezi Guszt6v Moln6r.

-Tle Geopolirics of
The Hungarian euarterly, Budapesta, edilia esdvall din
1997.

|iATo Enlargement,, in

!#&
.E*
::;lnrmr

BALCANII

:,

degi

' Si aici
;;ele cu
:;oduci
::

toate

:tniCii

:ur

":ntem
:e

:ic

Si

*:ristI,
t]".-;Etea
u,

ln,

Si

:;ide
:nina
-lle

se

:brie
:nti.
;'a fi

[rru:

l:-r

Si

UE

.nnI
s:iul

;ba
;:.dit
* zt'l

:nla
l:

.:ca

:]:JrI

'r: O
:.ul

-Poate', a rtrspuns sec Fischer. ,ceea ce vor de fapt maghiarii este sd le permit[
rEesul in Ungaria numai celor de etnie maghiartr din est gi niminui altcuiva.; Apoi,
Fucher incepu sf, ocirasctr Depoca moderni" din Europa, in care migclrile democratice
.- la sfirgitul secolului al XIX-lea gi inceputul secolului XX au intirit nalionalismul
r:ic, in timp ce industrializarea a consolidat puterea statelor. tn consecinli, imperiile
n:ldsmigg precum Austro-ungaria habsburgicd gi rirrcia otomanr s-au pribugit gi
.-u,,
:iicat in schimb atat puteri unietnice, precum Germania, cat gi un fei de principate
sinistre - degi in unele cazuri erau denumite democratii parlamentare in Balcanii
=rbale
:l perioada interbelic[. Nici mf,car revoluliile democratici de la lg4g -din Europa
centraltr, se pare, nu erau foafte sincere; se bazau atdt pe etnicitate, cit gi pe idei
':Serale gi, cel pulin in regiunile unguregti (maghiare), eriu contestate de minoritllile
i:rmate din croagi, sdrbi gi rominir. pentru Fischer, dat[ fiind originea lui, epoca
insemnase ,,campanii de maghiarizare', gi alte forme de
,purificare etnicd,,,
=oderntr
pentru fonnarea unor state neinsemnate, tiranizate de majorltltri etnice. Epoca
=enliale
mi-a spus el, era definittr simbolic prin ceea ce i se intimplase la a douizeci
=oderntr,
una
aniversare
a zilei lui de nagtere, pe 17 septembrie 1944 :
5r
.Din cauztr ctr tattrl meu gi cu mine fugiserEm din Rominia atunci cand a izbucnit al
;oilea rtrzboi mondial gi am reugit sI primim vize pentru Australia, m6 aflam in armata
atsualiantr cAnd am implinit doudzeci gi unu de ani. Comandantul imi d[duse o permisie
surti. Prin urmare, mi-am petrecut ziua de nastere de unul singur, plimbdndu-mr prin
satele din Australia, intreb6ndu-mtr cine din familia mea gi dintre prietenii mei
din
Transilvania mai era in viagtr. Oare ce se intimplase cu ei ? "
mult dupl terminarea rtrzboiului, am aflat ctr exact ln aceeagi zi soldalii maghiari
"Nu
mpugcasertr toattr populalia enreiasctr din Sfrmds, un sat la est de Kolozsvdr, in Tiansilinia2.
tsiegii oameni ! Se considerasertr maghiari. Vorbeau timba maghiard. Reugiserl
str
nryraviefuiasci celor cinci ani de fascism fErI a fi deportali in laglre de concentrare. Era
;a 5i cum ar fi fost uitali, prinr-un nu gtiu ce miracol, in weme ce inlurut lor domneau
toate
-rroztrviile posibile' Apoi, soldali de aceeasi origine maghiartr au aptrrut in S6rm6s gi ce-au
Scut ? I-au inchis pe togi evreii in nigte cocine de porci timp de
zile, apoi i-au dus
"eteramici pigromuri.',3
3e un deal $i i-au masacrat. in inima Holocaustului au exiitat multe
Vezi John Lukacs, Budapest 1900: A Historical Portrait of a City and lts Culture, Weidenfeld
&
Nicholson, New York, tle-8,1i Henry Kissinger A World Restored : Metternich, Castlereagh
and rhe

:,JU

.*,ll

:p
:ia
1

Problems of Peace 1812-1822, Houghton Mifflin, Boston, 1954. Kissinger face in special
o
analizl critictr a rerrcluliilor din 1848 care, a$a cum ne spune et, imbrtrtigAnd
lrincipiile universale,
erau de fapt bazate pe nalionalism etnic.
Multe orage din Transilvania au fost cunoscute sub cite trei nume romanesc, unguresc gi
german -, din cauza amestecului istoric de etnii care locuiesc in aceasttr regiune.
Kolozsv6r este
numele unguresc pentru oragul Cluj-Napoca, Rom6nia, cunoscut gi sub nuriele
de Clausenburg;
drmds este numele unguresc al satului cunoscut drept strrmagu ln limba romintr.
Vezi lucrarea lui Randolph L. Braham The Politics
Genocide: The Holocaust in Hungary,
volumul 2, Columbia University Press, New York, 1981, pentru o relatare a acestor
evenimente.
Trupele ungare au invadat Transilvania intr-o ultiml incercare impotriva unei alianle
sovieto-rom6ne.
Mlcelul de la Strrmagu nu a fost inflptuit de grupul fascist ungar The Arrorv Cross, ci de ofilerii
de extremtr dreapta din armata obignuiti. in ziua mtrcelului, trupele din S[rmagu erau
sub
comanda Ctrpitanului t 6szl6 Lancz.

if

20

LA RASARIT,

SPRE TARTARIA

La o srptrmand dupi ce Fischer

mi-a spus aceasti poveste, amvizitatacelagi
Srrmagu, Rom6nia. Eri o vastr
dear din
rr,iro.*]" panu, acopiria oe iarua gi incinsi jur_imprejur
de sate cu crrdiri vechi.de
scurnau prin noroi, iar
haine din brani neagri de
triranii, imbrrcafi in
oaie,
coasere. Am vrzut-ir"i ,anouri
126 in torar, fiecare.
de morminte,

I"-";;;;
il;;;;

p*:rg ir;il.;vreiasci

inconjurate de un zid
ylar de"
modernd". Am slrit zidul gi "i-.",i

"m

si

,t.u* rui'iavia. Mormintele

*prejmuire u-tuia

"
cirii'inr"ri;d;ffi;ffi;i
""

putea

erau

fi numitd ,,istorie

"'trupele fasciste (maghiare), du5manii omenirii,

au ocupar sarul sirmagu gi
evreii - bdrbali, femei.gi copii
au adunat toti
porcilor. *0. i_rr-rrrrt f6rr
gi

r,-i"i.l.i.

i-au umirit in cele mai ing.lri,"..

al prangerii $i i-au omorat ii."r"

hrand,

rortur;t
,... ,ir., oria i".e i_au adus pei_auacest
deal
er'r.ii..;r
-.i.r-pri"
,a.iffi; evreiesti Ro5 Haganah...r

.i'ir*r

rimp de

Desigur' acest monument din

Rominia nu fEcea nici o referire
la atrocitilile la fel de
asupra evreilor.i,r",

o. catre romd;

:t"#iT:*siivdrsite

aceea amintirea
"De

* *0,

cerui de_al do,ea

plimbrrii mele de unul singur prin

Austraria imi rimdne atat de
aminttea
aso
.-" pa.out prin
"ri-0.,

vie in minte", a continuat Fischer.

aflat mai tarziu cr se inrimpras.

i;;";;j;ii" s;;;:ilrfi:i"bert,

ceea ce am

narionarismur,
fie el maghiar sau romanesc, e
Ia rur a. Jr. rroarul format
de carpali era o nimica toattr
in compara(ie cu aceste granige nalionaliste
moderne, deoa.ece'carpalii
imperii in care se ;rmestecase popoare
au imptr4it
gi religii. eu ,unr,rn .".-"0"rr,.
Fiecare
civilizatE ar trebui acum sI inceice
persoanl
.
sa-fie

cosmopolitismul, i-am tpu.,

aga

,r.uui.-* n.

raportat ra memorie. FrrI

memorie, n-ar exista posibiliiatea
_inrotdeauna
iro.ri"i _
,rt;;;;;storiei.
Fiindci, duptr
cum spunea Fischer, evreii,
liganii, kurzii si"a"uar"tu
alte minorititi .."r, i, generar,
atat timp c6t se aflau suu relimuri
in siguranli
precum a"riri.'ir"u.burgici gi
otomanS, insi erau ucigi sau
Tirrcia
"ri""r.,i..
oprimag
arunci cana ...r,"-rrio.rutii
au inceput

ffi1lffiI:H..i3r,?ifl:llente

dominate de

majoiiuli

il;;;m

str dea

Ausrria, ungaria,

Fischer igi lur basto.nur imi

spuse si-mi iau Ei eu haina.
Ei
"Iegim Ia o primbare. Am
sI pornegti i dru;.,;
Prel de treizeci de minute, ,,a
in grabd de-a

cerra s5-li artrt inainte

lungul bulevarderor mohorite

sufocate de circuratrie, prin pasaje "*Ju..
ruut..un" si priro-rn
nrr"
o""rlr;" apoi pe rangi o care
feratr care gerpuia prin
ain spatele uroiur-oJr.i vechi.
Iingtr oameni in haine targi, satopeie
Treceam pe
si.careno serviete ponosire. ,Acum te
in zona pe care scriitorur au.,.ir"
afli
a. rr-inrrr*, secorurui xx, fi.i*ito
von Doderer, o
numea (partea serioasr a unui
orag,, unde urbea igi scoate ru ir"aa
*gunele ur6te de sub
pielea ftumoasd", a remarcat
Fischer. G6ndul
,9ry
,l
de lumini rogii
ur"i"**
diamantine
Ei
strrjuind*strizile
Dunrrii,
ror eregante si
mullimite de ruristi oin
!r1o-r1o".ii."rJa', aoar ta cateva .rrji"o"
inspre vesr:
cenrrul Budapestei era deja
in Europa o."ia"rtrra gi in secorur
in.e aceasttr parte
a oragurui era inci in Elyoqa ae ^Bst
si, orpe c,m am unui .-r.ano, treind inc,
timpurite de dinaintea prauutirii
in
g".tir,.
zidului-al

rocurile;..G;;;;
;;;;;

d;;;;-#e

,1

u.*
;;;;;.re

ir".*i
iii,

ia

l'

Traducerea a fost oferittr de

c,tre Tudor seulean, un prieten romen
care m_a inso[it.

.. deal din
-rnprejur

::dcafi in

: trrninte,

:ele erau
.,

istorie

)**"
;IHi.,::"::,.+l;il"1,"i1,:;':j;;:"",,1:*?::"i,amajunsintr-un
i":ffi
i, cht,ni;il;:1"'" in vagoane ruse$t,
zece dorari,
il;#[ flT:?1ffi]f,a;:::1 jn':*i"j#re'
PDtru echi var entul
j,*
J,."u, i,ii r ,-":if ,";
r,tr1
#ll
o

lfl*,,.

,,,-ai"rii

runat tofi

:*

tOrtUrat
:cest deal

.-+anah...
.a fel de
-.1 doilea
e atiit de

ce am
"alisrnul,

.;a toati

;npirlit
:ersoan5

:e. FdrX
:,i, dupi
,.

ruranf5

j- Ttrrcia
;: sI dea
_;lgaria,
,i-re.

Arn

horAte
Bi o cale
-

3arn pe

- re afli
:3rer, o
Ce

sub

rogii

uante $i

: vest:

parte

;cI

in

2t

Ldngi piaga orczy,

in indeprrta*,

uar""r." i, ,;J;rfJt$fr$i:+
=," 9r*i'.-*,
cazaci' uzbeci *i
"*ilili,:
'
oe
nrJi;uti;,r",
=-rloritatea;;;; ;,1"t''
"rt"

,.ffi;*Hl.;ip]r#r"fiit*:*',,*''
."ffi

, ;'*".lf
:i, i
,:lna a mai sldbit

,,ffi

iuru

*i'jlir"ltr

:T::: t;;',, lo._

"l*inJ,;;;,,
:.ravanserair;;;:,i:xttgi*":l*,,ff ru:ilhrml:ltn*r"".;rjil
:

p*:t;;;1r.[;]}* o vasti regea de comert r"

""g.,r;;?
r.',U",f; :l#:ffiii:{i:,il"Tffi Hi:L:H.#i::Ji jfp"d"B,,,-.i,;;"";
:icariaio,ii;',;';,:;;:ff#l11tT"l",T#i:,:;;,iii;#qfi ,,f ;*:::h1#:
;;;:T"",,*y}!1t.il':,.l,XTi::.-:il"T,#:
---rnizat bunuri ieftine

W{tTXT,?f "*:rr;;ffi
aiirt[ilfl :?;ffi:tHlxl
ur'a* i"'0,"*
-r*1ry;,ti'*;itii{'::'T""H::'*:iffi
E cu nepunntrtr ca
::l:'+';,i.,^,l,TlTlIi';.TJI#iX

:igiva ani, oricdt de

mult s-ar
;so1i cdteva statii.
,,E bine

do:i-;J:J:

ci vei

i;{Ltd,l1; ;#x"^ i1 *

toate nivelurile

"iT;.".
si
disnarr pur si simplu
in

";;;;il#i.il:ff:tr flX',[#.*5i#i

: ."::" piilt'ae.nostargie. orJ

Ar .,u,,aijr,?#;ili;#,,ifiil,i;:iltonur.

",0",,

din tramvai si imi

,i';:,"j:::*i'ia"ii3*,i;:ra11lfl;E?:l'f
H,i:I;'ii.'"lliflil1;
faimosul siu turn
oin paris. oii dffi:
urttdtca
vest mi-am inceput
: mE duceam si de ce,
va voi temGil;r:""
urmeaztr.

lf :iii:,ff
:ilrtoria,#;.,.

s url 3
:r*.,

I'-

l!*

*-

5f*ffi
tah,ri
qrrcrrSf..
-t rd,rLu

aiaErr

1|,fifr
56-1
r.l*i.ilL! -"3

Iau calea Estului

i
I

ir-"a
r, ^.it-, i

*-tl

rmer ec

p J]mai:
iiw
grr?-T

C[lj

I[&r

urE"s-J

WENCA

-tmmr"gt

m.r-" w
trprym$

&

k:
pfi,c$tq

arrm!:lIle

.;

1'ilrTmrq"
rn...;l
*,ill-*

.(,-,l-J;

Emkffi
rcUIffiE,:

r@T"

g;

aEEasH
",

.rrr'ltsRnf

qtrlmf;nr

kle
fuEp;m"
Hur

@ek
&mr.nmn

SryErhm

l.

sursa statisticilor privind energetica:

lucrarea ,ui Geoffrey Kgmp
strategic ceosmilry and
9i a tui Robert E. Harkary,
jhe.bn"ieii;-;ilb'irrr,

rCae

2.

sintagma

smr

c"rn"gie Endowment for

ffff:::. ,,seismogratuir,ffili';;;i"#t,Ti'i;ri;'y,riliJ;a
k l::_llg.-r"i*,i"""ri"".r,-il"_,,i,il.r, D. c. . ee7.

;::i:TJtl;,,,r?::*

Internationar

."r" a.r.,nn"Le

,*.r.'i,,

rui Kissinger. ,riu:taria.

vestul Asiei centrale, cunoscute
si sub

ut

SII

}Ery 5

\Ltr 3i

![1-s Y

BALCANII
u.-

23

trans-portul

unora dintre cere mai mari rezerve de gazenarurare

,",iS $"*:?tll^t:P
: lupe.)
ME interesa, de isemeneu, ,oaita
ilt".;
""r*ia;-rir,.."t;riri"""dti,
ctr aproape in fiecare larii din orumut
meu instinrliile de guvernimant erau
iflil'g E adevtrrat,
esnbile'
multe state tind s5-gi

spuntr democragii
Ezent' in multe locuri, au artrtat ctr armaia, serviciile de - iar retatriile de putere din
securitate gi oligarhiile de
':ceri aujucat un rol important, chiar dac5 neobservat.
Mi intrebam gi cum se vedeau oamenii pe ei ingigi. oare loialititrile
natrionaliste sau
:nrce ltrsau loc unor noi
de cosmopoiiri..,
u:ua-i
gr"iairarii ? gi daci da,
.{orm9
x insemna asta pentru viitorul regimurilor autoritare
"u f oace ji"tutrrit"
ar ceda in

fala
r=:r conduceri mai democ-rat]qe,
1trrile prin care voi trece, ar fi mai multr stabilitate
_in
g civilizafie sau nu ? p.i1r in Israel,

singurur roc din drumur meu unde conducerea

si
Smocratictr a fost demult instaurattr, oemocrltria
ar putea.e ,, ix-a"e neaprrat toleranti
lau civiltr ln deceniile care vor unna.

Mai intii m-am indreptat spre Debre$n, ora$ unguresc

aflat la trei ore de mers cu
spre est. Frontiera pe care avezrm str o trec,
dintre Europa gi orientul Apropiat, nu
=enul
a-epea gi se termina intr-un anumit loc, ci disprrea
treptat.'pr'ima treaptii a fost piala
:rtirlezeasctr de la periferia de est a Budapestei,
mai orientalr gi mai pugin dezvoltatii
recit centrul prin de turisti ar Budapestei, o. p.rnuruioureriiirr'.xprararile
urmltoare
a"eam

:3 $i

::crs
rsia
:ffg
"

Ztt
l1
-t

-nI
:IA

r-:1.

:eri

;te
:te
-s,

sE descopdr gi alte trepte

Din Een, am vrzut unpeisaj neted gi pustiit, cu
drumuri noroioase, p6lcuri singuratice
'r plopi, case cu peretii cgqigvrti gi
dtrrtrprnate de piistrri. Duptr nourzeci de
rinsfs, trenul a traversat r6ur risa, iar"ot"1"
peisajut, din neted,
mai pustiu gi mai
rdas,-cu ptrmant bogat, negru, gi cat vedeai
"'J"ra"i,
cu ochii erau oceane
de iarbd de un verde
:md, fremtrtind in lumina soareiui de iarnr al unei
zile prea .uio-. prr,*.acel anotimp.
Era Puszta, sau Arfcild, ,Mqea cimpie"
a Ungariei, cea mai vestice srcptr a Asiei. prin
ceastr cdmpie intraserd in Ungaria cele gapte triburi
maghiare-strtrmosii ungurilor de
rcttrzi, sub conducerea pringului Arp6d, in anur g96
d.Hr.l dupe .. p*t de o mie de ani
aigrasertr spre vest, de.la Munlii ural,-pe ratura
vestictr a sibiriei, trecand prin nordul
nunlilor caucaz, unde i-au lntalnit pe bulgari gi pe
turci. Limba fino_ugricd a ungariei,
rcnlinand multe cuvinte.de origine turc[,'atesttriaracterul
nomad al strtrmogilor srir.
Pe langtr maghiari, gi alte popoare din Asia
cenjrar[ au;i;; r, aceasttr c6mpie ra
inceputul Evului Mediu: scigii, hunii, avarii,
titarii, cumanii, pecenegii gi altere, care
ampren0a genetictr, apoi s-au retras incetul
cu incetul, disptrrand in cele din
:,]:J5r-"
fmrtr'. Inainte de asta,.campia era o regiune de frontierr
din nord-estul Imperiului
Roman, unde relativa or$ne gi prosperitate-a
prorinciilor imperiale ale panoniei, Moesiei
superioare si Daciei au fdcut toc, piin secolui
al Vl-lea, conducerii haotice a unor triburi

']'

cea mai clartr explicalie pentn-l complicata origine

a ungurilor nu am intilnit-o in textele istorice

:al

ii#?j:fltii:

'.,
rb

*"t

1
L.

It# HHiro;tton,

carte de bucate: cuis,rne of

The Dectine and Fatl

Huisaw l"i c""re"

i;s,

Random House,

of the Roman Empire, vol. 4, Everyman,s Library

24

LA RASARIT. SPRE TARTARIA

precum gepizii 9i sarmalii indo-iranienir.

Netezimea_perfecti gi panorama
ripsitr de orice
obstacol dideau acesrei campii unguregti
impresia oi g.u*ie.
nu una pe care eu sd
fi simtrit ctr am trecur-o. Debieginui un"i
L marginea i'.
u pusztei, s-a dovedit a fi in
cele din urml o replicl la scail
"ri
redusf, a Bud"p"stei.

ak*s

;l_E:n;=

tlri

ffi

Europ" o" er,. imi

faptut ci nu gtrseai
-ii.oi,,i" o. .r-px..i,de
care Ie dtrdeau aspectul unor prrjiruri

in

1973,
amintea. o.-irotu"rere adormite,
de

a
ti-r

-:E3'ff:

e;i,Lmeg
-.-r
r

I[ll:Xlr

--gu

;fri_fu,:mi

-T
-.m lffi
?rH:]e-:.5r

l-rgmrrer"

fiiff*gi;

:'l-;3E

-U j*Er
il.q._*;i:E!.

_
:

-t

F Jffi ffiE}
F_"+c:
ilr,,!

-ilfli

.r--_
G,a'-._

d*i"n

BE d,,
r:n.tri?.T

='_
.J -

--E
-raqc

ryer: :

rcffil r.r
ffi-3:rs:. ::rUU
rffiSetr

ale
ctr
de i

panonia se suprapune
cu ungaria de vest, Moesia superioard
cu Serbia,

e[

tu*

;;il-;i.."nr

' lljrslr:rrtffirf#*'

Er-t
->S.J

4t:---E

Trlnafr

era cunoscut pentru

conservatorismul stru
gi-apoi ,.u,n ibpurt" o. grd"pd,'rr,r-un,
lgrisio.s,
dintre cere
mai sdrace regiuni ale ungariei.-rui"*aiui.u
secolului al XVI-lea, Debrelin era
un focar
al Reformei' iar catoliciloi te eta
interris se se statileasctr in perimetrur
oragului. Aici a
fost intemeiat un colegiu carvinist,
catvinigti au
pu", cu musulmanii
turci care ii sttrpaneau,
ca acegtia str

era

.i--

-i-g-:--

*}:mnmt=ra:

: Debrelin

intreprinzatori, ci

_:_-_
,rc mq::: :- :
Jt

ae-.IT

*_i uiu" i"

3:m&a[?Fe ]
il,lffilffi3r frC

"panourile de informarii" a".uu-r""r."-E pentru lectii de

,,Thekwondo, rugby,
rrln_rr"; techro, rap...,. o cu.te retrasi gi
ruinartr,
in stil baroc, pe care *T^o^.:yl.l
mi-o aminteam de acum un sfen oe
secoi,
in pr"ort proasprt
zugrivitr in curori pasterate gi dominau
"i"
de o i'ma pe .rr" i..i, rraii'nosor:r
soLUTIoN
PROVIDER. Era un adevirat trrnicar
gi
de oameni, iar peste tot vedeai
grupuri de tineri in blugi strimli,
st6nd adunagi in rapvitrrnerr;l;;"g*ine.
chiogcurile
erau pline cu reviste de divertisment
gi ae informaticl a* o".io"rt.
cele mai des
intdlnite imagini in Debrefin, i" r.u*"ri.
igga,
u iri L'oru.oo Dicaprio gi
hartii a ungariei din lggoce.ircruaeaiinansilvania
o
"rru ".u
(uarurau nomAniei in 191g).
Amploarea afacer,or de aici m-a
usai ;;
ctrscari

asigure ,.arrir","a-"r"surui. Dar aga_zisa

.pentru
eticr protestantr a muncii.nu
ia rortincat peiarvinistii ai, o"ur"tir.
,,In urgaria de est,
calvinismur a insemnat doar conserr"rorir*
gi faialism,
ar emicititii
intirit de canoanele rerigioase
$i ;;".;;iird tot ce era nou., mi_a spus in Budapesta
Ldszl6 csaba' economis=t
si .tiii"' rl"iui-,inglr. Dintordeauna, regiunle catorice
ungariei au fost cele care au vrdit un
dinamism economic. (csaba mai adrugase
,,etica prusaci a muncii", fundamentag
ino-l o"ra"-e mtrsurtr pe protestantism, era,
asemenea' gre$it

ryr

-:g:arc: :r:t

incpliminte de

teren, foarte eleganti, iar

inlereasd. ,Etica prusacd a muncii

t '----1*- *l-n*
-

neagrr.
Dar centrul Debrelinului semrn-a
bancomate gi firme
din aliaj de crom cu inscriplii.*,.r*gr;i..
", ".n-,ftroapestei.'aici;;#
sediile uancilor sireinJ.u rurro"
de marmurx
erau la fer de numeroase ca gi biiericile
protestante, de aici provenind gi
porecla
Debretrinului, zis gi .Roma catvusti".
tvtui;.;"g;;;riurrr*.i
de
material
sportiv,
nume de genul yerow cab,2nd,Avenue,
cu
4gth striet, N"*-i".lllilro"uu

i"rl*Jri.ii

-s-e il.

:ma;i

clidirile geiurrlr.iit goti", cu ornamenre

oicirisite si uorte?rzui'.ur" t" duceau
cu g,ndul
la orient. Acum erau o mulfime
de rucruri de cumpirat. 2"r"
jurur
Ji,
girii
era foarte
asemrntrtoare pielei chinezeEti din
Budapesta, inlesatr o. o"rrr.JLbrrcali
in
treninguri
ieftine, vdnzind si cumpirind bunuri
oe catiuie. *f;;;;;;*nite
din Asia gi din
lirile foste comuniste'.Un intreg hol J gerii"ru prin
de partohieitini de culoare

qy*

ff*-rr-

-E

f.-

ffiLffibfU,r:U
3ff6r e Etr

Fusesem in acest oras agrar-comercial,

pop"ullt cu peste 200.000 de
suflete,
cdnd ftceam autostopur

pri,

-^i

.&ii..ilIffii? :f3

ryT11ft:r I
iilH' i., frlrr:F
t--a-*-

s&rrra
_

ti'

ffirqF

ri

-,q,ftEimft
,,,. Snrlp,@E[TM

BALCANII

25

1:riviti

mai degrabtr birocraliei gi industrializirii in mas[. Ea functriona doar dacl

i;ineva oferea locurile de munctr gi le spunea oamenilor ce aveau de ficut. intr-o epocd
'- ;are industrializarea este dep5gitl gi in care se promoveazd sectorul privat", a continuat
:-. -sr nu te a$tepti ca fostele regiuni prusace ale Germaniei sx aibtr o economie

t:ice

:j s5
-.lin

gi restul Ungariei sunt mai aproape de Mtinchen-ul catolic

=.presionantl. Budapesta
:e':it de Berlinul prusac-protestant gi, intr-o noud Europr de regiuni-state, regiunea
:::entat[ spre Miinchen ar putea fi mai puternici".)
.{lt motiv de surprindere fald de dinamismul Debretrinului a fost faptul ci economia
l-rgariei era mai slabd la est de rdul Tisa, unde rata gomajului in 1997 a atins 207o, in
:i:'nparatie cu rata nationaltr medie de 8,7%. Dar astfel de sldbiciune era relativd intr-o
:;,lnomie asemlnltoare cu cea a ,,tigrilor asiatici", ale clrei exporturi crescuserd de la
i.-i miliarde de dolari anual in ultima perioadi a anilor '80Ia 20 miliarde de dolari pe
; sfirgitul anilor '90. Ungaria a exportat mai multe produse ale industriei construcliilor

magini in Europa de Vest decAt Spania gi Portugalia : aproape jumtrtate din exporturile
'-:gariei erau produse ale tehnologiei de vdrfl. De fapt,
ungaria a uflnat ceea ce
=onomigtii mrmesc un model normal de dezvoltare, o treime a tlrii (regiunea din jurul

3:dapestei) dep[5ind oarecum rata medie de dezvoltare economicl nagionald, in timp ce

: reime (regiunea de la est de Tisa) era intr-o oarecare mlsuri mai in urm[. Atdt suprafatra
5i relieful ei plat, cdt gi situarea capitalei in centrul lirii au facilitat
=;i a Ungariei
efectelor investiliilor occidentale dinspre Budapesta spre alte regiuni. Aveam sI
=iltrarea
-ei c5ldtoresc inctr 750 de mile spre Turcia pfrn5 si dau de altl economie la fel cu a
l-rsariei, unde expansiunea economicr nu se limita la citeva zone urbane
Am petrecut noaptea la Aranybika (Taurul de Aur), un hotel european de modi
-,-;he, construit in 1914 in
stil secesionist, de o mirelie apusd, cu pre[uri rezonabile gi
i:r'icii bune - ultimul de acest fel pe care aveam sr-l intalnesc in drumul meu.

.tm plecat din Debrelin a doua zi diminea[a. Autogara, un edificiu al epocii comuniste,
:":rat, dar sinistru, construit din beton cenugiu gi sticld, cu o firmd noul gi strllucitoare
-- care scria PEPSI, avea un orar electronic. Autobuzul
meu cIEe Biharkeresztes, localitate
i::rati la treizeci gi opt de mile spre sud-est, la granila dintre Ungaria gi Rom6nia, era
':um plin de oameni insttrrili din provincie gi mirosea imbietor abrdtud gi a cflmlciori.
)-n cauza deselor ocoliguri gi opriri frcute de gofer, cilitoria a durat dou[ ore. Aici am vlzut
:--m apare treptat caprtul estic al Pusztei, ce se intinde pdn[ la poalele Carpalilor,
laloraml cu adevirat mirea(i: cdt vedeai cu ochii, numai pImAnt negru gi iarbi verde 5i,
:;t-colo, ferme colective care plreau mici cdt nigte fErAmituri, acoperiguri din stuf, catdri
:ardnd apI de la fentani, iar din cdnd in cdnd, turle de biserici in stil gotic. Aparitria
:'.gazinelor noi gi taxiurile Opel erau semne de expansiune economicl pdni aici. Cdnd
Si
pferul a ajuns in dreptul glrii din Biharkeresztes, nu mai eram decdt eu in autobuz.
Acum am simlit o alti treaptl de frontierS. Gara aproape pustie era alctrtuitl din
:atera inclperi fdcute din furnir ieftin gi o cas[ de bilete sub lumina chioari a unui bec.
)e5i Rominia era la doar cateva sute de metri deplrtare, unei femei in halat albastru i-au
c:bia,
-

l+ffi
'lti;:;j:,,

Sursa tuturor statisticilor

: Asocialia EuropeanE

pentru Studii Economice Comparative din Budapesta.

26

LA RASAzuT,

SPRE TARXARIA

trebuit doutrzeci de minute ca sr inleleagtr ctr trebuie s5-mi vandtr

un bilet internaEional
cEtre ,,Kolozsv6r", orag pe care romdnii il numesc cluj (degi numele
rui a fost schimbat
in mod oficial in cluj-Napoca pe la inceputul anitor ,zb;. rri-"* indreptat
spre tren; un
vames ungur a aruncat o privire in paSapornrl meu, dupS
care m-a l[sai sr trec. La

urcare' am deschis larg uga unui vagon gi am intrat. Eram singur in

compartiment. Trenul
s-a pus in migcare; stiteam cu faga lipitr de geam. Am observat
o conduct[ suspendatl
pentru aptr caldE. Locul unde se terminau metalul nou gi lucios gi
izolaliaoin iibre oe
sticlr a conductei gi unde incepeau metalul ruginit gi cdrpele acela$i
loc de unde
prindeau sd aparl movile de gunoi gi cocioabe prlpiidite, iar
drumurile noroioase gi pline
de gropi le-au inlocuit dintr-o dattr pe cele asialtate marca intrarea
in Rom6nia.

