Robert A.

Heinlein
UNIVERS
Univers este partea I din Orfanii Cerului (Orphans of the Sky).
Expediia roxi!a Centauri" sponsori#at$ de %undaia &ordan 'n anul ())*" a fost
pri!a 'n+er+are ofi+ial$ de a a,un-e la +ele !ai apropiate stele din a+east$ -alaxie. ute!
fa+e doar spe+ulaii asupra soartei ei neferi+ite.
Citat din /o!antis!ul astro-rafiei !oderne" de %ranklin 0u+k" pu1li+at de 2ux
3rans+riptions" 2td." 4.56 +r.
7 Un !utant8 %ere9te:te8
;u-h ;oyland se arun+$ ,os" f$r$ s$ piard$ ni+i o +lip$. Un proie+til de fier" !are
+<t un ou" se lovi de peretele desp$ritor" +hiar deasupra +apului s$u" +u o for$ +e ar fi
putut s$:i spar-$ easta. =ite#a +u +are s:a -he!uit a f$+ut s$ i se ridi+e pi+ioarele de pe
pl$+ile de pardoseal$" 'nainte s$ se a9e#e 'n+et pe podea" '9i a9e#$ pi+ioarele pe peretele
desp$ritor din spatele lui 9i '!pinse. >sta 'l arun+$ 1rus+ de:a lun-ul pasa,ului 'ntr:un
plon,on lun-" drept" +u +uitul s+os 9i pre-$tit.
Se r$su+i 'n aer" verifi+$ peretele opus atin-<ndu:l +u t$lpile la +olul pasa,ului de
unde 'l ata+ase !utantul" apoi ateri#$ u9or 'n pi+ioare. Cealalt$ arter$ a pasa,ului era
-oal$. Cei doi tovar$9i ai s$i l:au a,uns din ur!$" alune+<nd +u difi+ultate pe dalele de
pardoseal$.
7 > ple+at? 'ntre1$ >lan @ahoney.
7 Aa" 'n+uviin$ ;oyland. >! #$rit:o pentru o +lip$" +<nd a tre+ut prin trapa
a+eea. Era o fe!el$" +red. $rea +$ avea patru pi+ioare.
7 Cu dou$ pi+ioare sau patru" nu o s:o !ai prinde! ni+iodat$" +o!ent$ +el de:al
treilea 1$r1at.
7 Cine nai1a vrea s:o prind$? protest$ @ahoney. Eu" +el puin" nu.
7 Eu" unul" vreau" #ise ;oyland. e &ordan" da+$ ni!erea +u doi in+h !ai
aproape" a9 fi fost nu!ai 1un pentru Converti#or.
7 Bu poate ni+iunul dintre voi s$ spun$ trei +uvinte f$r$ s$ 'n,ure? 'i +ert$ +el de:
al treilea. Aa+$ v:ar au#i C$pitanul? spuse el" 'n ti!p +e:9i atinse fruntea 'n se!n de
respe+t +<nd a!inti de C$pitan.
7 Oh" pe &ordan8 i#1u+ni ;oyland" nu !ai fi a9a de 'nepat" @ort 3yler. Bu e9ti
'n+$ o! de 9tiin$. Cred +$ sunt la fel de devotat +a 9i tine" nu e ni+i un p$+at de !oarte
s$:i dai dru!ul senti!entelor din +<nd 'n +<nd. Chiar 9i savanii fa+ asta. I:a! au#it eu.
3yler a des+his -ura s$ proteste#e" apoi s:a r$#-<ndit. @ahoney l:a atins pe
;oyland pe 1ra.
7 Uite" ;u-h" se ru-$ el" hai s$ ie9i! de ai+i. B:a! !ai fost ni+iodat$ at<t de sus.
Sunt iras+i1il" vreu s$ !$ 'ntor+ ,os" unde pot s$:!i si!t -reutatea pe pi+ioare.
;oyland privi r<n,ind la trapa prin +are disp$ruse a-resorul" 'n ti!p +e !<na 'i
#$1ovea pe !<nerul +uitului" apoi se 'ntoarse spre @ahoneyC
7 OD" pu9tiule" #ise el" ori+u! e lun- dru!ul p<n$ ,os.
Se r$su+i 9i se stre+ur$ 'napoi la trapa pe unde a,unseser$ la nivelul la +are erau
a+u!" +eilali doi ur!<ndu:l foarte aproape.
%$r$ s$ ia 'n sea!$ s+ara pe +are ur+aser$" intr$ 'n spaiul dintre s+$ri 9i pluti u9or
'n ,os" spre puntea aflat$ la )5 pi+ioare su1 ei. 3yler 9i @ahoney veneau i!ediat dup$ el.
O alt$ trap$" situat$ 'n dia-onal$" la +<teva pi+ioare de pri!a" le:a per!is a++esul spre o
punte inferioar$. &os" ,os" +o1orau tot !ai ,os" tre+<nd de #e+i de nivele" t$+ute" o1s+ur
lu!inate 9i !isterioase. Ae fie+are dat$" +u +<t +$derea era puin !ai rapid$" +u at<t
ateri#area era !ai -rea. Entr:un final" @ahoney protest$.
7 ;ai s$ !er-e! restul dru!ului" ;u-h. >proape +$ !i:a! rupt pi+ioarele la
ulti!a s$ritur$.
7 En re-ul$. Aar ne va lua !ai !ult ti!p. C<t de departe tre1uie s$ a,un-e!? >
inut +ineva so+oteala?
7 >ve! de tre+ut 'n ,ur de F6 de nivele +a s$ a,un-e! la fer!$" r$spunse 3yler.
7 Ae unde 9tii? 'ntre1$ +u suspi+iune @ahoney.
7 2e:a! nu!$rat" idiotule. Gi +<nd +o1ora!" a! s+$#ut +<te unul pentru fie+are
punte.
7 Bu +red. Bu!ai un savant poate s$ so+oteas+$ 'n felul a+esta. Aoar pentru +$
'nvei s$ +ite9ti 9i s$ s+rii" +re#i +$ 9tii totul?
;oyland interveni 'nainte s$ de-enere#e totul 'ntr:o -<l+eava.
7 3a+$:i -ura" >lan. oate +$ 9tie. Ei !er-e !intea la astfel de lu+ruri. En ori+e
+a#" par a fi 'ntr:adev$r F6 de puni" -ravitaia era destul de !i+$.
7 oate i:ar pl$+ea s$ nu!ere la!ele +uitului !eu.
7 2as:o 1alt$" 'i #i+. Auelul e inter#is 'n afara satului. >sta e /e-ula.
>u +ontinuat deplasarea 'n lini9te" fu-ind u9or de:a lun-ul s+$rilor" p<n$ +<nd
+re9terea 'n -reutate pe +are o si!eau +u fie+are nivel i:a forat s$:9i 'n+etineas+$ pa9ii.
Aeodat$" au tre+ut la un nivel lu!inat destul de puterni+ 9i aflat la o distan$ du1l$ fa$ de
punile de deasupra. >erul era u!ed 9i +ald" iar priveli9tea era as+uns$ de ve-etaie.
7 Ei 1ine" a! a,uns 'n sf<r9it ,os" #ise ;u-h. Bu re+unos+ a+east$ fer!$H +red +$
a! +o1or<t pe alt$ parte.
7 Uite un fer!ier" spuse 3yler.
E9i puse de-etele lui !i+i la 1u#e 9i fluier$" apoi stri-$C
7 ;ei" +a!arade8 Unde ne afl$!?
I$ranul 'i anali#$ 'n+et 9i le indi+$ !onosila1i+ pasa,ul prin+ipal +$tre propriul lor
sat.
O pli!1are vioaie de o !il$ 9i ,u!$tate printr:un tunel lar-" oare+u! a-lo!erat J
+$l$tori" ha!ali" o +$ru$ r$t$+it$" un o! de 9tiin$ i!pun$tor" le-$n<ndu:se 'ntr:o litier$
purtat$ de patru #drahoni 9i pre+edat de a,utorul s$u" +a s$ 'i fa+$ lo+ s$ trea+$ prin
!uli!e J +are i:a dus la sat" un +o!parti!ent spaios de trei nivele 'n$li!e 9i poate de
#e+e ori !ai 'ntins. S:au desp$rit 9i a !ers fie+are pe dru!ul lui" ;u-h spre
+o!anda!entul din 1ar$+ile +adeilor J tineri 1urla+i +are nu !ai lo+uiau +u p$rinii. S:a
sp$lat 9i a !ers 'n +o!parti!entul un+hiului s$u" pentru +are lu+ra +a s$:9i +<9ti-e p<inea.
@$tu9a lui se uit$ la el +<nd intr$" dar nu spuse ni!i+.
7 0un$" ;u-h" #ise un+hiul. Iar ai fost 'n expediie?
7 oft$ 1un$" un+hiule8 Aa" a! fost.
Un+hiul s$u" un o! -reoi" sensi1il" p$rea a!u#at.
7 Unde ai fost 9i +e ai des+operit?
@$tu9a lui ;u-h se stre+ur$ f$r$ #-o!ot afar$ din +o!parti!ent 9i se 'ntoarse +u
+ina" pe +are o a9e#$ 'n faa lui. El s:a aple+at asupra +inei" f$r$ s$:i trea+$ prin +ap s$ 'i
!ulu!eas+$. @olf$i +u poft$ 'nainte s$ r$spund$C
7 Sus. Be:a! ur+at aproape de nivelul la +are nu ai -reutate. Un !utant a
'n+er+at s$:!i spar-$ +apul.
7 O s$:i -$se9ti !oartea prin a+ele pasa,e" fl$+$u" +hi+oti un+hiul s$u. >i fa+e
1ine s$ fii !ai atent la afa+erile !ele" +el puin p<n$ +<nd voi !uri 9i nu:i voi !ai sta 'n
+ale.
;u-h 'l privi +u 'n+$p$<nare.
7 Bu e9ti +urios delo+" un+hiule?
7 Eu? O" era! destul de +urios 'n tineree. >! u!1lat prin tot +oridorul prin+ipal
p<n$ la +ap$t 9i 'napoi 'n sat. Chiar prin Se+torul 'ntune+at a! fost" +u !utanii in<ndu:
se s+ai de !ine. =e#i +i+atri+ea asta?
;u-h se uit$ indiferent la ea. O !ai v$#use de !ulte ori 'nainte 9i au#ise povestea
de sute de ori. El vroia s$ !ear-$ peste tot" s$ vad$ totul 9i s$ des+opere esena lu+rurilor.
>+ele nivele superioare J da+$ nu se dorea +a oa!enii s$ ur+e at<t de sus" de +e le !ai
+rease &ordan?
Aar nu '9i d$du 'n vilea- planul 9i +ontinu$ s$ !$n<n+e. Un+hiul s$u s+hi!1$
su1ie+tulC
7 >! o+a#ia s$ vi#ite# @artorul. &ohn 0la+k pretinde +$ 'i datore# trei por+i.
=rei s$ vii 9i tu?
7 Bu" nu +red. Stai8 0a +red +$ voi !er-e.
7 >tun+i" -r$1e9te:te8
S:au oprit la 1ar$+ile +adeilor. @artorul lo+uia 'ntr:un +o!parti!ent !i+" ur<t
!irositor" +hiar vi#avi de Co!une" unde putea fi -$sit +u u9urin$ de ori+ine avea nevoie
de talentele lui. 2:au -$sit st<nd 'n faa u9ii" s+o1indu:9i dinii +u un-hia. U+eni+ul s$u"
un adoles+ent +u faa plin$ de +o9uri" +u o privire !ioap$" atent$" st$tea pe vine 'n spatele
lui.
7 oft$ 1un$8 #ise un+hiul lui ;u-h.
7 oft$ 1un$ 9i ie" Edard ;oyland. >i venit +u trea1$ sau +a s$:i ii de ur<t unui
1$tr<n +a !ine?
7 entru a!1ele !otive" r$spunse +u diplo!aie un+hiul lui ;u-h" apoi 'i expli+$
s+opul real.
7 $i" spuse @artorul" +ontra+tul este destul de +larC 0la+k &ohn a livrat #e+e
!$suri de ov$#" a9tept<ndu:9i r$splata printr:o pere+he de pur+ei. Ed 9i:a adus s+roafa s$
fete por+i" &ohn '9i ia plata +<nd por+ii +res+ !ari.
7 C<t de !ari sunt a+u! por+ii" Edard ;oyland?
7 Aestul de !ari" re+unos+u un+hiul" dar 0la+k pretinde trei 'n lo+ de doi.
7 Spune:i s$ se du+$ s$ se:ne+e. @artorul a vor1it.
>poi r<se pe 'nfundate.
Cei doi au 1<rfit +<teva !inute" iar Edard ;oyland 9i:a a!intit de experienele lui
re+ente" +a s$ satisfa+$ pl$+erea f$r$ !ar-ini pentru detalii a 1$tr<nului. En ti!p +e
1$tr<nii vor1eau" ;u-h a p$strat de+ent lini9tea. Aar +<nd un+hiul s$u se 'ntoarse s$
ple+e" #iseC
7 Eu !ai stau un pi+" un+hiule.
7 Ei" +u! vrei8 oft$ 1un$" @artorule.
7 oft$ 1un$" Edard ;oyland.
7 Ii:a! adus un +adou" @artorule" spuse ;u-h" +<nd un+hiul s$u nu !ai putea
s$ aud$.
7 A$:!i s$:l v$d.
;u-h a s+os un pa+het de tutun pe +are 'l luase din dulapul de la 1ar$+i. @artorul
l:a pri!it f$r$ s$ fie re+unos+$tor 9i l:a arun+at spre u+eni+ul lui" +are 'l lu$ 'n st$p<nire.
7 ;ai 'n$untru" 'l invit$ @artorul" apoi se adres$ u+eni+ului. ;ei" tu" adu:i
+adetului un s+aun. >+u!" 1$iete" ad$u-$ el 'n ti!p +e luau a!<ndoi lo+" spune:!i +e ai
!ai f$+ut.
;u-h i:a povestit 9i a fost ru-at s$ repete +u lux de a!$nunte toate 'nt<!pl$rile
din explor$rile +ele !ai re+ente" @artorul pl<n-<ndu:se de in+apa+itatea lui de a:9i a!inti
exa+t tot +e v$#use.
7 =oi" tinerii" nu avei ni+i o +apa+itate" #ise el. Bi+i o +apa+itate. Chiar 9i a+el
!o+ofan" ar$t$ +u +apul spre u+eni+" nu are ni+iuna" de9i e de #e+e ori !ai 1un de+<t tine.
Ei vine s$ +re#i" nu poate s$ rein$ o !ie de versuri pe #i" totu9i se a9teapt$ s$ '!i ia lo+ul
dup$ +e nu voi !ai fi. e +<nd eu" +<nd era! u+eni+" o1i9nuia! s$:!i +<nt +<nte+e de !ii
de versuri p<n$ ador!ea!. =ase sparte" asta suntei voi.
;u-h nu l:a +ontra#is" +i a a9teptat +a 1$tr<nul s$ +ontinue" +eea +e a 9i f$+ut.
7 >i o 'ntre1are pentru !ine" 1$iete?
7 Entr:un fel" @artorule.
7 $i" s:au#i!. Bu:i 'n-hii li!1a.
7 3e:ai ur+at vreodat$ p<n$ unde nu este -reutate?
7 Eu? 0ine'neles +$ nu8 Eu era! @artorul" '!i ur!a! +he!area. >vea! de
'nv$at versurile tuturor @artorilor de dinaintea !ea" nu avea! ti!p de distra+ii
+opil$re9ti.
7 Spera! s$ '!i poi spune +e se -$se9te a+olo.
7 $i" asta:i alt$ trea1$. Bu a! ur+at ni+iodat$" dar a! a!intirile !ai !ultor
+$$r$tori de+<t vei vedea tu vreodat$. Sunt o! 1$tr<n. El 9tiu pe tat$l tat$lui t$u 9i pe
1uni+ul lui. Ce anu!e vrei s$ 9tii?
7 $i.
Ce anu!e vroia s$ 9tie? Cu! putea el s$ 'ntre1e +eva +e nu era de+<t o durere
+hinuitoare din piept? 3otu9i.
7 entru +e sunt toate astea" @artorule? Ae +e sunt a+este nivele deasupra
noastr$?
7 Ei" +u! vine asta? e nu!ele lui &ordan" fiule" sunt !artor" nu o! de 9tiin$.
7 $i" !$ -<ndea! +$ tu tre1uie s$ 9tii. E!i pare r$u.
7 Aar +hiar 9tiu. 3u vrei =ersurile de la 'n+eputuri.
7 2e:a! au#it.
7 >s+ult$:le din nou. 3oate r$spunsurile tale se afl$ a+olo" da+$ ai 'nelep+iunea
de a le vedea. >s+ult$:!$. 0a nu" a+u! u+eni+ul !eu are 9ansa de a:9i etala 'nv$$tura.
;ei" tu8 =ersurile de la En+eputuri8 Gi ai -ri,$ la rit!8 U+eni+ul '9i u!e#i 1u#ele +u li!1a
9i 'n+epuC 2a En+eput era &ordan" -<ndind sin-ur la -<ndurile Sale. 2a En+eput totul era
'n 'ntuneri+" f$r$ for!$" !ort" iar O!ul era ne+unos+ut. Ain sin-ur$tate ap$ru o dorin$"
din dorin$ ap$ru o vi#iune" din vis se f$+u un plan" din plan se f$+u hot$r<reaC @<na lui
&ordan s:a ridi+at 9i =asul s:a n$s+ut8
/<nd pe r<nd" au ap$rut +o!parti!entele +onforta1ile" re#ervoarele de poru!1
auriu" s+ar$ 9i +oridor" u9$ 9i dulap" potrivite pentru nevoile +elor 'n+$ nen$s+ui. El 9i:a
privit !un+a 9i a -$sit:o pl$+ut$" +are s$ 'nt<!pine o ras$ +e ur!a s$ apar$. S:a -<ndit la
O! J O!ul se 'ntrupa J i:a verifi+at -<ndirea 9i a +$utat +heia. O!ul ne'!1l<n#it 9i:ar
fa+e de r<s %$uritorul" O!ul ne+ondus ar distru-e lanul. >9a +$ &ordan a f$+ut /e-ulile"
ordine pentru fie+are o! 'n parte" fie+are pentru o +erin$ 9i fie+are pentru un post"
servind un s+op din+olo de puterea lor de 'nele-ere. Unii s$ vor1eas+$ 9i alii s$ as+ulte J
a sosit ordinul 'n r<ndul oa!enilor. El a +reat e+hipa,ul s$ !un+eas+$ la posturile lor"
oa!enii de 9tiin$ s$ -hide#e lanul. Aeasupra lor El a +reat C$pitanul" l:a f$+ut
,ude+$torul rasei O!ului. >9a a fost 'n Epo+a de >ur8
&ordan este perfe+t" tuturor +elor !ai pre,os de el le lipse9te perfe+iunea din
faptele lor. Invidia" 2$+o!ia 9i @<ndria Spiritului au +$utat !inile 'n +are s$:9i s$deas+$
se!inele. Unul a fost +el +are le:a dat rod J 1leste!atul ;uff" +el dint<i +are a p$+$tuit8
Sfatul s$u de!oni+ a provo+at r$#vr$tirea" a s$dit 'ndoiala a+olo unde nu fusese 'nainte.
