Robert David

RZBOIUL LUMILOR PARALELE

CUPRINS:
DANEMARCA.
Notele proaste o provocare la fabricarea unei imaini noi!
Plou" m"runt printre morile #e v$nt.
%aoane #e tren &i un cult al statuilor.
'tto (rello )*e Rea#in +irl.
Pictorul necunoscut '))' (RE,,'.
'tto (rello )-o .omen.
' ma&in"rie #iabolic".
'tto (rello )*e 'l# )o-n.
M'DE,E.
,ipsa mo#elelor na&te #iscu/ii sterile.
Normalitatea se fabric".
Rinocerul.
Ce s0a 1nt$mplat cu mo#elele Revolu/iei2
Mo#elul N"stase.
'tto (rello Stu#3 of .ater 4oles.
PRESA.
5urnalismul electronic interviu cu 'ctavian An#ronic.
Raportul Nic*olson6 capitolul pres".
C*iar vre/i s" #evenim o /ar" #e #ispera/i2
Rom$nia 1n presa interna/ional"2
Crainicul bombar#ier &i momentele inter"rii.
C$t #e pro&ti suntem2
' revela/ie.
)riumful ecranului #emocratic.
Pilula amar" #e la fun#ul r"me7ii.
S"rb"torile #e imaine.
Pompierul atomic &i miliar#arul simpatic.
Realitatea #e7articulat" 8)oc&oul9 roparilor.
'tto (rello )*e :lac; 4ouse.
P',I)ICE.
Pericol #e ra#ioactivitate<
Un popor slab.
:i7onul #e e=port.
>af;ienii sau mitoloia minciunii.
:$lciul #e&ert"ciunilor.
' comisie pentru monitori7area &i controlul! bunului sim/.
Afi&ele &i lipsa #e cvorum.
Raportarea la similar.
Dreptul la sinceritate.
Misterul cabinei #e cer&it soli#aritate.
(urtuna #in pa*ar.
Un Prim0Ministru Provi#en/ial.
Poten/ialul uria& al unei na/iuni #e7orientate.
Sc*imb"rile #in PD.
De7binare.
Diavolul! binef"c"tor.
Sinur"tatea steaului rom$nesc.
+uvernelu.
4omo politicus.
'tto (rello )*e :lue :all.
DI%ERSE.
Casa :a#iu: ' c"l"torie fantastic" 1n inima Rom$niei.
(ilmul rom$nesc #e la oriini p$n" 1n 7ilele noastre.
Ce l0a& fi 1ntrebat eu pe Sorin 'vi#iu %$ntu.
Pirami#a &i cotorul #e m"r.
Al cincilea anotimp.
+arcea &i Pompierul.
Domnule poli/ist6 m0a/i c"piat!
Domnule poli/ist6 m0a/i c"piat!
Stafia lui Ceau&escu la societatea Electrica.
,ec/ii #e supravie/uire printre func/ionarii publici.
)*e3.
Comentarii la Raportul Armae#on.
Semne #e 1ntrebare!
R"7boiul lumilor paralele.
C$&tiurile unei 8ambal"ri9
IN)ER%IURI NEC'N%EN?I'NA,E.
De vorb" cu An#rei %alac*i.
Un 8transcriptor9 #e e=cep/ie 'vi#iu %itan.
'vi#iu :ufnil" Un maician al imainarului.
DEASUPRA6 S)E,E,E.
Despre crea/ionism!
Ei tr"iesc@
' p"rere asupra mo#elului atomic.
Casca #e scafan#ru6 viitorul Rom$niei6 sau #e ce se maimu/"re&te NASA c$n# vorbe&te
#espre ca7ul Ross-ell!
C*arles Dar-in6 5onat*an S-ift sau Piri R*eis2
8)*e Disclosure ProAect9 rana care nu se vin#ec".
Ilu7ia realit"/ii.
BN)RE C)IIN?D CI CREDIN?D ' parabol" care nu /ine apa.
Cre#in/a ca para#".
Ctiin/a ca refuiu.
Soborul.
Dincolo &i #incoace #e paranormal.
Ce ale elitele.
)E4N','+IA.
Parcuri te*noloice.
Autoritatea electronic".
Cansa te*noloiei sau &a* prin interme#iul telerafului.
BN ,'C DE P'S) SCRIP)UM.
Responsabilitatea #e a fi sincer cu tine 1nsu/i.
Era v"rs"torului.
Reele sau Clona2
DANEMARCA.
R$n#urile #espre Danemarca au fost scrise &i publicate 1n pres"6 acum E ani. Cele c$teva
tablete au ap"rut 1n revista Maa7in6 cu titlul #e corespon#en/e. Poate c" acum6 #up" ce
percep/ia interna/ional" asupra Rom$niei s0a 1mbun"t"/it6 unele aspecte relatate atunci nu mai
au aceea&i 8 efervescen/" 86 #ar6 cu siuran/"6 p"strea7" sentimentul pe care l0am avut
povestin#u0le! Danemarca a fost pentru mine primul contact cu 8 lumea civili7at" 8.
Notele proaste o provocare la fabricarea unei imaini noi!
M" aflu 1n Danemarca pentru o scurt" perioa#" #e timp. Am privileiul s" v"# #e aici
Rom$nia.
,a pu/in" vreme #up" ce /ara noastr" a fost cateorisit"6 #in nou6 #rept /ar" cu ra# mare
#e risc6 #e aen/ia #e ratin Stan#ar# F PoorGs6 am avut oca7ia s" compar situa/ia #in Rom$nia
cu situa/ia #intr0o /ar" aflat" cu a#ev"rat 1n #ificultate6 un cole #e0al meu a c"l"torit 1n Uan#a6
trimis #e firma la care lucram6 1ntr0o problem" #e telecomunica/ii. Nimic #eosebit p$n" aici6
1ns" ce a povestit la 1ntoarcere m0a f"cut s" scriu aceste r$n#uri.
Bn Uan#a6 toate obiectivele importante sunt p"7ite cu arma 1n m$n". P$n" &i centrala
telefonic"6 pentru care coleul meu s0a #eplasat6 era 1nconAurat" #e persoane 1narmate.
Pe str"7i6 noaptea6 nu se putea circula mai mult #e H minute f"r" s"0/i ri&ti via/a.
Un uan#e7 #in trei este infectat cu 4I%.
Ci sunt #oar c$teva aspecte.
Am c"utat pe internet am"nunte #espre aen/ia #e ratin care ne0a al"turat /"rilor aflate
1n mari probleme sociale &i politice. Nu vreau s" ne situa/ia #in Rom$nia6 v"7$n# paina #e
-eb a corpora/iei mi0am #at seama c" #ac" Au#ec"m #oar la capitolul cifrelor &i $n#in# strict 1n
termenii num"rului #e locuitori pe care 1i are /ara noastr"6 s0ar putea s" aAunem la acelea&i
conclu7ii.
Nu am au7it aici6 1n Danemarca6 lucruri ur$te #espre Rom$nia. Ininerii rom$ni lucre a 7
a f"r" nici o problem" al"turi #e cei #ane7i. Siur6 nim"nui nu0i convine c$n# vin str"inii &i iau
sluAbele localnicilor. Dar asta nu 1nreunea7" cooperarea 1n aceast" in#ustrie #e soft-are.
Conceptul lansat 1n lumea telecomunica/iilor lucru local6 $n#ire lobal"6 1ntr0o
tra#ucere apro=imativ" apare ca o &ans" pentru in#ustria rom$neasc" #e soft-are. Este o
in#ustrie care a#uce anual In#iei beneficii #e miliar#e #e #olari. Este o in#ustrie care va
continua s" evolue7e e=ponen/ial6 pentru c" viitorul este #e neconceput 1n i7olare.
Este &ansa Rom$niei s" profite #e acest climat. Este momentul unei 1n/eleeri profun#e
a transform"rilor pe care societatea informa/ional" le provoac" traiului coti#ian6 la aceast"
trecere 1ntre milenii.
In#iferent c$t #e rav ar fi ratinul unei aen/ii interna/ionale6 e=ist" la ora asta 1n
Rom$nia suficiente creiere care ar putea #emara o contraofensiv". Pentru c" imainea Rom$niei
nu trebuie s" fie cea pe care o l"s"m s" fie6 ci cea pe care ne0o facem sinuri.
Bn acest moment al lobali7"rii6 Rom$nia poate avea &ansa unei rena&teri. Privit" 1n afara
conte=tului politic6 afirma/ia ar putea fi irelevant". De aceea6 #oar o implicare masiv" a
societ"/ii civile 1n #eci7iile politice va putea sc*imba lucrurile 1n bine.
De aici6 #in nor#ul Danemarcei6 #intr0o /ar" 1n care se #iscut" #e multe ori #espre
probleme pe care le cre#eam locali7abile #oar 1n su#0estul Europei6 m" $n#esc la 1ntoarcerea
acas". Ci la puterea pe care o asemenea #eplasare /i0o ofer" 1n a #iscerne a#ev"rul #e minciun".
Plou" m"runt printre morile #e v$nt.
:ucure&tiul se lea"6 pe calea aerului6 #e Copen*aa6 prin Amster#am. ' cobor$re
printre nori se termin" cu ateri7area 1ntr0unul #intre cele mai curate ora&e ale Europei.
Ca prim" ac/iune6 orani7at" pentru a ve#ea c$te ceva #in tra#i/ia &i cultura #ane7"6
aAunem la Ar*us6 1n ora&ul vec*i. M$n#ri #e istoria lor6 *i7ii pre7int" #etalii ale conserv"rii
unei p"r/i #e ora& &i transformarea sa 1n mu7eu.
8Suntem at$t #e in#epen#en/i!96 spune unul #in con#uc"torii rupului nostru. Ci nu
e=aerea7" #eloc!
Eneria electric" a statului #ane7 este furni7at" 1n propor/ie #e IJK #e morile #e v$nt6
iar restul #e LJK se import" #in Sue#ia. Doar aici se face o abatere #e la in#epen#en/a6 aproape
proverbial"6 a celor H milioane #e locuitori. )otul se ba7ea7" pe electricitate. Bnc"l7ire6 iluminat6
circula/ie.
Aproape tot ce se pro#uce aici este prefi=at cu 8Dan9. A/i ustat6 probabil6 #elicioasele
8Danca;e9! 8Bncerc"m ca tot ce facem s" fie c$t mai bine reali7at96 ne #est"inuie un secret alt
membru al rupului.
,a *otelul #in Copen*aa6 un#e am 1nnoptat #in cau7a unei #ecal"ri #e trafic aerian6 1n
afara unei #iscre/ii totale &i a unei cur"/enii #es"v$r&ite6 am urm"rit cum 1ncepe o #iminea/" 1n
Danemarca. ,a H.EJ am luat micul #eAun. 'ameni r"bi/i6 al c"ror timp cost" bani! Coselele
lor! :en7i roase #e asfalt6 pres"rate cu in#icatoare6 ce confer" o confortabil" vi7ibilitate!
)oate activit"/ile se sincroni7ea7" perfect.
8Ave/i oameni s"raci296 am 1ntrebat o persoan" n"scut" aici. 8Dac" "se&ti pe cineva #ormin#
1n stra#" este aleerea lui. Pentru oricine se "se&te un apartament96 mi se #est"inuie6 surprins"
#e i#ee6 persoana care se consi#er" norocoas" pentru c"6 ime#iat #up" terminarea facult"/ii6 a
"sit #e lucru la una #intre cele mai mari firme #in Europa.
Curio7itatea rom$nilor este fireasc". Secretul succesului #ane7ilor2 8Cum a/i reu&it296
sunt tentat s" 1ntreb. Dar m" opresc. Bmi amintesc #e cuvintele *i#ului #intr0un mu7eu #in
Ar*us. 8Am pier#ut toate r"7boaiele pe care le0am purtat cu vecinii6 1ns" 1ntre noi nu ne0am
luptat nicio#at"9!
Iar #in punct #e ve#ere economic e=ist" un alt secret. 8%oi investi/i 1ncre#ere 1n
oameni!96 1l 1ntreb cu privirea pe li#erul rupului nostru. M" aprob" f"r" cuvinte. Pe fa/a sa
citesc o fericire senin".
Bn Danemarca6 nici o 7i nu seam"n" cu alta. %remea se sc*imb" rapi#6 1ns" oamenii6 ca
ni&te ceasornice6 respect" un ritual al muncii 1n beneficiul lor &i al copiilor.
%aoane #e tren &i un cult al statuilor.
Un mu7eu al trenului6 situat 1ntr0un ora& important #in Danemarca6 '#ense6 "7#uie&te
un vaon #e 'rient E=press fabricat 1n MNOE la Astra Ara# #e 8(abrica rom$n" #e vaoane6
motoare6 armament &i muni/iuni S. A9! ("r" nici o e=aerare6 mi s0a p"rut cel mai frumos
vaon #intr0o e=po7i/ie care inclu#e 1ntreaa istorie a c"ilor ferate #ane7e. Bn interiorul
mu7eului6 am v"7ut copii asambl$n# trenule/e #e Auc"rie &i #iriA$n#u0le. Am v"7ut p"rin/i
1nv"/$n#u0&i o#raslele s" cree7e un Aoc leo #in tastele computerului6 #ar &i vi7itatori urc$n# 1n
locomotivele cu aburi6 1n atmosfera 1nceputului #e secol PP!
'#ense6 un ora& al statuilor. ,a fiecare pas 1nt$lne&ti sculpturi #up" personaAele lui 4. C.
An#ersen6 scriitorul care a f"cut cunoscut" Danemarca 1n toat" lumea! Bn Copen*aa6 statuia
Micii Sirene repre7int" simbolul Danemarcei! Iar 1n Ar*us am 1nt$lnit o uria&" statuie a unei
purcele al"pt$n#u0&i puii. Bntin#eri #e ver#ea/" 1nca#rea7" forme abstracte. 'ra&ele cap"t"
personalitate prin statuile lor. )ot 1n '#ense6 ora&ul 1n care s0a n"scut 4ans C*ristian An#ersen6
l0am 1nt$lnit pe :r$ncu&i! Am trecut 1n t"cere pe l$n" raftul care a#"postea unul #in stu#iile
maestrului rom$n. Bn acela&i mu7eu al imainii6 acolo un#e Constantin :r$ncu&i a&tepta6 1ntr0o
carte6 atinerea unui pasionat al artei6 l0am #escoperit pe unul #intre cei mai mari arti&ti
contemporani ai Danemarcei6 pictorul suprarealist 'tto (rello. Picturile sale sunt proprietatea
mu7eului #in %ar#e6 locul un#e s0a n"scut marele pictor6 neinteresat #e lorie! 8)*e un;no-n
painter9 a pictat apro=imativ HJ #e tablouri. Imainile sunt &ocante. ' feerie fantastic"
a#"poste&te personaAe stranii6 animate #e situa/ii #esprinse #intr0un viitor 7ur"vit 1n culori ale
trecutului. Necunoscut c*iar 1n /ara lui6 'tto (rello mi s0a p"rut #incolo #e Dali!
'tto (rello )*e Rea#in +irl.
Pictorul necunoscut '))' (RE,,'.
B ntr0un mu7eu al imainii #in ora&ul #ane7 '#ense6 am 1nt$lnit o serie #e repro#uceri
#up" picturile lui 'tto (rello. Am fost at$t #e uimit #e stilul acestui pictor6 necunoscut c*iar 1n
/ara lui6 1nc$t am f"cut tot posibilul s"0l "sesc pe autorul tablourilor. 'tto (rello tr"ie&te la
Copen*aa6 are QH #e ani &i a pictat 1n total apro=imativ HJ #e p$n7e. )oate tablourilor sale se
afla 1n mu7eul #in %ar#e6 acolo un#e 'le (aber6 #irectorul mu7eului6 a reunit una #intre cele
mai uimitoare colec/ii #e art" #ane7" mo#ern". R$n#urile care urmea7" repre7int" transcrierea
unei convorbiri telefonice pe care am avut0o cu Maestrul 'tto (rello 1n seara #e I martie MNNN.
Nu a fost surprins #e faptul c" un necunoscut 1l c"uta!
Robert Davi#: Domnule (rello6 care v" sunt sursele #e inspira/ie2 De un#e vin aceste
imaini &ocante6 ave/i anumite momente 1n care primi/i i#eile2 'tto (rello: Imainile sunt parte
a vie/ii mele obi&nuite. Nimic nu este at$t #e e=traor#inar pe c$t pare. Picturile pe care le0a/i
v"7ut reflect" i#ei pe care le primesc 1n mo# con&tient6 f"r" efort &i pe care vreau s" le ofer
tuturor oamenilor.
Cre#e/i c" publicul v" percepe mesaAul2 Sunt convins. Primesc telefoane #e la persoane
pe care nu le0am 1nt$lnit nicio#at"6 e=ist" oameni care vor s" m" va#"6 s" m" cunoasc"6 s" afle
#e la mine am"nunte #espre picturile mele. C$n# picte76 mereu m" $n#esc la public. S" fie
simplu ce ofer eu &i lumea s" primeasc" u&or imainile.
De ce cre#e/i c" numai #%. Primi/i aceste i#ei2 De ce nu mai e=ista un pictor care s"
mear" pe acela&i #rum2 De ce sunte/i totu&i necunoscut #e&i picturile #%. Atra aten/ia2 Sunt
necunoscut pentru c" nu sunt acceptat 1n arta mo#ern". %e#e/i6 am fost 1nca#rat 1n suprarealism.
Dar comparativ cu Dali6 1n tablourile mele nimic nu este la 1nt$mplare. )otul se petrece 1n
ime#iata apropiere6 sunt oameni la #iferite momente #e timp &i nimic nu este *a7ar#at.
A/i urmat o anume &coal" #e pictur"2 Nu. Nimic #e felul asta. Am fost 1nt$i un ilustrator
profesionist. Am publicat un manual #espre nori. Se poate spune ca sunt e=pert 1n nori Rr$#eS.
Am publicat un manual #e utili7are pentru pietrele pre/ioase &i am fost o vreme istoric al
picturii. )$r7iu6 la ON #e ani6 am 1nceput s" picte7. Iar tablourile mi0au fost remarcate 1n eneral
#e oamenii #e &tiin/".
' ultim" 1ntrebare6 #omnule (rello. An#rT Malrau= a spus: 8secolul PPI va fi reliios
sau nu va fi #e loc9. Pute/i face o pre#ic/ie pentru viitorul apropiat2 ' pre#ic/ie! Cine &i0ar fi
putut imaina computerul acum o sut" #e ani2 R&tie c" sunt proramator #e calculatoareS. Deci o
pre#ic/ie este reu #e f"cut. Bn #efinitiv6 noi nu &tim cine suntem sau #e ce suntem aici!
'tto (rello )-o .omen.
' ma&in"rie #iabolic".
Nu 1n/ele nimic #in televi7iune6 nu 1n/ele nimic #in politic"6 nu 1n/ele nimic #in
atitu#inea func/ionarului public6 nu 1n/ele #e ce trebuie s" fiu furat #e toat" lumea #ac" nu sunt
atent6 nu 1n/ele #e ce am #evenit paranoic.
Nu 1n/ele #e ce sunt bombar#at cu &tiri &ocante. Nu 1n/ele #e ce v"# pe stra#" acelea&i
fiuri speriate6 #e parc" cineva ascuns i0ar p$n#i &i numai o frac/iune #e secun#" 1i #esparte #e
inevitabilul sf$r&it. Ci se v"ic"resc &i esticulea7" &i bloc*ea7" &oselele6 pentru c" 1n/ele esen/a
nu le mai #" nimeni nimic pe ratis.
)r"iesc printre oameni care au uitat s" mai 7$mbeasc". Ci #ac" ar 7$mbi6 #ac" am
presupune prin absur# c" toat" cea/a asta s0ar risipi6 tare mi0e team" c" toate fiurile ar 7ur"vi
ni&te rimase!
E o toamn" plumburie peste 7ona asta #e Europ". M" uit 1n Aur &i v"# c" totu&i6 la noi
mai sunt c$t #e c$t ni&te lucruri stabile. Dar oamenii sunt preocupa/i6 m"cina/i #e riAi &i #e
nevoi6 bombar#a/i6 1nnebuni/i #e un *aos me#iatic &i Auri#ic! De parc" ar e=ista un a#ev"r
ascuns6 care nu trebuie observat6 &i pentru asta e nevoie #e un 1ntre arsenal #e #iversiune.
Bncerc s" m" #eta&e7 #e toat" priveli&tea &i s" privesc lucrurile #e sus. Dar nu pot
#istine mare lucru. Ci ceva0ceva se 1nfirip" 1n capul meu: ori am nevoie #e oc*elari6 ori cea/a
asta e pro#us" #e o ma&in"rie #iabolic"!
'tto (rello )*e 'l# )o-n.
M'DE,E.
,ipsa mo#elelor na&te #iscu/ii sterile.
Un#e ne sunt mo#elele6 societate rom$nesc2 Ai tu vreo vin" c" timp #e MJ ani &i ceva nu
/i0ai "sit ni&te repere care s" te poat" *i#a spre mai bine6 spre un trai mai bun2 Cre# c" ai
partea ta #e vin"6 #ar poate &i mai mare este vina celor care trebuiau s" forme7e aceste repere!
Avem o pres" liber" &i pro#iioas". Uiare noi sau forme 1mbun"t"/ite ale publica/iilor
vec*i apar pe tarabe ca 1ntr0o oan" nebun" spre cititorul i#eal! Politica face 7iare6 iar 7iarele
#au li#eri politici. )elevi7iunea te prin#e 1ntr0o men*in"6 un#e #e0o parte ai pumnul
crainicului bombar#ier6 iar #e cealalt" te 1nt$mpin" violen/a e=trem" a filmului comercial6 care
1ncearc" s"0/i spun" c" tu nu prea ai ce face6 asta este6 #ac" ai noroc6 apuci &i 7iua #e m$ine.
Din p"cate6 1n ultimii ani6 primii ani ai libert"/ii #e e=presie #up" un somn lun &i
obositor6 mo#elele me#iatice au ap"rut reu6 &i s0au men/inut cu #ificultate. Poate c" a&a este
peste tot &i c*iar e posibil s" fie reu s" te impui6 #ar6 la IE #e milioane #e oameni6 num"rul
mo#elelor #e urmat &i #e respectat este e=trem #e mic6 #ac" nu c*iar ri#icol!
Primari enerali care au ap"rut la televi7iune #$n# #eclara/ii n"ucitoare6 au #isp"rut
#up" ce t"v"luul electoral i0a f"cut una cu p"m$ntul. (otbali&ti celebri &i #emni #e tot respectul
s0au 1ntors cu spatele la /ara lor6 acu7$n# mafia #in fotbalul rom$nesc &i #elimit$n#u0se clar #e
sfor"riile 8cooperativei9. Pre&e#in/i #e cluburi sunt Aefui/i 7iua 1n amia7a mare6 iar poli/ia face
ce poate. Un 1ntre iure& #e informa/ii care nu au #efinit clar norme #e comunicare6 stan#ar#e
ale informa/iei transmise 1n spectrul public &i6 cu at$t mai pu/in6 mo#ele.
S" #evii un mo#el nu ar trebui s" fie reu 1n momentul 1n care ai setul t"u #e reuli &i le
respec/i a&a cum 1/i respec/i cuv$ntul #at. Dar nu e problema ta sa #evii mo#el. )elevi7iunea
trebuie s" te va#" &i s" te impun"6 pentru c" e 1n interesul ei sa forme7e aceste mo#ele. Din
p"cate6 la ora actual"6 cu foarte mici e=cep/ii6 televi7iunea este interesata #oar #e top0mo#ele!
,ipsa mo#elelor na&te #iscu/ii sterile #espre ce ar trebui f"cut pentru a 1n#repta lucrurile6
cu ce trebuie 1nceput6 un#e trebuie aAuns6 etc.
Mi0e #or s" v"# o #at" &i o #at" emisiuni #e enul 84ar# )al;9 #e la ::C transpuse
1ntr0un limbaA rom$nesc6 un#e s" se #iscute 8la cu/ite9 informa/ie 1n #etrimentul
#ivertismentului. Pentru c" 1n vremurile 1n care tr"im6 informa/ia este totul. Poate c" acest
fenomen al amestec"rii informa/iei cu #ivertismentul se petrece pe fon#ul 1ncerc"rii #e
creionare a taret0ului vi7ual6 a receptorului #in societatea rom$neasc". Poate c" tocmai aici
este problema. Pentru c" mo#elele autentice6 poate c*iar elitele6 se #elimitea7" clar #e lumele
str"ve7ii &i #e miticisme.
Mo#elele vor ap"rea atunci c$n# ne vom #a seama c" b"&c"lia nu aAuta la nimic. Se
poate lucra &i 1n lini&te6 serios6 f"r" prosteal"!
Normalitatea se fabric".
St"team &i m" $n#eam 7ilele astea la ce ar fi fost Rom$nia f"r" Cristian )u#or Popescu6
f"r" :o#an C*irieac6 f"r" An#rei Ple&u6 Cornel Nistorescu6 4oria Patapievici6 Mircea +eoan"6
An#reea Esca6 %iorel Mol#ovan6 (lorin C"linescu6 Ioan )imofte6 +*eor*e 4ai6 f"r" toate
aceste fiuri care par repere ale societ"/ii rom$ne&ti.
St"team &i m" $n#eam ca prostul6 #esiur6 pentru c" tr"in# acolo &i cunosc$n# cam care
este procentul celor care citesc presa sau 1n/ele televi7iunea6 $n#ul m0a #us la #eban#a#a care
#omne&te 1n via/a public" #e la :ucure&ti. P"i ce6 e #e colo s" ie&i pe stra#" &i s" iei un pumn 1n
ur"2 Nu0i #e colo! Ai i#ei6 1n#r"7ne&ti s" #ebite7i abera/ii #espre a#ev"r6 #reptate6 lee6
Austi/ie6 or#ine2 N0ai #ec$t6 #ar #ac" mai &i faci ce spui6 atunci6 #ra" #oamn"6 #raa #omnule6
mai bine 1ncerci 1n alt" parte!
Nu cu mult timp 1n urm"6 ministrul s"n"t"/ii a fost Aefuit pe stra#"6 1n plin trafic. Apoi o
Au#ec"toare a fost b"tut" 1n plin" 7i6 #e un necunoscut6 1n v"7ul lumii. ,i#erul #e sin#icat %iril
S"*leanu a murit 1nAun*iat6 1n scara blocului!
Autoincen#ierile nu mai sunt ni&te lucruri ciu#ate. Bnc" mai avem aurolaci. ,a
televi7iunile americane rulea7" un clip publicitar pentru aAutorarea copiilor 1nfometa/i6 1n care
se spune: 8Asemenea copii tr"iesc 1n Nicaraua6 Anola sau Rom$nia9. Da6 #ac" va fi
cutremur6 paubele vor fi mai mari #ec$t 1n GQQ iar :ucure&tiul va tr"i o trae#ie.
:un6 ce e #e f"cut #ac" asta e realitatea2 St"m ca pro&tii &i 8ne r$#em9 la o bere2 Scriem
pres"6 facem 7iare6 #ifu7"m &tiri 1ntr0o veselie2 ,"s"m /ara s" se #e7volte natural2 M" tem c" &i
peste MJ ani tot a&a vom sta6 tot priviri pier#ute vei 7"ri 1n aeroporturile interna/ionale un#e
1nt$lne&ti rom$ni care visea7" cu oc*ii #esc*i&i. )ot aceea&i stare #e a&teptare va fi &i atunci6 #e
parc" sinura solu/ie este un#eva un#e nu po/i aAune #ec$t a&tept$n#!
A& spune ceva #ar m" tem c" vorbesc #eeaba6 m" tem c" etic*eta #e 8utopie9 se va lipi
peste ura vorbitorului!
(ra/ilor6 oameni buni #in televi7iune6 7iare6 ra#io6 1n/elee/i o#at" c" trebuie s" v"
#esc*i#e/i pentru public6 s"0l e#uca/i RBnv"/"m$ntul nu e #e aAunsS6 s" 1i #a/i #reptul s" se
e=prime constructiv6 s"0l face/i s"0i pese. (ace/i6 #oamnelor &i #omnilor #in pres" o ofert"
public" &i invita/i0i pe cititori s" fac" presa scris"6 ra#io &i televi7iune6 l"sa/i #ivertismentul sau
#ac"0l face/i6 insera/i acolo c$te un #ram #e 1n#emn subliminal. Dac" nu ne pas"6 poli/istul ne
va privi 1n continuare la fel #e in#iferent6 ne va pune s"0i spunem un#e locuie&te cel care tocmai
ne0a aresat 1n fa/a blocului6 iar c$inele vaabon# va veni s" ne spun"6 1ntr0o 7i6 c" el este #e
fapt &i #e #rept autenticul carpatin6 nu noi6 cei care am a&teptat at$ta vreme s" vin" cineva #in
ceruri s" ne fac" or#ine pe stra#"<
'are ce0ar fi fost Rom$nia f"r" pu/inele sale mo#ele2 ' na/iune care tace &i face sau o
stra#" lun" la marinea c"reia tot poporul bea ceai &i fumea7" nar*ilele2 'ricum6 1n tot Aocul
acesta cu personaAe ciu#ate6 sunt c$teva fiuri c"rora le sunt recunosc"tor pentru ca e=ist".
Rinocerul.
Prin #efini/ie este enul care te 1nAur" 1n lum". Sau te cla=onea7" la semafor. Sau te
apostrofea7" #in ma&in"6 #ac" meri pe marine. Siur6 #ac" te superi6 tu e&ti #e vin"6 pentru c"
nu e&ti 8#e comitet9.
Din punct #e ve#ere socioloic6 formea7" o popula/ie numeroas". Se 1nt$lnesc
e=emplare 1n toate po7i/iile posibile6 1n toate institu/iile statului6 1n toate #omeniile #e activitate.
A fost &i 1nc" mai este personaA #e teatru. Euen Ionescu i0a #e#icat paini 1ntrei.
Ca manaer #e 1ntreprin#ere privati7abil"6 va urm"ri s0o falimente7e6 spre a o cump"ra
apoi la un pre/ #e nimic.
E=trapol$n#6 1l po/i "si &i 1n /"rile #e7voltate6 1ns" e pu/in probabil s" aib" pre"tire
superioar". )ocmai pentru c" acolo filtrele sunt folosite cu #iscern"m$nt. Dac" trece #e aceste
filtre6 atunci ori e un bun actor6 ori &tie c$n# s" se opreasc"6 ceea ce0l absolv" #e orice
apartenen/" la mla&tin". Dac" este rinocer autentic6 nu0l po/i sc*imba. R"m$ne6 in#iferent ce0ai
face6 un specimen care 1mpune. Cu cornul.
Ce s0a 1nt$mplat cu mo#elele Revolu/iei2
Dup" MI ani #e la 8evenimente96 1n seara #e II Decembrie IJJM6 vine Seriu Nicolaescu
la Rom$nia M &i spune c" el &tia foarte bine ce are #e f"cut 1n 7ilele acelea tumultuoase6 c" avea
un plan clar #e ac/iune &i c" au e=istat terori&ti. Era #e aAuns s" ve7i fe/ele celor invita/i 1n
platou ca s" 1n/elei c" n0o s" se spun" oficial 1n veci a#ev"rul #espre Decembrie GLN. Ci p$n" la
urm" cui i0ar folosi s" se spun" a#ev"rul6 cui i0ar prin#e bine s" &tim &i noi pentru ce s0a murit
atunci2
Marea pier#ere a acestor ani este respectul. Nu mai respect" nimeni nimic6 #oar banul
contea7" &i #ac"0l ai6 po/i fi orice6 oricum6 f"r" s"0/i pese #e lee. Am aAuns 1n situa/ia #e a fi
ar"ta/i cu #eetul #rept corup/ii Europei6 iar campaniile anticorup/ie promovate #e #iver&i Prim
Mini&tri au #evenit vorbe 1n v$nt. Practic6 contea7" ce se ve#e la televi7or6 un#e apar
personalit"/ile care se vor mo#ele pentru poporul ce 8se uit" &i c$&ti"9.
Dar Revolu/ia a avut mo#ele2 Era ceva cre#ibil atunci6 ceva #emn #e urmat &i #e
respectat ori *aosul #in acele 7ile s0a propaat #in aproape 1n aproape6 ener$n# noi surse #e
oscila/ii6 p$n" 1n 7ilele noastre2 Dac" este s" #"m filmul 1napoi &i s" privim &irul evenimentelor
#in Decembrie GLN6 remarc"m 1n primul r$n# un cor #e priviri speriate6 #e oameni cu mi&c"ri
7mucite6 oameni care nu &tiu ce vor s" fac" &i nu &tiu nici #ac" ceea ce fac este bine. Dac"0i
privim ast"7i pe protaoni&tii scenelor #e atunci6 pe cei care mai tr"iesc6 #esiur6 ve#em c" mai
to/i au ie&it 1n afara percep/iei publice &i #oar c$/iva6 mai nebuni sau mai constan/i cu ei 1n&i&i6
au r"mas 1n r$n#urile presei scrise.
Revolu/ia Rom$n" sau Evenimentele #in Decembrie nu au promovat mo#ele. A fost6 la
1nceput6 o efervescen/" uluitoare6 pe care 1ns" au #esfiin/at0o minerii prin #ebarcarea uvern"rii
Roman. Apoi au ap"rut pe scena politic" tot felul #e personaAe rote&ti6 ce s0au bucurat #in plin
#e luminile rampei pentru ca apoi s" revin" #e un#e au ap"rut. Nimic nu s0a mai au7it #espre ei6
#e parc" au intrat 1n p"m$nt.
Mo#elele Revolu/iei s0au &ters cu buretele6 ca &i memoria poporului rom$n6 *r"nit cu
&tiri aresive6 cu co7i &i cu nelipsitele &ocuri coti#iene. 'rice repunere pe tapet a atmosferei #in
Aurul lui II Decembrie GLN nu mai poate a#uce nimic acum. E prea t$r7iu. Au fost f"cute filme6
s0au scris sute #e c"r/i6 #ar personaAele acestor pove&ti mai poart" &i acum patina unor vremuri
1n care oamenii se mi&cau mecanic6 f"r" pic #e cre#ibilitate. Ca ni&te marionete 1n m$inile unor
sforari cu patru clase!
Mo#elul N"stase.
Se pare c" mo#elele #efinite 1n manualele #e istorie6 in#iferent c$t #e spectaculoase au
fost6 prin# foarte bine la rom$ni. Mo#elele #e li#eri #rep/i &i ne1nfrica/i6 bravi con#uc"tori #e
o&ti6 ctitori #e biserici &i alte e#ificii r"mase peste veacuri6 imainile #e #omnitori retu&ate
profesional #e anonimi care nu au cr$cnit 1n fa/a or#inelor6 o 1ntrea" pleia#" #e fiuri0repere
ale unei istorii pe care ne0am #orit0o &i 1nc" o mai cre#em lorioas"6 toate aceste fe/e #e
con#uc"tori stau poate pu/in cam prea bine 1nfipte 1n memoria poporului nostru ata0ata s"
taie6 cu sabia 7"n"nin#6 orice c"p"/$n" incre#ul". Istoria scris" &i rescris" pentru copii care nu
aveau minimele con#i/ii #e stu#iu este 1n continuare o arm" #e temut. Poate &i #e asta
Ceau&escu a reu&it s"0&i impun" punctul #e ve#ere 1ntr0un asemenea *al 1nc$t cuv$ntul lui era
lee pentru to/i. S" se fi creat o #epen#en/" #e li#erul suprem2 De cel ales6 mesianicul
con#uc"tor care vine &i #" p$ine6 lapte6 miere6 euro sau mai &tiu eu ce loatei care &tampilea7"
liste #in patru 1n patru ani2
Bmi amintesc cu roa7" lec/iile #e istorie pe care trebuia s" nu le Au#ec6 ci s" le asimile76
cu con#uc"tori ne1nfrica/i6 bravi6 #e neoprit6 #e neatins 1n fa/a t"v"luului barbar. Cine poate
uita c" Sinan Pa&a &i0a pier#ut #oi #in/i #in fa/" pe plaiurile mioritice2 Sau c" 8)ovar"&e Elena
Ceau&escu6 )ovar"&e Nicol a e Ceau&escu6 noi6 copiii /"rii6 a#ucem prinos #e recuno&tin/"!9 &i
#efil"m ca nebunii f"r" s" ne 1ntreb"m #ac" e normal a&a ceva!
Am sen7a/ia c" mo#elele istorice s0au construit cu scopul #e a e#uca un popor 1n spiritul
aiurelii &i nu al concretului6 al pramaticului6 elemente care fac leea 1n societ"/ile capitaliste.
Ci #ac" lucrurile stau a&a6 e limpe#e #e ce prin#e 1nc" bine cultul personalit"/ii6 promovarea
imainii unei familii con#uc"toare #up" tiparele comuniste pe care 1n principiu le *ulim6 #ar 1n
practic" le aplic"m #e nu mai &tii ce s" cre7i.
Aici e=ist" #ou" aspecte: unul este cel al #epen#en/ei #e parti#ul unic. Istoria post0
#ecembrist" a ar"tat c" rom$nii nu pot #iscuta 1n contra#ictoriu f"r" s" se certe. Alternan/a la
putere s0a #esf"&urat c$t se poate #e #emocratic6 lucru care a se#imentat opinii vestice cu privire
la maturitatea climatului politic #in Rom$nia. Bn vremurile c$n# actuala opo7i/ie a con#us /ara6
nenum"rate fiuri aiuristice s0au perin#at pe ecranele televi7oarelor #$n# impresia c" /ara asta
nu are altceva mai bun #e ar"tat #ec$t un prim ministru cu un*ia mic" l"sat" mitoc"ne&te s"
creasc" sau un pre&e#inte patetic6 bun #oar s" fac" frec/ii la picior #e lemn puncte pentru
actuala putere6 care le0a amen#at prompt.
Al #oilea aspect este cel al actualei uvern"ri care are c$teva piese re#utabile6 piese ce
reu&esc s" articule7e un mecanism bine me#iati7at la capitolul reu&ite. S0a 1nceput prin aplicarea
meto#elor verificate #e poten/are a reu&itelor acestei uvern"ri. S0a aAuns la me#iati7area
e=cesiv" a Primului Ministru6 care nu face #ec$t s" a#uc" aminte #e C$ntarea Rom$niei &i alte
asemenea evenimente #e imaine6 lucruri care ar putea s"0l coste mai t$r7iu pe actualul Prim
Ministru6 pentru c" s0a v"7ut c" rom$nului nu0i place s" se implice6 #ar #e #at cu ura este
maestru!
5ocul 1nceput #e Primul Ministru 1n preaAma s"rb"torilor #e Cr"ciun nu este unul
intelient. Bl v"# ca pe o be/ie #e imaine6 &i orice alt" interpretare m" face s" cre# c" procesul
#e re7olvare a problemelor strinente 1n fa/a Comunit"/ii Europene se afl" 1ntr0un punct
periculos.
Mo#elele istorice construite #up" cum am pomenit mai sus au con#us la apari/ia
personaAului Nicolae Ceau&escu. Me#iati7area e=cesiv" a unui cuplu #in con#ucerea Rom$niei6
#ate fiin# antece#entele #eloc pl"cute6 poate 1mp"m$nteni cultul personalit"/ii6 lucru #e care
personal mi0e fric"! Am avut oca7ia s" cunosc rom$ni care #up" ce au aAuns &efi6 s0au
sc*imbat ra#ical6 av$n# impresia c" sunt in#ispensabili &i c" tot ce spun ei e lee6 nimic altceva
nefiin# bun ca alternativ".
Percep/ia la nivelul omului #e r$n# nu este una benefic" pentru cel care0&i construie&te
imainea mai mult #ec$t trebuie. Rom$nul placi#6 telespectator6 poate la fel #e bine s" aplau#e
la un moment #at &i apoi s" sus/in" cu ve*emen/" contrariul #ac" i se insufl" i#ei total opuse
celor #e la care s0a plecat construc/ia imainii.
,0a& sf"tui pe Primul Ministru6 at$t c$t poate fi #e apreciat un asemenea act pornit #e la
nivelul presei virtuale6 s" o lase mai moale cu campania #e imaine &i s" continue cu faptele6
pentru c" #ac" e=ist" fapte concrete6 campaniile #e imaine sunt aproape f"r" sens! Asta
numai #ac" re7ultatele pe care Primul Ministru le va putea ob/ine /in$n#u0se 1n continuare #e
treab" 1i vor fi suficiente at$t lui c$t &i celor apropia/i!
'tto (rello Stu#3 of .ater 4oles.
PRESA.
5urnalismul electronic interviu cu 'ctavian An#ronic.
Bn presa electronic" e=ist" la ora actual" un num"r foarte re#us #e publica/ii
neprofesioniste. Iar termenul 8neprofesionist9 este folosit aici pentru 7iarele virtuale care nu au
&i variante tip"rite. Bn afar" #e 8Curierul #e sear"96 mai e=ist" alte asemenea publica/ii: 8Veti
Report9 revista celor care s0au s"turat #e tr"it printre imbecili &i *a*alere6 8'ear Report9
un 7iar #e informa/ie american" pentru rom$nii #e pretutin#eni &i 8Uiarul Personal9 publica/ia
electronic" a cunoscutului Aurnalist 'ctavian An#ronic6 etc. R$n#urile care urmea7" repre7int"
un interviu acor#at 1n e=clusivitate6 via e0mail6 #e Dl. 'ctavian An#ronic pentru 8Curierul #e
sear"96 pe tema Aurnalismului electronic.