MAI I.E
rc3[ [n I

&*me lg
e@pe ):

F.E.Al
rk dolen
mturrc.a

Ulrml

-.fees

& pem;
ryarE
re.ft
pr-lt i:
{futrru;Sr

hM--rielulm!
,Can;
Urd,l*nrlrue

rrymFe;
mlfrmfror
&RE STF

$fr C.m{
i!fiF8"*i ir!*"

.aF

'

*
dmqF
&

futo;m
ofu, eeJgr

@en,r
&@gs;e

,rym.:
A.ryr

trr

:onal
ir;J:Jbat
li'"':l:

: Un

*'- La
-:3nul

::JatI
,':':i de
r: Jlde
:

iine

Marea prlpastie
Apdrure tot mai multe cocioabe gi gunoaie, iar pe lingtr acestea, fabrici plrdsite,
inconjurate de ziduri de beton gi garduri de sirmtr ghimpatE ruginittr. De-abia
ns-at in Rominia, trenul s-a oprit la Episcopia Bihorului. cdfiva angajali ai vrmii au
ucat in vagonul meu. L-am vtrzut pe unul dintre ei mergind direct la toaletli gi strecurAnd
rinia igienicd in servieta-i ponositii. Altut mi-a cerut pa$aportul, s-a uitat prin el cu
lengie gi l-a luat, aducindu-mi-l inapoi duptr zece minute, cu o gtampil[ de intrare in
pre. Al treilea m-a intrebat care era ,scopul" vizitei mele in Rom6nia; i-am spus cl
:cma s6-mi vizitez nigte vechi prieteni. in timp ce un al patrulea angajat imi schimba 80
e dolari pe un teanc gros de monedtr local[ lovit[ de infla1ie, cel de-al cincilea birbat,
hbricat intr-un pardesiu lung, negru, gi-a bigat capul pe uga compartimentului meu gi
ra uitat foarte lung la mine, duptr care a plecat spre urmtrtorul compartiment.
Aceastil experienlil reprezenta totugi o imbundtdtire fa1tr de controalele de la grani[5
*rn perioada comunisti, cind americanilor li se cereau vize gi c6nd era interzis str ai
rstpra ta o maqind de scris (asta in cazul in care nu-i mituiai). in Ungaria, granila era
-um filrtr cusur; pagaportul meu nu fusese $tampilat cind am intrat in fartr, ci doar
wivit in treactrt. Nimeni nu s-a deranjat se m[ intrebe care-mi era ,scopul'. Iar totul n-a
a:rat cdteva minute, ci citeva secunde. ln.RomAnia existau schimbtrri pozitive, dar aveau
irx intr-un ritm mai lent gi trebuiau sd recuperezsmumulte dec0t in Ungaria. Iar istoria,
:iteodatil, nu inseamntr schimbare absoluti, ci relativ[.
Cind trenul a oprit in Oradea putin mai tArziu, am vlzut panouri strllucitoare pentru
ieclame, c61iva oameni cu telefoane celulare, o femeie imbrdcati bine, cu o servieti
rumpl din piele gi alta cu un laptop, imbuntrtitiri - de fa(adl - in comparalie cu peisajul
mohorAt al RomAniei anilor '80. Dar mai era ce\/a. in timp ce trenul igi continua drumul
ryre sud-est, printre povirnigurile acoperite de brazi de$i ca peria, semn ci md apropiam
e Carpali gi de Transilvania, am vlzut gatre de trigani spllAndu-gi hainele pe pietre,
dngi pirdiage albastre-cenugii; 15rani, imbrdca[i in bunde din piele de oaie, lucrdnd la
imp cu furcile; femei in straie negre, mergind in ciru[e din lemn trase de cai; cltri de
in in formE de clopot ridicate ldngl rezervoare ruginite pentru gaz metan; giini fugind
d:n calea trenului pe ptrmdntul imbibat de motorini; flori sllbatice crescdnd pe l6ng5
grtrmezile de fiare r6gnite gi arse; vagoane abandonate pe l6ngd complexuri industriale

ffi
l}|

bnegrite de rugin[; in sfirgit, poluanli chimici altrturi de realitatea aplsdtoare

agriculturii de subzistentS: rlml5itrele regimului stalinist al dictatorului Nicolae Ceaugescu.

-{ici era un coll primitiv al Europei, de o frumusete tragici, loc unde cultura care mai

---t-d

28

LA RASAruT

SPRE TAI{TARIA

rtrmlsese din Evul Mediu fusese ingenuncheati de pseudo-modernizarea comunismulu:

ce a l5sat in urml trIranii dobordtri de la sfArEitul secolului XX gi bisericile in stil gotic.
cimitirele gi fortificaliile de piatrl a$ezate pe dealuri dind spre vdi largi in care curgeau
pArAuri intortocheate, acum acoperite de scheletele din beton qi fier ale fabricilor in ruine.
Tdrziu, dup[-amiaztr, am ajuns in cluj, unde am gdsit cffteva taxiuri jalnice, a$tepranc
in fatra gIrii. I-am dat unui gofer adresa prietenului meu, care locuia la marginea
oragului. in timp ce goferul se uita pe harta lui, ramele ochelarilor, vechi de cind lumea.
i s-au rupt pur gi simplu. cu o bucatr de bandr izolatoare neagrr, i-a lipit la loc - cu
siguranfI, nu era prima datl c6nd fEcea asta -, scuzdndu-se pentru int6mplare. Mi-a luar
30.000 lei (mai pu[in de 4 dolari) pentru un drum care a durat cincisprezece minute. Arn
aflat mai tArziu cf, ar fi trebuit sI pldtesc numai 2 dolari.
intreaga zi fusese un goc, mai intens decAt cele prin care am trecut cdncl c[lltorear;
in acest fel pe vremea Rdzboiului Rece. Datoritd reformelor de pialI de la sfargitul anilor
'60 p6ntr in anii '80, perioadtr cunoscutl sub numele de ,,comunism gulag,,, Ungaria
comunistii a fost intotdeauna mult mai dezvoltati decit Romdnia comunistl. Acum insi

diferenlele prreau iremediabile. Investiliile s.trAlng in V"ggeft din.primii zece ani de

dupl cilderea Zidului Berlinului au totalizbt srlma de t8 miiiarde de doiari, de gise q!
r-na! mult decit a primit Romani{, in ciuda fgpql}i cE popul4li- Romdniei
- 23 milioanil
inseamnh mai mult decit dublul ffiutiliei Uigariei. Iar <lifeienla dintre Ungaria, c
t[rigoarfdin Europa Centrald, giRoniani"', 1r.iiJ" mai mare 9i cu cei mai mul[i l,ocuiton
din Balcani, nu inceta si creascd. De pitd[, in 1997, companiile americane au investit c
sumi de doudzeci gi patru de ori mai mare in Ungaria decit in Rominia: 6 miliarde de
dolari fa1[ de 250 milioane.
Transilvania (numit[ in romani Ardeal, iar in maghiard Erdily, insemnand, ca gi
Transilvania, ,,1inutul de dincolo de pddure") este o regiune multietnicf,, pentru care
rominii s-au luptat cu ungurii secole de-a rdndul. in prima seard petrecutl in Cluj, am
ascultat ce vorbeau cAliva vestici care igi fhcuseri aici mici firme. Ei igi comparau.
nefavorabil, angajalii romdni cu cei unguri. Romdnii nu munceau la fel de mult, mi-au
spus. Erau preflculi gi suspiciogi unii cu ceilalli, nu-gi stabileau planuri pentru viitor qi
igi cheltuiau banii imediat ce ii primeau - fie pe haine, fie ca acont pentru o maginr. Un
vestic mi-a spus c[ ,aici po(i sr agteptri s[ptdmdni intregi pentru un permis de posesie a
unui automobil. Se poate chiar si fii nevoit sf,-1i reexporgi magina ca s[ o poti aduce
inapoi in tarl cu actele adecvate, asta dacf, nu cunogti cumva persoana potrivit5 di::
Rominia c5reia s5-i oferi mittr". Asemenea generalizlri erau flcute de oameni care, flri
indoiali, trdiau gi igi riscau banii in Romdnia. Cu toate acestea, pentru mine seara aceea
a fost plini de optimism: gindindu-m5 la Rom6nia din perioada comunist[, cdnd accesui
in Cluj era practic interzis strlinilor, din cauza campaniei de represiune impotri',a
etnicilor maghiari ce trliau acolo, nu mi-ag fi putut inchipui niciodatl c[ intr-o bunf, a
cei din Vest vor face afaceri aici.
Mergdnd spre biroul primarului, a doua zi dimineal[, mi s-a reaprins dragostea
pentru Cluj. Aici era Mitteleuropa, asociati, in general, cu locul de naEtere ai modemismului.
cu Freud, Kafka, Kokoschka gi Klimt: o Praga in miniaturr, cu acoperiguri guguiate, cu
fronton, cupole plumburii, strlzi pavate gi cur(i in stil baroc, cu nuante de ocru gi verde.
toate iegind 5i mai mult in eviden[tr din cauza pere[ilor de pe care cidea varul Si a stlri:
generale de ruini. Am v[zut cAteva antene pentru satelit, buticuri noi 9i bodyguarzi, ir
schimb n-am mai vlzut bancomate. Hotelurile au continuat sI se deterioreze de c6nd arr,

$rc,t

mrfr

flF -rm

E
mGqE!

Itklqnil
lrFriti
AT

MT

',I

$&m

r;tImil
t@.", u

ffifral
f,q@
m

o
({

ruE

MLCANTT

:
r,

ts

_:rsmului
:11 godc,
lurgeau
:r ruine.

;*%Tr:l;_m4u*ti,rff
o=., intr-un impas
economic.

-: ieptAnd

"-arginea
_

, tc_cu

=rpg5iilg fetrelor

!-a luat
-

R'Jf;

-:e. Arn

'.'rgaria

ani de
se

-.tja,

:stit o

n" .ire=,t ai"

n".r-i"ln?"reru,"

lt*ffi ffil

icoane bizantine
putrin arhetiparr. Am

ir,fiHHiIiFfl hr::k;t'H:*i*fi:;

HH::ffii#ffi1:.:4il

:.ritori

. Jede

#"*Jr,#lHir'i"Tl11i;ffi

o".lp"o,r,u" n"n,aJ"'i"*'ili
;llT'tb'
"::";i1

:,iaturirorr*""""ffi

ori

_lang

carg le videai

indivizii. comunis.mur, interzicind

S#!i.H1,i'"fl'#ilft ,1;*10,""'1ilil;H',tfl "'#'.*;il:t':

*"m:",t"i,i*iut"i"i;ffi il:,1ilT,#j;iif *m:lp::il*[:Xi

-.1 ins5
: ,'

le.

r,*t:tii"ffi :"lffi*:-*liiq.#j1lflfl ;{{i*,',:'E1i*g

.:Ofeafn
-. anilor

,,,,,, :

ffi r#:rifu,.:m:,iiT#:

S:H? ilHffiH, fiflffiT":::ena$terii

esaotitchiar.,".:gr!i*ffi

Iumea,

29

aici ultima dati, in-l990,

altele noi nu s-au mai
construit. C

:#.gi:,"tr#:',:"J,1ff

"#;i,"rismurui, "u,n ".*

in America, dar aici

"l;r

ffiLllif :"T#:::;ly:r#;;#,"fr?:#hiTi;i#

Nu murt dupi aceea am

trecur p" ia.rge un Iung
$ir de asistenli medicari care frceau
-u*e'i gi care, dupd cum-am aflat mai tarziu,
qre
a";li n" runr; aveau cu ei
pe
lancarte
scria cd voiau .arai
"ruriririoi"
dr*isiii"rii'la"uti,
:irea ribdarea: o caracteristica
iar pe fetrere ri se
*- a lungur secoleror. prou.ia *tl"rua' a romanitor ce avuses(

i"l'-*i.

.de
:'arzdie economicE oiricite.

Jilt;;

te, il J#il;T;'l-"rrr**
o"i.iiir"rr"-"utoritaris
ae spiritut inoi"i"", pe

rydrand pe srrizi, treuuia totuii;:";rrra

constientizare ehic-natigiaia

cea mai mare parte

cres.tini

il*T#::H.f,ff1-,
De exemplu,

care,

;ama,

vdzusem

Hnga asta, oe gradur imprevizibir

i;;;;;; menfionar p"rr*ii,r"

onooo.iiriJflj:.:..;r#;#;##
.pe

o. .""or" u,ilo" r".ui,",i

ilffi.iffir,

dati de Herodot:
o rimbr ratinizatr si
c6t si de maghiari

exista Gheorghe
r-r'' ur nafionalist autoprocramat Funar, ,,primarul scr6ntit,, al clujului, ales de
doul
ce scosesJ p*cutrere iroi*r"]Jr"
,,mba maghiari de

il:ff"i:,'.H;,,'41,"#H:1,,l;J**#i?il!il,1J,f,ffi

stea
-

-jui,

;, cu
::de

j;*1#x;,.jffH
iin 1918 a Transilvanilr-"
n .i;; :;;ericit, separareu
Funar a a$ezat sase.steaguri
in aceasttr
ila*'
-.an"iri-ir:u*i ,tutuii r;;;"i?"-urg"ria.
tngariei $i aI Transirvani"i
corvin, domnirorur
din p".r;;. ii"r:si"ri,
nscriptria de pe socrur.sraruii
Jlv_rea, a modificat
il;iNffimeg ...oruiui
nleiiriifri"* insi mai
simpla

Iffi I',ff trf;,ffil;,;j:?ffi

jrii
in
- arn

Herodot se referl Ia un

numeau

daci, strlmogii

:;.."f;ff

;:.ffi ;It",,x,"ig,1,il#l

,'.?xli,::r::r-#.nord, ,etrii -

numere grecesc penrru

ceea ce romanii

30

LA RASAFJT,

SPRE

TARIARIA

fryar m-a int6mpinat in biroul s5u, purtAnd pe prept iruigna organizaliei ultanationaliste
Vatra Rom6neascd. Era un btrrbat robust, oe inetJime
cripnrul inchis la culoare,
pieptinat spre spate, gi imbrrcat intr-un costum negru. Am presupus
ctr avea vreo
cincizeci de ani. Fala lui imobilr era rece gi dugmtrnoasa. octrii lui
aruncau sigeti in
toate pirtile, in timp ce el igi tot inclegta pumnul. Vorbea in goapttr,
cu un aer moralizator
gi calculat, parcr incercind str-gi controlele nesiguran[a gi
furia. stilul lui gi nalionalismul
etnic care il catacteriza imi aminteau de Slobodin Milogevici gi de Ratko
Mladici, liderii
politici gi militari care au pornit un rtrzboi crunt impotriva musulmanilor
bosniaci. CV-ul
lui Funar ofera putine detalii : actualul primar fusise membru al partidului
Comunist gi
se ocupase de cantina Universitilii din Cluj prin anii '80. Asta
era tot. Astfel de 11ongt i
parcl apar de niciieri: educali numai pe jum5tate, nutrind sentimente
de urtr din cauza
unor traume obscure din trecutul lor, ei se strecoare tot mai sus cu ajutorul portilelor
ce
se ivesc in vremuri de mari migclri sociale. Cum sttrteam acolo,
mi gindeam nu doar la
Milogevici gi la Mladici, ci gi la Hitler.
,,Poporul romin", mi-a spus Funar cu ajutorul unui translator, ,vrea partide politice

."ii",

care si ii apere interesul na[ional, fiindcd ne simlim amenintrali. Noi

cerem un ptan
militar impotriva rugilor, de aceea trebuie si fim protejali ae Naro... Nu avem
u.rgori
in Transilvania; avem doar 1,4 milioane de romdni."r" nu gtiu cui sd-i fie toial-i...
Biserica cea mare din Piatra Unirii nu este ungureasci. Unguriiau furat toate
bisericile
germane 9i le-au ars pe ale noastre... Kolozsvdr gi Clauienburg
nu sunt adevtrratele
denumiri pentru Cluj. Sunt cele care i s-au dat in timpul ocupatriei iraghiaro-naziste gi
nu
au un suport real... Va fi un lucru nefericit pentru toati lumea dac[ Ungaria
intii in
Uniunea Europeantr, 5i Romdnia nu. Crima organizattr este foarte rrspanditi
in Ungaria,
dar nu 5i aici. Rominia este un loc mai sigur pentru investitorii din Occident". priirarui
sfargi prin a aclrza guvernul Romdniei, ales in mod democratic, de.conspiralie
cu
Ungaria in scopul reintroducerii dictarurii in Rom6nia.
Era, bineinleles, o prostie. ,Marea bisericr" din piap unirii, purtind hramul
Sf0ntului Mihail, cu magnifica ei bolti in stil gotic, a fosr construitl ta
3umetatea
secolului al XIV-lea de o comunitate germane prosper5, ce angajase muncitori
unguri.
La intrare se aflau tot felul de inscriplii in maghiarit-. Kolozsvdr gl Clausenburg
,urit, d"
secole, denumiri istorice pentru Cluj, date de comunittrlile locale maghiare gilermane.
Rata iniraclionalitiitrii, dup[ cum anrmX oamenii de afaceri gi diplomalii
din Occident,
era ce\xa mai ridicati in Rom6nia dec6t i4 Ungaria.
Insa f'unar era un personaj secundar. Mullimea care s-a strans pentru a sprijini greva
asisten[ilor medicali locali a fost mai numeroastr decit cea de la iiua lui Avram
Iaicu o manifestalie na[ionalistl in onoarea unui erou din partea locului, din secolul
al XIX-lea,
ce luptase impotriva ungurilorr - la care igi adusese
politic ai
9i aportul Funar. Sprijinul
-munieni
acestuia provenea, in cea mai mare parte, de la
moldoveni
gi
tiranii
care
fuseserl mutati cu forla de ctrtre Ceaugescu din sudul gi estul Rominiei in Cluj gi
se
simleau amenin(a1i de mai sofisticatrri transilvtrneni
rom6ni, gi unguri. pe brii
na(ional, atat popularitatea lui Funar, cit gi cea a colegului sdu extremist,
Corneliu

lfoilm'Trfi

ws Itrffi
EffiW :!r

Ca anm
ltllfi#tlrlE

@E

,UmftrrterrC C

tuEM

rmr*ilE "f ;
f Eft ETr-

mfiw't:r,;

IUXffiffi r

fumfurur

fuEH
mm

Rilmi
0h e rtpcrr

cI ,r,n*relc
-]!tu.g:

s*lu-Fffi
@mffi

fum}tm
fuET--qru

$ acpu;een

okt;rym

dkrcfua rI

m$trrffi
fu, *rre

ilurcr.w

ffitutu3
tffi,
ryatm'ur
r@"

@G,fu;

{b@rfr
13

rywu,
-S,Mfu

s* immfrl
llnr; *I F
|f.lmxrrs.r
po'-mruryn
qnn-

.nr

{fu, "msfr}
-krmrfrnmr

qrr

-,rmmrri

'

- gi mai ales a lui Iancu - impotriva ungurilor ilusreaztr cE

plurile nobile ale revoltelor democratice din 1848 se transformau
caGooag in conflicte
Rezistenfa violenttr a romAnilor

interetnice. Yezi A History of Romania a lui Kurt W. Treptow, The Center

for Romanian Studies,

Iagi, 1996.

rc-tsrr

r@IlrEtr,P E

mnnrmn.;
uu$mrc

uf,

BALCANII

Tirdor,

oscira. undem
in jur de tu%.
-ti-o* postul
penfu
10%. rLuiFunar
t;tr,,-^- __
de
nu i se.,o ,
,
si
""ir.".li^^"-]': ""
Bd$t" p" pr* cconomic
----'vr ue uanere rnflorescoermire str candideze
ori politic.
doar in *r.ur]i"
d

ii"ll#:;l#:,tffH,:;J"r#"Tl

r"ilffir "llTl

*t'*g"g#1ift :-,,t*tff

#Til';TTll,:?l,'1H"Jli::Iff

.*:f #;i::I#l{fl ffi*****#Ji*ffi

#jfixt:Tr

,".}:**,ffi

,pnf,:"h"nx$',:T:'I.".';::;ffi'Liil?i*ildH,,:::f, .H:,$#n:i

-**qtl:#xuffitT,ffi

,1_e

a repeh experient

ca ambele

observatii i

fiadevtrrate

o" u*
- "Integrare;-il1.:gea
ar purea ri ,ll?3i
-tYoru

$i c

"' '"ii,lil"i"rt

?f;f i:

,H.:,I;:ii,,,""'#:#HTa;?*:H:::g*"m":ifi,;1ffi lff I#:l,J,kHj

;::X**uH#tn1ru;gqE6i:m*T#r*ee,"",i"p"ii.a,
:reaph ar creEte in Fr
oezvorta in spania
,i

r,rii, ."rir"di.1Tl"p: o" u#'bl"'Jlid,l11fril*;:

Jlgii
t1i1;[tr?,1,,#*"*+i:.:try]'H]Tl;H:":'"":"T11,*,Htrffi
rarnul
ratea

*:guri.

*:[, de
Jane.
.Jent,

ireva

ficu
,.

-lea,

1T;;

;n;*::ti,nr*ffUt#$r*i,$*it"i?;,tri1t""Il"ffi
"tlj"t",;

#*#r;;ttiii#rffii1ffffir#i ]itn*
mrffillt****:*ffi

*'qmn1*ii:r***i*ii*H*n

::c aI
Jare

:l

se

:lan
:eliu
ictr

***,-lrfifififfiffigg$gss-1.*';
#*"ruu.*.,**qr.lrlxm=st-*+r,',t:;''*trlii:i,t*:,ffiff

:cte
:es,

ffii:,iffi **fi*fi#',e'I**s;il-r*,xf,ru*#

32

LA RASARIT,

SPRE TAI{TARIA

De fapt, Atlantic Richfield cumpdrase 8Vo din acfiunile companiei rusegti Lukoil, un
exemplu al modului in care economia globall dizolvd imperialismul economic de care se
temea. Mai mult, existE, pdnl acum, desrul de pu[ine dovezi clare ale impliclrii rugilor
in economia romineascl gi in criminalitatea locali. Cu toate acestea, dupl cum mi-a
spus in Bucuregti un director din Vest : .Nimeni nu gtie sigur cine deline cazinourile,
unele hoteluri... Prea multe lucruri sunt obscure, iar asta nu face o impresie buni.
Atunci cdnd romdnii vind o intreprindere, o vAnd numai celui care supraliciteaz5, care
iqi permite s[ fie jecmiinit. Nu se cerceteazi originea cumplrdtorului. Este incl un
element de nesiguranli cu privire la cine gi ce anume deline. Alta era situagia in anii '30,
c6nd comunitiltile de afaceri - evreiegti, germane gi grecegti - au stabilit nigte standarde
rezonabile; acum, toate acestea au dispIrut".
Un diplomat strlin din Cluj a rezumat astfel situalia: ,,Existd doar cAtriva investitori
vestici in Cluj gi se pare ci a\ii nu vor mai veni. Sistemul romAnesc de impozitare este
intr-o continui schimbare gi nu existE vreo posibilitate de a anticipa legile investiliilor.
De asemenea, Clujul este izolat, la jumitatea drumului dintre capitalele Budapesta gi
Bucuregti. Oare ce potential investitor ar vrea sI ciltrtoreascd o zi sau o noapte intreag[,
intr-un tren incomod sau cu o companie aeriani ingrozitoare, pentru a ajunge aici ?
Singura sperantl a Clujului este un viitor transnational gi granile de stat sl6bite, ca in
vremea Imperiului Habsburgic... lns5 cu societSlile din acest oras poti umple o carte de
telefoane gi orice romdn care igi pornelte o afacere poate si aduc[ o maginl din
sfiSinetate. tn acelagi timp, pulinii streini care incearci sl-gi porneasc[ afaceri aici trec
prin multe necazuri pAnI igi fac acte pentru ma5inile lor... Iar Funar nu este singura
problemi. Din Bucureqti, Partidul Nalional Jirinesc aflat la guvernare nici mlcar nu
poate s5-i determine pe cei de la filiala din Cluj sa pund in aplicare un acord, semnat deja
intre Rominia gi Ungaria in 1997 , care si ofere proteclie minoritililor".
Atit studentii, cAt gi profesorii pe care i-am cunoscut in Cluj au scos in evidenf5
faptul c[ principala problemd din aceasti lari rlsiriteani ortodoxi era ,,absen[a unui
Iluminism care sI transforme valorile protestante, reprezentate in Transilvania de calvinismul
maghiar, in singura ei tacticl eficienti de apirare". Transilvania, mi-au spus ei, cerea o
oarecare autonomie fali de ,,conducerea [iglneasci a Bucuregtiului". Degi studentrii gi
profesorii erau cit se poate de romdni gi ortodoc5i la origine, tradilia cosmopolitismului
din Transilvania - cu amestecul ei de romdni, germani gi evrei, inainte de Hitler 9i Stalin $i libertatea cuvAntului, dobdnditi in 1989, le dlduserd posibilitatea si compare sever
propria lor culturi cu cea a vecinilor calvinisti maghiari. Nu mai e cazul sd spun cI to(i
il detestau pe primarul Funar gi erau vizibil jena(i de el.

Din Cluj, am mers mai departe spre sud-est, cltre Bucuregti, mai intAi cu un prieten
romin, cu magina, pref de o orii - cAnd am oprit pentru avizita mormintele evreiegti de
la Sdrmagu -, apoi cu trenul. Pretutindeni in cflmpiile transilvlnene care-mi treceau cu
repeziciune prin fa[a ochilor, plmintul era negru gi fertil ; totu$i, peisajul era preslrat cu
ctrru(e trase de cai sau de catiri gi grlmezi mari de lemne pentru foc. in acest potentriat grnnar
al Europei se practica o agriculturl primitiv5. ln ciuda abundenlei de petrol din sudul
Rominiei, pldurile erau dobordte aici pentm lemne de foc. Doar cdteva Eosele erau bune.

n-.

ryrlllls

ffiril_r Mm

:lqp

ElM@r},.Til'rg

fF"il:ryru

@3,'I

G5fwrffi

iffiHrI

fotmr*r*T

' E'tqf}
ffiIn -[[
-il@Etffi
.F

t-,e5utrffiil

fu*,

JIM' T3I

ffi*
mrn

-qmEm

ilmilF*j
ilmrsElf

&ufr rc
m'mili.I
ihmrrjs
"xm

:[

flq:rymr-w

ffi

I-l

,,*rrrlmrriurrn

frmroilEmmr

funmu
fui*sl[
ffiU-ille

ffi"u

&tm
-&ilm

mfr.

i@uur
rc,ilr,i
ntil rrm
,*ume

@
,rr
'-. fl,lr
:W
fim[ill

ff'

'l

rH@

BALCANII

il, un

are se

-rgilor

lrile,

: lUIl?.
'v

Cafe

:e un

" . '30,
"

-arde

:3[5

-:lui
l,-.
,,

llul

-:3 0

:si
-1ui
-:t

,er

:r[i

Sdrma5u, am dat peste un complex de conace mari, pdr6site, care fuseseri ale

,mr nobili maghiari din secolul al XIXJea. Erau inconjurate de ziduri medievale, cu
hiG marmorate, iar din loc in loc vedeai coloane in stil corintic gi turnuri in care se
ccr.binau motive bizantine gi gotice. Nu se fiicuse nici un efort pentru conservarea sau
merajarea acestor minunate cl[diri. Pur gi simplu, c[zuserl in ruin[. Acoperigurile
.p-r' br[2dsts de crlpdturi adinci. Ferestrele gi podelele erau fie sparte, fie lipseau cu
,nq:rargire. Rate $i alte oritlnii se adtrpau din btrltile murdare de pe pajigtile pline de
iliiirii. inconjurate de plopi falnici Si de sllcii. Am gtrsit copii dintr-un sat invecinat,
tuHca1i in idrenle,5utanau-se intr-una dintre clddirile abandonate. in afartr de stilpii
,c
ruginili'gi movilele de recipiente metalice, ambalaje din plastic Ai alte degeuri,
=iefon
au.: pugine indicii ale secolului XX. Locul imi amintea de ruinele medievale de la
-tr,;g!'or Wat, din mijlocul junglei cambodgiene. Cruda mogtenire a comunismului lui
C*i-'lescu - punerea in practicd a unei gindiri t[rlnesti in scopul slvdrgirii Revoluliei
"*nn-:iujale - avea sf, mai dtrinuiascd mult[ vreme.
L renul in care m-am urcat lingl Sdrmagu era foarte cald. Bancheta pe care m-am
rlsTrr era stricatii. Tintrrul de lingE mine cllStorea de la Baia Mare, orag din nordul
imepefiat al Rominiei (HngI granitra cu Ucraina), citre BucureEti, s5-5i caute un loc de
r,n.-c5. ,,$tigi care-i problema cu tara asta?', mi-a spus el in englezE. ,,Mentalitatea
rasntr, fatalismul nostru, mita gi ingellciunea. ln Bucuregti nu se intAmpls nimic in
rn- de promisiuni, furturi gi corup[ie. De noui ani, de cAnd a fost executat Ceau$escu,
ui- nc[ mai agteptEm adevlrata reforml economicL Ba ne mai paSte Si un pericol daci
ru:;rile iau o intors[turd proast]i." Se referea la nationali$tii extremigti, precum Funar.
i: timp ce vorbea, am fost din nou vrijit de peisaj. Datorite populaliilor maghiare 5i
marle, Transilvania fusese avanpostul sud-estic al culturii Reformei gi Iluminismului,
E: n-a ptrtruns dincolo de Carpali in ceea ce, mai tirziu, devenea Rominia. Acea
Irninie care a luat nagtere in 1859 a fost formatd doar din provinciile Moldova gi
-rm-.:ria,
care fuseserl mai inainte sub ocupalie otomanil. Transilvania nu s-a altrturat
r::ror provincii decdt dupd infrdngerea gi destrimarea Imperiului Austro-Ungar, la
d:.sirul primului rdzboi mondial. Pe lingtr Rupea, la cdteva ore de mers sud-est de Cluj,
:sr-un podig vilurit locuit alfiidat5 de germano-saxoni - ce veniser[ aici in secolul al
E-lea gi plecaserf, la sfArSitul secolului XX, fugind de Ceaugescu -, am privit cum se
arurdau prin ploaie dealuri cu p[mint negru, fertil, incoronate de creste de ziduri in
ltr--li. terase fdrimate gi turle asculite ce semlnau cu nigte pumnale, lEsate in urmi de saxoni.
t :.:rdal, deasupra fabricilor dirdp[nate dinperioada comunistii, se ridica o pdcl[ intuneca#.
-\m coborAt din tren la Bragov, unde am stat peste noapte. Fost[ agezare medievald
xL-.oni, numitl Kronstadt, Bragovul era oragul natal al lui Rudolf Fischer, agezat chiar la
*ema sud-estic[ a Europei Centrale. Citeva mile mai incolo - acolo unde cele mai
h:lre virfuri ale Carpalilor se sfirgesc brusc, o datl cu intrarea in Cimpia Valahiei -,
rir regatul renascentist al Ungariei, cit gi Imperiul Habsburgic au lisat locul stlpinirii

3I1
-.:

":u
.,.. -u
, .;I

":il
'-j

I-ingi

33

..lsrizi, provincia Moldova din Rominia se invecineaztr la est cu Republica Moldova,

stat

independent, fost sovietic.