S<n-ele !artirilor a p$tat dalele podelelor" C$pitanul lui &ordan a f$+ut +$l$toria.
Entuneri+ul a 'n-hiit totul.
0$tr<nul 'i puse 1$iatului !<na peste -ur$.
7 @ai 'n+ear+$ o dat$8
7 Ae la 'n+eput?
7 Bu8 Ae unde ai -re9it.
0$iatul e#it$" apoi '9i re+ap$t$ rit!ulC Entuneri+ul a 'n-hiit virtutea" $+atul a
inundat 'ntrea-a Bav$.
=o+ea 1$iatului a +ontinuat t$r$-$nat" strof$ dup$ strof$" re+it<nd a!plu" dar +u
puine detalii" ve+hea poveste a p$+atului" a r$#vr$tirii 9i a 'ntuneri+ului. ovestea despre
+u! a r$#1it 'nelep+iunea 9i +u! trupurile +ondu+$torilor r$#vr$tiilor au hr$nit
Converti#orul. Aespre +u! au s+$pat +<iva re1eli f$+<nd C$l$toria 9i au tr$it +a s$ dea
na9tere !utanilor. Cu! a fost ales un nou C$pitan" dup$ ru-i 9i sa+rifi+ii.
;u-h se a-ita stin-herit 9i d$dea din pi+ioare. Bu era ni+i o 'ndoial$ +$
r$spunsurile la 'ntre1$rile sale erau a+olo" din !o!ent +e a+estea erau =ersurile Sa+re"
dar nu avea 'nelep+iunea s$ le 'nelea-$. Ae +e? Aespre +e era vor1a? Chiar nu !ai
exista alt+eva 'n via$ de+<t !<n+atul" dor!itul 9i la ur!$ !area C$l$torie? &ordan nu
dorea +a el s$ 'nelea-$? >tun+i" de +e a+east$ durere din piept? %oa!ea asta +are a
persistat 'n +iuda poftei de !<n+are?
C<nd '9i lua !asa de dup$ so!n" un !esa-er a venit la u9a +o!parti!entului
un+hiului s$u.
7 Savantul +ere pre#ena lui ;u-h ;oyland" re+it$ el volu1il.
;u-h 9tia +$ o!ul de 9tiin$ la +are se referea era 2o+otenentul Belson"
responsa1il +u 1un$starea fi#i+$ 9i spiritual$ a se+torului de Bav$ +are in+ludea 9i satul
natal al lui ;u-h. E9i 'nfule+$ restul de !i+ de,un 9i se -r$1i s$:l ur!e#e pe !esa-er.
7 Cadet ;oyland8 fuse anunat.
Savantul '9i ridi+$ privirea din propria !<n+are 9i #iseC
7 >h" da. Intr$" 1$iete. Ia lo+. >i !<n+at?
;u-h spuse +$ da" dar o+hii lui se oprir$ +u interes asupra fru+telor din faa
superiorului s$u. Belson 'i ur!$ri privirea.
7 En+ear+$ a+este s!o+hine. Sunt o nou$ !utaie -eneti+$. @i s:au adus de foarte
departe. ;aide" un 1$r1at de v<rsta ta are 'ntotdeauna lo+ unde s$ 1a-e +<teva 'n-hiituri
'n plus.
;u-h a++ept$ +u !ult$ ti!iditate. Bi+iodat$ nu !ai !<n+ase 'n pre#ena unui
savant. >+esta s:a l$sat pe spate 'n fotoliu" 9i:a 9ters de-etele de +$!a9$" 9i:a aran,at
1ar1a 9i a intrat dire+t 'n su1ie+tC
7 Bu te:a! v$#ut 'n ulti!a vre!e" fiule. Spune:!i +e ai !ai f$+ut.
Enainte +a ;u-h s$ poat$ r$spunde" el +ontinu$C
7 Bu" nu:!i spune" 'i voi spune eu ie. En pri!ul r<nd" ai fost s$ explore#i" f$r$
prea !ult respe+t fa$ de #onele inter#ise. Bu e a9a?
;u-h s+oto+i dup$ un r$spuns. Aar a fost din nou 'ntrerupt.
7 Bu +ontea#$. Eu 9tiu" iar tu 9tii +$ eu 9tiu. Bu sunt foarte sup$rat. Aar !i s:a
adus la +uno9tin$ faptul +$ e ti!pul s$ te de+i#i +e vrei s$ fa+i 'n via$. >i vreun plan?
7 $i" ni+iunul definitiv" do!nule.
7 Aar fata a+eea. Edris 0axter? Intenione#i s$ te 'nsori +u ea?
7 >h" nu 9tiu" do!nule. Cred +$ da 9i tat$l ei la fel" +red. Aoar +$.
7 Aoar +$ +e?
7 Ei" 1ine" el vrea +a eu s$ fiu u+eni+ la fer!a lui. @$ -<ndes+ +$ e o idee 1un$.
%er!a lui '!preun$ +u afa+erea un+hiului !eu repre#int$ o proprietate fru!oas$.
7 Aar tu nu e9ti si-ur?
7 $i" nu 9tiu.
7 Core+t. Bu e9ti f$+ut pentru asta. >! alte planuri. Spune:!i" te:ai 'ntre1at de
+e te:a! 'nv$at s$ +ite9ti 9i s$ s+rii? Aesi-ur +$ da. Aar nu i:ai dat 'n vilea- planul. >sta
e 1ine. >+u!" as+ult$:!$. 3e 9tiu de +<nd erai !i+. >i !ai !ult$ i!a-inaie de+<t 'n !od
o1i9nuit" !ai !ult$ +urio#itate. Gi e9ti un lider 'nn$s+ut. Erai diferit 'n+$ din fa9$. >veai
+apul prea !are" 'n pri!ul r<nd" iar la inspe+ia de la na9terea ta" unii au votat s$ fii dat
i!ediat la Converti#or. Aar eu i:a! '!piedi+at. =roia! s$ v$d +e o s$ devii. O via$ de
$ran nu este +eva +are s$:i pla+$. 3u o s$ te fa+i savant.
0$tr<nul a f$+ut o pau#$" 'n ti!p +e 'i studia faa. ;u-h a r$!as n$u+" f$r$ s$
s+oat$ o vor1$. Belson +ontinu$C
7 O" da. Aa" 'ntr:adev$r. entru un o! +u te!pera!entul t$u" exist$ doar dou$
lu+ruri de f$+utC s$:l fa+i +ustode sau s$:l tri!ii la Converti#or.
7 =rei s$ spunei" do!nule" +$ eu nu a! ni!i+ de spus 'n le-$tur$ +u a+easta?
7 Aa+$ vrei s$ fii at<t de dire+t" da. S$:i la9i pe +ei str$lu+ii 'n r<ndurile
E+hipa,ului" 'nsea!n$ s$ se!eni ere#ie. Boi nu pute! fa+e asta. S:a 'nt<!plat odat$"
de!ult 9i aproape +$ a distrus rasa u!an$. 3u ai ie9it 'n eviden$ prin +apa+itatea ta
ex+epional$H tre1uie s$ fii a+u! instruit s$ -<nde9ti +ore+t" s$ fii iniiat 'n !istere" +$
poate vei a,un-e o for$ +onservatoare 'n lo+ de +entru al infe+iei 9i surs$ de ne+a#uri.
@esa-erul reap$ru 'n+$r+at +u ni9te 1o++ele pe +are le arun+$ pe ,os. ;u-h se uit$
la ele" apoi i#1u+niC
7 $i" astea sunt lu+rurile !ele8
7 Aesi-ur" re+unos+u Belson. Eu a! tri!is dup$ ele. Ae a+u! 'nainte" vei dor!i
ai+i. Be vo! 'nt<lni !ai t<r#iu 9i 'i vei 'n+epe studiile" doar da+$ nu ai alt$ propunere.
7 >" nu" do!nule. Cred +$ nu. 3re1uie s$ re+unos+ faptul +$ sunt un pi+ +onfu#.
resupun. presupun +$ asta 'nsea!n$ +$ nu dorii +a eu s$ !$ +$s$tores+?
7 O" asta era" r$spunse Belson indiferent. Ia:o" da+$ vrei" tat$l ei nu poate s$
proteste#e a+u!. Aar te averti#e# +$ te vei pli+tisi de ea.
;u-h ;oyland a devorat +$ri anti+e pe +are !entorul s$u i:a per!is s$ le +iteas+$
9i nu a si!it ni+i o dorin$ de a se !ai +$$ra sau !$+ar de a ie9i din +a1ina lui Belson. >
si!it de !ai !ulte ori +$ era pe dru!ul unui se+ret deo+a!dat$ nedefinit" +a o 'ntre1are"
dar deveni apoi !ai +onfu# +a ni+iodat$. Era 'n !od evident !ai -reu s$ a,un-i la
'nelep+iunea unui savant de+<t +re#use.
Odat$" pe +<nd era preo+upat de persona,ele +iudate ale anti+ilor 9i 'n+er+a s$
des+<l+eas+$ retori+a 9i ter!enii lor nefa!iliari" Belson a intrat 'n !i+ul +o!parti!ent 9i"
a9e#<nd p$rinte9te o !<n$ pe u!$rul s$u" 'ntre1$C
7 Cu! !er-e" 1$iete?
7 $i" destul de 1ine" do!nule" +red" r$spunse el" a9e#<nd +artea al$turi. Bu !i:e
+lar totul" +hiar delo+" +a s$ fiu sin+er.
7 >sta era de a9teptat" #ise 1$tr<nul lini9tit. 3e:a! l$sat s$ te lupi sin-ur la
'n+eput" +a s$ poi vedea +ap+anele 'n +are va +$dea 'nelep+iunea nativ$. @ulte din
a+este lu+ruri nu pot fi 'nelese f$r$ instruire. Ce ai a+olo?
2u$ +artea 9i o anali#$. >vea 'ns+ris pe ea %i#i+a @odern$ de 0a#$.
7 Ae+i? >+easta este una dintre +ele !ai valoroase s+rieri sa+re" totu9i un
neiniiat nu se poate folosi de ea f$r$ un pi+ de a,utor. ri!ul lu+ru pe +are tre1uie s$:l
'nele-i" 1$iete" este +$ 'nainta9ii no9tri" pentru perfe+iunea lor spiritual$" nu priveau
lu+rurile a9a +u! o fa+e! noi. Ei erau ro!anti+i in+ura1ili" nu raionali" a9a +u! sunte!
noi" iar adev$rurile pe +are ni le:au trans!is" de9i stri+t adev$rate" erau adesea '!1r$+ate
'n li!1a, ale-ori+. Ae exe!plu" ai a,uns la 2e-ea Kravitaiei?
7 >! +itit despre ea.
7 >i 'neles:o? Bu" v$d +$ nu.
7 $i" spuse ;u-h 'n ap$rarea sa" nu p$rea s$ 'nse!ne ni!i+. Suna pur 9i si!plu
proste9te" s$ !$ iertai" do!nule.
7 >sta ilustrea#$ 9i pun+tul !eu de vedere. 3u te -<ndeai la ea 'n ter!eni literali"
+a la le-ile +are -uvernea#$ aparatele ele+tri+e din a+eea9i +arte. Aou$ +orpuri se atra-
re+ipro+ dire+t proporional +u produsul !aselor lor 9i invers proporional +u p$tratul
distanei. are o re-ul$ pentru si!ple fapte fi#i+e" nu:i a9a? 3otu9i" nu e ni!i+ de -enul
$staH era !odul poeti+ pe +are 'l aveau +ei 1$tr<ni de a expri!a le-ea de proxi!itate +are
-uvernea#$ senti!entul de iu1ire. Corpurile la +are se fa+e referire sunt +orpurile u!ane"
!asa repre#int$ +apa+itatea lor de a iu1i. 3inerii au o !ai !are +apa+itate pentru iu1ire
de+<t 1$tr<niiH +<nd sunt arun+ai '!preun$" ei se 'ndr$-ostes+" iar +<nd sunt desp$rii" le
tre+e +ur<nd. O+hii +are nu se v$d se uit$. Este foarte si!plu. Aar tu +$utai un sens !ai
ad<n+ pentru asta.
;u-h r<n,i.
7 Bu !:a! -<ndit ni+iodat$ s$ prives+ lu+rurile a9a. =$d +$ voi avea nevoie de
!ult a,utor.
7 @ai este 9i alt+eva +are te deran,ea#$ a+u!?
7 Ei" 1ine" da" !ulte lu+ruri" de9i pro1a1il nu pot s$ !i le a!intes+ pe
nepre-$tite. Un lu+ru vreauC spune:!i" 3at$" pot fi !utanii +onsiderai oa!eni?
7 =$d +$ aple+i ure+hea la #vonuri. /$spunsul la a+east$ 'ntre1are este 9i da 9i
nu. E adev$rat +$ !utanii se tr$-eau odinioar$ din oa!eni" dar ei nu !ai fa+ parte a+u!
din E+hipa," nu !ai pot fi a+u! +onsiderai !e!1ri ai rasei u!ane" pentru +$ ei au
dispreuit 2e-ea lui &ordan. Lsta e un su1ie+t a!plu" +ontinu$ el" pun<ndu:se pe dis+utat.
Se pune +hiar 'ntre1area le-at$ de sensul iniial al +uv<ntului !utant. Aesi-ur +$ ei
nu!$r$ printre str$!o9ii lor 9i r$#vr$tiii +are au s+$pat de la !oarte 'n ti!pul re1eliunii.
Aar au de ase!enea 'n s<n-ele lor s<n-ele !ultor !utani n$s+ui 'n epo+a 'ntuneri+ului.
Enele-i" 1ine'neles" +$ 'n perioada a+eea re-ula noastr$ 'neleapt$ a+tual$ de a inspe+ta
fie+are nou:n$s+ut pentru se!nul p$+atului 9i 'ntoar+erea la Converti#or a ori+ui era -$sit
!utant nu era apli+at$. Exist$ lu+ruri +iudate 9i ori1ile +are se t<r$s+ prin +oridoarele
'ntune+ate 9i +are stau la p<nd$ la nivelele p$r$site.
;u-h se -<ndi o +lip$ la asta" apoi 'ntre1$C
7 Ae +e !utaiile !ai apar 'n+$ la noi" oa!enii?
7 E si!plu. S$!<na p$+atului este 'n+$ 'n noi. Ain +<nd 'n +<nd" se arat$" se
'n+arnea#$. Aistru-<nd a+ei !on9tri" noi a,ut$! la purifi+area re#ervelor 9i astfel adu+e!
!ai aproape pun+tul +ul!inant al lanului lui &ordan" sf<r9itul C$l$toriei la +asa noastr$
sf<nt$" Endep$rtatul Centaurus. Spr<n+eana lui ;oyland se 'n+runt$ din nou.
7 Lsta e un alt lu+ru pe +are nu 'l 'nele-. @ulte din a+este s+rieri anti+e vor1es+
despre C$l$torie +a 9i +u! ar fi o deplasare real$" o pli!1are:undeva" +a 9i +u! Bava
'ns$9i nu e de+<t un +$ru+ior. Cu! se poate asta?
Belson +hi+oti.
7 Cu! se poate" 'ntr:adev$r? Cu! se poate deplasa +eea +e este de+orul pe +are
totul se !i9+$? /$spunsul" desi-ur" este si!plu. Iar$9i ai luat li!1a,ul ale-ori+ drept
folosirea o1i9nuit$ a vo+a1ularului #ilni+. 0ine'neles" Bava este solid$" de ne!i9+at din
pun+t de vedere fi#i+. Cu! se poate !i9+a 'ntre-ul univers? 3otu9i" se !i9+$" din pun+t
de vedere spiritual. Cu fie+are a+t +ore+t" noi ne apropie! de destinaia su1li!$ a
lanului lui &ordan.
;u-h 'n+uviin$ din +ap.
7 Cred +$ 'nele-.
7 Si-ur" ne pute! i!a-ina +a &ordan s$ fi f$+ut lu!ea su1 o alt$ for!$ de+<t
Bava" da+$ asta s:ar fi potrivit +u s+opul S$u. C<nd oa!enii erau !ai tineri 9i !ai poeti+i"
oa!enii sfini s:au 'ntre+ut 'n inventarea lu!ilor i!a-inare pe +are &ordan le:ar fi putut
+rea. O 9+oal$ a inventat o 'ntrea-$ !itolo-ie a unei lu!i +u susul 'n ,os" +u spaii
nesf<r9ite" -oale" +u ex+epia unor pun+te de lu!in$ 9i !on9tri !itolo-i+i f$r$ trup. Ei au
nu!it:o lu!e +ereas+$ sau rai" +a 9i +u! ar +ontrasta +u realitatea solid$ a Bavei. $reau
s$ nu o1oseas+$ ni+iodat$ +u a+este spe+ulaii" invent<nd detalii" reali#<nd i!a-ini +u
+eea +e +redeau ei +$ este. @$ -<ndes+ +$ au f$+ut asta pentru !area -lorie a lui &ordan"
9i +ine spune +$ El a +onsiderat visele lor ina++epta1ile? Aar 'n epo+a !odern$" noi ave!
o trea1$ !ai serioas$ de f$+ut.
;u-h nu era interesat de astrono!ie. Chiar 9i !intea sa reu9ise s$ vad$ 'n
extrava-ana ei s$l1ati+$ o intenie neliteral$. Se 'ntoarse la pro1le!ele aflate la
'nde!<n$.
7 Ain !o!ent +e !utanii sunt s$!<na p$+atului" de +e nu fa+e! ni+i un efort
s$ 'i desfiin$!? Bu ar fi a+esta un a+t +are ar a++elera lanul?
0$tr<nul !edita puin 'nainte de a r$spundeC
7 Este o 'ntre1are foarte 1un$ 9i !erit$ un r$spuns dire+t. entru +$ tu vei deveni
savant" tre1uie s$ 9tii r$spunsul. Uite +are e trea1aC exist$ o anu!it$ li!it$ pentru
nu!$rul de !e!1ri ai E+hipa,ului pe +are Bava 'i poate susine. Aa+$ nu!$rul nostru
+re9te f$r$ li!it$" va veni o vre!e +<nd nu va !ai fi hran$ pentru toi. Bu e !ai 1ine +a
unii s$ !oar$ 'n r$fuieli +u !utanii de+<t s$ ne 'n!uli! at<t de !ult 'n+<t s$ ne o!ora!
'ntre noi pentru !<n+are? C$ile lui &ordan sunt de nep$truns. Chiar 9i !utanii au un rol
'n lanul 2ui.
$rea ,ustifi+at" dar ;u-h nu era prea si-ur.
