Castelul a fost resedinta uneia dintre cele cele mai ciudate familii din Transilvania.

Arhitectura lui sobra poate fi vazuta si astazi in satul Sacel (intre Santamaria Orlea si Rau de Mori, DJ 686). Cladirea este intr-o stare avansata de degradare, dar respira inca teribila istorie a clanului Nopcsa. CLANUL "NOAPTE" Povestea clanului Nopcsa este acum trecut ncheiat. Familia lor, care a fost una dintre cele mai celebre n toata Transilvania, s-a stins n mod dramatic odata cu ULTIMUL NOPCSA. Castelul nu are mai mult de 200 de ani, dar familia Nopcsa, care si-a avut aici ultima resedinta, este atestata documentar de la 1367.Castelul de la Sacel, fosta proprietate a familiei, amiteste de o lume astazi trecuta. O lume cu baroni si contese, trasuri si castele, baluri si jafuri. Istoria clanului Nopcsa se mpleteste cu trecutul mai multor famili nobiliare din Transilvania, ntre care si a Huniazilor. Numele lor, Nopchia, care nseamna "Noapte", a fost maghiarizat dupa 1701 devenind Nopcsa. Cu toate astea, n 1848 Laszlo Nopcsa nca se considera romn si a participat la Adunarea Nationala a romnilor de la Blaj. ntre membrii familiei s-au numarat prefecti ai Comitatului Hunedoarei, consilieri guvernamentali si Cancelari ai Curtii pentru Transilvania, cavaleri ai diferitelor ordine Imperiale, membri ai Ministerului Regal, membri ai Casei Regale, sefi peste fisc, loctiitori al sefului Unitatii Regale a armatei craiesti, tezaurieri, botanisti, paleontologi, directori ai Teatrului National de Opera din Budapesta. ntreaga lor familie s-a perpetuat de fiecare data printr-un singur descen dent pe linie masculina. n ciuda acestei fragilitati, barbatii din familia Nopcsa au fost ndrazneti, aventurieri, oameni de lume si carturari n acelasi timp. Dar cel mai mult s-a remarcat Laszlo (Vasile) Nopcsa prin biografia lui de-a dreptul spectaculoasa. Despre el se spune ca a fost celebrul tlhar Fata Neagra, un soi de haiduc, care noaptea, ataca nobilii bogati si ii ajuta pe saraci. Nobil, sau tlhar ? Scriitorul maghiar Jokay Mor, cu cativa ani inaintea lui Bram Stoker, Laszlo NOPCSA, omul a carui publica un roman care isi are actiunea in zona Hategului. "Sarmanii bogati" enigma nu a fost dezlegata nici a fost un roman de succes al anilor 1860. Personajulcentral era baronul Hatzegy, un tlhar supranumit si Fata Neagra. Asemanarea dintre acest pana azi personaj si baronul Laszlo Nopcsa este att de mare nct multi au identificat cele doua personaje.

Francz NOPCSA deghizat in cioban din muntii Retezat Cert este ca dupa aparitia romanului, familia Nopcsa a avut doua procese cu scriitorul maghiar, procese pe care le-a pierdut. Dupa asta, Laszlo a disparut de la domiciliul din Sacel. El nu a mai aparut niciodata pe acolo. A murit singur n 1883, la Deva. Cu toate ca familia lui sustinea ca nu stie unde se afla, numele lui Laslzo Nopcsa, apare ca al doilea nas pe actul de nastere al nepotului sau Ferenz, nascut tot la Deva n 1877. Disparitia definitiva a lui Laszlo Nopcsa din locurile sale unde isi avea familia si averea creeaza numeroase ipoteze in legatura cu veridicitatea legendelor despre "Fata Neagra". Nu cumva Fata Neagra era o realitate de a carei raspundere ncerca sa scape ascunzndu-se pna la sfrsitul vietii? nca un destin, o noua aventura Nici nu apucase sa se stinga Laszlo, ca n familia Nopsca se nastea un nou destin care avea sa rascoleasca istoria acestei familii. Este vorba despre Francisc (Ferenz, Franz) Nopcsa, primul, dar care mai trziu avea sa fie si ultimul nepot al lui Fata Neagra. Pna la vrsta adolescentei, Franz a avut o viata ca a oricarui copil din familia Nopcsa. Ca