Ceaugescu, combinAnd nalionalismul rominesc extrem cu stalinismul, le-a fdcut multe probleme
saxonilor. in anii '80, el a inglduit guvernului german str le cumpere vize de iegire la preluri

exorbitante

in valuttr. Vezi capitolul 10 din Balkan

Ghosts

: A Journey

Through History,

Sr. Martin's, New York, 1993 [trad. rom. Fantomele Balcanilor. O cdldtorie in istorie, Editura
.{ntet, BucureSti, 20001.

34

LARASARIT, SPRETARTARIA

turce$ti. inainte de apusul soarelui, am urcat cu ugurinl[ pind in virful unui munte mai
putin inalt din Rignov, o fostil a5ezare germanl de ldngtr BraSov, unde ruinele unei cet5[i
din secolul al Xl[-lea infruntau trecerea vremii. Timp de patru secole, aceste ziduri in
nuante de ocru, acum acoperite de ierburi gi flori sllbatice, rezistaserl repetatelor
inaintiri ale ttrtarilor gi turcilor in Carpali. Sub luna in forml de secerl, care tocmai
risdrise gi pe care romflnii o numesc ,crai Nou", m-am uitat drept in jos, spre rtrm[qilele
citorva sate germane de la poalele dealurilor, semtrnAnd unul cu celllalt, cu acoperiguri
rogii, inalte Ei asculite, asezate in rinduri frrtr cusur, precum copacii intr-o pidure, gi
infrumuse[ate de biserici in stil gotic gi baroc. Acest district medieval al Bragovului, unde
stilteam acum gi eu, avea str fie ultima urmtr de arhitecturi specifictr Europei Centrale pe
care o mai vedeam tn ctrltrtoriile mele.
in seara aceea, plimbindu-mtr prin scuarul baroc al Bragovului, am vlzut tineri
romini in geci de piele, pe motociclete, femei in haine negre mulate scandalos pe corp,
dtele cu blazere gi ochelari la modi. Cei mai bitrdni, imbricali toti in aceleagi haine
prea largi, se uitau uimili la cei mai tineri. Televiziunea din hotelul meu sdrictrcios,
proprietate de stat, oferea MTV-ul german, cu muzici heavy-metal interpretattr de o
formalie ai cErei membri erau imbrlcali in uniforme militare futuriste.
A doua zi in zori m-am urcat in tren gi m-am indreptat spre sud, cltre Bucuregti.

ka;;n
ffiEm
@ru.

rnl}crErxl

Ml
,ffimusfi !
,,&EUS J&, ffi
@IEE-"-

'&eft fr*mr
mm;lhu m
'm& f :u:u$
,ffiM$lrr' &

'ki=

il&me arr
mmm"

PBrUE

ilrmyr-t

:U

t-@@Etsl
d. i:rxr:t'
@r
rnem@'f,&
t
mir
fEr

,@'ImEM

&'

. ufr.:

&nuroe
rry{dh. *EEI

*M:ul;
.f,lffirary

16

mew"ffie
tulfi!ry.g,

tr

& U

num j J,r
E-m, aug s

m*--runtir

PTf,

gEEEI,'cr

&*mEu

::3 mai

:
:

ceti(i

:.tri in

:;telor
rcmai
:*:,ii1g1t

::iguri
-te, $i

:lnde
.-"- I ^
. :re pe

O Europi a Lumii a Theia

:lneri
,'rl:

lorp,
.:aine

;.:iOS,

Jeo

ffi
lll

.lj

Bucuregtiul se.afltr la dour ore spre

d"^ Bragov. La inceput, trenur a
urcat prin
trectrtorile inarte are carpatrilor. 6ulmilesrinc";",
pe arocuri de zdpadd,
inconjurate

de prduri mailstuoase de brazi, ,i;ffi;i';;i

";;;;il ce aruncau umbre
.. .o*o!or"au din zapaiarpirai" o vreme
murt prea
{$.,oas5 pentru luna februarie. souiii romdni
cu
crciuri
a"
uunr
luau
pozilia
de
to+ii la trecerea trenurui. Fumul .-..i""urt"
lemne gi o. i,,Jrau ea zdpadagi
aerul
*at de munte. Dupr aceea, trenul a coborat
pnr.u murt mai intinstr
lkal 5.r* ungureasctr. in departare-n -." rntr-o
"ilrpi.
"'.r.iai curoarea
vedeau
copaci,
mohor6ttr a
uroiului ingreuna aerul, imbinindu-se
cu ptrmdntur gi incelogand orizontur.
Fabrici
:ri're 5i orage fitrx vreo caracteristictr
arhitecturartr panle.rau
valahiei, .1inutul
rr:r1ils1", aperativ pentru
ffiia
romdni folosit de strtrini ilil
il.J.oru, ar XIX_rea.
Trenul trecu prin proiegti, unde
mirosui o"p.oot umpru compartimentul,
iar flrcirire
r{bui ale gazelot ventilate aptrreau chiar tangi
brocurile.u
nGuereci,
ripsite
,"zi. Ploiegti fusese^principarul orag p"oori",
de spalii
,r no,,aJ"i,- J. u.""ugi importantrI
raegictr odatr ca gi Gorfur iersic. inii.pur
primului,eruJrr*aiar, agenfii britanici
r-- g{qt cetezece rafinirii care se aRau ailid;*;';;;;'#IJ,
'rinse fotoseasci de ele.
al doilea rrzbiri inondiar, gure.nui."ii"i,"rx
or,on".cu, aservit
r'"'istilor, a avut o singurtr pii*itut"
,ruj*E:
giiii nomania suu contror pentru ca
sx"l;;#;ff
g=rmanii str poatd exploata pitrotut
oe h Floiegti pintru
Gtril; de rdzboi. ln 1944,
r'roanele Aliatilor au bombardat
masiv ploieitiut. ilird;isecotului
XXI, dupi
:rn aveam sr aflu mai tarziu in Bucuregti, i.io.tar4"
,t,at-Jil; proiegtiului prindea
nou str se contureze, instr mult mai
.ril if .
=n
DeodatS, cimpia inexpresivtr r"
*piu-ar_ageztrri ilegale, cu bartrci din carton gi
=etale vechi, ra fer de orib,e ca gi murte altele pe care [ uL;;,, in Africa,
Asia gi
-{merica Latini. Am vtrzut apoi
nerulrxuite dlin blocuri a" Jr'.nt, cu s6rme
pe care
uscau rufele gi, din Ioc in loc,"^"
antene pintro satelit: aceste locuri
'u
constituiau de fapt
*iburbia
de nord-vesr a Bucurestiurui, Japit"r"
Rom.niei. La gartr m-au ruat cu asalt
de
;oferii
taxi. unul pusese mina pe mine ultur pe
sacul ,o.u o"-.*inar.
$tiam cE m_ar
:osta 15.000 rei - cam doi dorari
-'sE ajun! la apartamentul prietenurui meu, din
centru.
i-am pus soferurui in vedere sa roroslasie
L-a iorosit, dar acesra era deja
rn'sluit' Pretur s-a ridicat ra echivarentut
::"1"*l
a i,so dorari. er."*
ceputeam sta Ia un
:rieren' cazarea la unur dintre cere
,.ii"iiir.
hoteruri **i "oi""
i,
costa acum 156
colari pe noapte' La hotelul etrrenee paiace,
reno\xat de Hilton gi "i"i
aflat in posesia unui

=z:

inrr-;necate. Torente
scripitoare

LA RASAzuT SPRE TARIARIA

conso4iu romanesc obscur, cel mai mic prel

era de 300 de dorari. Dipromalii gi
oamenii
de afaceri din vest pe care i-am intilnitiiru
confirmat
ingerdtorie.
Primul lucru care mi-a sirit in ochi a iost praru
cenugiu care mtr ducea intotdeauna
cu gdndul Ia Damasc
9i reheran. Fronurile ,t*oif".ice care innuentreaz5
clima Bucuregtiului
nu vin de obicei nici din nord unde
sunr blocate de carpali _, nici din sud _
unde sunt
blocate de Muntii Balcani din Burgaria
ci din est gi nord-e., i ai, Ucraina gi Rusia. pe
-,
de altS parte, transformarea acestei citadele
shliniste, tipici RSzboiului Rece, unde nu
aveai voie sr intri gi pe oilre n-o
mai vrzusem decit la pulin timp dupi ce
ctrzuse Zidul
Berlinului' m-a uimit' Acum gtiam de ce
acei vestici care nu se prea aventurau
mai incolo
de centrur Bucuregtiurui erau alat de
increzSrori cind u"r"u ro'ruu de Romania.
in locur
unei prtrnimi urbanizate care triia cu
teama in suflet gi de care imi aduceam
aminte de
cind mai fusesem pe-aici prin anii 'g0, ,,,,
dat pesie

";;;

&m-c a- wer

&s, f{Y.ax.

[u[g
$ffi

Dur. m.:uu
$SBftr|".flfifq$E

ffim,

lli

![

:rllnr' " a

dm- rsome$e

:I

rEmI[L[ 3,.T"i

.wrBs5t

u,

in care se imbinau
ultimele curente de modi iialieneasctr gi
cele mai dichisite ".nou
,oun
ri,
telefoane mobile,
cazinouri, agenli de schimb varutar privaji gi
standuri in care ,. uiro"u, cirti gi cD_uri _
orice, de la Mein Kamo{
romdna pana t" muzici pop-oini*uel, primind
lnrimba
totugi

-fu moffi
I
re ruu, ffiafl

ctrr[ile despre informatictr gi managemen,.

e- vdzut tinere cupruri imbrdfigAndu-se cu
pasiune pe ffotuare' Pretutindeni glseai
cluburi de striptease, iar telenovelele mexicane
dominau cele treizeci de canale de-televiziune,
inclusiv prin cablu. ca gi in paris ori New
York' hainele negre erau in vogi. Unele
buticuri aveau manechine vii in vitrine. Terasele
restauranteror ce ofereau. meniuri tipice perioadei
comuniste, cu cotrete grase

I'qnqttrfrrri$qk

$r.'ffiliilrF \ [EfuE
a fum dtrm,orc

fuic[ de prune, incr mai funclionau, dar fuseseri depdqite popuraritate de porc gi
ca
de locaruri
intime' in care grseai deseori doar catera
m"r", conduse de tineri gi oferind o gamr variati
de produse ale bucrtiriei internalionale.
Peste tot, telefoane mobile ale crror
sonerii
umpleau cafenelele : un accesoriu perfect
in economiile care incearci si rrzbati la
suprafa[E' cu infrastructuri slabe greu ae
schimbar, unii diplomali vestici btrnuiesc
9i
c[
parte
o
a cazinourilor de aici
spali banii provenili din crima

o.i*ir"te

@retln
lima irr*r,me e
lrr3r*{E 5t pu;a
umilrEr 5i

ain traRcul

9i
de droguri.
,Aici nu existr limite pentru irivigti", mi-a spus ra cini Ioana
Ieronim,
poetr
gi fostr
-iuntem
diplomatr' ,,Aga eram gi in perioaoa interbetiti
a anilor ,30.
descurcrrefi,

Wm[,]mmr,i"

cl

adaptabili, exagerafi, nigte emigrantri pseudo-cosmoporili

inrr-o noua rume globali. Nigte
clone unidimensionale, latin-oiientale ale
vestului. oin
unui exces de libertate,
aici existS o prostie gi o nesimlire pe care
"uuru
nu le vefi gisi in randul
francezilor ori italienilor,
cu care nu prea ne asemrn5.m. "-Ioana
mi-a povestit cum urm5risa .o tdn5rf, atrSgrtoare,
imbrrcati provocator, incercAnd si
t6nrr profesionist,, intr_unur dintre noile
"u*p.r.'u, cr
buticuri din Bucureqti. Femeia i-a spus^acestuia
fi forrt" bine sa aibr o aventurd
sexuald cu ea, deoarece r-ar putea
".
a;uta cu ,reralii puternice,,.
rsti"hrl a spus nu.)
Romdnii se adaptau capitatismutui gloLal
in iceeagi .uni.ie
.
in care se
adaptaseri odatd fascismului gi mai apoi-comuri.*;i;i.
"g."sivi
i;
rrr*i,
io-rnii
au
dar
dovadl
de cel mai infiordtor antisemitism, dar
acum evreii pdreau favorizali, pentru ctr
ei
simbolizau cosmoporitismyr
ra care aspirau

ir;;;;.i.*

in mass_media locare.

lffirrrr

strN

=
-Cutulue r

S$,bilrilemil*r t

rfrffiure" E"rs
V

$eeewc.h,m
I.I?I|[.Ltfia

@ffidnnR.ffi
Er st sE rurgtr
IF.*ffift- -E eE

h !*s* tbrt-

eg{er r@ re al
Cul aMe frrr*"
fu. @ud ffie$itr

tinerii rom6ni'. Ladislau

Gy"*urr, prodecanul
universittrtrii Babeq-Bolyai-din cluj,'imi povestise
ci,
atunci canJ s-a oferit opfiunea
studierii limbii ebraice ca rimbd ,traina, s-au
inscris patru sute J. .tua.n1i, dintre care
doar c61iva erau evrei. cea mai popuhra
actrila gi interpretd in .rrruuri de noapte din
Bucuresri era o evreictr romancr, rnruiu
rurorg"nd;.
ir'rr, c6nd autorir,[ile
municipale au instarat, pentru prima dattr-dupi
1930, lumini de crrciun, slrbtrtoarea
Hanukkah s-a bucurat, d" asem"n"", ae
o aierlie extraordinartr

cD*;

fupnu
ryr8se e 5

.EI

FrrEcit[E
r

mr'.rFqJ

BtdC pcm:r i

@,h-ffi
@&rc hazw

Swss fu.nn

BALCANII
j: oamenii

:.:ctdeauna

:, - llgEtiului
-nde sunt
Rusia. pe
: unde nu

r-se Zidul

*:i incolo

in locul

*linte

37

intr-o zi, mergand pe l6ng6 Ambasada poloniei din Bucuregti,

am observat o expozilie a
"diferitelor culturi" ale Poloniei. lntre cele nei fotografii expuse la amuasada, era gi

cu evnei sitrbtrtorind Rog Haganah.

Dar, in timp ce economia de tip

una

.tigru asiatic" apurtat ungaria din ,Lumea a Doua,

comunistd in ,Lumea intai" - cea occidentala

-, Romenia pirea ce plute$te ln derivtr,
din Lumea a Doua spre Lumea a Treia, cu ageztrrile ei itegali,
cu marea mas[
a

[trranilor
din zonele rurale gi o noutr clastr de consumatori timitate h
doar cateva zone ale
Bucuregtiului - un orag de 2 milioane de locuitori intr-o
lard de 23 derilil;. i, id;
venitul anual pe cap de locuitor ln Rominia era de l5b0
dol*i, iar in ungaria _ de

aproape 4500 dolarir.

de
, -rnbinau
,,,,,,r mObilg,

lD-uri

;,,;-J totugi
.*.1_Se

,,,,""

cu

; r:xiCane
: ri New

, l:rasele
"":

30rC $i

,,::

tCalUfi

-ii,,,l-;

','&fiat5

'

onerii

; SUpfil, "- - parte

e{

:: lgUfi.

l: fOStI

,irlll,,*

-in momentul in care cumprrtrm calculatoare, cD-uri gi imbrtrctrminte, ne insugim

consecinlele materiale ale vestului, ftir[ sit mai percepem
valorile fundamentale i4iate
care au creat aceste tehnologii", mi-a spus Horia-Roman
Patapievici, filozof gi istoric
roruin' Vizita mea la Patapievici, in a doua sear[ petrecutl in
Bucuregti, a insumat tot ce
a.fost dintotdeauna pentru mine un fel de stare de beatitudine
legattr de Rom6nia, o lar1
aidoma unui senzual gi macabruf lm noir, vegnic captivant gi,
rineori, chiar strlucit.
Patapievici locuia la etaj intr-un bloc prostiluminat, arc
ceroi sclri erau infestate de
;6tera haite de ciini vagabonzi ai Bucurigtiului. M-a intampinat
in blugi, o jachettr de
mtriase gi purtand un crucifix ortodox la gat,
apoi m-a condui intr-un birou plin de cd4i,
icoanp 9i CD-uri cu muzictr clasictr, toate intr-un amestec
eclectic. prietenii irni .po."."re

c{ Patapievici, om destul de t6nilr, cu trtrstrturile adiinc strpate, era

un fizician ce se
apucas de filozofie 9i istorie gi a devenit in scurt
timp celebru printre intelectualii
romAni, fiind vtrzut ca un ginditor original.
,in domeniile astea se simte ca la el acastr.,
mi-a spus un ziarist romin. ,Gindegte la un nivel mult mai profund
decit cel al

politicienilor sau al academicienilor."

'cultura romdneascE e ca o ceapd', incepu patapievici, d6nd din umeri. ,Nu are
rimbure.
Exist5 un strat din perioada fasciscl,

.:Oafe,

: aoile
:ttur5
l,;:

i.,.,,iiii,

: l \.ad[

::e

:e

:t{T'"

Se

ei

,fl1

;.-^nU1

ii

':'-

jnea

lrli;llliI:

Cafg

:i

din
A(ile

llriu,fiiir-:
,;iL

:l'1":ll[,r.,.-

afea

;r"rl2lg.

unul din cea comunisttr gi inc[ un strat al

prezentului. Viitorul, deocamdatl, ftce parte din noul strat
american. $i este intr-adevtrr
rmerican, nu vest-european: fast-food, muzice
np, MTV." imi trecu prin gdnd cum
rinerii din Romflnia ditdusertr nlvalit ln bisericile ortodoxe, pentru prima
date iriviala lor,
;a sr se roage pentru Michael Jackson, duptr ce ." ,ouri1ur", {n L996,
ctr acesta era
boluv. ,E adevtrrat, moravurile sunt europene', continur it,
r" iJ.r* si ."r" l"
.0".
Ia New York. Vom continua sI ne americanizlm in acest
mod-superficial, ataitimp c6t
Rusg nu va exploda sau nu se va extinde ori at6t timp cat
ucraina nu se va prdbugi,.
Cu alte cuvinte, prtrpastia crescindli dintre Balcaniii e*op"
Centraltr nu se va dovedi
in mod necesar fritatd, atAta vreme cit fosta Uniune Sovietici rtrmine
inofensivii intr-o
&fecare mtrsurI, iar versiunea americantr a capialismului democratic
va servi drept
model pentru lumea ex-comunisttr.

htapievici

vorbi mai departe: ,Sarcina Rominiei este aceea de a dobandi un

stil
pttblic bazat pe reguli impersonale, ctrci altfel afrcerile gi
politica vor deveni un cuib al

38

LA RASAzuT sPRE TARTARIA

intrigii

gi

mi+

team'tr ctr

noas'r onodo.xr rfu&itean'

nu ne va ajuta prea murt
in acest
l"r...i!*rr. nr".,
,o"r" nafiun,e ortodoxe
prin i*ii*rii ,r.u.. A,,-J;;
flexib,tr si conremoratiue,
iauze ce orrodoxia este
n ro-#.#,i?"i ir"11n.
,*o+,in'rr*mise

Far'"
sens' Romania, Burgaria,
s.rui",
are Europei
sunr caracrerizare

Sffi

o**l

'{dlfr

@"h

nmdir"m;E

ffi.

pe care orartr de

itrffi .'ru,'m'*3,11*ln:ts,9ri.i.r,,ie;i;n,lonoa*ia-nuapr"',".ar
t:t*azr lumea

comunisttr ori

ooil...tictr,

aga cum este,

L-.aoIEfl

fue

n".. tr"irte,

iar asta ninaclj

acestrer,ortoaoxiaimp."ir*;;;;ffili*-LffiT,:Trl?i**;,ffi
Intr-adevtrr, Teoctisi, urtimur
f
iiJ.r .i *.i ,"ri ir.ri*rii."#
nestrtrmutatl fap de ceaugescu
decrarat roiaritatea
ur-"
i*r"r.., a"ar cdreva rir. a"
patriarhur

H:#

NBEmX

]c

mr:tfu".,:m

m,M
@c

acestuia, era inctr

ortodox rn 1998. ai.i, gir*i.]
"*i"1ia
ii,.*riruu;rdr,H""supra
Bisericii unite
- cresfini ortoao.ii.*.,.,y111*"rrF;i;ffir
ani' (in istorie, bisericile
acum cdte,a sute de
deseori ae reratii;"i bune
decat cu crestinii apuse.ru,
cu musurmanii
p. .*r-iiio,ii;.r"u ;
greco-carorice

";;;;.:;;b;ir"t

'orrodoxia si islamisqu,

ffli.#,ilT; ;i#Tffi

;'; ;;ilil;.ninfare.

erye

)
o.1!"ryryr r.,.o,,ur^i#,ir;,
patapievici,
.oun
"p.rJ,."
.
0""' ; l i * +'T
tar i i au prac dcar
o ps eudo-s tiin1tr
'
-.:.- : :i.r

fu

F;Fqmlm

iffi

;*'."il'["H,.r,:H:,1H.iii!T:*iim:,;#ffi

funr"rrri

,&ilulfi[mEr1

::1::rr.+{*it-U#;fr*;ffi?r#i;i,;',ffiJ:11,,ixi"T,;x;*#ff
dtr;;; ll ,0",," sunr reflecrate
care ne. domintr ,t"6;
,-ir*r, si .t"rinir.ui;;;,
nevoie de instru_
illi*"il'"':ff.i|i?" o:n* " "i*s;;.; ros. a.tr"i, olu,l-.i'po.,industriarizarea,
oe punere in practictr
a unor iaeologii exrremisie.
asta
in tehnologia

v",,i,"-;"ffi

furrm.lt,flm

mrwmen

,ru* re :
@il3r"E

*.n:mt

frfutmmim,

P6-1 *$

6!!I';-?i-

*{E:m

.!ii'o',uri"..".,i,iia',i'-p"tapievicimi-aspus

li"E:{::lTg'HT:ffi #*i:ffi
intamprtrto^uu;;;i;,$il,;rJ;#,JH:::,1;i.ffi,1:H,-T:i".Jl:,*k
tipar al zvonurilor' o ripstr
o. iril.r",'o.o^piorie gi
o intrigr asemtrn'toare
din alte

'iltl[Slllmr'lr

j"#

I
w[:h
-!

societrli

ortodoxe unde instituliite

cu cere
nu uu pu,"r., iar IegIIe sunt
Anii '30 cunoscuseri oictatura
ambigue,,.
,e-gl're'" iri c"*,-; il";;ffi:40,
sprijinit de nazigti at generatului
anior.r* ; apoi, peni pe fl..iarsituf."girnul mititar
anitor ,g0, a
uss pana in 1lio,
yi,
;,Til"iHT:fi:l;":f o" pl,
care, desi tusese
carmuise pra in aceea5i
partirtrrr Nrrian-r
partidur
.;;;;..-

Nariona*r*::'"
-,1,:l

rstorica cu ungaria gi

de.

murte

Irm[

mngr
|h

--mr

#;;;;;;st

$;Er*;liffi:illffr.i'i;ordur
curJr*r pii*rrui-.iriri*

de

reconciriere

vi.,rr ciorbea rarase

"it"r".
pentru
privatizarc;i;il ,"ro,*" stabirite
frT.Xiril'"j::I.if,Jfttr
"eirJr"premierutui;;ffi
prediteclia
de
cabinet care
crre durau
rrr,,o,, ^,ll]"y.
irlrror*, sc.rinrar^_ :^
.r,i". siopiil#".ffi :f ,ii.fi
l,H.il:r:.J:? i:l;l:"hl:
accentuase temerile investitorilor.irnrti.
.L..ur.
gi
bugetur
," .ranrr". Duptr aproape
sase Iuni de agonie, ciorbea
o"iir lilrsi, a.*i.i, i,
in locur sru, Radu vu.il", si"
id8, inra cer ce a venit
u io.i;i;iffi;lil.rt o"
"p;til
a..ira'*i.i,.
din lumea poritici. p."srji"tri.
rr.,,o.ror Ei de vrajba
d;#,#;;l

i.

C"r.L4i*r.r, Ilr*, aregere in tss6

a pus capft unei perioade
de gapte;;;;;""rnare
neocomunisti, gi_a jucat in
vreme rorur in rimitere
acea
constituriei si
,
iir,
presiuni
*"p;;;;ir"rurui se ia anumire
hottrr'ri' Romdnii se temau
",
fttis o" ;;rrr;;*fe] de impas ar guverndrii
invecinata Burgarie ,
pe care
experiment;;;;;il; scurttrynperioaaa,
t-, inJ"puru, anurui 1997.

lh
@.{;rs
.nru@rL

i
i

rryE,
,G->

srrrl

rylr,m!Tl&
t'*

*llln

,;

"']rfr'q;
IFII
r-rrry

IE

:,m

,TTT-

&uil@

eM[

:Jnuffi
*lFrrrrrq
n,ry'r,.F
il
l[yrlg.s{

r'Jl

BALCANII

.cst

At6t anaristi;

?^Ba-:

s
"'ri:l[iilti#,n,:;
*i,Ii
fi*ffi#:"il'ililx'
r,ili,"l,J i,',il*il.'Bil':H,
,;i?"ii,fli]ll#lTi"il
-_,j^*
ul@at

Centraltr hehshrr,^r^xr,

+$.'
,,;1e':
::;,ffi

,.

Iml

spusese

si

Rrrdntr

r+tgg;*:n##N#:h
rornani|**ilf::Tl].p1$ rnor.nrurir-rl'fi;''t"'I'
i'fgljfiffi
-Deexemptu,

ffi

caci ce

lt,

est(

;H:X,':f.;1*li3t'fiiiltriii,'ji,ffl*::li,;

.';i: H,i:,#*iplt;i#r::#i:t$fi**:fllrj$iu;:ffi

";; **+_,iq*#f+ffii#i1'-:.,'*j;
ir

-'vici,

felul in care so
Doart5 ar6r .

*f *t*r*x**6496g69**
-*!".1i*rqrt,f*f'j,+r,=t*t*1li,;xrui.rin""umuir,.oun.;
nici o legrruri
irea,
J:9r,1, ar insemna;ffi#i,:avea
=:_a zis ci

;'#:T,:;
.zeci -.",,d;';mhh
:{Util::iii"'*iffi;iJ"':1THH
si spunr romanii
romenii auo
no*ari,
*"*Ti..:#ffi;ffH:r;,r#i::ff#m
ipus
.""r,ilXi:
cont'ariuinumtrrr

;;'J

-'=*'l;;

;_.r",i

;j:
{e

re

IC

;
-

::lt

se

trrit pe ,"

nrinro .,1.11ui.li.io".r,,

.iu-,ir*irJJffi:111}:,,#iai

es oPur*t ca
ctr

au o

istoriei. rraugotr
ramm, un

::*filffifi*,?,*ffilFjufr:rffiH*ffi
ffid,i;ft*sffiH*t'frr:*lg;lr{riifr{iir

tnbilid

este

surr amuitioX;.T?:Ty:$_,1* si

##,?1,1ff:;f::.:,:r,,I";il?1lhTil,.L1l1*::,1:.=;ifffi:LT:Hij
erim'mpunc'ro.,ollilT"Tl"Hiffi
,_-vi ,rclr usy()la
oe--"'ssesutrucruduceladuplicitatesiint6gl"i
a ngga acest
l;
;n::lfiX;Ll;:#:;.:di,:".'f
I

-lLl

\l-ttllFa
^^--

,r;;;'::-

'fi*frmErflH}{#ffi1fi;i*i::i

T '*;;******,*-lt#.*#**m

40

LA R.{SARIT,

SPRE

TARIARIA

lui Ttrnase, am inrat inrr-o

anrecamers
nrini de trepsdusi - b5rbafi
3"1!H"iT,311?"',
.a
,r**.e-lulr"l:* turnate ol;a
rucru de ficut decdr
;11g,,
1*rffi
r",.r"i"r':..Iia"[..|,.jfr?#,TffjX;Y ,rlsoreascdpa,rH;;*,

M1l,:

pe parcursut

"_"#,H

caitoriei

liift

;;,;, #;;:1,1111_t':bd

n o r i tic1

ei. ,,,i ffi

si persani.

*, inapoi $i sr rispundd
er

e"i,r.

ia

*.l*:'ltffiEi};f ;:; jmm,

"iria,,i"T""l",
",

fi*t*r**ffirg*+##tr$:#ffi
,?;,:"rtl;stl.'iT*:iHt;#jt::ffrituft::i;*1,*::H1:rtHTl*i:
partidelor poritice,
doar personariteii.
roiur
nu exisrd
;;;:i;:iTi'l"t
".;;

idei, ci

.[1'i,'{$x:xritr:*ltxiil?t1'1=!r:1gi,il;.'r:T:;;il;;;'r:r"
jjn*:?',:*,::.J;:ti#:i:,nl*:li[f+lu"l,ltru[*J*#jx;:;

,t

,':_t

.5 Ie fie periiitut"

u*.it-.-i;^;;i:'*'n

personale cdt mai

lapide,

;r#;;;1

l ln ;i:;:***iltiffi
care prim_ministrul
{t!=!lHli"'ffi
,rd.ririorl; ; -' #:
normal
---rrea unui prim-ministru
parlamentar.'
'lT^T-11ttem
cu hainete

ffi ,?1,H,'"1"":;::#'J"",H'1:

este ceva

..,.

$i negre, o"o_1::inuti. neagri,

birour negru, iar raptop_ur
d:.
inalH rezolupe cu crisrare
caracteristice "r'L""'"gante
richide
erei illl-l
n r,rir-"#.""o""".'.informatriei' $andor se asemrna rnri .or*rllr:t:",

negru gi

.r,

ggii[111i*;*#r#:","*f i;;;,r=:lt:;."r,iffi
contacte tu v"ttui
adaph' ci
dntotdeauna
- chia*i iJ:Y:Tf
ttlslrtea l:i,ot.lse

i::,ffil':l*

Htr'H"f ,rJ

ei fapnrl

.a uuir"r"

cEderii comunismulut
gr""rJj' rr
-, arariia ,r"r
Torusi, comentariut
rri*"l"p"i#
dilemi a postcomunismului
analitice oi birocraticlt::I9
: oamenii
";;"ft?i#;,urif*rus".cu.
comunisteruir"i",*lxL.#:*[":3lf#,.,.ilr,.rtr:rm:ir
il;j;,|i
p,"fr1ifi:i1:'"11" "pri"" '"ro"iffi l.t tt="rfi";fi[:l,i s*ns.o, - consiriei
slujbe pe care o definuse
a fost.exacr. Aceasta

r,

jtffi

;;r#*t*-nl'*$ffi*,f**Hfi,
]Iil#d
I
ifril;ffi

rinanciare sr tunqionez".in
operaliunile de varzarea

#toiir

?y:i,"i.

liTi|Jui:lf[1tl.T,T3{;

internarionarl,;

R#;r,
incepeau
nomarilau;;#*"de_abia
in mod repehr,
oo';i ffir'":::l minorirar de
acliunr. un
oin

expert vesric

**l;aFa#,:rii#jffi
lii{flqnfi#*H:F,"jffi
ii ffice

ffiT1#ili'i?,:::'::::'pu'
a"minisi"lie;Jil;;:1;ffi
?[:if

"e,

ra birour rui oin Buaapesta

era necesarl

rfr:il"'T.T#?#gg1,,g"#iiiffi:,:l?J:

.} lrgfiE
ff
,MffUi,L, lru !'*: .
X[tfl"ryP'1:n

frffi#tlflfrtg?f

:r&lL

rt i;u,u:er

mur*:rjc :::E:r:
ftTllrlltisli:
tE!