C<nd ;u-h a fost transferat 'n servi+iu a+tiv" +a savant ,unior la operarea
fun+iilor Bavei" a des+operit +$ erau 9i alte p$reri. >9a +u! se o1i9nuia" a servit o
perioad$ la Converti#or. @un+a nu era ap$s$toareH tre1uia 'n prin+ipal s$ verifi+e
de9eurile aduse de +$tre ha!alii din fie+are sat" s$ in$ so+oteala +ontri1uiilor" 9i s$ se
asi-ure +$ nu s:a introdus !etal 'n 1un+$r" 'n pri!a etap$. Aar" prin a+east$ !un+$ a
intrat 'n +onta+t +u 0ill Ert#" In-inerul Gef >d,un+t" un 1$r1at nu +u !ult !ai 'n v<rst$
de+<t el.
>u dis+utat '!preun$ +e aflase de la Belson 9i a fost 9o+at de atitudinea lui Ert#.
7 S$:i intre 'n +ap" pu9tiule" i:a spus Ert#. >sta e o !un+$ pra+ti+$ pentru
oa!eni pra+ti+i. Uit$ de prostiile alea ro!anti+e. lanul lui &ordan8 Chestia asta e 1un$ s$
ii $ranii 'n lini9te 9i la lo+ul lor" dar s$ nu +re#i o iot$. Bu exist$ ni+i un lan" altul de+<t
propriile noastre planuri de a avea -ri,$ de noi 'n9ine. Bava tre1uie s$ ai1$ lu!in$ 9i
+$ldur$ 9i ener-ie pentru -$tit 9i iri-aii. E+hipa,ul nu se poate des+ur+a f$r$ a+este
lu+ruri" +eea +e ne fa+e pe noi 9efii E+hipa,ului.
7 En +eea +e prive9te tolerana asta fa$ de !utani" +ontinu$ el" vei vedea ni9te
s+hi!1$ri8 Iine:i -ura 'n+his$ 9i fii de partea noastr$.
>vea i!presia +$ se a9tepta de la el s$ !enin$ loialitatea de 1a#$ fa$ de -rupul
de tineri. Ei repre#entau o or-ani#aie 1ine 'n+he-at$ din +adrul altei or-ani#aii 9i era
for!at$ din 1$r1ai pra+ti+i" lu+i#i" +are lu+rau la '!1un$t$irea +ondiiilor de pe Bav$"
a9a +u! le vedeau ei. Erau 1ine 'n+he-ai" deoare+e un u+eni+ +e nu reu9ea s$ vad$
lu+rurile a9a +u! le vedeau ei nu re#ista !ult. %ie nu reu9ea s$ se ridi+e la nivelul a9teptat
9i se 'ntor+ea +ur<nd 'n r<ndurile $ranilor" fie" +el !ai pro1a1il" suferea o nenoro+ire 9i
sf<r9ea 'n Converti#or.
Iar ;oyland a 'n+eput s$ vad$ +$ ei aveau dreptate.
Erau reali9ti. Bava era nav$. Era un fapt" f$r$ s$ ne+esite ni+i o expli+aie. Iar
referitor la &ordan" +ine 2:a v$#ut sau I:a vor1it vreodat$? Care era lanul 2ui !isterios?
S+opul vieii e s$ fie tr$it$. Un o! s:a n$s+ut 9i:a tr$it viaa" iar apoi a,un-e 'n
Converti#or. Era foarte si!plu" f$r$ ni+i un !ister" f$r$ ni+i o C$l$torie su1li!$ 9i ni+i un
Centaurus. >+este pove9ti ro!anti+e erau si!ple aiureli din +opil$ria oa!enilor" 'nainte
+a ei s$ +<9ti-e 'nele-erea 9i +ura,ul de a privi des+his lu+rurile.
> 'n+etat s$:9i !ai 1at$ +apul +u astrono!ia 9i fi#i+a !isti+$ 9i toat$ a+ea
!itolo-ie pe +are fusese 'nv$at s$ o sl$veas+$. Era a!u#at" !ai !ult sau !ai puin" de
=ersurile de la En+eputuri 9i de toate pove9tile ve+hi despre $!<nt J +e o fi fost 9i
$!<ntul $sta J dar a+u! '9i d$dea sea!a +$ astfel de lu+ruri pot fi luate 'n serios doar
de +opii 9i ne-hio1i.
En plus" era trea1$ de f$+ut. 0$r1aii !ai tineri" 'n ti!p +e p$strau autoritatea +elor
!ai 1$tr<ni" aveau propriile planuri" pri!ul fiind exter!inarea siste!ati+$ a !utanilor.
En afar$ de asta" inteniile lor erau 'n+$ nefinali#ate" dar +onte!plau folosirea +o!plet$ a
resurselor Bavei" in+lusiv ale nivelelor superioare. 3inerii puteau s$ 'nainte#e +u planurile
lor f$r$ a avea un +onfli+t des+his +u +ei 'n v<rst$" pentru +$ 1$tr<nilor savani pur 9i
si!plu nu le p$sa de rutina de pe Bav$. C$pitanul a+tual se 'n-r$9ase at<t de !ult 'n+<t de
a1ia ie9ea din +a1ina saH a,utorul lui" unul dintre +ei tineri" se o+upa de tre1uri 'n lo+ul lui.
;oyland nu a dat o+hii +u In-inerul Gef de+<t o dat$" +<nd 9i:a f$+ut apariia la o
+ere!onie pur reli-ioas$ de 'n+adrare a personalului staiilor.
roie+tul de eli!inare a !utanilor ne+esita +a re+unoa9terea nivelelor superioare
s$ fie f$+ut$ siste!ati+. Entr:o astfel de explorare preli!inar$" ;u-h ;oyland a fost iar$9i
'n+olit de un !utant. >+esta era !ai pre+is la arun+area +u pra9tia. Ensoitorii lui
;oyland" forai s$ se retra-$" pentru +$ erau dep$9ii +a nu!$r" l:au l$sat s$ !oar$.
&oe:&i! Kre-ory ,u+a da!e sin-ur. Era o vre!e +<nd ,u+au '!preun$ +$ri" dar
&oe" +apul din dreapta" 'l suspe+ta pe &i!" !e!1rul din st<n-a al e+hipei" +$ tri9a. S:au
+iond$nit 'n le-$tur$ +u a+est aspe+t" apoi au renunat" pentru +$ a!<ndoi au 'nv$at
repede 'n +ariera lor '!preunat$ +$ dou$ +apete pe o sin-ur$ pere+he de u!eri tre1uie s$
-$seas+$ neap$rat !odalit$i de 'nele-ere.
&o+ul de da!e era !ai 1un. uteau vedea a!<ndoi ta1la" iar ne'nele-erile erau
i!posi1ile.
&o+ul a fost 'ntrerupt de o puterni+$ 1$taie !etali+$ 'n u9a +o!parti!entului. &oe:
&i! a s+os din tea+$ +uitul 9i l:a !<n-<iat" pre-$tit s$ 'l foloseas+$.
7 Intr$" url$ &i!.
U9a s:a des+his" +el +are +io+$nise a intrat +u spatele 'n +a!er$ J sin-urul !od
si-ur" dup$ +u! 9tia toat$ lu!ea" de a intra 'n pre#ena lui &oe:&i!. Boul venit era 1ondo+
9i puterni+" nu avea !ai !ult de patru pi+ioare 'n$li!e. e u!$r 'i at<rna trupul !oale al
unui o!" pe +are 'l spri,inea +u o !<n$.
&oe:&i! puse +uitul 'napoi 'n tea+$.
7 une:l ,os" 0o1o" ordon$ &i!.
7 Gi 'n+hide u9a" ad$u-$ &oe. Ce ave! noi ai+i?
Era un t<n$r" aparent !ort" de9i nu se vedea ni+i o ran$. 0o1o 'i !<n-<ie o
+oaps$.
7 El !<n+$!? 'ntre1$ plin de speran$" 'n ti!p +e saliva i se prelin-ea din -ura
+$s+at$.
7 oate" 'l do!oli &i!. 2:ai o!or<t?
0o1o s+utur$ din +apul lui su1:di!ensionat.
7 0un 0o1o" spuse &oe. Unde l:ai lovit?
7 0o1o lovit a+olo.
@i+ro+efali+ul a 'ntins de-etul !are spre +orpul le9inat 'n #ona dintre o!1ili+ 9i
stern.
7 >i intit 1ine" +ontinu$ &oe. Bi+i noi nu ne putea! des+ur+a !ai 1ine +u +uitul.
7 0o1o 1ine intit" #ise piti+ul +u a!a1ilitate. =rei s$ ve#i? 'i invit$ el s$:i
priveas+$ pra9tia.
7 3a+i" #ise &oe" f$r$ r$utate. Bu" nu vre! s$ vede!H vre! s$:l fa+e! s$
vor1eas+$.
7 0o1o fa+e" 'n+uviin$ +el s+und 9i 'n+epu +u 1rutalitate s$:9i reali#e#e s+opul.
&oe:&i! l:a dat deoparte 9i a apli+at alte !etode dureroase" dar +onsidera1il !ai
puin drasti+e de+<t a+elea ale piti+ului. 3<n$rul tres$ri 9i des+hise o+hii.
7 El !<n+$!? 'ntre1$ din nou 0o1o.
Bu" #ise &oe.
C<nd ai !<n+at ulti!a dat$? se interes$ &i!.
0o1o d$du din +ap 9i '9i fre+$ sto!a+ul" ar$t<nd prin se!ne +$ tre+use foarte !ult
ti!p" prea !ult. &oe:&i! s:a dus la un dulap" l:a des+his 9i a s+os o hal+$ de +arne pe +are
o inea sus. &i! a !irosit:o 9i &oe 9i:a tras +apul 'ntr:o parte" str<!1<nd din nas. &oe:&i! a
arun+at +arnea lui 0o1o" iar el a 'n9f$+at:o 1u+uros din #1or.
7 >+u! ie9i afar$" ordon$ &i!.
0o1o o lu$ din lo+ 9i 'n+hise u9a dup$ el. &oe:&i! s:a 'ntors +$tre +aptiv 9i 'l lovi
+u pi+iorul.
7 =or1e9te" #ise &i!. Cine e9ti?
3<n$rul tre!ura" 9i:a pus o !<n$ pe +ap" apoi" deodat$ p$rea +$ se +on+entrea#$
asupra '!pre,uri!ilor" deoare+e se ridi+$ 'n pi+ioare" !i9+<n:du:se +iudat din +au#a
+ondiiilor de i!pondera1ilitate de la a+est nivel 9i se 'ntinse dup$ +uit. Bu !ai era la
+ureaua lui. &oe:&i! '9i s+oase propriul +uit 9i 'l a-it$ a!enin$tor.
7 oart$:te fru!os 9i nu vei avea de suferit. Cu! i se spune?
3<n$rul '9i u!e#i 1u#ele" iar o+hii +er+etau -r$1ii +a!era.
7 =or1e9te" spuse &oe.
7 Ae +e 'i 1ai +apul +u el? 'ntre1$ &i!. >9 #i+e +$ e 1un doar pentru +arne. @ai
1ine 'l +he!i pe 0o1o 'napoi.
7 Bu e ni+i o -ra1$ r$spunse &oe. =reau s$ vor1es+ +u el. Cu! te +hea!$?
ri#onierul privi din nou +uitul 9i !ur!ur$C
7 ;u-h ;oyland.
7 >sta nu ne spune prea !ulte" +o!ent$ &i!. Cu +e te o+upi? Ain +e sat vii? Gi
+e +aui 'n ara !utanilor?
Aar" de data a+easta" ;oyland era !oro+$nos. Chiar 9i '!puns$tura +uitului 'n
+oaste 'l f$+u doar s$ '9i !u9te 1u#ele.
7 Of" ex+la!$ &oe" nu e de+<t un $ran prost. S$ s+$p$! de el.
7 S$:l ter!in$!?
7 Bu. Bu a+u!. En+hide:l.
&oe:&i! a des+his u9a unui !i+ +o!parti!ent lateral 9i l:a forat +u +uitul pe
;u-h s$ intre. >poi a 'n+his 9i a 'n+uiat u9a 9i s:a 'ntors la ,o+ul lui.
7 3u !ui" &i!.
Era 'ntuneri+ 'n +o!parti!entul 'n +are fusese 'n+uiat ;u-h. Cur<nd a reali#at
prin pip$ire +$ pereii din oel lu+ios erau 'n 'ntre-i!e nete#i" !ai puin u9a solid$" +u
'n+uietorile fixate. Se a9e#$ deodat$ pe pardoseal$ 9i 'n+epu s$ !edite#e.
>vu ti!p din 1el9u-" ti!p s$ doar!$ 9i s$ se tre#eas+$ de !ai !ulte ori. >vu ti!p
s$ i se fa+$ foarte foa!e 9i foarte" foarte sete.
C<nd lui &oe:&i! de al$turi 'i +res+u interesul fa$ de pri#onier sufi+ient de !ult
'n+<t s$ des+hid$ u9a +elulei" ;oyland nu a dorit s$ ias$ i!ediat 'n eviden$. l$nuise de
!ulte ori +e va fa+e +<nd se va des+hide u9a" iar a+east$ 9ans$ s:a ivit" dar +<nd a sosit
+lipa" era prea sl$1it" aproape 'n stare de +o!$. &oe:&i! l:a t<r<t afar$ din +a!er$.
M-o!otul l:a tre#it la o stare de +on9tient$ parial$. S:a ridi+at 9i s:a uitat 'n ,urul
s$u.
7 E9ti -ata s$ vor1e9ti? 'ntre1$ &i!.
;oyland des+hise -ura" dar nu s+oase o vor1$.
7 Bu ve#i +$ e prea us+at +a s$ vor1eas+$? #ise &oe +$tre -ea!$nul s$u. >poi se
adres$ lui ;u-hC
7 =rei s$ vor1e9ti da+$ 'i d$! ni9te ap$?
;oyland se uita n$u+ 9i 'n+uviin$.
&oe:&i! se 'ntoarse dup$ o +lip$ +u o +araf$ +u ap$. ;u-h a 1$ut +u nesa" s:a
oprit" p$rea +$ le9in$. &oe:&i! i:a luat +arafa.
7 Aeo+a!dat$ e destul" #ise &oe. =or1e9te:ne despre tine.
Iar ;u-h a 'n+eput s$ vor1eas+$. Cu detalii" fiind 'nde!nat doar din +<nd 'n +<nd.
;u-h a a++eptat +ondiia de fa+to de s+lav f$r$ s$ opun$ +u adev$rat re#isten$ 9i
f$r$ p$rere de r$u. Cuv<ntul s+lav nu exista 'n vo+a1ularul lui" dar +ondiia era o
1analitate +onfor!$ +u tot +e a 9tiut el vreodat$. Entotdeauna au existat +ei +are d$deau
ordine 9i +ei +are le 'ndeplineau J nu '9i putea i!a-ina ni+i o alt$ +ondiie" ni+i un alt fel
de or-ani#are so+ial$. Era un fapt al naturii.
Ae9i" 'n !od natural" s:a -<ndit la evadare.
K<nditul la asta era tot +e putea s$ fa+$. &oe:&i! i:a -hi+it -<ndurile 9i a adus
pro1le!a 'n dis+uie. &oe i:a spusC
7 S$ nu:i vin$ idei" tinere. %$r$ un +uit nu poi s$ te dep$rte#i ni+i trei nivele 'n
partea asta a Bavei. Aa+$ ai reu9i s$ furi un +uit de la !ine" tot nu ai a,un-e p<n$ ,os. En
plus" !ai este 9i 0o1o.
;u-h a a9teptat un !o!ent" apoi a 'ntre1atC
7 0o1o?
&i! r<n,i 9i r$spunseC
7 Boi i:a! spus lui 0o1o +$ e9ti al lui +a s$ te !$+el$reas+$" da+$ dore9te" 'n +a#
+$ 'i s+oi +apul afar$ din +o!parti!ent f$r$ noi. >+u! doar!e l<n-$ u9$ 9i '9i petre+e
!ult ti!p a+olo.
7 >9a era +ore+t" spuse &oe. > fost de#a!$-it +<nd ne:a! de+is s$ te p$str$!.
7 Spune" a su-erat &i!" 'ntor+<ndu:9i +apul +$tre fratele s$u" +e ai #i+e s$ ne
distr$! puin?
>poi se 'ntoarse +$tre ;u-hC
7 oi s$ arun+i +u +uitul?
7 Aesi-ur" r$spunse ;u-h.
7 S$ te vede!. >i+i.
&oe:&i! i:a dat +uitul lor. ;u-h l:a luat 9i l:a +<nt$rit 'n !<n$ s$:i si!t$
-reutatea.
7 En+ear+$ la se!nul !eu.
&oe:&i! a fixat o int$ de plasti+ la +ap$tul +el$lalt al +a!erei" opus fa$ de s+aunul
lui preferat" de pe +are era o1i9nuit s$ exerse#e el 'nsu9i. ;u-h a o+hit inta 9i" +u o
!i9+are a 1raului prea rapid$ +a s$ o poi ur!$ri" a dat dru!ul +uitului. > folosit
lovitura +u de-etul !are pe la!$ 9i +u +elelalte de-ete '!preunate. 2a!a vi1ra 'n int$"
foarte 1ine +entrat$ 'n #ona roas$ +e !ar+a +ele !ai 1une eforturi ale lui &oe:&i!.
7 0un 1$iat8 apro1$ &oe. 2a +e te -<nde9ti" &i!?
7 ;ai s$:i d$! +uitul 9i s$ vede! +<t de departe poate a,un-e.
7 Bu" #ise &oe" nu sunt de a+ord.
7 Ae +e?
7 Aa+$ +<9ti-$ 0o1o" noi r$!<ne! f$r$ un servitor. Aa+$ ;u-h +<9ti-$" pierde!
9i pe 0o1o 9i pe el. E o risip$.
7 Ei" 1ine" da+$ insi9ti.
7 Insist. ;u-h" adu +uitul.
;u-h se +onfor!$. Bu i:a tre+ut prin +ap s$ 'ntoar+$ +uitul '!potriva lui &oe:&i!.
St$p<nul era st$p<n. Bu era doar pur 9i si!plu '!potriva 1unelor !oravuri +a un servitor
s$ ata+e st$p<nul" +i 9i o idee at<t de s$l1ati+$" 'n+<t nu s:a -<ndit la a9a +eva ni+i o +lip$.
;u-h se a9tepta +a &oe:&i! s$ fie i!presionat de pre-$tirea sa de savant. Aar nu a
fost a9a. 2ui &oe:&i!" 'n spe+ial lui &i!" 'i pl$+ea enor! s$ +ontra#i+$. En s+urt ti!p" l:au
se+at de puteri pe ;u-h 9i l:au arun+at la o parte. ;oyland se si!ea u!ilit. 2a ur!a
ur!ei" nu era el savantul? Bu 9tia el s$ +iteas+$ 9i s$ s+rie?
7 3a+i din -ur$" i:a spus &i!. E si!plu s$ +ite9ti. Eu 9tia! s$ +ites+ 'nainte s$ se
nas+$ tat$l t$u. Cre#i +$ e9ti pri!ul savant +are !:a servit pe !ine? Savani8 O adun$tur$
de i-norani8
Entr:o 'n+er+are de a:9i resta1ili or-oliul s$u intele+tual" ;u-h a expus teoriile
savanilor !ai tineri" realitatea stri+t$" realis!ul +are respin-ea toate interpret$rile
reli-ioase 9i lua Bava a9a +u! era. El se a9tepta +a &oe:&i! s$ apro1e un astfel de pun+t
de vedereH p$rea s$ se potriveas+$ +u te!pera!entele lor.