Robert Davi#: Stimate Domnule 'ctavian An#ronic6 sunte/i un nume important al presei
rom$ne&ti6 1ns" v0a/i lansat &i 1ntr0o aventur" electronic" personal" prin 8Uiarul Personal96 o
publica/ie virtual" "7#uit" #e firma >appa. Cum a ap"rut 8Uiarul Personal92
'ctavian An#ronic: 8Uiarul personal9 a ap"rut 1n mai6 anul trecut6 la c$teva luni #up" ce
patronul #e atunci al Societ"/ii 8>appa9 1mi a#resase invita/ia #e a reali7a un site6 #$n#u0mi0l ca
e=emplu pe cel al lui 'ctavian Paler6 care #ialoa 7ilnic cu cititorii pe teme #iverse. N0am fost
prea convins c" ar putea avea succes. M0a *ot"r$t s" fac pasul apropierea aleerilor &i
insisten/ele colaboratorilor mei6 a#ep/i necon#i/iona/i ai 8Internet90ului. Am 1nceput cu un
comentariu &i o caricatur"6 7ilnic care6 ambele6 apar &i 1n presa scris" R8A7i9 &i 8Aen#a 7ilei9S
sau la televi7iune RPRIMA &i )ele QabcS. (aptul c"6 7ilnic6 c$teva sute #e 8internetnici9 m"
vi7itau6 m0a convins c" este un lucru mai mult #ec$t util6 prin posibilitatea #e a comunica cu o
cateorie #e cititori #e elit".
Robert Davi#: Cum percepe/i6 1n calitate #e Aurnalist profesionist6 pre7en/a altor
publica/ii electronice rom$ne&ti pe Internet2 %i se pare un fenomen important2
'ctavian An#ronic: Pre7en/a publica/iilor electronice este un fenomen mai mult #ec$t
important. Internetul este viitorul a7et"riei scrise6 pe care problemele #e or#in material o vor
afecta tot mai mult. AvantaAul comunic"rii instantanee6 #ar mai ales controlul &i fee#0bac;ul
acestora6 vor fi *ot"r$toare atunci c$n# societatea va atine praul #e informati7are care o va
propulsa 1ntr0o alta epoc".
Robert Davi#: Sunte/i familiari7at cu activitatea multor posturi private #e televi7iune #in
Rom$nia. 8Curierul #e sear"9 a lansat c$teva mesaAe clare 1mpotriva unui stil aresiv #e
publicistic" practicat prin televi7iune. Bn opinia noastr"6 pre7entarea ritmic" a unor imaini
&ocante are un efect neativ asupra telespectatorilor. Cum comenta/i acest aspect2
'ctavian An#ronic: Aspectul 1n cau7" l0am comentat 1ntr0o emisiune pe care am
reali7at0o recent la )eleQabc &i 1n care i0am avut ca invita/i pe pre&e#intele CNA6 Cerban
Ma#earu6 pe 7iaristul Cornel Nistorescu &i pe socioloul Ion Mi*"ilescu6 rector Universitar
:ucure&ti. Este un fenomen rav6 cu profun#e consecin/e neative6 care alimentea7" violen/a
*r"nin#u0i pe oameni cu scene #e violen/". Cu to/ii am fost #e acor# c" 8&tirile9 trebuie s"
informe7e f"r" a 1nro7i sau a provoca. Deocam#at" sunt mul/umit c" 8)eleAurnalul9 #e la
)eleQabc6 pe care0l coor#one76 nu a c"7ut 1n plasa unei competi/ii absur#e #e acest fel.
Robert Davi#: E=ist" 1n Statele Unite un 7iarist pe nume Matt Dru#e care 1ntre/ine un
site6 8Matt Dru#e Report96 &i care se bucur" #e o e=traor#inar" receptivitate #in partea
publicului american. Bntr0un articol publicat recent pe Internet6 1ntr0o revist" electronic" a
Aurnalismului online6 Sorina Diaconescu spunea c" americanii au accesat situl lui Matt Dru#e
#e aproape I.JJJ.JJJ #e ori 1n perioa#a aleerilor #in toamna trecut". Bn #efinitiv e=ist" multe
7iare 8oficiale9 pretutin#eni6 #e ce ar mai fi nevoie #e asemenea ini/iative2
'ctavian An#ronic: ' asemenea performan/" vom putea atine abia atunci c$n# vom
avea vreo MJ0MH milioane #e posesori #e PC0uri. ,ucrurile ar trebui a#aptate la propor/iile
noastre. Cre# c" va veni vremea c$n# vom avea li#eri #e opinie &i pe Internet.
Robert Davi#: Pre7en/a pe Internet asiur" imainea necesar" pentru to/i cei care
#esf"&oar" activit"/i publice. Cum comenta/i ten#in/ele actuale #in societatea rom$neasc" 1n
materie #e transparen/a2
'ctavian An#ronic: Nu cre# c" personalit"/ile noastre publice sunt convinse #e
necesitatea unei transparen/e #e acest fel. Unora le este #e aAuns televi7iunea6 care reac/ionea7"
suficient #e prompt la orice semnal. ' constat c$n# 1mi fac #ocumentarea pentru emisiunea 8,a
or#inea 7ilei9 &i c$n# nu "sesc mare lucru referitor la invita/ii mei.
Robert Davi#: Domnule An#ronic6 v" mul/umesc foarte mult pentru timpul pe care ni l0
a/i acor#at &i v" #oresc mult succes 1n aventura DvS. Pe Internet6 1n presa scris" &i la
)elevi7iune<
'ctavian An#ronic: %" mul/umesc6 la r$n#ul meu6 pentru interesul pe care0l ar"ta/i
8Uiarului personal9 pe care0l consi#er cel mai oriinal &i mai important #intre cele pe care le0
am f"cut.
Raportul Nic*olson6 capitolul pres".
Bn raportul #espre Rom$nia reali7at #e baronesa Emma Nic*olson 1n ca#rul Consiliului
Europei a pus &i problema libert"/ii presei6 1n afara semnalului po7itiv pe care raportorul pentru
/ara noastr" l0a #at 1n ceea ce prive&te situa/ia copiilor institu/ionali7a/i &i a atraerii investi/iilor
str"ine. Problema libert"/ii presei nu ar putea fi consi#erat" o mare 8c*estiune96 ca sa cit"m un
termen la mo#"6 #ar merit" pu/in" aten/ie.
Bn c*iar seara urm"toare interven/iei baronesei Nicolson6 1n #irect la Protv6 An#reea
Esca a 1ntrebat0o pe Dana Spinan/6 corespon#entul Protv la Strasbour6 ce a vrut s" spun"
baronesa referitor la problema libert"/ii presei. Iar r"spunsul6 cumva firesc6 a fost c" 1n Rom$nia
poate s" scrie oricine #espre orice6 iar 7iarele nu 1&i asum" nici un fel #e responsabilitate pentru
&tirile &i comentariile pe care le #ifu7ea7".
Am tot opinat #espre #iverse aspecte pe care le0am consi#erat #eplasate #in punctul #e
ve#ere al unei prese libere 1ntr0o /ar" #emocratic". Am scris &i am comentat faptul c" este
ina#misibil s" e=iste publica/ii 1n care oricine s" poat" fi f"cut 1n fel &i c*ip f"r" ca autorul
acelor r$n#uri s" r"spun#" pentru mi7eriile pe care le0a scris. ,a fel cum am scris &i #espre
aceea c" nu e=ist" o preocupare #in parte presei pentru formarea unor opinii s"n"toase6 pentru
cultivarea unui spirit civili7at6 pentru e#ucarea cititorului prin ceea ce el consum". Iar #e&i
semnalul #at #e baronesa Nic*olson m0a f"cut s" sper c" se va spune lucrurilor pe nume6 se pare
c" totul a fost un foc #e paie. Pentru c" nu cre# c" baronesa s0a referit la ceea ce Dana Spinan/ a
#eclarat #e la Strasbour. Pentru c" simt c" 1n spatele acestui r"spuns #e circumstan/" st" un
aspect mai sensibil6 care va trebui abor#at cu tact6 1n timp. Acela c" #ac" Rom$nia va intra 1n
Uniunea European" la un moment #at6 ar fi bine ca baaAul cu care vine s" nu fie reu #e c"rat
pentru societatea occi#ental". Ar fi timpul ca presa scris" &i au#io0vi7ual" #in Rom$nia s"0&i
1n/elea" rolul #e motor al unei societ"/i 1n care ea este sinura form" obiectiv" #e opo7i/ie.
Ca simplu cititor #e 7iare6 ca parte a 8e&antionului9 cu care se proste&te publicul acesta
al 1n*i/itorilor #e seceri &i ciocane6 a& vrea s" v"# cum 7iarele #in Rom$nia aAun s" aib" o
form"6 un con/inut &i s" nu mai fie #oar un *iveci #e paini colorate. A& vrea s" apuc 7iua 1n
care s" pot sim/i c" #in articolul pe care l0am citit se #eaA" acel 8sense of -on#er9 care te face
s" ve7i &i 1n oc*ii celorlal/i ceea ce tu ai v"7ut. A& vrea s" citesc articole 1n care se #au solu/ii
concrete &i nu #oar lament"ri sau atacuri la persoan". A& vrea s" asist la maturi7area presei
rom$ne&ti &i cre# c" timpul cel mai bun pentru un astfel #e proces este toamna!
R"m$ne #e v"7ut cum vor evolua lucrurile #in acest punct. Am lucrat printre str"ini &i
am v"7ut c" le trebuie ceva timp p$n" spun lucrurilor pe nume. Alu7iile sunt preferate unei
abor#"ri #irecte pentru a nu Aini pe cel c"rora li se a#resea7". Dac" pornim #e la aceast"
premi7"6 nu r"m$ne #ec$t s" sper c" 8partea rom$n"9 va 1n/elee importan/a acestor aspecte &i
c" cineva6 un nume #e re7onan/"6 va relua tema presei libere abor#at" 8acci#ental9 #e raportorul
special pentru Rom$nia 1n Parlamentul Europei6 baronesa Emma Nic*olson.
C*iar vre/i s" #evenim o /ar" #e #ispera/i2
Un apel a#resat uneia #intre cele mai importante puteri 1n stat cite&te presa poate
p"rea absur#. Un apel venit #in partea unui in#ivi# ne1nreimentat politic ar putea fi interpretat
ori #rept #orin/" #e promovare public"6 ori ar putea trece neobservat. Articolul #e fa/" este scris
pentru &efii #e 7iare6 pentru #irectorii posturilor #e ra#io &i televi7iune6 pentru oamenii
spectacol care anim" serile telespectatorilor6 pentru cei care #ifu7ea7" informa/ie 1n spa/iul
rom$nesc6 #ar mai ales pentru cei care ar trebui s" controle7e informa/ia transmis" c"tre
receptori. C"tre #umneavoastr".
Presa scris" &i vi7ual" abun#" la aceast" or" #e &tiri *alucinante. Catastrofele naturale6
infrac/iunile coti#iene constituie subiecte cu care #ebutea7" orice Aurnal sau prim" pain" #e
7iar. Motivul invocat #e re#actorii mass0me#ia poate fi: Aceste lucruri trebuie a#use la
cuno&tin/a opiniei publice sau Acest tip #e informa/ie este cerut" #e consumatori. Din p"cate6
lucrurile nu stau tocmai a&a.
E=ist" o no/iune care necesit" e=plica/ii. Subcon&tientul colectiv poate p"rea un termen
abstract6 o sintam" aiuristic". E=ist" la aceast" or" o e=traor#inar" tensiune social" pro#us" #e
starea precar" a economiei rom$ne&ti. 'amenii sunt foarte ab"tu/i6 s"r"cia i0a s"lb"ticit. Dac"
ie&i pe stra#"6 observi o 1ncr$ncenare 7ur"vit" pe fe/ele trec"torilor. Cu foarte pu/ine e=cep/ii6
rom$nii sunt 1ncrunta/i. Bn autobu7e6 tramvaie6 troleibu7e6 1n localuri publice6 1n casele lor6
rom$nii tr"iesc o team" nefireasc".
Ca simplu spectator la concertul coti#ian al &tirilor &ocante6 cer presei s" 1ncete7e s"
1nr"ut"/easc" starea #e spirit a popula/iei Rom$niei< Este #eAa celebru fi7icianul 4$ncu #e la
:u7"u6 care a pre7is un cutremur pentru MH ianuarie IJJJ6 cutremur care nu a avut loc. 'rice
in#ivi# cu pre"tire me#ie &tie la ora asta c" un cutremur #e p"m$nt nu poate fi pre7is #e
nimeni6 pentru c" nu e=ist" te*noloia necesar". Bn momentul 1n care s0a me#iati7at e=cesiv
acest personaA a c"rui cursivitate 1n e=primare i0ar fi putut #a #e $n#it oricui6 ceea ce s0a
ob/inut a fost o nefireasc" stare #e panic" pentru care nu %eril 4$ncu se face vinovat6 ci
7iarele6 posturile #e ra#io &i cele #e televi7iune care l0au luat 1n serios. ("r" 1n#oial"6 leisla/ia
actual" nu permite traerea la r"spun#ere a re#actorilor #in mass0me#ia care au amplificat p$n"
la satura/ie acest ca7. Dar ceea ce s0a pro#us a fost un nou atac asupra subcon&tientului colectiv.
Pe #e alt" parte6 este nevoie #e un control asupra #ecen/ei e=prim"rii 1n mass0me#ia.
Este ina#misibil s" publici insulte rosolane f"r" ca nimeni s" te tra" la r"spun#ere. 'rice copil
care este 1n formare6 poate citi aceste mi7erii &i poate cre#e c" bunul sim/ #e care i s0a vorbit
este #oar o minciun". Presa are &i un rol formativ asupra cititorului< Nu asta 1nseamn"
libertate!
Bn cele ce urmea7" voi 1ncerca s" e=plic sintama 8Subcon&tient colectiv9. Ime#iat ce
ie&i #in Rom$nia6 te i7be&te cur"/enia cu care te 1nt$mpin" 8vestul96 oamenii cu fe/e #estinse6
casele parc" #esprinse #in pove&ti. Ceea ce ne lipse&te aici este starea #e a construi. C*eful #e a
cl"#i ceva. Bn momentul 1n care e&ti bombar#at cu &tiri &ocante6 e=ist" #ou" variante: #ac" e&ti
puternic te 1ncr$ncene7i 1n a lupta6 iar 1n al #oilea ca7 #evii mai slab. E&ti un in#ivi# care nu
face #ec$t s" tr"iasc" 1n fric" #e mai r"u. ,a a#"postul acestui concept se poate vorbi #e o
ten#in/" controlat" #e *aoti7are a publicului. Ci ar e=ista o solu/ie pentru ca asemenea lucruri s"
nu se mai 1nt$mple.
Ceea ce propun este crearea unui Comitet #e Monitori7are a Presei a c"rui menire ar
trebui s" fie proteAarea consumatorului #e informa/ia alterat". Informa/ia este la ora asta o arm".
Dac" nu este st"p$nit"6 se 1ntoarce 1mpotriva oamenilor<
Domnilor6 nu l"sa/i ca #e7orientarea s" #omine6 pentru c" ne pasc mari pericole. Avem
nevoie #e oameni care s" recl"#easc" aceast" /ar". Avem nevoie #e tineri capabili s" 1nfrunte
provoc"rile societ"/ii informa/ionale aici6 1n Rom$nia &i nu aiurea 1n lume. (ace/i ceva pentru
controlul mira/iei creierelor< Este foarte periculos acest Aoc #e0a pro#uc"torul &i consumatorul
#e informa/ie otr"vit". Este letal.
Bn conclu7ie6 acest comitet #e control al presei ar trebui s" fac" o monitori7are a &tirilor
care pot afecta subcon&tientul colectiv. Reporterii 1&i vor continua munca #e informare cu
privire la absolut tot ce /ine #e meseria #e a7etar6 1ns" ceea ce /ine #e sen7a/ionalul ieftin va
putea fi amen#at. Cum v" sim/i/i #up" un Aurnal #e &tiri 1n care vi se pre7int" numai violuri6
t$l*"rii6 crime6 sinuci#eri6 catastrofe naturale2 Acest tip #e informa/ie alterea7" personalitatea
uman" &i provoac" muta/ii. A se ve#ea 8mo#elul american9 #up" care se pare c" merem &i noi
la nivelul presei6 care a con#us la crime 1n &coli6 toate petrecute cu o frecven/" 1nriAor"toare.
Aici nu e vorba #e capital politic6 #e #istraere a aten/iei #e la problemele cu a#ev"rat
importante6 ci #e viitorul acestei /"ri. C*iar vre/i s" #evenim o /ar" #e #ispera/i2
Infrac/iunile pot fi transmise #irect poli/iei &i Austi/iei6 f"r" ca informarea #e la ore #e
ma=im" au#ien/" s" mai aib" loc. Ci numai 1n ca7ul 1n care nu se iau m"suri #e c"tre institu/iile
abilitate6 subiectul poate fi pre7entat opiniei publice. Se poate orani7a o cooperare 1ntre pres"
&i poli/ieWAusti/ie6 colaborare #in care &i poli/iaWAusti/ia ar #eveni mai c$&tiat". Iar presa &i0ar
proba rolul #e a patra putere 1n stat.
Acest apel are scopul s" sensibili7e7e factorii #e #eci7ie asupra controlului informa/iei
#ifu7ate 1n mass0me#ia. Pentru s"n"tatea mintal" a oamenilor &i pentru menaAarea lor. Pentru c"
1n /ar" e nevoie #e putere #e crea/ie &i #eci #e minte limpe#e<
Rom$nia 1n presa interna/ional"2
,umea se vait"! '(0'(0'(< C" #e ce nu scrie presa interna/ional" #espre Rom$nia2
Dac" ai norocul s" po/i citi ce scriu 7iarele lumii6 vei 1n/elee la un moment #at c"
tr"ie&ti un#eva un#e nu se 1nt$mpl" nimic. ,umea care func/ionea7" este ca un oranism prin
care cur flu=uri #e bani. Cu c$t cur mai mul/i bani6 cu at$t venele &i arterele acestui oranism
1ncep s" prin#" contur &i s" se #esene7e pe *arta lumii ca ni&te curbe care #efinesc traseele
curselor aeriene ale marilor companii! Cu c$t se pompea7" mai mult s$ne6 cu at$t se scrie
mai mult #espre locul 1n care aAun banii6 #espre noile oportunit"/i ap"rute. Pentru c" 1n lumea
civili7at" leile sunt simple. Dar noi ne prefacem c" realitatea e alta &i ne tot minun"m #e ce nu
se scrie nimic bun #espre Rom$nia!
Dar nu suntem cumva noroco&i prin faptul c" ne bucur"m #e inoran/a presei
interna/ionale2 Ce0ar fi #ac" marile 7iare ale lumii ar prelua o &tire simpl"6 la 1nt$mplare6 #intr0
un 7iar rom$nesc &i ar titra pe prima pain" c" 1n Rom$nia se fur" orice6 oric$n#6 #e c"tre
oricine2<! Cine ar mai prefera atunci s" vin" s" investeasc" la noi2!
Am tot vorbit #espre lucrurile astea. Ci am 1nceput s" cre# c" n0a fost 1n 7a#ar. M" bucur
s" v"# poli/i&ti pe stra#"6 s" v"# ma&inile #e Poli/ie patrul$n# pe cele mai ascunse str"7i ale
:ucure&tiului. M" bucur &i at$t! Pentru c" o statistic" publicat" 1n 7iarele #e a7i spune c" 1n
:ucure&ti se 1nreistrea7" MJJ #e spareri #e locuin/e 1ntr0o sinur" 7i! 'are ce0ar $n#i un
cititor e=otic #espre Rom$nia #ac" ar #a #in 1nt$mplare peste o asemenea informa/ie2
Crainicul bombar#ier &i momentele inter"rii.
Europa 1nseamn" pentru noi6 1ntr0un ca7 strict particular6 un ori7ont care poate marca
sf$r&itul no/iunii #e tran7i/ie. Stimati7at" #e o rav" cri7" moral"6 societatea rom$neasc" ve#e6
#up" 7ece ani tulburi o fereastr" care se #esc*i#e timi#6 oferin# o priveli&te lini&titoare. ("r" a
inora evenimentul care a enerat aceast" #esc*i#ere6 &i anume punctul >osovo6 traic pentru
locuitorii fostei Iuoslavii6 &i asta #in pricina unui #ictator #in clasa #e personaAe cu care
suntem familiari7a/i6 Rom$nia s0a "sit 1n fa/a unei &anse nesperate.
Momentul #eclara/iei ferme #e sus/inere a atacului NA)' asupra Serbiei 1l #ator"m
e=clusiv v$rfurilor politice. Bn ciu#a lipsei #e a#e7iune a locuitorilor /"rii6 li#erii #e la
:ucure&ti6 mai bine informa/i &i mai pu/in sentimentali6 au ales bine #e aceasta #at". Pentru
occi#entali6 acest lucru a 1nsemnat un semnal clar c" aici6 1n su#0estul Europei6 se na&te o
enera/ie care prive&te cu #iscern"m$nt viitorul. R$n# pe r$n#6 personalit"/i #e prim ran ale
politicii euro0atlantice au vi7itat :ucure&tiul a#uc$n# mesaAul #e recunoa&tere a Rom$niei ca
poten/ial membru al familiei europene. Bns" aceast" #esc*i#ere nu poate fi Au#ecat" arbitrar!
Momentul >osovo trebuie pus 1n continuarea politicii e=terne #use #e An#rei Ple&u. Cu
alte cuvinte6 imainea Rom$niei a fost substan/ial 1mbun"t"/it"6 #e&i pe plan intern lucrurile au
stat &i mai stau 1nc" foarte prost.
Dar ce oare i0a #eterminat pe li#erii #in vestul Europei s" ofere aceast" &ans" Rom$niei
&i celorlalte state aflate 1n 7ona ri2
S0au lansat6 ca #e obicei6 sintame preten/ioase: 8Rom$nia poate 1nsemna piatra #e
1ncercare a Europei9! 8Rom$nia are #ou" &anse: s" #evin" perla :alcanilor sau s" se scufun#e
#efinitiv 1n 7ona ri6 #e un#e nimeni &i nimic nu o va mai scoate vreo#at"9 etc.6 toate venite #in
interior.
Nimeni &i nimic nu a tratat 1nceperea neocierilor #e a#erare a Rom$niei la Uniunea
European" #rept un fenomen firesc6 care avea s" se petreac" mai #evreme sau mai t$r7iu. ,a noi
po/i #eveni miliar#ar peste noapte sau po/i aAune 1n stra#" la fel #e repe#e6 pentru c" a&a ni se
implantea7" 1n memorie sear" #e sear" prin televi7iune. 8Po/i s" te ui/i &i s" c$&tii pentru c" &tii
#oar #e la noi6 &tii #oar ceea ce0/i spunem noi9. Aresivitatea cu care informa/ia se transmite
receptorilor #ep"&e&te la aceast" or" limita firescului.
)recerea brusc" #e la situa/ia interna/ional" care a enerat primirea Rom$niei 1n familia
Uniunii Europene la formula aresiv" a inform"rii oamenilor prin televi7iune pare a nu avea
e=plica/ie. Bns" stilul *aotic #e publicistic" practicat la nivel #e mass0me#ia enerea7" alterarea
percep/iei firescului.
,ipsa #e le"tur" 1ntre institu/iile statului a #us la apari/ia unui mo# anormal #e
practicare a meseriei #e 7iarist. Nu numai 1n televi7iuni s0a 1mp"m$ntenit mo#elul fals al
crainicului0bombar#ier. Un important 7iar central are o filial" 1n Au#e/ul Pra*ova care se
autointitulea7" 8Cocul coti#ian9. B&i pune cineva problema oare #e ce are omul #e r$n# nevoie
#e un &oc 1n fiecare 7i2 Nu este o e=aerare6 pentru c" titlurile sunt c"utat &ocante. Ci oare cum
te transformi #ac" ai 1n fiecare 7i un &oc2 Nu cumva #evii mai nervos6 mai nelini&tit6 mai
*aotic2 Nu cumva societatea este alterat" #e acest en #e informa/ie2
E&ti influen/at #e oamenii cu care te 1nt$lne&ti. De imainile pe care le ve7i. De
e=perien/ele pe care le tr"ie&ti. )e marc*ea7" politicul c*iar #ac" nu te interesea7" &tirile #e la
televi7or. Pentru c" leile /i se aplic" &i /ie.
Atunci2 De un#e placi#itatea cu care accept"m ca felie #e societate civil" acest *aos
propaat #e crainicul0bombar#ier #e la care &tii pentru c" meri/i2 De un#e acceptul tacit la
cvasinoncomunicarea interuman" la care am aAuns 1n Rom$nia #up" ce a&tept"rile ne0au fost
1n&elate #e o clas" politic" #ominat" #e interesele #e clan2
Nu este o poveste science0fiction. Este un alt moment pe care 1l putem #ep"&i. Pentru c"
e firesc s" o facem. 'rice alt" e=plica/ie este #oar in#us"!
C$t #e pro&ti suntem2
De reula6 un popor prost este u&or #e con#us. Cu c$t 8cet"/eanul9 este mai b"tut 1n cap6
cu at$t 8uvernantul9 1l poate fraieri mai u&or6 1i poate cere s" ac*ite ta=e mai aberante. Este
una #in leile firii 1n #emocra/ia #e tran7i/ie care ne roa#e fica/ii.
Un recent son#aA m0a l"sat f"r" replic". ,a 1ntrebarea 8Ave/i 1ncre#ere 1n son#aAele pe
Internet296 J.JI K au r"spuns afirmativ6 restul #e NN.NL K afirm$n# contrariul. Un asemenea
son#aA pus pe prima pain" 1ntr0un coti#ian Necoment$n# acest son#aA6 7iarul pare s" sus/in"
opiniile maAorit"/ii6 anume faptul c" libertatea #e e=presie pe care Internetul o ofer" in#ivi#ului
este #eri7orie!
Am #at foaia &i am v"7ut la paina E c" Mitic" Draomir a fost #eclarat 8omul 7ilei9
pentru c" l0a 1ntrebat pe :XlXni 1ntr0un limbaA pur #$mbovi/ean #ac" pleac" sau nu la Sportin
,isabona. Ctiu6 rela/iile se fac &i se #esfac prin interme#iul unui 7iar6 #ar atunci cum r"m$ne cu
formarea opiniilor6 cu rioarea care contrabalansea7" b"&c"lia care ne0a a#us 1n situa/ia #e a ne
fi ru&ine c" suntem rom$ni2< 'are o sum" #e evenimente te poate #etermina s" vin7i numai &i
numai ceea ce publicul #ore&te6 l"s$n# la o parte verticalitatea pe care /i0o ofer" con&tiin/a &i
limpe7imea prin care te0ai f"cut remarcat2 'are po/i s" renun/i la cre7ul t"u6 la puterea pe care
/i0o #" felul t"u #e a fi &i faptul c" nu te0ai sc*imbat #e&i au trecut peste tine anii6 cu pu/ine bune
&i multe rele6 oare intelien/a 1/i 1n"#uie s" treci 1n fu" peste un sumar care se vin#e 1n aceea&i
m"sur"6 in#iferent ce pui 1n el2
Acestea sunt 1ntreb"ri retorice6 f"r" o /int" precis". Poate fi un stri"t #isperat care nu
are prea mult #e0a face cu realitatea 7ilei #e m$ine. Dar poate fi &i un semnal clar c" in#iferent
#ac" o spui sau nu6 verticalitatea 1nseamn" a#ev"rul fa/" #e tine 1nsu/i!
Rostul unui 7iar nu este numai s" pun" 1n pain" subiecte care plac unora sau altora.
Rostul unui 7iar este s" corecte7e realitatea. Un om nu poate s" mear" 8cu Aalba0n pro/ap9 pe la
Prim"rie6 Prefectur"6 Poli/ie sau alte institu/ii publice numai #e #raul #e a ob/ine6 #e e=emplu6
ni&te in#icatoare plantate un#e este nevoie #e ele6 pe stra#"6 1n a&a fel 1nc$t s" se poat" parc"
reulamentar 1n 7one #ens circulate! Un 7iar poate s" le a#uc" oamenilor normalitatea pe care
leea o ofer" #ac" este respectat". Uneori e reu s" mai lup/i cu morile #e v$nt c$n# ve7i c"
lupta ta e 1n 7a#ar. Dar un 7iar poate &i trebuie s" re7iste6 pentru c" un 7iar formea7" oamenii.
' revela/ie.
,a mine a 1nceput prin mu7ic". Bn a#olescen/" ascultam melo#ii americane &i le
fre#onam apoi 1n minte f"r" s" 1n/ele semnifica/ia versurilor. Apoi am 1nceput s" m" uit mai
atent la televi7or. Dup" un timp6 1ncercam s" tra#uc simultan cu subtitrarea &i #e multe ori
reu&eam. Am pus m$na pe un manual #e limb" enle7" f"r" profesor &i am 1nceput s" citesc.
Am c"utat cuvinte 1n #ic/ionar. Mai t$r7iu am intrat la Automatic" &i a trebuit s" 1n/ele cealalt"
parte a limbii enle7e6 cea te*nic"6 #e&i nu st"p$neam prea bine no/iunile non0te*nice. Iar acum
1n/ele6 vorbesc6 scriu6 citesc6 #ar cel mai bine m" #escurc 1n! american". Este o limb" 1n care
merit" s" $n#e&ti.
,a un moment #at6 Cornel Nistorescu &i0a scris obi&nuitul e#itorial 1n Evenimentul Uilei.
Acest e#itorial special s0a referit la soli#aritatea americanilor #up" atentatele #e la MM
septembrie. Bntr0o ac/iune pentru str$nerea #e fon#uri6 cele mai cunoscute ve#ete ale s*o-0bi70
ului #e peste ocean au f"cut s" vibre7e sufletele a milioane #e telespectatori. 8Mut ca o st$nc"96
#l Nistorescu a urm"rit la televi7or acest concert &i a 1ncercat s"0&i e=plice ce anume i0a f"cut pe
americani s" fie at$t #e uni/i6 s" forme7e co7i mari pentru a #ona s$ne. Iar sinura &i cea mai
simpl" Austificare a soli#arit"/ii americane a fost $n#ul c" libertatea i0a f"cut s" se poarte
astfel!
E#itorialul lui Cornel Nistorescu a f"cut 1nconAurul planetei. Cititorii e#i/iei electronice
l0au trimis prietenilor &i un#eva6 cineva6 l0a tra#us 1n enle7"6 iar apoi l0a #at mai #eparte p$n"
ce! a aAuns pe masa pre&e#intelui :us*. De aici6 cu men/iunea c" provine #intr0un 7iar
rom$nesc6 acest articol le0a fost citit sol#a/ilor americani 1nainte #e plecarea 1n misiune. A fost
o bucurie imens" pentru autor6 #ar este o bucurie pentru Rom$nia. Dl. Nistorescu afirm" c"
nicio#at" nu &i0a imainat c" articolele sale vor trece #incolo #e rani/". De fapt6 e=primarea
#omniei sale este pu/in mai plastic". Ci nu pot #ec$t s" m" 1nclin 1n fa/a unei asemenea surpri7e.
Este6 #e fapt6 o revela/ie.
Aceast" 1nt$mplare fericit" tr"it" #e unul #intre cei mai importan/i formatori #e opinie
#in /ar" trebuie 1n/eleas" ca un lucru frumos6 simplu6 care bucur". Pe mine m0a bucurat. Ca
simplu cititor6 ca Aurnalist liber6 ca rom$n. Este un e=emplu #e normalitate6 #e libertate6 #e
firesc. Povestea e#itorialului 8C$ntarea Americii9 va r"m$ne &i se va a&e7a al"turi #e pu/inele &i
rarele ac/iuni care te fac s" fii m$n#ru c" e&ti rom$n. C" faci parte #intr0o na/iune #e oameni
care $n#esc &i care 1&i a#uc fiecare contribu/ia in#ivi#ual" la #rumul reu pe care /ara 1l face
spre normalitate.
Nu trebuie c"utat nimic ascuns 1n aceast" poveste. Nu este nimic #e ne1n/eles &i #e
interpretat. ,ibertatea pe care o avem &i noi6 aici6 ne0a oferit un mo#el #e urmat &i #e respectat.
Nu sunt multe aspecte #e salutat 1n presa liber" pe care o avem ast"7i6 #ar acest manifest
rom$nesc al #emocra/iei6 al luptei pentru libertatea #e e=presie6 merit" salutat cu toat" c"l#ura.
)riumful ecranului #emocratic.
)*e triump* of t*e #emocratic screen.
'are #e ce nu s0o fi bucurat presa #e la :ucure&ti #e succesul lui Cornel Nistorescu &i al
Rom$niei6 #up" povestea articolului #in 8Evenimentul Uilei92 Povestea a fost frumoas".
'ricine &i0ar #ori un asemenea succes. Numai 7iarul care a "7#uit6 1n Rom$nia6 pe prima
pain"6 e#itorialul cu pricina6 i0a /inut la curent pe cititori cu felicit"rile venite prin e0mail pe
a#resa re#ac/iei. N0a& Au#eca aceast" t"cere #ac" nu m0a& $n#i pu/in la ma&in"ria care a f"cut
posibil acest eveniment. Pentru c" sunt at$tea articole care merit" tra#use 1n enle7" &i #ate #in
e0mail 1n e0mail spre a aAune! pe masa lui :us* 5r. 8Curierul #e sear"96 #e e=emplu6 apare #e
at$ta timp6 #ar nici un nume sonor al presei rom$ne&ti nu a cata#icsit s"0l salute pentru c" #"
prileAul oamenilor s" se e=prime liber! Artileria rea a sufletului rom$nesc trae 7i &i noapte
foc #up" foc6 iar fiecare #intre noi r"m$ne mut ca un bolovan v"7$n# un film care vorbe&te
#espre perseveren/"6 cre#in/" &i munc"6 #espre 1ncre#ere &i succes6 #ar &i #espre alte atrocit"/i
pe care le consum"m cu reularitate. S" e=plic"m t"cerea printr0un Aoc intelient care a n"scut
acest succes2 Sau lini&tea se e=prim" prin moartea caprei vecinului2
,a Constan/a a avut loc prima e#i/ie a unui festival interna/ional #e! se= oral6
orani7at" sub patronaAul revistei 4ustler6 1n Rom$nia6 #up" cum afl"m #in 8Evenimentul
7ilei9. Ctirea te face s" r$7i #ar lu$n# 1n calcul &i alte aspecte6 "se&ti nimerit locul #e
orani7are. Cum spunea un prieten #in Danemarca6 1n Rom$nia ai parte #e se= oral la orice or".
%$n7"toarea #e la maa7in6 func/ionarul c"ruia 1i pl"te&ti ta=ele6 vecinul #e #easupra care te
inun#" &i0l #oare 1n cot6 a#ministratorul #e bloc care fur" #in banii #e 1ntre/inere &i apoi vine ca
&i cum nu s0ar fi 1nt$mplat nimic &i 1/i #" bun"07iua6 mecanicul #e la service un#e te #uci cu
ma&ina 1n aran/ie &i te tratea7" ca &i cum l0ai #eranAa #in b"&c"lie6 AN,0ul care 1/i ia banii &i nu
1&i asum" nici o responsabilitate pentru respectarea termenelor #e livrare a construc/iilor6 &oferii
care te cla=onea7" #ac" nu ai #emarat ime#iat ce semaforul s0a sc*imbat pe ver#e6 pre/urile
neAustificabil #e mari ale apartamentelor #in blocurile :ucure&tiului6 ni&te cutii #e beton 1n care
cumperi probabil aerul pe care urmea7" s"0l respiri6 &i lista continu" cu tot felul #e alte e=emple
#in via/a coti#ian". Nu0i #e mirare c" la Constan/a s0a putut orani7a un asemenea festival. Dar
oare cum a fost posibil a&a ceva6 c$n# e=ist" o a#ev"rat" campanie #e promovare a imainii
/"rii 1n lumea civili7at"2
Ne- Vor; )imes0ul continu" seria anali7elor lui )*omas ,. (rie#man. Americanul #e
r$n# tocmai a aflat un#e se afl" Afanistanul6 Pa;istanul6 iar acum ve#e c" #oar 8t*e ol# brits9
sunt #e 1ncre#ere6 ceilal/i alia/i #e conAunctur" fiin# #emni #e 1ncre#ere numai contra cost &i 1n
anumite 7ile. )onul este pramatic6 vine #intr0o lectur" avi7at"6 iar re7ultatul #ocument"rii se
transform" 1ntr0un articol care sus/ine linia pe care s0a pornit. De acolo6 #e sus6 e=ist" alb sau
neru. Dar articolele lui (rie#man r"m$n 1n continuare interesante.
R"m$nem martorii unui spectacol. )elespectatorii. Esen/a Aocului #e putere cu mul/i
8subscriberi9. 8A#ev"rul9 este acela&i6 1l "se&ti 1n orice e#itorial6 pe orice 7i#6 la fiecare
intersec/ie. Pl"cinta e mare6 iar feliile se taie continuu6 pentru c" &i P"m$ntul se 1nv$rte la fel.
R"m$ne la latitu#inea fiec"ruia ce consi#er" a fi sau a nu fi important. 'ricum6 nemul/umi/ilor
li se poate oferi un proces al s"pt"m$nii.
8Imaine t*e peace. (oret t*e oil a##iction<96 scrie pe protestul unui participant la
#emonstra/iile pacifiste #e la Ne- Vor;. Iar ofensiva american" #in Afanistan #" rateu #up"
rateu. Nici o asem"nare cu Iuoslavia2 Parc" &i atunci erau /inte atinse #in re&eal". Prev"# o
acalmie care se va spulbera printr0o nou" cre&tere a pre/urilor. Bn #efinitiv6 c$n# meri s" iei
ben7in"6 n0are sens s" &tii c$/i litri 8bai9. )ot o bancnot" #e MJJ sau poate #ou" vei c*eltui!
8(erici/i cei s"raci cu #u*ul6 c"ci a lor va fi 1mp"r"/ia cerurilor9!
Pilula amar" #e la fun#ul r"me7ii.
Articolul lui )on3 5u#t6 publicat #e )*e Ne- Vor; Revie- of :oo;s6 nu a r"mas f"r"
ecouri 1n presa #e la :ucure&ti. 8Evenimentul 7ilei9 l0a preluat 1n c*iar e#i/ia #e a #oua 7i &i a
publicat tra#ucerea 1n limba rom$n". Din p"cate6 nici o #e7batere public" #e televi7iune nu a
luat 1n #iscu/ie acest eveniment. Au fost mai importante meciurile #in rupele liii campionilor
sau filmele artistice. Un nou in#iciu #in care reiese ca 1n ciu#a politicii #e apropiere cu
structurile EU sau NA)'6 societatea civila #in Rom$nia este #eparte #e corespon#entul ei #in
lumea civili7at".
8Romania: :ottom of t*e 4eap9 este #oar o privire #in e=terior asupra realit"/ilor rom$ne&ti.
Remarcabil" este #ocumentarea asupra subiectului #ar &i tonul cu care se 1nc*eie acest
rec*i7itoriu. Promisiunea Europei repre7int" sinurul motiv ce face inima Rom$niei s" bat" 1n
continuare pentru lumea civili7at". +uvernan/ii rom$ni &tiu acest lucru. Ci mai &tiu cum au
reu&it s" c$&tie aleerile 1ntr0un moment c$n# sinura alternativ" electoral" era Corneliu
%a#im )u#or6 votat #e un num"r mare #e cona/ionali.
Citit cu aten/ie6 articolul lui )on3 5u#t este important nu numai prin faptul c" pre7int"
realit"/i istorice rom$ne&ti pentru un public lobal. Dar &i mai important este simplul fapt c"
vorbe&te #espre Rom$nia pe parcursul a ME paini RAO N. Bn.S &i c" spune neru pe alb c"
succesul a#er"rii Rom$niei la UE este un a#ev"rat test pentru 1nsu&i conceptul #e Uniune
European".
Bntr0a#ev"r6 Rom$nia are nevoie #e o pau7". (rica #e a c"#ea #in r$n#ul /"rilor civili7ate
este real"6 #up" cum sublinia7" &i #l. 5u#t. Rom$nia are nevoie #e o rela=are 1n r$n#ul
popula/iei sale6 pentru c" anii #e evenimente care au sfi#at ra/ionalul &i au conturat politici care
nu au avut nimic 1n comun cu normalitatea6 s0au repercutat asupra psi*icului colectiv. ,a ora
asta e=ista o anormal" aresivitate 1n ceea ce repre7int" rela/iile interumane #in Rom$nia.
)recerea #e la comunism Rmult #iferit ca realitate #e ceea ce a fost 1n celelalte /"ri #in
vecin"tateS la capitalism6 1nc" 1n curs #e #esf"&urare6 scoate 1n evi#en/" lipsa #e respect pentru
cel"lalt6 inorarea oric"ror percepte ale bunului sim/ &i constituirea unor structuri #e interese
care nu pot fi "site niciun#e 1n statele UE.
Rom$nia este altfel nu numai pentru c" a fost umilit" constant #e marile puteri. Bn
principal6 Rom$nia este altfel pentru c" nu a avut poate nicio#at" un sistem #e valori compatibil
cu cel al /"rilor #in UE6 #e&i aspira/ii pro0europene au e=istat #intot#eauna.