*'l

IL .irlffI
q

*,f sn:ffi r[
--f"=;i:41.-*
crIEF

..8

if-1;l;

-ImEIia

-l.ir;I-r -T'

gt;I-rlt

Ifrrlk[

Jffi

ry:x
Si"rr*E -,1[ :g1

mr 3:clliffu

ff ur:-rn;u :
rirriin-

g==
: -r':3':

ryf;IffiE

@\

dr ffi:hr h-

BALCANII

4t

La originea tuturor_acestor probleme, duptr cum au observat numerogi diplomatri gi

:r'estitori striini, se afla o durr realitate : tn afara presedintelui a unor mfirgtrr,
aiir
si
:,srul nu em decdt praf tn ochi. Aproape nimeni din
birocrali, iu ,ro nici pi departe
:empetent sau apt pentru o eventuald angajare la ofirmd din Vesr.
Sistemul otomano-levantin

il

j1

;it
-l -,f

-l
-3

;-3i
t-3

:i
,[.f,

;I
*l

_.1

;,,.

-.tr
,,r,:J

-l
:1

.J
t::i
aa
*j\.
*,...-l

,:
,,' ..]

-:1

Romdniei a descurajat inslgi investilia care

ii putea shimba radical cultura, fiindcl

"alorile corporafiilor internatrionale sunt occiderrtale. Henk Mulder, pregedintele brncii
Ja-n9"ze tPry-ry", Bank din Bucuregti, mi-a spuc:" ,,Noi inaoctrinea per.so;;i
ideologia.companiqi- integritate, respect, p$c[ in echipr gi profeiionalism.
X,*a,n "u
Le spunem cd politica noastr5 este s[ ne plltim taxelb, nu sX ne irnprumutlm
prietenii.
D[ectorii din Vest nu sunt distantri, ins[ rominilor le place sI se ascundi dupl titluri.
Le
:er angajatrilor mei sr nu-mi spun[ *domnule, gi si-mi prezinte orice probGm[.
Aga se
Soate schimba Romdnia. Succesul depinde de proprietatei vestic5 aici pi de intreprinz[tori

olevlrafi care sd inliture nomenbratura".

Oamenii de afaceri strlini pe care i-am cunoscut in Bucuregti au recunoscut
cI
;olitica lor neoficialf, era sI angajeze doar romdni sub treizeci oe ani. Cei mai in varstd
:rau consideratri prea influentratri de ,felul cum se fac lucrurile aici" pentru
mai putea
i schimbati. De fapt, de-a lungul gi de-a ratul intregii lumi ex-comuniite, nu auna,
c'i mai
-;ulte generalii au fost irosite. un prieten roman, ridicindu-gi
mdinile spre cer, imi
:runea in mizerul lui apartament: ,,chiar dac[ ai treizeci gi cinci de ani,
viaga 1!e
:':mpromisS. Nimeni din Vest nu vrea sI te angajeze gi doar companiile din Vest
au oferte
1: slujbe bune'.

il
f,

trt

il
tr
f

Realigtii Balcanilor

ttllt l1"l

isi ridicr privirea de pe manuscrisul aflat pe biroul siu, pielea

ffiffi$ palidd flcdndu-i
aproape invizibil p[ru] alb, ochii albagtri oighea6lintuindu-mtr.
${lt
Am simlit o inteligengtr extraordinari. La cei g2 de ani ai iai, Brucan pirea
aproape
asexuat, un creier flri trup: eunucul de la curte sau un Richelieu
balcinic imbrdcat
intr-o tunictr largI, neagrl, gi cu cipici albi in picioare. Stitea in mijlocul
unei camere
pline de ziare vechi gi sute de cir1i, printre care gi cele de gi despre
Ni*on, Kissinger gi
alli susfinltori ai faimoasei Realpolitik. Casa oarecum dtrriplnati, aflati la p"rif"rL
nordictr a Bucuregtiului, plrea datl uitiirii. Prin fereastra desc'histr
auzeam cAinii ltrtrand
gi simleam mirosul de lignit.

Venisem sI vtrd aceastii icoani vie a Rlzboiului Rece, deoarece mo$tenfuea

comunismului

in Balcani imi plrea acum mai vizibiltr decdt data trecuti c6nd am vizitat regiunea,
imediat dupi prlbugirea Zidului Berlinului ; acum, dup[ nou[ ani, convalescenp
RJmaniei

abia incepea.

Comunist la douizeci de ani, inchis pe timpul celui de-al doilea rdzboi

mondial de
nazist al generalului Antonescu, Brucan a devenit consilierul principal
1e-Simul
al lui
Gheorghe Gheorghiu-Dej, dictatorul stalinist al Rom6niei, de la sfdrgitut
anitoi,+O pane
la moartea acestuia, in 1965. Prin comentariile sale invergunate impotriva
Statelor Unite
din ziarele rominegti, Brucan gi-a adus contribugia la inceperea ieruoiului
Rece. Mai
t6rziu, Brucan a devenit penita din umbri a lui Ceaugescu, piote.lanrl lui
Gheorghiu-DejEweu fiind, Brucan a scrpat de purificarea intreprinstr ae cieorirriu-Dej in raiau
aripii
minoritare promoscovite a Partidul Comunist iom6n, condusi de Ana pauker.
Cind
Ceaugescu a ajuns la conducerea Partidului, in 1960, cizmarul incult
din Valahia gi-a
tinut tovarisul intelectual evreu la distan1tr, cu r5ceali, dar Ei cu respect. In 19g7, cind
Ceaugescu era la putere de doulzeci de ani, iar Rominia ie afla
sub teroarea poliliei
p-olitice 5i a prtrbugirii economice, Brucan a avut curajul str
critice public actignealui
ceausescu de a inrbugi in mod brutal o revortr a muncitorilor din BraEovild;"r"b;i;
1989, cand armata i-a arestat pe ceaugescu gi pe sofia sa, Elena,
ca unnare a revoltelor
din Bucuregti gi TimiSoara, orag din vestul Rominiii, Brucan gi inca al(i gase
lideri ai
puterii comuniste au fost cei care au dat ordinul de executare a cuplului,
isigurdndu-gi
astfel preluarea puterii pAntr in 1996r.
"Analfabetismul renagte", incepu Brucan, ca gi cum s-ar fi adresat unui student.
noi eram la putere, fdranul simplu isi putea trimite copiii la universitate.
Acum,
"Cdnd

1.

vezi Silviu Brucan, The wasted Generation, weswiew press, Boulder, colorado,
1993.

TI
-'ll

il
,I
it
il

iU

,&

,f

ritt
JT

#
fl

fr

t
i
iq

lnf

il

,{

fl

:il
r-

jtrl

BALCANII

43

-.

spuse el, fluturindu-gi mana. ,,Pre[ul reformei economice este ridicat. Din perspectivl
i-riorice privind lucrurile, guvernele de centru-dreapta, cum sunt cele din Polonia gi
kpublica Cehtr, duc la bun sfirgit reforma postcomunistii. Dar aici, cei de dreapta sunt togi
-'-'lonaliSti radicali, ca Funar gi Vadim T[dor, adeviralii urmagi ai comunismului nalionalist
r- l'li Ceaugescu. Vadim Tudor promite str punE caplt haosului, congtient fiind ctr acum nu
--;i di bine antisemitismul, ci antimaghiarismul", zirrbi Brucan. De fapt, Brucan si aliatii
ri au fost cei care au luptat pentru ridicarea aripii de centru-dreapta, atat de necesarl
irutci duptr spusele sale. Totugi, amlizalui Brucan, ca gi cea a lui Dorel Sandor, era exactji.
-Antonescu, cel executat de mmunigti h 1946, era o figur5 tragicl sau una crimirutle?' ,
c, intrebat eu, lndreptAnd conversafia spre zona istoriei.
-$i una, gi alta. Pe de o parte, Antonescu a incercat str readucl Basarabia (partea de
-: a Moldovei) la Romdnia. A distrus Garda de Fier (fascistii). Pe de alttr parte, a adus
gennane gi Gestapoul in Rominia. in plus", adrugtr Brucan z6mbind, ,,nu a fost
=.:pele
;r:a frumos ce le-a fdcut eweilor din Transnistria"l.
-De ce a1i devenit comunist? "
-Nu eram comunist, ci stalinist. Stalin era un individ extrem de represiv intolerant,
--'rl dintre cei mai mari criminali din istorie. MI atrdgea. Stalin era Si
singura mea

=eran[i impotriva lui Hitler gi a clllilor Gestapoului: ln Rominia, staliniimul era

:a:zilia na(ionaltr impotriva dominaliei gennane. voi wl era[i de g!isit", spuse el
:-:::rindu-se la Statele unite care, mai sublinie Brucan, nu au intrat in rifuboi pinr ce
naziste n-au ajuns la por[ile Moscovei gi l*ningradului gi numai dupd ce Hitler
i=-:ele
:eclarat rdzboi Americii. M-am gindit la ce le-a spus Corneliu Bogdan, fostul
c.:asador al Rominiei la washington, prietenilor sf,i: ,,vestul nu a pierdut Europa de
:; la Yalta. A pierdut-o la Miinchen' - atunci cind
Vestul a ltrsat responsabilitatea
ec'.:ritlgii Europei de Est in seama lui Hifler gi a lui Stalin.
-Obignuiam sI-l ascult pe Stalin la radio cind eram in inchisoare', continutr Brucan.

-:.ll

:ll
-d
-a

r-d

:i
.ri
-p

-{.imiratia mea pentru el era to0altr, organicl. Chiar gi atunci cind am aflat pentru prima
*'i d crimele sale, tot il admiram. Era eficient. ln partea asta a lumii ti iamiri pe cei
:t:E pot str ducd lucrurile la bun sf6rgit2. De aceea, la inceputul carierei mele, credeam
.ir ruterea comunismului de a face ceva. Dac[ era brutal, nu comentam, pentru cd mtr
:::.iram 5i eu printre beneficiari. Personal, imi era prielnic. lmi permiteam tot felul de
=-:ruri - vile la Marea Neagr5 gi in Carpagi. Astfel de beneficii i1i atenueaztr gAndirea
--:ic6. PAni la raportul lui HruSciov (asupra crimelor lui Stalin, in 1956), eram gata sa-i
e- orice lui Stalin. Acum imi dau seama c[ demo-g-ragia, cu toate neajunsurile ei, o{9J1p$
1
q1y!.gi,iryiji"ioicx atuzui
--erqtea
-Ceaugescu gtia puline tlespre iirarxism, bineinleles. Nici mtrcar nu putea s[ discute
l=spre asta", spuse Brucan, rinjind. ,,Eu ii scriam articolele. in schimb, ceaugescu
Elnora totul despre Stalin. La fel ca acesta, invtrfa totul pe de rost. AmAndoi aveau o

oJgffi;"*

.,I
1i

-ri

Transnistria se afltr in estul Moldovei gi Basarabiei, in Ucraina. Armata rom6nl a omor6t aici
i85.000 evrei la sfdrgitul anului 1941 gi inceputul anului 1942. Vezi cartea autorului, Balkan
Ghosts.
Era o reac(ie obignuitll.

Miloran Djilas, lider iugoslav al partizanilor in timpul celui de-al doilea

:izboi mondial, a scris cE stalin ,,trecea direct la subiect, fulgertrtor, gi in aga fel inc6t nu mai
:lminea aProape nimic de discutat sau de rezolvat. Era decisiv". Vezi Djilas, Fatl of the new
class : A History of communism's setf-Destuction, Knopf, New york, 1998, gi conversations
'"ith Stalin, Brace and World, Harcourt, New york, 1962.

LA RASAnn, sPRE TARTARIA

$l'liilu.,,1]

fffi:::::il5lln ffH'#"rui

Starin, ceausescu era

subestimat de crrre

fi:ll:'lrr,mt;i**,Tf i:#q,*ll,r*i,{fl'1.i|:ff :H;;:*,it

(independenrc) eficie

o"

ceea ce le-a oferit

pui.i., rJ,,;'"',;:I"'

ryE$s{

t-"gfE -* I

n"*aJ.itirg"#,:,TT#ltl':j'rT,?;:

ro'fusfi i*,lqil

tnfrmr: '; -*

w:e^uiirilri;;;il;r.r nrtangr.-vezi,
^
Ju,ra..o, ceaueescu a
ji:}a"p.Ji?.e!"11.fi
n3"nantecare_rro4a
::.Xnlf tEnlt o putere in politici.
ffiiiipJi",::Hffi
provocat
moartea
Ca ,.-*,
-

-"\&$ En

ffi:r:-r,
,-"l.-+lmra

'r:mrir#[],:r#i#,{[i3i"l;,:ts;;.?Tii'.-"dt;

:T_i:,lxi'ff
ru acastil decizie. Iliescui-,
din nou, ,ca de obicei,l;
rpr* ri*."|
:ij'td
#;ffi;
urmat lui ceau$escu i".r15,"ii.'o-";;|ffiJ#ffti;u:*" str factr". Li,,
rii#,

"

I*1,i.j.1,,
;*,::.:1_r_,:o
Brucanzambisec.
".;p;;
"N,"r,.Iu.ff;ffiffii#.'Nu"*irordubii.
"Nu ar fi trebuit .L:lg, o*: il;.ffi:r.

ufum:arm-e

GirrpqirT fl*:E

ggO

o"t""tr";;;;:.'.']::'li'.:u'
o anumitl retinere. printre

Oictrtorutui,;;;il::r^em

Eaera mai rea ca " j

er.

siruasia

m,itari, I

romAni cu privire la
execulia

""
le-a fost in mod;ilr;;,rrff,'.Ylllliescu.siceilallimembrio"'o"iill
":::T
ceaugescus-arfipururaper","".n"jl"#;:,;-* proces public corecr, in care i#;; f
!
dezvtrluit prea
" gvzvqurr
pe
pe cei
Prea multe tapte
fapte care i-ar fi afectar
cer ce Ie decidiau
decirtee,
afantor r.ril"",
ra^rX^--.
"**"i::l

b,.,,"i;J::, il".'"#,,];,"Ji"iff"Hrlii,ro,u,.,'!i-i'ulffi;J;, rimbe romane oiir"

:ffi*#i:;';:ffiiP:1;;ilHi#:':'3,1',,%'""ff "tr,[?J:T"3*:Tffi
,,In atte pErti ale

:[i

;1i:T:.,'"iil:;:H:4fi,;#,f i1:},ni""ceaexprica1i.,,"
tranzilii mai btdnde pentru
1r1".n9i_0" e.t;;fi"

ariptr reformisttr a Partid,fui

s-a intimptar chiar si in

cr exisra o

corrniri, Jo"Lg

Burgaria-

1f:flIrilm*,r 11,:

i m,Ufume

,#T,[i#Xil?;Slljj::::::,J-;d;;;il,"i"^,",."n,ungr:icutl
*..c:,;;;#;fi
aveau regrete sau dubii
rolosirea plutonului
folosirea
plutonurui o"
q]qii in ceea piir"sr"
de *"rui".
execu[ie. EiJ;##t
p=.i;il I
cit desnre
i:9^1t^: y"
execufa
""9u

iustincatce'::;;ffi

;yts.ffi il'i,t#,r-*t**:*F#"*,i,f;*.rmffirfi
.,+i":;.d^i:1';fiI:H'"1t3#i?:"r,ilXllt'e eaucam mll;;, ;,. :::Tt*HI
corect

&:f

--kXe

s::!,i*1':::;::r,nt*,;::i:tlitr#;?i!i!::::*x"-?##it'*T,f
(la o orr nord-vest
o" nr.r*irl ,ri.
i"1in-u1i. rr"u"i.-ri;;,'#""

in

TE,

***E *a:
ilemrrl- r-, .u
-k,q* gl
ilr*t gIEng :
rWmffi *::E

el.5i Elena .ruu

Dactr

s-

-lil" : l

tu

.rT

,Execufia lor a",nardrro.u.,

fost necesarl ?,
str
inptegi
.in uiiu _*ifitarl din r
"Trelr1ie

indoj3Ja

.amr*ffie:

,,Atunci de ce a ajuns Ceaugescu

sI fie at6j de.-nestrbuit?,,,
am intrebat.
'EI e viclean'

3ertr

g;r.

sr ugureze erimina
,'i;;f,rnj"ro*il;r#:l;Jiii
,:lr*:rti,*:

,5IBlDllr

u k
rc frJrffieg

r[
AG- :.=-

mXMlttttTf* 11:*;

h-k
-E,

--.-- =

.::.

;ffilrrsfi-rm+

5i

,&Igmumerffim.til- &,ffi. l
f mTr. mm :
fuuuffie Enr

' ffi

-i::

*m'le

fu-::--

-;

--

E l:S

-FT'T

,@$trilHsi

i{#."!'{;i;ffi :;1l'l;:u,t"ruHtrHltep,euuiireaiio"r,ii,*,inurui,i"r:""J.

i,,i::X""ililff$."n",1H.s",,,,ia,,,_",ili,l
sunt mai importante
oecat'ideaurilriiJ::JH':::,::1",,_,1ir.:ffifr:,,:1i.:lrffj
exilali care nu aveau habar
a;." *'r"r#orl:,. Brucan oeau

,l[?il|.[.H;,:r::$r;"iltff

ainlani

batjocoritor.

JlJ,fr*rr *;
lfi 4fu*qrml*jt *
,mfi[[ nrydll:,iprx
;nPrrnrmji'

"

:nrr"

*i_

BALCANII
-t
jl
-ra
;f

l
3
a

45

$i, pentru ci lliescu gi ceilaltri comuni$ti urmasi ai lui Gorbaciov operau intr-un

l"*e

gol' ftrI opozanfi credibili gi organizali, au profitat de alegerile anticipate pentru

guverna timp de sapte ani. Acum mulli dintre romini cred
ctr
p."u t6rziu pentru a
incepe un proces de stabilire a adev5rului gi de reconciliere, ".t"
de vreme ce multe dosare
au fost falsificate sau distruse. Aga c[ suspiciunea
domnegte pretutindeni, de parc[ Zidul
Berlinului s-ar fi pr5bugit ieri. Dactr Gorbaciov nu ar fi ftst obligat
s6 ."rrrrl" h putere
n 1991, e posibil ca in RomAnia sE fi existat incd regimul cvasi-autoritar neocomunist.
Apoi Brucan s-a referit la actuala situa(ie: ,Exist5 o superputere gi alte patru puteri
spa[iu

semnificative: Europa de vest, Rusia, china gi Japonia.

;inci va domina politica lumii. E o chestie matematic5,,.

io"i4i"

a trei dintre acestea

,,Dar Na[iunile Unite ? ,,

Rise la fel ca gi atunci cdnd il intrebasem de un proces cu jurali penrru
Ceaugescu.
-ONU nu are nici o leglturI cu nimic."
,,Rusia este sl5bitr", continu5 el, ,,El1ln nu mai plitegte pensiile de gase luni.
cecenia
le-a ardtat o armattr ruseasctr mtrceltrrittr" - conversatia noastr[ avea loc
la inceputul lui
1998 - ,,totugi, Rusia este un imperiu btrtrdn
si stie cum sf, se comporte in sirua$i
nefavorabile. gi", adtrugtr el zimbind larg,
,,Finkelstein e foarte de$tept',. utilizarea
numelui evreiesc al ministrului de Externe de atunci, Evgheni primakov,
imi demonstr[
nu numai buna cunoagtere de ctrtre Brucan a dosarelor de personal
din era comunisttr, ci
5i gAndirea sa cinic5, n[scuttr din experienfa de vial[, care demonstra ctr, la fel ca in
cazul lui Primakov, chiar 5i atunci cind evreii inva[[ iraba gi il ajuttr pe
Saddam Hussein

st se sustragd inspecliilor Naliunilor Unite, in aceastl parte a tumii ii

sunt vlzuii tot ca
evrei. Problema este, totugi, mai subtili acum, dat fiind filosemitismul

zlmislit

de

cosmopolitismul global, plus faptul cE atdlia membri ai structurii oligarhice

de putere din
Rusia - Primakov, magnatul afacerilor Boris Berezovski, reformato-rut
crigorilavlinski
5i aga mai departe - sunt evrei.
Inainte sI plec, l-am intrebat pe Brucan dac[ Mircea Rdceanu, un fost inalt
demnitar
din Ministerul Afacerilor Externe pe care l-am intervievat de doul
ori in anii 'g0 gi care
locuia acum in washington, se afla printre cei cdliva comunigti,
intre care gi Brucan, ce
au semnat o scrisoare in.martie 19g9, protestdnd contra opresiunii
ceausiste. ,,Nu,,
rrspunse Brucan, vocea-i condamnand cu dispref.
,Rrceanu era de la cIA, spion
american, domnule", acuzatie ce s-a dovedit mai tarziu adevirati.
Riceanu, far[ giirea
so[iei sale - dacr ea a1fi gtiut, ar fi fost inpericol
s-a hotiirflt si coopereze cuclA
-,
dintr-o credinp patriotici in schimbarea poliiici a Romaniei. Rlceanu
voia si rlstoarne

sisEHul, in tigp ce Brucan vgia sr-r mg,qlir-u, fo46pdu-l pe ceau5esc,

.e'r"ifui".
Riceanu a fost adevdrarut biou al Rlzboiuiui Rece. gruL;n
rrdi.ffiii"u,,
"ru
demn de respect, dar mai tenace : un practicant clasic al politicii
de putere, sortit s5-gi
exercite mriestria intr-un loc pe care vestul l-a abandonai de jumdtate
de secol.

.rii-rii,i

ffi
,,Nu sunt un erou; sunt un antierou. Democraliile nu au atdta nevoie de eroi pe c6t
au dictaturile", mi-a spus pregedintele Romeniei, Emil constantinescu.
,,Eu nu am
suferit asemeni celor care au trecut prin sistemul inchisorilor comuniste.
Ei sunt liderii
morali, nu eu. Membrii fostului regim suslineau ce toli romAni au colaborat,
cI toli
am

46

LA RASARIT,

SPRE TARTARIA

minfit. Ei bine, eu eram profesor de georogie, membru de partid, intr-adevtrr. Dar

niciodattr nu l-am liudat pe Ceaugescu in timpul dictaturii salel Mai mult, milioane
de
alli rom6ni erau ca mine: nici ei nu au colaborat. Sunt un pregedinte care nu poate fi
gantajat, pentru ctr niciodattr nu mi-am compromis sufletul.
Oamenii trebuie si gtie cI
putem avea un sistem democratic bazat pe adevf,r, gi nu pe minciuntr,
unde nimeni nu
poate fi cumptrrat gi nici o valoare nu este de vinzare. Cu adevlru]
se pot face 1icruri de
neimaginat - se poate invinge mostenirea tragictr a istoriei.',
Constantinescu a fost primul conducltor rom6n legitim din punct de vedere
moral de
la moartea regelui Rrdinand, in 1927. Lui Ferdinand i-a succedat nepotul stru de gase
ani, Mihai, insr puterea realtr a apartinut consiliului de Regenp. epoi a venit domnia
corupttr 9i dezastruoastr a lui Carol al Il-lea, care a dominat inii '30,-inaintea
regimului
comunist gi a celui fascist. Ferdinand gi solia sa englezoaictr, Regina Maria, locuisertr
in
palatul Cotroceni, unde mtr primise acum Constantinescu. Abia trecut
de cincizeci de
ani, inc5runfit, cu barbigon gi ochelari moderni - profesorul tipic, m-am gAndit eu,
dar
treseturile cele mai izbitoare ale lui Constantinescu, cAnd intrut in iamertr,
erau
" optimism. Se afla in
zimbetul molipsitor gi pasul leglnat. Pregedintele Romdniei emana
mijlocul unei crize a cabinetului de minigtri, fiind in alerta de la ora I :00 a noplii
precedente. tnstr nu arlta obosit. Am stat de vorbl timp de doutr ore jumltate.
9i
,,Datoria
mea este sI fiu un conducltor democratic modern - nu un conducltor care si priveasctr
poporul de undeva de sus, conform tradiiiei balcanice, ci un om care azie
dernnitar gi
mAine civil, un om care trebuie str cergeasctr voturile poporului."
,,care a fost cel mai dificil lucru pe care a trebuit se-l invtrtrati?,', l-am intrebat.
,CI nu suntem toti egali. Trecerea de Ia dictarurl la democr"li"
o trecere de la
idealul colectivist la cel comunitar. colect$:gul anihileazd indjvidul,
".t" in timp ce
comuniratea inseamnr asocierea unor iriiliv. iiilSi,' regfrTndi-nE iriiriar"iit"i";
;htu ,
ci.unii iunt inai'intetilen1i dticf,t attii, u;ii1iilnc"rc ,nii murt, unii
i
altrii sunt mai norocogi gi se pot afla intr-un mediu propice pentru a se imbogrli.
i
Concuren[a inseamnd alegerea obiectiv[ a celui mai bun. Ac"ri lu"* s-a fdcut J,r-o '
duritate extraordinartr in America gi in Marea Britanie. I,mportant este sI existe egalitate
in oportunit[1i, nu egalitate in rezultate. Afirmatia ca toiiiint rigali ar fi o insulti adusE
poporului romdn, a c5rui'individuaftate a fost zdrobittr de comunism. Tocmai pentru
ctr
ea a fost un adevlr greu de acceptat infaza incipienti a industrializerii. Comunistii
au
ademenit intelectualii cu minciuna egalit[1ii, care de fapt s-a dovedit a fi o regull
impustr
de cei mai josnici dintre noi.,'

.il;;i;;i;;'t*r;

,Dar egalitatea dintre natiuni ? Este Rom0nia egall cu Ungaria ? ,,

"Occidentul ne denumea generic "1iri comuniste), dar, o dat[ cu trecerea timpului,
a devenit clar ctr fiecare tard poarttr povara propriei istorii. Noi o vom invinge pe-a
noastrd, dar Vestul trebuie str aibl ribdare. Nu am pornit de la acelagi nivel de
Oezvoitare

ca gi Ungaria' Problemele noiutre sunt mai complicate. De exemplu, Ceaugescu

a decimat
societatea rom6neasctr, obligdnd-o sI plsteascI datoriile externi inainte de termen
ca str
putem fi
"independenti". " GAndindu-se la absurditatea tragicomictr a politicii lui Ceaugescu,
Constantinescu surAse. ,tn vremea asta, Ungaria gi Polonia ftceau imprumuturi in
Vest

pentru a se dezvolta. Ei bine, cind Zidul acizut, Vestul a anulat datoriile ! .,.Adevtrra1ii
democratri au ajuns la putere aici abia in 1996, dar nici atunci nu am putut guverna,
pentru cd nu existau institulii oneste. Doar dictaturile sunt stabile: nu au
crize, ci doar
crime. Tocmai pentru cr situalia noastrtr este foarte fragiltr, avem nevoie de NAft)..."

ffi
ffi;il

fr:
"1

il!

lI

ffi
DA

ffi
ffi
,fu
h

,frG

nm
rqmu

tu
p

mffi

nrfri

urfri.