Aar ei i:au r<s 'n fa$.
7 Sin+er" insist$ &i!" dup$ +e 'n+et$ #-o!otul" voi +ei tineri suntei at<t de idioi?
$i suntei !ai r$i de+<t 1$tr<nii.
7 Aar tu to+!ai ai spus" protest$ ;u-h" +$ toate noiunile noastre reli-ioase
a++eptate nu sunt de+<t 1aliverne. >sta +red prietenii !ei. Ei vor s$ arun+e la -unoi toate
prostiile a+elea ve+hi.
&oe a 'n+eput s$ vor1eas+$H &i! 'l 'ntrerupse.
7 Ae +e 'i 1ai +apul +u el" &oe? Bu are ni+i un rost.
7 Bu" nu are. @$ a!u#$. El e pri!ul +u +are a! vor1it de nu !ai 9tiu +<nd 9i nu
a avut ni+i o 9ans$ de a vedea adev$rul. =reau s$ v$d da+$ are +apul pe u!eri sau e doar
un lo+ de +are s$ '9i a-ae ure+hile.
7 OD" 'n+uviin$ &i!" dar p$strea#$ lini9tea. Eu a! s$ tra- un pui de so!n.
Capul din st<n-a a 'n+his o+hii 9i a 'n+eput i!ediat s$ sfor$ie. &oe 9i +u ;u-h 9i:
au +ontinuat dis+uia 'n 9oapt$.
7 ro1le!a +u voi" tinerii" spuse &oe" este +$" da+$ nu pri+epei un lu+ru i!ediat"
+redei +$ nu poate fi adev$rat. 3rea1a +u 1$tr<nii vo9tri este +$" ori+e nu 'nele-"
reinterpretea#$ +a s$ se 'nelea-$ alt+eva 9i apoi +red +$ au pri+eput. Bi+iunul dintre voi
nu a 'n+er+at s$ +read$ vor1ele +lare" a9a +u! sunt s+rise 9i apoi s$ 'n+er+e s$ le 'nelea-$
pe a+east$ 1a#$. O" nu" voi toi suntei prea de9tepi pentru asta J da+$ nu pri+epei
i!ediat" atun+i nu e a9a J tre1uie s$ 'nse!ne +eva +u totul diferit.
7 Ce vrei s$ spui? 'ntre1$ +u suspi+iune ;u-h.
7 $i" C$l$toria" de exe!plu. Ce 'nsea!n$ ea pentru tine?
7 Aup$ !intea !ea" nu 'nsea!n$ ni!i+. E doar o prostie +are s$:i i!presione#e
pe $rani.
7 Aar +are este sensul ei a++eptat?
7 Ei" 1ine J e lo+ul 'n +are !er-i dup$ +e !ori J sau !ai de-ra1$" +e fa+i. %a+i
C$l$toria spre Centaurus.
7 Gi +e:i Centaurus?
7 Este J ai -ri,$" 'i dau doar r$spunsurile ortodoxeH nu prea +red 'n +hestiile
astea J este lo+ul unde a,un-i dup$ +e ai f$+ut C$l$toria" un lo+ unde toi sunt feri+ii 9i
este !<n+are din 1el9u-.
&oe r<se #-o!otos. &i! '9i 'ntrerupse rit!ul de sfor$it" des+hise un o+hi 9i '9i relu$
!or!$ind so!nul.
7 Exa+t asta vreau s$ spun" +ontinu$ &oe 'n 9oapt$. Bu 'i folose9ti +apul. 3e:ai
-<ndit vreodat$ +$ a+east$ C$l$torie este doar +eea +e spun ve+hile +$ri +$ este J Bava 9i
tot E+hipa,ul !er-<nd undeva" deplas<ndu:se?
;oyland se -<ndea la asta.
7 Aoar nu vrei s$ spui +$ tre1uie s$ te iau 'n serios. E i!posi1il" din pun+t de
vedere fi#i+. Bava nu poate !er-e ni+$ieri. Este de,a peste tot. Se poate fa+e o +$l$torie
prin ea" dar C$l$toria tre1uie s$ ai1$ un sens spiritual" da+$ ar avea vreunul.
&oe l:a invo+at pe &ordan +a s$:l susin$.
7 >s+ult$" #ise el" s$:i intre asta 'n +apul t$u !are. I!a-inea#$:i un lo+ !ai
!are de+<t Bava" !ult !ai !are" +u Bava !i9+<ndu:se 'n el. >i pri+eput?
;u-h se str$duia. Se str$duia din -reu. S+utur$ din +ap.
7 Bu are ni+i o noi!$" spuse el. Bu poate exista +eva !ai !are. Bu ar exista lo+
pentru a9a +eva.
7 Of" la nai1a8 >s+ult$" 'n afara Bavei" a+u! ai 'neles? Arept 'n ,os" dup$ toate
nivelele 'n ori+e dire+ie. ustietate. @:ai 'neles?
7 Aar nu este ni!i+ su1 +el !ai de ,os nivel. Ae a+eea e +el !ai de ,os.
7 Uite8 Aa+$ ai lua un +uit 9i ai 'n+epe s$ sapi o -roap$ 'n podeaua +elui !ai de
,os nivel" unde ai a,un-e?
7 Aar nu se poate. Este prea tare.
7 S$ presupune! +$ se poate 9i +$ ai f$+ut o -aur$. Unde ar da a+ea -roap$?
I!a-inea#$:i.
;u-h a 'n+his o+hii 9i a 'n+er+at s$:9i i!a-ine#e +u! sap$ o -roap$ 'n nivelul de
,os. S$pa 'n podea de par+$ ar fi fost !oale J !oale +a 1r<n#a.
> 'n+eput s$ ai1$ o li+$rire a unei posi1ilit$i" o posi1ilitate +are era insta1il$"
tre!ur$toare. E +$dea 9i +$dea 'ntr:o -roap$ s$pat$ de el 9i +are nu avea ni+i un nivel su1
ea. > des+his o+hii foarte repede.
7 Este 'n-ro#itor8 stri-$ el. Bu +red a9a +eva.
&oe:&i! se ridi+$.
7 O s$ te fa+ eu s$ +re#i" !or!$i el" +hiar de:ar fi s$:i rup -<tul pentru asta.
S:a 'ndreptat +$tre u9a exterioar$ 9i a des+his:o.
7 0o1o8 url$ el. 0o1o8
Aeodat$" +apul lui &i! se ridi+$.
7 Ce:i? Ce s:a 'nt<!plat?
7 El du+e! pe ;u-h la nivelul de i!pondera1ilitate.
7 entru +e?
7 Ca s$:i 1$-$! !inile 'n +apul $la prost.
7 >lt$ dat$.
7 Bu" vreau a+u!.
7 0ine" 1ine. Bu e nevoie s$ te a!1ale#i. Ori+u! !:a! tre#it.
&oe:&i! Kre-ory era aproape la fel de uni+ 'n +eea +e prive9te a1ilitatea lui" sau a
lor" !ental$" pre+u! 9i +onstru+ia +orporal$. In alte +ir+u!stane" ar fi fost o
personalitate do!inant$. Era inevita1il" tr$ind printre at<ia !utani" +a el s$ 'i a-rese#e"
s$ le dea ordine" s$ se 1a#e#e pe servi+iile lor. Aa+$ ar fi avut dorina de putere" e de la
sine 'neles +$ ar fi putut or-ani#a !utanii s$ lupte 9i s$ 'nfr<n-$ E+hipa,ul.
Aar 'i lipsea a9a +eva. Aup$ te!pera!ent" era un intele+tual" un o1servator. Era
interesat de +u! 9i de de +e" iar dorina lui de a a+iona era satisf$+ut$ doar de +onfort 9i
+o!oditate.
S$ se fi n$s+ut el drept doi -e!eni nor!ali printre +ei din E+hipa," pro1a1il ar fi
ales expli+aiile savante drept +el !ai u9or 9i !ai satisf$+$tor r$spuns la pro1le!a vieii 9i
s:ar fi distrat +u +onversaia 9i ad!inistrarea. Ei lipsea tov$r$9ia !ental$ 9i petre+use ti!p
de trei -eneraii +itind 9i re+itind +$ri furate de +ira+ii s$i" spe+ial pentru el.
Cele dou$ ,u!$t$i ale persoanei sale duale se +ontra#i+eau 9i dis+utau despre
+eea +e +itiser$ 9i aproape inevita1il a,un-eau la o teorie +oerent$ a istoriei 9i lu!ii fi#i+e
J +u o sin-ur$ ex+epie" +on+eptul de fi+iune le era 'n 'ntre-i!e str$inH tratau ro!anele
+are fuseser$ aduse pentru expediia lui &ordan exa+t 'n a+ela9i fel 'n +are tratau
!anualele 9i 'ndru!arele.
>+easta a dus la !area lor diver-en$ de opinie. &i! 'l +onsidera pe >llan
Nuarter!ain drept +el !ai -ro#av o! +are a tr$it vreodat$H &oe 'l apre+ia pe &ohn ;enry.
>!<ndurora le pl$+ea extre! de !ult poe#iaH puteau re+ita pa-in$ dup$ pa-in$
din Diplin- 9i le pl$+ea aproape la fel de !ult 9i /hyslin-" +<nt$reul or1 al spaiului.
0o1o s:a 'ntors. &oe:&i! l:a ar$tat +u de-etul pe ;u-h.
7 Uite" #ise &oe" iese afar$.
7 >+u!? 'ntre1$ 0o1o feri+it 9i r<n,i slu-arni+.
7 3u 9i +u sto!a+ul t$u8 r$spunse &oe" 1$t<nd +u 'n+heieturile de-etelor dara1ana
pe s+$f<rlia lui. Bu" nu 'l !$n<n+i. 3u 9i +u el J frai de s<n-e. >i pri+eput?
7 Bu !$n<n+?
7 Bu. 2upt$ pentru el. El lupt$ pentru tine.
iti+ul a ridi+at din u!eri 'n faa inevita1ilului.
7 0ine. %rai de s<n-e. 0o1o 9tie.
7 En re-ul$. >+u! !er-e! sus 'n lo+ul unde toi plutes+8 3u ia:o 'nainte 9i f$
lo+.
>u ur+at +<te unul" piti+ul aler-<nd 'nainte" ;oyland 'n ur!a lui" &oe:&i! 'n+heind
9irul" &oe +u o+hii aintii 'n fa$" &i! p$#ind spatele +u +apul 'ntors peste u!$r.
Cu +<t ur+au !ai sus" -reutatea le disp$rea i!per+epti1il" +u fie+are punte
su++esiv$. Entr:un final" au intrat la un nivel dup$ +are nu se !ai putea 'nainta" neav<nd
ni+i o des+hidere deasupra lor. untea se +ur1a u9or" de!onstr<nd +$ adev$rata for!$ a
spaiului era un +ilindru -i-anti+" dar" deasupra +apului" o 'ntindere !etali+$ +u o +ur1ur$
si!ilar$ o1stru+iona vederea 9i te '!piedi+a s$ ve#i da+$ puntea se +ur1a +u adev$rat 'n
interior.
Bu existau perei desp$ritori propriu:#i9iH st<lpi !ari de susinere" at<t de i!en9i
'n+<t d$deau i!presia de ex+es" de putere inutil$" se 'n$lau desp$rind puntea 'n !od
re-ulat.
Kreutatea era a+u! i!per+epti1il$. Aa+$ +ineva r$!<nea lini9tit 'ntr:un lo+" restul
infi! de -reutate ar adu+e +orpul 'ntr:o plutire u9oar$ p<n$ ,os" dar sus 9i ,os erau ter!eni
+$rora le lipsea sensul. 2ui ;u-h nu 'i pl$+eaH 'l f$+ea s$ 'n-hit$ +u noduri" dar 0o1o
p$rea 'n+<ntat 9i o1i9nuit +u a+east$ sen#aie. Se !i9+a prin aer +a un pe9te.
&oe:&i! a fixat o dire+ie paralel$ +u axa +o!un$ a +ilindrilor exteriori 9i interiori"
ur!<nd un +oridor for!at de st<lpi. Erau prinse 1alustrade de:a lun-ul +oridorului 9i se
inea de 1alustrad$ +a un p$ian,en de firul lui. >++eler$ !ult" iar ;u-h se +hinuia s$ in$
pasul. Cu ti!pul" reu9i s$ ur+e u9or" f$r$ efort" 'nt<!pin<nd doar re#istena aerului" 9i
atin-erea 'nt<!pl$toare a de-etelor sau a !<inii de podea. Aar era !ult prea preo+upat +a
s$ spun$ +<t de !ult !erseser$ 'nainte de a se opri. @ile 'ntre-i" +redea" dar nu era si-ur.
C<nd s:au oprit" a fost din +au#$ +$ pasa,ul se ter!inase. Un perete desp$ritor
solid" +e se 'ntindea 'n st<n-a 9i 'n dreapta" le 1lo+a dru!ul. &oe:&i! se deplas$ de:a
lun-ul lui spre dreapta" +er+et<nd.
> -$sit +e +$uta" o u9$ 'n+his$" de !$ri!ea unui o!" +are se f$+ea re!ar+at$ doar
printr:o +r$p$tur$ +e 'i s+otea 'n eviden$ +onturul 9i un desen -eo!etri+ pe suprafaa ei.
&oe:&i! l:a studiat" 9i s:a s+$rpinat 'n +apul din dreapta. Cele dou$ +apete 9u9otir$ pre de
+<teva +lipe. &oe:&i! '9i ridi+$ !<na +u un -est +iudat.
7 Bu" nu8 #ise &i!.
&oe:&i! s:au uitat unul la altul.
7 Cu! vine asta? spuse &oe.
>u 'n+eput s$ vor1eas+$ 'n 9oapt$ din nou" &oe s+utur$ din +ap" iar &oe:&i! ridi+$
iar$9i !<na.
Ur!$ri desenul de pe u9$ f$r$ s$:l atin-$" !i9+<ndu:9i ar$t$torul prin aer la poate
patru in+h distan$ de suprafaa u9ii. Su++esiunea 'n +are el '9i !i9+a de-etul deasupra
liniilor desenului p$rea si!pl$" dar +u si-uran$ nu evident$.
Aup$ +e a ter!inat" a lovit +u pal!a peretele adia+ent" s:a 'ndep$rtat de u9$ 9i a
a9teptat.
Un !o!ent !ai t<r#iu" se si!ea o adiere u9oar$" aproape surd$H u9a s:a !i9+at 'n
exterior poate 9ase in+h" apoi s:a oprit. &oe:&i! p$rea nedu!erit. Gi:a introdus !<inile +u
-ri,$ 'n desp$ritur$ 9i a tras. Bu s:a 'nt<!plat ni!i+. I:a stri-at lui 0o1oC
7 Aes+hide:o8
0o1o a anali#at situaia" 'n+runt<ndu:9i fruntea +are se 'n+rei p<n$ 'n +re9tet.
>poi a '!pins +u pi+iorul 'n perete 9i a apu+at u9a +u o !<n$. > prins apoi u9a +u a!1ele
!<ini" 9i:a fixat fer! pi+ioarele" s:a ar+uit 9i a tras.
Gi:a inut respiraia" avea pieptul ri-id" spatele 'ndoit" iar transpiraia 'n+epuse s$
apar$ din +au#a efortului. Ei ie9eau 'n eviden$ venele de la -<t" f$+<ndu:i +apul s$ arate
+a o pira!id$ difor!$. ;u-h putea s$:i aud$ 'n+heieturile trosnind. Era u9or de +re#ut +$
o s$ se o!oare 'n 'n+er+area lui" fiind prea idiot +a s$ renune.
Aar u9a +ed$ deodat$" +u o t<n-uire de !etal +e se 'ndoaie. entru +$ u9a" 'n
deplasarea ei" s+$p$ din de-etele lui 0o1o" tensiunea eli1erat$ pe nea9teptate 'n pi+ioarele
lui 'l arun+$ departe de pereteH plon,$ 'n ,osul pasa,ului" +$ut<nd +eva de +are s$ se in$.
Aar reveni 'ntr:o +lip$" !i9+<ndu:se +iudat prin aer" 'n ti!p +e '9i !asa -a!1a.
&oe:&i! a p$truns 'n$untru" ;u-h ur!<ndu:l 'ndeaproape.
7 Ce lo+ e $sta? a vrut el s$ 9tie" +urio#itatea fiind !ai puterni+$ de+<t !anierele
de servitor.
7 Ca!era rin+ipal$ de Control" #ise &oe.
Ca!era rin+ipal$ de Control8 2o+ul ta1u 9i +el !ai sa+ru de pe Bav$" +hiar 9i
lo+aia era un !ister uitat. Aup$ p$rerea tinerilor" ni+i !$+ar nu exista. >titudinea
savanilor !ai 'n v<rst$ varia 'ntre a++eptarea funda!entalist$ 9i +redina !isti+$. e +<t
se +onsidera ;u-h de 'nv$at" pe at<t se 'nsp$i!<nta de a+este +uvinte. Ca!era de
Control8 Se spunea +$ 'nsu9i spiritul lui &ordan se afla a+olo.
>9a +$ s:a oprit.
S:a oprit 9i &oe:&i!" iar &oe privi 'n ,urul lui.
7 ;ai" #ise el. Ce s:a 'nt<!plat?
7 >h" $$.
7 =or1e9te8
7 Aar" dar lo+ul a+esta e 1<ntuit" este al lui &ordan.
7 >h" pentru nu!ele lui &ordan8 protest$ &oe" exasperat. >! +re#ut +$ !i:ai spus
+$ voi" tinerii" nu puneai !are pre pe &ordan.
7 Aa" dar. dar asta este.
7 3a+$:i -ura8 ;aide sau 'l pun pe 0o1o s$ te tra-$ +u fora.
Iar ;u-h l:a ur!at" f$r$ tra-ere de ini!$" +a unul +are se ur+a pe e9afod.
S:au stre+urat printr:un pasa, sufi+ient de lar- +a s$ 'n+ap$ doi oa!eni 9i s$ se
poat$ folosi de 1alustrade. asa,ul se +ur1a 'ntr:un ar+ a!plu de *6 de -rade" apoi d$dea
+hiar 'n Ca!era de Control propriu:#is$. ;u-h" te!$tor" dar +urios" trase +u o+hiul peste
u!erii lar-i ai lui &oe:&i!.
Se uita 'ntr:o +a!er$ 1ine lu!inat$" enor!$" de aproape dou$ sute de pi+ioare.
Era sferi+$" interiorul unui -lo1 !are. Suprafaa -lo1ului era si!pl$" ar-intie. En +entrul
-eo!etri+ al sferei" ;u-h a v$#ut un -rup de aparate la vreo )5 pi+ioare dep$rtare. Era
+o!plet lipsit de sens pentru o+hiul lui neexperi!entatH nu l:ar fi putut des+rie" dar a
o1servat +$ plutea ne!i9+at" f$r$ ni+i o susinere aparent$.