De&i la fun#ul r"me7ii6 #e&i o pilul" amar" pentru UE6 Rom$nia 1&i are &ansele ei #e a
se intera 1n r$n#ul #emocra/iilor europene6 iar aceste &anse au fost consi#erabil m"rite 1n urma
un#ei ver7i #ate #e noua a#ministra/ie american" cu privire la apropiata e=tin#ere a NA)' #in
IJJI.
Articolul lui )on3 5u#t este important pentru c" vorbe&te mult #espre Rom$nia!
S"rb"torile #e imaine.
Ar trebui ca la sf$r&it #e an s" l"s"m la o parte r"ut"/ile &i s" #evenim pentru c$teva 7ile
mai buni &i mai cal7i. Ar trebui ca S"rb"torile #e Iarn" s" a#uc" lini&tea &i cur"/irea care #au
putere pentru anul care vine. Ar trebui ca vacan/a #e S"rb"tori s" se transforme 1ntr0un bilan/ a
ce a fost bun &i ce a fost r"u 1n anul trecut.
S"rb"torile par triste 1n /ara care nu &tie nici #up" MI ani cine au fost terori&tii. ,a fel6
par triste pentru c" via/a s0a transformat 1ntr0un Aoc #e0a imainea6 un#e nu mai contea7"
con/inutul6 ci #oar forma problemei. Avem #e0a face cu un inci#ent anormal6 1l me#iati7"m &i
ata. Dar asta nu0l re7olv"6 ci #oar #" impresia c" 8se &tie9. ' frec/ie la un picior #e lemn. P$n"
&i presa scris"6 sinura form" cre#ibil" #e opo7i/ie #in Rom$nia6 s0a al"turat Aocului #e0a
imainea6 Aoc ce a#uce banii care o fac s" func/ione7e. Au ap"rut site0urile profesionale ale
7iarelor #e mare tiraA6 rubricile stan#ar#6 informa/ia stan#ar#6 loo0urile stan#ar#6 &i #oar
statisticile spun c" e mai bine!
Am sen7a/ia c" vocea presei s0a estompat 1n fa/a sistemului #e imaine. Nu mai
contea7" cine ce spune6 nu mai contea7" un#e &i #e ce se 1nt$mpl"6 a aAuns s" conte7e #oar
frecven/a cu care &tirile 8care 1/i pre7int" lumea f"r" s" o Au#ece9 aAun pe sticl".
Cineva spunea 1ntr0o interven/ie matinala la Antena M6 un telespectator6 c" rom$nii nu
$n#esc la fel6 nu au acelea&i priorit"/i6 #orin/e6 principii. Ci6 1ntr0a#ev"r6 oriun#e te0ai #uce 1n
lumea civili7at"6 oamenii vorbesc aceea&i limb"6 in#iferent #e limba vorbit" la propriu.
Nu se pot ob/ine re7ultate corecte c$t" vreme va r"m$ne func/ional" #e7or#inea #in /ar".
Rom$nia 1nseamn" ast"7i6 #e fapt6 :ucure&tiul &i c$teva alte ora&e mari6 )imi&oara6 Constan/a
sau CluAul. Priorit"/ile omului simplu sunt #eparte #e NA)' sau #e Uniunea European"6
acestea repre7ent$n# probabil priorit"/i ale Primului Ministru sau ale Ministerului #e E=terne.
E=ist" o pr"pastie 1ntre uvernarea Rom$niei6 aici inclu7$n# opo7i/ia &i tot actul parlamentar6 &i
/ara 1n sine6 oamenii cu problemele lor simple care sunt #eparte #e proiecte #e enul Dracula
Par;. Relevant este aici num"rul mare #e investitori 1ntr0un proiect care nu are prece#ent pentru
viabilitate.
)oat" lumea r$#e6 c$nt" &i #ansea7"! Din c$n# 1n c$n# mai apare6 ca o piatr" aruncat"
1n olin#a lacului 1n care ne privim fe/ele sulemenite6 &tirea cu Aaful armat6 cu e=plo7ia #e pe
Calea %ictoriei sau cu %a#im care face s*o- #in nou. Cre# c" na/ia asta #in care fac &i eu parte
s0a obi&nuit s" uite repe#e6 s" &tear" cu buretele tot ce a fost #e ne1n/eles sau #e ne1nc*ipuit6
#ar s0a 1nt$mplat. Ca ni&te oameni care tr"iesc clipa pentru c" nu cre# c" 1i a&teapt" ceva mai
bun m$ine. De aici p$n" la fun#amentalismul terorist nu e cale lun". Iar peisaAul social &i
politic6 televi7at &i caricaturi7at 1n presa central"6 face ca viitorul s" sune nu bine6 ci s" clinc"ie6
ca &i cum Mo& Cr"ciun ar #a cu ;arata 1ntr0un bra# cu totul &i cu totul #e aur!
Pompierul atomic &i miliar#arul simpatic.
E=ist" la momentul acesta mai multe Aocuri #e televi7iune care au ca subiect cultura
eneral". Unul este 8%rei s" fii miliar#ar9 #e la Prima )%6 altul 8,an/ul sl"biciunilor96 la Pro
)%6 iar lista poate continua cu alte pro#uc/ii ap"rute &i pe alte canale rom$ne&ti #up" principiul
8#ac" ei #au6 #"m &i noi9. ,umea se uit"6 Aocurile au popularitate6 cartelele #e participare se
v$n#6 telefoanele cu LN sun". Sau6 mai simplu6 se orani7ea7" o preselec/ie6 iar omul vine &i se
bucur" #ac" este a#mis 1n platou.
)oate bune &i frumoase. Bn #efinitiv6 ambele p"r/i au #e c$&tiat #e pe urma Aocului6
participantul poate ob/ine ni&te bani6 iar orani7atorul se 1nfrupt" #in feliile #e publicitate.
Dar Aocul 1n sine are vreun sens2 Dac" &tii ce capital" are ,esot*o sau cum i se mai
spune 7ambilei 1n termeni populari sau 1n termen #e c$teva secun#e po/i s" #ai r"spuns la ni&te
1ntreb"ri aiuristice6 #in #omenii care nu au nici o le"tur" unul cu altul6 1nseamn" c" ai cultur"
eneral" sau 1nseamn" c" e&ti var7"2 Nu cumva Aocul #e televi7iune e=ploatea7" prostia
participantului2
Siur6 un Aoc #e televi7iune este un Aoc &i at$t6 iar participarea poate 1nsemna fie un
c$&ti material6 fie mul/umirea c" ai ap"rut la televi7or Racest instrument #iabolic #e construit
cre#ibilitateS6 fie c" te0ai aflat pre/ #e c$teva minute 1n preaAma unei ve#ete #e televi7iune.
)oate aceste 8beneficii9 fac parte #in recu7ita Aocului #in care sinurul c$&ti"tor este postul #e
televi7iune. Pentru c" at$ta vreme c$t e=ist" politic"6 e=ist" &i televi7iune &i6 implicit6 Aocul #e
cultur" eneral".
5ocul 1n sine este amu7ant. De&i6 #e e=emplu6 An#rei +*eor*e nu se obose&te s"0&i
masc*e7e aroan/a6 lumea #" buluc pentru a fi acolo6 l$n" el6 1n platou &i a0i r"spun#e la orice
1ntrebare a#resat" r"stit. Aici vorbim #e cel mai 8#ur9 Aoc #e televi7iune6 un#e un sinur
concurent c$&ti"6 iar 8ec*ipa9 #eci#e cine va fi acesta. ,a sf$r&itul fiec"rei repre7enta/ii6
An#rei +*eor*e face cu oc*iul6 1ns" acel 7$mbet #e final nu poate masca rictusul autentic6 #e
cinci stele. De cealalt" parte6 %iril Ian/u este uman nu pentru c" ar Auca vreun rol6 a&a cum nici
,e Pen nu este 1n finala pentru pre7i#en/ialele france7e pentru c" s0ar amu7a. Sinura #iferen/"
1ntre 8,an/ul sl"biciunilor9 &i 8%rei s" fii miliar#ar9 este c" primul #oar creea7" o tensiune
artificial" care nu poate #ec$t s"0l amu7e pe telespectator &i s"0l crispe7e pe naivul care s0a #us
1n platou. 8%rei s" fii miliar#ar9 are #ecen/a #e a respecta concuren/ii6 fiin# construit pe i#eea
c" intelien/a r"m$ne o virtute c*iar &i 1ntr0un Aoc #e televi7iune.
Am luat la puricat cele #ou" Aocuri pentru c" #oar la ele m0am uitat. Privin#u0le6 mi0am
a#us aminte #e un pasaA #in 8(aren*eit OHM96 un#e 8familia9 Rtelevi7orulS 1/i spunea ce e bine
pentru tine6 iar Aocurile #e cultur" eneral" erau e=plicate #e un omule/ care tr"ia retras &i care
1nc" mai putea s" $n#easc" cu mintea lui. Daca #espre 8%rei s" fii miliar#ar9 pot spune c" mai
are o urm" #e umanitate 1n el6 8,an/ul sl"biciunilor9 seam"n" cu un pompier care este trimis s"
provoace incen#ii 1n casele care 1nc" mai a#"postesc biblioteci. Dar 1n publicitate6 tot ce
contea7" este s" se vorbeasc" #espre pro#usul van#abil!
Realitatea #e7articulat".
Nu &tiu al/ii cum sunt6 #ar eu6 c$n# se face ora tal;0s*o-0urilor6 1ncep s" 87ap90e7 #e pe
un canal pe altul 1n c"utarea unui subiect care s" m" fac" s" urm"resc #e7baterea. Multe nop/i
m0am c*inuit s" evit reclamele *alucinante6 acelea&i pe toate canalele6 s" m" strecor printre
sc$rbo&eniile #e spoturi pl"tite cu sute &i mii #e #olari6 s" m" ascun# #in calea inva7iei #e
pro#use care te 1n*a/" #ac" nu e&ti bine prins #e m$nerele fotoliului. Nop/i 1n &ir m0am ferit #e
certurile formatorilor #e opinii6 s"rin# #intr0o barc" 1ntr0alta6 p$n" ce m0am scufun#at
finalmente r"pus #e somn 1ntre pernele care miros a! #eterent obi&nuit. Iar a #oua 7i am luat0
o #e la cap"t6 f"r" s" m" pot rupe #in vraAa 7ap0"rii6 f"r" s" m" pot st"p$ni6 #e parc" acolo6 pe
sticl"6 la tal;0s*o-6 a& fi putut afla ceva important pentru mine.
Uilele s0au scurs6 &tirile s0au suprapus6 scan#alurile s0au 1nte/it6 s0au 1nmul/it6 s0au
eviscerat6 s0au #ecorticat6 iar eu am aAuns s" nu m" mai interese7e ce se #" seara la tal;0s*o-. '
fi bine pentru mine6 o fi r"u pentru tal;0s*o-2 +reu #e spus!
Uneori m" $n#esc la reali7atorul #e tal;0s*o- ca la #irectorul #e 7iar. Pentru mine sunt
fiin/e me#iocre6 v$n"tori #e sen7a/ional6 ni&te robo/ei care s0au #esprins #e maia meseriei pe
care o practic" &i au intrat 1n rutina celui care aprob"6 1ncuviin/ea7" sau contra7ice. ("r" s" se
mai implice. Emisiunile lor sunt b"rci #e *$rtie pe fluviul informa/iei #isparate. Sunt cor"bii cu
p$n7e navi$n# pe r$uri #e cerneal" electric". Cu to/ii afi&ea7" numere #e telefon6 arat" o sc$rb"
fa/" #e timpul care 1i presea7"6 nu au timp mai #eloc s" ia 1n #iscu/ie opinia telespectatorului.
Pentru c" nu e important ce cre#e telespectatorul6 ci este important ce va cre#e el m$ine.
E important s" vin" &tirea. Na&terea ei este f"r" #ureri6 se caut"6 se v$nea7" &i se
#e7v"luie. Rapi#6 saca#at6 f"r" s" fie Au#ecat". Din concertul #e &tiri se propa" sunetul
informa/iei6 ca &i cum pe aceast" melo#ie vor #ansa neuronii #e telespectator 1ntr0o be/ie f"r"
marini. Realitatea se #e7articulea7" sistematic6 concentrat6 cu simplu scop #e a te face s" ui/i
ce a fost ieri &i s" #ai aten/ie la ce e a7i. Astfel6 scan#alurile #evin marfa cea mai c"utat"6 cea
mai bine v$n#ut"6 pentru c" te fac s" tr"ie&ti clipa &i s" nu0/i pui 1ntreb"ri f"r" r"spuns.
Din polul plus6 televi7iunea se ve#e ca o ma&in" #e imbecili7at masele. Doar uneori6
foarte rar6 apar pe sticl" fiuri care te fac s" cre7i c" merit" s" pl"te&ti un abonament pentru
societatea na/ional" #e televi7iune6 #ar &i un abonament pentru firma #e cablu. De&i6 #up" cum
stau actualmente lucrurile6 mai normal e s" fii tu cel pl"tit pentru c" te ui/i la emisiunile lor.
Realitatea #e7articulat" te face s" 1/i pui 1ntreb"rile pe care trebuie s" /i le pui. 'rice alt"
abor#are a st"rii #e fapt este pur" 8scenarit"9! ' boal" care se tratea7" prin 87ap90in6 #e
obicei seara6 la tal;0s*o-! 8)oc&oul9 roparilor.
Din MONNNJ lei #e care am pus ben7in" f"r" plumb6 IYJQY lei constituie ta=a #e #rum6
iar MNQLH lei 1nseamn" )%A0ul. De banii "&tia am 8b"at9 L6YI litri #e ben7in". Pe urm" m0am
suit la volan &i mi0am #at seama c" 1mi sc$r/$ie toba #e e&apament. Am cobor$t &i m0am uitat
sub ma&in" s" #escop"r cau7a. )oba #e e&apament sc$r/$ia pentru c" unul #in punctele care o
fi=au sub ma&in" se sl"bise6 &i asta mai mult ca siur #in cau7a ropilor #in asfaltul pe care
circul &i pentru care pl"tesc ta=a #e #rum!
:ulevar#ul Mi*ai :ravu #in :ucure&ti este o stra#" plin" #e ropi6 plombe6 capace #e
canal ie&ite6 movile #e asfalt umflat pe care6 oric$t #e maestru ai fi6 nu le po/i ocoli. Calea
Mo&ilor #in :ucure&ti a aAuns o veritabil" trambulin" continu"6 1nc$t #up" fiecare ie&ire #intr0o
asemenea roap" te bucuri c" ai r"mas teaf"r. Poli/istul ve*ea7" ca nu cumva s" nu #ai
prioritate la vreun pieton care traversea7" 8reulamentar96 iar #ac" tu nu l0ai observat pentru c"
erai ocupat cu slalomul printre ropi6 nu trebuie #ec$t s" pre#ai carnetul supus6 pentru c" leea
e lee6 nu0i tocmeal"!
A&a#ar pl"tesc ta=e ca un #obitoc6 iar banii "&tia se #uc un#e nici #racuG nu &tie6 c" 1n
str"7ile :ucure&tiului nu intr". Iar #omnul Primar +eneral nu contene&te cu apari/iile televi7ate
1n care0l 1mproa&c" pe Premier cu tot ce0i trece prin minte6 #e parc" io6 contribuabilul imbecil6
pl"tesc ta=e ca s"0l v"# pe #omG primar la toc&ouri<
Daca mai e cineva care cite&te acest articol &i simte c" am #reptate6 1l invit s"0mi scrie6
s" facem o list" cu cei care s0au s"turat s" #ea banii pe toc&ouri &i s" cerem s" nu ni se mai
opreasc" ta=a #e #rum #in pre/ul ben7inei6 pentru c" nu mai vrem s" arunc"m cu banii pe
minciunile e#ililor :ucure&tiului.
M" ab/in cu reu s" nu0i 1nAur &i 1n scris pe to/i ale c"ror nume 1mi vin 1n minte 1n
momentul "sta. Dar 1i asiur c"0i 1nAur cu sete #e c$te ori intru 1ntr0o roap" pe care n0am cum
s0o ocolesc #in cau7a traficului infernal #e pe str"7ile :ucure&tiului. Domniile lor6 e#ili6
uvernan/i6 mini&tri6 ministrese6 #eputa/i6 senatori6 toat" liota #e #emnitari cu salarii #e 7eci #e
milioane6 probabil plutesc 1ntr0o lume paralel" #e nu sunt #eranAa/i #e acest :ucure&ti care a
#evenit un ora& prin care numai oamenii cu probleme psi*ice se mai 1ncumet" s" circule cu
ma&inile. Ce m" bucur" 1ns" este fervoarea cu care se #e7bat la toc&ouri tot felul #e subiecte
neap"rat &ocante6 #ar care se petrec numai 1n capetele 1nfierb$ntate #e politicieni care mai mult
latr" #ec$t s"0&i va#" #e treburile pentru care sunt pl"ti/i #e pro&tii ca mine6 prin ta=ele pe care
ni le iau complet leal.
Iar peste c$teva 7ile or s" vin" &i recen7orii6 ca 8s" m" num"r printre ei96 #up" cum
spune sloanul imbecil sub care se #esf"&oar" campania. 'are pe ce lume tr"iesc ace&ti oameni
care0&i 1nc*ipuie c" bucure&teanul sictirit #e toate mi7eriile pe care trebuie s" le pl"teasc" sau
s" le 1n*it" le va #a #rumul 1n cas" acestor recen7ori &i0i va informa cu 7el p$n" la ultima
pic"tur" #e lapte supt #e la mam"0sa2< Dup" ce a v"7ut pe toate canalele #e televi7iune6 la ore
#e ma=im" au#ien/"6 totul #espre psi*oloia crimei6 v" asiur eu6 #omnilor recen7ori6 c" nu ve/i
fi primi/i 1n casele oamenilor #ec$t #ac" veni/i cu poli/ia &i v" anun/a/i telefonic 1nainte.
E=cept$n# situa/ia 1n care ve/i face recens"m$ntul pe Planeta Marte6 pentru c" nu reiese #eloc
#in campania publicitar" ce c$&ti" omul #ac" v" spune vou" ce salariu are sau #ac" locuie&te
sau nu cu acte 1n reul"!
Am sen7a/ia c" i#ealul a#er"rii la NA)' sau la UE v" face6 #omnilor e#ili Rca s" cite7
un nebun sa#ea6 mare om mare caracter!S6 s" cre#e/i c" NA)' &i UE v" vor astupa ropile6
v" vor face site0uri pe Internet6 un#e s" m" auto0recen7e7 f"r" s" v" primesc 1n cas" sau s" v"
v"# mutrele cu care v" bate/i Aoc #e mine6 contribuabilul imbecil6 sistematic6 v" vor spune cum
s" evita/i co7ile la care eu stau ca prostul ca s"0mi pl"tesc ta=ele6 iar voi m" trata/i tra#i/ional6
cu fun#ul6 sau v" vor spune #e la obra7 s" l"sa/i potlo"riile &i s" v" /ine/i #e treaba pentru care
sunte/i pu&i acolo6 nu pentru scan#al ceea ce &ti/i cel mai bine s" isca/i pentru a str$ne
8capitalul #e imaine9.
Mai u&or cu b"taia #e Aoc6 c" lumea v" &tie ca pe ni&te cai breAi6 iar #ac" nu intr"m 1n
NA)' sau 1n UE6 nu voi ve/i avea #e pier#ut6 ci pro&tii ca mine care au sperat c" #ac" r"m$n 1n
/ar" vor avea p$n" la urm" &ansa s" tr"iasc" #ecent6 f"r" circul vostru &i f"r" ropile voastre<
'tto (rello )*e :lac; 4ouse.
P',I)ICE.
Pericol #e ra#ioactivitate<
Cum prive&ti #in spate pre7entul 1n care se 7benuie 7lobie /ara noastr" #e politicieni &i
aurolaci6 parc" 1/i vine s" ie&i 1n pia/" &i s" #eclami: 8Noi am fost r$narul Europei< Noi i0am
/inut pe turci secole #e0a r$n#ul /intui/i su#0estului6 proteA$n# binecuv$ntata Europ"< Noi avem
cea mai temerar" ec*ip" #e fotbal #in su#0estul #e continent<9!
A*6 cum a& mai citi o carte #e istorie pe care eram nevoit s0o 1nv"/ la &coal" &i s0o
#eclam acum 1n fa/a lui %a#im6 a lui Diaconescu6 a lui Roman ori Iliescu6 Mele&canu sau
Severin6 1n fa/a reporterilor frun7" &i iarb" care str$n informa/iile astea *alucinante pe care
trebuie s" le vi7uali7e7 1n trecere pe l$n" orice tarab"! Sau poate v$n7"torilor #e 7iare6 lor6
*emui/i 1n r$n#uri #e *aine peticite6 cu 7$mbetul pe bu7e6 in#iferent #e 1ncruntarea care li se
sap" #"ltuit 1n Aurul oc*ilor. Cum le0a& mai spune oamenilor "stora c" am fost MARI6 URIACI6
INCREDI:I, DE NEC,IN)I?I6 &i c" nu este c*iar a&a #e r"u cum se ve#e pe stra#"6 c"
oamenii nu sunt EP)RA'RDINAR #e s"raci6 c" avem multe posturi #e televi7iune &i o pres"
#inamic" &i c" tot r"ul e spre bine6 c" tinerii 1ntrei la minte6 absolven/i #e facultate abia ie&i/i
#e pe b"ncile &colii &i intra/i 1n f"lcile p"tr"/oase ale societ"/ii rom$ne&ti s0au *ot"r$t s" nu se
lase pra#" acestei alien"ri #iriAate cu 7$mbetul pe bu7e #e politicienii no&tri! C" se #eci# s"
plece #in /ar"6 a&a cum &i bunicii lor au f"cut0o!
Pe to/i ace&ti ipoc*imeni f"r" pic #e con&tiin/" a& vrea s"0i privesc 1n oc*i<
Dac" a& avea o cas"6 i0a& invita la mine pe bipe7ii "&tia u&a/i pe care0i v"# seara la
televi7or. I0a& a&e7a pe fiecare pe c$te0un scaun &i a& trece 1n t"cere pe l$n" ei6 f"r" s" le
a#rese7 nici m"car o vorb"6 privin#u0le lic"rul #ement #in a#$ncul iri&ilor. M0a& $n#i la copiii
s"rmani care trec mun/ii &i #ealurile prin *$rtoape care n0or s" cunoasc" 1n vecii vecilor asfaltul.
M0a& $n#i la b"tr$nii pipernici/i6 c"r$n# p$inea pe l$n" pere/ii blocurilor ce e=plo#ea7" ca
ni&te urlete #emente. ,a bolnavii #in spitale6 aAun&i la mila unor personaAe care f"r" un 7ece mii
pus 1n bu7unarul *alatului 1i las" s" moar" 1n cele mai atroce #ureri. ,a copiii f"r" copil"rie care
cer&esc6 contorsiona/i6 ca ni&te 1mpletituri vii #e oase6 1n Metrou6 tramvai sau autobu7.
A& trece 1ncet pe l$n" fiecare personaA #in "sta #e co&mar6 i0a& atine 1n treac"t
p$ntecele6 i0a& pip"i ceafa6 i0a& mirosi aburii #e colonie scump". Bn #efinitiv6 pentru fiecare
#intre ei am pl"tit m"car un metru #e #eplasare 1n str"in"tate6 un ram #e icre #e Manciuria6 un
minut #e #e7batere parlamentar". A& lua o prob" #in /esutul fiec"ruia6 a& #uce0o la un prieten
#e0am meu6 biolo6 s"0mi spun" la ce conclu7ie a aAuns 1n urma stu#iilor cu microscopul
electronic. ,0a& 1ntreba #ac" e nevoie #e #isec/ie pentru a 1n/elee ce fel #e animale ne con#uc
ast"7i #estinele.
Din nefericire6 1ns"6 nu am o cas" at$t #e spa/ioas". Din nefericire6 n0am s" apuc s"
privesc 1n oc*i pe niciunul #intre ei. Ci poate e mai bine a&a6 pentru c" #e la o astfel #e
e=perien/" mi s0ar putea trae o cre&tere a nivelului #e ra#ioactivitate 1n s$ne. Ci m0a&
transforma 1ntr0unul ca ei!
Un popor slab.
,a mult timp #up" c"#erea 7i#ului :erlinului6 ne 1ntreb"m #e ce am aAuns s" fim ar"ta/i
cu #eetul 1n Europa! Motivele se cunosc. Rom$nia nu este 1n stare s"0&i re7olve sinur"
problemele. Rom$nia este un stat care nu se poate con#uce sinur.
De ani #e 7ile6 7iaristul Cristian )u#or Popescu sublinia7" fenomenul #isolu/iei
autorit"/ii statului rom$n. +uvernan/ii Rom$niei nu au comentat nicio#at" acest tip #e #eclara/ie
apar/in$n# prestiiosului a7etar #e la 8A#ev"rul9. )otu&i fenomenul este nu numai real6 ci #e0a
#reptul 1nsp"im$nt"tor. Poli/ia este #ep"&it" #e infrac/ionalitate. 5usti/ia #" ver#icte aberante.
S"n"tatea oamenilor este precar". Profesorii nu 1&i primesc salariile la timp cu lunile. (or/a #e
munc" #in sectoarele #e stat nu 1&i 1ncasea7" #repturile b"ne&ti iar pentru a ob/ine maAor"rile
salariale fire&ti a#apt"rii la infla/ia alopant"6 oamenii sunt nevoi/i #e fiecare #at" s" ias" 1n
stra#". Bn Rom$nia lui MNNN s0a aAuns la situa/ia 1n care pentru a beneficia #e #repturi
elementare trebuie s" ini/ie7i mi&c"ri #e stra#"!
Nu am avut nicio#at" parte #e o pre7entare sincer" a motivelor pentru care s0a aAuns
aici. Bntr0un imainar son#aA #e opinie6 procentul maAoritar ar fi6 probabil6 incompeten/a
uvernamental" &i parlamentar".
Bn Ce*oslovacia anului MNLN6 sloanul sub care s0a reali7at revolu/ia #e catifea a fost
Draoste &i A#ev"r. Ce*ia #e ast"7i se num"r" printre /"rile frunta&e care s0au apropiat sim/itor
#e #emocra/iile occi#entale. Bn Rom$nia lui MNNN nu poate fi vorba #espre #raoste sau a#ev"r.
Draostea ar 1nsemna #raostea pentru cel con#us6 ar implica o Au#ecat" luci#" 1n cele #ou"
camere ale Parlamentului. ("r" 1n#oial"6 #ac" ar fi fost vorba #espre Draoste sau A#ev"r6
premierul Ra#u %asile nu ar fi anun/at 1n vinerea roa7nicului cutremur #in )urcia c"
8+uvernul Rom$niei se va 1ntruni 1n &e#in/" e=traor#inar" luni pentru a anali7a posibilitatea
trimiterii #e aAutoare umanitare pentru poporul turc.9 Este primul e=emplu care 1mi vine 1n
minte. Pentru c" e=emple sunt multe. Cum este oare posibil ca pentru &omerii care a&teapt"
aAutorul #e &omaA s" nu mai fie IJJ.JJJ #e lei6 iar pentru un #irector #e 1ntreprin#ere aflat" 1n
8proces #e privati7are9 salariul lunar s" aAun" la EJJ.JJJ.JJJ #e lei2 Cum este posibil ca fiul
premierului s" se afi&e7e la volanul unui C*r3sler #e LJJ.JJJ.JJJ #e lei 1ntr0o /ar" 1n care
orfanii nu au ce s" m"n$nce &i un#e s" #oarm" iar cei care muncesc au un salariu me#iu pe
economie #e M.EJJ.JJJ #e lei2 Aici apar ca o elatin" MINCIUNA6 MIUERIA6 DISPRE?U,
(A?D DE 'AMENI!
Cana#a anului MNNN a a#optat un proiect prin care se #ublea7" num"rul emiran/ilor
accepta/i. De ce au f"cut Cana#ienii asta2 Pentru c" oamenii aceia &tiu c" proresul societ"/ii
este #at #e in#ivi7ii e#uca/i. Rom$nia 1nc" mai are6 miraculos6 1n ciu#a vie/ii mi7erabile pe care
suntem nevoi/i s0o #ucem6 tineri e=trem #e capabili. De&i maAoritatea pleac" #in /ar" 1n anii
ime#iat urm"tori termin"rii facult"/ii! %in str"inii 1n /ar" &i ni0i iau6 7$mbin#. Ci 7$mbesc #in
pricina uria&ei noastre prostii!
Suntem un popor slab. Nu c"r/ile #e istorie ne vor aAuta s" re#evenim #emni. Nu
simpo7ioanele sau valurile #e &ampanie v"rsate pe str"7ile noastre mi7erabile. Ne0ar mai putea
aAuta o boare #e v$nt care s" vin" peste fa/a Rom$niei &i s0o tre7easc" #in somnul ei #e! veci.
:i7onul #e e=port.
Bncep$n# cu IH #ecembrie MNLN6 Rom$nia a e=portat sistematic bi7oni. Practic 1ntreaa
pro#uc/ie auto*ton" #e bi7oni purpurii a luat #rumul str"in"t"/ii. E=emplarele albe s0au #ove#it
ne1nsemnate 1n raport cu procentul cov$r&itor #e anim"lu/e colorate care au inva#at pie/ele
vestului s"lbatic. Am 1ncercat un e=erci/iu #e memorie pentru refacerea traseelor alese #e
bi7onii purpurii 1n temerara tentativ" #e cucerire a Europei. Am avut un bi7on #e cateorie rea
care s0a folosit #e toate p$r*iile6 fr$ele &i *"/urile leale la acea #at". ' vreme a p"rut bi7on
alb. Dar pentru foarte scurt timp. De fapt6 un bi7on alb este foarte bine primit #e cancelariile
occi#entale. ,ucru cunoscut &i la :ucure&ti. :i7onul nostru na/ional6 1ntruc*ipat #e lealitatea
investiturii 1ntr0un scaun #e lemn sculptat6 s0a sc"rpinat #in nefericire 1n nas 1n timpul unei
mineria#e &i &i0a pier#ut #in imaculare. ,a aproape unspre7ece ani #e la investitur"6 bi7onul6
#evenit purpuriu6 1ncerca s" fac" uitat" imainea n"rilor c"scate amenin/"tor c"tre vest &i 1&i
ascun#e m$inile la spate c$n# #" #eclara/ii6 #in ce 1n ce mai pu/ine 1n ultimul timp! ' lume
paralel"6 #e0a #reptul science0fiction6 animat" #e o 7vonistic" furibun#"6 Austific" procentele #e
bi7oni sus/in"tori ai re#ecor"rii Rom$niei 1n culorile #e #inaintea sc"rpin"rii 1n nas. Din p"cate6
evreii6 francmasonii &i :elbo Atipal au reu&it s" 1ntoarc" armele 1mpotriva bi7oni7"rii Rom$niei
&i 1n mare parte au reu&it. Mai e #e luptat p$n" la victoria total". S0au stabilit &i primele #e Aoc.
Bn seara asta se #isput" un meci important 1ntre m$nc"torii #e fasole b"tut" &i #evoratorii #e
s"punuri ro7. Arbitrea7" un prim ministru care a scuipat un s$mbure #e cirea&" pe Aos6 1n
copil"rie.
:i7oni7area va e&ua. Cineva str"in #e locurile noastre 1mi spunea c" lucrurile se
1mbun"t"/esc aici pe 7i ce trece. Respectivul este v$n#ut triburilor r"7boinice care #oresc s" ne
fure specificul na/ional. :a c*iar6 #intr0o informa/ie pe care am primit0o 1n pia/a 'bor6 se pare
c" 1n luna auust se va pro#uce o scen" #e alcov 1n Drumul )aberei6 1n apropierea fostei pie/e
Ma*iaros7.
:i7onii purpurii se tem #e coa#a cometei. Iar Institutul Na/ional #e Meteoroloie &i
4i#roloie a anun/at c" o stea c"7"toare a putut fi lesne confun#at" cu o comet" 1n aceea&i sear"
1n care un 'UN a fost6 #e fapt6 un balon meteoroloic. )otul se 1nt$mpl" #e fapt 1n alt timp &i cu
alte personaAe!
>af;ienii sau mitoloia minciunii.
Ac/iunea 1ncepe 1n #ecembrie MNLN6 1n momentul 1n care #in corpul lui Nicolae
Ceau&escu se scure ultimul fir #e via/". Consoarta lui6 fost" savant" #e renume mon#ial &i
reputa/ie interna/ional"6 7ace al"turi6 1ntr0o balt" #e s$ne6 a&tept$n# 1nc" #ova#a!
Plutonul #e e=ecu/ie prive&te parc" ne1ncre7"tor corpurile ne1nsufle/ite ale celor care i0
au con#us p$n" ieri. E=ecutan/ii clipesc timi# ne&tiin# siur #ac" au ucis a#ev"ra/ii #ictatori sau
#oar o perec*e #e sosii6 #espre care se b"nuia c" e=istau. Ne1ncre#ere se cite&te &i pe c*ipul
coman#antului #e pluton. Ne1ncre#ere se ve#e &i prin ecranul televi7orului6 1n casele celor care
vi7ionea7" cum lumea se 1mparte #in nou peste capetele lor.
+eore 'r-el r$#e #intr0un univers paralel. Ci7ma6 a c"rei form" a intuit0o perfect6
calc" la :ucure&ti peste fe/ele transfiurate a IE #e milioane #e abulici afla/i 1ntr0o letarie pe
care n0o po/i 1nt$lni nic"ieri altun#eva 1n lume. :locurile #e beton 1&i scur valurile #e irasie 1n
stra#". Du&i #e apele mi7erabile6 pe la Universitate6 la Sala Dalles6 1n cl"#irea Comitetului
Central6 alear" revolu/ionarii6 anima/i #e cuiele pe care le simt 1n coaste &i #e un sentiment #e
ur" pe care cu reu &i0l pot masca. Ca# secera/i #e loan/ele venite #e pretutin#eni6 omor$/i #e
terori&tii care nu e=ist" &i nici nu vor e=ista vreo#at". Se nasc eroii revolu/iei rom$ne6 cei pentru
care se va construi un cimitir6 cei pentru care se vor aprin#e lum$n"ri atunci c$n# noii
con#uc"tori 1&i vor aminti6 p"trun&i #e 8emo/ie9. Cei care au fost trimi&i 1n moarte pentru c" nu
au stat lini&ti/i acas"6 1n fa/a micilor ecrane6 s" a#mire splen#i#a mascara#" transmis" 1n #irect
la CNN &i la )elevi7iunea Na/ional".
Dan Iosif #iriAea7" flu=ul #e fiuran/i #in preaAma lui Ion Iliescu. In#ivi#ul rom$nesc6
imbecilul care iese bucuros &i cre#ul 1n stra#"6 f"r" m"car s"0&i 1nc*ipuie c" vor urma ani 1n care
cuvintele se vor transforma 1n 1n&iruiri #e litere lipsite #e semnifica/ie6 mioriticul care s0a *r"nit
#in manualele impuse 1n &coli #e c"tre profesori 1n#octrina/i &i 1nv"/a/i s" pre#ea cu pumnul6 el
va fi protaonistul 8evenimentelor9 #in #ecembrie MNNN6 #espre care nimeni nu va &ti vreo#at"
ce au fost cu a#ev"rat.
Apocalipsa 1ncepe. Cu MJ ani 1nainte #e previ7iunile biblice. Bntr0o /ar" 1n care mi7eria
se accept" cu 7$mbetul pe bu7e6 aici un#e se na&te un 7von la o Aum"tate #e or"6 1n /inutul
minciunii &i al manipul"rii prin *aos.
Se na&te mutantul abisal6 pruncul bastar# ap"rut #in irasia blocurilor6 #in mirosul #e
caltabo&i6 #in i7ul #e putrefac/ie al unui neam bolnav. Numele &i prenumele s"u C,ASA
P',I)ICD. Bn p$ntecele lui se 7bat sute #e parti#e6 formate #in #escen#en/ii coloni7atorilor
care i0au 1nfr$nt pe #aci la )apae. Mincino&i6 lene&i6 *o/i6 mi7erabili6 profitori6 conturea7"
oranele interne ale clasei politice. Ursitoarele pre7ic: acolo este locul t"u. Acolo po/i spune
orice enormitate6 f"r" nici o team". D"0le ceea ce le place cel mai mult. D"0le mi7erie6 circ6
spune0le ast"7i ceva &i m$ine revino cu varianta total opus". (ii c$t po/i mai lipsit #e scrupule &i
te vor urma ca vitele6 pentru c" au o #raoste nep"m$nteasc" pentru oi6 vaci &i pentru porci. ,e
place b"utura6 le plac curvele6 le place s" strie URA< URA< URA< &i le place s" aplau#e.
Acolo este #estinul t"u. Urmea7"0l<
Bn anii care vin6 se vorbe&te #espre evenimentele #in #ecembrie MNLN. )"tucul Iliescu
semnea7" un tratat cu Mi*ail +orbaciov prin care promite c" at$ta timp c$t va fi el la putere6
/ara nu se va #ep"rta #e Moscova. Ci clatin" #in cap &i te prin#e #e cot6 &i0/i &opte&te la urec*e
c" opo7i/ia #estabili7ea7" /ara. Siviu :rucan vine la televi7iune &i 1&i alee bine cuvintele. I se
cere s" spun" c$te ceva6 #ar s" nu vorbeasc" prea mult #espre ce nu trebuie. Apa rece /ine #e
foame la poporul #e telespectatori care abia a&teapt" s" se 1mbo"/easc" #e pe urma
televi7iunilor. Dinescu se ascun#e 1n Aca#emia Ca/avencu6 scrie e#itoriale 8necru/"tore96
contribuie la #ictonul leen#ar: Mircea6 f"0te c" lucre7i<! )"tucul #ictonului #evine ministru al
culturii6 cultura ne ri#ic" spiritele6 ne emo/ionea7" p$n" la lacrimi6 1n lume se vorbe&te #espre
/ara care a #at cel mai mare circ #e Cr"ciun #in istoria omenirii. %in minerii la :ucure&ti6 spar
oase6 rup m$ini6 picioare6 #esfiurea7" stu#en/ii. Debarc" uvernarea Roman. De ce s" nu le
ar"t"m noi ce contea7" cel mai mult2 De ce s" nu 1i punem s" m"n$nce p"m$nt ca s" simt" ei ce
1nseamn" r"7bunarea poporului2 Cam a&a se $n#e&te Miron Co7ma privin#u0l pe Iliescu &i
bucur$n#u0se #e 7$mbetul p"rintesc. %a aAune 1n pu&c"rie abia #up" N ani6 atunci c$n# t"tucul
s"u #ra nu mai are at$ta putere. Dar sunt al/ii care s" m$nAeasc". E=ist" un6 #irector #e a7et"
&i senator cu imunitate parlamentar". Pentru el6 personaA #e co&mar6 care &i0a #ivini7at p"rin/ii
&i0&i iube&te feti/ele ca pe oc*ii #in cap6 nu e=ist" Austi/ie6 nu e=ist" #reptate 1n afara sa.
Dreptatea este El. Este nucleul #ur pe care se spriAin" 1n teritoriu. Este esen/a pur" a
sentimentului mioritic6 culmea monstruoas" a vi7iunii or-elliene asupra lui :i :rot*er.
Imainea7"0/i o mla&tin" puturoas" #in care iese timi# o form" v$scoas". Dimensiunile
1ncep s" se m"reasc"6 conturul tin#e s" #evin" *umanoi#. Bi cresc m$ini6 picioare6 se ri#ic" u&or6
ca o p"rere. Bncepe s" se mi&te6 i se #istin aproape clar tr"s"turile fe/ei. Dar! Bn spatele
conturului uman6 se na&te o alt" form". Bn momentul 1n care omul aproape a reu&it s" se rup" #e
v$sco7itatea me#iului 1n care s0a format6 cea #e0a #oua fiin/" a 1ntunericului se transform" 1ntr0
o m$n" cu 7ece #eete6 care se i ri#ic" #easupra capului &i0l apas" 1napoi6 acolo un#e! 1i este
locul. Bn mla&tin". El. '! m$n". N0a e=istat persoan" public" apro=imativ respectabil" care s"
nu fie m$nAit" #e 7iarele lui. Care a fost reac/ia societ"/ii civile2 %aaaaaaaai< Societatea civil" a
r$s cu ura p$n" la urec*i. Societatea civil" s0a amu7at copios. Ci El a crescut 1n son#aAe. Ci
societatea civil" s0a sim/it bine.