,$ffi

illu

rm

iry
t

ill

im
iqU

,fr

rlry
'ffit*l

ilil

,n

itil

rilI

,mir

il
ft
rfi

,lry

47

BAITAI{II
)ar
:de

:fi

rcf,

:nu
:Ce
de
.ase

lla
ul

lin
:de
tar
::aU

-: ln

:rtii
tria
,ica
:$1

cu Rtrsia' o
Acestaafost,inesen[[,mesajulpregedintelui.inlgg8,atuncicindanalistiidiscutau
c"*it.tttntl:1t:J'ly-y:stului
B*"b"
NeT5lt
extinderii
influenla
nimeni, privea problemele
NAXo, clreia nu i s-a allturat
impor,*j,e'"
gi
mai
dezbatere
repozi$ona:ea-Rusiei ca democralre
NeTo
ca Rusia sl
din Balcani. Faptul ,e JtirrJ"rra
"i.""
"r
primul ti"ia'i"'".Ja shbelor sanse
in
afirmatr;rrrd[,
o
considerabile'
benignl era
dw"*.rt g"r,rilI, Jr *rott"r"-i financiaredin fosta RDG'
devin[ intr-adeve, o"*J"i.iLe.
de locuitori
r;abilitlrli
a democratiza 149
se confrunra deja cu ;;i;;;
"'il'iirio"n"
decenii a" ."*rilt* sansele.de
patru
dupd
de conflictele
aflat[ in convalescent[
ut#
pL o suprafag
urmagi ai
nefiind
milioane de rusi, impr[stiati
"i
aceStia
"t'1*are1]llJuinati
slabe musulm"ni,."*.r-ioarte
si
ortodoc$i
dintre cregtinii
IluminismuluiSineavindpatrudeceniioecomunisminspate,.cisapte.ASacum
ia.fel viitorul Rusiei va fi
a.ir.i"til""rni'
t"l,#J?i"ri"""r"e
uniunii
pr[busirea
a extinaerii NAXO in Ungaria'
Adwfata r;;;ft*6'notio,
determinar de proprrile acguni.
cat de modul cum aceasta
a.
r"gute-otat
iort
p"ilril
nu doar
Republica ceh[ 9i
ortodox - pentru c[ acum
"" "v*rrl
aiuirrurlTil;"
ci*e avea
institutionatiz"
"i"s,iniiF.*r
inloc sI se preocupe de Rusia'
Batcaniici
si
r..iriBrr"p"i,
Rusia era izolat,.r
h ItiAT.' analiStii vestici
ur.O*i"f"t;;;#"
J"
mici
de
g"lgaria, cy-e aveau $anse s[ invingd'
$anse destul
"i" ".irt"rrr"
ortodoxe ca.noia"ioii
ar fi trebuit s[ aib[ in vizor tlui
vor fi acceptate ln cele
calJs;;;ttui;rqir,"'irlr"Bii"pa?entrare
faptul
Dat fiind
nu le condilloneazd
din urm[ inu-o uni"'J"il""p""te "*ti*e'?iJ"iJntu ''" TA'o
cum mi-a spus un analist
upu*"n"nfl'tl-i'[-Al'6, $up[
succesrl. in Ungaria, de exemplu,
' ;h; ttion" o"'l pt'!t9t;
n.111.
t
este'
- r;, prtr
:,ii?3"r:[[1ti;
din Budapesta,
investtlu
de
il
pout" fo-lo.si ltraserea
ctr
calitate' pe care Ungariu o
stiind foarte bine
n"mania
ei
or#p"*i'
singura speranls
European[' In zonele
uip" olprin i1]-lniun;l
granitele fostei
nu ar avea ni"i o s*jat"e;
depdsind
Balcani - ,#;fir;" de violenla
mai izolate gi mai s[race din
localE'
Iugoslavii_,upu,,"*nlalaNATO"stepri,it[-"asimbolulsuprem'totemic,alcivilizatiei
.. JJJr-ui"i, , asigura democratria
de valori
set
un
vestice gi al sprijinului american, "ur",
vedem NATo ca reprezentind
constantinescu mi-a spus: .Noi
societate civil[' valori de
performanle
caracteristiee vestr,rlui:
nu au reugit s[ ne salveze de
"""r;^#;,-0r.o"4i",
Jfamericanii
atunci
trutat
*oa
care arn fost separaiiin
;b. NA'O ;rt",nt,i, national- al rominilor"'
statele' ca $r
Armata Rogie la,#Ufiri^""t*
il1"*' "ttnryout::or idei: dacl
tl'"ti""iin-""u
Afirmatiile
Astfel'
e'; i;#iidezordonattr' af' trebui s[America
ofere o
indivizii, nu sunr egale, iar democralia
religioase'
Ouga gnaaiO. iJoiil" Si
pe
intrebat
l-am
nu doregte se impaite Europa
cana
*"Utg.:tit'
i
ii.t
r.r
il
din
umbrel[ A" prot
"rir-"
d"-compx*tea unei rafinrrii
"[Jno*ani"i,

; *fi

:la

#;;ipra f;'i"t*;itt*-"f;:ilor

ce
",:_lm

i:'n,

ii[i.
"- o
:3te
iiu-lSa

-ca
-au
isa

tll t

:e-a

tt

Brucan despre

;;Iffi,
NAfi,x;;i;!n.1"uir"
norriinl"ir;iiltp"

3re

ploiesti de cltre rusi, fapt

:::lat

gi str-l exporte

".: Sf,

;:xlu,
't-St

f 1[11
::14,
:

lar
rt

g*i";

," ii aeo"u

sl-rafineze petrol din Rusia

mai
reh$anoastr[ cu Rusia' cu atit

"
ai" rl"r1r"v.st. ,cu "at "rt ir,"ifune
;iG"a ulte ne vor desconsidera'
v.rqr er,t
ln
incredere
puternic[ va n ,"rotii'io"rt e .u
avea
nu
Gst; Brucan
redere f?lrd
constantines"o .uJ"^o-in
: in Evur Mediu'
d:
:1"::,.:'[oric
Rominia a fost
iar
t'.,t itu" 9i ei puterile'
Moldovei
celui de-al
timpul
domnitorii valahiei gi cei ai
plrti in
",
armata, ir;J;il;yrr:
Aliatii in
cu
singura nagune care $i-a atiat
a rrzboiului si
cu nitrerln prima'jumltate
doilea rlzboi mondial, luptand

i:;ffi;
r;;;;t

;#iffli;i:rfi'ff":#1iiffi':tr ;#

48

I-A RASARIT, SPRE TARIARIA

cea de-a doua jumitate. Ceaugescu, at6t cat a putut, datd fiind stric6e[ea pactului
de la
Vargovia, a schimbat Uniunea Sovieticd cu Staiele Unite, cagtigAnd statutul
de Naliune
cea mai FavorizatA, oferit de Congresul S.U.A.
DacI strategia de incredere acordatl Statelor Unite a lui Constantinescu nu va
avea ca
rezultat intrarea in NAro a Romdniei, este clar cd strategia lui Brucan ar putea
s_o
inlocuiasc[. $i, avAnd in vedere noua realitate ce-gi face apa'ri1ia in Balcani, ir, r"giun".
Mxrii Negre gi a Mirii caspice, spre care mtr voi indrepta i"u-, a, putea lovi vestul. De
aceea, poate ctr cele mai interesante conversatii pe care le-am purtai
in Bucuregti au fost

cu reprezentantri ai armatei

romdne.

;
I

ffire,*,i
'mffi
.{milrillrtilr

fr;fum
,ftmnu
,fu.@rl

'fu@
rfuuL
,furu
,rffiW

f,@m

;mEil

*Ufm. r
iffimltrl

rmfrrru

lu@s

,'ffiEn

lmk@m

tu
,lffih

m,,&O@

:i!::rr-

''Ml'

rffi

h;:
,huum
nlmum
,m,

,.

Jlmm

.ft;ry*

ffimr

de la

-iilUng
f,ea ca
'illi,l"lea

s-o

l:I'Jnea
tn::l;ni. De
;: fost

Statul-pivot
gedeam Ia taclale cu generalul (in retragere) profesor doctor Costache Codrescu,
imUrecati amAndoi in mantale, la subsolul colegiului militar construit prin 1930 pe
Catea Victoriei, in perioada de expansiune burgheztr a Bucuregtiului' tn jurul nostru, in
sem.iobscuritate, se profilau coloane bizantine rogii, impodobite cu frunze aurii. Pe o mas5,
r.:a1a noastr6, erau cegti cu cafea turceasctr. Tendinla generalului de a vorbi mai lot timpul
i=pre titluri gi grade militare, lipsa cildurii gi cafeaua erau tipice Orientului Apropiat,

5lt
ffi

alfi romini insistau cu ardoare, in limba lor latinizattr, c[ aparlin

=rar dactr li el, Si
kcidentului. O astfel de inddrjire era relEvanttr, intrucit arf,ta ce asteptau romdnii de la
lesrinut lor. Din cauza amestecului atdt de puternic de Vest latin 5i Est oriental din
:uura lor, rominii se temeau c[ vor fi l5sati in urmI, de cealaltl parte a unei granile pe care
: :.-rn5tientizau din pricina instrlinirii lor vreme de patruzeci gi patru de ani fa1tr de Occident.
Codrescu, un istoric militar in virst[ de gaptezeci gi doi de ani, scutura din cap gi
pdcula teatral in timp ce fdcea glume pe seama staturii sale. ,,Eu sunt din Moldova, iar
rcldovenii sunt scunzi, dar iste[i" ; bltu u$or cu degetul in tAmplS: ,precum $tefan cel

llile',

voievodul mic de staturi, din secolul al XV-lea, care intemeiase un puternic principat

nldovean pentru a impiedica inaintarea otomanilor. Apoi Codrescu vorbi despre rolul
ETarei in timpul revoluiiei din decembrie '89 in urma clreia a fost rdsturnat Ceaugescur :
-5oi, cei din irmat5, gtiusem tot timpul cI Rominia va fi izolatl gi lipsitd de aplrare in
unei confruntiri Est-Vest care putea degenera in rtrzboaie locale - lzolat5,, din cauza
=zul
r:Jlictelor repetate de-a lungul istoriei cu Ungaria pentru Transilvania 5i cu Rusia pentru
arsarabia (Moldova de Est) ; lipsitl de apf,rare, fiindc[ am tot dus soldalii s[ munceascl
'80. Cdnd a cdzut Zidul Berlinului,
1e cdmp, in timpul dificultdtrilor economice din anii
L noiembrie 1989, ne-am simtrit gi mai vulnerabili. Sfdrgitul comunismului in Ungaria gi
&;lgaria a insemnat dintr-o dat[ aparilia unor regimuri nalionale la granilele noastre".
-C.uug"..u nu avea incredere in armati. Ne ascundea totul, l[sindu-ne pradi
;resimlirilor noastre cele mai negre. Aga cd, atunci cAnd am primit vegtile din
:6 decembrie 1989, referitoare la revoltele impotriva regimului ce izbucniserf, in
Im.igoara in urma arestlrii unui pastor maghiar, am intrat la blnuieli. Am fEcut imediat
b:erura cu o recentl solicitare a autonomiei Transilvaniei de cdtre Ungaria2. $tiam c[ o
vezi Codrescu, Revolu1ia din Decembrie /989, capitolul ,,Armata RomAnd", Editura Militard'
Bucuregti, 1994.
Reverendul L6szl6 Ttikes, pastor de etnie ungarl de la Biserica Reformatl Calvinistl din
Timigoara, a predicat impotriva represiunii lui Ceaugescu asupra ungurilor. Incercarea regimului
de a-l trimite pe Tdkes in exil intern a dus la revolte care s-au intins pdnE la Bucuregti 9i s-au
sfArgit dupl zece zlle cu executarea lui Ceaugescu.

LA RASARIT,

SPRE TARTARIA

in urma unui acord austro'maghiar

serie de trupe maghiare au fost mutate la granila noastr[
maghiari gi din alte state
cettrfenilor
permitea
le
(Acordui
din luna iuiie a anului anterior.
Faptul a provocat
Austria'
in
granila
liber
participante la Pactul de la Vargovia s[ treacd
prin
Ungaria' ceea
Occident
cltre
Est
din
i"piJ migrare a unui mare numdr de nemli

" la prlbugirea Zidului Berlinului patru luni mai tirziu.) Bulgarii gi ru$ii
ce a dus

fryntnrrqgry: xiuIilI
Fffi$rrrnil: c I- s1.I

*tr

r:ryc ffi
g@S$m:
G---1
=

igi

mutau,deasemenea,trupeleaproapedenoi'$tiucitdeparanoicdP*."?":,1:l.d:
miSclri de trupe' lnsl pe atuncl
afirma1ie. Am presupus piea multe in legitur[ cu aceste
nu gtia-m ce protestete din Timigoara erau adevirate"'
c[tre grani(a cu Ungaria' pentru u n9
,,Asadar, am a$teptat semnalul de a inainta
pe str[zile TimiSoarei pentru a-l
apaia iara. Dar in toi ae asta ni s-a ordonat sI iegim
major ci duSmanul era ceauSescu,
uperu p" ceaugescu. Abia atunci si-a dat seama statul

i
l

nu maghiarii sau rugii."

prioritate patrimoniul national, mai ales in
,,Armata romina a avut lntotdeauna drept
facii o aliantd
proUt"* Transilvaniei gi a Basarabiei. Ceea Ce l-a impins pe Antonescu str
din mainile lui Stalin'
cu Hitler impotriva Rusiei a fost speranla recuperirii Basarabiei
putere, nu s-amai pierdut nici un teritoriu' Nu-i iau

Dup[ venirea lui Antonescu la

integritatea statului, aga c[ ar trebui
apdrarea pentru ce le-a fecut evriilor. Dar a pf,strat
s[-i iertdm Ptrcatele."
de evrei fiindctr a
un general romnn care str-i ierte lui Antonescu uciderea a 185'000
care domnesc in
brutalitatea
nesigurant[
si
p[stratiom6nia unitl sugereaztr adinca
in timpul celor
c[,
spus
mi'a
ceaugescu'
aceastii societate. ert onrc-r, apropiat de-al lui
Ceausescu
rtrsrurnat,
fie
s[
inainte
gase slpttrmini ulterioare,ceOeiii ZiOutui Berlinului 9i
efort
intr-un
Antonescu,
lui
a
piarui, si ,,reabiliteze" imaginea de erou na(ional romAn
Slobodan
procedase
fel
La
si
iisperat de a rtrmine, i,oprlonr cu sofia 1ui, la putere.
Partidul Comunist intr-unul
VtiioS"vici in invecinata S^erbie, anrnci cind a transformat
a fost repudiat in mod public
nalionalist-fascist. pane in prezent, in Rominia, Antonescu
doar de pregedintele Constantinescu.
civil[ si o noutr decldere in
ca urmare a faptului ctr Rominia oscila intre o societate
de tineri generali vorbitori de
nationalism acerb, constantinescu impreun5 cu un grup
sd facS astfel incat
limb[ englezf,, pe care ii numise de curind in func1ie, incercau
cI Romania va fi ,imbrtr1iEattr" de
Pentagonul s[ fre muttumit de armata romintr, sperdnd
igi transforma armata dintr-o fo4tr
riXtre NAxrO inainte de a fi prea tarziu. Statul romAn
decit pentru luptd -, intr-un
masivi, prost educatd - maipotrivitl pentru muncl manual[
normelor occidentale
conform
organizat
pregtrtit,
serviciu mai redus numeric, mai bine
mi-a descris armata
s.u.A'
armatei
un expert balcanic din cadrul

flexibile de comand6.
romind in modul urmltor:
in termenj de-eficienttr' oamenii lor
,Romanii sunt inaintea altor armate din regiune
inferiori in grad' Este' in
din poziliile de varf i$i asumd vina 5i nu gi-ar pedepsi ofitrerii
trebuie s[ conduc6'
armata
cd
p"rt", ,n factor al onoarei specific iatine. Civilii afirml
romane de a nu se
ins[ forlele armate romine spun: uNici vorb[,. Dorin[a armatei
a Turciei'
sigurantd,
c;r
implica in politic[ este mai sincerd decit cea a.!r9ciei.31u,
democrafia
realitate,
in
s[ facd parte din partidele politice'
Ofiterii romini n,

cilfrm, im A;mU

ry&murcle:
firqlk.fuffir
,mue'rff @e.4
re b@ sEru

ilre@

i--u
sd,r'rmry@L

.fi#nry'rrffiE
]}6ammu"*

EEru@

rrfirnr* @EEiefi

ry[M,3E

re

ilIT]!_SEry

ffi@E
,m;&
,rcffiti

nln'm'rq

-sF

mf lf ,nrnm$ n
,f,B

ry$Irru' Gt

mmrcc"
mry s$rl$m6

ll

iln,fuImmuur

im6eEury

fi,U*mn*'UllU

&querc

&E

ryrtunrPm

ffi
tEH-

rn?r$[

3"lm

fu[$,un,rc

tuil

flmt
'lfuuruifurnrnr.

trefu,u

;@[:frm
'@s$um
,ffi& l['* I
@,,m

",,oi.

supravieguiegteinRominianumaidatorit5neimplictrriiarmatei".
ii situau pe soldalii rola1i
Armara romdn[ ur" ii o bunl reputalie\ luptn' NaziStii
treacl de ei la
in r6ndurile celor mai invergunate- trupe ale Axei. Rugii au reugit si

WL

flEur,fr@

ffi

BALCANII

51

xtt,aglal numai pentru cr fuseseri prost hrtrnili gi supugi la marguri

fortate. c6nd
carisrul C.L. Sulzberger i-a cerut generalului nazist i{"rr'
sp"io"i.tr numeasc6 cele mai
trt;ne trupe non-gennane ale Axei, Speidel a rdspuns:
,Romflnii. Dati-le o conducere
cecrztit gi vor fi la inrltimea a$tepttrrilor"t. Cano Rominia s-a
allturat ptrr[ii adverse in
E]+t 1944, comandantrii aliati au fost la fel de satisfdculi in
ceea ce privegte energia
nmanilor. Atitudinea armatei romAne fattr de America era la fel

de inflicirate ca gi ace?
de ambele ptrrtri pentru care a luptat in al doilea rtrzboi
mondial. In timpul crizei din

hk,

din martie 1998, 5eful statului Major Romdn, generalul de

divizie Constantin
bger:atu, mi-a spus: ,Le-am dat Stateloi unite dreptiri
de survolare 5i de utilizare a
:o:r baze aeriene. Noi sprijinim statele unite. suntem gata str lurm parte
Ia orice

yr1!ye. L-am asigurat pe (pregedintele uniunii genlo-r de stat Major, generalul

!Lgh) Shelton, susfinut de pregedintele nostru gi de cabinet, de
sprijinur nostri d;p1il.
'-lelegem

*:s in

exact problema dumneavoastrtr cu Irakul".

s-a numerat printre monstruoasele structuri construite
de ceaugescu
au necesitat nivelarea Bucuregtiului istoric al secolului
al XIX-lea. Aici, sorbindu-mi
=
deaua turceasctr, l-am cunoscut pe geful de stat Major rom6n, un
btrrbat scund, sublire,

vinisterul Aptrrlrii

_-int5

.lin.
iau

::bui

:3 in

*de
.cer

.-de
'14[
::[-un
::ale

:ata
. lor

:ln
-:5,

:,,'*

se

..i

-nt -.VI.

,:'-iIiil

":jni
:"

[a

rrgind pe cincizeci de ani, brunet gi cu un zamLet cald pe buze. Degeratu explica

FziFa strategictr a Romaniei. ,,lnaintea celui de-al doilea rrzboi mondial, am incercat str
tuinem neutri gi str ducem tratative cu fiecqre. N-a fost posibil. Astfel ctr a
trebuit str
-rpam aHturi de nemli impotriva rugilor, afoi alitturi de rugi impotriva
nemfilor. cu
EaIe acestea' am nimerit sub domina(ie ruseasctr. Ulterior,
am incircat si ne bizim pe
- $i pe americani, intr-o micd mEsur5 - impotriva rugilor. instr nici asta n-a tinut.
=lezi
%,a la urmtr am rtrmas izolali, srab echipagi gi cu o armatE ,i,rip*ii"i,x penrru
o munctr
& sclavi." Generalul nu era de acord cu Brucan. ,Neutraritatia nu
Nu suntem o
iine.
Iare putere, iar pozilia noastrtr este prea vulnerabiltr. Romania este
singura 1artr din
situattr intre doutr mari regiuni ale instabilitxtii
nesigurar4ei:
fosta Iugoslavie
si
=;'ropa
E :osta Uniune Sovietictr. in numele nostru gi al Europei, dor-im .r"uiti ut".
Nici o altl
le-{ din Europa nu are mai mult[ nevoie de NATO decAt noi.,,
Colonelul Mihai Ionescu, istoric gi strateg militar, a analizatmai
amtrnunlit punctele
:e vedere ale generalului Degeratu:
-ln aceast2i epoc[ a recupertrrii imperiale, Rusia va folosi metode mai subtile pentru

r;r'elua din nou conEolul asupra noastri : crimd organizati,

operaliuni de spionaj gi coruperea
rrtelor. tns5, in momentui de fa1i, avem spafiu
de manivrL Rusia nu ne mai atinge
ci trebuie s5-gi croiascE drum prin Ucraina gi Moldova. Iar o dati
cu destrimarea
---:iunii
=1:ar!ele,Sovietice, Marea Neagrtr n,
*"i este un lac rusesc. E totugi periculos sI credem
:i aceastii sinratrie ambigur va dura. Iat[ de ce occidentul trebuie se se extinde spre est ! ,,.
RomAnii erau ingrozili de ceea ce au vdzut in fosta Uniune
Sovietic[. Handicapul
ramatic in dezvoltare pe care il observasem c6nd am trecut din
Ungaria in Rom6nia s-a
rcentuat cand am trecut din Romania in Moldova gi in ucraina
de cogmar cu
:mrnuri groaznice, unde, dacr i1i ldsai magina nesupravegheatr, puteai
foarte ugor sd
:imai frrr ea. in trecut,. armata rusi ii insptrimintase pe romflni.
Acum, acegtia sunt
l;ricoSatri de anarhia socialS care dd rugt"r" rno, reactii dictatoriale
la fufo..o*.

jtr-i

i"ti-""

Vezi sulzberger, A Long Row of candres

1969.

: Memoirs

and Diaries,

rg34-lgs4,Macmi[an, Toronro,

52

LA RAsAnn, SPRE TARTARIA

anumit sens, nu numai cortina

de Fier era reali,
dinlre-.Europa de Est gi fosta Uniune
Sori"tica.

ci gi ,,a doua cortin5 de Fier,,,

vorba.
Intr-o democratrie stabiltr, pe eare
Romania
rjred;l;;ir'x'r"il,"ri sr o construiasci,
politica de securitate nalionair
:..
este furdamental
legatS de opinia publici. ca
urmare a
experienlei traite sub regimur stalinist
ui tui c.uuJ.r.u si n"ri!*rntr"i rezurtate
din
siruarea ra rimita esticr a occioentutJi,
"
rr-ariil'"ra?.ir,ir,'.i'r.u,
militari _ erau de
partea americanilor cu aceeagi
inflSctrrare pe care o aritau engiezii gi
francezii dupd ziua
victoriei din Europa,.in
tirin ce europenii oin vesicriticau falis
1e11
statere
unite pentru provocarea rizboiului
din Ird, romdnii ne-au sprijinit frrtr
nici o relinere.
In foarte murte crize - mai pu[in
cea oi, ro-s'ovo -, francezii, it"ii.nii gi
al(i europeni din
vest au ctrutat pin5 si cea mai
ao*ox de. inconstang-in'piri,i"u Satelor
-i.a
unite,
pentru a-i contesta validitatea.
Din cauza intensificrrii ,"r"r,i-Jn,ului
cultural fat' de
materialismul zgomotos al Americii,
tu .ui. s-ar adiuga gi efectur unificator
ar unei
monede unice, ar putea lua nastere
un bloc de putere ;*;p;;sr-central
neutru $i
poate chiar ostil. Astfer, pentru
statere unite era.esenliar si aibS prieteni
in Europa de
sud-est' ale cdror baze miiitare le-ar
fi putui ioto.i. i, ieruoiriJin"o.i"nt
t Mijrociu, in l
1973, statele unite au contat pe
Portug*i, ar"pt bazd deaprouizionare
a Israelului u*n"i
cand aliatrii tradilionali europeni
- eririu, rrurt, gi Germania ae vest _ au refuzat si le I
dea ajutor' Romania ar putea deveni
o iouf,Pornrgalie, de la celilalt
caprt

y{

i"

Deoarece orientur

fnrgpiat "".T ;

;;il1" ;; ;;^;";;;;

al

ffi

cea

Iulian Fota, un inginer imbrdcat foarte,

ingrijit, pe care constantinescu il numise
secretar adjunct al Ministerului
Ap5rarii, mi-a.spus : ,,strategia Rusiei
este si i$i refaci
sfera de influenfr pe tot cuprinsul
uniunii sovietice gi Bulgaiiei, iar apoi
sr colaboreze
cu Franla 5i Grecia. oout"
ti cu siria uii.lrrr, pentru a limita puterea Stateror unite
in
orientut Apropiat. in an_titeza
va fi o arianlE turceascr, arcituitd
Turcia, Azerbaidjan gi
";";;;;irg"ratrie
din
-Israer. Noi ii p"i"ri-r.ir" pe rurci gi pe israeritri.
Atunci cdnd
conducta de pe'or din.Marea caspici
va t.ece in furopu
d.rJM;;"" Neagrr, profirur
securit,lii internalionale a Romaniei
..
,u .tntura mai bine. Romdnia nu mai
este Ia
periferia Europei. cu capacitilile
noastre de rafinare oi, c"rri-'t"iiu
tutur"u Neagri) gi
Ploiegti, ne vom racorda Ia noua
r"t.u J"
Ne ,na,, iolni;locul unei regiuni
noi,.schimbltoare, intre Europa gi
"orducte.
Marea C".pi"e,,.
Aceasti at:E.lizd' q"-s13getiu str pun5
Romdnia
o fi Grecia membrtr NAro, aa. rioerur saruilor intr-o lumini favorabilE, era pertinentil.
bosniaci n o"*, r", adzici
rtrzboi pus sub urmtrrire. a fost primii
-criminal de
u, ,.ou la Atena in r992,ceea ce
sugereaztr
o legiturd istorictr Ei rerigioastr ,utt
-ui"ur,ranstr cu ,r*.*"on"iure u ariantrei de dupi
Rtrzboiul Recer. inse Romaniu rru por*iLta
o
inu"rtigi. ;;;;;#p"ntru occidentari,
in
virtutea unei cauze despre care nimeni
oin caau Ministerului Apdrfuii nu
adusese

continertutui.

rffi
,rrc
t,

t n,*

ffi&u

,11mo8[

&tm
1ffiin,@

tu

;ffi

ffi:p"m

*;nliffi

ffi

tF,u

:lilFlarr

ffirmr:

,tmM

,mrmlM'

,h
,frm
rffi

1il:]TI
,t

:ilmrm

,frM

funru

,fr

{h"lf}

tru

tnm

mu

rfilillrrll,r'm

ffi ?'nrqr.
rffill

,ltiir;'#lf ';l::*t.nltJ#ru;;1rgifgliffi:"$ffii?a:iffi,!11i re.u

ayut cu .Saddam Hussein ar putea

Reqsnia, anati ia'nqt""1"

I'

irrrgf,;idiiiiff
Iffi",: '!,a o aa,erearr, de II

fi indiciut atror uiEgiltg.,nitit re

aa;;;gi'*t;;ruifl,iil*

Grecia gi Serbia sunt natiuni.ortodoxe

estice gi aliali tradilionali impotriva
turcilor musurmani.
sreine in fosta rugoslavia. vezi articor,,r h,i
Nichoras X. Rizopouros,-,prio., p",irorJi

iffi,:;.1:::*,::*I.fl, T*; il;.'i

*Jirillf

,';';;:7r';:;i^;;X;r:i:;#,r\rr;\r.

mmrwffi

lttElryfl:tr

im mm'

&

'lhEu,

;i

frhm,

BALCANTT
:-_

' Cea

lmise
:efacI

; lofeZe
"

jte

in

-.a din

--

c6nd

::ofilul
;-ite Ia
.:t;1,;ri)

$i

-;giuni

s3

ectivi - mai ales,o datd ce puterea conferiti de

resursele de petrol s-a transferat la
[ 51.
,r -:; de Pbninsula Arhbici, .pl".iri** Caspicd, iar purerea
pofiii"a ,
a irescur, ninoci ime,isUe ei
orerit un avantaj tot
in faga insetaielor siate ari6e.
'o
DacE Romania nu avel 3i oevinr
=jllJerqic
bazd, de perspectivd a occidenrului, armata
se
eea ci [ara se va prrbugi in abis' La o cinr in ctuuuioRl"rilor,
rr adus in discutie teza profesorului de la Harvard, d*u"i aupr multr guicr qi vin,
Huntington, conflictul
::":iiuriilort. coronelur Ionescu, un brrbat inart cu
un aer de unchiag, a rtrspuns cu
:n"-ece m6nie: ,,Huntington este periculos,
mai ares in contextur rirgirii NATp,.
)e thpt' Ionescu nu voii si atace validitatea tezei
lui Huntington. chiar dimpotrivtr.
l; orice alt

' Hg::,:ffite,

,#;;;#;;u

fur.ilffi,!;;

ofiler rom6n pe care l-am intatnit, era ingrozit

1;opa, unde exrinderea NATO s-ar sfArgi ta hotarirl de o granitrtr a civilizatriei in

-ugrriurioom6n, iar regiunea
r'ieiemici a Transilvaniei ar deveni un.arnp

de luptr intre cregtinrtatea rf,sdriteanl

ii' :ea apuseanS' Romdnia era adev5ratul
stat-pivot al^Europei, indealuns de mare inc6t
s :J)uenfeze paftea culturalr a aliantrei occidintare
ar ri
* ;;#;;
c:ruri depline, dar gi indeajuns de compacti pentru dace
a-gi dovedi""""pirra
uiubili u,"u ca membri,
rye deosebire de, destrdmata Rusie2. cu cei 20 de mirioane de cregtini
ortodocgi ai
*rminiei altrtura(i la NATO, o imprrtrire a civrtizatriei
p" gonitu d" est a Ungariei ar fi
ia--e pugn probabil[; cu Romdnia in afara
Alianlei, o a-stfel de implrlire putea sd
Fts drept o 1tiury arbitrari a continentului. Dacf,Romania va fi absorbitr inaroccident,
-r-:ra
se va inrinde o?hu
Neagr[; dacx Romania va
-^.!larea
o versiune a Sfdntului
Imperiu Ro]nan, in timp

fi instrlinatS, .Europa va
ce Balcanii se vor alitura din nou

r'eri

lr:enrului Apropiat.
'{.rfel, trecerea in secolur XXI oferea un moment scurt, pre[ios,
pentru o politici de
mucere curajoasd in Balcani. La izbucnirea celui
de-al doilea rrzboimondial, Bucuregtiul
=' mai bogat gi mai cosmopolit dec6t Atena. cu toate proutemete ei, dupr cum imi
fiL\ese Rudolf FischEr, Rom6nia de la sfdrgitul
celui ae-al doilea rdzboimondial putea
f iecuperati mai uSor decdt Grecia, rinobe
utima era rrvf,pite o" lonni"t" gi lipsitr de
l --o:rghezie modernr. cu toate acestea, administralia r*rni*,
,"tionat cu mult curaj,
mrlucand Grecia in NATO. orice probleme ar
fi fdcut Grecia Aliantei vestice,

k:

ele sunt

ime in comparalie cu cele p"

le-ar fi provocat dacr ar fi fost exclusi din NAT'.

Clinton sau succesorulluiar "*i
face pentru Rom6lis sg a flcut Trurnanpentru
Grecia?
moment, armara romane era pro-ameri"*e.
ir
au vdzut in NATO o sursi d^e cariere pi
sararii

t=rii
r : instruire

rr"ffi;;;E

poriticr gi civilr,
a"""nt", ,n prilej de a accede de

gi nigte echipamente imbunrtrtite, precum

si'u-[pr"

interna(ionale,
m"";zdnd seminarii gi iegiri frecvente in
sffeinltate. Dar dacf, NAro gi-ar pierde interesul
n :-'ea ce prive$te extinderea dincolo de Etrropa centralr,
ceea ce nu s_a intamplat in
:,rul Uniunii Europene in Europa centralS
tgldinte
pxr.uu crare in timpul
-.ooue.
r:aiei mele -, atunci armata romanr
ar putea deveni din nou de un nalionalism
exacerbat
5 ctivi pe plan politic, asa cum fusese sub
gi

ecalia
":ru.
1,.-

iui

:y3.

sa publicd renlscutd.

"*
g"""Jri ar,;;

cum

sugera

Huntington ,,The Clash of Civilizations

,,
? , in Foreign ,Affairs , vara, 1993.
Emily Hill gi paul Kenned y, The pivotal States
: A Ncw Framswork for
F!'iia' in the Developing world, Norton,
New york, lggg.

_-bzi

\:zi Robert chase,

U. S.

54

LA RASAzuT, SPRE TARTARIA

tfii

l$t0

ffi

nrffi

descrisese

"tipul

;.@

mh'mFr

,,Romdnia este o tartr care n-a cunoscut aproape niciodattr normalitatea,,, mi-a spus
intr-o zi, spre sfdrgitul vizitei mele la Bucuregti, Mihai Oroveanu, director g"n"*i
ln
Ministerul Culturii. il ctrutasem pe acest oroveanu fiindcd un pii.,.n mi-l

drept

.G

de burghez invechit care supravieguise comunismului intr-un mod

inexplicabil,,.