Ae la +ap$tul pasa,ului p<n$ la +hestia din +entrul -lo1ului era un tu1 din #$1rele
!etali+e" la fel de lat +a 9i pasa,ul. Era sin-ura ie9ire din pasa,. &oe:&i! s:a 'ntors +$tre
0o1o 9i i:a ordonat s$ r$!<n$ 'n pasa," dup$ +are el a intrat 'n tu1.
S:a stre+urat de:a lun-ul lui" !<n$ dup$ !<n$" a,ut<ndu:se de #$1rele +a de o
s+ar$. Aup$ el venea ;u-hH au ie9it 'n !i,lo+ul aparatului din +entrul sferei. =$#ut de
aproape" !e+anis!ul staiei de +ontrol '9i de#v$luia detaliile individuale" dar el tot nu
pri+epea ni!i+. E9i 'ndrept$ privirea +$tre suprafaa interioar$ a -lo1ului +are 'i 'n+on,ura.
Era o -re9eal$. Suprafaa -lo1ului" fiind al1:ar-intie 9i f$r$ ni+i un !odel" nu avea
ni!i+ +are s$:i dea perspe+tiv$. utea s$ fie la o sut$ de pi+ioare dep$rtare sau o !ie sau
la !ulte !ile. Bu !ai v$#use ni+iodat$ +eva !ai 'nalt de+<t distana dintre dou$ puni 9i
ni+i un spaiu des+his !ai !are de+<t isla#ul satului. Era lovit de pani+$" foarte speriat" +u
at<t !ai !ult +u +<t nu 9tia de +e anu!e 'i era fri+$. Aar era posedat de fanto!a
str$!o9ilor de!ult uitai 9i sto!a+ul s$u era 'ntors pe dos de fri+a pri!itiv$ de a nu
+$dea.
Se prinse de aparatura de +ontrol" se prinse de &oe:&i!.
&oe:&i! 'i arse una peste -ur$ +u latul pal!ei.
7 Ce:i +u tine? !<r<i &i!.
7 Bu 9tiu" r$spunse ;u-h. Bu 9tiu" dar nu:!i pla+e a+est lo+. ;ai s$ ie9i! de:
ai+i8
&i! a ridi+at din spr<n+ene la &oe" privi de#-ustat 9i #iseC
7 >! putea s$ ie9i!. lodul $sta nu va 'nele-e ni!i+ din +e:i spui.
7 O" va fi 'n re-ul$" r$spunse &oe" 'n+heind a+east$ pro1le!$. ;u-h" ur+$:te 'n
unul din s+aune J uite" 'n $la.
Entre ti!p" o+hii lui ;u-h au +$#ut pe tu1ul prin +are au a,uns la +entrul de +ontrol
9i l:a ur!$rit din o+hi p<n$ la u9a de la pasa,. Aeodat$ sfera s:a !i+9orat p<n$ a r$!as
doar +entrul ei" iar +ea !ai -roa#ni+$ pani+$ a tre+ut. S:a supus ordinului" tre!ur<nd 'n+$"
fiind totu9i +apa1il s$ se +onfor!e#e.
Centrul de +ontrol +onsta dintr:un +adru ri-id" f$+ut din s+aune sau ra!e pentru
trupurile operatorilor" panourile de instru!ente 9i de +o!and$" ur+ate astfel 'n+<t s$ fie 'n
1raele operatorilor" unde erau vi#i1ile" dar f$r$ s$ o1stru+ione#e vederea. S+aunele
aveau !<nere laterale 'nalte sau 1rae" iar ur+ate pe a+este 1rae erau panourile de +ontrol
pentru fie+are ofier de -ard$" totu9i ;u-h nu o1servase ni!i+ din toate a+estea.
El doar s:a stre+urat pe su1 panoul +u instru!ente pe s+aun 9i s:a l$sat pe spate"
1u+uros de sta1ilitatea -$sit$. > potrivit s+aunul 'ntr:o po#iie se!i:+ul+at" de la suportul
pentru pi+ioare p<n$ la +el pentru +ap.
Aar +eva se 'nt<!pla +u panoul din faa lui &oe:&i!H l:a re!ar+at +u +oada
o+hiului 9i s:a 'ntors s$ priveas+$ !ai 1ine. En partea de sus a panoului str$lu+eau litere de
un ro9u aprinsC >2 AOI2E> >S3/OK>3O/ >%IG>3. Ce era al doilea astro-ator? Bu
9tia" dar i!ediat a o1servat +$ extre!itatea superioar$ a propriului panou era eti+hetat +u
>2 AOI2E> >S3/OK>3O/ 9i a a,uns la +on+lu#ia +$ se referea la el 'nsu9i sau" !ai
de-ra1$" o!ul +e tre1uia s$ stea pe lo+ul a+ela. Se si!ea in+o!odat de faptul +$
adev$ratul astro-ator ar putea veni 9i l:ar -$si o+up<ndu:i postul" dar '9i s+oase asta din
+ap" pentru +$ p$rea puin pro1a1il.
3otu9i" +e era al doilea astro-ator?
2iterele 'n+epeau s$ dispar$ de pe panoul lui &i!:&oe" apoi a ap$rut un pun+t ro9u
pe !ar-inea din partea st<n-$ 9i a r$!as a+olo. &oe:&i! a f$+ut +eva +u !<na dreapt$H pe
panou ap$ruC >CCE2E/>IIE J ME/O" apoi CO@>BAL /IBCI>2L. Ulti!ele dou$
+uvinte au +lipit de +<teva ori" apoi au fost 'nlo+uite +u BICI UB />O/3. >+este
+uvinte au disp$rut 9i a ap$rut un pun+t verde str$lu+itor 'n partea din dreapta.
7 re-$te9te:te" spuse &oe" uit<ndu:se la ;u-hH se stin-e lu!ina.
7 >i de -<nd s$ stin-i lu!ina? protest$ ;u-h.
7 Bu eu" +i tu. Uit$:te l<n-$ !<na ta st<n-$. =e#i a+ele lu!inie al1e?
;u-h s:a uitat 9i le:a -$sit" str$lu+ind prin suprafaa 1raului s+aunului" opt
lu!inie aran,ate 'n dou$ p$trate" unul deasupra +eluilalt.
7 %ie+are +ontrolea#$ lu!ina unui +adran" expli+$ &oe. >+oper$:le +u !<na +a s$
stin-i lu!ina. ;aide" f$:o.
%$r$ tra-ere de ini!$" dar fas+inat totu9i" ;u-h a f$+ut +e i s:a +erut. Gi:a pus
pal!a peste lu!inile !inus+ule 9i a a9teptat. Sfera ar-intie a devenit 9tears$ +a plu!1ul"
l$s<ndu:i 'n 'ntuneri+ +o!plet" +u ex+epia lu!inii de la panourile de instru!ente. ;u-h
era e!oionat" dar 1u+uros. E9i 'ndep$rt$ pal!aH sfera a r$!as 'n 'ntuneri+" iar +ele opt
lu!ini s:au f$+ut al1astre.
7 >+u!" #ise &oe" a! s$:i ar$t stelele8
En 'ntuneri+" !<na dreapt$ a lui &oe:&i! tre+u peste alt aran,a!ent de opt lu!ini.
Creaie.
/eproduse fidel" str$lu+ind pe pereii stelariu!ului la fel de ne!i9+ate 9i senine +a
9i +ele ori-inale din ad<n+urile ne-re ale spaiului" stelele priveau 'n ,os spre el. O lu!in$
dup$ alta" str$lu+itoare" '!pr$9tiate 'n toat$ splendoarea pe si!ula+rul de +er" iar sorii f$r$
nu!$r se 'ntindeau 'n faa lui J 'n fa$" deasupra" dedesu1t" 'n spatele lui" 'n toate
dire+iile. lutea sin-ur 'n +entrul universului stelar.
7 Ooo8
Era un sunet involuntar" +au#at de aerul inspirat. Se prinse de 1raele s+aunului
at<t de str<ns" 'n+<t putea s$:9i rup$ un-hiile" f$r$ !$+ar s$:9i dea sea!a. En a+est
!o!ent ni+i nu 'i era tea!$H nu era lo+ 'n fiina lui de+<t pentru un sin-ur senti!ent.
=iaa de pe Bav$" +<nd -rea" +<nd o1i9nuit$" nu l:a '!piedi+at 'n +apa+itatea lui interioar$
s$ experi!ente#e fru!useeaH pentru pri!a dat$ 'n viaa lui 9tia exta#ul de nesuportat al
fru!useii pure. 2:a lovit 9i l:a 9o+at" +a pri!a experien$ sexual$.
> tre+ut +eva ti!p 'nainte +a ;u-h s$:9i revin$ din 9o+ 9i din preo+uparea intens$
+e i:a ur!at 9i s$ poat$ o1serva r<sul sardoni+ al lui &i!" +hi+otind se+ al lui &oe.
7 Bu te:ai s$turat? 'ntre1$ &oe.
%$r$ s$ a9tepte repli+a" &oe:&i! a aprins din nou lu!inile" folosindu:se de panoul
de +ontrol de re#erv$ aflat 'n 1raul st<n- al s+aunului.
;u-h a oftat. El durea pieptul" iar ini!a 'i 1$tea +u putere. Aeodat$" 9i:a dat sea!a
+$ '9i inuse respiraia +<t lu!inile fuseser$ stinse.
7 0ine" de9teptule" 'ntre1$ &i!" te:ai +onvins?
;u-h a oftat iar$9i" f$r$ s$ 9tie de +e. Cu lu!inile aprinse" se si!ea iar 'n
si-uran$ 9i +onforta1il" dar era p$truns de un senti!ent ad<n+ al unei pierderi personale.
Gtia" 'n su1+on9tient" +$ dup$ +e a v$#ut stelele nu va !ai fi feri+it vreodat$. Aurerea
surd$ din piept" dorul in+ipient de !o9tenirea pierdut$ a +erului 9i stelelor nu vor 'n+eta
ni+i+<nd" +hiar da+$ era prea i-norant +a s$ fie +on9tient de ele.
7 Ce a fost asta? 'ntre1$ el +u vo+e 9optit$.
7 > fost ea" r$spunse &oe. > fost lu!ea. > fost universul. Aespre asta tot
'n+er+a! s$:i povestes+.
;u-h a 'n+er+at +u furie s$ p$trund$ 'n !intea sa neexperi!entat$ 9i s$ 'nelea-$.
7 2a asta te refereai +<nd vor1eai de Exterior? 'ntre1$ el. 2a toate a+ele fru!oase
lu!inie?
7 0ine'neles" spuse &oe" doar +$ nu sunt !i+i. Ele sunt foarte departe" poate la
!ii de !ile distan$.
7 Cu!?
7 Aa" da" insist$ &oe. Este !ult lo+ li1er a+olo. Spaiu. E !are. $i e posi1il +a
unele dintre a+ele stele s$ fie la fel de !ari +a Bava" poate !ai !ari.
%aa lui ;u-h era un studiu plin de !il$ a i!a-inaiei des+$tu9ate.
7 @ai !ari +a Bava? repet$ el. Aar. dar.
&i! !i9+a din +ap +u ner$1dare 9i 'i spuse lui &oeC
7 Ce i:a! #is eu? 'i pier#i ti!pul +u a+est t<!pit. Bu are +apa+itatea s$.
7 U9or" &i!" r$spunse &oe +u 1un$voin$H nu te a9tepta s$ aler-e 'nainte s$ se
poat$ t<r'. Be:a luat 9i nou$ !ult ti!p. Chiar '!i adu+ a!inte +$ tu erai puin !ai 'n+et 'n
a +rede +e ve#i +u proprii t$i o+hi.
7 >sta e o !in+iun$" #ise &i! r$ut$+ios. 3u ai fost a+ela +are a tre1uit s$ fie
+onvins.
7 OD" OD" +ed$ &i!" a9a s$ fie. Aar a fost +u !ult ti!p 'nainte +a noi a!<ndoi
s$ 'nele-e! 1ine.
;oyland nu era foarte atent la s+hi!1ul de repli+i dintre +ei doi frai. Era +eva
o1i9nuitH atenia sa era +on+entrat$ asupra pro1le!elor ie9ite din +o!un.
7 &oe" 'ntre1$ el" +e s:a 'nt<!plat +u Bava 'n ti!p +e noi ne uita! la stele? >!
privit dire+t prin ea?
7 Bu +hiar" i:a r$spuns &oe. 3u nu te uitai delo+ la stele" +i la un fel de i!a-ine a
lor. E +a 9i +u!. Ei" 1ine" se fa+e +u o-lin#i" +eva de -enul $sta. >! o +arte 'n +are s+rie
despre asta.
7 Aar tu poi s$ le ve#i dire+t" +ontinu$ &i!" uit<nd pe !o!ent de pi+a pe +are o
avea pentru el. Este un +o!parti!ent !ai 'n fa$.
7 >" da" susinu 9i &oe" a! uitat +o!plet. =eranda C$pitanului. >re una nu!ai
din sti+l$H poi s$ ve#i afar$.
7 =eranda C$pitanului? Aar.
7 Bu a+est C$pitan. El nu s:a apropiat ni+iodat$ de lo+ul $sta. E nu!ele de pe
u9a +o!parti!entului.
7 Ce e aia o verand$?
7 S$ !or da+$ 9tiu8 E doar nu!ele lo+ului.
7 =rei s$ !$ du+i a+olo?
&oe p$rea s$ fie pe pun+tul de a a++epta" dar &i! l:a 'ntrerupt.
7 >lt$ dat$. =reau s$ !$ 'ntor+" !i:e foa!e. >u tre+ut 'napoi prin tu1" l:au tre#it
pe 0o1o 9i au f$+ut +ale 'ntoars$.
> tre+ut !ult ti!p p<n$ +e ;u-h l:a +onvins pe &oe:&i! s$:l du+$ s$ explore#e
iar$9i" dar tot a+est ti!p a fost petre+ut +u folos. &oe:&i! l:a l$sat 'n faa +elei !ai !ari
+ole+ii de +$ri pe +are o v$#use ;u-h vreodat$. Unele erau +opii ale +$rilor pe +are el le
!ai v$#use" dar +hiar 9i la a+estea a des+operit noi sensuri. > +itit ne'n+etat" iar !intea sa
a1sor1ea noi idei" se 'n+ur+a 'n ele" +hinuindu:se" lupt<ndu:se s$ pri+eap$. >vea pi+$ pe
so!n" a uitat s$ !$n<n+e" p<n$ +<nd respiraia lui a devenit a+r$" iar durerea 'n-ro#itoare
din sto!a+ l:a forat s$ fie atent +u +orpul s$u. Cu foa!ea satisf$+ut$" revenea la le+tur$
p<n$ +e 'l durea +apul 9i o+hii refu#au s$ se !ai +on+entre#e.
reteniile lui &oe:&i! pentru a+est servi+iu erau puine. Ae9i ;u-h nu era li1er
ni+iodat$" pe &oe:&i! nu:l deran,a +ititul lui" at<t ti!p +<t se afla la o distan$ sufi+ient$ s$
aud$ 9i s$ fie -ata s$ sar$ +<nd era +he!at. &u+atul de da!e +u unul dintre ei +<nd +el$lalt
nu avea +hef s$ ,oa+e era trea1a +are 'i !<n+a +ea !ai !are parte din ti!p" dar +hiar 9i
asta nu era o pierdere total$" pentru +$" da+$ ,u+$torul era &oe" el putea aproape
'ntotdeauna s$ fie atras 'ntr:o dis+uie despre Bav$" despre istoria ei" !a9in$rii 9i
e+hipa!ente" oa!enii +are au +onstruit 9i populat pentru pri!a dat$ Bava" istoria lor" de
pe $!<nt" in+redi1ilul $!<nt" lo+ul a+ela +iudat unde oa!enii tr$iau 'n exterior" nu 'n
interior.
;u-h se 'ntre1a +u! de nu +$deau.
> dis+utat pro1le!a +u &oe 9i a aflat +<teva noiuni despre -ravitaie. Bu a 'neles
+u adev$rat ni+iodat$ din pun+t de vedere e!oional J -ravitaia era prea i!pro1a1il$ J
dar +a 9i +on+ept intele+tual" putea s$ o a++epte 9i s$ o foloseas+$" !ult !ai t<r#iu" 'n
pri!ele sale li+$riri va-i despre 9tiina 1alisti+ii 9i arta astro-aiei 9i !anevrarea vasului.
Cu ti!pul" a a,uns s$:9i pun$ 'ntre1$ri le-ate de -reutate pe Bav$" pro1le!$ +e nu l:a
fr$!<ntat p<n$ atun+i. Cu +<t era nivelul !ai ,os" +u at<t era -reutatea !ai !are. >+est
fapt fusese 'n !intea lui pur 9i si!plu +eva nor!al" f$r$ s$ poat$ fi pus su1 se!nul
'ntre1$rii. 2ui 'i era fa!iliar$ fora +entrifu-$ pentru +$ se apli+a la pra9tii" pe +are le
roteai 9i apoi arun+ai 1ila. Ca s:o apli+i la 'ntrea-a Bav$" s$ te -<nde9ti la Bav$ +$ se
'nv<rte +a o pra9tie 9i astfel apare -reutatea" era o prea !are difi+ultate J 'n +are nu a
+re#ut ni+iodat$ +u adev$rat.
&oe:&i! l:a !ai dus o dat$ la Ca!era de Control 9i i:a ar$tat +e 9tia despre
!anipularea panourilor de +ontrol 9i despre +itirea instru!entelor de astro-aie.
Ae!ult uitaii in-ineri:proie+tani" an-a,ai de %undaia &ordan" fuseser$ instruii
s$ proie+te#e o nav$ +are s$ nu se u#e#e" +hiar 'n +a#ul 'n +are C$l$toria se prelun-ea !ai
!ult de +ei O6 de ani esti!ai. Construiser$ !ai 1ine de+<t 9i:au dat sea!a. entru +$ au
proie+tat +a !otoarele de propulsie prin+ipale 9i !e+anis!ele auxiliare s$ fie auto!ate"
+eea +e p$stra Bava lo+ui1il$. Iar 'n proie+tarea siste!elor de +ontrol ne+esare pentru
a+ionarea tuturor !e+anis!elor +are nu erau 'n 'ntre-i!e auto!ate" fusese respins$ +hiar
ideea p$rilor +o!ponente deplasa1ile. @otoarele 9i e+hipa!entele auxiliare fun+ionau la
un nivel inferior !i9+$rii !e+ani+e" la un nivel al forei pure" +a 9i transfor!atoarele
ele+tri+e. En lo+ s$ ape9i 1utoane" p<r-hii" +a!e 9i ar1ori" siste!ele de +ontrol 9i
!e+anis!ele erau +onstruite pe 1a#a e+hili1rului dintre +<!purile stati+e" tensiunea
fluxului de ele+troni" +ir+uitele des+hise sau 'n+hise de o !<n$ plasat$ deasupra unei
lu!ini.