PersonaAele se conturea7" clar 1n tabloul cu IE #e milioane #e c*ipuri. )inerii care pot
p"r"sesc Rom$nia. Cei care nu pot r"m$n aici6 martori mu/i6 eroi ai timpului lor. Se nasc
posturile #e televi7iune6 posturile #e ra#io6 apar 7iare &i reviste6 e o revolu/ie inimainabil" 1n
mass0me#ia. Bn mo# uluitor6 pentru fiecare rom$n apare o publica/ie. Diversitatea este la ea
acas". Bn +ara #e Nor# se petrec transform"ri #e neconceput. %$n7"torii #e 7iare &i #e reviste
secon# *an# formea7" o comunitate repre7entativ" #ar prost orani7at". Bn trenurile mi7ere6
colc"in# printre c"l"torii cu priviri bovine6 apare cel care ofer" revista #e la c*io&c la pre/
#eri7oriu. Se v$n# bombe &i tiribombe. 'borul fream"t". Este para#isul 1n*esuitorilor. MJJJ #e
lei bomba6 ia bombi/a< Nu e=ist" poli/ie. )e $n#e&ti ca prostul: oare nu cumva cineva a facilitat
intrarea 1n /ar" a unui transport #e bombi/e &i apoi a #at or#in sa nu se intervin" asupra celor
care v$n# aceste mici arme6 #oar pentru a0&i proteAa afacerea2
C$te un aent #e circula/ie la un ;ilometru se tocme&te cu contravenientul. Cui 1i pas"2
)a=imetri&tii parc*ea7" pe trotuare6 circul" pe trotuare6 1nAur" &i #au cu pumnii 1n fe/ele celor
care0i privesc 1n oc*i. Meri mai #eparte6 cu privirea 1n p"m$nt6 pentru c" nu are cine s" te
apere. Pl"te&ti enorm un impo7it pe care probabil 1l accep/i R#e*6 ce s"0i faci2!S &i te bucuri #e
1nAur"turile pe care le recep/ione7i #ac" ai neru&inarea s" ie&i pe stra#". Interpele7i aentul #e
circula/ie: 8Ctiu6 #a6 v" cre#6 #ar nu pot s" v" aAut. Dac" eram #e la sec/ie puteam s"0l
sanc/ione7 contraven/ional6 #ar a&a!9 8:ine #ar un#e sunt coleii #vs.296 1ntrebi privin#u0l
1n/ele"tor pe plutonierul #e la circula/ie. Prin cap 1/i trece un $n#6 8sunt sublocotenent 1n
re7erv"9. 8Poate pe0aici6 la un biliar#!9 r$#e &i el 1n/ele"tor. Bi mul/ume&ti &i treci mai
#eparte. AAuni acas". Suni la NHH. Dup" E minute 1n care a&tep/i s" fii preluat6 1/i r"spun#e o
voce la fel #e 1n/ele"toare. )rebuie s" faci o reclama/ie scris"6 la alt" sec/ie #e poli/ie. ?i se!
1n/elee in#inarea6 #ar prime&ti arumente. 8Acum nu mai e nevoie #e poli/ie96 /i se spune6
8nici #e armat"9. Replici6 pentru c" la telefon e simplu6 nu0i ve7i fiura celuilalt6 probabil ofi/er6
pentru c" folosise cuv$ntul 8in#inare9: 8sunt siur c" e=ist" suficient" for/" #e poli/ie9. 8Da6
#ac" la fiecare col/ #e stra#" ar sta c$te un poli/ist6 nu s0ar mai 1nt$mpla a&a ceva9. Bi ure7i
s"rb"tori fericite ofi/erului care r"spun#e la telefoane &i speri c" a #oua 7i se va sc*imba ceva.
Dar e&ti6 ca #e obicei6 naiv!
Bncepi s"0/i prive&ti altfel vecinii6 so/ia6 copilul. Devii circumspect6 suspicios. )e prive&ti
1ntr0o olin#" &i te $n#e&ti oare cum par eu pentru ceilal/i2 Ai privire #e nebun. )e 1ntorci
acas" &i 1/i s"ru/i so/ia pentru c" are r"b#area s" te mai suporte. )oanele tale6 #ra" #omnule6
vin #in stra#". Stra#"6 1n care trebuie s" te ver&i 7ilnic6 1n #rum spre serviciu &i 1napoi sau c$n#
meri la cump"r"turi. Stra#a6 ca o vietate care uneori pare bine #ispus"6 alteori colc"ie #e
nemul/umire6 1mpro&c$n#u0te cu cele mai teribile imaini.
Seara6 #ai #rumul la televi7or. B/i place s" comunici6 1/i place s" &tii ce se 1nt$mpl". Nu
/ii s" afli cine a mai murit 1ntr0o e=plo7ie sau 1ntr0o catastrof" aerian"6 cine a mai fost violat6
cine a mai ucis. Dar afli6 pentru c" e un pre/ pe care trebuie s"0l pl"te&ti. Nimeni nu0/i #" nimic
#e poman". %rei s" afli ce0au mai votat #istin&ii parlamentari2 %aaaaaaaai< )rebuie s" 1n*i/i6
la pac*et6 tot *iveciul6 pentru c" pe l$n" o carte bun" se v$n# 7ece tomuri #e maculatur". Nu0i
a&a2 Cum altfel ai suporta &tirile politice2 B/i trebuie o anumit" stare. )elevi7iunea are riA" #e
tine. (ie0/i /"r$na u&oar"6 #omnule 'r-ell. ' stare #e! fapt.
%ine #omnul pre&e#inte al anului MNNN &i0/i spune6 atin$n#u0te la coar#a sensibil"6 c" s0
a #ecis s" lupte. Aici te love&ti #e imposibilitatea fi7ic" a unui om #e a fi simultan 1n #ou"
locuri. A#ic"telea6 #ac" #l. Constantinescu e plecat6 cine s" se mai lupte pentru #$nsul2
Retoricule< E=ist" o ma&in"rie #e #e7informare care func/iona pe vremea 1mpu&ca/ilor &i care
mere &i acum 1n sluAba lui %a#im6 a lui tata Iliescu6 a opo7i/iei. Noi suntem lacrim" #e cura/i.
Noi nu prea ne0am luptat pentru c" ne0am asumat sportiv e=erci/iul #emocra/iei! R"m$i cu un
ust 1n ur"6 ca s" 7ic a&a &i meri la serviciu a #oua 7i. )e miri #e ce 1/i vine s" scuipi!
:$lciul #e&ert"ciunilor.
%uie&te presa rom$neasc" #espre bi7onii can#i#a/i la suprema func/ie 1n stat. Se vait"
#istin&ii colei 7iari&ti #e 7"#"rnicia eforturilor #epuse #e confra/ii lor pentru #enirarea unor
v$rfuri politice. Ci6 vai6 iat" un#e am aAuns pentru c" n0am &tiut s" ne sus/inem valorile!
Ca s" m" 1nscriu pe coor#onatele v"ic"relii na/ionale6 a& spune c" pentru enera/iile #e
frec"tori #e ment" care vin 1n valuri #up" noi6 clasa politic" #e la ora asta li se potrive&te
m"nu&". Poate cineva s" #eclare c" maAoritatea oamenilor care tr"iesc 1n Rom$nia sunt persoane
serioase6 care 1&i v"# #e treab" &i nu areea7" circul politic2 M"0n#oiesc. A&a c" #eeaba
c"ut"m vinova/i. E=ist" /"ri 1n care 1/i place s" tr"ie&ti pentru c" 1/i ofer" con#i/iile #e care ai
nevoie &i /"ri care nu #au #oi bani pe tine6 &i un#e n0are sens s" te #uci sau s" r"m$i.
Bn interven/iile avute6 cei mai importan/i can#i#a/i la Pre&e#en/ie s0au lansat 1n mult
a&teptatele atacuri la persoan"6 care fac #eliciul publicului care0i repre7int". S0ar fi putut ab/ine
Petre Roman s" nu se ia 1n ur" cu %a#im )u#or2 Nu6 pentru c" Petre Roman este #oar un
poten/ial pre&e#inte! puternic. Calmul )*eo#or StoloAan a i7bucnit 1n finalul #e7baterii tot
1mpotriva 8tribunului96 flutur$n# un #ocument 1n care %a#im )u#or #eclara c" va uverna
Rom$nia cu mitraliera! Iar #istinsul Iliescu &i0a 1nc*eiat 8fulminanta9 apari/ie cu #e0acum
leen#ara #eclara/ie: 8Stima/i concet"/eni6 aleerile #in GNY au fost o frau#" electoral"
masiv"9! Ceilal/i preten#en/i la 8tron92 Is"rescu6 #e&i pare un in#ivi# cu bun sim/ care tace &i
face6 are 1n privire o urm" #e team" la $n#ul c" e foarte probabil s" re#evin" subalternul unuia
#in #emaoii tra#i/ionali. Iar Mele&canu vine cu fiura sa #e b"iat bun &i promite6 f"r" m"car
s" crea#" ceea ce spune6 c" va fi un pre&e#inte al tuturor rom$nilor.
Cam "sta e peisaAul 1n care pentru a cl"#i ceva trebuie s" 7i#e&ti #e viu pe cineva la care
/ii!
S" m" 1ntreb atunci: ce valoare are votul meu 1n compara/ie cu cel al unui analfabet2 Nu
cre# c" mai contea7"!
' comisie pentru monitori7area &i controlul! bunului sim/.
Parlamentarul rom$n este o fiin/" aparte. Un animal politic. Problemele sale sunt pur
personale. Respectivul in#ivi#6 care ocup" un loc 1n sala #e un#e se iau #eci7ii importante
pentru /ar"6 privit #e un caricaturist6 probabil #eaA" un soi #e abur p$clos ce estompea7" pentru
o frac/iune #e secun#" 1ntre #ecorul #in care face parte acest parlamentar. Privi/i0l seara6 la
&tiri. Privi/i0i oc*ii #elimita/i clar #e punile cu r"sime. Privi/i0i palmele rase. Privi/i0i ceafa
cu care se 1ntoarce la cet"/ean #up" ce i0a ob/inut votul!
Ce fel #e animale politice sunt ace&ti #omni &i #oamne care ne con#uc ast"7i #estinele2
E=ist" &i altceva #ec$t minciun" &i inoran/" la ba7a i#eoloiei unui parlamentar rom$n2 'are
cu ce $n#uri vine el &i se a&ea7" 1n fotoliul p$ntecos #e la Casa Poporului2
Bi cunosc #e la &tiri. Nu am 1nt$lnit 1n persoan" nici o astfel #e f"ptur". Dar seara6 atunci
c$n# obosit #up" o 7i #e munc"6 vin acas" &i #au #rumul la televi7or6 1l 7"resc pe el6 pe
parlamentarul rom$n6 cum 1ncearc" s"0&i "seasc" vorbele pentru a elimina #in creierul s"u
multe #in absur#it"/ile cu care se umple s"pt"m$nal Aca#emia Ca/avencu. Ci m" 1ntreb retoric:
oare cum e posibil s" #evii astfel2 S" min/i6 s" furi f"r" nici o remu&care &i s" nu0/i pese #e
nimic altceva #ec$t interesul personal!
Bn cei &apte ani #e0acas"6 copilul 1nva/" no/iunea #e bun sim/. ,a r"#ini/"6 la &coal"6 1n
familie6 #efinirea bunului sim/ st" la ba7a cre&terii unui om cu con&tiin/" &i interitate.
Parlamentarul rom$n nu are6 #in p"cate6 aceast" no/iune. Se pier# 7ile 1ntrei cu #e7bateri f"r"
nici un rost6 7ile 1n care to/i 1&i iau in#emni7a/ia #e &e#in/" pentru c" au fost pre7en/i 1n sal".
Interven/iile #e la tribuna parlamentului6 nelipsite #in re7umatele &tirilor #e sear"6 ofer"
imainea unor oameni pentru care populismul ieftin /ine loc #e #octrin" #e parti#. Problemele
/"rii se 1mbrac" 1n e=plica/ii &i solu/ii #emne #e C*estiunea Uilei. 'are ce este #e f"cut cu
oamenii "&tia2
'ri #e c$te ori apare o situa/ie care cere solu/ii ime#iate6 se constituie o comisie. De
parc" pentru locali7area 1n teritoriu a acestei probleme nu e=ist" oameni la fa/a locului6 1n
structura #escentrali7at" a a#ministra/iei statului. De parc" tot ce se 1nt$mpl" are loc #oar #in
#e7informarea con#uc"torilor /"rii. Nu am mai au7it un#eva #e povestea asta2!
De o comisie e vorba &i 1n 1nc*eierea acestor r$n#uri. ' comisie pentru monitori7area &i
respectarea :UNU,UI SIM? 1n parlamentul #e la :ucure&ti. Ca membri ai acestor comisii a&
propune stu#en/i &i elevi6 a#ic" omule/ii "&tia care tr"iesc #in bursele mi7ere pe care li le ofer"
statul. 'mule/ii "&tia care spun lucrurilor pe nume &i care mai 1n#r"7nesc s" crea#" 1n #reptate6
1n a#ev"r6 1n corectitu#ine. S" #eci#" ei cine e nesim/it #intre #istin&ii #omni parlamentari &i s"
e=clu#" unoaiele #in via/a politic" rom$neasc"<
Afi&ele &i lipsa #e cvorum.
E campanie electoral". Se ve#e cu oc*iul liber. St$lpii se m"resc 1n #iametru6 pentru c"
afi&ele sunt lipite cu o frene7ie prim"v"ratic". Nu contea7" cine e&ti6 contea7" c$te afi&e ai.
,e po/i lipi peste tot. Pe eamurile cabinelor telefonice Rpe care scrie c" afi&aAul este
inter7is< De cine2 4a6 *a<S6 pe pere/ii cl"#irilor6 pe st$lpi6 pe eamurile maa7inelor. :annere6
panouri #e afi&aA2 E #eAa o alt" poveste. Cu preten/ii!
:ucure&tii sunt 1n fierbere. ,ipitorii #e afi&e nu mai pri#i#esc. Pentru c" #iminea/a
peisaAul trebuie s" se sc*imbe. )rebuie 8s" se va#" mi&care9. )rebuie 8s" ias" bine9.
C$inii vaabon7i nu mai sunt un subiect la mo#". De fapt sunt mult mai pu/in numero&i
#ec$t afi&ele. %ote7i cu inima6 vote7i cu s"eata6 vote7i cu lipiciul! Pentru c" 1n Parlament sau
la Palatul %ictoria problemele sunt acelea&i. De at$ta c"l#ura6 se tope&te cvorumul. Sau se
sub/ia7". Sau se taie.
In#iferente6 afi&ele proliferea7". Ca o molim".
Pe c$n# un tratament6 c" tot se face cur"/enie2
Raportarea la similar
RE=tras #in transmisiunea PSI #e la Palatul ParlamentuluiS
Uiua mea 1ncepe #e obicei cu r"sfoitul 7iarelor. Nu prea m" interesea7" e#itorialele6 #e
reul" se refer" #oar la fon#ul problemelor6 care mi se pare lipsit #e importan/". Mult mai
importante sunt scan#alurile6 #in care 1mi pot e=trae elemente pentru viitoarele contacte cu
persoanele implicate.
Coleii mei sunt surprin&i #e multe ori #e c"tre ace&ti mon&tri scormonitori #in presa
scris". M0am 1ntrebat a#eseori ce0i #etermin" pe mormolocii "&tia s" r"scoleasc" via/a politic".
,a ce se raportea7" ei c$n# arunc" 1n oc*ii opiniei publice a&a 7isele #osare #e corup/ie care
practic nu interesea7" pe nimeni. )ot am furat &i vom fura6 la urma urmei. A&a se construie&te
/ara.
Salariul meu #e buetar este supus unor #e7bateri furtunoase. ,a ce bun toate astea2 Nu
este 1n interesul nostru comun s" ne m"rim lefurile2 Nu este vorba #espre un stres coti#ian2 S"
te pre7in/i 7i #e 7i6 vreme #e O ani la ni&te &e#in/e plicticoase6 un#e #iscu/i probleme f"r"
con/inut!
C$t am avut #e pier#ut 1n ace&ti O ani! C$n# scriu6 m" pot e=prima 1ntr0un fel pe care 1l
1n/ele. Dar #ac" 1ncep s" vorbesc6 se sc*imb" problema. Sunt at$t #e enervat #e pre7en/a
coleilor a#ormi/i6 1nc$t nu mai #au importan/" afirma/iilor pe care le fac. Ci 1n #efinitiv6 cine
m" poate con#amna2
)otul este confu76 lipsit #e sens. M" oripilea7" trae#iile pe care le v"# la televi7or
seara. Bn #efinitiv6 #ac" oamenii sunt s"raci6 e treaba lor. Pe mine nu m0a 1ntrebat nimeni
nicio#at" #ac" sunt s"rac.
Dac" a& avea un spra3 uria& sau #ac" a& cunoa&te un inventator #e7interesat6 a& flitui
toate amoebele astea care se #au mari 7iari&ti. Ci n0a& mai avea motive s" m" feresc #e tama
lor.
E #ou" #up"0amia7a. Ci &e#in/a asta nu se mai termin"!
Dreptul la sinceritate.
Mi s0a atras aten/ia c" fac o re&eal" fun#amental" ri#ic$n# 1n sl"vi politicienii #e la
:ucure&ti cu privire la po7i/ia a#optat" 1n urma atacului NA)' asupra reimului Milo&evici.
Nu pot #ec$t s" fiu #e acor#. Bns" nu am l"u#at o politic"6 ci v$rfurile politice #e la :ucure&ti.
Asta nu 1nseamn" uvernul sau pre&e#intele sau cine &tie cine6 ci #oar v$rfurile. Pentru c"6 #up"
mine6 An#rei Ple&u a fost unul #intre ele. C$te scan#aluri leate #e Ministerul #e E=terne s0au
lansat 1n timpul man#atului #0lui Ple&u2!
Diploma/ia cu care se concep rela/iile #e afaceri sau rela/iile politice presupune prin
1ns"&i #efini/ia termenului o! falsitate evi#ent". Pentru c" 1n spatele vorbelor frumoase stau tot
interesele personale sau #e rup6 pe c$t #e pramatic se poate.
Ce c$&ti"m #ac" ne"m absolut tot ce a fost &i este 1n politica rom$neasc"2 Cu ce
suntem mai lini&ti/i #ac" 1i caricaturi7"m pe parlamentari6 #ac" 1i lu"m 1n r"sp"r pe poli/i&ti6
#ac" ne victimi7"m 1n permanen/"2 %ine crainicul bombar#ier &i are riA" s" cree7e o stare #e
spirit care s" corespun#" i#ealurilor #e *aoti7are a maselor. ("r" a fi paranoic6 1ncerc 1n aceste
r$n#uri s" re1n#emn la acceptarea firescului. %" sim/i/i bine #ac" vi se spune sear" #e sear" c"
totul e o mi7erie2 %" sim/i/i mai 1n siuran/" c$n# ve#e/i televi7iunile film$n# poli/i&ti care fac
ra7ii la ore anun/ate cu riA"6 #in vreme2
Suntem Rom$ni. Nici mai buni6 nici mai r"i #ec$t alte na/ii #e pe p"m$ntul "sta. Avem o
/ar" frumoas" Rcineva spunea comic6 #ar #ureros: 8p"cat c"0i locuit"<9S. Nu ne putem Au#eca
arbitrar rostul &i evolu/ia6 la acest moment #e timp. ,e"turile vin #e #emult6 #in istorie. C$n#
unii aveau universit"/i6 pe la MIJJ6 noi ne b"team cu 8e=tratere&trii9 #in *aial$c! C$n# unii
cucereau m"rile &i piratau oceanele6 noi st"team aici &i pl"team tribut ca s" fim l"sa/i s" tr"im.
Nici postura #e victime nu ne va aAuta s" fim mai prosperi. Dar avem nevoie #e un
climat s"n"tos 1n care s" tr"im &i s" cre"m. Pentru c" nu e nevoie #e nici un miracol. E nevoie sa
ne accept"m unii pe al/ii6 s" ne 1n/eleem 1ntre noi6 s" ne respectam 1ntre noi6 iar #ac" e=ist" un
om #in 7ece care ve#e lucrurile 1n a#ev"rata lor lumina6 trebuie s"0l sus/inem.
Me#iati7area e=cesiv" a mi7eriei nu va #uce nicio#at" la ob/inerea prosperit"/ii. Din
contr".
Crainicul bombar#ier ar trebui s" 1n/elea" c" #e el #epin#e nu numai starea #e spirit a
oamenilor #in Aurul s"u6 ci &i viitorul copilului pe care 1l are al"turi.
Iar #espre #eci7iile politice! Doar societatea civil" le va putea amen#a. Prin
intelien/"6 prin implicare &i f"r" impresia c" nu merit" s" lup/i. Merit"< Dincolo #e Aocurile #e
interese6 #incolo #e s"r"cie &i #e bo"/ie6 #incolo #e caricatur" &i #e b"&c"lia noastr" cea #e
toate 7ilele.
Respect$n#u0ne #reptul la opinie6 ne vom respecta unii pe al/ii<
Misterul cabinei #e cer&it soli#aritate.
Reele comunist.
%ia/a #e consum ne0a 1nv"/at c" e=ist" #ou" tipuri #e orani7"ri politice contemporane
nemilitare. Comunismul &i capitalismul. Antaonice. %ia/a #e 7i cu 7i &i accesul la informa/ie
ne #au 1ns" o imaine mult mai clar" a ceea ce 1nseamn" acest antaonism.
Decembrie MNLN a marcat moartea unui oranism bolnav6 situat 1n partea #e est a
Europei &i 1ncercarea timi#" #e venire pe lume a unui tip #e orani7are care se vrea capitalist.
Din p"cate nimic nu seam"n" cu mo#elul american al capitalismului. Statele Unite nu sunt
interesate #e un plan Mars*al pentru Europa #e Est 1n acest moment. SUA a investit prea mult
1n conflictul #in >osovo pentru a mai #a un sinur cent pentru reconstruc/ia 7onei. Cam asta e
formula sau #efini/ia conceptului #e capitalism6 #up" cum se ve#e #in 7iare.
Bn #efinitiv6 ce este capitalul2 ' sumar" #efini/ie ar suna cam a&a: Capitalul este
p"m$ntul ob/inut #e fe/ele pali#e prin e=terminarea pieilor ro&ii. E una #in variante. Acela&i
concept ar mai putea fi #efinit prin )otalitatea bunurilor ob/inute prin piraterie6 #e0a lunul
secolelor trecute6 #e actualele mari puteri ale planetei. Capitalismul poate fi un concept actual
at$ta timp c$t comunismul nu este o utopieZ0S. Pentru c" M"ria sa Capitalismul pre7entul ne0o
arat" nu este altceva #ec$t un comunism cu fa/a! pali#".
(ilT #e /ipar l$n" ura #e canal.
%i s0a 1nt$mplat s" ve#e/i 1n 7ori6 ie&in# #in apartament &i 1n#rept$n#0v" spre serviciu6
un copil #ormin# l$n" o ur" #e canal2 El este un copil. Un copil care e vinovat pentru c"
tr"ie&te. Bn acest timp6 personalit"/i ale lumii politice &i artistice ciocnesc o cup" cu &ampanie 1n
cinstea unei pre7ent"ri #e mo#". De un#e #e#ucem c" in#iferent c$t #e mic ai fi6 la&i 1n urm" o
umbr" lunuia/".
A fi sau a nu fi ceea ce este.
Internetul. ' re/ea a insulelor. Aici po/i "si orice fel informa/ie6 po/i c"l"tori oriun#e 1n
lume printr0un simplu clic;. ,imba vorbit" pe internet este limba planetei. Enle7a #evine astfel
un soi #e limbaA ru#imentar comun pe care6 o #ata aAuns s"0l st"p$ne&ti6 po/i aspira la mult mai
mult. Dar #e ce enle7a2 Nu #oar pentru c" SUA #omin" economic &i militar P"m$ntul. Ci
pentru c" 1n enle7" este foarte reu s" spui minciuni. Substantivele au semnifica/ii e=acte. E un
1nceput #e a#ev"r6 nu0i a&a2 Vou s*oul# #e t*is este #e fapt un soi #e sfat pe care 1l po/i #a #ac"
e&ti bine inten/ionat &i cineva /i0l cere f"r" s" par" c" o face! Evi#ent6 este o enerali7are.
Internetul nu a ocolit Rom$nia. E=ist" foarte multe reviste &i 7iare care pre7int" e#i/ii
1nriAit actuali7ate. E=ist" paini #e anun/uri 1n limba rom$n". E=ist" o palet" lar" #e oferte pe
care internetul le pune la #ispo7i/ia celor interesa/i6 1mpreun" cu o uria&" libertate #e mi&care.
Dar #e fapt6 pe rom$ne&te6 ce este acest tip #e comunicare2 Cum este posibil s"0/i faci
publice i#eile6 cercet"rile6 convinerile f"r" s" ceri recompense materiale2 Cum este posibil s"0
&i e=pui 1n b"taia s"e/ii ceea ce te repre7int" la un moment #at6 f"r" s"0/i fie team" c" te vei
r"ni2 R"spunsul vine6 probabil6 #in acest nou tip #e orani7are mon#ial"6 nu neap"rat
lobali7ant"6 care #etermin" interoa/ii #e enul: -*ere #e 3ou -ant to o to#a32 #e la
Microsoft!
Mirosurile se i7beau #e turnul crenelat!
,ucre7 la o firm" str"in"6 care 1&i are se#iul un#eva6 1n centrul :ucure&tiului. Cl"#irea
este 1ntre/inut" bine #e proprietar pentru c" &i investi/ia este consi#erabil". Bns" 1n ime#iata
apropiere a acestei cl"#iri6 care mai a#"poste&te se#ii ale unor importante companii rom$ne&ti &i
str"ine6 se afl" #ou" blocuri #e locuin/e6 neterminate6 1ntr0o stare #eplorabil". Printre ruinele
ur$t mirositoare se pot #istine siluete neao&e u&ur$n#u0se f"r" ru&ine &i pe ratis6 #incolo #e
orice consi#erente estetice.
Aici intervine umbra lunuia/" a unui primar #e sector sau a unei persoane mult mai
importante care nu vrea s"0&i #ea acor#ul pentru cur"/irea 7onei. De ce2< E simplu. Pentru c"
nu0l interesea7". Ei bine6 un asemenea personaA nu &i0ar e=pune sub nici un motiv lucr"rile pe
internet f"r" nici o preten/ie. Poate &i pentru c" nu ar avea ce s" e=pun"!
' 1ncercare #e soli#ari7are sau mitul lui te ui/i &i 1/i pic" #in cer2
Aproape 1n fiecare #iminea/" m" tre7esc uit$n#u0m" la cabin". %"# oameni care au
probleme &i 1mi amintesc #e problemele mele. Au# telespectatori telefon$n# emo/iona/i6
1ncerc$n# s" aAute. M" 1ntreb atunci6 1ncerc$n# s" nu m" $n#esc la numerele #e telefon care
a#uc anual milioane #e #olari postului #e televi7iune6 p$n" un#e poate #uce ipocri7ia uman"2
'are ce mai r"m$ne #e e=ploatat #up" ce /i0ai v$n#ut &i sufletul2
Acest aresiv post #e televi7iune vin#e naivilor ilu7ii #e cea mai proast" calitate &i se
1mbo"/e&te. Aresivitatea6 pus" l$n" moralistul pre7entator al cabinei6 conturea7" un soi #e
animal bl$n# care te poate 1n*i/i ime#iat ce #evii neatent. 5unl" sau savan"2 )u alei! E&ti
nee#ucat2 E problema ta. E&ti e#ucat2 Bn acest ca76 ori e&ti cu ei6 ori te aperi sinur. Din ce a
vrut s" fie6 televi7iunea a #evenit cel mai *i#os oranism pe care l0a creat umanitatea. Ce ne0am
face f"r" monstruo7it"/ile pre7entate cu at$ta preci7ie6 sear" #e sear"2 Cum am putea s" tr"im
f"r" ele2 Am fost literalmente mi&cat #e loteria soli#arit"/ii6 promovat" printre #in/ii monstrului
R+:.
8Spune la LNLN! cum se nume&te +ic" 4ai &i vei c$&tia MJJJ[<9
Spune tu6 cititorule6 pe "&tia cine 1i pune s" pl"teasc" pentru mi7eria pe care /i0o
seam"n" 1n creier2! 4ai s"0/i v$n# un pont. De fapt6 ei n0or s" pl"teasc" nicio#at" c$t" vreme
tu tr"ie&ti. Pentru c" ei sunt boa/i6 iar tu e&ti o umbr"< Po/i s" cobori #up" un pac*et #e /i"ri6
lini&tit6 &tiin# c" tutunul #"unea7" rav s"n"t"/ii! Ci #ac" n0o s" meri la vot6 ce2 S" fii tu
s"n"tos< Are balta pe&te! %or venii copiii lor s"0/i spun" la ce num"r s" suni pentru MJJ [!
(urtuna #in pa*ar.
Nu le po/i pretin#e unor oameni care au 1nv"/at c" la IE auust MNOO s0au 1ntors armele
1mpotriva fasci&tilor! Nu le po/i cere s" fie sinceri cu ei 1n&i&i. HJ #e ani 1nseamn" o via/" #e
om. S"0i tr"ie&ti 1n minciun" este ca &i cum ai face pe tine &i ai spune c" nu te #eranAea7"!
Nu le po/i pretin#e mai nimic #ac" au cre7ut ceea ce profesorul #e limba &i literatura
rom$n" le0a povestit #espre Miori/a. Au fost la &coal"6 au 1nv"/at carte6 s0au 1nscris 1n PCR
pentru c" 8a&a era bine9!
Deci nu se poate pretin#e mare lucru unui popor care s0a *r"nit cu minciuni sfruntate.
Ci totu&i6 1n Rom$nia lucrurile 1ncep s" se sc*imbe. Bncet. Cu pa&i mici. ' activitate
#espre care6 #ac" a#uni evenimentele ultimelor luni &i le pui cap la cap6 observi c" este
coor#onat"!
De #ata asta 1ns"6 e con#us" cum trebuie! A&a cum ar fi trebuit s" 1ncepem anii #e
#up" #ecembrie MNLN. ("r" mi7erabilii care &i0au construit vile &i care amenin/" cu pistolul c$n#
li se suie s$nele 1n cap. ("r" politicienii #e circumstan/"6 cu oc*ii 1ncerc"na/i #e nop/ile pline
#e 8riAi9. ("r" *alucinantul cl"tinat #in cap. ("r" mul/umirile sincere pentru oasele rupte la
:ucure&ti. ("r" prostia care a plutit &i 1nc" mai plute&te ca un nor #e fum!
Dar6 1ntr0un fel6 totul e e=plicabil. Dac" 1ntr0un pa*ar se afl" o ap" nu tocmai limpe#e6
furtuna va ri#ica la suprafa/" 1nt$i impurit"/ile! Abia #up" un timp6 mi7eria se las" la fun#!
Un Prim0Ministru Provi#en/ial.
Imaina/i0v" c" ast"7i Rom$nia are un Prim Ministru provi#en/ial. Un om cu bun sim/6
un in#ivi# pramatic6 un personaA #esprins #intr0o poveste frumoas". Ce face #omnul Prim
Ministru2 Mere la Palatul %ictoria &i formea7" un uvern. B&i alee coleii #e cabinet #intre
#omnii senatori &i #eputa/i pe care 1i are la #ispo7i/ie.
R$n#urile #e mai sus 1nseamn" pentru cititorul nefamiliari7at cu problemele #e la noi o
situa/ie obi&nuit". Dar pentru cel care tr"ie&te 1n Rom$nia6 ele sunt *a7lii. Pentru c" in#iferent
cine ar veni la Palatul %ictoria6 fie el 1nsu&i Isus Cristos6 #e m$n" cu to/i Prea Sfin/i/ii &i Prea
(erici/ii6 nu va reu&i s" imprime normalitate 1n actul #e uvernare. Motivele care l0ar 1mpie#ica
pe Primul Ministru Provi#en/ial s" con#uc" eficient aceast" /ar" #e n"uci sunt simple &i u&or #e
verificat.
Bn primul &i 1n primul r$n#6 pentru a ob/ine performan/" trebuie s" ai mintea limpe#e. Iar
#ac" faci parte #intr0un rup &i eventual 1l &i con#uci6 1/i mai trebuie sus/inerea necon#i/ionat" a
coleilor #e uvern. In#ivi#ul care aAune Prim Ministru 1n Rom$nia trebuie s" aib"! nu
ceea ce cre#e/i6 pentru c" nu cu a&a ceva se $n#e&te! bun sim/.
Dar s" #efinim6 1n cele ce urmea7"6 bunul sim/. No/iunea are corespon#en/" practic".
Dac" vei con#uce un uvern6 trebuie s" te impui prin profesionalism6 #ecen/" &i mai ales prin
respectarea cuv$ntului #at. Bn momentul 1n care /i0a ie&it o vorb" #in ur"6 se presupune c" ai
c$nt"rit0o e=trem #e atent. Dac" a7i spui ceva &i m$ine altceva6 toat" 1ncre#erea #e care
beneficie7i #in start6 prin pre7um/ia #e nevinov"/ie6 se va risipi. Ci atunci vei r"m$ne sinur6
c*iar #ac" fi7ic e=ist" mini&tri 1n Aurul t"u.
' minte limpe#e este foarte #ificil #e "sit. Procesul #e #isciplinare a $n#irii seam"n"
i7bitor cu #resaAul cailor #e curse. Sunt necesari ani #e munc"6 antrenamente strict planificate &i
participarea la concursuri cu tine 1nsu/i. Un Prim Ministru Provi#en/ial nu va putea face absolut
nimic #ac" membrii cabinetului s"u nu sunt oameni cu min/ile limpe7i. Nici un fel #e aloritm
politic nu va pro#uce in#ivi7i care s" 1n#eplineasc" normele enun/ate.
Cristian )u#or Popescu scria la MH #ecembrie MNNN 1n A#ev"rul c" occi#entalii au
cuvintele 8m"surate electronic9. ,ucre7 1n Rom$nia printre asemenea oameni &i &tiu c" #omnul
Popescu are #reptate. 'cci#entul nu ar fi ob/inut succese economice #ac" nu &i0ar fi respectat
cuv$ntul #at. Este absolut absur# mo#ul cum politicienii rom$ni trec #e la una la alta f"r" nici
un pic #e re/inere6 consum$n# timpul 1n care ar trebui s" con#uc" #estine. Urmarea2 Aceast"
cri7" politic" pe care numai un scriitor care fri7ea7" iloicul &i0ar fi putut0o imaina. A #oua 7i
#up" ce primim un#" ver#e #in partea Europei6 noi r"spun#em cu o lovitur" #e palat. Bn prostia
lor6 repre7entan/ii puterii au f"cut Aocul opo7i/iei6 oferin#u0le pl"titorilor #e impo7it6 care sus/in
trotineta ruinit" cu care uvernan/ii se plimb" prin Europa6 o nou" c"#ere. De #ata asta
neprev"7ut".
Reac/ia Europei a fost realmente o lec/ie #e normalitate. Europa nu a spus mai nimic<
Doar c$teva voci ale corespon#en/ilor televi7iunilor rom$ne au creionat oarecum reac/iile
vestului. Din Statele Unite s0au au7it #oar speran/ele ca totul s" se termine 81n interiorul
structurilor statului9! Bn reac/ia Europei6 mai trebuie pomenit" #eclara/ia primului ministru al
(inlan#ei. 8A fost un flirt6 acum este loo#na &i urmea7" c"s"toria.9 C$t se poate #e pramatic.
Pentru c" o loo#n" se poate rupe!
Pentru parlamentarii rom$ni nu va fi o lovitura. Po7i/iile pe care &i le ap"r" cu #in/ii le0
au oferit #e0a lunul ultimilor ani posibilitatea acumul"rii unor venituri ce le ofer" siuran/".
Dar pentru tinerii rom$ni va 1nsemna enorm. Personal6 fac parte #intr0o enera/ie #in care prea
pu/ini au r"mas aici. ' ruptur" #e Europa va 1nsemna &i pentru mine e=ilul.
Ce a&tept #e la noul prim ministru2 A&tept"rile mele sunt uria&e. Pur &i simplu a&tept
coeren/" &i fermitate. A&tept s" vin" 7iua 1n care nu 1mi va mai fi ru&ine c" sunt rom$n. A&tept
cur"/enie pe str"7i6 un :ucure&ti f"r" c$ini mai#ane7i6 o Rom$nie 1n care oamenii care au
1nv"/at carte sunt pre/ui/i #e societatea #in care fac parte6 o /ar" 1n care s" nu se mai nasc" un
7von la fiecare Aum"tate #e or". Ci &ti/i #e ce2 Pentru c" este un Prim0Ministru provi#en/ial!
Poten/ialul uria& al unei na/iuni #e7orientate.
Despre performan/ele sportivilor rom$ni la olimpia#a #e la S3#ne3 scriu ast"7i toate
7iarele centrale6 1mpreun" cu suratele lor #in str"in"tate. Pentru c" nu0i #e colo s" ocupi 1ntre
po#iumul cu fete frumoase6 ambi/ioase &i6 mai presus #e toate6 rom$nce.
M" uitam pe Internet la c$teva minute #up" ce imnastele noastre c$&tiaser" &i aurul &i
arintul &i bron7ul! Paina oficial" a 5ocurilor 'limpice con/inea la acea or" H &tiri #e ultim"
or". Bn patru #intre ele era vorba #espre! Rom$nia toate me#aliile la imnastic"6 aur la sabie
1n 1ntrecerea masculin"6 o rom$nc" scosese cel mai bun timp la IJJ #e metri spate6 iar la tenis
#e mas" tot #espre Rom$nia era vorba6 #e #ata asta #espre ec*ipa #e #ublu fete. Probabil v"
imaina/i sentimentul care m0a cuprins. Nu pot s" spun c" am uitat instantaneu toate porc"riile
coti#iene6 toate minciunile 7ur"vite pe c*ipurile tele0intervieva/ilor6 toate stupi#it"/ile tipic
rom$ne&ti. Am sim/it sau mai bine 7is am au7it un vuiet care venea #in str"fun#uri &i cl"tina
p"m$ntul &i apele!
Are na/ia asta o for/" teribil"6 mascat"6 un poten/ial ascuns care r"bufne&te sistematic6
poate ciclic6 #ar n0a& vrea s" m" *a7ar#e7 1n afirma/ii preten/ioase. Doar ieri 7iarul Uiua publica
pe prima pain" un raport asupra minciunii non&alante6 1n care era implicat Serviciul Rom$n #e
Informa/ii6 iar Cornel Nistorescu conclu7iona 1n 8Evenimentul Uilei9 c" se pre"te&te o
campanie electoral" mur#ar". Nu mai vorbesc #e evenimentele #e la )EPR' &i #e lipsa #e
respect a (PS0ului 1n acest ca76 institu/ie care nici la at$tea 7ile #istan/" nu a ie&it la ramp" cu un
comunicat oficial &i nu a luat o po7i/ie 1n afacerea asta care seam"n" pe 7i ce trece a poveste
f"r" sf$r&it. Nu mai lunesc lista cu $n#uri #espre or#onan/ele #e uren/" care fac ce nu a
reu&it Parlamentul 1n ani #e 7ile. 'are #e ce2 +*ici ciuperc"0ntr0un picior<
Scriam 1n urm" cu c$teva s"pt"m$ni #espre 8furtuna #in pa*arul cu ap"9. Revin la i#eea
asta. Pentru c" pre7entul st" martor la puseurile #e normalitate care lovesc oranismul "sta
ma*mur al societ"/ii rom$ne&ti. Ci nu &tiu #ac" e bine s" faci pre#ic/ii ame/itoare sau s" te ba/i
cu c"r"mi#a 1n piept c" e&ti limpe#e la minte6 #ar victoriile astea #e necre7ut vin ca ni&te pumni
pe care Rom$nia 1i ia 1n plin" fiur".
%a reu&i 1ns" s"0&i revin"2 %om tr"i6 vom ve#ea &i6 mai ales6 vom continua s" ne
minun"m. Pe toate planurile!
Sc*imb"rile #in PD.
Nu cu mult timp 1n urma6 1naintea aleerilor pentru Prim"ria Capitalei6 o imaine a
r"mas 1n memoria telespectatorilor rom$ni: )raian :"sescu 1mbr"/i&$n#u0l pe Petre Roman &i
spun$n# 8E&ti cel mai bun6 Petre<9. Cu fiura lui lesne #e interpretat6 8locomotiva :"sescu9 a
f"cut atunci o lum" antoloic".
Ultimele evolu/ii #in parti#ul con#us p$n" nu #e mult #e Petre Roman au ar"tat c$t #e
important este s*o-0ul pentru ale"torul #e r$n#6 in#iferent #e reliie6 se= sau na/ionalitate.
Pentru c" nu a trecut mult timp &i )raian :"sescu a #evenit nu numai primarul eneral al
:ucure&tilor6 ci &i pre&e#inte #e parti#6 1n locul celui pe care l0a ratulat6 cu infle=iuni
insesi7abile la momentul respectiv!
)raian :"sescu pare la momentul actual un mo#el #e personalitate politic" preferat #e
electoratul rom$n. Este enul #e om care nu vorbe&te mult6 #ar printr0o atitu#ine autoritar" &i
printr0un Aoc scenic #esprins #in filmele cu eroi *oll3-oo#ieni a reu&it s" canali7e7e enerii
uria&e. Campania #e imaine a #0lui :"sescu a continuat &i #up" victoria #e la Prim"ria
Capitalei. Actualul pre&e#inte PD are6 poate6 la aceasta or"6 o cot" #e popularitate care 1i asiur"
orice fel #e func/ie public" pentru urm"torii O ani.
De cealalt" parte6 Petre Roman se pare c" se va 1ntoarce la cate#r". Apari/ia sa #in
#ecembrie GLN pe un fon# politic neclar6 al"turi #e Ion Iliescu &i #e alte fiuri care 1ntre timp au
#isp"rut #in ra7a #e percep/ie public"6 a 1nsemnat #intr0un foc MJ ani #e repre7entare a
Rom$niei la cele mai 1nalte nivele. BnconAurat #e fiuri politice #ifu7e6 #l. Roman repre7int"
sf$r&itul unui ciclu politic 1n perimetrul rom$nesc. Un sf$r&it care las" 1n urm" evenimente
asem"n"toare acelor fiuri.
MesaAul #0lui :"sescu la instalarea 1n func/ia #e pre&e#inte PD a fost concentrat pe
reacumularea #e capital electoral &i atinerea unui pra #e cca. IHK pentru viitoarele aleeri
parlamentare6 o valoare pe care nu #emult o atinsese &i PRM0ul. Acest pra #e IHK poate
repre7enta o realitate viabil" pentru PD #ar poate fi &i o nou" manet" pe care actorul #evenit
rei7or o apas" 1n ve#erea #efinirii unor scenarii pe termen lun.