L-am gtrsit intr-o camertr, in capEtul cl5dirii Teatrului Na(ional, inconjurat

de c-Er1i qi de
fotografii ale unor exponenli ai culturii romAnegti, .u*
fi dramaturgul Eugen Ionescu
gi sculptorul Constantin Br6ncugi. Cu cizme inalte de piele,
"i pantalo* tcati glo geacd de
piele fdrr mineci, oroveanu, un blrbat imens gi .u peu inctrruntrit,
arita ca in inger
declzut gi imbtrtrenit. ,Mut gi eu picturile de colo-colo, d"
.unt in huin. de lucri,,,
mi-a explicat el.
""".u
,Aproape in fiecare secol", mi-a spus oroveanu, ,,noi am fost un c6mp de luptr gi o
regiune a dezastrului. Statul romdn care a luat na$tere in 1859, prin
unificarea Valahiei cu
Moldova, a fost, in esen15, unul medieval. Cel dintii .u.. .r""t aici institulii
moderne
1866 si prifir]. raz.uoi mondial a fost un neam[ Carol I "de Hohenzollern-Sigmaringen.
lT-r=e
lnsE prea mu(i ofiteri gi profesori de elitr au fosr ucigi in primul rrzboi
rn'onoiat] in
perioada interbelictr, multi ttrrani s-au ridicat in clasa mi.ltocie,
dar le lipsea o conducere
morall' Apoi, comunismul i-a disaus pe cei mai intriprinztrtori
1fuani, pe chiaburi.
Acum mi-e teami de o reintoarcere la intolerang gi sup;rsti1ie, ajutati
de calculatoare.
Aici potri avea lesne un materialism ingenios, fare moralitarc. Noii capitaligti sunt
doar
imilatori ai burgheziei occidentale".
In penultima searf, petrecutE in Bucuregti, la Operi, tot ce experimeniasem
in Romdnia
s-a insumat cu o pregnanle sfe$ietoare. Haite de cAini vagabonzi colindau
striizile, iar
copii imbrtrca[i in hainc ponosire jucau fotbal pe pajigtea neingrijiti din fala
operei,
seara, in timp ce cupluri tinere gi in vdrsttr, modest imbidcate,
parca burgileziei
anilor '30, a$teptau, cu biletele lor de 75 cenli in m6nd, sr intre
"pu4inanO
in sali. Apoi, prel ae
doutr ore, am ascultat Puccini gi Verdi in interpretarea strrluciti a
unor instrumentigii in
pantofi gi fracuri purtate
!9 n ." multe ori, pe o scenl veche gi intunecoastr, luptdndu-se

cu acustica iritantl. Publicul era ln delir. Din prima jumtrtate, colorat[ in nuanle
de
sepia, a secolului XX, acegti oameni strigau ctrtre Europa secolului urmltor.
Sd nu ne

aila11, spuneau ei.

Am plecat din Bucuregti cEtre Sofia in primele zile ale lui martie 199g. Era
un frig
crflncen in compartimentul mizerabil gi plin de pete de rugintr al trenului,
care devenisi
neinctrpitor la gapte gi jumtrtate dimineaga din cauza muncitorilor nesplla[i,
imbrdcali in
salopete, ce strigau gi beau rachiu din ctrni grosolane. Un blrbat gi o femeie
de v6rsttr
mijlocie, bine imbrdcati, intrartr, tinindu-si str6ns biletele iri mani. Muncitorii
nici nu voiau
str se miSte' In cele din urm[, un controlor i-a scos afrr5 pe doi
dintre ei, ficand loc cuplului.
Trenul mergea spre sud, p5trunzind in cimpia netedi a Dun5rii, care semtrna
cu o
savan[ africanS, cu colibele acoperite cu stuf, potecile prtrfuite gi clrufele
trase de cat6ri.

&

,'-lf

iJqIETU

ffiro
Mrrnnu

ffim
Mrn

BAI,CANII

55

--a spus

.:tefal in
;::riSeSe
.:;abil ".
".;i Si de
:

kdndeni,

lnescu

*, --]Cru"

-;ra $i o

*.riei cu
::derne
"rngen.

-:ial. in
jucere

' tburi.
:tOafe.

-:l doar

"

.reziei

:re[ de
.;du-se
,,,;

\u ne

-r frig

; 'enise
":agi

,,iu '-

in

Arsti

roiau

:-:lului.

;cuo
;

arAri.

ctrdea peste

tot.
nu auzeai-decat in3uraturio'".rr" sfinte. cere
doui
persoane
de
v6rstii
q-':cie din fala mea se fEcuri mici de frictr, in vreme
,r.n i trecea domol peste
]ugrea cea mare, in Bulgaria.
",

;;acd de
-: inger

Giurgiu, pe partea romaneasc5 a Dunirii,

muncitorii au prrrsit compartimentul.
ftrcdonarii oficiali ne-au gtampilat pa$apoartele.
Apoi, i.p."r.i
conductorii romini,
ru' 36r5'sit trenul, care s-a umplut irn.oLt
"u
cu cohoite de contrabandigti
cirind genli gi
ratze burdugite cu conserve,
flgtrri, produse gi alte
Co.puitimentur
era acum
liln:ar de oamenii care stiteau
btrrbali in""r.f"
haine .rr-[in", nebrrbierili, cu
eerele rase gi expresii c6t se poate"oiioor:
de viorente intiparite pe fete, s;uipdnd, tugindu_mi
e iF gi ctrlcindu-mtr,pe picioare in timp le scrumul
de ra ggrri re

''''

t$Sffii;,,.

fl,e

Alegerea civilizafiei

ryw
tmFr
,fr;n il
,tw

$tf,1r*,

ffir,rrm,guM

1ffipl

:flih

'J

L,lEt^

DupI cdteva minute, trenul s-a oprit la Ruse, pe malul bulgar al Dun5rii, unde
contrabandigtii au coborAt. in gprd migunau vdnzitorii ambulanli ligani. Am
schimbat ultimii lei romdnegti cu leva bulglregti gi am plltit 22 69 f,sl?ri pentru o vize
de Bulgaria uiei femei in virst[ aflate in spatele unui grilaj ruginit. intorc6ndu-m5 in
compartiment, am vf,zut o bitrini mlnrrand mizeria ltrsat5 de contrabandigti, in timp ce
un controlor ne verifica biletele. La inceputul secolului XX, cind, intr-o familie de evrei
sefarzi, s-a ntrscut aici scriitorul Elias Canetti, viitor laureat al Premiului Nobel, Ruse
era un avanpost cosmopolit multietnic al Europei Centrale. Acum, oragul aparlinea unor
tlrani dezrldicinali gi urbanizali. Statele moderne care s-au format dupl prtrbuEirea
Turciei otomane - monoetnice, degi cdteodat[ qi democratice - au expulzat anumite
minoritili; nazismul a continuat cu celelalte. A urmat comunismul care, sub masca
justiliei sociale, a distrus ceea ce mai rS.m5sese din clasa mijlocie. Accidentele favorabile
din punct de vedere istoric ai geografic au creat iluzia cI progresul umanitilii este
inexorabil. Canetti era congtient de acest lucru gi, ca urmare, gi-a petrecut o mare parte
din viald analizdnd inclinatria oamenilor spre violenla in masl gi spre isterier.
Trenul se indrepti spre sud, traversdnd cAmpia Dunlrii, apoi spre vest, de-a lungul
pirlii nordice a ceea ce bulgarii numesc Stara Planina sau Munlii Vechi, cunoscutri de
strlini sub denumirea de Langul Balcanic. Am traversat cdmpii verzi gi ruginii, strdbf,tute
de riuri amelitor de frumoase; am zirit multe case sf,ricicioase, c5rutre trase de cai gi
acoperiguri din care lipseau plici de azbest, dar gi cdteva magini gi antene parabolice. O
datd, cind trenul incetinise, am observat o piatl fIrlneascl aglomeratl cu gherete pline

de haine vechi gi alte lucruri triste, care mi-a amintit de pielele din Asia CentralI.
Bulgaria mi se p[ru o altl Romdnie, o 1ar[ oflodoxI, fostl comunisti, trecdnd din lumea
a doua in lumea a treia, degi satele plreau mai pulin rdvdgite decdt cele ale Romdniei, cu
mai puline fabrici hidoase gi urme addnci ldsate de poluare.
in tren nu puteai glsi mAncare sau aptr, ins[ un vecin de compartiment mi-a oferit
nigte oui fierte. Peisajul a devenit magnific spre sfirgitul zilei, cAnd trenul a intrat
intr-un canion gerpuit, destul de abrupt. DupI o ord, cAnd trenul a descins intr-un podig
anost, am vlzut la orizont capitala Bulgariei, Sofia.

1.

Vezi in special Canetti, Crowds and Power, Victor Gollancz, Lorrdra, 1962.

,tr

til

truuro

,tffi@

,ffi:'utrouffine

lffis
rtfllB

fl

Tfuu

,ll

&

BALCANII

Gara din Sofia era un produs

;,,'*_.

unde

;_. Am

- t vizd
*--rn[ in

, rlp
:

ri:

ce

eVfei
Ruse

;,: UIIOI
ltir',

*: J$irea

*-_lmrte

flasca
.:abile

,,'
i,

-"

_- este

;:

parte

, lIlgUI
:;gi de

-::itute
* :al $l
_:e.

: rline
:

--:r&li.

;,,,'"

-tmea

;;:.:i,

CU

: tferit
. -ntrat
,: :odig

al gigantismului specific perioadei tdrzii aconducerii

lui
i'r.-r\'. din anii '70. Arhitectura a=&pxtat propoitrii
inumane pe mdsurr ce angoasa gi
r.:s:luranta conducitorului c_omunist au sporit.
sala de ugt.ptrr", inghelati si I_rnri,
Errape cdt dour terenuri de fotbal, era construitd din piatri
gii n"pr"tu.rat5 Ei din beton
r'E .J maroniu murdar
9i dominatr de un basoretiei in u""ton i" infEliga scripegi gi
n5-naje industriare.. chioEcurile micute gi dirdplnate
i..r-' singurele locuri unde te puteai ageza, contribuiau si ""t" "a,"uu brnci rupte de
ta impresia de vastitate a sllii.
k : platformd murdari din spatele gxrii se afla o comunitate
a^e tineri farr adipost gi de
1g::: saraci' Peisajul acestei zone demonstra cum tirania poate da
na$tere unui gol social.
I-a fel ca in Rom6nia, am gdsit aici niEte sate
nenorocite ce imprejmuiau oragur in
m:^i dezvoltare de unde fantoma comunismurui disprruse,
alungatd de cr5dirile in
xrs:ruc1ie, de agromerrrire de magini, magazine gi
reitaurante noil oe strrzle irt .ur"
rc :ergetori gi trecitori imbrrcali dupi ultima modi.
camera mea de hotel daoea spre
ea- -a prului Alexagdru al Il-lea,
,,Jarul Eliberator,,, care a declarat rlzboi Turciei
5yt in aprilie 1677, tdzboice s-a sfdrsit cu Trataiul o" ra ian Stefano din martie

'I*:'

prin care se recuno$tea Bulgaria independentd

includea o mare parte a Macedoniei

i Traciei' Aniversarea a 120 de ani de la acestcetratat
sdrbatorit cu o zi inaintea
rc:* mele, pe 3 martie 199g. Statuia era acoperiti cus-aghirrande.
Am observat

fiie;ii

gi femeile de pe stradr, tineri gi brtr6ni,

imbrrcafi

cI

iniostum, haine obignuite sau

'mrr duptr moda punk, arborau nigte fire rogii 9i arbi pe haine sau purovere.
Erau
cr:-:mitele m5r[igoare, martinitsas, de la denumirea bulgereasce
a
lunii
martie.
in
uu:e 680 i.Hr., fondatorul primului regat burgar, tranut .isparutr,
a pierdut o bdtlie
hr':':i-iva imprraturui Bizanlurui, constaitin at iv-rea.
Atunci, hanur a regat o pangricl
thf :e piciorul unui porumbel, trimildndu-i semn mamei
sate ce era incr in via[r.
&mbelul a sangerat pu(in din cauza panglicii prea .tr,anr",-uouc6nd
astfel o jertfb
rli*::;ie pentru ceea ce avea sd se dovedeaici a h victoria
hanului Asparuh. Bulgarii
pa-; mdrli$oare toate luna martie sau p6nd c6nd in sud apare prima
pentru
!0Eij' m54iqoarele simbolizeazr rcrugtr."u adusi de prim^ava.el rogulbarzd.
intruchip6nd
kiiatea, iar albul, puritatea.
{srt-el' in mijlocul unei tranzilii economice globale
ducea la eroziunea treptattr
r ri:eior-na[iune gi a caracteristiciror nafionale, aici, cacare
gi in Rom6nia, am grsit un alt
srr:; r'echi, pu(in cunoscut in afara granilelor sale, dar unit totugi de experienla istoricd
fu :'51s11 qi de un caracter etnic singula4 datorite
faptului c[ bulgarii hanului Asparuh
crrezentau un popor turcic din nordul
Caucazului, venili in BalcanT gi unili prin
rr i''r'ii' M[4igoarele aminteau de aceasti moEtenire
"xratorii
de dinaintea slavilor gi a cregtinismului,
n ::- ;a gi felele intunecate gi colguroase ale multora
dintre oamenii de pe stradr, ce_mi
tur-i3au de basoreriefurile cu ruptrtori
traci, art popor batcarri. .ur" a imbogrtit
@ste:cenla
bulgarilor.

Je

ce bulgarii gi romanii s-au concentrat asupra propriei

istorii gi a dugmrniei
Bulgaria
a oierdutsudul Dobrogei in favoaria nomaniei
f;':1e
t'a--: balcanic, in 1913, dar r-a rbciEtigaiin 1940 sub pr"riun"" dupr cel de-al doilea
rruristr -, fiecare gi-a
u'fu;

'reme

;e propriul drum, in ciuda situiliei similare,

agtept6nd cei Ae-at doilea val al

s8

LA RASAruT, sPRE TARTARIA

extinderii NAxo. in ultima noapte pe care am petrecut-o la Bucuregti,

am fost intrebat
un grup de prieteni romdni de ce mi mai duceam si vid Bulgaria.
Nici unul dintre ei
fusese acolo. ,,Te vei intoarce in Romdnia dup[ cateva zile",1n-a
avertizat unul. Acee

atitudine am grsit-o gi

in sofia.

putrini dinire cei de aici erau

curiogi cu privire
Romdnia. Exceptdndu-i pe contrabandigti gi pe
ligani, pentru ceilalli Dunirea ar ri pu
foarte bine sI insemne captrtul lumii.

tn loc

str caute

inceputul secolului

si

'{

{t

,m,m

*fur,Wr
:

,,Bulgarii igi doresc cu disperare ca tara lor sr fie acceptatii ca membrf, NAfi),,,
mispus Solomon
pregedintele Atlantic clubului din Soiia.
,,Daci Rominia si sloveni
YrSy,
sunt acceptate, iar noi nu' va exista o a doua Yalta. Toate
celelalte mecanisme intermediar

sunt epuizate. Nu suntem mulfumi(i de .pnllsngriatul pentru pace,2.

i."t;; ;;
surogat ca acesta nu mai merge. singura opliune care ne
mai rrmdne ar fi sinucide
nalionaltr. Nu numai Rominia a vrut sr vd ajute. gi noi am
oferit spaliu aerian pen
bombardarea de crtre americani a Irakului (gi a Serbiei), unde gtiam
cI situalia necesit
intervenlii militare drastice". Afirma(iile lui passy au fost pu[in exagerate
comparativ c
ce mi-a fost dat str aud prin Sofia mai tirziu. Bulgarii, o naliune
micE, dlr care alttrdattr fuse
mult mai numeroasi - toti vecinii servindu-se mai devreme sau
mai tArziu din teritori
acestei teri -, au intrat sub aripa protectoare a Americii, care gi-a
asumat rolul definu

anterior de Uniunea Sovieticd, acela de urs ce oferd proteclie lmpotriva

lupilor amenintitori
Degi Ia momentul vizitei mele guvernul democratic al Bulgariei
se dovedea a

fi mult

ma

eficient decdt cel din Romdnia, impresiondnd chiar gi Fondul Monetar

Internatrional
bulgarii se sim[eau totugi mult mai vulnerabili decit rom6nii. Existau
mai multe motive
Aga cum am putut observa gi in garr, anarhia social5 era aproape
vizibiln. Jari
agtatd' in care ocupalia otomane a durat mai mult gi a fost mai
devastatoare dec6t i
Serbia sau Grecia, Bulgaria a avut o burghezie istoricl chiar intr-o
mai mici misur
decat Romania. Bulgaria este inconjuratd de naliuni ortodoxe gi
de TLrcia musulmanr,
toate riimase in urmtr la capitolul dezvoltare moderni. li lip;e$te
acea fereastrd sprr
Iluminismul central-european pe care Ungaria a deschis-o Romaniei
- in ciuda reticenlej
acesteia din urm5. Aflati la marginea sud-esticd a Europei,
la hotarul cu Asia MicL
vezi 9i Krassimir Katev, Ethniciry and Nationalism in East-central Europe
and the
press,
Dartmouth University

M&

kilm

ffi

2.

nqLd

se sprijine reciproc la sfargitul secolului XX aga cum

frceau r
fiecare nalionalitate din Balcani c5uta consolare din partea marilo

puteri. (Sondajele efectuate de centrul pentru Studiul Democraliei

din sofia gi
organizalia Lambrakis din Atena, aflate sub egida comisiei de la
Helsinki, au rele
faptul cr 86% dintre albanezi ii urdsc pe sdrbi, sb% wdscgrecii,
5g% urisc macedone
si 47% urrsc bulgarii; dintre burgari, 23vo ii urtrsc pJturci, iar 5r% pe
si
- ligr
(rromi) ; dintre greci, 38% ii urrsc pe totri sravii, 55%
uidsc ligani i, ein ia
musulmanii, iar 75% urdsc albanezii)r.

1.

'ffimu:

Balkans

Hanovra, New Hampshire, 199g.

Parteneriatul pentru Pace a fost una dintre numeroaiele
organizalii iniliate de NAro gi de Uniurrr
Europeantr pentru a oferi statut cvasi-european (irilor
care doresc str se altrture Aliantei vestica

'l!

BAITANII
:': et

de

:3inu
"- eeagl

r-

:e

la

:utut

ffi

!t
:l

59

B:lgaria a fost adesea destabilizat[ de migra[ii gi invazii. Din totalul de 8,8 milioane de
,,rcuitori, 600.000 sunt ligani sau rromi, cum sunt numili aicir.
|iganii, slraci gi exploatali, au prevestit anarhia de care se temeau atflt de mult bulgarii
:t vor fi lovili in cazul in care noile gi avansatele lor institugii democratice s-ar fi impounolit.
Cpzeci gi cinci la sutii dintre giganii bulgari sunt gomeri. Rata criminalit2itii este ridicat[. t a
::1 este gi natalitatea, fiecare familie avdnd cite patru sau cinci copii. figanii sunt
:..nsideratri o ,,bombtr cu ceas". Doar ffi% dintre copiii lor merg la gcoal5. Ceilalti nici nu
rra$ limba bulgard. .Pe vremea lui Jivkov, tiganii aveau slujbe oferite de partid gi astfel
se amestecau cu bulgarii. Acum, ei sunt izolaTi" , mi-a spus un demnitar. La Budapesta,
lhdolf Fischer imi descrisese liganii ca fiind mai degrabd ,o probleml socialtr" dec6t un caz
;ic de intoleranp etnici (degi se poate spune gi aga). Antonina Jeliazkova, pregedinta
3tirutului pentru Studiul Minorittrlilor din Sofia, mi-a spus c[ ,,to1i bulgarii igi doresc si
i.E parte din clasa de mijloc, tnsl liganii nu-gi doresc asca, gi de aici se trage ura dintre ei".
-Grija noastrd cea mai mare este faptul c[, inc[ o dat[, nimeni din Vest nu ne va da
umgie gi vom rim6ne uitagi la capinrl Balcanilor", mi-a spus fostul ministru al Comedului,
-tanas Paparizov. Aproape neglijabil[ ca suprafald - separatf, de Europa Centrald prin
r;: de mile de teren muntos, gi totugi legat[ de fosta Iugoslavie printr-o granitrS lungi gi
;nl problema complicatl a Macedoniei -, Bulgaria plrea si fi rimas pironitl locului,
;soarte de umbrela protectoare a Occidentului.
Distanta dintre Washington D.C. Si Sofia mi-a devenit clarl cind, dupi o zi lung[, cu
",,-:erviuri in care mi s-a vorbit despre ingrijorarea bulgarilor cu privire la problema
;anilor, despre NAfO, despre conflictele din Bosnia gi Kosovo gi despre infiltrarea
=;rei organizatE ruse, m-am intors in camera de hotel Si am deschis televizorul exact
:i:d Chris MatthQws, un comentator din Washington, o admonesta pe Monica Lewinsky
r:misiunea Larry King Live Si spunea.Clinton este un fel de O.J. in Bronco...". in
r-da iluziei de mic$orare a distanfelor creati de telwiziunea prin cablu, problemele a
l.s milioane de oameni ar fi putut fi doar produsul imaginaliei mele, linAnd seama de
:nSleme considerate de presa din Washington drept importante. Chiar Ei in primlvara
.t; 1998, in toiul dezbaterilor cu privire la prima etaptr de extindere a NAfO, Rominia
F Bulgaria lipseau cu desivirgire din gtirile transmise despre eveniment. Ca urmare,
me ziarist american care s-ar fi obosit str vintr pinl aici s-ar fi bucurat de o nesfirgiti
F =meritatd aten[ie. in timpul unei intilniri avute cu vreo doisprezece expe4i in politici
:ugari, in casa ambasadorului Americii, Avis Bohlen, unul dintre ei mi-a spus : , A5adar,
s :redeli cu adevtrrat despre Bulgaria, domnule Kaplan? Pentru cE noi, cei afla1i in
reasti camerii, nu ne minlim singuri. Ceea ce ve[i scrie ar putea afecta politica SUA aici".
Pregedintele Bulgariei, Pet5r Stoianov, mi-a mulgumit chiar pentru ctr am binevoit sd scriu

!*?re

(ara lui. Pagii m-au purtat prin multe tiri ai ciror conducltori ar fi vrut ca eu sI nu
'.enit, astfel ci am fost uimit de asigurarea presedintelui cI aproape orice fel de publicitate
bunl pentru Bulgaria. Cea mai mare frictr a bulgarilor era ca nu cumva si fie uitali.

'
ri
:iunea
rstice.

Cifra oficiall este de 312.000. Majoritatea expe4ilor plaseaztr, totugi, aceastd cifr[ in jurul a
-i00.000. Ilona Tomova, lnThe Gypsies : In the Transition Period, publicatii de Centrul Internalional
pentru Studiul Minoritiililor din Sofia, in 1995, a citat un raport al Ministerului de Interne, care
arlta ctr numtrrul liganilor se ridictr la 600.000. Statisticile gi alte informalii despre liganii din
Bulgaria sunt bazate intr-o anumit[ mlsurl pe uo interviu cu Antonina Jeliazkova, presedinta
Centrului Internalional pentru Studiul Minorittrfilor din Soha, care este sprijinittr de Fundalia Soros.

60

LA RASAruT,

SPRE TARTARIA

ftm
M-am intdlnit cu stoianov in decorul sinistru al fostului sediu partidului
al
Comunist:
marmurr cenugie gi covoare maro. La cei patruzeci gi ceva
md
de ani ai sri, oacheg, imbrrcat
intr-un costum bine croit gi purtdnd ochelari cu rame suutiri,-s,oiuno,
m
inc6 p[stra ,fB
imaginea avocatului agresiv care fusese candva, inainte
de a fi ares pregedinte in
decembrie 1996. Diferenfa dintre el Ei pregedintele Romaniei,
constantinescu, era ffil
fundamental5. in timp ce Constantinescu,^profesor universitur,
:lih
u di..utut problema cu
elocvenld 5i mai pe ocolite, Stoianov a nevllit in camer[,
m-a salutat f[r5 nici un fel de
formalitltri, gi-a scos haina gi a intrat direct in subiect:
ff
,,Am fdcut, din dorinta de a intra in NATO, o alegere a civilizaliei. Nu
vrem sI
devenim victime ale unui schimb poritic, a$a cum s-a
intimplat ra yarta. Timp de h
patruzeci de ani am fost asemenea unei persoane cireia
i s-a ficut o operafie la ochi Ei
nu i
rililtii;
dat jos bandajele. comunismul ne-a privat oe o tetrnotogJavansati,

il

ro

1-1u
de clrtorii
sau de bunuri de consum moderne, ca sr nu mai vorbesc
oespreiistnrgerea psihologict.

tu
m

Comunismul a fost o religie proasti, dar cu un sistem de securitate

modern. Din cauza
cortinei de Fier, investitorii erau mai bine informa[i despre s.i-t-untu
dec6t despre
Europa CentralS gi de Est".
,,Sunte(i ingrijorat cu privire la Kosovo ? ", l_am intrebat.
e pulin spus. Sunt foarte nelinigtit gi tensionat. Daci lucrurile
,,Ingriiorar
.
ar lua o
intorsSturi proastd in Kosovo, noi am fi cel mai puternic lovili.
un nou embargou impus
Serbiei va fi in detrimentul economiei bulgare. sunte* singura prf,
balcanictr flrd nici
o iegire spre Europa celntralr dec6t prin Iugoslavia. Am fi [olatri, pierduli
din punct de
vedfre geografic dac[ occidentul
aoopti o politicr superriciatiin Kosovo.,,
"i a fost puternic, dai tragic implicati
spre deosebire de Romdnia, Bulgaria
in problemele
fostei Iugoslavii. Tratatul de la san Stefano, din 1878, u.*urI
a victoriei Rusiei asupra
Turciei, a,oferit Bulgariei ceea ce este astizi fosta Republicd
Iugoshva Macedonia. Degi
tratatul a fost abrogat de congresul de la Berlin dupr cdteva
luii, bulgarii au considerat
intotdeauna cd slavii macedoneni sunt de fapt bulgari vestici,
care vorbesc un dialect al

limbii lor' Bulgaria de sud-vest este cunoscuti sub numele de Macedonia pirinl,
$i
din
cauzd cd, Macedonia istoricf, se intindea gi dincolo de granitrele
Bulgariei de azi. Daci
tulburdrile din Kosovo ar destabiliza Macedonia vecini, atrrnci enilma
care a invluit
vreme de o sutl de ani destrimarea Imperiului otoman in Balcani
-'controversa privind
granitrele Macedoniei gi intrebarea dictr aceasta
este de fapt o 1arf, - ar reaprrea,
submindnd statul bulgar.

DupE dizolvarea Iugoslaviei in 1991, suveranitatea Macedoniei,

al clrei teritoriu
istoric se extindea gi asupra Greciei, a dat nagtere unor ample gi
furioase proteste in
aceastii din urmf, [arr. Dimpotrivr, bulgarii, copleqiti oe
cotapsui economic ce a unnar
deceniilor de comunism, p5reau sr fi cizut intr-o stare de apatie,
uitand parcd de toate
nemulgumirile lor istorice. Din picate, lucrurile nu sttrteau
.hiur'ug",
,,Albanezii vor acapara Macedonia in doudzeci de ani. vetri vedea, va fi
o simpll
chestiune demograficE. E un principiu demonstrat al naturii
c[ animalele aflate pe cea
mai joasr treapti a evoluliei se inmultresc mai iute,,, mi-a spus pre5edintele
uniunii
Culturale Macedonene din Bulgaria, Stoian Boiadjiev. Am intiat
intr-o clidire greu de
descris gi am luat liftul pantr la un birou spatios stralucitor,
impanzit de telefoane
si
celulare, unde un grup de vreo gase oameni in vdrsti m-au inconjurat
$i au inceput sr-mi
vorbeascr despre patria lor - care, spuneau ei, ar fi trebuit.ifi,
,,prouincia Bulgartr
Macedonia", furatr de s6rbi gi de Tito gi incorporatd in Iugoslavia.
Dupi dezmembrarea

,fu,,,5

,ffiri

mtr

$h
,,ilmu

'ffi

fl

dll

rffi

]ffi
lm
ffi
.m;
,m
q;
It;

i'm

,ry
,

,id

BALCANII

'

llunist

rbrlcat

:_
r:r

pf,stra

;:linte in

; rlU, efA
" : -ema cu
-: fel de

"rem

s5

.mp de
l : ochi $i
:: : illtorii
' :logic[.
- :l cauza
:, despre

:::lUaO
- - impus

,, -]ra rucl
\va.

: inct de

"

riemele
asupra

--i. Degi
".siderat

":lect al
.:16,

--

din

Daci

rvlluit

"- :rivind
;:Dafea,

:ritoriu
in

"rr' .3stg

: Ufmat
, _: toate

61

i,,g::laviei, aceasti parte a Macedoniei a devenit independenti. Dar ei credeau c[ ar fi

rei-it sr i se restituie Bulgariei. M-au obligat sd notez tot ce sus[ineau ei. L-au
rc:lerizat pe noul pregedinte macedonean, Kiro Gligorov - un btrrbat de optzeci gi unu
@ ;-: care a supravieluit unui atentat in lupta sa de apirare a plcii pe un teritoriu s[rac
r'fu-r-'311'3
intre diferite etnii, un teritoriu unde musulmanii albanezi erau asmuliti
=:i(it slavilor
macedoneni -, drept ,,stalinist convins gi dugman al americanilor".
s[
le
spunefi celor care v[ conduc lara sI se descotoroseasci de acest
-Trebuie
**-i-it. Gligorov, gi de statul sIu bolgevic, Macedonia, pentru ci existii democra(i

le-i:a1i

fu:e

gata sd preia puterea", mi-a spus Boiadjiev. Se referea la membrii Organizafiei

Revolutrionare Macedonene (OIRM), in a crrei filial[ bulgar[ m[ aflam acum.

I'R\{ a dat secolului XX primii sdi terorigti atunci c6nd, cu ajutorul Bulgariei,
G:sl: au incercat sI submineze plrtrile Macedoniei ,,furate" de la bulgari de citre

ir-

5i Grecia dupi cel de-al doilea rizboi balcanic din 1913. OIRM a iegit din nou la
srytrx-:F dupl prlbugirea fostei Iugoslavii gi acum era un partid politic destul de moderat
jE Sk:pje, capitala macedonean[. insl extremi$tii s5i, bdtrdni cu amintiri triste, se aflau

m': '-: Sofia.