2a nivelul a+esta de a+ionare" fre+area 9i:a pierdut 'nelesul" u#ura 9i ero#iunea
nu 9i:au f$+ut delo+ efe+tul. Ae:ar fi fost toi o!or<i 'n r$s+oale" Bava tot ar fi plutit prin
spaiu" lu!inat$" +u aerul tot proasp$t 9i u!ed" +u !otoarele pre-$tite" 'n a9teptare. Gi a9a
a 9i fost" de9i as+ensoarele 9i 1en#ile rulante s:au defe+tat" au ie9it din u#" iar 'n final au
fost date uit$rii" !e+anis!ele eseniale ale Bavei 9i:au +ontinuat fun+ionarea auto!at$
sau au a9teptat" 'n lini9te 9i pre-$tite" +a +ineva destul de de9tept s$ le dea de +ap$t.
$trunsese -eniul 'n +onstru+ia Bavei. @ult prea !are pentru a fi asa!1lat$ pe
$!<nt" fusese pus$ +ap la +ap" pies$ +u pies$" pe propria or1it$" din+olo de 2un$. > stat
a+olo vre!e de )5 ani lini9tii" 'n ti!p +e au fost for!ulate 9i re#olvate pro1le!ele
pre#entate de de+i#ia de a:i fa+e !e+anis!ele si!plu de !anevrat 9i traini+e. entru
a+easta" a ap$rut un nou +<!p de +er+etare a a+iunii su1!ole+ulare" +u +are s:au luptat
savanii 9i +are a fost +u+erit.
Ae+i" +<nd ;u-h 9i:a plasat !<na neinstruit$ peste pri!ul 9ir de lu!ini !ar+ate
+u >CCE2E/>/E" OMI3I=" a o1inut un r$spuns i!ediat" de9i nu referitor la
a++eleraie. O lu!in$ ro9ie de pe partea superioar$ a panoului pilotului 9ef a +lipit rapid 9i
pe panou a str$lu+it !esa,ulC @O3O>/E2E /IBCI>2E J %L/L O>@EBI 2>
0O/A.
7 Ce 'nsea!n$ asta? 'l 'ntre1$ el pe &oe:&i!.
7 Bu se spune" r$spunse &i!.
7 Boi a! f$+ut a+ela9i lu+ru 'n sala !otorului prin+ipal" ad$u-$ &oe. >+olo" +<nd
'n+er+i" s+rie Sala de Control %$r$ Oa!eni la 0ord.
;u-h se -<ndi +<teva +lipe 9i #iseC
7 Ce s:ar 'nt<!pla da+$ ar fi +ineva la toate staiile de +ontrol 'n a+ela9i ti!p 9i
apoi s$ fa+ eu a9a?
7 B:a9 putea s$:i spun" #ise &oe. B:a! putut 'n+er+a ni+iodat$ a9a +eva.
;u-h nu spuse ni!i+. O idee +are 'n+olise !ai 'nainte 'n !intea lui devenea
a+u! o de+i#ie. El preo+upa din +e 'n +e !ai !ult.
> a9teptat p<n$ l:a -$sit pe &oe:&i! 'ntr:o stare de 1un$ dispo#iie" pe a!<ndoi de
fapt" 9i 9i:a expus ideea. Se aflau pe =eranda C$pitanului +<nd ;u-h a de+is +$ e
!o!entul prielni+. &oe:&i! se odihnea pe 9e#lon-ul C$pitanului" +u 1urta plin$" privind
stelele senine. ;u-h plutea al$turi de el. /otaia Bavei f$+ea +a stelele s$ par$ +$ se !i9+$
'n +er+uri !aiestuoase. Aeodat$ #iseC
7 &oe:&i!.
7 Ei? Ce este" tinere? a 'ntre1at &oe.
7 E !inunat" nu:i a9a?
7 Ce anu!e?
7 3otul. Stelele.
;u-h ar$ta +u o !i9+are a 1raului panora!a" apoi se prinse de s+aun +a s$:9i
opreas+$ propria rotaie.
7 Aa" desi-ur. 3e fa+e s$ te si!i 1ine.
En !od surprin#$tor" r$spunsul era dat de &i!. ;u-h 9tia +$ este !o!entul ideal.
> a9teptat o +lip$" apoi a spusC
7 Ae +e nu ter!in$! trea1a?
Aou$ +apete s:au 'ntors si!ultan" &oe aple+<ndu:se puin +a s$ vad$ pe dup$ &i!.
7 Ce trea1$?
7 C$l$toria. Ae +e nu porni! !otorul prin+ipal 9i s$ o lu$! din lo+? Undeva
a+olo" #ise el" -r$1indu:se s$ ter!ine 'nainte s$ fie 'ntrerupt" sunt planete +a 9i $!<ntul"
a9a +redea 9i ri!ul E+hipa,. ;ai s$ le +$ut$!8
&i! s:a uitat la el" apoi a i#1u+nit 'n r<s. &oe +l$tina din +ap.
7 u9tiule" spuse el" nu 9tii despre +e vor1e9ti. E9ti la fel de nerod +a 9i 0o1o.
Bu" +ontinu$ el" a! ter!inat +u asta. 2as:o 1alt$.
7 Ae +e s$ ter!ini +u asta" &oe?
7 $i" pentru +$. E o +hestie prea !are. E nevoie de un e+hipa, +are s$ 'nelea-$
despre +e e vor1a" +are s$ fie pre-$tit s$ +o!ande Bava.
7 E nevoie de at<t de !uli? 3u !i:ai ar$tat doar vreo du#in$ de lo+uri" 'n +are
oa!enii s$ fie de fapt la +o!and$. Bu ar putea o du#in$ de oa!eni s$ +ondu+$ Bava J
da+$ ar 9ti +e 9tii 9i tu? ad$u-$ ;u-h +u 9iretenie.
&i! +hi+oti.
7 3e:a prins" &oe. >re dreptate.
&oe 1$tea 'n retra-ere.
7 3u supraesti!e#i +uno9tinele noastre. oate a! putea +o!anda Bava" dar nu
a! a,un-e ni+$ieri. Bu 9ti! unde ne afl$!. Bava plute9te 'n deriv$ de nu 9tiu +<te
-eneraii. Bu 9ti! unde ne 'ndrept$! sau +<t de repede !er-e!.
;u-h +ontinu$ sa '9i plede#e +au#a.
7 Aar" uite8 Sunt instru!ente. 3u !i le:ai ar$tat. Bu pute! 'nv$a s$ le folosi!?
Bu ai putea tu s$ le dai de +ap" &oe" da+$ ai vrea +u adev$rat?
7 >" presupun +$ da" a fost &i! de a+ord.
7 Bu te l$uda de-ea1a" &i!" spuse &oe.
7 Bu !$ laud" i#1u+ni &i!. E!i dau sea!a da+$ +eva ar putea fun+iona.
7 ;!!8
ro1le!a a r$!as 'ntr:un deli+at e+hili1ru. ;u-h a reu9it s$:i fa+$ s$ se +ontra#i+$
'ntre ei J +eea +e a 9i vrut J +u +ea !ai puin 'nele-$toare ,u!$tate a !utantului de
partea lui. Gi a+u!" +a s$:9i +onsolide#e +<9ti-ul" spuse repedeC
7 >! o idee" s$:i adu+ oa!eni +u +are s$ lu+re#i" &i!" da+$ ai putea s$:i
pre-$te9ti.
7 Care e ideea ta? 'ntre1$ +u suspi+iune &i!.
7 $i 'i adu+i a!inte +e i:a! povestit despre -rupul a+ela de tineri savani.
7 ro9tii $ia8
7 Aa" da" desi-ur" dar ei nu 9tiu +e 9tii tu. Ei 'n+er+au s$ fie re#ona1ili" 'n felul
lor. >+u!" da+$ a9 putea s$ !$ 'ntor+ ,os 9i s$ le spun +e !:ai 'nv$at tu" i:a9 adu+e
destui oa!eni +u +are s$ lu+re#i.
&oe interveniC
7 Uit$:te 1ine la noi" ;u-h. Ce ve#i?
7 $i. p$i. te v$d pe tine" &oe:&i!.
7 =e#i un !utant" 'l +ore+t$ &oe" +u sar+as! 'n vo+e. Boi sunte! un !utant.
ri+epi? Savanii t$i nu o s$ lu+re#e +u noi.
7 Bu" nu" protest$ ;u-h" nu e adev$rat. Eu nu !$ refer la $rani. I$ranii nu ar
'nele-e" dar a+e9tia sunt savani 9i 'n+$ +ei !ai de9tepi. Ei vor 'nele-e. 3ot +e ai tu de
f$+ut este s$ aran,e#i +a ei s$ trea+$ 'n si-uran$ prin ara !utanilor. oi s$ fa+i asta" nu:i
a9a? ad$u-$ el" s+hi!1<nd instin+tiv ar-u!entele pe un teren !ai solid.
7 O" si-ur +$ da" #ise &i!.
7 2as:o 1alt$" +ontinu$ &oe.
7 OD" 'n+uviin$ ;u-h" si!ind +$ &oe era 'ntr:adev$r deran,at de insistena lui.
Aar ar fi distra+tiv" !ai spuse el 9i se 'ndep$rt$ puin.
El au#ea pe &oe:&i! +ontinu<nd dis+uia +u vo+e s+$#ut$. Se pref$+ea +$ o i-nor$
total. &oe:&i! avea a+est defe+t +e inea de natura luiC fiind !ai de-ra1$ o aso+iaie de+<t
un sin-ur individ" nu era prea ni!erit s$ fie o! de a+iune" din !o!ent +e toate de+i#iile
erau 'n !od ne+esar re#ultatul dis+uiilor 9i +o!pro!isurilor.
C<teva +lipe !ai t<r#iu" ;u-h a au#it vo+ea ridi+at$ a lui &oeC
7 0ine" 1ine" fie +u! spui tu8 ;u-h8 =ino ai+i8
;u-h '!pinse +u pi+ioarele un perete desp$ritor al$turat 9i se deplas$ 'n
ve+in$tatea i!ediat$ a lui &oe:&i!" oprindu:9i #1orul +u a!1ele !<ini prinse de +adrul
s+aunului C$pitanului.
7 Be:a! de+is" #ise &oe f$r$ alte preli!inarii" s$ te l$s$! s$ te 'ntor+i ,os 9i s$
'n+er+i s$ 'i vin#s !arfa. Aar e9ti un prost" ad$u-$ el a+ru.
0o1o l:a es+ortat pe ;u-h prin peri+olele nivelelor fre+ventate de !utani 9i l:a
l$sat 'n #ona nelo+uit$ a +elui !ai de ,os nivel.
7 @ulu!es+" 0o1o8
7 oft$ 1un$8 piti+ul r<n,i" str<nse din u!eri 9i ple+$ 'n vite#$" +$$r<ndu:se pe
s+ara pe +are to+!ai +o1or<se.
;u-h s:a 'ntors 9i a reluat +o1or<rea" atin-<ndu:9i +uitul 'n a+est ti!p. Era 1ine
+<nd 'l si!ea iar$9i lipit de el. Bu +$ era +uitul lui ori-inal. >+ela a fost pre!iul lui
0o1o +<nd l:a +apturat" iar 0o1o nu a fost +apa1il s$:l returne#e" deoare+e 'l 'nfipse 'ntr:
unul +are s+$pase. Aar +uitul dat de &oe:&i! era 1ine e+hili1rat 9i destul de !ulu!itor.
0o1o l:a +ondus" la +ererea lui ;u-h 9i din ordinul lui &oe:&i!" +hiar la #ona de
deasupra Converti#orului auxiliar folosit de +$tre savani. =roia s$:l -$seas+$ pe 0ill
Ert#" In-inerul Gef >d,un+t 9i liderul tinerilor savani" 9i nu vroia s$ fie nevoit s$
r$spund$ la prea !ulte 'ntre1$ri 'nainte de a:l -$si.
;u-h a s$rit repede nivelele r$!ase 9i s:a tre#it 'n pasa,ul prin+ipal pe +are 'l
re+unos+u foarte u9or. 0un8 > f$+ut la st<n-a 9i a !ers vreo dou$ sute de iar#i" apoi a
a,uns la u9a +o!parti!entului +are -$#duia Converti#orul. Un -ardian lenevea 'n faa
u9ii. ;u-h a 'n+eput s$ '!pin-$ u9a" dar a fost opritC
7 Unde +re#i +$ !er-i?
7 =reau s$:l +aut pe 0ill Ert#.
7 =rei s$ spui In-inerul Gef? Ei" 1ine" nu e ai+i.
7 Gef? Ce s:a 'nt<!plat +u +el ve+hi?
;oyland re-ret$ i!ediat re!ar+a" dar nu !ai avea +e fa+e.
7 >" 1$tr<nul Gef? $i" a f$+ut C$l$toria de!ult.
Kardianul se uita la el plin de suspi+iune.
7 Ce:i +u tine?
7 Bi!i+" r$spunse ;u-h. ur 9i si!plu" a! uitat.
7 Ciudat$ uitare. En fine" 'l -$se9ti pe Geful Ert# pe la 1iroul lui" +red.
7 @ulu!es+. oft$ 1un$8
7 oft$ 1un$8
Aup$ o s+urt$ a9teptare" ;u-h a fost pri!it s$:l vad$ pe Ert#. >+esta ridi+$
privirea +<nd ;u-h intr$.
7 Ei" 1ine" #ise el" te:ai 'ntors 9i nu e9ti !ort. E o surpri#$. 3e:a! 9ters de pe
list$" 9tii" pentru a fa+e C$l$toria.
7 Aa" +red +$ da.
7 Ia lo+ 9i poveste9te:!i. >! un pi+ de ti!p li1er 'n a+est !o!ent. Gtii" nu te:a9
fi re+unos+ut. 3e:ai s+hi!1at !ult" tot p$rul $sta -ri#onat. E!i i!a-ine# +$ ai avut
vre!uri destul de -rele.
$r -ri#onat? $rul lui era -ri#onat? Gi Ert# s:a s+hi!1at !ult" a1ia a+u! o1serv$
;u-h. Era 1urtos 9i liniile feei +$#user$. e &ordan8 C<t ti!p fusese ple+at?
Ert# 1$tea dara1ana pe 1irou 9i str<nse din 1u#eC
7 E o pro1le!$ J 'ntoar+erea ta 'n a+est fel. @i:e tea!$ +$ nu pot s$:i dau
ve+hea ta slu,1$ 'napoiH @ort 3yler i:a luat lo+ul. Aar o s$ -$si! +eva pentru tine"
potrivit ran-ului t$u.
;u-h '9i a!intea de @ort 3yler" 9i nu prea favora1il. Un tip 'ntotdeauna
preo+upat de +e se +uvenea 9i +e era potrivit +u re-ulile. Ae+i 3yler a a,uns savant 9i
o+upa ve+hea slu,1$ a lui ;u-h la Converti#or. En fine" nu +onta.
7 E 'n re-ul$" 'n+epu el. =roia! s$ vor1es+ +u tine despre.
7 Aesi-ur" !ai este 9i pro1le!a senioratului" +ontinu$ Ert#. ro1a1il Consiliul va
anali#a +hestiunea. Bu +unos+ ni+i un pre+edent. >! pierdut +<iva savani din +au#a
!utanilor 'n tre+ut" dar tu e9ti pri!ul +are a s+$pat +u via$.
7 >sta nu are i!portan$" 'l 'ntrerupse ;u-h. >! +eva !ult !ai presant de
vor1it +u tine. C<t a! fost ple+at" a! des+operit ni9te lu+ruri ui!itoare" 0ill" 9i este
extre! de i!portant +a tu s$ 9tii despre +e e vor1a. Ae a+eea a! venit dire+t la tine.
>s+ult$" eu.
Ert# a devenit deodat$ foarte atent.
7 0ine'neles +a da8 3re1uie s$ o iau !ai 'n+et. Cred +$ ai avut o 9ans$
extraordinar$ s$ studie#i !utanii 9i s$ le +er+ete#i teritoriile. ;aide" o!ule" #i tot8 A$:!i
raportul.
;u-h '9i u!e#i 1u#ele.
7 Bu e +eea +e +re#i tu" #ise el. Este !ult !ai i!portant de+<t un si!plu raport
despre !utani" de9i e vor1a 9i despre ei. Ae fapt" s:ar putea s$ fi! nevoii s$ ne
s+hi!1$! 'ntrea-a politi+$ privitoare la !utan.
7 $i" #i !ai departe8 3e as+ult.
7 0ine.
;u-h i:a povestit de des+operirea lui 'n le-$tur$ +u natura real$ a Bavei"
ale-<ndu:9i +uvintele +u -ri,$ 9i 'n+er+<nd din r$sputeri s$ fie +onvin-$tor. > insistat
asupra difi+ult$ilor din +au#a 'n+er+$rii de a reor-ani#a Bava 'n +onfor!itate +u noul
+on+ept 9i a pus a++entul pe presti-iul 9i onoarea +are ar reveni o!ului +e a depus tot
efortul.
Ur!$rea faa lui Ert# 'n ti!p +e vor1ea. Aup$ pri!a expresie de surpri#$ total$
+<nd ;u-h '9i lans$ ideea +heie" 9i anu!e +$ Bava era de fapt un +orp !i9+$tor 'ntr:un
spaiu exterior !ai !are" faa lui a devenit +al!$" iar ;u-h nu reu9ea s$ +iteas+$ ni!i+ pe
ea" +u ex+epia faptului +$ p$rea s$ dete+te#e un interes a+ut +<nd ;u-h vor1ea despre
+u! Ert# era o!ul potrivit pentru a+east$ trea1$" pentru +$ era liderul savanilor !ai
tineri 9i pro-resi9ti.
C<nd 9i:a expri!at +on+lu#ia" ;u-h a a9teptat rea+ia lui Ert#. 2a 'n+eput" nu a
spus ni!i+" +i a +ontinuat +u o1i+eiul s$u prost de a 1ate dara1ana pe 1irou. Entr:un
sf<r9it" #iseC
7 >stea sunt +hestiuni i!portante" ;oyland" !ult prea i!portante +a s$ fie tratate
+u ne-li,en$. >! nevoie de ti!p +a s$ pot anali#a totul.
7 Aa" desi-ur" 'n+uviin$ ;u-h. >! vrut s$ adau- +$ a! aran,at +a tre+erea p<n$
la nivelul superior s$ fie f$+ut$ 'n si-uran$. ot s$ te du+ a+olo sus 9i s$ ve#i +u o+hii t$i.
7 Bu e ni+i un du1iu +$ e -ro#av" r$spunse Ert#. >9a" i:e foa!e?
7 Bu.
7 >tun+i o s$ dor!i!. oi folosi +o!parti!entul din spatele 1iroului !eu. Bu
vreau s$ !ai dis+ui despre asta +u ni!eni p<n$ nu anali#e# situaiaH ar putea s$ se +ree#e
a-itaie" da+$ s:ar afla f$r$ o pre-$tire +orespun#$toare.