Cu un Primar +eneral pre&e#inte #e parti# parlamentar6 :ucure&tiul nu poate #ec$t spera
la o ri#icare a nivelului #e siuran/" a cet"/eanului &i o cre&tere a investi/iilor #e capital 1n
aceast" 7on". Cu con#i/ia ca spectacolul s" aib" un sf$r&it la fel #e *oll3-oo#ian!
De7binare.
Am$narea cu o s"pt"m$n" a semn"rii acor#ului cu (MI este cau7at" #e scan#alul (NI6
coroborat cu mi7erabila #iversiune contra :CR. Cei care au #eclan&at aceast" ac/iune 1mpotriva
celei mai soli#e b"nci #in Rom$nia sunt profesioni&ti.
,a MJ ani #e c$n# politica rom$neasc" a sc*imbat maca7ul6 problemele electorale sunt
acelea&i. Societatea nu a reu&it 1ntr0un timp relativ lun s"0&i cristali7e7e inten/iile. Avem 1n
continuare o pu7#erie #e parti#e politice care sus/in nenum"ra/i can#i#a/i6 fiecare cu proramul
s"u6 cu #octrina sa. De parca am fi o /ar" #e nebuni6 1n care fiecare om ar avea nevoi
fun#amental #iferite #e ale celuilalt. De parc" nu ar fi importante acelea&i lucruri: siuran/a6
cur"/enia &i prosperitatea.
' pu7#erie #e oameni care se bat cu pumnul 1n piept c" ei au solu/ia. Solu/ii #iferite<
%"7ut" #e sus6 #e un om informat6 care nu poate fi prostit cu u&urin/"6 ten#in/a este 1n
orice ca7 una a #e7bin"rii. Nimeni nu a 1ncercat p$n" acum s"0i a#une pe oamenii acestei /"ri &i
s" le spun" c" numai 1n/ele$n#u0se unii pe al/ii &i aAut$n#u0se6 muncin#6 respect$n#u0&i
aproapele6 p"m$ntul pe care calc" &i profesia pe care o au6 vor putea reu&i.
Nimeni< Bn MJ ani<
Diavolul! binef"c"tor.
N0am s" uit nicio#at" #iminea/a #e luni6 IQ noiembrie IJJJ. N0am s" uit sen7a/ia #e
cenu&iu6 #e sumbru6 fe/ele oamenilor 1nt$lni/i pe stra#". N0am s" uit sentimentul absur# pe care
l0am tr"it sim/in#u0m" ca un spirit b$ntuin# locuri pe care cu reu le recuno&team.
De parc" #iavolul venise &i luase 1n st"p$nire /ara mea!
Coleii mei care r$#eau amar &i comentau re7ultatele aleerilor. (aptul c" oriun#e m"
#uceam6 printre cei cu care lucre76 au7eam acelea&i cuvinte. 8Cum e posibil29
Din acel moment am observat c" mul/i #intre cei care formea7" opiniile cet"/enilor #in
Rom$nia au 1nceput s" ia atitu#ine 1mpotriva mi7eriei care se pre"te&te s" ne inva#e7e
sim/urile. Ci este absolut remarcabil cum s0a creat un curent pe care mi0era imposibil s"0l
anticipe7. Remarcabila luci#itate a politicienilor #e la PDSR6 PN,6 UDMR &i PD care au i7olat
literalmente PRM0ul 1ntr0un timp recor#. De apreciat emisiunile speciale #ifu7ate #e posturile
#e televi7iune pe tema ascensiunii acestei rup"ri aresive &i bolnave6 care cre#e #oar c"
maAoritatea rom$nilor sunt ni&te imbecili pu&i pe *ar/".
S0a spus c" mul/i tineri l0au votat pe Corneliu %a#im )u#or pentru a putea cere apoi a7il
politic 1n alt" /ar". Dac" este a#ev"rat6 1nseamn" c" tinerilor "stora nu le0a p"sat #e faptul c"
astfel 1&i vor omor1 p"rin/ii &i bunicii. Dac" pentru cineva r"7boiul este o #orin/" acerb" 1ntr0o
/ar" european" #e la sf$r&itul secolului PP6 o /ar" care se 1nvecinea7" cu o Iuoslavie care a
trecut prin aceast" traumati7ant" e=perien/" cu foarte pu/in timp 1n urm"6 atunci acel cineva este
un nebun. Iar #ac" pornim #e la premi7a c" poporul rom$n e un popor #e nebuni6 atunci tot
efortul coti#ian pe care fiecare #intre noi 1l face pentru a tr"i mai bine6 pentru a cl"#i ceva #e
care cei care vin #up" noi s" se bucure6 este 1n 7a#ar! Personal6 nu cre# a&a ceva.
Aceast" fest" pe care #emocra/ia ne0a Aucat0o la aleerile #in IY noiembrie este #e fapt
un mare c$&ti pentru societatea rom$neasc". Sun" curios6 1ns" mi se pare c" a 1nceput
separarea unoaielor. (aptul c" e=tremismul s0a #efinit at$t #e clar 1n realitatea rom$neasc"
repre7int" un punct #e cotitur" 1n istoria noastr". Sunt siur c" e=tremismul va fi ani*ilat. Dac"
nu #e societatea rom$neasc"6 atunci #e el 1nsu&i. Pentru c" 1n lumea 1n care tr"im ast"7i nu mai
este loc pentru asemenea circari. )rebuie s" fii incon&tient ca s" sus/ii o mi&care e=tremist".
Aceast" situa/ie absur#" pe care Rom$nia se pare c" trebuie s0o tr"iasc" #in c$n# 1n
c$n#6 ca &i cum ar lua ni&te pumni 1n plin" fiur" pentru c" bea prea mult seara6 iar #iminea/a
trebuie s" fie tre7it" cumva6 nu a f"cut #ec$t s" ne arate cine suntem cu a#ev"rat. Ci am v"7ut c"
suntem ni&te oameni care au6 1n maAoritate6 repere comune6 bucurii comune6 i#ealuri comune.
Mai bine #e trei sferturi #intre noi suntem oameni care $n#esc. Ci #in acest punct #e ve#ere nu
1mi fac riAi pentru /ara mea.
Bn acest moment tot ce pot spune este c" printr0o e=perien/" absur#"6 Rom$nia &i0a
re"sit #rumul spre Europa. Ion Iliescu va fi noul pre&e#inte al Rom$niei. Un pre&e#inte care
sper c" a 1nv"/at &i #in re&elile trecutului &i #in e=emplele vecinilor no&tri. Iar prioritatea
num"rul unu 1n politica social" va trebui s" fie un proram prin care rom$nii s" fie f"cu/i s" aib"
1ncre#ere unul 1n cel"lalt &i mai ales s" aib" un #rum clar #e urmat. Bn Europa.
NEC'NDI?I'NA)<
Sinur"tatea steaului rom$nesc.
:o#an C*irieac se 1ntreba #e ce ne ocolesc americanii. De ce au ales :uras0ul 1n loc
s" prefere Constan/a pentru #esc*i#erea unei ba7e militare2 De ce evit" Rom$nia #in punct #e
ve#ere al investi/iilor6 #e&i pe plan politic6 +eoan" &i N"stase au f"cut o treab" foarte bun"2
E=plica/ia st" 1n articolul D0lui %aleriu Ionescu #in (orumul Rom$niei ,ibere. 'mul a
vi7itat Rom$nia 1n luna octombrie. A vrut s"0&i cumpere o casa aici6 av$n# #ubla cet"/enie
rom$no0france7". S0a 1mpotmolit 1ntr0o leisla/ie f"cut" cu picioarele. Dl. Ionescu #escrie
c"l"toria sa c"tre Rom$nia. Intrat 1n /ar"6 cu autocarul6 este 1nt$mpinat #e /iani. Un turist le #"
un san#-ic*6 iar ei 1l #au la c$ini. Pentru c" /ianii nu erau 1nfometa/i6 ci #oar #oreau s"
8cior#easc"9 ceva sau s" primeasc" bani. Aceea&i poveste 1n mai multe ora&e #in /ar".
Prostituate #e MJ0MI ani care ofer" servicii la HJ.JJJ #e lei. Etc.
Politica e una &i realitatea e alta. Nu po/i s" vopse&ti un toc #e u&" #ac" nu #ai Aos
vec*iul strat #e vopsea. Nu po/i s" te parfume7i #ac" nu te speli. Nu po/i s" inori faptul c"
lucrurile mer prost &i s" speri c" mere &i a&a. Nu se poate renormali7a via/a #e la noi #oar prin
#eclara/ii ale Primului Ministru sau prin or#onan/e #e uren/".
,a ora asta nimeni nu mai cre#e 1n vorbe oale. Se cre#e 1n ce se ve#e. Iar 8ei96 ceilal/i6
occi#entalii6 sunt tot ni&te oameni ca &i rom$nii. De v"7ut6 se ve#e prost. De f"cut6 s0or face
multe. 8C*estiunea9 e c" f"r" cur"/enie pe stra#"6 nu ne ba" nimeni 1n seam". Cur"/enia
str"7ilor ar trebui s" #evin" o prioritate. Dar asta implic" cooperare 1ntre ministerele Rom$niei6
ceea ce se re#uce la comunicarea 1ntre rom$ni. Destul #e reu #e 1nf"ptuit! Rom$nul a #evenit
un aresiv care nu mai ascult" #e nimeni. Un aresiv care &tie #eAa &i 7ice 8#a0#a9 ca s" scape
#e cel"lalt.
8Cur"/enie pe stra#"9 1nseamn" nu numai salubri7are. Mai 1nseamn" marcarea ben7ilor #e
circula/ie6 astuparea ropilor6 flui#i7area traficului pietonal &i postarea #e poli/i&ti 1n fiecare
intersec/ie.
Dac" ne facem curat pe str"7i6 or s" vin" probabil &i americanii6 pentru c" vor ve#ea c"
stau #e vorb" cu ni&te oameni care pun pre/ pe lucrurile normale. ,a c$t #e mare e Rom$nia ca
/ar"6 num"rul #e locuitori nu e suficient pentru atraerea investitorilor.
+uvernelu.
Nostra#amus a pre7is c" Rom$nia se va re1ntrei #up" ce tran#afirul va ofili. Ca s"
cit"m #in catrenul care spune 1n mo# clar c" Rom$nia va re#eveni cea mai important" /ar" #in
Europa &i c" salariul me#iu pe economie va aAune la acela&i nivel cu cel #in 5aponia6 iat"
catrenul: 8SGil vien#ra #Gabor# le c*oseW Apres #e ran# conseil #u roseW 'n i va plus \uGil faut
#GarentW Puis \ue les nipons fervent. 8 %" las pe #vs6 stima/i cititori6 s" #escifra/i catrenul care
1ncriptea7" vi7iunea asupra celui care va veni t$r7iu6 #e&i a fost a&teptat #e mult" vreme6 &i va
a#uce cu sine a#ev"rul #espre revolu/ii6 #espre b"nci6 fon#uri #e investi/ii6 b"nci populare &i
can#i#a/i la pre&e#in/ie pentru aleeri #in vremuri #e mult apuse6 #ar care 1nc" mai sper"6
virtual6 pe site0urile omonime6 s" cucereasc" o putere care nu este a noastr"6 nici a voastr"6 nici
a lor6 ci a bufonului care trebuie s" fac" pe nebunul spre #eliciul nostru6 a me#iatorului care
acoper" cu vorbe bine alese re&elile ministerialilor pl"ti/i cu sporuri #e confi#en/ialitate &i #e
con#ucere6 #e plombe &i #e porc6 #e mistre/i &i #e salam f"r" E0uri.
Catrenul se continu" cu alte O versuri: 8Il fait plui #e#ans #e nousW Car pour la coeur
sera #essousW ,e metier \uGil vin#raW ,a Roue et vie se c*anera9! Parcur$n# cu aten/ie
ultimul vers al catrenului &i combin$n# termenii 8Roue9 &i 8vie96 aAunem foarte u&or la numele
/"rii noastre. A&a#ar6 me&terul care va veni6 va sc*imba Rom$nia. Remarcabil" vi7iunea
nostra#amian" asupra sc*imb"rilor politice #in Rom$nia6 peste sute &i sute #e ani. 8,Gamour
#Gune c*ose tran\uilleW une pae facile #Gune villeW sera #ebut pour celui reelW \ui restera le
ouvernel<9! ,impe#e pentru oricine numele salvatorului6 alesului6 celui care ne va a#uce
sc*imbarea 1n bine6 celui care va m"tura cu &lea*ta #e parveni/i care au min/it cu neru&inare &i
&i0au v"7ut numai propriul interes6 sfi#$n# o /ar" 1ntrea"6 &i6 c$n# au putut6 c*iar o lume
1ntrea".
%i7iunea nostra#amian" ne #" fiori. Maicianul se refer" a&a#ar la 8+uvernel9 ca la cel
ce va a#uce lini&te &i bani 1n casele noastre6 #e parc" #in neura vremurilor a putut #eslu&i cele
mai ascunse taine ale subcon&tientului colectiv rom$nesc. Nostra#amus a v"7ut ca 1ntr0un lob
#e cristal cum poli/i&tii #e pe str"7ile :ucure&tiului opresc numai #acii rablaite &i #au amen7i
pentru a0&i 1n#eplini norma6 1n ciu#a #eclara/iilor forn"itoare ale rec*inilor cu costume albe care
spun c" vremea normelor la amen7i a trecut6 iar mili/ienii nu #oar &i0au sc*imbat numele 1n
poli/i&ti6 ci &i mo#urile #e $n#ire6 iar institu/ia pe care o repre7int" a #evenit poli/ie
comunitar". Putem cita &i catrenul care face referire la 8Aeep90uri &i 8viloase96 la 8mer/ane9 sau
la 8bur#i*ane96 #ar ar fi o risip" #e spa/iu publicistic6 pentru c" #vs.6 cititorii6 1n/elee/i lesne
mesaAul subliminal transmis prin interme#iul lobului #e cristal. 8,e maa7ine #Gellevae #u
betail9 face trimitere la o publica/ie 1n care un sinur om poate spune lucrurilor pe nume. P$n"
&i &eful #e cabinet al unui ministru este portreti7at remarcabil 1ntr0unul #in catrene6 iar
tra#ucerea apro=imativ" este: 8' lic*i#are #e MEJ #e milioaneW Din banii contribuabililorW %a
marca leafa &efului #e cabinetW Al ministrului Mustaburic96 sinurul termen pe care nu l0am
putut #eco#a fiin# numele acestui &ef #e cabinet6 prea 1ncifrat #e trecerea timpului.
Deci Nostra#amus nu numai c" a numit salvatorul Rom$niei 1n persoana lui 8+uvernel96
#ar a &i scris neru pe alb c" +uvernelu va veni abia atunci c$n# tran#afirul va ofili6 &i nimeni
nu0l va mai fi a&teptat.
Din neura istoriei6 parc" r$7$n#6 parc" sc"rpin$n#u0se #up" ceaf"6 maicianul ne ve#e
a&a cum suntem #e fapt &i numai cei care caut" sensurile ascunse ale scrierilor sale mai pot
#eslu&i un a#ev"r care se ve#e cu oc*iul liber.
Nu am 1nt$lnit p$n" acum nimic care s" ne spun" ce 1nseamn" no/iunile #e 8popor96
8interes na/ional9 sau 8in#emni7a/ie #e confi#en/ialitate9. Dar nici toate catrenele nu le0am
putut #escifra &i6 cu at$t mai pu/in6 tra#uce corect!
4omo politicus.
'mul politic v"7ut #in mul/ime! Din patru 1n patru ani6 *omo politicus apare un#e nici
cu $n#ul nu $n#e&ti &i te bombar#ea7" cu minciuni. Bn 7iare6 la ra#io6 la televi7or6 pe internet6
apare ca o amintire &i /i se 1nfie 1n subcon&tient. )e miri apoi #e ce te #uci la vot &i &tampile7i
ni&te liste. Ei bine6 te #uci ca prostul!
%otul t"u nu valorea7" mai mult #ec$t votul unui analfabet. In#iferent c$t" &coal" ai
avea6 1n #emocra/ie contea7" cantitatea. Iar 1n comunism6 contea7" minciuna. Se pare c" nu
avem aleere. )rebuie s" accept"m r"ul cel mai mic. Dar cu ce pre/2
4omo politicus 1ncepe #in timp campania #e imaine. Bl linu&e&te pe pre&e#intele #e
parti# sau coti7ea7" pur &i simplu pentru a ob/ine un loc eliibil pe listele #e vot. Pre&e#intele
#e parti# face a#ev"rata campanie #e imaine. %ine la televi7iune6 un#e 8timpii #e anten"96 o
alt" ba7aconie a #emocra/iei6 sunt aloca/i ec*itabil. Se 1nscrie 1n seria #e atacuri la a#resa
can#i#atului cu care concurea7" &i6 #ac" se /ine bine6 1l 1nvine la puncte. ,upta este sur#"6 f"r"
menaAamente6 a&a cum publicul #ore&te. 'amenii vor circ6 iar politicienii li0l ofer" cu prisosin/".
Dup" ce trec aleerile6 politicianul 1&i ocup" locul c"l#u/ #in Parlament &i votea7" #up"
cum 1i spune &eful sau interesul personal. Interesele ale"torilor se pier# 1n reulile #e
func/ionare ale celor #ou" camere. ,eile apar pentru c" e nevoie #e ele6 pentru c" unii &i al/ii
ies 1n stra#" s" reven#ice c$te ceva. De fapt6 nici un parlamentar nu vine la serviciu cu $n#ul
s" #ea ni&te lei #up" care 8poporul9 s" tr"iasc" mai bine. Pentru c" "sta e sistemul6 "sta e Aocul6
"sta e carnavalul.
Dup" ce trece febra aleerilor6 ale"torii comentea7" luni 1n &ir spectacolul v"7ut la
televi7or. Uit" #e pre/urile #e la 1ntre/inere6 #e pensiile #eri7orii6 #e salariile mi7erabile. 'mul
se $n#e&te c" asta este6 n0are ce face &i se 1n*esuie mai #eparte 1n tramvai6 ca o vit".
)ramvaiele au r"mas &i #up" MI ani la fel ca pe vremuri! Nimeni nu spune nimic6 fiecare 1&i
/ine eanta cu toate m$inile6 iar vatmanul trece cu tro&caleta printre ropile ap"rute ca ni&te
buboaie 1n asfalt.
Ce face 1ntre timp *omo politicus2 Caut" motive pentru a ap"rea la televi7or &i a0&i
1ntre/ine capitalul #e imaine. Motivele sunt #e reul" scan#aluri6 certuri politice6 subtilit"/i #e
#oi bani.
4omo politicus este 1ntruc*iparea rela/iilor interumane #in Rom$nia. Poate c" "&tia
suntem6 nu avem nimic 1n comun &i nu repre7ent"m #ec$t o popula/ie str$ns" la un loc #e istoria
pe care ne0o #orim c$t mai lorioas" cu putin/". Iar c$t" vreme oamenii nu protestea7" pentru c"
mer ca vitele 1n tramvaie sau troleibu7e6 *omo politicus 1&i ve#e mai #eparte #e capitalul s"u
#e imaine &i r"m$ne acolo6 pe scena la care prive&te mul/imea #e telespectatori.
4omo politicus nu poate #isp"rea #in senin. El este acum ceea ce suntem cu to/ii. Ni&te
&mec*eri!
'tto (rello )*e :lue :all.
DI%ERSE.
Casa :a#iu: ' c"l"torie fantastic" 1n inima Rom$niei.
Se #" o perec*e #e tineri6 el &i ea6 care lucrea7" 1n in#ustria I) #in Rom$nia. Proramul
este 1nc"rcat6 #e #iminea/a p$n" seara stau 1n fa/a calculatorului6 cu oc*ii lipi/i #e ecranul
luminos6 cu #eetele aler$n# pe taste ca &i cum ar scrie o mu7ic" neau7it". Privi/i #intr0un
un*i care nu are nimic 1n comun cu no/iunea #e informatic"6 par #oi nebuni care au un loc 1n
care simt nevoia s" stea c$te MJ ore pe 7i6 uneori mai mult6 alteori mai pu/in &i care neap"rat
repre7int" un nou tip #e e=tensie *ar#-are6 poate c*iar un nou tip #e computer6 bioloic.
Cei #oi se *ot"r"sc s" plece 1ntr0o e=cursie #e o s"pt"m$n" 1ntr0un loc un#e nu au mai
fost. Discut$n# cu coleele &i au7in# #e un loc pe nume R"&inari6 #ar mai ales cunosc$n#
a#mira/ia lui pentru Cioran &i $n#in#0se la e=presia fe/ei lui urm"rin# interviul luat #e +abriel
,iiceanu la Paris6 cu pu/in timp 1nainte #e moartea lui Emil Cioran6 ea 1i propune s" plece spre
Sibiu6 1ntr0un loc aflat la poalele Coastei :oacii. Ci cei #oi pleac" la #rum.
Ime#iat ce trec 1n Ar#eal6 oamenii se sc*imb"6 casele au ar#uri #incolo #e care nu
7"re&ti nimic6 ba c*iar &oselele6 #in loc 1n loc6 au marcaAe transversale care te fac s" sim/i c" ai
vite7" prea mare &i te for/ea7" s" re#uci. Mer 1n paralel cu lan/ul Carpa/ilor Meri#ionali p$n"
aproape #e Sibiu. Ci pentru c" pe *art" nu se #istine foarte bine6 ale un #rum ocolitor care 1i
#uce6 prin Cisn"#ie6 p$n" la R"&inari6 un loc situat la aproape IJ #e ;m #e P"ltini& un#e Noica
&i0a scris o bun" parte #in c"r/i &i un#e An#rei Ple&u l0a cunoscut pe Maestru6 l"s$n# ca martor
al acestei 1nt$lniri 5urnalul #e la P"ltini&.
Au poposit la o familie #in R"&inari6 1ntr0o pensiune aroturistic"6 1n casa :a#iu. So/ii
:a#iu6 Ioan &i Maria6 i0au 1nt$mpinat cam a&a cum se poveste&te #espre ospitalitatea
rom$neasc"6 o no/iune #estul #e reu #e acceptat pentru un in#ivi# care vine #intr0un :ucure&ti
1n care mai toate se 1nt$mpl" anapo#a. I0au "7#uit 1ntr0un apartament #e la etaAul casei lor6 un
apartament cu toate utilit"/ile unei case civili7ate. I0au a&e7at la mas" &i le0au povestit #espre
oaspe/ii #in Slovenia6 +ermania6 Austria6 (ran/a6 :elia sau 'lan#a6 care au str"b"tut Europa
cu ma&inile sau cu motocicletele pentru a petrece o vacan/" 1n inima Rom$niei6 #espre care au
au7it #e la al/ii ca ei &i #e care au r"mas 1n#r"osti/i la plecare6 promi/$n# &i /in$n#u0se #e
cuv$nt6 c" vor reveni.
Doamna :a#iu a "tit o ciorb" ar#eleneasc"6 cu tar*on &i sm$nt$n"6 o friptur" #e miel la
tav" &i s"rm"lu/e #in carne #e miel. Au b"ut #in rac*iul casei :a#iu &i #intr0un vin rubiniu cu
un ust #eosebit.
S0au scurs apoi c$teva 7ile 1n care cei #oi au plecat #e #iminea/" #e la R"&inari6 #up" ce
au m$ncat bine c$te pu/in #in toate bun"t"/ile pre"tite #e #oamna Maria &i au b"ut o cafea sau
un lapte #e bivoli/". I0a prins 1nserarea pe #rum6 vi7it$n# Sibiul6 un ora& 1n care stau ascunse
comori #e istorie rom$neasc".
Au petrecut o s"pt"m$n" 1n care au uitat #e proramul infernal #e la :ucure&ti &i &i0au
re1nc"rcat bateriile pentru mult" vreme. R"&inarii6 Coasta :oacii6 #rumurile pietruite #intre
casele cu 7i#uri 1nalte6 str"7ile 'ctavian +oa6 Emil Cioran sau An#rei Cauna6 precum &i
#eosebita ospitalitate a familiei :a#iu i0au f"cut pe cei #oi6 ca &i pe mul/i al/i str"ini veni/i 1n
vacan/" 1ntr0o pensiune aroturistic" #e trei stele s" re#escopere Rom$nia profun#"6 Rom$nia
oamenilor cal7i &i primitori &i s" uite pentru un timp #e imainea Rom$niei pe care o &tiu #e la
televi7or sau #in 7iare.
Dincolo #e toate aceste minciuni care v$n# 7iare &i spa/ii publicitare st" Rom$nia
ambasa#orilor mu/i ai spiritului rom$nesc6 care corectea7" cu sufletul o imaine #eformat"6
1ntre/inut" probabil #in superficialitate sau pur &i simplu #in inoran/".
Dac" vre/i o vacan/" 1n inima Rom$niei6 mere/i la R"&inari6 la casa :a#iu6 un#e e
posibil s" v" re"si/i r"#"cinile. Aici se vorbe&te &i nem/e&te &i enle7e&te &i fran/u7e&te #ar cu
inima se simte rom$ne&te.
(ilmul rom$nesc #e la oriini p$n" 1n 7ilele noastre.
Am au7it a#eseori vorbin#u0se c" rom$nul a supravie/uit prin cultur". Prin volumul #e
sertar sau prin filmul pe care0l ve#ea la cinematoraf sau acas". Prin poe7ii scrise pe b"ncile
&colilor sau 1n caiete pr"fuite. Prin #iscu/ii cu prietenii6 asemenea lui 4.0R. Patapievici6 unul
#intre cele mai luminate creiere care s0au impus pe pia/a literar" postrevolu/ionar". Sau c*iar
prin folclor6 prin c$ntecele #e #or &i Aale6 #efinitorii #in punct #e ve#ere psi*oloic pentru o
societate care se vrea 1n tran7i/ia c"tre capitalism &i mo#ernitate.
Dar cre# c" filmul rom$nesc este esen/ial atunci c$n# vrem s" ve#em cine suntem noi #e
fapt6 ce ne 1nfr$nea7"6 ce ne opinte&te mersul le"nat. (ilmul rom$nesc a #at imaini care au
r"mas 1n memoria telespectatorilor6 a pro#us personaAe memorabile6 a #esenat caractere cu care
la un moment #at ne0am confun#at p$n" la lacrimi. Dar asta nu pentru c" filmul rom$nesc a fost
&i este o mi&care a normali7"rii6 ci un poten/ator #e *ibe.
Bn marea lor maAoritate6 personaAele rom$ne&ti #e film sunt interpretate #e oameni
traici6 oameni care se mi&c" aiuristic 1n ra7a camerei #e filmat. Noi nu avem tra#i/ia filmelor
cu sf$r&it fericit6 pentru c" nimeni nu a 1n/eles c$t #e important pentru telespectator este s" va#"
c" binele 1nvine r"ul. (ilmele rom$ne&ti s0au a#resat6 probabil pe ba7a lec/iilor #e actorie
primite #e stu#en/i 1n timpul facult"/ii6 acelor evenimente incomplet e=plicate #e pres" sau
televi7iune6 evenimente prin care societatea a trecut mai ales 1n ultimii ani. Dac" este s" luam 1n
calcul numai &tirile transmise la televi7iuni &i ne0urm"rite spre a se ve#ea finalmente
solu/ionarea acelor probleme6 a&a cum cre# c" ar fi fost normal nu numai #in punctul #e ve#ere
al cre#ibilit"/ii institu/iilor 1n sine6 ci mai ales pentru psi*icul colectiv al telespectatorilor6 ei
bine6 filmul rom$nesc a reflectat tocmai *aosul sau infantilismul pro#uc"torilor #e &tiri. S0au
#at la televi7or imaini cu aurolaci2 Nici o problem"6 nimeni nu a 1ncercat s" urm"reasc"
solu/ionarea problemelor lor6 iar filmul a creat personaAele parc" #oar pentru a reaminti acele
momente.
Bn mo# cert6 fon#urile pentru reali7area filmelor rom$ne&ti au fost e=trem #e mici. ,ucru
care a &i alimentat pro#ucerea #e filme la fel #e alienante ca &i buetele lor.
Am fost cole #e serviciu cu so/ia unuia #in marii rei7ori tineri ai momentului. So/ul ei
f"cuse un film foarte cotat #e vocile autori7ate6 1nc" #inainte s" apar" pe marile ecrane.
Povestea acestui film a fost una #e0a #reptul #e necre7ut la capitolul #epen#en/ei #e marile
nume #in cinematorafia rom$neasc". :ani lua/i #e aceste mari nume6 care nu aveau nici o
le"tur" cu filmul respectiv6 ci #oar fuseser" profesori ai rei7orului sau scenaristului6 &i #a/i
celor care f"ceau filmul abia 1ntr0un t$r7iu6 c$n# filmul era aproape ata s" sucombe. Povestea
1n sine este la fel #e absur#" ca &i scenariile filmelor ap"rute #up" revolu/ie.
(ilmul rom$nesc a creionat probabil aceste caractere absur#e6 aiuristice6 fri7$n# iloicul6
tocmai pentru c" nim"nui nu i0a p"sat #e normalitatea actului #e a turna acest film6 ci fiecare a
urm"rit cum s" pun" m$na pe banii #e finan/are.
Re7ultatul este continuarea marii probleme 1n care se afl" filmul rom$nesc la ora asta6
iar atunci c$n# a fost s" fie s" apar" un nou film rom$nesc6 am urm"rit o c*estie plin" #e umor
neru6 #e trivialitate6 1n ciu#a unor nume mari pre7ente pe eneric. De parc" filmele au fost
f"cute #e ni&te copii care se r"7bunau pe un sistem cu care avuseser" probleme.
(ilmul rom$nesc este6 ast"7i6 filmul lui Seriu Nicolaescu. Pentru mine6 el este sinurul
rei7or care &i0a promovat 1ntr0un stil intelient filmele #up" Decembrie GLN. Nu &tiu cum a
f"cut0o6 #ar 1n acest moment filmul rom$nesc se confun#" cu el. Da6 e=ist" nume #e rei7ori
mari care au f"cut film #up" Decembrie GLN6 #ar filmele lor au pre7entat realitatea 8f"r" s" o
Au#ece96 ca &i cel mai comercial post #e televi7iune. Nici nu e #e mirare atunci #e ce filmele
f"cute #e ei nu au avut ecou6 #ec$t cu mici e=cep/ii.
E p"cat c" pentru filmul rom$nesc nu s0a creat un proram care s"0l fac" ambasa#orul
/"rii6 a&a cum s0a 1nt$mplat cu sportul rom$nesc. (ilmul6 prin poten/ialul s"u uria&6 poate face
pentru noi mult mai mult #ec$t face la ora asta. E ceva fals 1n felul 1n care se toarn" filmele
rom$ne&ti6 ceva for/at6 iar normalitatea nu prea e=ist" 1n scenariile noastre. Se poten/ea7"
&ocantul6 vularul &i e p"cat.
'are c$n# va ap"rea primul film rom$nesc cu sf$r&it fericit2 Are nevoie cineva #e lucrul
"sta2
Ce l0a& fi 1ntrebat eu pe Sorin 'vi#iu %$ntu.
Bmi imaine7 c" a& fi f"cut emisiunea 8Marius )uc" S*o-9 #e pe Q #ecembrie IJJI 1n
locul lui Marius )uc". ' sinur" #at"6 #esiur! Ei bine6 m0a& fi aflat 1ntr0un stu#io #e
televi7iune improvi7at some-*ere R pentru c" #l )uc" a men/ionat c" emisiunea se #ifu7ea7" 1n
#irect #ar nu 1n Antena M #aG un#e &i #e ce nu 1n Antena M n0a mai apucat s" spun"6 probabil
#e emo/ie! S &i ar fi trebuit s"0l 1ntreb c$te ceva pe Sorin 'vi#iu %$ntu6 personaAul #espre care
s0a scris mult #ar pe care nimeni nu l0a v"7ut la televi7or<
Bn mo# cert m0a& fi #ocumentat6 cum &i #l. )uc" a f"cut0o. Dup" c$teva minute #e
#iscu/ii preliminare6 1naintea 1nceperii emisiunii6 a& fi &tiut cu cine am #e0a face6 &i6 probabil6 a&
fi consi#erat lista #e 1ntreb"ri cu care am venit #e acas" total #ep"&it".
Pornin# #e la aceast" i#ee6 1ntreb"rile mele ar fi fost6 pentru 1nceput6 urm"toarele:
Domnule %$ntu6 un#e v0a/i n"scut &i ce e#uca/ie a/i primit2
Ce au fost p"rin/ii Dvs.2
De ce (NI a fost Aoc pirami#al &i nu banc"2
Ce a/i sim/it fa/" #e milioanele #e rom$ni care &i0au pier#ut banii la (NI2
Din c$te cunosc6 mul/i membri ai serviciilor #e informa/ii &i0au plasat banii 1n fon#urile
pe care le0a/i estionat prin (NI. De ce cre#e/i c" au f"cut0o2
Sunt 1ntreb"ri #e antrenament pe care nu v"# #e ce Sorin 'vi#iu %$ntu le0ar fi refu7at.
Ar fi #at r"spunsuri scurte &i la obiect6 #ar ar fi fost interesant #e aflat ce forma/ie are Sorin
'vi#iu %$ntu. Bntreb"rile puse ostentativ #e Marius )uc" cu privire la persoanele care stau 1n
spatele campaniei #e #iscre#itare a lui S'% au fost puerile. Iar S'% a #at o lec/ie #e capitalism
pentru cei care a&teptau s" le pice mur"0n ur" 8a#ev"rul9 #espre pr"bu&irea (NI.
Dar acest tip #e 1ntreb"ri se pun #e reul" celor care se vrea s" #evin" mo#ele. Personal6
nu am mai v"7ut p$n" acum un rom$n care s" fi f"cut bani mul/i pe pie/ele rom$ne&ti #e capital6
prin specula/ii. Probabil mai sunt mul/i al/i S'%6 #eparte #e percep/ia public". Iar faptul c" sunt
necunoscu/i este numai &i numai pentru c" nu sunt me#iati7a/i6 nefiin# interesul nim"nui s" aib"
finan/i&ti puternici6 cu pri7" la public. 'are o fi vreun s$mbure #e a#ev"r 1n ce0am 7is2<
Se pare c" #in punct #e ve#ere al televi7iunii6 suntem un popor americani7at. Mi0ar face
pl"cere s" v"# o pro=im" emisiune a lui Marius )uc" 1n care s"0l aib" ca invitat pe Noam
C*oms;36 profesor #e linvistic" la MI)!
C$t #espre cea mai rapi#" punere 1n scen" a str$nerii #e opinii referitoare la emisiunea
#in Q #ecembrie6 8ME MO cu An#rei96 #e la Pro(M6 mi s0a p"rut interesant s" au# ce $n#e&te
lumea #espre S'%. Dar &i mai interesant ar fi fost s" pre7int emisiunea 1n locul lui &i s" pun
altfel 1ntreb"rile6 ca #e e=emplu: 8A/i mai v"7ut un rec*in financiar p$n" acum29 sau 8Este
S'% un /ap isp"&itor29 sau 8Ce a/i a&teptat s" afla/i #e la emisiunea #e asear"29 sau 8Ce &ti/i
voi #espre pia/a #e capital29.
Ne0am aliniat la stan#ar#ele interna/ionale 1n materie #e me#ia. (ii puternic6 urm"re&te
televi7iunea< ?i0a pl"cut2 E&ti liber s" ne spui p"rerea ta< Dac" nu ne prin7i6 mai 1ncearc"<
Suntem aici pentru tine<!
Bl cre#ite7 #e naivitate pe Marius )uc". 'are nu s0o fi 1ntrebat #e ce l0a ales tocmai pe el
Sorin 'vi#iu %$ntu pentru aceast" prim" apari/ie televi7at"2 'ri6 s0ar putea ca eu s"0mi pun
prea multe 1ntreb"ri &i asta s" fie #oar o #eforma/ie profesional".
Pirami#a &i cotorul #e m"r.
Ca s" poat" fi vorba #e o 8clas" #e miAloc9 este necesar" o structur" c$t #e c$t stabil"
fa/" #e care s" se reali7e7e raportarea. ,a ora actual" e reu #e spus #ac" 1n /ara numit"
Rom$nia e=ist" o structur" social" stabil". Ci cum toate orani7"rile sociale cunoscute #e
omenire #e0a lunul timpului s0au ba7at pe structuri pirami#ale6 m0a& referi pu/in la pirami#a
ierar*ic" a societ"/ii rom$ne&ti.
,a noi6 pirami#a arat" cumplit. ' oarecare limpe7ime #e structur" se #istine 1n 7ona #e
converen/" a muc*iilor laterale v$rful e#ificiului. Acolo avem un pre&e#inte6 sub el6 un prim0
ministru &i6 mai Aos6 un uvern. Apoi6 1ns"6 #ac" privim c"tre ba7a construc/iei! e reu #e spus
pe ce se spriAin" elita.
Unul #in marile efecte ale pirami#ei lui >eops RMarea Pirami#"S este accelerarea
procesului #e #es*i#ratare asupra corpurilor aflate 1ntr0o 7on" la MWE #e ba7" &i IWE #e v$rf6 pe
linia 1n"l/imii. Printr0o paralel" absur#"6 pe aceea&i linie a 1n"l/imii6 mai sus #e MWE fa/" #e ba7"
s0ar situa ceea ce ar putea fi #enumit"6 pe scara social"6 clasa #e miAloc.
E#ificiul pirami#al sub care este cl"#it" structura actual" #e con#ucere a statului
seam"n" mai #erab" cu un cotor #e m"r #in care6 #up" ce ai mu&cat cu poft"6 a mai r"mas #oar
o p"rere. Poate c"6 ini/ial6 m"rul a fost ro&u6 c"rnos &i! foarte ustos. Acum! e #oar un cotor.
Cele #ou" buc"/i #in fruct se unesc printr0o 7on" foarte sub/ire6 caracteri7at" prin aceea c" 1nc"
mai a#"poste&te semin/ele fructului. Dar6 #ac" 1l mi&ti pu/in6 se #uce totul #e r$p"! Acolo6 la
nivelul semin/elor6 se afl" clasa #e miAloc. Din r$n#urile ei se ri#ic" cei care vor con#uce m$ine
/ara. Cei care vor urca v$rful spre ierar*ie6 cei care vor 1ncerca s" refac" pirami#a #in cotorul #e
m"r. Ace&tia au pu/ine &anse s" reu&easc" 1n av$ntul lor. Asta pentru c" leile nu sunt acelea&i
pentru to/i6 iar sus6 1n v$rf6 leile practic nu se aplic".
Bntr0un stat normal6 nu0i spun 8#e #rept96 clasa #e miAloc ar #efini cateoria celor care au
stu#ii me#ii &i tr"iesc 1n con#i/ii #ecente #e pe urma unei munci cinstite. ,a noi! e reu #e
spus.
Sistemele informatice6 ca o sinte7" a cuno&tin/elor c"p"tate #e oameni #e0a lunul
istoriei6 sunt ba7ate pe structuri arborescente. ' structur" arborescent" va con#uce 1n final la o
form" pirami#al". Dar asta se va 1nt$mpla atunci c$n# normalitatea va #eveni lee. Numai
atunci va putea fi vorba &i #e o 8clas" #e miAloc9!
P$n" una0alta6 tra#i/ia va 1nvine. Bn sensul c" unii vor continua s" #ea r"spunsuri &i6
eventual6 solu/ii6 iar al/ii se vor preface c" nu le observ".
Ce s"0i faci2< E carnaval<
Al cincilea anotimp.
(iecare reuniune +L se las" cu sc$ntei. Dar in#iferent c$/i protestatari ar fi6 lobali7area
nu mai poate fi oprit". Pentru c" lobali7area este #incolo #e r"7boiul economic6 #incolo #e
arme &i scuturi anti0rac*et". +lobali7area este al cincilea anotimp6 ceva care are prea pu/in #in
prim"var" &i toamn"6 prea pu/in #in iarn"6 ceva ca o var" sc"pat" #e sub controlul sim/urilor.
Asist"m 1n aceste 7ile la un fenomen comple= pe care li#erii politici 1l pot e=ploata 1n
func/ie #e flerul cu care sunt 1n7estra/i. Marile firme #e telecomunica/ii #e pe continentul Nor#0
American6 #in Europa &i #in Asia au suferit pier#eri uria&e la Aocul #e noroc al burselor. Din
MNNY p$n" 1n pre7ent s0au investit 1n in#ustria #ot0comurilor apro=imativ YHJ #e miliar#e #e
#olari6 1ntr0un Aoc #incolo #e orice percep/ie a firescului. Ca urmare a acestor bani pompa/i 1n
in#ustria telecomunica/iilor6 la trecerea #intre milenii6 1n momentul c$n# pia/a s0a saturat6 firme
iant ca ,ucent6 Cisco S3stems6 Nortel Net-or;s6 Ericsson6 Dell etC. Au 1nreistrat pier#eri
care nu au putut fi acoperite #ec$t prin re#uceri masive #e personal6 1n maAoritate pe teritoriul
SUA6 acolo un#e costurile erau cele mai mari. Ca simplu e=emplu6 o ac/iune Nortel Net-or;s a
sc"7ut 1n c$teva luni #e la LJ [ la apro=imativ Q [6 ceea ce a #us la conce#ierea a IE.JJJ #e
oameni #intr0un total #e ca NJ.JJJ6 un num"r #e al/i Q.JJJ urm$n# s" fie conce#ia/i 1n viitorul
apropiat. Acelea&i c"#eri incre#ibile au fost 1nreistrate #e practic to/i Auc"torii #e pe terenul
telecomunica/iilor. Dar acesta se pare c" este numai v$rful aisberului.