-)e trei ori am fost inchis

intr-un laglr de concentrare al lui Tito din Bitola (sudul

Ltc;:"-rniei), doar pentru cI am indrlznit si spun (sunt mendru cd sunt bulgar". Cum te
pr. finna ca individ fdrd ca mai int6i sI fii mindru de propria nationalitate ? . .. "
-'::f,reun6 cu tatil meu, am petrecut doisprezece ani intr-o inchisoare sArbeascl
firmi-i am luptat pentru o Bulgarie macedoneanl liberS. Ag putea sI uit una ca asta?
WiurtaE | ..."
J'.r exist[ o limbi macedonean5. Ceea ce se vorbegte in Skopje este doar un dialect
rh :ominternist. Mevlrata limbd a Macedoniei este bulgara..."
- dmp ce ei vorbeau, al[i b[rba[i mai tineri, cu infrligare aspr[, invegminta(i in
eq:. dideau telefoane, seryeau cafea turceasc[ gi ascultau cu aten[ie. Bltrinii erau
uuun :: ur5, ins[ tinerii voiau doar scandal, pirerea mea. Era o combinalie mortal[:
ltrit:: inverguna[i gi tineri delincvenli influen(abili, amestec ce a dat na$tere fascismului
rL:m.inia. in1923,A.C. Cuza, unprofesorinvirstddelaUniversitateadinlagi, orag
irpr:'..rrcia romdneascd Moldova, a fondat antisemita LigI a Aplrdrii Nalional-Cregtine.
Frmarul lui Cuza era un tdnlr student, Corneliu Zelea Codreanu, care a fondat in 1927
mErzelia fascisti Legiunea Arhanghelului Mihail. Isaiah Berlin spunea cI cea mai
Fat l iolentd a acestui secol a inceput cu ideile periculoase sidite in minlile oamenilor.
'Lm;:ruI era materializat,in acea inclpere, in idolatria ce se citea in ochii tinerilor
urir'*t-'.3n11 cind igi priveau mentorii mai in vdrstL
+:': pir[sit clidirea la apusul soarelui, exact cdnd megafonul unei moschei din
&.:r::.re chema minoritatea musulmand din Sofia la rugIciune. Strigarea la rugtrciune gi
ilr'rlg-:ea irzdpezitd a muntelui Vitoga, ce se inil[a deasupra strlzilor inguste, mI fdcurtr
E ric Sofia ca un situc din Balcani, a$a cum fusese ea odatI, atunci cdnd a inceput
mlm.;a secolului XX. Bineinleles, OIRM era pe atunci doar un partid minoritar, iar nu
m i 3 ;ale si acapareze puterea in Bulgaria. Dar, ca gi problemele sociale ale
liganilor,
Flqi oreaniza(ie nu f5cea decAt s[ mascheze frica de gubrezirea unei economii
gi aga
@-: -{.5a cum mi-a spus gi pregedintele Stoianov: ,Doar institutriile puternice gi
=rr."rt:en!a unei clase mijlocii de birocrali pot asigura stabilitatea". Deocamdatl nu
--!ffir- :ici una, nici alta.

la

62

nAsAnlr, spRE

TARTARTA

Bulgarii erau ingrijoratri din cauza mostrei

de anarhie pe care o experimentasertr
cu un
an inaintea venirii mele. cuvanrur .o.an..t
nou
imposibilitatea
guverntrrii, burgarizarea, igi are
originea in acea p;;i;"dr.
ti-g; viotenta la care au,
dus demonstrati,e de stradtr impJtriva
unu, gru"rn corupt gi incompetent
de fosti l
comunigti a culminat cu jefuirea partamentutui.
roristii biii*r'au bltut deopotrivl j
studenli demonstranti Ei
ligani nevinovali, pe cei din urmtr oo* aio cauza
originii lor.
sliu pregatit si infrunte ce putea n mai rtru, $
ceea ce nu s-a inthmprat. Mai
+,
{
mult, noite aieleii
au readus ra putere

forrnit;il;;
i,
t

3.:m;,"*5"::l:"If"i:.i:.:.1f

,J#;;,Ltril:t
l,x:*:i"J UFD
3:tx'::,Yl3l:
suvernarea
din
p6ni in L::r-il4*:'"
"" "nJistii erau pesimisti : I
oovlaiJe rip.e a" *.p;;d;
divizatd,la fel ca gi coarifia,-in prirp..^."
"rJJ"rfiXlT,l;
1991

tr

si o.

1994

;;;asttr dartr, uFD i$i

unise toate facfiunile gi igi forma."^rn
.uuinei oe tineri'i.t*"r"ti, care, ajuta[i
de
,*u"S:1,:,:ll:ll':*.rrr;ay$.fi adrs pra pe calea
stabititisii si a reformei.
-r-;r"r;;ft:;i;ffif;Tlrioadr
,,Dupi cxderea regimurui Jivkov, ir r"i""iuri"
de
euforie postcomunistil",. mi-a spus
Stoianov. ,oamenii ,. .iirpi.r'"a peste
noapte
sr
ajungem din urmi Elvelia. Cum'acest
ru.* ,u s-a intimplat,
rrcriuni. T"rr$i,

uFD

a incercat o refnrmjr

j::::,::,:lt:-f ;,$-,'",;#;iffi:'ffi:0";?"3,'ffiJ:T:J"Ji#
:fl:#",l,:":j
experien(i in competitria capitalisitr. Au
urmaiapoi trei
.ri

lSll*r"!,:,:T:,*T:9,1y:li-"r.enii

ili;;;##;H;,ffi

se se trezeascx oin iluziirey ror.

rur. rosi
I'ult si_au

seama ctr nu mai exista care de intoarcere

in trecut. Aceast[ psihorogie explictr
rapidl de la

du

anarhie la stabilitate in 1997.i

Dar povestea nu se sfargea aici. ognian
Mincev, directorul executiv al Institutut
o:,
s"rii'.i_" ,pui,
o democrari
oficiati. inse intrebarea este ce
I:::,,:t:,_.
se ascunde

ffi:ifi":i*l*:T::*"::

li*,,*

*o ,..^* o",ol"rili i ":e#oirffil:i#l

|t::.,:H:*:,:i1ji-I*.Iyl^!l.rn".iiganlor

ce se petrecea chiar in timpul vizitei

mele.

ruffi

:rcrn

r ,od; UWJII
ihd ?nrsn:. : f,

:lffirrqrnfr -mgfiui

;ffi*euw
mE I rfirirrl:
,ffi* BE flH
{l*

JUf,

tno Iilm

erau instr amprincate de artceva, cei

:trrmm

ilmrm*m

m3
,upltUfirTmru

-1ffi,ry,*,mr-*

PEE
tr.

Unrqfirfipfir
SEltrt.ifl

&.,",,r,

:Tlt*-,'* mLn

(ffim

fu@
,m ililp?

t@L trE:Iff

ru

f"nP
rut

::i cu un
:ilitatea

r:r

l&te

&U

:. foEti
pOtfivl
'r:
.rii
lor.
rIu,
-irrunistS
rrl::migti

::. fiind

Luptltori contra democrafi

-TD isi

-a[i

de

r:adf, de
.: ipte sl

::forml
-* aveam
i;i. Dar
--au dat

:ecerea
.:t,:rutului

;::: rcrafie
r.; -t1ur'u,
[ittr

3, Ceva

Trecuseri doulzeci gi patru de ore de cdnd ajunsesem in Bulgaria cAnd am inceput

str aud doul cuvinte repetate in nenumlrate rf,nduri: luptltori gi gruplri, accentul
Fui:du-se pe Multigrup, Grupul Orion gi Grupul Tron. Mi s-a spus ctr ,,ei conduc [ara"
er. :ei pulin se fEceau simtritri in vielile oamenilor asemeni unui guvern ales. La inceputul
:nnr- mai 1998, la cdteva strptlmAni duptr ce ptrrtrsisem Bulgaria, Anna Zarkova, o
ele-:sld locali care demascase in articolele ei din cotidianulTrud aceste grupdri, a fost
r,*'E:i. aruncindu-i-se in fa1[ acid sulfuric in timp ce se afla intr-o stalie de autobuz. Ca
]rm:re a atacului, Zarkova, mamtr a doi copii, pi-a pierdut urechea stingl gi vlzul la un
m. De aceea, mi-ar fi imposibil str dezvllui numele cettrlenilor care mi-au furnizat
mtrraliile de mai jos fIrI str le periclitez via1a.
L era comunisttr, Bulgaria avea o puternictr tradilie in privinla lupttrtorilor sli la
,nrrrg Olimpice, Atunci cind protejalii regimului gi-au pierdut subsidiile, s-au indreptat
fu escrocherii - cu ajutorul prietenilor din serviciile de securitate - gi au strAns averi
-ry*fr"roase in perioada confuzl ce a urmat prlbugirii regimului. O buntr prietentr de-a
s" bulg[1eaictr, specializatdin cazuri legate de drepturile omului, mi-a spus:
-Lupttrtorii sunt toli puternici $i duri, cu telefoane mobil. magini luxoase, costume
:Iesa;e gi fete tinere la brag. Toate iubitele lor au cam acelagi aspect: slabe, cu ptrrul
mg 5i blond, inexpresive gi pline de aur. lntr-un restaurant unde un meniu costtr mai
tr': decAt salariul pe o luntr al cettrfeanului bulgar de rAnd, am auzit pe una dintre aceste
jk spun6n6u-i intruna iubitului stru, luptltor: *E atit de ieftin... Nu-mi vine s[ cred ce
rfr- e...,. Lupttrtorii, impreuntr cu iubitele lor, merg prin cluburi de noapte foarte
Y-pe, cu muzictr asurzitoare, in care dansatorii interpreteaztr texte ieftine de genul
dre piace salata (ltrrIneascl) gopska>. Este un lucru bine gtiut ctr magina i1i va fi furattr
cr-i nu e *asigurat[] la una dintre firmele de asigurtrri ale lupttrtorilor. O alttr denumire
r -u:dtorilor este mutra - (fele insptrimintltoarer. Comportamentul lor ne repugntr
-ar. dar tot noi trebuie str-i infrunttrm. in lara asta oamenii gi-au transformat
cs;armiile in f[in[ gi zahtrr din cauza inflagiei (iar salariul lunar este de 140 de dolari),
g -,4'ru5i existtr o clastr delincventi, cu magini Audi Si Mercedes, furate".
De multe ori i-am vlzut pe luptltori ln Sofia. O magin[ luxoastr, ultimul model,
lam;:e cu scrdgnet de ro1i, diri ea coboartr btrrbali musculogi cu telefoane mobile gi
pr:lna1i de se simte la cinci metri. $eful are de obicei l6ng[ el doutr femei frumoase,
-ire qa3 la fiecare bra1. inspliminttrtor gi jalnic in acelagi timp. Regedinlele lor foarte
Gtr-:E sunt plasate pe pantele Muntelui Vitoga, deasupra norului de fum ce planeazl

64

LA RASARIT,

SPRE TAI{TARIA

de ziduri inalte de clrdmidi gi impdnzite cu antene parabolice.

peste
-LangiSofia, inconjurate
aceste locuinfe se intinde o vast[ a$ezare a 1iganilor, cu cocioabele lor slrlcdcioase
qi cdinii miriind printre ele.

ffi

.frmM

ffi

iitM

ilnn

puternice la
,,Unul dintre motivele pentru care gruptrrile criminale au devenit atit de
Bulgariei.
specific
Este
ceva
stat.
cltre
de
chiar
organizate
fost
noi este acela cI au
a devenit
embargoului
violarea
Serbiei:
impus
embargoul
Celdlalt factor important este
pentru
Statele
Prohibilia
fost
a
a$a
cum
Bulgaria,
in
catalizatorul crimei organizate
unb[rbat
Ministrul,
Bonev.
Bogomil
Bulgariei,
al
Interne
Unite", mi-a spus ministrul de
inalt gi bine legat, cu p[rul ondulat, negru, vorbea cu voce puternic[ in biroul siu imens

de pe vremei celui de-al doilea rlzboi mondial, aflat

,tt

in

aceeagi

clldire in care se

p."iupon" ctr ofileri de securitate ai fostului regim comunist ar fi pl5nuit atentatul asuprir
papeiioan paul al Il-lea in 1981. in prezent, situa(ia era inversati : serviciul de securitate
at iegimutui comunist, Darjavna Sigurnost, Si foStii luptdtori olimpici formaser[ diferite
,g*leri,, criminale pe care le vdna acum Bonev. ,,Problema mea cea mai mare a fost
acee" ce poliligtii nostri nu-i privesc pe luptitori ca pe nigte delincventi. Valorile noastre
morale sunt primejduite. Luptitorii devin sex-simboluri pentru tinerele din Bulgaria.
Exist5 dovezi c[ grupurile noastre criminale au leglturi cu Rusia. Avem nevoie urgentl
de o reforml juOiiiara. Sistemul nostru legislativ penal are incl asemlndri cu cel sovietic
de pe vremea lui ViSinski." Andrei Ianuarievici Viginski a fost procurorul-gef al lui
Stalin in timpul proceselor de purificare din 1930.
Crima organiiatl este, binein[eles, o trdslturl comunf, fostelor Fri dinblocul sovietic.
in anii ,80, pirtidele comuniste au devenit gigantri ai mafiei care, atunci cand sistemul s-a
prlbugit, s-au transformat pur gi simplu in mafii mai mici ce cumpf,rau politicienii din
noile democratii sllbite. Binein[eles cd existl afirma[ii cum cI s-ar fi format un nou
imperialism rusesc care s*a extins asupra intregii Europe prin tentaculele crimei organizate
sau prin monopolurile energetice Gazprom. Acest fenomen nu se observ[ totuSi niclieri
at6t de clar ca in Bulgaria, o [ar[ mic[ gi s[rac[ unde instituliile democratice s-au luptat
Rusiei de a o ,,resateliza" prin ac[iunile oculte ale crimei
gi se luptd curajos
"rin"...urru
rlului in noul secol, amenintare cauzat[ mai
amenin[area
ilustreaz[
organizate. Buigaria
folosegte cuvintul grupdriinloc de mafii
cd
se
faptul
r5u,
ates Oe ambiguitatea acestui
licite - verificate de contabili din Vest ti
companii
includ
nefiind intimpldtor. Retelele
Si
multinalionale
vestice
-, dar Si entit{i legale care se
legate tot mai mult de corpora[ii

in activitlti de contraband[ cu CD-uri, trafic de droguri, spfllare de bani gi

$antaJ.
i. Un diplomat strlin mii-a spus c[ ,,aceste grup[ri se implic[ in intimidlri prin
uiot"nta gi corupere de politicieni, dar activitatea in care exceleaz[ este aceea de a+i
acoperi urmele pin[ acolo incdt aproape cI intr[ in legalitate"'

tanseazl

bruplrile dinBulgaria demonstreaz[ cum capitalismul global nu promoveiv[ intotdeaune

societaGa civill: totul depinde de specificul local al capitalismului. O intreprinde
legali in aparenli poate deveni o lume a contrabandei atunci cdnd ugile se inchid. Acun
caiiva ani, proprietarul unei blnci bine cunoscute din Sofia gi-a b[tut responsabilul cu
..t inbut rutut"t in fata intregului personal. $eful s-a infuriat pentru c[ acesta pierdusc
1,2 milioane de dolari intr-o tranzac[ie. L-a forlat pe angajat s[ semneze un act caIE

ffi
.lj!r.,i

,.

i,il

BALCANII

:la

yRula ci va lucra pentru un salariu neinsemnat pintr c6nd banii vor fi recuperali. geful,
bst lupt5tor, este acum membru al unor ,grupfui economice', de aicit. tnampurea a rosi
relatattr de Jovo Nikolov, jurnalist incoruptibil al strptiimAnalului Kapitat din Sofia,
tui respectat ziar informativ at Bulgariei. Nikolov, imbrtrcat in haine vechi, neblrbieritcel
gi
:oitor invergunat, amintea de o erd trecutii a jurnalismului american. El, demnitaii
u:lgari, diplomali strlini gi al1ii, toli mi-au povestit cum au evoluat grupfuile criminale din
Bulgaria, ce au filcut gi cum ar putea ele str clarifice noua rtr"t"gi" iroperialist[ a
Rusiei.

-ei.
:nit
:ele

' bat
.:: -.ns

:Se
-f ra

"te
::ttg
, :ost
!tre

;la.
l:nt[
stlc

;igfl

:tat
lle1
-nal
-

rfii

ilt gl
:SE

:l

$i

:rin
1-$i

rna
ere

In Bulgaria, crima nu are tradilia de secole a Italiei gi nici mtrcar clanurile de eroi
:onfabandigti sau rtrzboinici din Rusia, Serbia sau Albania. Aici nu existi nici acel
smestec de etnii caracteristic grupurilor criminale din Caucaz, mai ales cele
din Georgia
;i Cecenia, cu familiile lor de mafio1i gi jefuitori. Gruplrile din Bulgaria sunt rezultaiul
ranziliei de la totalitarismul comunist la democragia parlamentartr. O asemenea tranzilie
Sind unictr in istorie, la fel sunt si aceste gruptrri. Jelio Jelev, primul pregedinte.al
Bulgariei postcomuniste $i autor, in 1982, al lucrtrrii disidente Ci este
faiciimul ? (in
:are, de fapt, descrie comunismul), mi-a spus c[ un stat totalitar ar trebui urmat in
mod
rormal de un regim militar, la fel ca in Spania, unde Francisco Franco gi-a transformat
regimul fascist intr-o dictaturd militard sus[inuttr de Bisericl gi care a stabilit premisele
:lnei tranzilii lente, dar pagnice gi relativ civile ctrtre democratrie2.
,Victoria Gstului in
R'izboiul Rece gi susfinerea de citre acesta a democraliei in lumea intreagtr au f{cut
posibilii trecerea directi cltre democralie in Europa de Est,, mi-a explicaiJelev, ins5
eoile democralii, institulii slabe gi cu multe lipsuii, au creat viduri de putere umplute
mai apoi de crima organizatii.
Imperiul crimei organizate in Bulgaria gi-a inceput ascensiunea la sfirgitul anilor ,g0,

iaaintea clderii Zidului Berlinului, atunci cAnd un aparatcic bulgar, Andrei Lukanov,
:are a petrecut mulli ani in uniunea sovietictr gi avea multe legrturi in p.c.U.S., gi-a
dat

seama ctr sistemul comunist era pe moarte. Astfel cd Lukanov a conceput o strategie
pentru a-i transforma pe conductrtorii partidului din Bulgaria in oameni de afaceii.
BitrAnul Todor Jivkov, $ef al Partidului Comunist din Bulgiria inctr din 1954, il ura pe
Lukanov considerindu-l un reformist radical. Dar Lukanov inlelesese care era viitorul.
La fel cum un alt aparatcic din Serbia, Slobodan Milogevici, a inteles c[ generalia
lui de
comunigti ar putea str-gi ptrstreze vilele gi cabanele de v6ntrtoare dupl pribugirea
comunismului doar prin promovarea nalionalismului etnic, Lukanov a ingetes
U,rg"rii
"i care
comunigti ar fi putut sr rtrmintr la putere printr-o ,reform5,, economicl. Lukanov,
de doul ori prim-ministru al unor guverne neocomuniste, democratic alese, a
1 -fos1
folosit privatizarea pentru a fonda Multigrupul - cea mai puternicE dintre
,,grupiriie.
oligarhice -, prin transferarea bunurilor statului cdtre prieienii sii.
Pe 2 octombrie 1996, fostul premier Lukanov, atunci in virstl de 56 ani, era
impugcat
in fala casei sale din Sofia. Nu s-au f?[cut aresttrri, dar se presupune cE a fost omor6t de

um

cu

lse

t. Vezi Jovo Nikolov, ,,Crima Organizat[ in Bulgaria", in East European Constitutional Review,

are

2.

toamna, 1997
Editia in limba engleztr este numit[ Fascism, Zlatorog, Sofia, Bulgaria, 1997.

BAI.CAMI
-,-

iice.

:.oase

xpila ci va lucra pentru

un salariu neinsemnat pdnd cdnd banii vor

65

fi recuperali.

$efuI,

'tlq luptitor, este acum membru al unor ,gruptrri economic" de aicil. intimplarea a fost
zr2! de Jovo Nikolov, jurnalist incoruptibil al slpttrmanalultuj Kapital din Sofia, cel
e11 respectat ziar informativ al Bulgariei. Nikolorr, imbrlcat in haine vechi, nebtrrbierit 5i
iimaroi invergunat, amintea de o er6 trecutil a jurnalismului american. El, demnitari
rmr::ri, diplomati strlini gi altii, tofi mi-au povestit cum au evoluat gruptrrile criminale din
*;,gari3, ie au fdcut gi cum ar putea ele s[ clarifice noua strategie imperialistd a Rusiei.

ir

Bulgaria, crima nu are traditia de secole a Italiei gi nici mf,car clanurile de eroi
sau rizboinici din Rusia, Serbia sau Albania. Aici nu existl nici acel
=mrabandigti
ilr-ssrec de etnii caracteristic grupurilor criminale din Caucaz, mai ales cele din Georgia
a Cecenia, cu familiile lor de mafio1i gi jefuitori. Gruptrrile din Bulgaria sunt rezultatul
r-rzigiei de la totalitarismul comunist la democralia parlamentarl. O asemenea tranzilie
ftr.J unicf, in istorie, la fel sunt gi aceste grupdri. Jelio Jelev, primul pregedinte.al
h.i4ariei postcomuniste gi autor, 1n 1982, al lucrtrrii disidente Ce este fascismul ? (?n
re. de fapt, descrie comunismul), mi-a spus ci un stat totalitar ar trebui urmat in mod
f,tral de un regim militar, la fel ca in Spania, unde Francisco Franco si-a transformat
fascist intr-o dictaturl militard sustinuti de Biseric[ $i c-are a stabilit premisele
-:'rnul
mt uanzigii lente, dar pagnice pi relativ civile cf,tre democralie2. ,,Victoria Vestului in
Effioiul Rece gi sus[inerea de cltre acesta a democra[iei in lumea intreagtr au fdcut
psbiln trecerea directi ctrtre democratie in Europa de Est", mi-a explicat Jelev, instr
11rie democrafii, institugii slabe gi cu multe lipsuri, au creat viduri de putere umplute

!"" apoi de crima organizatii.

lmperiul crimei organizate in Bulgaria gi-a inceput ascensiunea la sfirgitul anilor '80,
ftr=res clderii Zidului Berlinului, atunci cind un aparatcic bulgar, Andrei Lukanov,
:re a petrecut mulli ani in Uniunea Sovieticl 5i avea multe leglturi in P.C'U.S., gi-a dat
m.na c[ sistemul comunist era pe moarte. Astfel c[ Lukanov a conceput o strategie
1zr'u a-i transforma pe conducitorii partidului din Bulgaria in oameni de afaceri.
funul Todor Jivkorr, gef al Partidului Comunist din Bulgaria inctr din 1954, il ura pe
futaaou considerindu-l un reformist radical. Dar Lukanov inlelesese care era viitorul.
Lr:el cum un alt aparatcic din Serbia, Slotodan Milosevici, a inleles cE generalia lui de
rnruni$ti ar putea str-gi plstreze vilele si cabanele de vinltoare duptr prlbuEirea

::n,lmisrnglgi doar prin promovarea na[ionalismului etnic, Lukanov a inleles ctr bulgarii
ueuniSti ar fi putut str rtrmintr la putere printr-o .reformtr" economic[. Lukanov, care
e A,rst de doutr ori prim-ministru al unor guverne neocomuniste, democratic alese, a
fu:eit privatizarea pentru a fonda Multigrupul - cea mai puternictr dintre ,grupirile"
ffigarhice -, prin transferarea bunurilor statului cdtre prietenii sli.

'3auna

:dere
\cum
: -ul cu
:lduse
.,.*.

carg

octombrie 1996, fostul premier Lukanov, atunci in virsti de 56 ani, era impugcat
gnsgi sale din Sofia. Nu s-au f?icut aresttrri, dar se presupune cI a fost omorit de

Pe 2

ir rra

Jovo Nikolov, ,,Crima Organizat[ in Bulgaria", in East European Constitutional Review,

:carnna, 1997
E^digia in limba englezl este numit[ Fascism, Zlatorog, Sofia, Bulgaria, 1997.

\bzi

le nAsAnrr, spRE TARTARTA

plopria-i creatie. Concepliile sale deveniserE

Muitigruprtui,
de
ur rr,-"l1r",lp;:::"il,1?flri"r::IrifJ::,ri"T"fl ffiirr.qJcefe
"'ro* din
"*nci
dintre sefii securittrIii
timpur "eo"
avansaigi o ati teorie, conform capret(
ctueia asasinarul a fost.ordonat
+rryqnea \l
a" r"siii.riatri din
bulgar pe care n&0gane,
un mlnaser din vest care se ana aici
spus:
mi-a
kf.no;l,_:f:l"lf:,.:;,:g,.,i"1,1!;s
,,Lukanov stia cE prietenii-lui mulgiau-statul
?o,s cE &i
intr_un
erau pe terminate. $tia ctr pintr
rum'ra[ 3 it
la urrrL, t19uui.sf ."ae i"-irt"i.gere
cu
democratice pentru a multyli
[-egaru
fnaf_"isi iivestitorii ir"r""tf"r.F]"""u autorittrtile
de fapt, a llhtumi
zooo
iriii'*nt
de
r,
"",orrronnt rrp
convinsi ctr asasinarur zr fost
mafi a ruseasctr. rotus i, inr?r,
rumia
;ii: li,i.-i.il
,T#.:"T[:*::::l; @dacr
suspecfi se dovedesc a fi dugmanii"u' ""ie--i,
r"ror.n"i J"mocratice. s-ar putea foarte

;;i;;;sT.

dr";i lJai.,

r-----------------a

"..r;r;J;ii#::J:#;

*ii*:T:*Tll*^

iffi

bine ca el sr
oin acereasi morive care i-au arras
si
$i

[iTitrtr1*i::::::l:1'3-f^?s,il'iilsociari
Jivkw: nici unuia dinr. u."sri" ,Jfi;"#il.";r.r*,T;:"iffi;:'atras

ura lui

fuKGI
DlnBfilUTnpl

.;@el.

ffi il;, venit cu aceas u fud

idee.prtrbusireacomunismur;i"ri*iii.li,i#fi1;Tl
."Itffitfl1:r"::,y:* .T:, ": l:11.,i,lieri *, p;,* j'Jffirt:;:lh.HTf;
".t

:l

f,@, cool
ift e$e Sr

l#;f:"r#$;

ift;uurm.

aproape de putere' unii.luptittori

olimpiciau preluat controlul asupra
motelurilor aflate
din
ffi prostitusie si contrabana ^ry::,:ae-c9rit1o1"._"i;;ffi T.,"_,uadusveniruri

::,:.',*ll""f *:f :::Lf

,a",a

"u
traficur

"i*irj*i.',Tffi;,i'l"lt!:

ca

aces

Eb,tre c

; iltt"i furare din fartr, dar gi din Eurooa de Vccr

SnrI. il
9":'
carerreceauprinBurgar^i"lilT;;".p;i1;;"_"'JJ.;"ii|1,y"gii;.&Et
tF s eg.cle
isae,. u-r-il;'ln u, .ornunismutui
esr_european, in Bulsarir
au
n [_YH]::"llT*"p,
rost turate 4.318 masini. t,, r'sei,
Mai exact spus,

r.a

ffi:?ijl:'#l,1Tl*i:::

turtur lor contra unorprime a"

::

"#"';;#iliT',T:?l::,;?l?iili;,HXr#
o" asigurtrri penrru

u,i!uii,,
"::r:l-T

masini, acoperin
"o'r*ii
ffiffi;:fili#;liffli;#t:li;::1ffi,

nu.r.r. unor agenlii de asigurrri, cer

il::,;;i,r.{_ir.il?#,",flf*:id
n
vls-2, patronaer de atr fost ,,n*il;g;:'*,;#"":1::".i:#,:Xfi;
"u
ffI.il
u,"i n',1*;ffift ei erau reritri,
3j"ji:ffi##f,T?;"f':|.1:1',]-if:;t
spargeri.
sin vara rui
8,'iili; il;"i
r --i r*,,r Ji::X,::'ffffi
adesea

I ee

urmtr practica a fost

--

eradicatii.)

;l.Til,

tJi:i .!

Gruprrile aveau' de asemenea, printre

alte intreprinderi, firme private
-;#ilare,
de combustibili

Hlf*#:l'l# *,,H:,i.:*"::ff

guvernamentale miilocite de.demnitari

corupgi

cumprrate adesea pnn imprumutur

yf,]-iit,r#irtfffilj
mururi
1Ti,?T:Tl;H1[1",Tfi
a dus ra mtrrirea inniti.il
f ,*lli::-*i:'jliv"il;;;;:."nii'asemeneaimp,
-,,;efi,
i"rlliilGil'rrii#'"r:,tfi;J,,JIU:,:T,H:
iffii
iepi'i si.'*i;;t,,:fi;; spusere ziarisrurr
Jovo
i:ff',fi[,.:]'Ti':'::":::,:i
!lt'
Nikorov. El a mai afirmat;t;;;;"'fi#'*iio'i1i
;#ffi',X}.:::,ffi:
r1treii,*, departamente imense de securitare,
informare
iffiffi:|,_|;,:i::,,:,:"l
1:11.
si de prerucrare de
autr...". d;i; g J;;'Ei!#Tr,*i"li,l1"i,:;
constitui
vv'srrlsr
p-r-,:u
u,uua
r"rr f&rrarraii,Lfi;
rolrna_oe
i:rli*l],9.q{r,.?r
oo i.^-,..*::..1
p$nde sI se
congqgiC,-il
P$!,ca ce iH*#"'
astfel, oligarnfrf. fuai
"oit'ariiziig-iri pS[F"
r
_
te]ffi ambete, sub tittr
iiirimfi to",r". ;,iffih,.ej.^,1lTi
;

acesti uaninu

ar

*j:;:X:ffi,:.8:l*rgaria,-aptrruse o dispurii intre Rusia si aceasta di

Hffi
n,Tff,fJ*rerurin;.;.idTi11y!t,:ilfi;.H:f"'J,H;T?..
de n ri" p?ir'g"rul narural care
"'ffi
printr_o
printr-o
vi
cond,,.ri ce
conducttr
"r:lliT._Lulsarilqepinde
;b"il
^. apa4inl
il:"c,".,"p;;#il
fiT*d'
controla nu numai jumtrtatea rustr,
#
ci si pe cea ilGH;;rr"
"H;#.fi
fantomtr
aflare
""d;ffi

sr

&hrri-rur'

;Qnrnxi rrr
frlttp,(Gmu

BALCANII

67

:rh'issslgx gruptrrilor. Spre

sfirgitul anilor'90, atunci c6nd guvernul
bulgar
!'r,.i pretenfii
asupra contorului

jumrt{ii bulgare,

a inceput

sI

de h Kremrin, care
srqmea Multigrupul gi pe ariadi
""ror"[i,"grr"-rr
sri, .-u opur, ameninlind
ca ri tei, aprovizionar ea,o)
r Ei:'lgariei daci guvernul de la sofia
Euz
nucJaeaza in fatra gruptrrilor. Diploma(i
striini mi-au
ryr= ci aceastf, amenin(are a Rusiei de a intreruf"-uproririonLa
Bulgariei dt gaz
aErTal a inceput
dup[ ce BulgariaSi-a depus

cererea

[:grturile dintre gruptrrile oin ruiiaiia gi de aderare la NAft), in martie 1997.

Rusia s, J**i"" pe trei niveluri:
GgiEtd de partid puternice, care
s-au oi.ro.rrr", in rcgeturilcoromice,
create inctr din
purada comunistii, cind Bulgaria
era cel mai supus r"rJri, a n"ri"i
legrturile
puternice
;
liEe KGB si serviciul de sJcuritate urrg* din aceeagi
perioadtr comunistil, care s-au
-ormat in legtrturi criminale in
; srErgit, tegaturite'so"i"rl oirrr" delincvenli ln
!@a1' care s-au inttrrit datoritit asemtrniritor aiitre ri-ulir

Jr* ale celor doutr t6ri.