7 Aa" ai dreptate.
7 %oarte 1ine" atun+i" spuse Ert# +ondu+<ndu:l pe ;u-h 'ntr:un +o!parti!ent
din spatele 1iroului" pe +are 'l folosea 'n !od evident drept salon. S$ te odihne9ti 1ine"
vo! vor1i !ai t<r#iu.
7 @ulu!es+. oft$ 1un$.
7 oft$ 1un$.
Ae 'ndat$ +e s:a v$#ut sin-ur" e!oiile lui ;u-h au disp$rut 'n+etul +u 'n+etul 9i
9i:a dat sea!a +$ era istovit 9i foarte so!noros. S:a 'ntins pe o +anapea 9i a ador!it
i!ediat.
C<nd s:a tre#it" a des+operit +$ sin-ura u9$ de la +o!parti!ent fusese 1lo+at$ din
+ealalt$ parte. 0a !ai r$u de+<t at<t" +uitul lui disp$ruse.
> a9teptat o infinitate p<n$ a au#it forfot$ la u9$. S:a des+his 9i dou$ na!ile de
oa!eni au intrat.
7 ;aide" #ise unul dintre ei.
I:a !$surat din +ap p<n$:n pi+ioare" o1serv<nd +$ ni+iunul nu avea +uit. Bu avea
de+i ni+i o 9ans$ s$ 'n9fa+e vreunul. e de alt$ parte" ar putea s$ fu-$ de ei.
Aar 'n spatele lor" la o distan$ prudent$" erau ali doi" la fel de !ari" fie+are
'nar!at +u +<te un +uit. Unul 1alansa +uitul lui +a pentru arun+areH +el$lalt 'l inu pe al
s$u de !<ner" -ata s$:l 'nfi-$.
Era 'n+er+uit 9i 9tia a+est lu+ru. Ceilali anti+ipaser$ posi1ilele lui !i9+$ri.
Env$ase de !ult ti!p s$ se relaxe#e 'naintea inevita1ilului. E9i destinse faa 9i se
'ndrept$ 'n lini9te spre ie9ire. I!ediat +e a tre+ut de u9$" l:a v$#ut pe Ert#" 'n +alitate de
9ef al na!ilelor" a9tept<nd. ;u-h i s:a adresat +u o vo+e +al!$C
7 0un$" 0ill. >i f$+ut ni9te pre-$tiri destul de a!$nunite. Ceva ne+a#uri" poate?
Ert# p$rea pe !o!ent nesi-ur de r$spunsul s$u" apoi #iseC
7 3e du+ 'naintea C$pitanului.
7 0ine8 r$spunse ;u-h. @ulu!es+" 0ill. Aar +re#i +$ e 'nelept s$ 'n+er+i s$:i
vin#i lui ideea" f$r$ dis+utarea 'n preala1il +u +eilali?
e Ert# l:a deran,at a+east$ aparent$ prostie.
7 Bu ai pri+eput" !or!$i el. 3e du+ 'naintea C$pitanului +a s$ fii ,ude+at pentru
ere#ie8
;u-h se -<ndea la a+est aspe+t +a 9i +u! ideea nu 'i tre+use prin +ap 'nainte" a9a
+$ r$spunse f$r$ aspri!eC
7 >i apu+at un dru! -re9it" 0ill. oate +$ o a+u#aie 9i un pro+es repre#int$ o
+ale 1un$ s$ re#olvi pro1le!a" dar eu nu sunt $ran +a s$ !$ fore#i s$ !er- 'n faa
C$pitanului. 3re1uie s$ fiu ,ude+at de Consiliu. Eu sunt savant.
7 >+u! e9ti? #ise Ert# 'n+et. >! fost infor!at 'n le-$tur$ +u asta. >i fost 9ters
de pe list$. C$pitanul va hot$r' +e e9ti tu a+u!.
;u-h 9i:a p$strat +al!ul. Era '!potriva lui" dup$ +u! se vedea" 9i nu avea rost s$
se +ontra#i+$ +u Ert#. >+esta a f$+ut un se!nH +ei doi 1$r1ai ne'nar!ai l:au apu+at pe
;u-h de +<te un 1ra. El i:a ur!at 'n lini9te.
;u-h 'l privea pe C$pitan +u interes. 0$tr<nul nu se s+hi!1ase prea !ult" era
puin !ai -ras" poate.
C$pitanul s:a a9e#at 'n+et pe s+aun 9i a luat !e!orandu!ul din faa lui.
7 Aespre +e e vor1a? 'n+epu el iritat. Bu 'nele- ni!i+.
Se afla a+olo 9i @ort 3yler +a s$ pre#inte +a#ul '!potriva lui ;u-h" +ir+u!stan$
pe +are ;u-h nu putea s:o anti+ipe#e 9i +are s:a ad$u-at presi!irilor sale rele. Gi:a
+er+etat a!intirile din +opil$rie +a s$ -$seas+$ +eva prin +are s$ a,un-$ la si!patia lui"
dar nu a -$sit ni!i+. 3yler 9i:a dres -<tle,ul 9i a 'n+eputC
7 >+esta este +a#ul lui ;u-h ;oyland" C$pitane" odinioar$ unul dintre savanii
tineri.
7 Savant? Ae +e nu se o+up$ Consiliul de el?
7 entru +$ nu !ai este savant" C$pitane. S:a dus la !utani. >+u! se 'ntoar+e
printre noi" profer<nd ere#ii 9i +$ut<nd s$:i su1!ine#e autoritatea.
C$pitanul l:a privit pe ;u-h +u vr$,!$9ia unui o! -elos pe prero-ativele sale.
7 Chiar a9a? url$ el. Ce ai de spus 'n ap$rarea ta?
7 Bu este adev$rat" C$pitane" r$spunse ;u-h. 3ot +e a! spus +uiva a fost o
afir!aie privitoare la adev$rul -ol:-olu despre +uno9tinele noastre anti+e. Bu a!
dis+utat despre adev$rurile 'n +are tr$i! noi a+u!H l:a! susinut doar !ai puterni+ de+<t
se o1i9nuie9te 'n !od nor!al. Eu.
7 3ot nu 'nele-" 'l 'ntrerupse C$pitanul. E9ti a+u#at de ere#ie" totu9i spui +$ tu
+re#i 'n 'nv$$tori. Aa+$ nu e9ti vinovat" de +e te afli ai+i?
7 oate reu9es+ eu s$ +larifi+ pro1le!a" interveni Ert#. ;oyland.
7 $i" sper s$ poi" +ontinu$ C$pitanul. ;aide" te as+ult$!.
Ert# a 'n+eput s$ expun$ destul de +ore+t" dar trun+hiat" versiunea 'ntoar+erii lui
;oyland 9i povestea lui +iudat$. C$pitanul a as+ultat" +u o expresie a feei +e varia de la
+onfu#ie la enervare. C<nd Ert# a a,uns la +on+lu#ie" C$pitanul s:a 'ntors spre ;u-h.
7 fui8 ex+la!$ el.
;u-h a luat i!ediat +uv<ntulC
7 Esena disputei !ele" C$pitane" este +$ exist$ un lo+ a+olo sus unde -reutatea e
nul$" unde poi s$ ve#i adev$rul +redinei noastre" +$ Bava se !i9+$" unde poi s$ ve#i
+hiar lanul lui &ordan pus 'n pra+ti+$. >sta nu 'nsea!n$ ne-area +redinei" +i afir!area
ei. Bu este nevoie s$ !$ +re#i pe +uv<nt. Ii:o va dovedi &ordan 'nsu9i.
=$#<ndu:l pe C$pitan inde+is" interveni 9i 3yler.
7 C$pitane" exist$ o posi1il$ expli+aie a a+estei in+redi1ile situaii despre +are
!$ si!t o1li-at +a tu s$ afli. Sunt dou$ interpret$ri evidente ale pove9tii ridi+ole spuse de
;oyland. El ar putea fi pur 9i si!plu vinovat de extre!$ ere#ie sau ar putea fi un !utant
i!pli+at 'ntr:o s+he!$ +are s$ te dea pe !<inile lor. Aar !ai este 9i o a treia variant$" pe
+are eu o +onsider +ea adev$rat$. Exist$ dove#i +$ ;oyland a fost propus s$ fie dus la
Con:verti#or dup$ inspe+ia de la na9terea sa" dar +$ devierea sa de la nor!al era
ne'nse!nat$" av<nd doar +apul +a! !are" a9a +$ a tre+ut. @i se pare +$ teri1ilele
experiene pe +are le:a 'ndurat +<t a stat la !utani i s:au ur+at la +ap. 0ietul o! pur 9i
si!plu nu e responsa1il pentru a+iunile sale.
;u-h l:a privit pe 3yler din nou +u respe+t. S$:l a1solve pe el de vin$ 9i" 'n
a+ela9i ti!p" s$ devin$ +lar +$ ;u-h va sf<r9i f$+<nd C$l$toria8 Ce dia1oli+8
C$pitanul a 'ntins o pal!$ spre ei.
7 > durat prea !ult a+east$ afa+ere" #ise el 9i se 'ntoarse +$tre Ert#. Este vreo
re+o!andare?
7 Aa" C$pitane. Converti#orul.
7 %oarte 1ine" atun+i. Chiar nu v$d" Ert#" +ontinu$ el" de +e a9 fi deran,at +u
a+este detalii. @i se pare +$ tu ar tre1ui s$ fii 'n stare s$ !enii dis+iplina 'n
departa!entul t$u 9i f$r$ a,utorul !eu.
7 Aa" C$pitane.
C$pitanul" relaxat 'n spatele 1iroului s$u" a 'n+eput s$ se ridi+e 9i a spusC
7 /e+o!andare +onfir!at$. 2i1er8
e ;u-h 'l +uprinse furia din +au#a nedrept$ii ne,ustifi+ate. Bi+i !$+ar nu s:au
deran,at s$ se uite la sin-ura dovad$ real$ pe +are o avea 'n ap$rarea sa. Aeodat$" s:a
au#it un stri-$tC
7 Stai8
Aes+operi +$ era propria lui vo+e. C$pitanul s:a oprit" privindu:l.
7 Stai o +lip$8 +ontinu$ ;u-h" iar +uvintele 'i ie9eau din -ur$ f$r$ s$ vrea. >sta
nu va s+hi!1a ni!i+" pentru +$ voi toi suntei al nai1ii de si-uri +$ 9tii toate r$spunsurile
9i nu v$ -<ndii s$ !er-ei 9i s$ vedei +u o+hii vo9tri. Cu toate a+estea. +u toate a+estea.
Bava tot se !i9+$8
;u-h a avut !ult ti!p de -<ndire 9i de anali#$ a -re9elilor sale" pe +<nd st$tea
'ntins 'n +o!parti!entul unde era 'n+his 9i a9tepta s$ satisfa+$ nevoia puterni+$ a
Converti#orului. %aptul +$ i:a povestit i!ediat lui Ert#" asta a fost -re9eala nu!$rul unu.
>r fi tre1uit s$ a9tepte" s$ se a+o!ode#e din nou +u el" 'n lo+ s$ depind$ de o prietenie
+are nu a fost ni+iodat$ prea str<ns$.
> doua -re9eal$" @ort 3yler. C<nd i:a au#it nu!ele" ar fi tre1uit s$ fa+$
investi-aii 9i s$ afle +<t de !ult este influenat de Ert#.
Ei" 1ine" iat$:l +onda!nat drept !utant J sau poate drept ereti+. >vea a+ela9i
final. Se -<ndea da+$ tre1uia s$ fi 'n+er+at s$ expli+e de +e au ap$rut !utanii. > aflat el
'nsu9i despre asta din +<teva re-istre ve+hi ale lui &oe:&i!. Bu" nu inea. Cu! s$ dai
expli+aii despre radiaiile din Exterior" +are au deter!inat na9terea !utanilor" +<nd
as+ult$torii nu +redeau +$ exista un astfel de lo+ pre+u! Exteriorul? Bu" el fusese
+onda!nat 'nainte s$ fie dus 'n faa C$pitanului.
>uto:'nvinuirile sale au fost 'ntrerupte de sunetul u9ii +are se des+hidea. Era prea
devre!e pentru o alt$ !as$H i:a tre+ut prin +ap +$" 'n sf<r9it" au venit s$:l ia 9i 9i:a
re'nnoit hot$r<rea de a lua pe +ineva +u el.
Aar se 'n9elase. > au#it o vo+e plin$ de o de!nitate no1il$.
7 %iule" fiule" +u! de s:a 'nt<!plat a9a +eva?
Era 2o+otenentul Belson" pri!ul s$u profesor" 9i ar$ta !ai 1$tr<n 9i !ai fra-il +a
ni+iodat$.
Entrevederea era nepl$+ut$ pentru a!<ndoi. 0$tr<nul" el 'nsu9i f$r$ +opii" avusese
fa$ de prote,atul s$u !ari sperane" +$ el ar putea aspira la +$pit$nie" de9i p$strase pentru
sine a+east$ a!1iie" +re#<nd +$ nu e 1ine pentru t<n$r s$ fie prea !ult l$udat. I se fr<nse
ini!a +<nd a aflat +$ 1$iatul s:a pierdut.
>+u! el s:a 'ntors 1$r1at" dar 'n +ondiii ru9inoase 9i +u o +onda!nare la !oarte.
Ent<lnirea era la fel de neferi+it$ 9i pentru ;u-h. El iu1ise pe 1$tr<nul a+esta" 'n
felul lui" a vrut s$ 'i fa+$ pe pla+ 9i avea nevoie de apro1area lui. Aar vedea pe !$sur$ +e
'9i dep$na povestea +$ Belson nu era +apa1il s$ trate#e povestirea de+<t +a pe o a1eraie a
!inii sale" iar ;u-h +redea +$ Belson ar prefera +a el s$ ai1$ o !oarte rapid$ 'n
Converti#or" ato!ii s$ rea+ione#e +u hidro-enul +a s$ produ+$ ener-ie folositoare" de+<t
s$ tr$ias+$ 9i s$:9i 1at$ ,o+ de 'nv$$turile anti+e.
Ain a+est pun+t de vedere" i:a f$+ut o nedreptate 1$tr<nuluiH a su1esti!at !ila lui
Belson" dar nu 9i devota!entul s$u fa$ de 9tiin$. Aa+$ nu ar !ai fi existat 9i alte lu+ruri
'n afara 1un$st$rii proprii" ;u-h ar fi preferat !oartea 'n lo+ul sf<9ierii ini!ii
1inef$+$torului s$u" pentru +$ era un ro!anti+ 9i adeseori se purta proste9te.
Aeodat$" 1$tr<nul s:a ridi+at s$ ple+eH vi#ita devenise de ne'ndurat pentru
a!<ndoi.
7 ot s$ fa+ +eva pentru tine" fiule? E9ti hr$nit 1ine?
7 Aestul de 1ine" !ulu!es+" !ini ;u-h.
7 >i nevoie de +eva?
7 Bu" 1a da" ai putea s$:!i tri!ii ni9te tutun. B:a! !ai !este+at tutun de foarte
!ult ti!p.
7 O s$ !$ o+up de asta. =rei s$ ve#i pe +ineva?
7 $i" avea! i!presia +$ nu !i se per!it vi#itatori" din +ei o1i9nuii.
7 >i dreptate" dar +red +$ poate reu9es+ s$ tre+ peste re-uli. Aar va tre1ui s$:!i
pro!ii +$ nu vei vor1i despre ere#ia ta" ad$u-$ el i!ediat.
;u-h s:a -<ndit repede. Era un aspe+t nou" o posi1ilitate nou$. Un+hiul s$u? Bu"
de9i s:au 'neles !ereu foarte 1ine" !inile lor nu erau pe a+eea9i lun-i!e de und$ J ei s:
ar saluta doar +a ni9te str$ini. El nu 9i:a f$+ut ni+iodat$ prieteni +u u9urin$H Ert# fusese
prietenul s$u" iar a+u! uit$te unde s:a a,uns8 >poi '9i rea!inti de a!i+ul s$u din sat" >lan
@ahoney" +u +are se ,u+a 'n +opil$rie. >dev$rat" nu l:a !ai v$#ut aproape delo+ de +<nd a
intrat u+eni+ la Belson. 3otu9i.
7 @ai tr$ie9te >lan @ahoney 'n satul nostru?
7 Aa.
7 @i:ar pl$+ea s$ 'l v$d" da+$ vrea s$ vin$.
>lan a sosit nervos" 1olnav" dar 1u+uros s$:l vad$ pe ;u-h 9i foarte sup$rat s$
afle +$ era +onda!nat s$ fa+$ a+ea C$l$torie. ;u-h l:a 1$tut pe spateC
7 0un 1$iat" #ise el. Gtia! +$ vei veni.
7 Cu! s$ nu vin" protest$ >lan" de 'ndat$ +e a! aflat. Aar ni!eni din sat nu 9tia.
Cred +$ ni+i !$+ar @artorul nu 9tia.
7 Ei" 1ine" e9ti ai+i" asta +ontea#$. oveste9te:!i despre tine. 3e:ai +$s$torit?
7 >h" nu8 ;ai s$ nu pierde! vre!ea vor1ind despre !ine. Ori+u!" !ie nu !i se
'nt<!pl$ ni!i+ deose1it. Cu!" pentru nu!ele lui &ordan" ai intrat 'n 'n+ur+$tura asta"
;u-h?
7 Bu pot s$ vor1es+ despre asta" >lan. I:a! pro!is 2o+otenentului Belson +$ nu
o voi fa+e.
7 $i" +e:i o pro!isiune J una de felul a+esta? 3e afli 'ntr:o 'n+ur+$tur$" a!i+e.
7 Ae par+$ eu n:a9 9ti8
7 3e:a i!pli+at +ineva?
7 $i" ve+hiul nostru prieten" @ort 3yler" nu !:a a,utat +u ni!i+. Cred +$ pot s$
spun asta.
>lan a fluierat 9i a dat u9or din +apC
7 >+est lu+ru expli+$ !ulte.
7 Cu! a9a? Gtii tu +eva?
7 oate da" poate nu. Aup$ +e ai ple+at tu" s:a +$s$torit +u Edris 0axter.
7 Gi? ;!" da" e +lar" r$spunse ;u-h r$!<n<nd t$+ut o vre!e.
Aeodat$" >lan spuseC
7 Uite" ;u-h. 3u nu o s$ stai f$r$ s$ fa+i ni!i+" nu:i a9a? @ai ales da+$ e
a!este+at 9i 3yler. 3re1uie s$ te s+oate! de ai+i.
7 Cu!?
7 Bu 9tiu. Cred +$ pot s$ fa+ rost de +<teva +uite 9i s$ adun +<iva tipi s$ ne
a,ute" toi 1$iei 1uni" doritori de o lupt$.
7 >poi" +<nd se ter!in$ totul" vo! a,un-e +u toii la Converti#or. 3u" eu 9i
a!i+ii t$i. Bu" nu o s$ in$.
7 Aar tre1uie s$ fa+e! +eva. Bu pute! s$ st$! +u !<inile:n s<n 9i s$:i a9tept$!
pe ei s$ vin$ 9i s$ te ard$ de viu.