)o/i banii pompa/i 1n #ot0comuri au venit #e la investitori6 care6 ame/i/i #e miraAul noilor
te*noloii6 au trecut peste orice abor#"ri #e bun sim/ &i i0au f"cut pe banc*eri s" se Aoace cu
sume astronomice. '#at" pier#ut Aocul specula/iilor6 ace&ti bani s0au transformat 1n te*noloie.
Iar #ac" pia/a nu a mai putut suporta abraca#abrantele Aocuri #e imaine ale bro;erilor6 boomul
te*noloic care a #us omenirea la acest nivel #e comunicare ce nu a fost posibil pe parcursul a
IJJJ #e ani #ar s0a reali7at 1n secolul IJ6 s0a transformat 1ntr0un imens balon #e s"pun. Ci toat"
povestea s0a sol#at cu pier#eri #e sluAbe6 cu oameni 1nalt califica/i care au r"mas pe #rumuri
pentru c" nu &tiu #ec$t s" prorame7e 1ntr0unul sau #ou" limbaAe #e nivel 1nalt.
Iar #ac" acum un an am avut &ansa s" particip 1n :ucure&ti la un seminar #espre IP &i
#atacom pentru Rom$nia6 orani7at #e una #in marile firme europene #e telecomunica/ii6 acum
pot 1n/elee c" r"spunsul pe care l0am primit atunci6 la o 1ntrebare #e bun sim/6 #in partea 1nsu&i
CE'0ului a fost #e fapt o esc*iv". ,0am 1ntrebat cum prono7ea7" evolu/ia in#ustriei
telecomunica/iilor pe o pia/" #intr0o lume 1n care maAoritatea absolut" se 7bate 1n s"r"cie.
R"spunsul s"u6 c" evolu/iile sunt #oar #e or#in politic6 m0a f"cut atunci s" 7$mbesc #ar acum
1n/ele esen/a. In#iferent c$t #e abil ai fi6 imainea ta nu este totul. Restul sunt pove&ti cu 7$ne.
Proresul #in telecomunica/ii a tras #up" sine &i umanitatea. ,ucrurile nu sunt c*iar a&a
#e rave6 #ar #incolo #e toat" furtuna e=ist" ni&te sume mari #e bani care s0au pier#ut &i care6
nerecuperate6 vor cau7a #isfunc/ii 1n sistemul financiar mon#ial. Cutremurul #in in#ustria
telecomunica/iilor a provocat #eAa paube la epicentru. Un#ele seismice vor continua s" se
propae. +lobali7area poart" aceste un#e &i le transmite p$n" 1n casele noastre. Prin costurile
mici &i prin for/a #e munc" bine pre"tit"6 Rom$nia poate transforma cutremurul6 care a afectat
serios pie/ele #e capital6 1ntr0un c$&ti. Asta e=plic" recentele facilit"/i acor#ate #e +uvern
personalului #in in#ustria I).
+arcea &i Pompierul.
+arcea a #evenit peste noapte unul #intre cele mai interesante personaAe #in istoria
mo#ern" a televi7iunii. El este 1ntruc*iparea prostiei &i a aroan/ei celui care cre#e c" #ac"
1mbrac" o uniform"6 nu mai trebuie s" se &i supun" leilor.
+arcea s0a 1nt$lnit cu Pompierul. 8!GSeara< Da6 #omG c"pitan6 am aAuns la casa
respectiv". Nu0i nici un incen#iu6 e #oar o cas" care ar#e9! 8!M" faci tu pe mine prost6
m"29! 8!M" #uc s"0l omor. Am apucat s" scriu ]#ece#at^. %rei s" rup procesul verbal29!
Sunt #oar c$teva e=presii folosite #e +arcea 1n scenariul scenetei omonime.
+arcea nu scap" nici un prileA #e a spune 8#u0te #racuG6 m"<9. +arcea te prive&te cu
superioritate &i 1&i permite s" te trate7e cu #ispre/. Rareori spune 8bun" 7iua96 rareori se
pre7int". Rareori 1/i mul/ume&te #up" ce te supune fie &i unui control #e rutin".
De multe ori treci pe stra#" &i asi&ti la scene comice 1n care sunt implica/i poli/i&ti. De
e=emplu6 locul preferat #e patrule pentru a sta la p$n#" sunt trecerile #e pietoni. In#iferent c$t
#e prost sunt semnali7ate. In#iferent c" nu e=ist" semafoare6 #e&i sunt ultra0necesare. Dac" vrei
s" nu ai astfel #e probleme6 e bine s" circuli 1ntr0un 5eep. Atunci6 omul leii va fi #r"u/. Siur6
#up" ce se 8ceart"9 cu tine.
+arcea spune: 8Eu sunt +arcea2 (iri0al #racuG6 Plevna6 m" faci tu prost c$n# eu eram
#eAa29!
Ce0ar fi #ac" am 1nt$lni pe stra#" poli/i&ti care s" #iriAe7e circula/ia 1n 7ona unui semafor
nou plantat 1n loc s" stea la p$n#" #up" cei care nu0l observ"2 Ce0ar fi #ac" poli/istul ar lucra
pentru cet"/eanul care 1i pl"te&te salariul2 Ce0ar fi ca poli/istul s" aib" #emnitate &i s" impun"
respect c*iar &i #up" terminarea proramului2 Ar #isp"rea +arcea2 E reu #e spus6 #ar siur ar
fi mai bine pentru toat" lumea.
Domnule poli/ist6 m0a/i c"piat!
Pe bucata #e &osea #intre intrarea 1n localitatea 'topeni &i aeroportul :"neasa se circul"
aiurea. 'rice in#ivi# care mere normal &i respect" leile #e circula/ie poate s" va#" tama
fari&tilor6 a#ic" a celor care vin 1n mare vite7" &i te farea7" s" 1i la&i s" treac"6 #e parc" nu le mai
aAun 5eep0urile6 Au#i0urile sau Mer/anele &i vor s" 7boare peste :ucure&ti &i s" aAun"6
probabil6 la oriini. Poli/i&tii6 pentru c"6 fire&te6 &i ei sunt pe &osea6 la #atorie6 #ar nu pentru a
controla circula/ia6 ci pentru a amen#a c$te un i#iot care nu ve#e semnul #e inter7icere a
viraAului la st$na spre p"#urea :"neasa6 #inspre Ploie&ti6 #e vineri p$n" #uminic". Bn alte /"ri6
#e e=emplu 1n America6 semnele #e circula/ie sunt c$t toate 7ilele6 s" le va#" orice ame/it. ,a
noi6 fire&te6 nu asta contea7"6 ci cum s" mai sco/i o sut" #e mii #e la un prost.
A #oua parte a articolului #e a7i se refer" la 7ona Metro 'topeni6 un#e n0ai cum s" faci
st$na spre Ploie&ti pentru c" e linie continu"6 iar poli/istul e6 fire&te6 la #atorie. De&i in#icatorul
1/i arat" c" po/i s" ie&i spre Ploie&ti pe la o ben7in"rie S*ell care! nu e=ist".
Bn #efinitiv6 ce contea7" c" e *aos2 (acem emisiuni #e televi7iune &i ne cosmeti7"m
imainea. De parc" imainea asta se m"n$nc" pe p$ine. Ce0ar fi ca &i salariile poli/i&tilor s" fie
1n casete vi#eo2 N0ar fi o treab" bun"2! P"i nu prea ar fi6 c" atunci ai fi oprit #in cinci 1n cinci
metri ca s" coti7e7i.
Partea bun" a lucrurilor este c" mai vine c$te un meci #e fotbal6 mai bate na/ionala &i se
bucur" #on +eneral Icsulic". Iar #ac" #$nsul se bucur"6 ne bucur"m &i noi6 imbecilii #e pe &osea
c" ne0a mai #ep"&it ra7ant un Aipan invi7ibil pentru bietul aent Pristan#a.
Iar #ac" mai #" &i o ploaie6 parc" ve7i cum se face un tan#em strateic 1ntre #omnul
poli/ist &i #omnul 5ipan.
Stafia lui Ceau&escu la societatea Electrica.
:ucure&ti6 &oseaua Mi*ai :ravu6 centrul MM al societ"/ii Electrica. ,uni6 MJ #ecembrie6
ora N. Re/eaua #e calculatore nu func/ionea7". Nici o &ans" pentru cei veni/i 1nainte #e ora N
#iminea/a pentru a sc"pa #e riAa contractelor. 8Reveni/i m$ine9 spune #oamna care se ocup"
#e contracte &i care nu poart" nici un ecuson. Mar/i6 MM #ecembrie6 ora MO. Acela&i loc6 aceea&i
situa/ie6 o alomera/ie #e ne#escris la casele #e plat". Enervat6 cer num"rul #e telefon la care
pot s" aflu c$n# se 8repar"9 re/eaua R8Calculatoarele sunt blocate6 n0am ce s" v" fac<9S. Bl
primesc scris pe o bucat" #e *$rtie. Miercuri6 MI #ecembrie IJJM6 ora N. Sun la num"rul
EOY.QO.MQ &i 1ntreb. Primesc r"spunsul pe care speram s"0l primesc. 8S0a reparat re/eaua<9 ,a
ora MI.EJ6 1n pau7a #e mas"6 a treia oar" 1n trei 7ile6 sunt #eeaba pre7ent 1n centrul MM pentru a
face contractul cu Electrica. Doamna #e la contracte are o problem" personal" &i lipse&te!
Bn centrul MM este aceea&i coa#" *aotic"6 pensionari &i muncitori care stau cu stoicism
pentru a pl"ti. Centrul MM este proiectat 1n i#eea #e coa#"6 #e umilin/"6 #e b"taie #e Aoc.
Casierele vorbesc tare6 sunt nepoliticoase6 cer r"stit bani potrivi/i. De parc" tu6 cel care 1ncerci
s" fii corect &i s" pl"te&ti serviciile pe care Electrica /i le ofer"6 ai fi un infractor #e #rept comun.
Aici6 pe stra#a Mi*ai :ravu6 la Centrul MM6 1ntr0un se#iu #estul #e nou6 mai sunt func/ionari
care se cre# altceva #ec$t sunt ni&te anaAa/i care trebuie s" te serveasc".
5alu7elele stau s" ca#"6 sunt rupte sau 1n#oite6 iar u&ile se freac" #e ciment #$n#
impresia #e #e7interes &i mi7erie. Bnc" #inainte #e ora N6 se formea7" co7i ca 1n vremurile #e
trist" amintire6 #ar #e&i func/ionarii sunt #eAa 1n"untru6 u&ile nu se #esc*i# pentru c" 8nu a
1nceput 1nc" proramul9. Iar oamenii stau t"cu/i la coa#" 1n friul #e #ecembrie. C$n# ie&i6 #e&i
nu ai sc"pat #e 8contracte96 e&ti sup"rat &i frustrat #e faptul c" trei 7ile ai b"tut #rumul #eeaba
p$n" 1ntr0un loc un#e Nicolae Ceau&escu este 1nc" pre7ent prin func/ionarii #e la *i&eu.
Bn contra#ic/ie cu 8Centrul MM9 al societ"/ii Electrica6 oficiul telefonic MiraA este mai
spa/ios6 iar pentru sc*imbarea unui contract nu ai nevoie #ec$t #e H minute. (unc/ionarii sunt
mai amabili6 #e&i num"rul #e beneficiari ai serviciilor Romtelecom #in 7ona sectorului E este
probabil acela&i cu cel al abona/ilor Electrica. Difer" #oar me#iul 1n care 8Centrul MM9 1&i
#esf"&oar" activitatea. Poate &i oamenii care par ne&coli/i la 8Centrul MM96 obosi/i &i plictisi/i!
'are cei care0i con#uc cum or fi2
,ec/ii #e supravie/uire printre func/ionarii publici.
Probabil c" suntem sinura /ar" #in lumea civili7at" un#e se st" la coa#" pentru a pl"ti
impo7itele. Probabil c" suntem un popor #e oi bete care se mul/umesc s" fie acolo6 la ora 8/96 1n
fri6 cu frica0n s$n s" nu primeasc" vreo penali7are. Probabil c" sentimentul co7ii este #eAa
inscrip/ionat enetic pe papilele ustative &i 1n obsesiile noastre cronice6 ca &i nevoia #e
scan#al. A*6 ce pl"cere6 s" fii ironi7at #e o func/ionar" irascibil"6 f"r" nici un ecuson 1n piept Rla
ce0i trebuie2<S! Ce feelin s" meri cu tramvaiuG 1ntr0o alomera/ie cum numai vitele pot
pro#uce6 a"/at #e sc"ri &i cu o m$n" 1nfipt" 1ntr0una #in u&i. Sau cu troleibu7ul. Sau cu trenul.
Suntem un popor #e oameni sociabili. Ne povestim c$te0n lun" &i 1n stele6 ce am f"cut
acas"6 ce vom face acas"6 ce a f"cut cutare &i cutare6 1ntr0o complicitate mut". ,e spunem altora
ce s" fac"6 cum s" fac"6 c$n# s" fac". Ce u&urare! Ce sentiment inefabil!
Dac" vreau s" ob/in o informa/ie trebuie s" m" #eplase7 la locul respectiv &i s" citesc foi
lipite pe pere/i. S"0mi sucesc $tul c"ut$n# foaia care0mi trebuie. S" 1mi note7 un#eva6 atent s"
nu0mi umble 1n eant" careva. S" mai fiu &i r"b#"tor cu func/ion"reasa care vorbe&te repe#e6
plictisit" &i enervat" #e tot ce 1nseamn" munca pe care o face.
+reu o fi s" pun" Rprorame7eS 1n centralele lor telefonice ni&te robo/i care s" 8pla30e7e9
ni&te mesaAe c$n# ape&i o tast"2 8:un" 7iua. A/i sunat la A#ministra/ia (inanciar" a Sectorului
8/9. Dac" #ori/i informa/ii #espre plata impo7itelor6 ap"sa/i tasta M. Dac" #ori/i s" afla/i
proramul nostru #e lucru cu clien/ii6 ap"sa/i tasta I9!+reu tare. Mai bine s" nu ne batem
capul. Dac" nu este vacarm6 nu este nici stres6 nici nervi nu sunt6 iar oamenii r"m$n mai
s"n"to&i6 probabil 1n #etrimentul sistemului sanitar!
C$t #espre cum se r"spun#e la telefon6 asta este o cu totul alt" lec/ie!
)*e3.
Bn America e=ist" foarte mul/i 8t*e39. Se 1nt$lnesc 1n vorbirea curent"6 atunci c$n# se
a#uc 1n #iscu/ie cei responsabili #e un anumit lucru. 8)*e39 plantea7" semafoare6 asfaltea7"6
#au lei care #ifer" #e la stat la stat sau sunt cei care fac Aocurile fe#erale. 'ri#ec$teori apare un
8t*e396 ai sen7a/ia c" e=ist" un plafon #incolo #e care nu ve7i6 o #emarca/ie 1ntre 8t*e39 &i cei
care vorbesc. Am avut sen7a/ia c" 8t*e39 a venit ca un refu7 #e a #espica firul 1n patru6 l"s$n#
loc altor activit"/i normale. De0aici &i nevoia pe care o simt s" "sesc &i 1n spa/iul public
rom$nesc sinonimul american al acestor 8t*e39.
A& avea nevoie #e 8t*e39 c$n# v"# &an/urile s"pate 1n carosabil #e lucr"tori pe care nu0i
pot a&e7a ca apartenen/" 1n vreo reie #e stat sau firm" particular". C$n# ve7i c" trebuie s" treci
cu vite7" #e melc prin ropile l"sate mitoc"ne&te #up" ce interven/ia a 1ncetat6 ai avea nevoie #e
ace&ti 8t*e39 c"rora s" li te a#rese7i. Sau6 #e e=emplu6 c$n# meri 1n pia/" s" cumperi te miri ce
&i ve7i /i"ncile ares$n# pe unul &i pe altul ca s" le lase s"0i *iceasc" sau s"0i v$n#" /i"ri<
/i"ri< /i"ri< ori c$n# trece c$te unul ra7ant pe l$n" tine cu basculanta scuip$n# un fum
1nec"cios6 ori 1n tot felul #e alte situa/ii anormale #e e=emplu c$n# aAuni 1n biroul unui &ef #e
reie monopolist" cu simpla #orin/" #e a face &i tu ca tot omul un contract cu reia respectiv"
f"r" s" fie nevoie s" meri o s"pt"m$n"6 7i #e 7i6 ca s" stai la ni&te co7i la care al/i oameni
placi7i stau f"r" s" cr$cneasc" etc. S" e=iste un 8t*e39 la care s" m" a#rese7 cu speran/a c"
8t*e39 vor re7olva problema6 1l vor lua #e uler pe respectivul &i0i vor spune frumos6 m"i nene6
tu cre7i c"0/i permite cineva s"0/i ba/i Aoc #e oameni 1ntre/in$n# atmosfera asta #e ra*at2
Siur6 #in punct #e ve#ere a#ministrativ6 nu e=ist" 8t*e396 pentru c" la noi cuv$ntul #at
nu prea are mare consisten/"6 #ar e=ist" prim"rii #e sector6 care6 1n mo# firesc6 sunt 1n conflict
#e i#ei cu Primarul +eneral Rcare nu mi0a r"spuns nicio#at" la e0mailuri6 #e parc" cine &tie ce
efort ar fi presupus astaS6 conflict care nu pier#e nicio#at" un prileA #e a re#eveni #esc*is prin
interme#iul televi7iunilor.
Concret6 eu unul simt nevoia acestor 8t*e39 pe care nu i0am v"7ut 1n filmele americane6
#ar #espre care am au7it vorbin#u0se! 8)*e39 ar trebui s" fie un fel #e clas" #e miAloc a
a#ministra/iei publice rom$ne&ti6 o abstrac/iune care ar putea face or#ine printre at$tea capete
p"trate care oric$t ar sta 1mpreun" nu fac unul rotun#.
Comentarii la Raportul Armae#on.
,a 1nceputul lui IJJI6 cele mai importante coti#iene centrale au primit prin e0mail un
mesaA prin care erau invitate sa citeasc" o anali7" asupra st"rii #e fapt #in Armata Rom$n" la
a#resa *ttp: W--.. Raportularmae#oN. CA:. Net.
,a aceast" a#res" #e -eb6 Peasus Press a lansat 1n spa/iul virtual un #ocument prin care
se fac cunoscute multe #in lucrurile pe care orice om care termin" #e satisf"cut staiul militar
#ore&te s" le uite c$t mai repe#e. Bn lumina noilor priorit"/i pe care Rom$nia &i Armata Rom$n"
le au la 1nceputul anului IJJI6 faptul c" un rup #e oameni a preferat s" vorbeasc" #espre starea
precar" a ra#ului #e instruc/ie a sol#atului rom$n6 #e mo#ul #ino7aurist #e a fi tratat pe #urata
satisfacerii serviciului militar obliatoriu6 nu trebuie #ec$t salutat6 iar contra7icerea afirma/iilor
f"cute 1n acest raport trebuie f"cut" cu probe concrete.
Un eneral #in Armata Rom$n" a #eclarat ime#iat #up" publicarea unor e=trase #in
raport c" nu este altceva #ec$t o #iversiune f"cut" #e 8unul #in cele MH K #e rom$ni care nu vor
s" intr"m 1n NA)'96 #e parc" 1n NA)' se poate intra oricum6 iar o #at" intra/i6 valuri #e lapte
&i #e miere se vor preline prin &an/urile patriei. Nearea unor realit"/i care e=ist" 1n interiorul
armatei nu va a#uce absolut #eloc re7olvarea problemelor cu care sol#a/ii se confrunt". %ia/a
ca7on" este rea &i cu at$t mai mult personalul #in armat" trebuie tratat #up" reuli care nu mai
sunt cele #inainte #e MNLN. Sol#atul rom$n ar trebui s" m"n$nce bine6 s" fie instruit conform
noilor mo#uri #e instruc/ie6 compatibile cu noile enera/ii #e miAloace #e lupt"6 trebuie
suprave*eat #in punct #e ve#ere me#ical &i trebuie consi#erat cea mai important" pies" #in
anrenaAul armatei6 a#ic" #iametral opus cu felul 1n care este tratat ast"7i.
Domnul eneral care a s"rit ca ars la citirea raportului ar trebui s" 1n/elea" c" minciuna
&i escamotarea unor a#ev"ruri nu mai servesc nim"nui la nimic6 iar palmele pe care Rom$nia le0
a primit 1n trecut6 1nc$t a aAuns s" fie numit" 8eternul can#i#at la NA)'9 i0au fost a#ministrate
tocmai #in pricin" c" la noi minciuna a r"mas la ran #e lee.
Sol#atul rom$n pleac" #e acas" 1n momentul 1n care este c*emat s"0&i 1n#eplineasc"
staiul militar cu #orin/a #e a nu se face #e r$s &i #e a reveni la sf$r&itul perioa#ei #e instruire
militar" mai bun &i mai pre"tit #ec$t plecase. De cele mai multe ori6 sol#atul se 1ntoarce acas"
abruti7at #e ni&te reuli absur#e6 impuse #e superiori #escri&i elocvent 1n raportul men/ionat.
Sentimentele #e noble/e &i m$n#rie pe care un sol#at le are 1n momentul 1n care 1mbrac" pentru
prima #at" uniforma #e militar rom$n se transform" pe parcursul &e#erii 1n ca7arm" 1n lume
proaste la a#resa superiorilor care nu au nici un interes s" se apropie #e cei pe care0i con#uc6 ci
#oar s"0i e=ploate7e. Iar #ac" vorbim #espre militarii care nu sunt )R0i&ti6 la ei abruti7area
#evine reulament #e or#ine interioar"6 fiin# consi#era/i #e la bun 1nceput ni&te nulit"/i6 iar
instruc/ia lor aAune o b"taie #e Aoc pe care 8veteranii9 le0a a#ministrea7". 'rice 1ncercare #e
#esc*i#ere &i #e amen#are a unor aspecte neative 1n procesul #e instruc/ie se va sol#a cu
penali7area celor care vorbesc6 pe ba7a leen#arului 8or#inul se e=ecut"6 nu se #iscut"9.
("r" 1n#oial"6 printre ofi/erii &i subofi/erii care compun armata rom$n" sunt &i oameni #e
caracter6 in#ivi#ualit"/i care 1n/ele nemul/umirile recru/ilor &i 1ncearc" se #ialo*e7e cu ei 1n
termeni civili7a/i. Din p"cate6 felul 1nvec*it 1n care armata rom$n" 1&i instruie&te sol#a/ii 1i va
1mpie#ica pe ace&ti oameni cu min/ile #esc*ise s" sc*imbe ceva 1n interiorul structurii.
Armata Rom$n" este 1n momentul #e fa/" #in punct #e ve#ere economic la fel cu o reie
#e stat care are monopolul pe electricitate. Bn esen/"6 or#inele vin #e sus6 1ns" 1n realitate6 atunci
c$n# nu se primesc or#ine6 fiecare &ef #e e&alon inferior face ce vrea6 1n interes personal6 cu
resursele pe care le are 1n subor#ine.
Semnalul lansat #e Peasus Press ar trebui tratat cu toat" serio7itatea6 iar ceea ce e #e
sc*imbat 1n bine 1n r$n#urile Armatei Rom$ne trebuie sc*imbat cu rapi#itate6 pentru
eficienti7area activit"/ii armatei 1n conte=tul economic &i politic european6 un#e a#erarea la
structurile europene se ba7ea7" 1n primul r$n# pe transparen/"6 pe profesionalism &i 1n mo#
esen/ial pe intelien/".
Apelul celor #e la Peasus Press nu este o #iversiune ci 1nceputul unui proces #e
normali7are a climatului social #in Rom$nia. Sinuci#erile militarilor 1n termen6 muncile
aricole efectuate cu militari #e&i reulamentele militare inter7ic aceste activit"/i6 micile aten/ii
cerute pentru acor#area unor #repturi fire&ti sunt o olin#" a corup/iei &i a mi7eriei #in 1ns"&i
societatea rom$neasc".
Cu c$teva luni 1n urm"6 o alt" ini/iativ" similar" a fost "7#uit" #e site0ul '. Ro6 un#e
cineva #e la Constan/a #e7v"luia activit"/ile unor poli/i&ti corup/i6 afla/i 1n func/ii #e con#ucere6
#in Au#e/. Subiectul a fost #e7b"tut c$teva 7ile &i apoi nu s0a mai vorbit #espre el!
Semnalele venite #e pe internet sunt semne ale nevoii #e normali7are a climatului social
1n care tr"im. 'amenii au nevoie #e a#ev"r6 au nevoie #e comunicare &i #e con#uc"tori
intelien/i care s" 1n/elea" faptul c" i7olarea 1nseamn" #in punct #e ve#ere economic
sinuci#ere iar #in punct #e ve#ere social alienare la 1nceputul unui secol 1n care no/iunea #e
lobali7are este un termen pe care toate miAloacele #e informare 1n mas" ar trebui s"0l e=plice
oamenilor. +lobali7area nu 1nseamn" numai circula/ia capitalului &i specularea intelient" a
atuurilor pe care o anumit" reiune le are fa/" #e altele6 mai 1nseamn" &i o ba7" #e cuno&tin/e pe
care trebuie s" o ai #ac" vrei s" fii performant. Nicio#at" nu este prea t$r7iu s" 1nve/i ceva.
Iar or#inul se e=ecut"6 1ntr0a#ev"r6 1ns" cel care0l #" este responsabil pentru el. Ci asta
nu ca vorb" 1n v$nt6 ci pe un sistem #e lei 1n centrul c"ruia st" c*eia #e7volt"rii unei societ"/i
pl"titorul #e ta=e.
Armata6 ca no/iune6 are la noi un renume #estul #e &ifonat. Dac" 1&i va recunoa&te
re&elile &i va lucra la 1n#reptarea lor6 nu va fi #ec$t spre binele ei ca institu/ie6 #ar &i al /"rii6 iar
Rom$nia nu va mai fi un 8etern can#i#at9 ci un loc #e Europ" un#e normalitatea s0a impus prin
lee.
Semne #e 1ntrebare!
Arestarea fostului &ef #e cabinet al lui Emil Constantinescu la #oar c$teva 7ile #up" ce
principalele 7iare #in :ucure&ti au primit prin po&t" electronic" un #ocument care f"cea referire
la averea Primului Ministru &i la rela/iile #e afaceri ale Domniei Sale cu c$/iva in#ivi7i #ubio&i
poate fi privit" ca un eveniment ce are nevoie #e foarte multe e=plica/ii. Precipitarea cu care s0a
f"cut aceast" arestare ne #uce cu $n#ul la practicile fostei securit"/i pe vremea c"reia erai pur
&i simplu s"ltat #e pe stra#" &i 1nvinuit #e lucruri pe care puteai sau nu puteai s" le fi comis.
Dl. Muur Ciuvic" este fostul &ef #e cabinet al pre&e#intelui Constantinescu. Nu cre# c"
am au7it #e numele s"u p$n" la acest scan#al. Se spune c" el este autorul raportului
8Armae#on I96 iar responsabil cu #ifu7area materialului prin po&t" electronic" este un prieten
al #$nsului6 Dl. 'vi#iu Cristian Iane6 a#ministrator al unei firme #e calculatoare.
Nu vreau s" comente7 toate opiniile venite #in partea actualei opo7i/ii6 citate #e
Me#iafa= &i #e Rompres 1n ultimele 7ile. Nu am simpatii nici pentru actuala putere6 nici pentru
actuala opo7i/ie #ate fiin# nenum"ratele ca7uri #e corup/ie pe care presa le0a semnalat #e0a
lunul timpului 1n ambele tabere. Dar am r"mas 1n aceast" /ar" pentru c" am cre7ut c" am cel
mai elementar #rept c$&tiat prin s$ne 1n #ecembrie GLN #reptul la opinie. Dac" &i acest #rept
la liber" e=primare se va #ove#i a fi o simpl" vorb" 1n v$nt6 atunci 1n mo# siur /ara mea nu va
intra 1n nici o structur" european" sau euro0atlantic"6 in#iferent c$t #e mult se va bate mone#"
pe crucialitatea anului IJJI.
Mo#ul intempestiv prin care Dl. Ciuvic" a fost re/inut #e poli/ie &i ri#icat #e pe stra#"
m" face s" cre# c" sistemul #up" care poli/ia lucrea7" ast"7i este acela&i prin care nenum"rate
creiere au fost for/ate fie s" p"r"seasc" Rom$nia6 fie s" #ispar" #efinitiv #in via/a public" pe
vremea #ictaturii lui Ceau&escu. Mi se pare #e necre7ut ca 1n I0E 7ile s" se afle cine a trimis
acest material prin Internet. Ci o s" v" spun #e ce: 'rice om care se pricepe c$t #e c$t la
naviarea pe Internet ar fi &tiut s"0&i masc*e7e urmele #ac" /inea s"0&i p"stre7e anonimatul. Este
reu #e cre7ut c" un a#ministrator #e firm" #e computere nu &i0a luat m"suri elementare #e
precau/ie 1n momentul trimiterii acestui #ocument6 mai ales c" 1n Aurnalele #e &tiri s0a spus c" 1n
memoria calculatorului s"u s0a "sit nu numai 1ntre #ocumentul 8Armae#on I9 #ar &i lista
tuturor a#reselor #e e0mail folosite ca #estinatari ai #ocumentului. Nu suntem ni&te imbecili cu
creierele sp"late ca s" nu ne punem 1ntreb"ri. 'rice /ar" avansat" #in punct #e ve#ere economic
a aAuns la acest nivel pentru c" a investit 1n creiere performante &i i0a 1ncuraAat pe oameni s"0&i
pun" 1ntreb"ri. M$ine poim$ine se va aAune s" se inter7ic" accesul pe Internet ca s" ne p$n#im
#e viru&i!
A&a#ar6 un a#ministrator al unei firme #e computere &tie s" trimit" un #ocument prin
Internet 1n a&a fel 1nc$t nici #racuG s" nu afle c" el l0a trimis6 asta cu siuran/". Pe #e alt" parte6
arestarea intempestiv" a acestui #omn Ciuvic" pentru #ifu7are #e informa/ii false care ar putea
preAu#icia interesele Rom$niei este o poveste #e a#ormit ur&ii Pan#a c$t" vreme e=ist" o revist"
#e care toat" lumea a au7it6 un#e o persoan" mai mult #ec$t public" a#uce acu7a/ii e=trem #e
rave 1ntreii con#uceri a /"rii &i nimeni nu arestea7" pe nimeni6 #e&i coti#ienele centrale nu
pri#i#esc cu citate #in aceast" revist". Pe #e alt" parte6 sinurul 7iar care a publicat 1n 1ntreime
8Raportul Armae#on I9este 8Uiua9. Eu unul #e acolo l0am citit6 altfel n0a& fi &tiut ce con/ine
pentru c" nimeni altcineva nu l0a pre7entat opiniei publice interal. Acum6 orice $" &tie c" un
7iar nu public" anonime. E o reul" elementar" #e Aurnalism. In#iferent ce ar fi6 se verific"
sursa6 c*iar #in E locuri #iferite6 ca s" se #emonstre7e veri#icitatea &tirilor6 abia apoi se trece la
publicarea informa/iilor. Dac" 8Uiua9 nu publica #ocumentul6 probabil am fi asistat la o #iscu/ie
#espre 'UN0uri politice. Cu ce oare #ifer" trimiterea unui #ocument prin e0mail c"tre
ambasa#ele str"ine &i c"tre 7iarele centrale fa/" #e publicarea #e informa/ii mult mai rave 1ntr0
o revist" pe care to/i ace&ti oameni o pot lua #e la c*io&c2
Dar s" m" opresc aici cu 1ntreb"rile retorice. Nu contest reali7"rile actualului cabinet6 nu
contest faptul c" +uvernul N"stase a venit cu lei noi &i cu o nou" imaine e=tern" R1n fa/a
Ministrului Mircea +eoan" m" plec p$n" la p"m$nt pentru pramatismul &i intelien/a cu care a
repre7entat Rom$nia pe un#e a fostS6 #ar *ai#e/i #omnilor uvernan/i6 l"sa/i #eci7iile pripite6
#a/i bice cu lupta 1mpotriva corup/iei &i spune/i0ne pentru cine am pl"tit noi6 "&tia pro&tii care
vot"m liste #in patru 1n patru ani6 7eci #e b"nci #evali7ate6 milioane &i milioane #e #olari
#isp"ru/i 1n neant sau6 #e e=emplu6 cine i0a omor$t pe bie/ii tineri care au preferat s" lupte 1n
#ecembrie GLN pentru libertate2 C*iar nu v" #a/i seama c" f"r" asemenea r"spunsuri nu vom
#eveni nicio#at" o societate normal"2 C*iar nu 1n/elee/i c" ascun7$n# unoiul sub covor6 ve/i
aAune s" cre#e/i c" #e fapt a&a este normal s" face/i curat2
Eu unul citesc presa asta uvernat" #e milioane &i milioane #e #olari6 presa asta care
1ntre/ine probabil concertat un balamuc #in care nimeni s" nu 1n/elea" nimic6 cu scopul ca
orice scan#al s" #ure7e p$n" vine un altul6 iar pentru a r"m$ne 1mp"cat cu propria mea
con&tiin/"6 am aAuns s"0i fac propriul 7iar #in care nu c$&ti nimic #ec$t 1mi ap"r #reptul meu
sacru la a $n#i liber. Care este #iferen/a6 #omnilor6 1ntre a scrie 1ntr0un forum #e #iscu/ie pe
Internet &i a trimite prin e0mail acelea&i $n#uri c"tre anumi/i 8a#risan/i92 %e/i inter7ice acum
Internetul ca s" nu e=iste anumite 8rupuri #e interese9 care s" #iscre#ite7e imainea /"rii2 Mie6
unul6 mi se pare o atitu#ine incompatibil" cu ac/iunile &i #eci7iile care v0au f"cut s" cre&te/i 1n
oc*ii occi#entului 1n ultimul timp.
)ocmai venise scan#alul S'% care culminase cu apari/ia D0lui %$ntu la Antena M 1ntr0o
sear" 1n care nu am 1n/eles nimic #in punerea cap la cap a apari/iei sale &i a comentariilor
ulterioare apar/in$n# #istin&ilor formatori #e opinii Cornel Nistorescu6 Petre Mi*ai :"canu &i
Cristian )u#or Popescu. Dar n0am 1n/eles absolut nimic< NIMIC< Dar oare era ceva #e 1n/eles2<
Ci nu numai c" nimeni nu cata#icse&te s" e=plice oamenilor ce a fost 'UN0ul purtat #e
%$nt< Mai mult6 Primul Ministru 1i invit" pe cei care au poli/e #e pl"tit s" se #uele7e la :"neasa
sau 1n alt" parte &i s" nu mai apar" la televi7iune6 probabil pentru c" nici Domnia Sa nu a 1n/eles
nimic #in acel b$lci! Dar nu trece nici m"car o s"pt"m$n"6 c" apare! 8Raportul Penemun#e96
ca s"0i 7ic a&a6 iar ca s" se risipeasc" smoul6 se apelea7" la re/eta /apului isp"&itor6 probabil la
nervi6 sau cel pu/in a&a se ve#e #in lumea mea. Pentru c" aici6 1n lumea mea6 nu pot s" trec cu
ve#erea evenimentele lipsite #e e=plica/ii6 f"r" s" m" auto0consi#er o leum".
Sper ca 7ilele ce urmea7" s" a#uc" limpe7iri asupra 8Raportului Armae#on96 iar
re&elile #ac" e=ist" s" fie recunoscute &i asumate6 iar #ac" nu e=ist"6 s" se pun" la
#ispo7i/ia oamenilor e=plica/ii &i Austific"ri nu numai pentru cei cu O clase6 #ar &i pentru cei care
au6 #e e=emplu6 licen/e 1n computere6 c" tot locuitori ai /"rii sunt &i tot liste votea7"
#eocam#at".
Nu cre# c" e s"n"tos pentru o /ar" care e=port" intelien/" f"r" s" vrea6 pe un fun#al
economic nu tocmai fericit6 s" 1ntre/in" un climat #e nesiuran/" &i alienare. Europa nu
tolerea7" nici minciuna6 nici mi7eria6 iar #irec/iile #e uvernare &i a#ministrare pe care s0a
pornit c"tre Summit0ul #e la Praa au fost6 p$n" la #eci7ia arest"rii acestui Domn Ciuvic"6
compatibile cu stan#ar#ele Europene.
S" ve#em ce clarific"ri vor mai veni pentru c"6 momentan6 poveste e cusut" cu a/"
alb"!
R"7boiul lumilor paralele.
Scan#alul 8Armae#on I9 marc*ea7" puncte importante 1n r"7boiul cu bi7onii.
Arestarea &i anc*etarea unui 8calculatorist9 pentru #ifu7area pe Internet a unor informa/ii
#espre averea &i afacerile Primului Ministru este o poveste absur#" care a avut meritul s" scoat"
1n evi#en/" cum se poate ac/iona la or#in politic. In#iferent #aca a#ministratorul #e re/ea a
#ifu7at sau nu Raportul pe Internet6 e limpe#e pentru toat" lumea c" autorit"/ile au fost prinse
1ntr0un off0si#e mare.
Nu cre# c" #l. Iane a trimis acest raport prin e0mail6 #e&i acestea sunt #eclara/iile sale.
Pentru c" e absur# ca #l. Ciuvic" s"0i fi trimis prin e0mail acest #ocument cu ru"mintea s"0l
#ifu7e7e el mai #eparte6 pentru c" #l. Ciuvic" nu se pricepe. A&a cum s0a priceput s" i0l trimit"
prin e0mail #0lui Iane6 la fel 1l trimitea &i listei #e a#rese electronice. A&a c" povestea miroase
ur$t! Numai #ac" #l. Ciuvic" nu a scris la ma&in" respectivul raport6 iar #l. Iane l0a mai &i
cules 1ntre timp6 ceea ce nu reiese #in #eclara/ii.
Eu b"nuiesc c" in#iferent #ac" a avut sau nu un informator6 poli/ia a f"cut la repe7eal" o
arestare. Apoi6 sub presiunea presei &i a societ"/ii civile6 ca s" nu ca#" 1n ri#icol6 anc*etatorii l0
au convins pe #l. Iane c" a primit #e la #l. Ciuvic" raportul &i c" l0a trimis mai #eparte6 pe
Internet! A&a 1mi sun" mie6 cititor #e &tiri &i telespectator #in societatea civil"6 toat" povestea
asta!
Nu A#rian N"stase este vinovat pentru c" a reac/ionat la nervi. Ci aparatul #iabolic care
s0a urnit f"r" s" $n#easc" &i a arestat la repe7eal" un cet"/ean care avea tot #reptul s"
8brause7e9 &i s" trimit" prin e0mail tot ce vroia. )o/i ace&ti mon&tri care e=ecut" orbe&te
#irective6 f"r" s" clipeasc". Pentru c" #ac" era acolo sus un ofi/er #e poli/ie care s" $n#easc"
cu mintea lui6 nu s0ar fi aAuns la situa/ia 1n care Primul Ministru s" rerete c" s0a pripit.
Morala acestei pove&ti este simpl". Rom$nia nu este format" numai #in putere &i
opo7i/ie. Mai e=ist" foarte mul/i oameni 1nreimenta/i 1ntr0o sintam" care a 8prins9 la un
moment #at 8Rom$nia t"cut"9. De acolo cre# c" a venit Raportul 8Armae#on I9. Ci mai cre#
c" acesta este #oar 1nceputul. Cre# c" urmea7" multe alte asemenea rapoarte care vor #uce la
limpe7irea apelor6 iar la sf$r&itul acestei campanii6 fe/ele oamenilor se vor #estin#e #in
1ncruntare6 func/ionarii publici vor #eveni mai politico&i6 meciurile #e fotbal nu vor mai fi
trucate6 iar trenurile se vor cur"/i #e mi7erii &i #e blati&ti.
Puterea nu are #e ales. )rebuie s" Aoace cinstit. )impul minciunii s0a #us6 iar acum tr"im
momentele 1n care a#ev"rul6 c*iar #ac" #oare6 e #e preferat unor 1ns"il"ri #e ac/iuni care nu mai
p"c"lesc pe nimeni. Pentru c" 1n Rom$nia nu s0a uitat c" pentru libertatea #e e=presie s0a v"rsat
s$ne nevinovat<
C$&tiurile unei 8ambal"ri9
Probabil cel mai important c$&ti al scan#alului 8Armae#on I9 e certitu#inea c" 1n
Rom$nia e=ist" societate civil". Ani #e0a r$n#ul 7iarele au scris mai 1n lum"6 mai 1n serios6 c"
suntem o /ar" frumoas" #ar! locuit". C" nu &tim #ec$t s" ne v"c"rim6 c" suntem ni&te pro&ti pe
care unii &i al/ii se bat ca s"0i fraiereasc"6 ba c*iar c" rom$nul nu poate s" se a#apte7e la
#emocra/ie &i c" voca/ia lui este Parti#ul Unic. Ei bine6 recentele #iscu/ii pe marinea arest"rii
brutale a unui cet"/ean rom$n pentru vina #e a fi transmis prin e0mail un #ocument care a#uce
atinere imainii Primului Ministru au scos 1n evi#en/" soli#aritatea rom$nilor 1n fa/a
puseurilor totalitare. Dar cum s0ar fi putut manifesta aceast" soli#aritate 1n ca7ul 8Armae#on
I9 #ac" nu am fi avut posibilitatea s" folosim Internetul pentru a comunica6 telefoanele mobile
pentru a vorbi &i 7iarele pentru a urm"ri mersul evenimentelor2
Dac" mai era nevoie s" se #emonstre7e6 1n momentul 1n care oamenii folosesc
miAloacele pe care le au pentru a comunica6 se formea7" curente #e opinie 1n fa/a c"rora nimic
nu st" 1n cale. Aceste curente #e opinie sunt fun#amentale pentru sc*imb"rile care trebuie
pro#use 1n societatea care 1nc" mai p"strea7" cicatricile celor HJ #e ani #e comunism. Nu ne
putem a&tepta #e la politicieni s" ne re7olv" problemele uneori nerostite iar #ac" aceste
probleme nu se re7olv"6 s" st"m &i s" ne lament"m cu vecinii6 cu ru#ele sau prietenii.