toti ceilalti a studiat la liceul Therezianum din Viena, cnd o ntmplare petrecuta pe domeniul familiei, la Snpetru, avea sa-i deie un nou curs ntregii sale existente. In 1895 sora, lui Ilona, descopera ntmplator niste oase ciudate de animal, pe care le arata fratelui sau Franz. Franz a luat oasele cu el la Viena si le-a aratat lui Eduard Suess, un renumit profesor n geologie. Indemnat de ilustrul profesor, Franz se dedica studiului acelor oase si ajunge student la Universitate, unde studiaza paleontologia. La 22 de ani sustine la Academia de Stiinte din Viena, prima lucare stiintifica, n care descrie un nou gen de specie de dinozaur ierbivor, numit de el Limnosaurus transsylvanicus. Erau tocmai oasele pe care Ilona le descoperise la Snpetru. La momentul respectiv paleontologia vertebratelor era o stiinta embrionara, Nopcsa a trebuit sa fie un autodidact, astfel ca performantele sale sunt de apreciat o data n plus. Fosilele descoperite de Nopcsa sunt ale unor animale care au trait la sfrsitul Mesozoicului (era reptilelor) fiind prin urmare ultimii dinozauri. n domeniul paleontologiei, Laszlo Nopcsa a fost un deschizator de drumuri, dnd o Francz NOPCSA noua directie studiului fosilelor prin paleofiziologie. aventurier si Romnul albanez autentic om de n 1903, odata cu obtinerea titlului de doctor n stiinte, Franz primeste n dar de stiinta la unchiul sau 2000 de coroane, pe care la va folosi pentru realizarea unui vechi plan de calatorie n Albania.

E greu de explicat ce l-a atras pe Franz Nopcsa catre Albania, dar cert este ca el a considerat aceasta tara ca pe a doua lui patrie. Poate o contributie au avut romanele lui Karl May despre Albania si care i-au fermecat copilaria. Franz i-a ndragit att de mult pe albanezi, nct nu mult a lipsit sa ajunga regele Albaniei. Un romn de lnga Hateg, regele Albaniei ! Dar de ce nu ? A mai fost unul dintre ei regele Ungariei. Cert este ca Nopcsa ramne unul dintre cei mai reputati albanologi. S-a implicat att de mult, nct a participat chiar si la luptele ntre triburi prilej cu care a fost ranit de gloante. ntre cele 150 de lucrari stiintifice pe care le-a publicat de-a lungul vietii, multe dintre ele se refera la geografia Albaniei, sau la dialectele vorbite acolo. El a scris si publicat extensiv n probleme de albanologie, acoperind un domeniu foarte larg, cuprinznd lingvistica, etnografie, arheologie si istorie. A alcatuit o harta geologica a Albaniei care este valabila si astazi. Spionul din Retezat Francz NOPCSA in nceputul primului razboi mondial l gaseste pe Franz Nopcsa ncercnd sa convinga Albania autoritatile de la Bucuresti sa nu intre n lupta alaturi de fortele Antantei. Demersurile lui au esuat. In timpul primului razboi mondial, timp de 4 ani a facut parte din seviciile speciale ale armatei maghiare. A trait ca cioban n muntii Retezat de unde transmitea informatii austro-ungarilor. Misiunea primita de la Viena, de la Generalul Conrad, consta n supravegherea granitei dintre Ungaria, Romnia si Serbia, a miscarilor srbilor ct si a romnilor din Transilvania si Banat. Scrisorile continnd informatii erau scrise printre rnduri cu cerneala simpatica din suc de lamie si trimise la Viena. Dupa 1918, bunurile familiei Nopcsa au fost confiscate de romni. In vara anului 1920, Franz Nopcsa este invitat sa lucreze pentru Institutul Geologic din Bucuresti, primind chiar o scrisoare de imunitate. In Bucuresti Nopcsa reuseste sa primeasca napoi domeniul sau din Transilvania. Din pacate, aceasta izbanda i este aproape fatala. Intre baron si taranii care acum considerau ca Nopcsa nu mai este proprietar, a avut loc un conflict