7 Gtiu asta.
;u-h studia faa lui >lan. Era +ore+t s$:i +ear$ a9a +eva? 'n+ura,at de +eea +e
v$#use" +ontinu$C
7 >s+ult$8 3u ai fa+e ori+e +a s$ !$ a,ui" nu:i a9a?
7 Gtii 1ine +$ da" r$spunse >lan ofensat.
7 %oarte 1ine. Este un piti+ pe nu!e 0o1o. Ei spun eu +u! s$ dai de el.
>lan ur+a din +e 'n +e !ai sus" !ai departe de+<t a fost vreodat$ de +<nd 'l
+onduse ;u-h" 'n +opil$rie. >+u! era !ai 'n v<rst$" !ai +onservatorH nu:l ineau puterile.
2a peri+olul real de a p$r$si nivelele ,oase 1ine+unos+ute se ad$u-a 9i i-norana lui
superstiioas$. 3otu9i +ontinua s$ ur+e.
Ca! $sta ar tre1ui s$ fie lo+ul +u pri+ina J doar s$ nu fi -re9it el so+oteala. Aar nu
a v$#ut ni+i pi+ior de piti+.
0o1o l:a v$#ut pri!ul. O 'n+$r+$tur$ de pra9tie l:a lovit pe >lan 'n sto!a+" +hiar
+<nd stri-a nu!ele !utantuluiC
7 0o1o8
0o1o s:a retras 'n +o!parti!entul lui &oe:&i! 9i a l$sat 'n+$r+$tura la pi+ioarele
-e!enilor.
7 Carne proasp$t$" #ise el !<ndru.
7 >9a e" 'l apro1$ &i! indiferent. Ei 1ine" e al t$uH ia:l de ai+i.
iti+ul 9i:a 1$-at de-etul !are 'n ure+hea r$su+it$.
7 >!u#ant" spuse el" 9tie nu!ele lui 0o1o.
&oe ridi+$ privirile din +artea pe +are o +itea" oe#ii alese ale lui 0roPnin-"
Editura 2:ress" BeP Qork" 2ondra" ora9ul 2una" 45.
7 Interesant. Ia stai puin.
;u-h 'l pre-$tise pe >lan pentru 9o+ul datorat apariiei lui &oe:&i!. >9a +$ >lan
9i:a adunat puterile sufi+ient de !ult 'n+<t s$ fie 'n stare s$:9i spun$ povestea. &oe:&i! a
as+ultat:o f$r$ s$ +o!ente#e" iar 0o1o a fost foarte interesat" dar f$r$ s$ 'nelea-$ prea
!ult.
Aup$ +e >lan a ter!inat" &i! spuseC
7 >i +<9ti-at" &oe. Bu a reu9it. oi s$ iei lo+ul lui ;oyland" +ontinu$ el
adres<ndu:se lui >lan. Gtii s$ ,o+i da!e?
>lan privea +<nd un +ap" +<nd +el$lalt.
7 Aar nu 'nele-ei" #ise el. Bu avei de -<nd s$ fa+ei ni!i+?
&oe se uita nedu!erit.
7 Boi? Ae +e noi?
7 Aar tre1uie. Bu vedei? El depinde de noi. Bu are pe alt+ineva +are s$ ai1$
-ri,$ de el. Ae a+eea a! venit eu. Bu 'nele-ei?
7 Stai puin" #ise &i!" stai8 resupun<nd +$ vre! s$:l a,ut$!" dar noi nu vre!"
+u! a! putea s$:l a,ut$!? /$spunde:!i8
7 $i. p$i. se 1<l1<i >lan. >dunai o e+hip$ de salvare" desi-ur" 9i !er-ei ,os 9i
'l salvai.
7 Ae +e s$ ne ris+$! viaa 'ntr:o lupt$ pentru a:l salva pe prietenul t$u?
0o1o se pi9+$ de ure+hi.
7 2upt$? 'ntre1$ ner$1d$tor.
7 Bu" 0o1o" r$spunse &oe. %$r$ lupt$. Aoar dis+uie.
7 Oh" ex+la!$ el 9i se 'ntoarse la starea lui de pasivitate.
>lan se uita la piti+ 9i #iseC
7 Aa+$ l:ai l$sa !$+ar pe 0o1o 9i.
7 Bu" 'l 'ntrerupse &oe. Bi+i nu se pune pro1le!a. 3er!in$8
>lan s:a a9e#at 'ntr:un +ol" str<n-<ndu:9i disperat -enun+hii la piept. Ae:ar putea
s$ s+ape de a+olo8 3ot ar 'n+er+a s$ -$seas+$ a,utor a+olo ,os. iti+ul p$rea s$ fi ador!it"
de9i era -reu s$:9i dea sea!a. Ae:ar dor!i 9i &oe:&i!.
&oe:&i! nu d$dea ni+i un se!n de so!nolen$. &oe 'n+er+a s$ +ontinue le+tura" dar
&i! 'l 'ntrerupea din +<nd 'n +<nd. >lan nu au#ea despre +e vor1eau.
Aeodat$" &oe a ridi+at vo+eaC
7 >sta 'nele-i tu prin distra+ie?
7 $i" #ise &i!" e !ai 1un de+<t ,o+ul de da!e.
7 E9ti si-ur? S$ spune! +$ iei un +uit 'ntre o+hi" eu unde a9 fi atun+i?
7 E!1$tr<ne9ti" &oe. Bu !ai ai v<n$ 'n tine.
7 3u e9ti la fel de 1$tr<n +a 9i !ine.
7 @da" dar a! idei tinere.
7 >h" !i se fa+e r$u8 %ie +u! vrei tu J dar s$ nu dai vina pe !ine. 0o1o8
iti+ul s$ri i!ediat +a un ar+.
7 Aa" 9efuR.
7 Ie9i afar$ 9i adun$:i pe SSuatty 9i 2on- >r! 9i i-.
&oe:&i! s:a ridi+at" a !ers la un dulap 9i a 'n+eput s$ s+oat$ +uite din rastel.
;u-h a au#it #arv$ 9i a-itaie 'n pasa,ul de l<n-$ 'n+hisoarea sa. uteau fi
-ardienii +are veneau s$:l du+$ pe el la Converti#or" de9i ei pro1a1il nu ar fa+e at<ta
-$l$-ie. Sau ar putea fi +eva +e nu are ni+i o le-$tur$ +u el. e de alt$ parte" poate +$.
>9a era. U9a s:a i#1it de perete" iar >lan a intrat" ip<nd la el 9i pun<ndu:i 'n !<ini
o pere+he de +uite. > fost s+os repede pe u9$" 'n ti!p +e '9i 1$-a +uitele la +entur$ 9i lua
altele dou$.
>far$ 'l v$#u pe &oe:&i!" +are nu 'l #$ri i!ediat" deoare+e arun+a +uitele !etodi+"
la fel de +al! +a 9i +u! fusese antrenat 'ntr:o arun+are la int$. Iar 0o1o" +are '9i as+unse
+apul 9i r<n,ea +u -ura !are din +au#a unei t$ieturi +e s<n-era" 9i:a +ontinuat !i9+$rile
le,ere de 'n+$r+are 9i arun+are. @ai erau ali trei" pe doi dintre ei ;u-h i:a re+unos+ut +a
f$+<nd parte din -a9+a personal$ de huli-ani a lui &oe:&i! J !utani prin definiie 9i lo+
de na9tereH ei nu aveau difor!it$i.
7 ;aide8 ip$ >lan. I!ediat vor ap$rea 9i alii.
Se -r$1ea spre pasa,ul din dreapta" iar &oe:&i! l:a ur!at. ;u-h a lansat un +uit
+$tre o siluet$ +e fu-ea spre st<n-a. Bu a avut ti!p s$ inteas+$ 9i nu a v$#ut da+$ a
produs vreo ran$. Se +$$rau de:a lun-ul pasa,ului" 0o1o 'n+heia +oloana de par+$ 'i p$rea
r$u s$ renune la distra+ie 9i a a,uns 'ntr:un pun+t 'n +are pasa,ul prin+ipal se interse+ta
+u unul lateral.
>lan i:a +ondus iar$9i spre dreapta.
7 Sunt s+$ri 'n fa$" stri-$ el.
Bu au a,uns la ele. O u9$ etan9$" foarte rar folosit$" se 'n+hise 'n faa lor" la #e+e
iar#i distan$ de s+$ri. 0$t$u9ii lui &oe:&i! 9i:au verifi+at #1orul 9i s:au uitat +u 'ndoial$ la
st$p<nul lor. 0o1o 9i:a rupt un-hiile 'n-ro9ate 'n+er+<nd s$ !i9te u9a. M-o!otele f$+ute
de ur!$ritori se au#eau +lar 'n ur!a lor.
7 Sunte! prin9i" spuse &oe 'n+et. Sper +$:i pla+e" &i!.
;u-h a v$#ut un +ap ap$r<nd de dup$ +olul pasa,ului pe +are 'l traversaser$. >
arun+at" +u toate +$ distana era prea !areH +uitul se lovi inofensiv de oel. Capul
disp$ruse. 2on- >r! '9i ainti privirea spre a+el pun+t" +u pra9tia 'n+$r+at$ 9i pre-$tit$.
;u-h 'l apu+$ pe 0o1o de u!$r 9i 'l 'ntre1$C
7 >s+ult$8 =e#i lu!ina a+eea?
iti+ul +lipi din o+hi proste9te. ;u-h i:a ar$tat interse+ia dintre tu1urile lu!inate
prin +are traversau ina!i+ii" +hiar deasupra r$s+ru+ii pasa,elor.
7 2u!ina aia. oi s$:i love9ti pe unde tre+ ei?
0o1o a !$surat distana din o+hi. >r fi destul de difi+il de intit" indiferent de
+ondiii. >+olo" a9a +u! era +onstr<ns de tipul pasa,ului" era ne+esar$ o traie+torie plat$"
rapid$" pre+u! 9i o toleran$ pentru o -reutate !ai !are de+<t +ea +u +are era el o1i9nuit.
Bu a r$spuns ni!i+. ;u-h a si!it adierea de v<nt f$+ut$ de !i9+area piti+ului"
dar nu a apu+at s$ vad$ arun+area. S:a au#it un +lin+het de +io1uri" iar 'n pasa, se f$+u
'ntuneri+.
7 >+u!8 ip$ ;u-h 9i 'i 'nde!n$ s$ fu-$.
e +<nd se apropiau de interse+ia +u pri+ina" le spuseC
7 Iinei:v$ respiraia8 >vei -ri,$ la -a#e8
=aporii de -a# radioa+tiv ie9eau 'n+et prin tu1ul -$urit de deasupra 9i u!plea
r$s+ru+ea pasa,elor +u o +ea$ ver#uie.
;u-h a fu-it spre dreapta" !ulu!it de +uno9tinele sale de in-iner de +ir+uite
lu!inoase. >u#ea #-o!ot de pa9i 'n ,urul lui" dar nu 9tia da+$ erau prieteni sau ina!i+i.
3oi s:au repe#it spre lu!in$. Bu se vedea de+<t un $ran inofensiv 9i speriat +are
a disp$rut '!pleti+indu:se. >u verifi+at 'ntrea-a e+hip$. Erau toi pre#eni" dar 0o1o se
deplasa +u -reutate. &oe s:a uitat la el" apoi a spusC
7 > inspirat -a#ul" +red. 0ate:l pe spate.
i- s:a +onfor!at ordinului. 0o1o r<-<i din toi r$run+hii" vo!it$" apoi r<n,i.
7 O s$ se fa+$ 1ine" de+ise &oe.
@i+a 'nt<r#iere i:a per!is +el puin unuia s$ 'i a,un-$. >+esta s:a repe#it din
'ntuneri+" f$r$ s$ in$ +ont sau f$r$ s$:i pese de puterea +e i se '!potrivea. C<nd i- a
ridi+at 1raul +a s$ arun+e" >lan 'l opri.
7 2as$:!$ pe !ine" a +erut el. E al !eu8
Era 3yler.
7 O lupt$ +a 'ntre 1$r1ai? 'l provo+$ >lan" av<nd de-etul !are pe la!a +uitului.
O+hii lui 3yler se 'ndreptau de la un adversar la altul 9i a a++eptat invitaia la duel
lovindu:l pe >lan. Spaiul era prea 'n-hesuit +a s$ poat$ arun+aH s:au apropiat" fie+are
lu<nd po#iia de ap$rare" +u pu!nul de la o !<n$ str<ns 'n dreptul 'n+heieturii +eleilalte
!<ini.
>lan era !ai 'ndesat" pro1a1il !ai puterni+H 3yler era 9iret. > 'n+er+at s$:i dea un
-enun+hi 'ntre pi+ioare. >lan a es+hivat lovitura 9i l:a +$l+at pe 3yler pe pi+ior. >!<ndoi
au +$#ut 9i s:a au#it o po+nitur$. Un !o!ent !ai t<r#iu" >lan '9i 9ter-ea +uitul de
+oaps$.
7 S$ !er-e!" se pl<nse el. @i:e fri+$.
>u a,uns la ni9te s+$ri pe +are le:au ur+at" !ai 'nt<i 2on- >r! 9i i- +a s$
+er+ete#e fie+are nivel 9i s$ a+opere flan+urile" apoi +el de:al treilea J ;u-h au#ise +$:l
+hea!$ SSuatty J +are le a+operea spatele. Ceilali se 'n-hesuiau la !i,lo+.
;u-h +redea +$ '9i +<9ti-aser$ de,a li1ertatea" +<nd au#i stri-$te 9i #$n-$nitul unui
+uit arun+at +hiar deasupra lui. > reu9it s$ a,un-$ la nivelul superior t$iat" superfi+ial
'ns$" +restat de o la!$ +e a ri+o9at.
&os erau trei 1$r1ai. 2on- >r! avea o la!$ 'nfipt$ 'n partea +$rnoas$ a 1raului"
dar nu p$rea s$:l deran,e#e. ra9tia lui se 'nv<rtea 'n+$. i- se 'ntinse dup$ un +uit
arun+at pentru +$ propriul s$u ar!a!ent se epui#ase. Aar existau !$rturii ale !un+ii
saleC un 1$r1at era ,os 'n -enun+hi" la o distan$ de vreo (6 de pi+ioare 9i s<n-era dintr:o
ran$ 'n +oaps$.
En ti!p +e silueta 'n+er+a s$:9i re+apete e+hili1rul in<ndu:se de perete" ;u-h a
reu9it s$:l re+unoas+$.
0ill Ert#.
El a +ondus un -rup pe un alt dru! 9i i:a 'n+on,urat" spre neferi+irea lui. 0o1o se
'n-r$!$di 'n spatele lui ;u-h 9i '9i pre-$ti puterni+ul 1ra pentru arun+are. ;u-h l:a
do!olit puin.
7 U9or" 0o1o. En sto!a+ 9i u9or.
iti+ul se uita nedu!erit" dar a f$+ut a9a +u! i s:a spus. Ert# se 'ndoi de la !i,lo+
9i alune+$ ,os.
7 %oarte 1ine" #ise &i!.
7 >du:l 'n+oa+e" 0o1o" 'i porun+i ;u-h" 9i stai 'n !i,lo+.
Gi:a pli!1at o+hii peste toi" adunai 'n partea superioar$ a s+$rilor.
7 En re-ul$" s$ ne +ontinu$! ur+area8 >vei -ri,$8
2on- >r! 9i +u i- au es+aladat ur!$toarele s+$ri" iar +eilali 9i:au luat po#iiile
o1i9nuite. &oe p$rea nervos. Entr:un fel J ni+ide+u! +lar 'n a+est !o!ent J fusese
'ndep$rtat de la 9efia -$9tii" -a9+a lui" iar ;u-h era +el +are d$dea ordine. S:a -<ndit +$ nu
era a+u! ti!p s$ fa+$ -$l$-ie 'n le-$tur$ +u asta. uteau fi prin9i 9i o!or<i. 2ui &i!
p$rea s$ nu:i pese prea !ult. Ae fapt" +hiar se distra.
>u !ai ur+at 'n+$ #e+e nivele f$r$ s$ ai1$ alte ne+a#uri. ;u-h le:a spus s$ nu
o!oare $rani 'n !od inutil. Cei trei 1andii s:au supusH 0o1o era prea o+upat +u Ert# +a
s$ !ai repre#inte o pro1le!$ de dis+iplin$. ;u-h a reu9it s$:i +ondu+$ alte 46 de nivele 'n
sus 9i de a1ia dup$ +e au tre+ut de teritoriul neutru" s:a relaxat de tot. >u f$+ut un popas 9i
9i:au exa!inat r$nile.
Sin-urele !ai ad<n+i erau +ele din 1raul lui 2on- >r! 9i de pe faa lui 0o1o.
&oe:&i! i:a +onsultat 9i le:a apli+at +o!prese pe +are le luase +u el 'nainte de ple+are.
;u-h a refu#at trata!entul pentru rana sa.
7 S<n-erarea s:a oprit" insist$ el" iar eu a! !ulte de f$+ut.
7 Bu ai ni!i+ de f$+ut de+<t s$ a,un-i a+as$" #ise &oe" iar asta va fi sf<r9itul
ne1uniei tale.
7 Bu +hiar" a ne-at ;u-h" poate +$ tu !er-i a+as$" dar >lan +u 0o1o 9i +u !ine
!er-e! unde -reutatea e nul$" adi+$ la veranda C$pitanului.
7 rostii" spuse &oe. entru +e?
7 =ino 9i tu" da+$ vrei" 9i ai s$ ve#i. >+u!" s$ !er-e!8
&oe a 'n+eput s$ vor1eas+$" dar s:a oprit +<nd a v$#ut +$ &i! a p$strat t$+erea. &oe:
&i! i:a ur!at pe +eilali.
>u plutit u9or prin u9a verandei ;u-h" >lan" 0o1o +u povara lui ne!i9+at$ 9i &oe:
&i!.
7 >sta este" i:a #is ;u-h lui >lan" flutur<ndu:9i !<na spre !inunatele stele"
despre asta 'i povestea! eu.
>lan privea 9i se 'n+le9ta de 1raul lui ;u-h.
7 &ordan8 !or!$i el. O s$ +$de!8
E9i 'n+hise str<ns o+hii. ;u-h l:a s+uturat puin 9i i:a spusC
7 E 'n re-ul$. E o priveli9te !$rea$. Aes+hide o+hii.
&oe:&i! i:a atins !<na lui ;u-h.
7 Care:i trea1a? a vrut el s$ 9tie" ar$t<nd spre Ert#. Ae +e l:ai adus pe el ai+i sus?
7 >h" el8 $i" +<nd se tre#e9te" vreau s$:i ar$t stelele" s$:i dovedes+ +$ Bava se
!i9+$.
7 Ae +e?
7 Aup$ a+eea" 'l tri!it 'napoi +a s$:i +onvin-$ 9i pe +eilali.
7 ;!" da+$ nu o s$ ai1$ !ai !ult noro+ de+<t tine?
7 $i atun+i" #ise ;u-h ridi+<nd din u!eri" atun+i va tre1ui s$ o lu$! de la +ap$t"
+red" p<n$ 'i +onvin-e!.
7 Aa" tre1uie s$ o fa+e!.
S%T/GI3