%"ic"relile nu aAut" la nimic. Pentru c" #ac" #orim ceva6 este absolut necesar s" ne facem
au7i/i.
Sunt probleme nenum"rate care trebuie re7olvate rapi#. Nu numai pentru c" 1n Aoc sunt
interesele Rom$niei fa/" #e U. E. Ci N. A. ). '. Dar mai ales pentru c" e=ist" o foame
roa7nic"6 o ner"b#are accentuat" #e anii 1n care mai mult s0a vorbit &i s0a furat #ec$t s" se
reali7e7e ceva.
Politicienii ar trebui s" se aplece mai mult asupra fenomenului Internet. Sunt convins c"
printre ei e=ist" foarte mul/i care nu &tiu s" #esc*i#" un calculator. %or fi la un moment #at
m"tura/i #e pe scena politic" &i sanc/iona/i pentru toate ispr"vile pe care le0au f"cut #ac" nu
con&tienti7ea7" c" #in urm" vin tineri e#uca/i 1n spiritul stan#ar#elor europene6 tineri care mer
#incolo &i repre7int" Rom$nia cu mult mai mult succes #ec$t o fac cei ale&i pentru asta. Acestor
tineri nu trebuie s" li se e=plice reulile vie/ii #in Europa #e %est sau #in America #e Nor#
pentru c" au crescut 1nv"/$n# sinuri aceste reuli. Cel mai reu va fi pentru politicieni s"
1nve/e ei 1n&i&i ce 1nseamn" tot acest r"7boi me#iatic care se #eclan&ea7" prin rapoarte anonime
tocmai pentru c" oamenilor le este fric" s" semne7e aceste rapoarte6 tocmai pentru c" &tiu prea
bine cum func/ionea7" Austi/ia6 poli/ia &i armata. Eu unul sunt convins c" 1n spatele acestor
rapoarte nu st" nici Ion Iliescu6 nici fosta putere6 nici alte consi#erente politice6 ci oameni care
s0au s"turat s" fie min/i/i cu senin"tate. Rom$nia profun#" e=ist". Datorit" ei se reali7ea7"
cre&tere economic" &i alte asemenea succese cu care uvernele se m$n#resc. S" ne $n#im
numai la bie/ii pensionari care fac co7i ca s"0&i pl"teasc" impo7itele nu #e team" c" vor fi
sanc/iona/i6 ci pentru a fi 1mp"ca/i cu propriile con&tiin/e6 #e&i poate c" suntem sinura /ar" cu
preten/ii #e civili7a/ie 1n care se st" la coa#" pentru a #a bani statului!
Numai privin# emisiunile #e televi7iune sau citin# 7iarele se poate sesi7a "uno&enia
multora #intre politicienii care 1ncearc" s" nu plece #e pe scena pe care c$&ti" at$t #e mult.
Multora le place circul. Dar e=ist" &i e=trem #e mul/i oameni nemul/umi/i c" se 1n*esuie 1n
tramvaie ca vitele6 c" 1&i rup ma&inile 1n ropile #in carosabil6 c" pl"tesc 1ntre/inerea la bloc #e&i
calitatea serviciilor oferite este precar" etc. )oate frustr"rile astea se acumulea7" 1n timp &i
r"bufnesc in#iferent #e momentul preferat sau nu #e politicieni.
Mere/i pe stra#" &i privi/i fe/ele oamenilor. Sunt 1ncrunta/i6 speria/i6 suspicio&i. M"
ne#umere&te i#eea unui 8minister al muncii &i soli#arit"/ii sociale9. Pentru c" soli#aritatea nu
este vorb" 1n v$nt6 iar cu lucrurile astea nu e #e lumit. Soli#aritatea nu se a#ministrea7"6 nici
nu se construie&te. Ea este6 pur &i simplu6 &i se manifest" prin i#ei comune6 prin opinii
converente6 nu numai prin victoriile na/ionalei #e fotbal.
Acestea ar fi lucrurile simple peste care uvernan/ii ar trebui s" se aplece cu aten/ie. '
abor#are profesionist" a rela/iei cu presa este normal" 1ntr0o /ar" civili7at". Dar aceast"
abor#are profesional" ar trebui s" inclu#" &i o #o7" #e solicitu#ine6 #e #esc*i#ere6 iar #ac" nu
au nimic #e ascuns6 nu le r"m$ne #ec$t s"0&i cree7e simpatii reale.
Reac/ia presei 1n urma scan#alului 8Armae#on I9 a fost una #e mare /inut"6 o prob" #e
autentic" #emocra/ie 1ntr0un stat care p"rea6 pentru c$teva ore6 nu #e #rept6 ci! totalitar
#emocrat.
IN)ER%IURI NEC'N%EN?I'NA,E.
Interviurile care urmea7" au fost publicate fie 1n revista 8Strin96 fie 1n 7iarul electronic
8Curierul #e Sear"9. Sunt interviuri cu oameni #eosebi/i6 #e profesii &i ocupa/ii #iferite6 #ar care
nu au ie&it 1n evi#en/" prin nici un fel #e motive care s" /in" #e micul ecran. (iecare6 1n felul lui6
&i0a construit #rumul a&a cum a vrut #ar nu ab#icat nicio#at" #e la principiul sincerit"/ii. Sunt
lupt"tori #espre care #ac" 1nc" nu a/i au7it6 ve/i mai au7i. ' bucat" #in ceea ce la un moment
#at s0a numit 8Rom$nia profun#"9.
De vorb" cu An#rei %alac*i.
Data &i locul na&terii: MY.JO.QJ6 Ia&i.
Starea civil": c"s"torit.
Profesia: ininer #e calculatoare.
Persoana cea mai nostim" pe care ai 1nt$lnit0o2
Este cam reu s" m" $n#esc la persoane nostime. Eu sunt un in#ivi# pe care mul/i l0ar
caracteri7a ca e=trem #e pesimist &i #e aceea6 #e&i am 1nt$lnit o sume#enie #e persoane
interesante6 cele mai nostime sunt cele la care m" $n#esc mai pu/in. )otu&i6 r$suG0pl$nsuG e o
c*estie rom$neasc"6 a&a 1nc$t pot spune c" mai to/i prietenii mei au &i o latur" nostim".
Ai avut vreo e=perien/" care s"0/i sc*imbe via/a2
Cam toate e=perien/ele mi0au sc*imbat via/a. Eu caut e=perien/e care s"0mi sc*imbe
mereu via/a. Bn eneral6 e=perien/ele mele sunt triste6 a&a cum sunt &i eu6 #ar tocmai asta e
pl"cut #e la via/". A#ev"rul e c" eu am prevenit0o &i pe :r$n#u&a6 so/ia mea6 atunci c$n# am
#ecis s" r"m$nem 1mpreun": 8al"turi #e mine o s" r$7i6 o s" pl$ni6 o s" treci prin momente #e
#isperare6 #ar te asiur ca n0o s" te plictise&ti9. Ci6 #in c$te &tiu eu6 nu prea s0a plictisit6 #e&i
momentele #e7olante au #ep"&it ca num"r evenimentele optimiste. Imobilitatea 1nseamn"
moarte &i con#amnarea la monotonie este cel mai mare blestem.
De cine ai vrea s" fii 1nso/it pe o insul" pustie2
Ca 1n bancul acela: #e Clau#ia Sc*iffer. ,a un moment #at6 o s0o 1ntreb: M"i6 Clau#ia6
pot s"0/i spun Ilie2 Da6 #esiur6 o s"0mi r"spun#" ea6 cre7$n# c" e vorba #e vreo c*estie ;in;3
Rpervers"S. ' s0o iau #e #up" umeri &i0o s0o 1ntreb: 8M"i6 Ilie6 &tii tu cu cine fac amor2 Cu
Clau#ia Sc*iffer6 b"i6 s"0nnebunesc #ac" te mint<9
Serios vorbin#6 #escoperin# recent c" latura mea mi7antropic" s0a e=tins p$n" la
#imensiunile unei psi*o7e6 cre# c0a& vrea s0o iau pe :r$n#u&a &i pe +abriel6 copilul meu.
Doamne6 ce bine ar fi s" aAun pe o insul" pustie s" fiu #eparte #e toat" subcultura cu care ne
bombar#ea7" me#ia6 #e toate r"7boaiele6 #e ur" &i #e moarte. Dar6 b"nuiesc c" a&a ceva nu prea
mai e posibil. Nici turnul #e fil#e& nu mai e o solu/ie6 pentru c" societatea te trae #e picioare 1n
mocirl". Cre# c" sinura insul" pustie care mai e accesibil" unui om cu venituri mici este
propria sa alienare.
Un#e ai s"rb"torit trecerea 1n IJJJ2
Bmpreun" cu un cuplu #e prieteni6 vorbin# #e toate cele. N0a fost prea pasionant Rcre# c"
nici pentru eiS6 #ar nu &tiu #e ce s"rb"toririle mie nu0mi prea ies. De altfel6 fiin# 1n acel moment
1ntr0o aur" financiar"6 nu prea aveam #e ales.
Un sinur lucru pe care l0ai sc*imba 1n Rom$nia:
E reu #e r"spuns intelient sau m"car interesant la o asemenea 1ntrebare. Am 1ncercat6
at$t c$t mi0a stat 1n puteri s" sc*imb lucrurile 1n Aurul meu6 am e&uat &i #e aceea nu m" mai pot
$n#i la acel sinur lucru pe care l0a& sc*imba aici6 #eoarece e un vis #e mii #e ori mai
1n#ep"rtat #ec$t po#ul #e la Ar*eim.
Dac" totu&i trebuie s" r"spun#6 cre# c" a& sc*imba istoria. Un#e anume6 asta ar r"m$ne
#e #iscutat.
Inscrip/ie pe morm$nt:
Sunt #oar a &asea miliar#a parte #in popula/ia planetei R#ar cea mai important"< 5 S.
Ce carte cite&ti 1n momentul #e fa/"2
Acum abia am 1nceput o carte #e ,losa: 8Pantaleon &i vr"Aitoarele9 Rsunt un mare
1n#r"ostit #e ,losa &i consi#er c"6 m"car prin compara/ie cu Mar\ues6 ar fi meritat Nobel0ulS6
#ar abia am terminat #e citit 8Eipteanul9 #e Mi;a .altari care mi s0a p"rut o carte superb". E
o carte pe care o voi recoman#a tuturor i#eali&tilor care cre# c" binele se poate face cu for/a. Bn
esen/"6 o bun" parte #in carte6 trece 1n revist" via/a #in timpul lui A;*enaton6 primul om care a
1ncercat s" impun" o reliie monoteist" #e#icata 7eului Aton. Aton nu avea repre7entare ci era
pur &i simplu #iscul soarelui &i #octrina reliioas" a acestui 7eu 1ncerca s" acre#ite7e Rtot pentru
prima #at"S i#eea c" oamenii sunt eali &i fra/i6 c" r"7boaiele sunt inutile6 c" putem s" ne iubim.
Dar6 a&a cum #octorul Sinu*e6 personaAul principal6 spunea: 8'amenii l0au refu7at pe Aton6 7eul
iubirii6 prefer$n#u0l pe Amon6 7eul fricii.9 Din nefericire6 acela&i lucru s0a 1nt$mplat &i 1n reliia
cre&tin" #umne7eului iubirii6 cel al lui 4ristos6 preo/ii i0au sc*imbat repe#e esen/a. Bn fine6 iar
o iau pe c$mpii. Bn orice ca76 8Eipteanul9 e o carte e=trem #e poetic" &i totu&i at$t #e realist"
1nc$t cre# c" nu trebuie sc"pat".
Defini/ia succesului:
Automul/umirea. Numai #ac" e&ti un tip satisf"cut #e propria ta persoan" po/i s" ai
succes. Altfel6 mereu vei alera #up" morana care se #ep"rtea7"6 atr"$n#u0te 1n inima
#e&ertului #e cenu&".
)aic"0meu 1mi spune mereu 7icala aia: Un plutonier care a vrut s" fie plutonier6 este un
om reali7at6 1n vreme ce un colonel ce0a vrut s" fie eneral6 este un ratat. Da6 #ar 1n propriii s"i
oc*i6 nu &i 1n ai lumii.
Eu m0am obi&nuit cu esen/a relativ" a succesului6 #ar asta nu m" #e7armea7".
Cea mai bun" e=perien/" 1n Rom$nia:
Clipa c$n# am cunoscut0o pe :r$n#u&a. Clipa c$n# s0a n"scut fiul meu. 'amenii
e=cep/ionali pe care i0am cunoscut aici. Sunt at$t #e multe6 1nc$t 1mi vine reu s" pot #ecela
care #in ele a fost cea mai bun".
Cea mai rea e=perien/":
,a fel. Bmi este reu sa stabilesc punctual care a fost cea mai rea. )otu&i cre# c" cel mai
#ramatic a fost momentul c$n# am reali7at6 &ocat6 c" 1mi este imposibil s" mai tr"iesc aici &i m0
am #ecis s" emire7. E sf$&ietor c$n# reali7e7i c" tot terenul pe care 1/i construiai viitorul s0a
surpat &i c" trebuie s" a#uni resturile acestui viitor &i s" le reasamble7i aiurea6 1n lumea lar".
Ce ai 1n bu7unare2
Bn bu7unarele mele se pot "si tot soiul #e lucruri: &urubelni/e6 acte #e i#entitate6 mult
m"run/i&6 #ou" m"nunc*iuri #e c*ei6 /i"ri Runeori &i bric*et"S6 *$rtiu/e cu numere #e telefon
RmaAoritatea f"r" nume6 a&a c" nu sunt bune la nimicS &i multe altele Rc" n0am #e $n# s" fac
prostia s"0mi v"rs acum bu7unarele pe mas"S.
Un citat memorabil:
M0ai prins. Probabil c" #e asta sunt consi#erat un tip mai intelient #ec$t sunt pentru
c" nu0mi prea a#uc aminte sursele #in care cite76 a&a c" spun 8cineva spunea o#at"!9
Uite6 totu&i6 un citat #e care m0am servit a#esea 1n rela/iile romantice e luat #in Eric*
Maria Remar\ue6 8Arcul #e triumf9 Rl0am re/inut pentru c" am citit cartea #e H oriS. 8S" nu
m$nAim o iubire cu o prietenie.9 De asta6 eu n0am acceptat nicio#at" sa fiu prieten cu femeile pe
care le0am iubit6 #up" ce totul s0a terminat.
Ca un bonus6 am s"0/i servesc 1ns" #oua 7icale care ne fac via/a mai 8frumoas"9: 8De ce
/i0e fric"6 #e aia nu scapi<9 &i 8Ce0/i #ore&ti mai mult6 aia nu ai<9.
,a ce te $n#e&ti c$n# au7i 8e=traterestru92
,a un in#ivi# care nu e #e pe aceast" lume.
Realitate sau ilu7ie2
Am "sit #ou" sensuri acestei 1ntreb"ri6 a&a ca o s" r"spun# la ambele.
Eu 1ncerc s" m" retra 1n ilu7ie6 pentru c" realitatea m" #e7am"e&te continuu. Asta nu
1nseamn" c" &i reu&esc prea bine. A&a cum spunea un prieten #e0al meu6 cei c"rora pre7entul li
se pare nemul/umitor6 nu au #ec$t #ou" &anse fie s" fac" o fi=a/ie pentru trecut R&i "sta e ca7ul
lui omul a 1nceput s" 1nve/e *ierolifele &i are #eAa oarece reu&ite 1n #omeniuS6 fie s"0&i
imaine7e lumi viitoare Rca7ul nostru6 al celor care0i tot #"m cu S(0ulS.
Pentru in#ivi#6 totul e6 p$n" la urm"6 #oar ilu7ie. Dac" nu cre7i6 1ntreab" viermii6 care se
*r"nesc #in noi.
Un 8transcriptor9 #e e=cep/ie 'vi#iu %itan.
De ce &i #e c$n# S(2
De c$n#2 Ca &i cititor6 probabil #e c$n# am 1nv"/at s" citesc &i am fost fascinat #e 5ules
%erne6 :eleaev6 ,em6 .ells! Ca autor6 #in clasa a cincea6 c$n# profesoara #e eorafie Atena
Dr$mb" c"reia 1i mul/umesc acum ne0a #at ca tem" #e vacan/" sa scriem o povestire. A mea
a fost S(6 &i aici aAunem la 1ntrebarea: #e ce S(2 ' e=plica/ie ime#iat": poate #atorit"
televi7orului: 8Pier#u/i 1n spa/iu96 8U('96 8Inva#atorii9! Dar #e ce atrac/ia pentru aceste
seriale2 Poate pentru c" lumea copil"riei este 1n mare parte fabuloas"2 Pentru c" lumea
basmelor &i a pove&tilor spuse #e p"rin/i la culcare se 1ntrep"trun#e cu lumea real" c$n# ai O
ani2 Iar apoi6 c$n# afli c" Mo& Cr"ciun nu e=ist"6 iar sol#"/eii #e plastic nu sunt vii6 cele #oua
lumi se separ" tot mai clar2 Ci r"m$i cu nostalia fabulosului6 pe care 1l re"se&ti cel mai u&or 1n
S(2! Este posibil.
Cum a/i aAuns 1n Almana*ul Anticipa/ia2
Bn 8Cartea #e nisip96 :ores ne relev" o carte infinit"6 filele ei fiin# asem"nate cu firele
#e nisip: sunt cople&itor #e multe6 nu le po/i "si pe toate6 mereu r"m$ne un fir ascuns un#eva6 e
reu s" "se&ti acela&i firicel #e nisip #e #oua ori! Daca vi se pare cunoscut" #escrierea6 este
pentru c" va $n#ea/i6 con&tient sau nu6 la colec/ia CPS( Anticipa/ia. Copil fiin#6 Anticipa/ia
era pentru mine o a#ev"rat" carte #e nisip: sutele #e numere fri7au infinitul6 nu le puteam "si
nicio#at" pe toate6 mereu mai #escopeream 1n vreo bibliotec" un num"r necunoscut &i6 oricum6
nimeni n0o avea nicio#at" pe toat"! Ci6 1ntruc$t cartea #e nisip este infinit"6 ea trebuie s"
con/in" tot ce s0a scris &i se va scrie vreo#at"Z #e aceea6 era loic s" "sesc 1n Anticipa/ia
propriile mele povestiri. Ci6 v" #au cuv$ntul meu #e transcriptor c" nu e=aere7 cu nimic6 eu nu
am trimis nici o povestire la Anticipa/ia &i totu&i mi0am "sit publicat" una< Prin martie MNNI6
i0am propus spre publicare o povestire S( #0lui Ctefan +*i#oveanu6 #e la revista 8Nautilus9 Rpe
atunci aflat" la nr. IS. Domnia sa m0a asiurat c" povestirea va intra 1n nr. H6 la var" numai c"
1ntre timp revista &i0a 1ncetat apari/ia! Am uitat #e aceast" 1nt$mplare &i #e povestire6 &i nu
mic" mi0a fost mirarea c$n#6 1n noiembrie MNNY6 prietenul meu (lorin P"tra&cu c"ruia 1i
mul/umesc &i lui m0a felicitat pentru povestirea mea #in Anticipa/ia! 8Care povestire2<96 am
1ntrebat6 pier#ut. Desiur6 era e=act cea pre#at" la 8Nautilus9 cu aproape H ani 1n urm"!
Drumul #e la Dl +*i#oveanu la Dna %iorica Po#in" c"rora la mul/umesc 1n mo# special< nu
l0am reconstituit6 #ar am #ova#a c" Anticipa/ia este 1ntr0a#ev"r o carte #e nisip6 #ar ce 7ic eu
carte6 #itamai plaAa la 'ceanul Atlantic! RCi n0oi fi eu ,eonar#o Di Caprio6 #ar mi0ar pl"cea s"
mai stau pe plaAa asta6 s" reu&esc s"0mi scriu numele cat mai #eparte #e valurile care &ter
perio#ic cuvintele scrise 1n nisipul c"r/ii!S
Serios vorbin#6 faptul c" mi0au fost publicate povestirile 1n colec/ia Anticipa/ia
repre7int" o onoare cople&itoare pentru mine6 &i o iau nu ca pe o confirmare a unei r$vnite
valori6 ci ca pe un imbol# #e a m" ri#ica6 pe viitor6 la valoarea celorlal/i autori publica/i!
De un#e i#eea universului ca un sinur vers2
Cre# c" am"nuntul 1n sine nu este important6 ci cu a#ev"rat fascinant este alt lucru6 pe
care l0am reali7at6 mai #e mult6 cu uimire: eu scriu 1n primul r$n# pentru mine. Dac" vre/i6 scriu
o povestire S( pentru a citi o povestire S(. Pe m"sur" ce scriu6 se #erulea7" evenimentele6 iar
eu sunt primul lector. Dac" am o i#ee bun" #e povestire R&i bunul sim/ #e a o scrie<S6 am #esiur
o ve#ere eneral" asupra a ceea ce va fi6 1ns" e=act ce se va 1nt$mpla6 #e ce6 cui &i cum6 *abar n0
am. Practic6 1ntre o povestire a altcuiva citit" #e mine 1ntr0o carte &i o povestire scris c*iar #e
mine6 #iferen/a relevant" aici este c" eu am f"cut oficiul Rcorvoa#a6 formalitatea6 serviciul!S #e
a o scrie6 a#ic" trans0scrie6 am fost o interfa/" 1ntre 8Sf$ntul Du* sau mu7" sau ca s"0i #"m un
nume contemporan ur$t subcon&tientul9 Rcum se e=prima :oresS &i *$rtie. C" semne7 apoi
cu numele meu e c*iar6 a& putea spune6 un fals. Noroc c" inspira/ia6 mu7a6 subcon&tientul6
colectiv sau nu6 etC. Bnc" nu ne cere cop3ri*t! RDe&i ar fi o cinste s" faci 1nc*isoare &i nu pe
via/"6 ci pe eternitate al"turi #e Elia#e6 Dostoievs;i6 Platon!S
Maurois propunea 1ntr0o povestire o lume 1n care arti&tii creea7" &i *u7uresc6 iar restul
oamenilor sunt sclavii lor! Eu v"# o lume 1n care un roman enial are trecut la autor
INSPIRA?IA sau MUUA etc.6 cel care0l scrie nu este celebru6 iar numele s"u este trecut6 al"turi
#e corector &i re#actor6 1n caseta te*nic"6 pe post #e 8re7onator9 sau 8transcriptor9. Bn lumea
aceea6 cu a#ev"rat celebr" va fi persoana care nu poate fi re7onator6 #ar poate alc"tui un roman
sau o poe7ie cam a&a cum sus/inea Poe ca a scris 8)*e Raven9!
Ce p"rere are familia #vS. Despre pove&tile pe care le scrie/i2
(amilia m0a 1ncuraAat 1ntot#eauna s" scriu6 mi0au l"u#at #iversele autorl$curi Rc*iar &i
atunci c$n# ele nu meritau acest lucru<S &i cre# c" a#esea mi0au trecut cu ve#erea6 &tiu &i eu6
boac"nele sau atitu#inile stresante tocmai pentru a0mi p"stra con#i/iile &i con#i/ia #e
transcriptor. De aceea6 lor le mul/umesc cel mai mult6 pentru totul! RPS Scu7eZ &tiu c" sun"
ca &i cum tocmai mi0a& fi ascultat #iscursul #e recep/ie 1n Aca#emie sau ca &i cum a& rosti
mul/umirile la primirea premiului 'scar pentru cel mai bun film. Mai bine s"0i punem #ata
IJOJ6 c" poate p$n" atunci aAun #e0a binelea scriitor &i nu vor mai suna a&a #e pompos.S
Ce planuri ave/i pentru #omeniul S(2
Planuri2 Desiur6 scris povestiri6 scenarii #e film6 poate c*iar romane! Iar #rumul nu
poate fi #ec$t unul: citit literatur"6 citit teorie &i critic"6 scris mai mult! 1ntr0un cuv$nt6
autoperfec/ionare6 maturi7are artistic" toate acestea 1ns" 1n eneral6 nu neap"rat 1n #omeniul
S(. Pentru c" literatura S( este6 ca s" 7icem a&a6 mai mult literatur" &i mai pu/in S(. C$n#
raportul este invers6 apare acea subliteratur" ieftin" care a compromis S(0ul.
Apropo #e acest fenomen6 problema mi se pare c" este urm"toarea: 1mp"r/irea literaturii
1n literatur" mainstream &i literatur" S( Rsau poli/ist" etc.S este e=trem #e #"un"toare mai ales
acesteia #in urm". ' scriere cataloat" 8S(9 este literatur"6 te*nic vorbin#6 #ar pe #e o parte
8criticii mainstream9 o trec automat la sertarul cu literatur" minor" Rpentru c" este S(S6 iar pe #e
alt" parte mul/i autori &i cititori #e S( sunt tenta/i s" scrie &iWs" citeasc" numai S(. De aceea6
at$ta timp c$t va e=ista #istinc/ia literatur" literatur" S(6 aceasta #in urm" va fi ne#rept"/it".
Norocul nostru c" postmo#ernismul ofer"6 cre#6 oca7ia 1ntrep"trun#erii #omeniilor &i a temelor6
astfel 1nc$t s" aAute la v"rsarea S(0ului la loc 1n mainstream. Bnceputul l0au f"cut #e mult nu at$t
un 4arlan Ellison sau un Dino :u77ati6 c$t #e pil#" splen#i#ul roman S( 8Pen#ulul lui
(oucault96 space0opera 8("t0(rumos #in lacrim"9 sau bestsellerul S( 8:iblia9!
Profesia #vS. Are ceva 1n comun cu &tiin/a &i fic/iunea2
Profesia mea corector #e carte &i 7iar este mai 1n#ep"rtat" #e &tiin/" R1n sensul #e
te*nic"6 te*noloie #ac" inor"m te*nica tiparului &i prelucrarea te=tului &i a imainii pe
calculatorS6 1n sc*imb foarte str$ns leat" #e fic/iune6 care este a#esea c*iar 8obiectul muncii9
noastre6 atunci c$n# e#itura la care lucre7 public" beletristica!
Un sinur lucru pe care a/i vrea s"0l sc*imba/i 1n Rom$nia2
P"i 1mi cere/i s" fac superprimavar" cu o sinur" floare!:S. Plus c" asta e ucronie pe
fa/"< Domeniu care m" fascinea7"6 astfel 1nc$t #ac0ar trebui s" sc*imb un sinur lucru6 a& mere
c$t mai sus pe scara cau7elor &i a efectelor6 pentru a asiura un efect benefic ma=im ast"7i.
Astfel6 m0a& 1ntoarce 1n timp YH milioane #e ani6 a& face un la"r #e concentrare pentru
#ino7auri pe teritoriul viitor al Rom$niei &i i0a& asasina cu *ip0*op p$n" ar muri 1n mas".
R"m"&i/ele lor ar face veeta/ia mai m"noas"6 care ar atrae erbivore6 acestea carnivore &i tot
a&a6 cu c$t ar tr"i mai multe6 cu at$t ar muri mai multe &i astfel am avea tot mai mult petrol6
c"rbune &i a7e naturale &i am fi a7i mai boa/i6 mai usca/i! Dac" 1ns" n0a& reu&i6 a& veni mai
aproape 1n timp &i i0a& #a peste m$n" c$inelui Rturbat care a mu&cat m$na care l0a *r"nitS care l0
a asasinat pe :urebista poate cu :urebista la putere am fi #evenit &i noi vreun imperiu6
Euromania #e pil#"! Dac" 1ns" n0a& reu&i6 a& veni mai aproape 1n timp &i le0a& #"rui lui +la#6
+elu &i Menumorut vopsea &i tabl"6 s" #escopere istoricii #up" sute #e ani6 1n p"m$ntul
/"ri&oarei noastre6 t"bli/ele cu 8Aici e latinitatea #vs!9. Dac" 1ns" n0a& reu&i6 a& veni mai
aproape 1n timp &i i0a& #a lui Mi*ai %itea7u un fular antilon/6 iar mai #eparte ar fi &tiut el ce s"
fac"! Dac" 1ns" n0a& reu&i6 a& veni mai aproape 1n timp6 pe la MNJJ6 &i a& #ona multe
pre7ervative so/ilor +*eor*iu #in 'ne&ti &i Ceau&escu #in Scornice&ti! Iar #ac" n0a& reu&i
nici a&a6 a& face Rom$nia al HM0lea stat american &i ata<
'vi#iu :ufnil" Un maician al imainarului.
'vi#iu :ufnil" este un scriitor #e science0fiction consi#erat #e confra/ii s"i #rept un
8mafiot9 local. Pentru c" poart" o p"l"rie cu boruri mari!
Este un animator al mi&c"rii fan#omiale6 unul cu vec*i &tate 1n #omeniu. Din punct #e
ve#ere al me#iati7"rii6 este literalmente peste tot<
'vi#iu :ufnil" r"m$ne o re#utabil" ma&in"rie cu aburi. )e=tele sale nu au nevoie #e
semn"tur". Bl recuno&ti pe in#ivi#ul #in spatele pastilelor S(. Pentru c" ve#e ceea ce este scris
pe ramele oc*elarilor t"i6 1ntre ri#urile #e pe fruntea obositului politician6 sub cea&ca #e cafea a
proramatorului #e calculatoare.
De ce2 %e/i afla sinuri6 c"ut$n# povestirile semnate 'vi#iu :ufnila!
)urbionul care urmea7" este un interviu 1n e=clusivitate acor#at #e 'vi#iu :ufnil"
revistei Strin la IO iulie IJJJ
Robert Davi#: 'vi#iu :ufnil"6 e&ti un lup sinuratic. Cum a 1nceput povestea ta2
'vi#iu :ufnil": M0am n"scut #intr0un ou filo7ofal t"iat 1n #ou" #e o spa#" maic".
Potrivit unor surse oficiale6 minunea asta s0ar fi 1nt$mplat 1n MNHQ #ar6 #e vreme ce trecutul6
pre7entul &i viitorul sunt simultane6 totul se petrece c*iar 1n aceast" clip".
RD: Ai fost numit maestru al enului s*ort0s*ort0stor3 #e c$/iva tineri S(0i&ti #e la
:ucure&ti. De ce scrii 1n#eosebi pe spa/ii 1nuste2
':: Bnustimea e o cateorie filosofica la care6 recunosc6 nu m0am $n#it p$n" a acum<
S" ve#em cum stau lucrurile. Probabil c" 1nust e sinonim cu fant". A#ic" privim Absolutul
printr0o #esc*i7"tur". Bmi convine imainea. 'vi#iu :ufnil" prive&te Absolutul e=act a&a. Poate
c" sunt 1nfiorat #e ceea ce v"#< Ceea ce scriu e apro=imativ &i imperfect. Pentru c" sunt
orolios6 scriu pe #imensiuni mici. Dar nu v" lua/i #up" mine< A scrie /ine #e maie. (rontiera
#intre plin &i ol s0a &ters. Nu c"uta/i a#ev"rul 1n stereotipii. Ra/ionamentele umane au ten#in/e
eucli#iene. )ocmai #e aceea oamenii au nevoie #e clasific"ri. Amestec$n# olul &i plinul
suntem 1n plin" maie. Imainile #ispar. Autoritatea #ispare. 4a7ar#ul e aliatul maicianului.
Iar maicianul 1nf"&oar" Romanul sub aparen/a unui s*ort0s*ort0stor3<
RD: Ce p"rere ai #espre (an#omul rom$nesc #e #up" Marea Bnt$mplare #in Decembrie
GLN2
':: Punctul #e rupere e mai 1n#ep"rtat. Iar (an#omul nu trebuie tratat mecanicist.
(an#omul este6 a fost &i va fi un proces. C"6 1nt$mpl"tor6 noi6 care purt"m ni&te nume6 care
avem &i ni&te biorafii6 suntem prin&i 1n acest proces6 nu ne asiura un titlu #e lorie. ,ucrul cel
mai teribil6 tr"s"tura fun#amental" a (an#omului e c" entropia 1l st"p$ne&te &i 1i #" sens. Min/i
r"t"cite6 afl"toare pe epi#erma lumescului6 se 7bat neputincioase reclam$n# varii func/ii
fan#omiale care nu pot s" e=iste6 nefiin# trebuincioase a#ev"ratelor spirite. Printre falsele
func/ii fan#omiale s0ar putea *ici loria cenaclier"6 turismul S(6 anc*ilo7a te*nico0&tiin/ific" &i
a&a mai #eparte. Bn 7ilele noastre6 (an#omul se reven#ic" a fi 1n plin" &i mirific" stare entropic".
Bn/ele prin aceasta c" este apar/in"tor al in#ivi#ualit"/ii &i nu ancorat 1n portul autorit"/ii
forn"itoare &i tembele<
RD: Dac" ar fi s" faci o anali7" #e o Aum"tate #e pain" a personaAelor care &i0au f"cut
apari/ia pe scena S( 1n ultimii 7ece ani6 cam ce ai spune2
':: 'vi#iu :ufnil" nu poate 1n*esui 1ntr0un Aoben peticit #e o Aum"tate #e pain"
at$tea &i at$tea #estine sc$nteietoare care luminea7" (an#omul rom$nesc. ,e0ar putea numi cel
mult #ar ar fi prea pu/in6 ar fi penibil &i insuficient. Insuficien/a este marele p"cat al S(0istului6
oricare ar fi el6 r"mas 1n bu7a realit"/ii6 prins 1n aroan/" &i nimicnicie. Bn urm"6 voci speriate au
c$ntat pro*o#ul nou"7eci&tilor &i au pre"tit e&afo#ul pentru enera/ia IJJJ. Nu s0a 1nt$mplat
nenorocirea pentru c" Cei NoiWNou %eni/i sunt nemaipomenit #e buni &i #e liberi. Eu 1i iubesc
&i0i invi#ie7 &i 1i a#or &i nu mi0e fric". Am scris cu pl"cere #espre ace&ti autori remarcabili pe
care 1i pute/i "si 1n reviste &i fan7ine6 1n almana*uri6 pe Internet. Unii #intre ei par s" lase
armele6 par s" #evin" simpli cet"/eni6 renun/$n# #in varii motive la maicul lor statut. Nu
trebuie s"0i con#amn"m. Eu caut s"0i 1n/ele #ar maia m" c*eam" s" nu m" opresc. Cu c"r/i6
f"r" c"r/i6 eniali sau #oar aiuri/i6 ne vom 1nt$lni sub mantia 1nstelat"6 pun$n# la cale romanele
lor #e succes.
RD: Un prieten comun se bucura #e faptul c" &i0a publicat recent o carte #ar era trist
pentru c" sinurii cump"r"tori pe care i0a avut au fost oamenii #in 8lumea literar"9. Poate un
scriitor s" se fac" remarcat #ac" nu are cititori2
':: Bntrebarea asta mi0a#uce aminte #e miile #e ani 1n care s0a #iscutat #espre ce poate
s" fie S(0ul< A& 7ice s" nu r"spun# pentru c" este o c*estiune minor". Pentru mine6 cel ie&it
#intr0un ou filo7ofal t"iat 1n #ou" #e o spa#" maic"6 e o c*estiune minor". Cre# c" scriitorul
a#ev"rat trebuie s" se lupte pe via/" &i pe moarte &i s" 1n&face cititorul< Declan&a/i opera/iunea
BNC(ACD CI)I)'RU,< Nu ave/i timp #e triste/uri sau #e melancolie< Eu scriu nu ca s" fiu
citit6 ci ca s" pot citi Absolutul<
RD: Cum se ve#e :ucure&tiul #e la :ac"u2
':: :ucure&tiul ca &i :ac"ul sunt ni&te aparen/e. Din punct #e ve#ere &tiin/ific sunt ni&te
pliuri ale spa/iului pe care le po/i traversa prin efectul #e tunelare. Bncerca/i v" ro6 #omnule
Robert Davi# &i spune/i0mi cum se ve#e :ac"ul #e la :ucure&ti< Este 1nc$nt"tor s" ve7i cum6 1n
fiin/area lor6 oamenii se pier# 1n ac/iuni inutile #ar lorioase. Pun 1ntreb"ri &i #au r"spunsuri pe
m"sur"6 onfl$n#u0se 1n fel &i c*ip. Uite0a&a suntem noi #oi ni&te #iriAabile6 #ra" Robert< Ne
1nt$lnim 1n v"7#u* &i ne #"m burt"0n burt" &i r$#em 1n *o*ote #e Aalnica &i nepieritoare lorie<
:ucure&tiul e #oar o vi7iune<
RD: Ce p"rere are so/ia ta #espre sc*i/ele bufniliene2
':: Mi*aela sunt eu6 iar eu sunt Mi*aela. Un an#roin perfect. Un an#roin 1nc$ntat #e
ceea ce face.
RD: Care cre7i c" a fost cel mai important moment al secolului #e care ne #esp"r/im2
':: MNHQ6 anul maicianului<
RD: Cum te0ai caracteri7a 1ntr0un sinur cuv$nt2
':: R"7boinic<
RD: Ce ar trebui f"cut pentru ca literatura rom$n" s" se v$n#" a&a cum se vin#e mu7ica
ultimilor ani2
':: Nimic. Entropia &i *a7ar#ul vor uverna astfel #e minune ma&ina/iunile6 c"#erile &i
urcu&urile6 loriile trec"toare6 succesul #e libr"rie6 loria 7ilierilor n"r"vi/i 1n a #a peste plan
tone #e literatur"< Nu m" interesea7" v$n7area 1n sine care nu este #ec$t o activitate pur
comercial". Ci totu&i tr"iesc #in scris!
DEASUPRA6 S)E,E,E.
Despre crea/ionism!
Un#e 1ncepe &i cu ce se termin" p"pu&a ruseasc"2
Dup" toate probabilit"/ile6 tr"im 1ntr0o re7erva/ie. Poate c*iar o colonie penitenciar".
Problema este simpl": suntem sinuri2 Mai sunt &i al/ii ca noi2 Ci #ac" #a6 #e ce parte se afl"2
S0a scris enorm #espre vi7itele pe care ni le0au f"cut repre7entan/ii unor presupuse
civili7a/ii avansate6 #e0a lunul timpului. Sute #e fotorafii6 mii #e paini. Cu ce suntem mai
boa/i ast"7i2 Ctim mai multe #ec$t ieri6 avem vreun r"spuns #"t"tor #e siuran/"6 &tim cu
a#ev"rat cine sunt ei2
Universul este un ocean #e stele. P"m$ntul6 un fir #e praf 1n imensitatea cosmic". N0
avem nevoie #e ecua/ii +reen :an; pentru a 1n/elee c" trebuie s" mai e=iste cel pu/in un loc
un#e s" e=iste con#i/ii apropiate #e presiune &i temperatur" care s" fie propice apari/iei vie/ii.
S" pornim #e la premi7a c" unul #in proiectele en SE)I s0ar finali7a cu succes. Ce0ar 1nsemna
asta2 Am fi noi pre"ti/i pentru 1nt$lnire2 Cu r"7boaiele noastre6 cu mi7eria6 s"r"cia6 ipocri7ia
lumii 1n care tr"im!
Bn curtea #e p"s"ri lucrurile sunt simple. Dac" o boab" #e porumb sare #e pe cocean6
/inta e clar". Cineva o 1n*ite &i c"utarea continu". 'mul prive&te #e sus scena &i 7$mbe&te. Nu
peste mult timp6 se va *r"ni #in pas"rea cu pricina.
%iermele se t$r"&te prin praf. Coco&ul 1l observ". Proramul e limpe#e. Se $n#e&te
st"p$nul cotco#"citoarelor ce sens are viermele 1n curtea #e p"s"ri2 Nici vorb"! Bl 1n*ite &i
ata! %a fi o 8friptur"9 #elicioas" pentru st"p$nul or"7ii.