Marea Neagra, to"'0" intilnire gi tranzit
@ contrabandigtii rugi. \fulnerabilitatea deosebitil .-grlg"ri"i fata
de delincve4a
'ntrJ 3519 gi o urmare a faptului
ctr, din considerente i.r.r*-r"rlingvistice,
t"*etire de alte foste
aici, spre
ttrricomuniste
r, noo.aniu."u ui!"ri", rugii sunt iubigi,
tg :omunismul rus nu a fost agreat. ";;
-{sdel, in ciuda unci democralii stabile, Bulgaria
ar putea fi impiedicattr in drumur ei
f,u o societate civiltr de noul gi mai subtilul imperialism
rus. ,,pericolul cel mai mare
c eici un regim mixt: o democralie oficiartr', rn
adevtrratil este
'ftT r,E de grupiri aflate-in semilegatitaiei,
"r""Jerev. ,,partidere
,i-" spus "*"-inre"ii
fostul pregedinte
F'trce s-ar putea transforma foaite ugor'rn paravane pentru
fucJ

acesta este evident io

vu.na,

foiila

structurile mafiote din

l-rrTrryrr ce gruptrrile
a:este.a finanleazr campaniili
rE abandoneze Bulgaria, a*r'*arJ-"

at nJ v"rtor ar putea foarte

"t..to"i.",,1" p"*ste democratictr de succes,,.

h
rfur'

::

jstibili,

:runuturi
:- - iodatl,

. mpru-

rmport

;^:istului
*';minau

,.-rto, de
:::orafii
$2e, tot
-b tittul
ili*ita din

:_:'.l:F,:,",f ;'i;?T{"fu
ffi";l;'ffiTJti3,:'Jfr
i*on{
a fost mai mult un fenomen at aniior ,20-,40:,

I pin

:usesc,

;.te

SUb

o';";;";,';;I;*#nu

comrrnismur

gi fascismul se
gi prin faptul ctr ambele sunt
rezultate extremiste gi perverse ale centraliztrrii
sutale favorlzate de revolulia industrial[

--F-inr

ftoblemele prezentuJui.lu- un_aff

prrir monumental dec6t cere din trecut.
tscorcesorul comunist ar lui Jerev,
rooorjivtlv,-a condus Bulgaria asemeni unui imptrrat
*r8r' avind o multime de palate, sumedenie
de oameni

*.i

d.;;;

servitori, ca str nu
pomenim despre necrufdtoarele
servicii de_securitate si a"ipre,'amuetul lui
arogant,
Lgrnanen$ intiptrrit pe- fa1[. c" pr"s"oinii
Jelev era iniotaeuura auordabil. gi nici
nu
irnbogrgir asemeni

r'r
rEn,"."a

::c-init 6t
I .tre vine

Lucrul pare

de vreme ce conducerea o=
9 w"rt iriton prefer5 str simplifice problemele acestei
1ft- rceptand adevtrrul oficial' Bulgarii
auireptate: sunr in pericol de
ca si pregedintele RomAniIi, Emil Constantinesc;;;;*l a fi dagi uit5tii.
-ry **].
siu inctrruntrit gi
risli' dar prietenoastr,. a fost primul
moral
teiir J.il mai murte decenii.
D1c spusele rui, -comuni;1ur ; f*;-; lider
"i o. iul"i.*,,, penrru
ri.$"r perfeptn
c5

'Eisi

-M;;;mit

altor conductriori din istoria trrti.

Ia o cafea in
apartamentului stru aintr-un bto. rare
rift. Democralia, chiar dactr nu a

a fost pregedintele Bulgariei din 1990

pantr la inceputul anului 1997, unul
dintre cei mai
Europa po',.o,nunir,tr, alrturiie va.r",
H"a h Republica cehr si

ffi'&[:Tij[,":i[

68

LA RASAzuT, SPRE TARTARIA

ililu:fl

fr

frn&ru

ilnc

"{i
&'

ffi

fi
+.

*rrnrt

'rfumil
ffinu,mm,

Spre sfargitul gederii mele in Sofia, &rD vdzut dou[

exemple ale influenfei americ
aici : un ad[post pentru copii fErr familii gi o universitate
pentru studentii din Balcani
din fosta Uniune Sovieticl.

,@.

Adrposrul, aflat ra periferia capitarei, era condus

de Fundafia pentru o Bulgari
Liberr gi Democratici, fondattr in tgqt de crtre Yvonne gi
John oi.it.i panitza, care a
lucratamindoi pentru
Digey in timpul Rizboiurui Rece. Dupi ctrderea com
!3ydels
nismului, John (,,Dimi")_panitza
r-u into., in iarr inarmat cu varorile americane. Centr
sperantrei, al credintei gi ar.Iubirii se ocupi mai
ares de copiii
fi triit pe strtrzi, unde mulli dintre cei aflali in aceastd situalie ligani care, artminteri,
sunt bitu[i de skinhea
Asemeni multor astfel de rocuri, centrul manifesti
o unurniti .""#;;;rfiffi;

mmrnu

vesel cororate de pe peretri. Amintirea cea mai pregnantd

es

:,:Ir:^t:Yyf
9_9.:*.r:
strAngerea disperattr
de mdni a fiecaruia dintre

;g::l::r^*:::

copii

refuz,nd

dormitorul ror. i,atur,e

,r--ii"T.?r.ri]

.ir".irgr*te

Tinori.sg:e
acegti copii le avuseserr
vreodair, d6ndu-re cer putrin aparenta

urri

lucruri pe

.,"uiriiii;

ci

'"],!";

fi fost privati.
Intr-o alttr zi am condus pdni la Blagoevgrad, ra dour
ore de mers cu magina sud r
a.uaiaoiiei pirine, rocur unde se aRa nou infiinra
Universitate Americantr din Bulgaria, cu sediul in
fosta clldire a partidului comunist ol
mod normal ar

i,";t::X:l.j:lllrjyxpizitd

oraS' Aceasti universitate este ultima din

$irul unor colegii americane de arte

liberale di
orientul Apropiat, infiinfate de misionarii protestanli
din New England la mijloc
s.ecolului al XIX-lea pentru a-si predica idealuiile.
Din u.".i sir i". parte gi Universitrli
Americane din Beirut 5i cairo. (cea de aici este
administratd de universitatea di
Maine.) in cantinr, care dddea spre piafa oragutui gi
spre munfi, am ruat p.arrut
grup de studenti in vArsti de optsprerece-noudsprezece
"u,l
ini ain sriui", Albania gi regiu
etnicilor albanezi din Kosovo. Toti vorbeau impecabil
rezultate foi
bunl l-a testele de speciaritate. Frceau parte din noua etteitouau,
"ngt"ru,-";end
,i-1irou_se
acasd in felurite

ca ra

limbi 9i medii culturate. piina cresculi in

laii oistruse de sdrdcia cauz
de comunism si de neintelegerile etnice, dtrdeau dovadide un realism care le lip
multora dintre tinerii de aceeagi vdrstf, poate
mai experimentatri din America.
Ei
Pe cdnd

mi aflam agolo a inceput

o tupia de micr amploare intre forlele de securiti

a Albaneiilor din Kosovo. potrivitpire
cd nu mai avea cum sr controreze Kosovo pen
multii vreme gi cr re putea oferi autonomie albanezilor
doar dupr o vtrrsare de singe
avea str internationalizeze crizapiintr acolo
inc6t occidentul sa pJattrfi invinovrlit.
,,D
Statele unite nu intervin c6t mai repede, murti
arti arbanezivor fi omordli inainte
Milogevici str renun1e", mi-a spus ir
1.."u ce s-a Ei int6mplat in anur urmrtor). u
albanez din Kosovo a adtrugat: .Noua elittr criminara
oin s..ti" uipur"u avea nevoie d
occident pentru a impune gi mai multe sancliuni, astfel
incdt,nuiupoi s[ se imbogtrle

srib..*"
:T:*j11,::::::1rt":Armatade
unui
student din serbia, Milogevici gtia

3m,ro

ffiir 3

nro*
fuL
dl

reffi

ikr

,ilE

il

BAI.CANII
,,,,,,

; -r,f

pinl

-*tva un
:::chet5,

,*:ncane
:: .-:ani Ei

69

nir

Chiar dacl nu au
-respectarea lor". Disculia a continuat la acelagi nivel sofisticat.
plecat
la masd la bra[,
gi
de
au
i:fi ,:e acord in unanimitate, studentii albanezi cei sirbi
gindirii
gi
libere a
a
spiritului
s e o figuri de stil. Magia democraliei americane

'tur''gonat de minune in cazul acestor copii.

i: Europa de Est, valorile Americii gi cele ale Rusiei se confruntau inc6: umanismul
ffirnsrrat de un adlpost pentru o minoritate abtzatl gi universitatea care aducea
mrrarap igi concentrau for(ele impotriva despotismului gi a tdlhlriilor oligarhiilor
rrrralg. Bulgaria era frontul viu, dar, in acela$i timp, obscur al acestei lupte.
D.",i ani mai tirziu, pe la mijlocul lui 2000, situagia in Bulgaria se schimbase in mod
ruld Delimitarea - luptiitori rii contra democrafi buni - devenise mai putrin clar[.
-"ryrerorii 5i-au mai pierdut din putere gi au fost forlali sf, factr investilii curate 9i
f-r:abile. tntre timp, cinstea noii clase politice din Bulgaria a inceput si fie pusd la
hrr:i.ale. Totodat[, comer[ul gi alte legdturi dintre Uniunea Europeani gi Bulgaria s-au
msificat. Cu alte cuvinte, Bulgaria, fostti tar[ comunistii, se transforma intr-o demo:;re sllbitl gi corupt[ de tip clasic care, degi aproape de Occident, inc[ nu putea sE se
Es.,e pe acesta. Totugi, Bulgaria se gdsea fizic mai aproape de hotarele extinse ale
[cm decAt orice alttr na{iune din Orientul Mijlociu sau Caucaz. Democra[ia sa, degi
e{ia. putea fi salvatii. Destinul Bulgariei ar putea depinde de citi abilitate 5i curaj vor
5u si Cea dovadtr viitorul pregedinte gi secretarul de stat al Statelor Unite, astfel incat si
r*nrii pentru totdeauna Bulgaria in Alianta vesticd.

Xtr*t

,,fr!iltri

ffigfrffi ll,

fr,rl

,mrnrmirlnnnntE

Mite

mu*mm
ffi"

m#-:r,m

ffilrqmfrE rrnml

*l

llln il

lmfr'

.&uum,

e tmm

fifrillllmmm

Mo$tenirea Ortodoxiei

lfulj

,ffi&ntGm r

Ifril
Toncio Jecev, cel mai cunoscut scriitor in viali al Bulgariei,
este un inrelecrui
uatcanic tipic, prin-faptul ci rerigia ocupe un loc
in gdndirea sa. Locui
intr-un apartament vast, srab ruminat, cu vedeie .pr. o proui",-raG
""ntrr.r
ambasada Rusiei
Este autorul a treizeci gi doutr de ctr4i, dintre care
doar trei nu sunt iorn*r. in
gaizeci gi opt de ani gi imbrrcat intr-o cdmag5
sport de calitate, Jecev ar fi putut fi luat dr

mupfrqs,

ifrtrfiffi

ffi

,;.J,i;

r'''3'j

'ffi

M;!r@t
rrr@U

ElrTrEInr

oT*:?,":Llll1.:T:yrr.,:?

&rlr

qqii si a limbii sale, cr4ile ,u i_uu zu, traduse in engte

cel mai cunoscut roman al lui Jecev este pastele Butgar,""r"

jin

o.-"^ir.-elr."i"i

interigrul Bisericii 6rtoao*" iugrr., lupte care i

::;,T^.lll1T{_at
lugteror
realitate
aveau un substrat
politic. ,,Aici nu a existat niciooatx o opoliti" spiritualf,
re:
impotriva tiraniei", lmi sprnea Jelev, ,pentru cE, in primul
rdnd, nu avem valori cregti
adinci, ci doar valori.prgine. Biserica bulgartr aiontinuat
traditia bizantintr in ca
Biserica si statul erau sinonime. in occident,-Biserica poate
fi un indrumdtor pentru sta
instr cele ortodoxe sunt
dotate din punct de vedere istoric p.ri- a furniza val,
_slab
morale atunci cand statului li lipsesc cu dislvdrgire.
Biserica uurfarx, de exemplu, a f
mai apropiattr de iroalii catolici decdt de sora ei,-Biserica
Tt9t9:ry.
orrodoxtr di
serbia"' $i asta din cauztr ctr Bulgaria gi Serbia nu se inlelegeau
cu privire la Macedonia
,,Nu cred ctr putem salva Biserica ortodoxd Burgaii"Imi-a spus 1"."r.
,i

"i"
;;''#;';;''

m11numer9 ata(ia agenli de securitate ai statului. Mulror

uuiguiir"rigia le era indiferentit
unii s-au altrturat sectelor protestante. Dar nu sunt sigur Ja ralioriatismul
protestant
ap] de indeptrrtattr geografic de Reformtr. o maibunr alegr
??3
ar fi fost o reinviere a adevtrratei
ortodoxii. Lumea ortodoxI are nevoie a" p."p""-in"r"i"r
O"".Tl.^1"t:j::"
p:ntru ctr in- Bulgaria, acum, nu existd decdt potitictr purr.
!:P"r, dintre bitrdnul patriarh
vorbea despre schisma
Maxim Ei preolii .u., ,-uu op
colabor5rii acestuia cu comunigtii. Maxim spunea ci disidenlii
vor trebui sr se roa
pentru iertare. Disidenlii au replicat ce
,gagca de poli1ai,, a iui Maxim trebuia s[ i
de adevtrralii cregtini, nu de sclaii ai sociatismului" t.
riegeainrele Stoianov
"inlocuittr
alenintat cr nu va participa la riturile nici uneia dintre p5rli
ni.i micar nu va d
si
mititare sii fie sfintrite in ziua oe srantur"Ctreoigrre
"a
atat timp c6t r
::::,:1*n_.]"t.
persista

*fi*T*::,11*"

schisma.

1.

Galina Sabeva, Reuters, Internet (Sofia), 6 noiembrie, lgg7.

ffi

Tlrll1lrfiEm:0

ffimryu

fiilrilmIil

- s"l

kB rw*r
rilftruffi
m

.Imilm

flE @uf,

n
rl@

m@

r*. {
sl
Im
8*

tGu

BArcANII

7I

._rH 3i.:il::rrfi murt Melvirre al vostru,,, spuse Jecev dintr_o dattr, fdrr nici o
,#;:;ffi["r;f

-aordinarei"";,sii:p?;:iffi:,ffi
rorusi o ambiguitate
-!.srand
arri ganditori religiogi care s-au

ljflH,ff

io.an,aio*"lHh*;;;;;ffi:ffi,

,,::;m#

in Rusia au existat

glraiuru

bisericestil
de exempru,,,
"prrl*ri*riei
la,intef"Tl{,g;
orig;
rustr
de_ ta inceputu-r-secorurui
l*:ginite comunismurui^rus,
XX care, in
aexpricat dJ ce_ regimur totariiiiJlui
tmiarorat at6t Bisericii
r"nin 9i stalin era
ryr'se' referindu-se

OrtodoxeG,

'Iecev a fost ar

r':''

ui

iri-f*f

treilea-bul8*;T:;;;;r.in

nA*..

a1. rn"" de Nikolai Berdiaev; toli

frustrali de convingerea occidentartr
trei
potrivit
rus ar fi marxist.
hmaturgut Georgi Danailov,ni_"
"i*i" ""-rri.-"r

il;; i,Eo*uoi.*;i;;;;

;,qJ:"Yffi ;::"X111ii::f
:::lectual
,d.

Locuia

i Rusiei.
irstd de

;t

drept

:rglez5.
_r_-3cterul

.-

:are in
i reall

"*

*'
ry::tll*wr$:i;ir*mm*#ill:ffi:lr*tr'",ffi
politictr.
i
'm-"ecrualtr gi

fost

{a din

::3nti ;
3n[ ar

"

\ihilismul rus a derivat din ortodoxie

gi areflectat retragerea
estetictr a ortodoxiei din
conceplia conform ctrreia
r.y:1
,toatl
irp;;;t-iiots"rirmur
n-x qftsdsxtr a marxismurT,.dypl
a fost o
.ir.rrr"riir. lui 3.;
Berdi-aei s-,rr.. r, baza
jtatea
,,tutaritd1ii,.
-'9i deplintrtatea Rrsrritulii
r -{-rusului", a scris er, atingdnd *"iii""r.rrn.opozifie cu fragmentarea ralionaristii
datjl cu regimur 6tuit", al lui
kz-rece ortodoxia era.u.n sistEm r""r,
starin.
"po,lor-o
*rru"rrg,"rir"
ao"o?nurJrr,,, prr.uu fi torerate gi,
2 'rr3r1 au dus Ia schisme, oglindiie in
despertrirea uotgevicitoile menSevici.
\{ar mulr, Bjsgrica.Ortodod
q}rp,
_r_ru spus mai *iti ,gg$ri, e-ra
inerent
"il r*iii.lilfi;r*ipi;fi'i;
=iedvistd Ei antioicidrinffitr', ,"nirrma

E*ate -

:Jonia.
* :lmpul
:are s5

: -1r5.

re

IE

a indiv,,ziror, dtipe
se observr in sc-r.ry{re rri o-rri"i.# -soJiendin2.
gi
Acest
tucru conrrazicea
'nrp:ismui v&tic' gidrita urrgra
si"*^.:.ry,

opus
:oage

Eres*nte'

!e rie

ffi;r1111t"'ffi:ff?"'*

;:ov

,a da

:it

va

"qiffi

Rugii gi-au ptrstrar caracterul "_pltd

gi rn secorul
ca disidenli gi
scolul at XIX-rea ca rworuri:*.i,
staroveri, gi in
,ir,jriiriijlo*rristi. st r"tui" rijrilu,ri cartrmas
-::rdeauna pracrica unei retigri
aceeasi...
un obicei de ctrptrtrii...r"

Stat,

;;ffi:

Berdiaev

l xyllf.
;";;;;;-rine

: valori
.

p.*

+lill"r#fi

-:r care

'*x"gxf,s-ecitesti";;;;;,;;Berdiaev;;;i";;;

Berdiaev scrie ctr regimul-rui

r-.ri"
,," treja- apaltie a imperiarismurui autocratic
usesc", urmAnd imperiului oe.ta
incepuiur's."orurui ur ivni-rJ"
,i tui
cer Mare
F rcrului medievar larist anterior, car!
.',..
prir"ipiu
r"
,,ao"t.iia-Moscouei,
Ea Romtr" (dupi Romapropriu-zistr
cea de_a
corrlntinopor;i:iffi#;ismurui propoviduit,
uneriul teocratic at tui.Lnin.ru, si
.ut*rJi"ruiro, i."rr.ilr-""""stit teocralie (aristi
rr,:rini,din care au aparut
si

::e$tine
::-11

doar din Rusia. Nu

s-a opus vaticanurui

precum gi reformelor capitatiste.
Ei secteror
""
criza Biseri"iloi ortfro* din Rom,nia
gi
intat'iutr ia crderea comunismurui,
sistem in care Biserica

Dupa spusele lui Berdiaev,

rusii ,,ru credeau in stabilitatea civilizafiei,
in stabilitatea
fll*:'':'tr principii pe care se
bazeazd lumea (burgh eze)...,,
. Toncio Jecev

Si alti bulgari

l;;11'iil1'ff:"*'f,iiJ']r,!rrY'i;;o.ro*,un,'m, tradus de R.M. French, university or

'bti }{ihai
1 i*ea
\rihai D^r..
Radu, ,,The Burden of Eastern
Orthodoxy,, , in Orbr.r, primlvara,
199g.

vv

LA RASARIT,

SPRE

TAI{TARIA

implrtlgeau aceast[ credinl[ in schimb are, poate gi din cavzd, c[ burghezra bulgar[ nu a
fost niciodat[ numeroas[ sau permanentf,.
in timp ce mI pregdteam sI plec, Jecev mi-a spus r ,Un gol spiritual nu dureazd o
vegnicie. Va fi umplut de ceva nou. Situalia de acum este imposibil de suportat. Nu stiu
spre ce ne indreptlm. La un moment dat, oamenii igi vor da seama cd Dumnezeu este in
interiorul nostru, nu in interiorul Bisericii".

,u@ro;,ff,

rymr.e -*

;:_

flfrtuL a:E
,&rriffililt&. ;E

r&rS.ro

F,'ffi:ffim[ *3:

*ftpffil*.g:,Jei

'qft firuilirrrErlE
Vremea neobignuit de caldl de care m[ bucurasem pini acum in c5lltoria mea a fo
busc inlocuitd de o ninsoare de martie in momentul in care plecam de la Plovdiv sp

sud-est.

tn timp ce trenul

gerpuia

prin Cdmpia Traciei, avdnd la nord priveligte

.i

--r

rreqF.
Ei
-P,n
F:ffiffil
.il1
,*mmu Jr,lE

incdnt5toare a mun[ilor Sredna Gora, iar la sud, Rila stincoas[ gi Lantrul Rodopilor, imi

imaginam drumul armatelor gi caravanelor medievale care trecuserf, pe aici spre gi

dinspre Constantinopole: hunii, bulgarii, slavii, grecii Bizanfului, bulgarii medievali.
cavalerii cruciadelor gi turcii. Am observat, de asemenea, gi mizeria oragelor mohor0
prin care trecea trenul. Ca Ei in Romdnia, aici se unna un model oriental gi medieval
dezvoltare: noile manifestlri ale bogltiei din orage - restaurantele strdlucitoare di
centru gi magazinele pe care le-am vlzut in Bucuregti gi in Sofia - erau destina
strlinilor, qi nu satelor apropiate, care arltau exact ca in perioada comunistl. U
politician bulgar cu care m-am intAlnit numea aceasti stare ,,stilul Mercedes-priir-noroi
dezvoltare a ora5elor-stat".

am f[cut doud ore. Dacd Marile Puteri nu ar fi negat Tratatul de

San Stefano cu prilejul Congresului de la Berlin din 1878, Plovdiv ar fi putut sI devi

PinI la Plovdiv

capitala Bulgariei. Ins[ Congresul a trunchiat statul bulgar conturat in tratat, l5s
Plovdiv in provincia otomanf, Rumelia de est, care a fost realipit[ Bulgariei abia in 1885
dupl ce Sofia fusese deja aleasd capital5. Plovdiv a fost acel Filipopolis al perioad
clasice, construit in342 i.Hr., pe locul unei foste agezlri tracice, de citre Filip al II-l
al Macedoniei, tatll lui Alexandru cel Mare. Aflat la granitra cu teritoriul dominat
Constantinopole, oragul a suferit invaziile hunilor, bulgarilor, slavilor, bizantinilor
larilor medievali bulgari. Sub dominafia turceasc5, s-a transformat intr-un orag comerci
musulman prosper, av6nd totugi o clasi de negu[5tori cregtini bogati. Plovdiv es
cunoscut chiar gi astlzi pentru tdrgurile sale. Sfdrgitul Rlzboiului Rece i-a adus o pozili
geografici propice pentru a profita de comer[ul intens al Bulgariei cu Grecia gi Turci
de ale clror granite este foarte aproape.
in pasajele subterane care leag[ peronul de garl - goale atunci cAnd am fost ulti
datd aici, in 1990 - am vlzut tot felul de chioscuri pline de sutiene, chiloli, parfum
gi clrli despre calculatoare publicate in Occident gi traduse in bulgar6. M-am cazat
Trimontsium, clddirea mohoritl stalinisttr unde am stat gi cu opt ani in urmf,; nu
produsese nici o schimbare. Nu prea era clldur[, nici api caldI, ugile ieftine de plac
Ei minerele fragile erau stricate, mobila era veche, faxul era inchis noaptea, iar receplionere
fumau. Unele dintre ele plreau boxeri. lnsi, o dat6 ce iegeai din acest decor al anik
'80, erai prins in mrejele noului Plovdiv.
Clldirile vechi de pe bulevardul principal au fost acoperite de falade noi: REEBO
THIS IS MY PLANET, HAIR SCULPTURES '98 gi aqa mai departe. Peste tot, zgo
gi aglomeralie. Ca gi in Bucuregti gi Sofia, moda venea de la Paris gi New York, accen

ffi*u

.,uumq;ur

,lu [n
llril.
<r**

lliAt.ra!
.illl+ ll

ffirrru

m'l

@T!

Mmfi
w5t

TE

trL &
r,M

*lf,':fiX

m@

&

ll(&

fl@fl
ffillGffir

it

iryud

ilufl
Mpmm
,flt

BALCANII

rare nu

gu-4,i.:"Ju-se pe

_ :ureazd, o
Nu gtiu
I:
-;U eSte in

*;.

73

rujul de un rogu aprins gi vegmintele negre. Din nou am fost frapat

de
femeilor, atat.de bine puse la punct cu ultima mod[, imagine
$lea
cu muit mai
m;ferni decAt a birbatilor. (Din punct de vedere istoric, Bulgaria
fusese o societate
@i:i' dominati de matriarhat.) Am cumpirat un sandvig unrrio. gi condimentat
de la
de pe stradtr gi, cu
de a privi trecitorii, m-am a$ezat pe terasa unei
]nteltia
mF'rele 9i am comandatvn raki,lichiorul cuaroml de anason
aI vechiului imperiu

a:bi

turcesc.
de
gi magazine in lumea po*tcomurisu: pe de o parte,
lestaurante
on :-edglas, marmurtr gi aliaje de crom magazine sau rlstaurante
cu whisky gi vinuri
'@ --:'ate, avand o bucetlrie internafionald cu salate excelente, pegte gi alte mdnciruri

:usta dour feluri

*3a a fost

Jiv

spre

: " ;\,eli$tea

ilor, imi

-_:dievali,

" -*ohorate
-

;:ieval de
- are din
:

estinate

"_sri.

Un

:oroi de

-jl de la
. devinl

lis6nd

- - 1995,

u:rrioadei

.l [-lea
:-:nat de

"rilor $i
rlercial
:

;,

\' este

lozitie
lurcia,
"rltima
-:"rmuri

" :1zat la
nu se
:lacaj

'

:r-

terele
anilor

rerH:. -, locuri frecventate de noii imbogitrifi,

5i, pe de alte parie, barurile cu ferestre
u.ur:dre. tejghele de zinc gi gluri flcute cu
trigara in felete ae masr, locuri unde, ca
r : perioada comunisti, se serve$te mAncare
proastl in vase ieftine frecveniate
& --=:;l populatriei. Degi in ultimele siptimAni am vlzut destule familii aparent modeste
nry:=.adindu-se la McDonald's, benificiile capitalismului
de consum ptrreau a fi
&s--:1g mai ales fostei elite comuniste. gi am vrzut
mulfi copii cergind pe stradr,
anr : i-,'iitil trigani.

; ;lubul ziarigtilor din Plovdiv l-am intdlnit pe Ivan Bedrov, directorul executiv al
Fuc-:;iei Ziarigtilor peltru Toleran(r, gi pe editorul-gef al
rn*-i!-i abia trecutri de douizeci de ani. Stdnd la o Coia-Cola,fundatriei, Iordan Dancev,
pe irndalul muzicii soft
mrr- :ei doi mi s-au pl6ns de situafia actual[ a Bulgariei.
- U:-au spus cd nigte morminte evreiegti tocmai fuseserl vandalizate la Kyustendil, in
Hlu--'-rnia Pirini. Televiziunea bulgare a transmis cd
,,probabil liganii sau turcii se fac
@-':;1 de profanare". Mass-media bulgare considerf, ce pinticostaiilprotestang
constituie
*-E.e
ibrmate din,dependenli de droguri,'. un sondaj in plovdiv i ardtat cd.32% din
pt*-:;ie sustrine OIRM - Organizalia Intern5 Revolutrionarl Macedonean' Doar
Uniunea
Func--'r Democratice, gare se afli la putere, este mai popurari.
T;;;fift;fii*
;;;
fr:w';i au atacat a5ezirile [iganilor gi iu cerut exilarea martorilor lui Iehova.
in
,,Dac[
Ltu:ionia existtr probleme create de musurmanii arbanezi,,, a spus Bedrov,
va
,,olRM
eff:i:| campanie impotriva musulmanilor aicil. oIRM se uucure
de credibilitate,
frrE3Je a fost primul grup care a demonstrat
impotriva guvernului neocomunist in
:u{t. nainte de clderea acestuia,,.
l- alte cuvinte, dacr economia se prrbuEegte, daci Macedonia erupe sau dacl
PLe-'rl va fi mai 5i mai departe corupt, rezultatul ar putea fi distrugtrtor. Existe insi
'&n-: Sanse de a evita acest dezastru. Oare cei doi tineri jurnaligti nu reprezentau ei
i,m5- i3mne de speran[x? Niciodatl
nu intAlnisem o critici sociue atat de lipsitl de
lmrrscigi adusi Bulgariei socialiste.
I(a aveam vreo doul ore libere inainte de a lua trenul spre sud-est, cltre Istanbul.
Fftr:i-ndu-m[ prin cartierul vechi din plovdiv, am urcat pe o scari
ce ducea spre un parc
:q' :-:i bogat[, de un verde inchis, loc care-mi oferea o puror"-tr
asupra intregului
rt Eract sub locul unde mI aflam, se intindea o alee pieiruit[, strijuitd
de casi din
e:":.e al XV[-lea gi ar XIX-lea, construite intr-un stir numit de burgari
,,stilur
Itrc=:;:erii nalionale", cu foigoare sculptate de
m6n[, balconage decorative din lemn gi

.:BOK,
:

iomot

::entul

t'l-s':'imanii inseamnE aici atAt minoritatea turc5, cAt gi

minoritatea pomak - bulgarii care s-au
la islamism in timpul ocupagiei turcegti, dintre care cei mai mulli
locuiesc in Munlii Rodopi.

:r':rit

-----

74

LA RASARIT,

SPRE TAIUARIA

acoperiguri pestrite gi decolorate din olane, asemeni frunzelor uscate. Dar, mai depart
in Cimpia TracicS, ftcAnd aceste case sI pard minuscule, se intindeau, rinduri-rAndu
blocuri de apartamente din ciment 5i cdr[mizi de zgurtr, ldngtr care nu putea zilriba
o palmtr de gridinl sau vreun teren de joactr. Din acest punct de (bel)vedere, secolele
XV[I-lea gi al XIX-lea plreau marginale in compara[ie cu lipsa de umanism a secolul
XX. Potitica bulgartr trebuia str se disprindtr de aciste decenii comuniste. ln spatele
pe cel mai inalt deal care strljuia oragul, se afla statuia giganticI a unui soldat sovie
cu o pugce de asalt AK-47 . Sculptura va trebui, probabil, str rlmAntr. indeplrtarea ei
putea cauza probleme pentru fundatiile caselor de dedesubt.
Am coborit scara gi am intrat intr-o biseric[ unde am simtit misterul ptrginismul
sub fatada ortodoxiei orientale, cu imnurile-i mirifice, cu mirosul eteric de searl
albine gi chipurile fdr[ trup ce m[ priveau in amurg din icoanele aurite, invlluite intr
aurl de melancolic[ senzualitate. Era un alt nivel de existenttr, ce avea intiietate in f
existenlei fizice gi chiar o acceph, cu toate rluti[ile ei. Dar poate doar dintr-o aseme
lume, cu puterea, magia gi tezaurul de nepreluit al traditiilor nationale, ar putea fi c
o societate mai buni. Poate dintr-o astfel de frumusege ar putea s[ descindl mordita