violent. Sabin Balica : - sta Fery baron, avea aicea sus, deasupra de castel un teren, zicem noi Poieni. Acolo s-or bagat oamenii din sat cu animalele si el o venit cu pistolul. Cu bta si pistolul si s-o dus la oameni sa-i scoata cu animalele de acolo. Oameniitoti s-or ferit, numa unu', Ion Vlcu l chema, o luat o piatra si cnd l-o taiat, l-o trntit jos si-apoi i-or dat cu boata, lor batut. Si-apoi o plecat. O drama la Viena Pentru Nopcsa, plecarea de la Sacel, a fost mai dureroasa dect bataia pe care o primise. Cu craniul fracturat el s-a refugiat la o familie din satul vecin, apoi au nceput peregrinarile la Budapesta si Viena. Incepea declinul lui financiar. Fara veniturile pe care i le asigurau proprietatile familiei, viata lui a nceput sa devina tot mai dificila. O veche boala de nervi i s-a agravat n urma bataii primite. Pe lnga asta purta si raspunderea pentru soarta secretarului sau Bajazid, un albanez necioplit care l-a nsotit pretutindeni. Franz Nopcsa a fost homosexual, iar albanezul Bajazid Elmas Doda a fost iubitul lui timp de 22 ani si nu avea de gnd sa-l paraseasca. In compania albanezului, Nopcsa a cutreierat numeroase tari si a scris lucrari stiintifice a caror importanta este recunoscuta si astazi. Dar cele mai importante descoperiri sunt n domeniul paleontologiei, domeniu n care este recunoscut de toata lumea stiintifica. Locuinta din Wiena, Fosilele decoperite de el n bazinul paleontologic al Hategului deschid drumul locul unde Francz unor noi ipoteze despre ultimile momente ale existentei dinozaurilor pe NOPCSA si-a pus capat planeta. Avnd o talie mult mai mica dect a contemporanilor sai din alte parti zilelor ale lumii, dinozaurii pitici din Hateg dau nca batai de cap oamenilor de stiinta. Explicatia data de Nopcsa, ca talia redusa este cauzata de spatiul

restrns pe care au trait, a dus la ideea ca zona Hategului a fost o insula. Din pacate, studiile nu mai puteau fi continuate. Pierderea averilor familiare l-a lipsit de mijloacele care i asigurau un trai linistit. Pentru prima data n viata, Franz Nopcsa, a fost nevoit sa-si caute de lucru ca sa se poata ntretine. Timp de 3 ani a fost directorul Institutului Geologic Regal din Budapesta. Boala se agrava si crizele nervoase erau tot mai dese. Bajazid cazuse iremediabil n alcoolism. Franz era constient ca urmeaza perioada decaderii. Asa cum se ntmpla n marile familii care au sfidat secolele, gloria ncepea sa se stinga, iar amintirea stralucitoare a vietii de odinioara era alungata de cele mai umilitoare lipsuri. O cinica razbunare a sortii, sau poate un tribut al timpului trebuia platit. Franz Nopcsa nu mai putea face nimic pentru a se restabili. Urma agonia. n dimineata zilei de 25 aprilie 1933, dupa ce lui Bajazid i-a turnat in ceai un somnifer, l-a mpuscat. A scris apoi un bilet n care si-a justificat gestul, dupa care s-a mpuscat si el. Pe strada Singerstrasse din Viena, la numarul 12, n agitatia de afara pocnetul celor doua mpuscaturi abia s-a facut auzite. Peste ani au fost si altii cu numele Nopcsa, dar un singur clan a adus atta faima acestui nume. n numele lor Franz a refuzat dezonoarea decaderii materiale prefernd sa fie el ULTIMUL NOPCSA. Pistolul care n mna bunicului sau adusese atta celebritate, acum se ntorcea mpotriva acestei familii oprind clepsidra timpului dupa aproape 700 de ani. Informatiile si fotografiile au fost obtinute prin amabilitatea doamnei Coralia Jianu, paleontolog la Muzeul Civilizatiei Dacice si Romane din Deva, care impreuna cu domnul prof. dr. David B. Weishampel din Statele Unite lucreaza la o carte extrem de interesanta despre Francz Nopcsa.