Ci atunci apare 1ntrebarea: #ar pe noi cine ne m"n$nc"2
Ei tr"iesc@
Sinura e=plica/ie a #istan/ei p"strate #e vi7itatori este c" nu ne afl"m #e aceea&i parte a
barica#ei. Dac" am fi6 s0ar trece peste #iferen/a #e te*noloie. Bn sensul c" neputin/a 1n fa/a
celui care ne m"n$nc"6 ar prima. Nu cumva! ei sunt2
Cel puternic 1l #omin" pe cel slab. A&a este 1n lumea noastr". A&a este &i #in punct #e
ve#ere crea/ionist. Din punct #e ve#ere #ar-inist6 e=ist" variabilitatea &i selec/ia natural". Din
punct #e ve#ere socioloic6 nu in#ivi#ul e cel selec/ionat6 ci enele sale. Dar un#e se termin"
acest lan/2 Ce este #incolo2 Dac" vorbim 1n ace&ti termeni6 avem &ansa s" afl"m vreo#at"
a#ev"rul2 E=ist" un #incolo2 Nu cumva trebuie s" reconsi#er"m situa/ia2 S" $n#im altfel2
' societate foarte avansat" te*noloic se spriAin" pe in#ivi7i ultra0speciali7a/i. Din ceea
ce cunoa&tem6 cam a&a stau lucrurile. Roboti7area nu e #eparte! Ci atunci2! Putem avea
preten/ii #e omenie #e la vi7itatorii cele&ti2 De la cei care au 1nfruntat m"rile #e spa/iu p$n" la
noi. Nu cumva cam asta 1i a&teapt" pe copiii no&tri2 Pentru c" 1n loc #e Aocul cu trenule/e
electrice6 e=ist" #eAa micu/i care plonAea7" 1n c3berspa/iu!
(ilmul lui 5o*n Carpenter@ pre7int" o i#ee e=trem #e interesant". Un in#ivi# obi&nuit6
pun$n#u0&i #in 1nt$mplare o perec*e #e oc*elari neri6 ve#e lucruri pe care 1nainte nu le
observase. %e#e c" e=ist" oameni care nu sunt a&a cum 1i p"reau6 ve#e obiecte care plutesc 1n
atmosfer" &i urm"resc fiecare petic #e p"m$nt. Afl" c" totul este o conspira/ie con#us" prin
televi7iune6 av$n# ca scop supunerea &i controlul 1ntreii specii umane. Un film remarcabil. Ci
#ac" e mai mult #ec$t un film2!
' p"rere asupra mo#elului atomic.
De la Democrit a pornit centrismul. I#eea c" electronii se rotesc 1n Aurul atomilor6 c"
atomii alc"tuiesc substan/a. Bn mic6 este o re#ucere a mo#elului solar. Ci ,una se rote&te 1n Aurul
P"m$ntului6 care se rote&te 1n Aurul Soarelui6 care se rote&te 1n Aurul Marelui Atractor. Aici6
ierar*ia e clar". Dar #ac" mo#elul atomic se 1ntin#e #e la substan/" p$n" la mo#elele solare6 nu
ar trebui s"0l translat"m &i la nivel #e rela/ii interumane2 Sau interspecii2 Nu cumva6 profan
vorbin#6 e=ist" &i pentru noi un mai mare2
Crea/ionismul ne opre&te #in contempla/ie. Bn termenii cei mai ambiui cu putin/"6
n"sc"tori #e n"ucitoare institu/ii canonice6 crea/ionismul poate avea &i el propriul scenariu. Un
5o*n Carpenter mai pu/in bine inten/ionat. Un simplu! Espino7a. %" mai aminti/i #e serialul
Caracati/a2!
Mircea Elia#e vorbea 1ntr0una #in nuvelele sale #espre limbaAul ascuns. Natura nu
minte. Pentru coco&ul #e munte nu e=ist" #ubii. +irafa 1&i are prietenii &i #u&manii s"i. Un tiru
nu atac" nicio#at" un *epar#. Dar noi avem timp pentru a ve#ea toate lucrurile astea2 Nu
cumva suntem prea aten/i la c$inii vaabon7i &i la patrupe#ele #in parlament6 ale&ii no&tri6
pentru a mai avea timp s" privim c"tre stele2 Nu cumva aici e problema2!
Casca #e scafan#ru6 viitorul Rom$niei6 sau #e ce se maimu/"re&te NASA c$n# vorbe&te
#espre ca7ul Ross-ell!
Dac" America ar #a publicit"/ii a#ev"rul ol0olu/ cu privire la implicarea e=traterestr"
1n realitatea tri#imensional"6 ar fi posibil s" avem surpri7e. Cum ar fi ca puterea militar" nr. M a
lumii s" se recunoasc" #ep"&it" #e for/e necunoscute2 Pentru oamenii care privesc stelele nu ar
1nsemna nimic. Dar pentru tran7ac/iile cu petrol2 Sau pentru viitorul automatelor >ala&ni;ov2
Pentru re/elele #e ra#io &i televi7iune care controlea7" v$n7"rile la s"punuri ro72
Cunoa&terea noastr" este o pic"tur"6 iar inoran/a un ocean. Savan/ii ne0au murit pe ru
sau sub privirile m"moase ale asistentelor profesioniste. Din Rom$nia se scur anual mii #e
creiere c"tre lumea civili7at". Cui 1i pas"2 AAunse acolo6 #evin surse #e nou. )inerii acestei /"ri
termin" o facultate &i6 #ac" au noroc6 se anaAea7" pe sume #e nimic. Sc*imbarea6 #e&i promis"
#e sus 1n Aos6 se face cu sporirea propor/ional" a in#emni7a/iilor pentru minciun".
Ci totu&i6 1n ciu#a mi7eriei6 a s"r"ciei6 a prostiei6 sunt momente c$n# v$ntul bate curat6
cerul se limpe7e&te &i copacii fo&nesc. Atunci nu mai e nevoie #e nici o 1ntrebare!
C*arles Dar-in6 5onat*an S-ift sau Piri R*eis2
In#iferent ce s0ar spune6 e=ist" momente c$n# apar bre&e 1n ra/ional. A&a a fost &i la
sf$r&itul secolului al P%I0lea6 c$n# autorul C"l"toriilor lui +ulliver scria #espre planeta Marte &i
ai s"i sateli/i6 oferin# informa/ii surprin7"toare cu privire la #imensiunile lor. Nu informa/iile
contea7". Nu #iametrele &i propor/ia lor #in #ublul ra7ei planetei ro&ii.
De la Piri R*eis ne0au r"mas ni&te *"r/i ale P"m$ntului6 1ntocmite 1ntr0o perioa#" s"rac"
1n #escoperiri eorafice. De ce trebuie s" ne 1ntreb"m mereu cum a fost posibil2 N0ar fi mai
frumos &i mai s"n"tos s" accept"m lucrurile a&a cum sunt &i s" r"m$nem cura/i6 privin# c"tre
stele2
Bn fon#6 #up" cum spunea ?u/ea6 a fi liber 1nseamn" a $n#i totul cu mintea ta.
8)*e Disclosure ProAect9 rana care nu se vin#ec".
Conferin/a orani7at" #e orani7a/ia american" 8)*e Disclosure ProAect9 la Clubul
Na/ional #e Pres" #in .as*inton a a#us #in nou la lumin" problema 'biectelor Ubur"toare
Nei#entificate. ' problem" pe care c*iar #ac" nu o putem 8palpa96 putem aprecia c" st$rne&te
interes celor care au puterea s" $n#easc" f"c$n# abstrac/ie #e tra#i/ionalele consi#erente!
eufemistice!
Consi#er$n# autentic" aAunerea americanilor pe ,un" &i inor$n# faptul c" prin
televi7iune se poate transmite orice receptorul fiin# cople&it #e imaine &i #evenin#
#epen#ent #e sfaturile crainicului bombar#ier 06 rea#ucerea subiectului U(' 1n aten/ia opiniei
publice interna/ionale poate #etermina o cotitur" semnificativ" 1n evolu/ia speciei umane6 la fel
#e bine cum poate 1nsemna o nou" surs" #e venit pentru in#ustria s*o-0bi70ului.
Miile #e c"r/i publicate pe aceast" tem"6 filmele care au a#us 1ncas"ri colosale6 au putut
pre"ti oamenii pentru mult a&teptatul contact. Dac" 1ns" $n#im pu/in acest contact6 nu putem
trece cu ve#erea c" numai un rup restr$ns #e persoane se vor fi putut 1nt$lni cu rasele
e=traterestre #in motive care nu mai necesit" arument"ri. Mi0am pus #e multe ori problema
cum #e au reu&it Statele Unite s" pro#uc" o te*noloie care s" revolu/ione7e comunicarea la
nivel planetar. Iar c"r/ile pe care le0am citit #espre urme ciu#ate l"sate #e vi7itatori la fel #e
ciu#a/i pe planeta pe care tr"im6 precum &i suestiile mai mult #ec$t subliminale strecurate #e
mul/i al/i cercet"tori ai fenomenului 'UN6 m0au pus #eseori pe $n#uri atunci c$n# am leat
aceste evenimente #e o institu/ie pe care nu vreau s0o #iscre#ite7 c$tu&i #e pu/in 1n aceste
r$n#uri.
Sentimentul pe care 1l am la re0au7ul acestor pove&ti este unul straniu. In#iferent care ar
fi oriinea noastr"6 in#iferent care ar fi felul 1n care am evoluat6 proresul nostru ca specie a
fost #at #e oameni care au fost 8altfel9. Ace&ti ciu#a/i care au ap"rut #e multe ori aparent
natural nu pot fi #ec$t repre7entan/i ai unor specii care au planurile lor leate #e )erra.
Este imposibil s" fim sinuri 1n acest ocean #e stele. Iar #ac" acceptam e=isten/a unor
alte forme #e intelien/" &i trat"m lucrurile #in sinurul mo# 1n care o putem face crea/ionist6
pentru c" altfel6 accept$n# i#eea unui creator6 aAunem la problema oriinii acestui creator &i se
#uce naibii crea/ionismul! 06 EI au fost #intot#eauna printre noi.
Dac" #e7v"luirile vor continua &i se va trece la o pre7entare clar" a #ove7ilor6 specia asta
#in care facem &i noi parte va avea #e c$&tiat. Scin#area s0a pro#us #eAa. Nu mai e cale #e
1ntoarcere. Unii circul" cu :oeinul QQQ6 iar al/ii fac foamea. Asta e realitatea. Iar c$&tiul va
veni #intr0o pr"bu&ire a institu/iei care a a#us cele mai mari minciuni #in istoria umanit"/ii. Ci
totu&i6 #incolo #e aceasta institu/ie6 e=ist" ceva W cineva 1n care cre#!
Poate ca a#ev"rul #espre U(' ne va elibera &i ne va pune 1n situa/ia #e a reali7a c"
sinurul mo# 1n care putem ob/ine miracole este s" cre#em 1n primul r$n# 1n noi 1n&ine!
Ilu7ia realit"/ii.
Uneori6 ilu7ia este cea mai palpabil" realitate. Pentru a sus/ine a&a ceva6 po/i fi #roat
sau nu6 #e&i aprecierea este relativ". Un poet este6 #e e=emplu6 prins 1n picturile imaina/iei
sale6 lucru care 1l face s" #evin" nereceptiv la realitatea ime#iata. Un politician poate impune o
alt" realitate! Ci lista poate continua.
Dar #e fapt ce este o ilu7ie2 Ci ce este realitatea. Poate realitatea #ep"&i imainarul2
Poate cineva s"0&i 1nc*ipuie ceva #e ne1n/eles pentru muritorii #e r$n# 1n a&a fel 1nc$t
1nc*ipuirea sa s" poat" fi consi#erat" o ilu7ie2
(iecare ilu7ionist 1&i 1mbat" publicul cu evenimente #e ne1n/eles. Bn spatele acestei
maii6 1ns"6 stau elemente obi&nuite #e recu7it"6 care6 transpuse 1ntr0un #ecor scenic u&or
e=travaant6 provoac" imainea final". Care este aici realitatea2 Un#e 1ncepe &i cu ce se termin"
ilu7ia2
Ilu7ia6 pentru a 1ncerca o #efini/ie6 este ceea ce ne /ine 1n via/"6 ar putea #eclara un
filosof ni*ilist. Ilu7ia este spectacolul plenar al imaina/iei umane6 ar veni cu alt" etic*etare
poetul. Ci totu&i ilu7ia se na&te #in realitate. Iar realitatea nu se construie&te f"r" o c$t #e mic"
ilu7ie. S" fie atunci unul &i acela&i lucru2 S" 1nsemne ilu7ia &i realitatea unul &i acela&i suport al
evolu/iei umane2
)rec$n# peste preten/iile acestei e=prim"ri6 cel mai elocvent prim plan al conflictului
realitate0ilu7ie este r"7boiul me#iatic ce se #esf"&oar" 1n :alcani la sf$r&it #e secol PP. Aici6 un
#ictator pre7int" poporului s"u imainea unei realit"/i eronate. Ilu7ia c" va veni o 7i 1n care
poporul s$rb 1&i va celebra victoria6 iar NA)' va pleca acas" cu coa#a 1ntre picioare nu
1nseamn" altceva #ec$t #istorsionarea unei realit"/i ime#iate! A #iscerne 1ntre cele #oua
e=treme 8ime#iat vecine9 1nseamn" a apela la intelien/". Un om instruit face #iferen/a f"r"
mare efort!
Dar ce ne0am putea face f"r" ilu7ii2 ' lume 1n care visele nu e=ist"6 se poate imaina.
Se poate trai f"r" ilu7ia c" 7iua #e m$ine nu va a#uce o sc*imbare 1n bine2 Ne facem ilu7ii 1n
fiecare moment. Ne cl"#im viitorul #in ilu7ii. %rem fiecare altceva6 mai bun6 pentru care s"
merite s" lup/i. A#ev"rul este c" f"r" ilu7ii nu se poate tr"i.
Ci totu&i realitatea este6 #e reul"6 preferata ilu7iei. Pentru c" ea este palpabilD. Ci mai
este o problem". 'ric$t #e optimist ai fi6 1ntre cele #ou"6 realitate &i ilu7ie6 st"6 ca o pasare #e
pra#"6 cu aripile #esf"cute peste speran/ele oamenilor6 captiva coliviei celor care tra sforile 1n
acest spa/iu concav al alunec"rii 1n uitare o pasare a #e7ilu7iei.
BN)RE C)IIN?D CI CREDIN?D ' parabol" care nu /ine apa.
Cre#in/a ca para#".
E&ti t$n"r &i luci#. Urci. Cre7i 1n cultur"6 ai 1nt$lnit oameni cu care e&ti m$n#ru c"
tr"ie&ti 1n acela&i timp6 #ar ai v"7ut &i mon&tri.
)e0ai n"scut sub comunism. ?i s0au spus lucruri pe care ai fost for/at s" le cre7i6 ai v"7ut
c*ipuri 1n spatele c"rora se ascun#ea minciuna.
Erai a#olescent atunci c$n# s0a pro#us sc*imbarea. )e 1ntrebi #ac" evenimentele te0au
mutilat sau te0au 1nt"rit.
Ai citit. Ai vrut s" &tii #ac" 1ntr0a#ev"r a e=istat un Cioran6 un Elia#e6 un Noica6 un
?u/ea. ("r" s" min/i6 e&ti contemporan cu Ple&u6 cu ,iiceanu6 cu C"rt"rescu.
Dac" ai fi 1ntrebat ce cre7i #espre biseric"6 ai avea #ou" alternative. S" fii sincer sau
#iplomat. Ai alee0o pe cea #in urm"6 $n#in#u0te c" vii #e Aos &i c" acolo reperele sunt altele.
Cu #iploma/ie6 vei #eclara c" este o form" #e control asupra maselor6 c" este necesar"6 c"
impune o or#ine acolo un#e este mult" nevoie #e a&a ceva. N0ai a#uce vorba #espre #iferen/ele
#e cre#in/" ca principale surse #e conflict. Pentru c"6 te $n#e&ti6 in#iferent c$t ai fi #e naiv6 8la
montaA9 se re7olv" totul. 8Iese bine96 apare un son#aA6 &i totul este '. >.6 1nt"rin# leen#a. Doar
faci parte #intr0o! maAoritate.
Ctiin/a ca refuiu.
Un corp tin#e s"0&i p"stre7e starea #e repaos c$t" vreme nu se ac/ionea7" asupra lui #in
e=terior. Masa este o m"sur" a iner/iei corpurilor. Presiunea e=ercitat" la suprafa/a unui lic*i#
aflat 1n ec*ilibru se transmite interal &i 1n toate #irec/iile 1n interiorul lic*i#ului. (or/a
centrifu" #e iner/ie este eala 1n mo#ul &i #e sens contrar cu for/a centripet". E=ista un sinur
8n9 natural astfel 1nc$t E la puterea 8n9 plus!
@ 8Domnule Ne-ton6 ce este ravita/ia2
+ravita/ia este Dumne7eu!9
Din c"ruciorul s"u cu rotile6 Step*en 4a-;in $n#e&te lumea. Acci#ent2 Muta/ie2
Incapabil s" m$nuiasc" un creion6 savantul #"r$m" barierele fi7icii mo#erne.
Bntr0una #in primele luni ale anului IJJJ #up" C*ristos6 cineva6 un in#ivi# pe care 1nc"
nu0l cunoa&tem6 va #a publicit"/ii c$teva cuvinte pe care Albert Einstein nu le0a putut rosti la
vremea sa. Era prea riscant!
Soborul.
)elevi7iunea. SluAbele transmise 1n #irect. 8Solemnitatea9 momentelor.
Ca pre&e#inte trebuie s" fii 8al tuturor9 #aca #ore&ti s" prin7i &i al #oilea man#at.
8P$r*iile9. Una #in p$r*ii2! Cum care! )ra#i/ia!
Civili7a/ia pare incompatibil" cu soborul. Niciun#e6 $n#e&te0te6 un#e omul contea7" ca
in#ivi#ualitate6 n0o s" 1nt$lne&ti soborul. )eoria soborului ri#ic" turma la ran #e suprem"
1mplinire. (irescul #oarme.
Ca simplu cet"/ean ai #oua variante: s" $n#e&ti cu mintea ta sau s" te intere7i 1n
tra#i/ie!
Daca ai6 ca roman6 un specific6 acesta este!
Dincolo &i #incoace #e paranormal.
Realitatea e str$mt". )e 1mpresoar"6 te apas"6 te coco&ea7". Ai nevoie #e o ie&ire. Alei<
E=ist" #estule mo#ele pentru a fi stimati7at6 pentru a primi anatema #irect 1n cre&tetul
capului. Ai uitat2 Ce0ar fi #ac" peste 7ece ani se va *uli acest timp al 8post0tran7i/iei92 Ce0ar fi
#ac" secolul PPI va fi reliios iar tu vei r"m$ne luci#2 ?i0ar cam sf$r$i pielea pe ru sub
privirile soborului. Mo#ul$n#u0&i vocile pe tonalit"/i cavernoase6 1nalt0prea0sfin/ii #e #incoace
1/i vor asiura o ne&tears"6 poate c*iar ne&tirbit" a#ucere aminte.
Ce ale elitele.
Un sobor #e bocitoare.
Ca minoritar6 e&ti liber s" cre7i 1ntr0un mo#el atomic #up" care via/a ar evolua
ine=orabil. )e vei tre7i6 peste alte c$teva mii #e ani6 c"ut$n# pe sub rocile vulcanice urmele
pa&ilor post0tran7i/iei.
Conclu7ia2 )rebuie s" e=iste una. Bntre &tiin/" &i cre#in/"6 ca o trestie $n#itoare6 st"
cl"tin$n#u0&i cre&tetul ple&uv &i /intin#u0te cu oc*ii mici #e sub fruntea prelun"6 eventual
/in$n#u0te #e cot6 pro#usul secolelor #e inoran/"6 care au culminat la sf$r&it #e mileniu #oi cu
intro#ucerea telefoniei mobile 1n su#0estul continentului. El nu alee e=tremele. El este6 pur &i
simplu6 tr"ie&te6 1&i face pro7eli/i &i r"m$ne 1n istorie.
Cu noi6 lumea se colorea7" stri#ent.
)E4N','+IA.
Parcuri te*noloice.
Se #" o popula/ie activ" format" #in fel &i fel #e oameni6 #intre care o pon#ere
important" o au creatorii #e soft-are. Se mai #" e=emplul In#iei care e=port" anual soft-are 1n
valoare #e I miliar#e USD. Se mai poate lua 1n calcul num"rul consi#erabil #e proaspe/i
absolven/i6 care se a#aptea7" rapi# la noua lume informa/ional". Aceasta este mul/imea celor
care pot forma parcurile te*noloice rom$ne&ti.
' alt" cateorie important" 1n acest proces este alc"tuit" #in venerabilii f"uritori #e lei
&i proaspe/ii promotori #e or#onan/e #e uren/". Ei sunt cei care con#uc #estinele parcurilor6
ine=istente la aceast" or"6 un fel #e r"#inari f"r" reble! 8Am vorbit eu cu Ministrul #e
(inan/e6 &i este #e acor# s" #"m o or#onan/" #e uren/" care s" leifere7e func/ionarea
parcurilor te*noloice6 #ar tocmai &i0a rupt piciorul6 &i n0are cum s" semne7e!96 #eclara unul
#in venerabili. Ci parc"0i v"# a#un$n#u0se 1n &e#in/"6 care mai #e care mai st"p$n pe situa/ie6
mai calm &i mai plin #e importan/a momentului. 'amenii care lucrea7" contra unui cronometru
f"r" ca#ran!
Ci uite0a&a se scur creierele6 spre bucuria unui alt personaA6 #irector #e firm" #e
soft-are6 care e=ult" la i#eea c" unul #in cunoscu/ii s"i a aAuns #irector te*nic 1ntr0o companie
occi#ental" &i a acumulat astfel un uria& poten/ial #e aAutorare a Rom$niei! '*!
Dar ce se cere 1n aceast" problem"2 Este sau nu o problem"2 Ci #ac" are #ate ini/iale6 nu
1i trebuie cumva &i o conclu7ie2 :a #a. Conclu7ia este c" se vor leifera &i aceste concepte. Ci6
probabil6 mul/i #intre tinerii no&tri vor aAune s" lucre7e 1n mult visatele parcuri te*noloice.
Dar 8cestiunea9 e c" nimeni nu i0a c*emat pe am"r$/ii "&tia care vor popula parcurile6 ciu#a/ii
"&tia care scriu soft-are6 care se e=prim" co#ificat &i care au 8cuvintele m"surate electronic9!
Nu i0a c*emat nimeni la o conferin/" 1n care s"0&i e=prime &i ei p"rerile6 n0a f"cut nimeni tam0
tam6 #e parca e vorba s" se #eci#" #ac" :CR0ul poate s" preia activele :ancore=0ului!
E=plica/ia pe care o "sesc este c" problema asta are un miros. Nu #e comisioane rase6 ci #e
normalitate. Iar atunci c$n# ceva este normal6 se petrece pur &i simplu6 f"r" mult 7omot.
Am un prieten peste m"ri6 /"ri &i oceane6 care m" invi#ia7" &i 1mi pl$ne #e mil" pentru
c" am r"mas. Iar eu &ti/i ce fac2 Ei bine6 plec6 vin6 p$n" 1n momentul 1n care 1mi voi b"a
min/ile0n cap &i voi citi #espre Parcurile )e*noloice #oar pe Internet. 8P$$$$n" c$n# i se
tocea.9 Pentru c" locuitorul #e parc te*noloic6 asemenea poetului6 este 1n permanen/" cu capul
1n nori!
Autoritatea electronic".
Dac" lucrurile mer a&a cum este normal s" mear"6 1n foarte scurt timp6 marea
maAoritate a tran7ac/iilor vor avea loc pe Internet. Comunicarea este #eAa siur" prin serviciile
#e e0mail oferite fie #e clasicul Microsoft 'utloo;6 fie #e #iversele #omenii -eb care #au spa/iu
virtual6 inclusiv a#rese #e po&t" electronic"6 1n sc*imbul specific"rii i#entit"/ii utili7atorilor.
Din c$te se pare6 vom #eveni sclavii ma&inilor pe care le0am creat6 #ar asta este o
consecin/" fireasc" a boom0ului te*noloic care a marcat secolul PP.
Un mare #irector al unei companii #e *i*0tec* #in USA #eclara la un moment #at c"6 1n
viitor6 firmele ce nu0&i vor #esf"&ura activitatea pe Internet6 vor #isp"rea. Nimic mai palpabil!
Cui 1i ar#e #e stat la co7i6 #e #eplasat prin ora&e supra0alomerate Rb3 t*e -a36 #aca nu m"
cre#e/i6 1ncerca/i s" traversa/i :ucure&tiul pe la orele pr$n7ului!S6 #e 1nfruntat func/ionari
publici care te inor" &i0&i bat Aoc #e tine #e parc" asta fac #e c$n# se &tiu! Inamicul nr. M al
acestor func/ionari prin care nu trebuie #ec$t s" prive&ti ca prin ni&te ferestre transparente
pentru a0/i proteAa nervii6 pe care 1i po/i folosi 1n activit"/i mult mai interesante este
8autoritatea electronic"9. (ie c" ne place6 fie c" nu6 asta este realitatea. Ci ca s" supravie/uie&ti6
trebuie s" te a#apte7i!
Bmi amintesc &i acum #e pumnii primi/i #e la tovar"&a #iriint" pentru e#ucarea 1n
spiritul vremurilor #inainte #e Decembrie MNLN! 'amenii ca ea au r"mas 1n amintirea mea
prin aceast" le*amite pe care mi0o provoac" func/ionarul public6 pus acolo ca s" te aAute6 ca s"0
/i ia banii6 ca s"0&i 1ncase7e salariul pe care tu 1l pl"te&ti &i care te tratea7" ca pe un in#ivi# care
nu are ce face acas" &i vine s"0l #eranAe7e pe #umnealui #in reverie. Pentru c" nu te cunoa&te6
nu e&ti nepotul #e sor" al veri&oarei vecinei #e la H! Ei bine6 te*noloia va face cur"/enie pe
str"7ile /"rilor care vor 1n/elee c" mileniul viitor nu este al obscurantismului sau al misticilor6
ci al te*noloiei!
Cana#a6 Statele Unite &i Europa #e %est 8#evorea7"9 informaticieni care pleac" #in
Rom$nia 1n valuri6 refuiin#u0se uneori nu pentru a c$&tia mul/i bani6 ci pentru a sc"pa #e
c$inii vaabon7i6 #e /iani7are6 #e atitu#inea func/ionarului public6 #e poli/istul care se tre7e&te
#in somnul s"u #e! multe #up"0amie7e cu 1ncetinitorul6 #e&i +arcea 1l satiri7ea7" c*iar &i #e
Revelion! De toat" mi7eria asta6 pe care serviciile #e salubri7are nu vor putea s0o &tear" 1n
totalitate6 se fue #in Rom$nia! De fapt se fue #in calea absur#ului.
)elevi7iune am avut 1nc" #e pe vremea 1mpu&ca/ilor. Unii #intre noi au 1nv"/at enle7a
#e la televi7or6 urm"rin# filmele care printr0un noroc #e nee=plicat erau titrate6 &i astfel au
r"mas p$n" 1n 7iua #e a7i! Iar creierele acestor telespectatori s0au obi&nuit s" $n#easc" #e
#ou" ori mai repe#e #ec$t cele ale oamenilor cu fric" #e 8cele sfinte96 obi&nuite s" se 1ntrebe
1nt$i cine este persoana #in fa/a lor &i nu cu ce ar putea s0o aAute! De0aia probabil te i7besc ca
ni&te perec*i #e palme 7$mbetele profesionale ale func/ionarilor publici sau priva/i #in /"rile
Europei 'cci#entale! Pentru c" ei &i0au f"cut cur"/enie cu mult timp 1n urm" &i au 1n/eles c"
te*noloia este mai presus #e nepotisme! Ce e=primare *alucinant"!
A&a c" nu ne r"m$ne #ec$t s" speram c" autoritatea electronic" va fi respectat" &i la noi6
#e c"tre cei care vor 1n/elee ceea ce e #e 1n/eles!
Cansa te*noloiei sau &a* prin interme#iul telerafului.
Bn 84ector Serva#ac96 5ules %erne poveste&te cum o bucat" #in suprafa/a P"m$ntului se
#esprin#e #e acesta 1n urma ciocnirii cu un asteroi#. :ucata #esprins" prin#e s" se roteasc" 1n
Aurul Soarelui pe propria sa orbit"6 iar 1ntr0un final #e poveste6 cei r"ma&i pe suprafa/a noii
planete formate 1n urma impactului se re1ntorc pe P"m$nt6 #ac" /in bine minte6 cu aAutorul unui
balon. Povestea 1n sine se petrece 1ns" pe buc"/ica #esprins" #in )erra6 iar locuitorii ei
reali7ea7" #estul #e t$r7iu ce se 1nt$mplase #e fapt.
,a un moment #at6 buc"/ica #esprins" aAune 1n punctul cel mai 1n#ep"rtat al traiectoriei
solare6 iar anotimpul #evine iarn". Distan/ele #intre rupurile #e oameni erau #estul #e mari6
totul #evenise 7"pa#" &i *ea/"6 iar pentru a se #eplasa #intr0un loc 1n altul se foloseau #e s"nii
cu p$n7e. Un lucru care mi0a r"mas 1n minte ca un am"nunt al acestei pove&ti este Aocul #e &a*
pe care #oi #intre supravie/uitorii #e pe bucata care ravita acum pe alt" orbit" #ec$t cea
terestr" 1l Aucau prin interme#iul telerafului. (iecare st"tea cu propria sa tabl" #e &a* 1n fa/"6 iar
mut"rile &i le trimiteau prin morse6 via teleraf.
Sunt #oar c$teva framente #isparate care 1mi revin 1n memorie c$n# m" $n#esc la ce
era lumea 1nainte s" se invente7e internetul.
Un prieten #e peste ocean m0a 1ntrebat #ac" am citit 8,e=us &i M"slinul9 #e )*omas ,.
(rie#man. Au7in# o asemenea 1ntrebare venit" pe fon#ul a#mira/iei #eclarate pe care o am
pentru acest e#itorialist #e la Ne- Vor; )imes6 am f"cut tot posibilul s" intru 1n posesia unui
e=emplar #in cartea tra#us" 1n rom$ne&te la E#itura (un#a/iei Pro &i6 1ntr0un t$r7iu6 prin
interme#iul altui prieten6 am reu&it. Asta pentru c" am colin#at c$teva libr"rii sau tarabe #e
carte6 #ar nic"ieri6 nimeni nu au7ise #e ea. Dar eu au7isem<
(rie#man mi s0a p"rut 1nc" #e la 1nceputul lecturii ca un fel #e ambasa#or al liniilor
aeriene #in pricina num"rului mare #e c"l"torii cu avionul f"cute 1n interes #e serviciu. Ca
e#itorialist pe probleme #e (orein Affairs6 tot ce poate fi probabil mai interesant 1n materie #e
Aurnalism6 (rie#man a cutreierat lumea 1n lun &i 1n lat 1i a v"7ut cu oc*ii lui ce este &i ce
1nseamn" lobali7area. Iar volumul s"u este o *i# e=trem #e util pentru oricine are 1ntreb"ri
#espre acest fenomen mai mult #ec$t economic sau politic6 practic un nou tip #e or$n#uire.
(iecare #etaliu surprins #e (rie#man 1n 8,e=us &i M"slinul9 pentru care a avut un
r"a7 #e patru ani #e la e#itorul s"u contea7" 1n marele pu77le al evenimentelor care formea7"
#efini/ia conceptului #e lobali7are. Citin# impresionantul volum #e 1nsemn"ri al lui (rie#man
1n/elei c" a&a cum c"l"toriile 1n timp sunt 1n principiu imposibile #in pricina alter"rii actualului
pre7ent #in care se pleac"6 la fel &i 1n anii lobali7"rii6 orice ac/iune6 #in orice col/ #e lume6
influen/ea7" #eci7iile care se iau 1n alt col/ #e lume cu privire la flu=uri #e capital #iriAate pe
principiul 8cine are primul informa/ia6 are #e fapt banii9.
Este o carte #ocument #espre lobali7are &i o recoman# cu c"l#ur" oricui vrea s"0&i fac"
o i#ee cu privire la motivele pentru care la noi e=ist" o sume#enie #e &tiri care nu folosesc la
nimic6 #ifu7ate cu frene7ie pe posturile #e televi7iune6 #e ce toate 7iarele sunt practic la fel6 #e
ce 1nc" mai avem reii monopoliste6 #e ce secretarele #e la facult"/i formea7" un fel #e stat 1n
stat sau #e ce 1n armat" se a&teapt" mici aten/ii pentru acor#area #e #repturi fire&ti sol#a/ilor etc.
R"spunsul este foarte simplu. E=ist" culturi care caut" &i investesc 1n comunicare6 1n
interconectivitate6 1n prores6 iar lobali7area este re7ultatul acestor c"ut"ri pornit" 1nc" #e la
5ules %erne6 pe c$n# e=ist" &i alte culturi prepon#erent 1nc*ise6 care sunt for/ate s" se #esc*i#"6
#ar care nu pot face trecerea rapi# pentru c" au 1n interiorul lor elemente eoiste6 &colite #up"
mo#elul ceau&ist al turn"toriei &i al #ispre/ului fa/" #e cel apropiat. Diferen/a #intre cele #ou"
culturi este c" primele impun normele lobali7"rii6 iar cele #in ce0a #e0a #oua cateorie fie sunt
i7olate &i #au na&tere unor reimuri teroriste care vor fi ani*ilate 1n timp cu pre/ul unor mari
pier#eri umane6 fie se #esc*i# &i intr" 1n r$n#ul primelor6 #evenin# la r$n#u0le motoare pentru
prores &i civili7a/ie.
Ce0ar fi fost #ac" impactul cometei #in 84ector Serva#ac9 ar fi avut loc aproape #e
:ucure&ti2 Ar mai fi Aucat cele #ou" personaAe &a* prin interme#iul telerafului sau s0ar fi
1nAurat unul pe cel"lalt 1n cel mai autentic co# Morse pe care l0ar fi 1nv"/at 1ntr0un fel2 'ricare
ar fi r"spunsul #vs.6 )*omas ,. (rie#man ar fi continuat s" 7boare cu avionul pe cealalt"
planet"6 r"mas" pe orbita terestr"6 iar cititorii lui ar fi avut 1n continuare #e c$&tiat #in
articolele pe care le scrie.
BN ,'C DE P'S) SCRIP)UM.
Responsabilitatea #e a fi sincer cu tine 1nsu/i.
Este inacceptabil s" tr"ie&ti lini&tit6 s" NU te implici6 atunci c$n# ve7i cum infractori #e
#rept comun sunt pu&i 1n libertate a #oua 7i #up" ce au fost prin&i 1n flarant.
Este inacceptabil s" NU reac/ione7i6 1ntr0un fel sau altul6 c$n# ve7i politicieni #eclar$n#
abera/ii6 &tiin# c" practic tu 1i pl"te&ti pentru a #a lei care s"0/i asiure o via/" mai bun".
Este ina#misibil s" NU intri 1n politic"6 prete=t$n# c" nu ai loc #e cei v$rstnici6 c$n#
tocmai tinere/ea &i puterea #e a ve#ea lucrurile a&a cum sunt repre7int" atuurile tale.
Este #e neconceput s" NU te lup/i pentru #reptul t"u elementar la o via/" lini&tit" c$n#
ve7i cum presa vuie&te 1mpotriva *o/ilor.
Este #e neiertat s" NU te implici 1n via/a comunit"/ii 1n care tr"ie&ti.
Implic$n#u0te6 1/i po/i spune p"surile6 po/i #iscuta problemele tale cu ale celorlal/i &i6
1mpreun"6 ve/i sc*imba ceva. Responsabilitatea este esen/a unei evolu/ii normale. (olosin# al/i
termeni6 mai pu/in preten/io&i6 a fi responsabil 1nseamn" a0/i asuma re&elile &i a consi#era
normal s" le 1n#rep/i. Bn #efinitiv6 responsabili7area este o lupta crunt" 1mpotriva minciunii.
De la minciun" porne&te mi7eria. Are acest popor vreo scu7" pentru tonele #e unoaie
care 7ac 1n ne&tire 1n maAoritatea ora&elor #in /ar"2 Pentru ropile care omoar" ma&ini6
1mpie#ic$n# circula/ia normal"2 Pentru *aitele #e c$ini vaabon7i6 care nu au nici un sens2
Are acest popor vreo scu7" pentru in#iferen/a cu care 1&i prive&te tinerii p"r"sin# /ara2
Con&tienti7ea7" cineva responsabil nevoia enorm" #e creiere pe care o are Rom$nia pentru a
re#eveni normal"2
Are vreo scu7" ministrul care 1&i face public" a#resa #e e0mail &i nu r"spun#e6 m"car
printr0o secretar"6 la 1ntreb"rile #e bun sim/ care i se pun2 )rebuie neap"rat s" fii o cuno&tin/" a
respectivului ministru pentru a fi luat 1n seam"2
E u&or s" clatini #in cap a le*amite &i s" treci cu ve#erea aceste lucruri. Dar m$ine va
veni o nou" 7i. Ci atunci te vei sim/i mai nesiur6 mai lipsit #e 1ncre#ere6 mai mur#ar. Ci te vei
v"ita c" nu ai pe cine s" alei6 c" to/i sunt ni&te mincino&i6 care0&i v"# #oar propriul interes. Nu
e #e aAuns s" consta/i asta. E nevoie #e tine6 #e puterea ta ca in#ivi#.
Pentru toate astea ai &i )U o parte #e vin"<
Era v"rs"torului.
Se 1nt$mpl" 1n toate #omeniile. E ca o transformare profun#"6 ca un vis care nu are
nevoie #ec$t s" fie visat. Ca scriitor nu po/i evolua 1ntr0o pia/" care nu te cunoa&te. Ca sportiv
nu te po/i afirma #ac" nu e&ti sus/inut. Ca simplu lucr"tor6 nu po/i ob/ine re7ultate #ac" nu e&ti
apreciat. Ca politician po/i 1mpr"&tia minciun" &i #e7binare numai #ac" e&ti l"sat s0o faci. Pune/i
toate inre#ientele la un loc &i #escoperi/i Rom$nia anilor IJJJ. Un loc al #emaoilor &i
&arlatanilor ri#ica/i la suprafa/" #e pe fun#ul unei mla&tini #espre care s0a cre7ut c" nu va seca
nicic$n#. Mla&tina comunist".
Amintirile ne r"scolesc. Parafra7$n# refrenul *ip0*op6 urm"toarea referire se face la
sentimentul straniu care anim" via/a social" #e #up" retraerea pre&e#intelui Constantinescu #in
cursa pentru un nou man#at la Cotroceni. Aceste r$n#uri nu se vor o anali7" politic" a ceea ce
urmea7" 1n viitorul apropiat. Ci #oar sublinia7" c" estul Pre&e#intelui a f"cut at$tea valuri
tocmai pentru c" a surprins pe toat" lumea prin firescul s"u.
Ne0am obi&nuit s" c"ut"m #e#esubturi pentru orice eveniment. S" ne mir"m c$n# se
str$ne unoiul #e pe stra#"6 $n#in#u0ne c" este o ac/iune electoral". S" ne bucur"m c" ne
tre7im #iminea/a &i nu am p"/it nimic r"u 1n somn. ' a#ev"rat" psi*o7". Bntre/inut" abil prin
mass0me#ia.
,ucrurile stau rav. Materialul uman #in care este pl"m"#it" Rom$nia anilor IJJJ este
alterat. Pus" al"turi #e fenomenul #isolu/iei autorit"/ii statului6 imainea mi se pare o
completare la tabloul 1n care tr"im 7i #e 7i. Un tablou 1n care pictorul ne0a aban#onat!
Cerpii 1&i ait" clopo/eii. Profitorii #e profesie nu se retra. Bnc" se pot roa#e *"lci #e
carne. Devine limpe#e pe 7i ce trece c" transformarea me#iului 1n care tr"im nu poate fi f"cut"
f"r" implicarea masiv" a celor care #intr0un motiv sau altul s0au retras sau au eva#at. C*iar &i
cei care nu mai sunt fi7ic aici6 nu0&i pot uita r"#"cinile. In#iferent c$t ar fi #e reu.
%isul este s"0i 1nvinem pe nemernicii care au m$nAit fe/ele rom$nilor cu triste/e. S"0i
trimitem la pu&c"rie pe profitorii #e profesie. S" nu le mai permitem s" #ebite7e abera/ii 1n
public. Cu alte cuvinte6 s" nu ne mai min/im pe noi 1n&ine!
Reele sau Clona2
Pornit" #e sub strea&ina casei lui +oran Strofostovici6 ciocnin#u0se #e parbri7ul
.artburului alimentat cu a7olin"6 rico&$n# c"tre cer 1ntr0un salt #emen/ial6 violat" #e palele
#e v$nt6 o &tire c"7u ca o c$rp" 1n ora#a #e p"s"ri a lui Ion Ionescovici 1n c*iar seara c$n# se
s"rb"toresc6 o #at" pe an6 prenumele #e trei litere. ' &tire &ocant"6 ame/itoare6 cu ust #e
colofoniu.
De peste ocean6 prin tunelele #escrise subtil #e maestrul %erne6 vestea c" pre&e#intele
Clinton a inter7is Rpentru cinci ani #in momentul anun/uluiS clonarea oamenilor pe teritoriul
Statelor Unite penetr" spa/iul aerian Rom$nesc6 oprin#u0se sub unul #in can#elabrele Casei
ParlamentuluiZ st"tu acolo 1nv$rteAin#u0se pre/ #e o mo/iune 1n proce#ur" #e uren/" &i se lipi pe
fruntea pre&e#intelui senatului6 n"sc$n# m$nia m"sc"riciului na/ional &i st$rnin# o alt" veste:
%reme #e cinci ani #in momentul anun/ului6 se inter7ic e=perimentele #e clonare a oamenilor
pe tot teritoriul Rom$niei.
Reele amu/i. Principesa 1nm"rmuri. Ministrul cu must"/i acoperitoare #e casca#e
verbale se &terse cu batista pe fruntea 1mbrobonat". :unicu/a se opri #in cl"tinarea capului &i0l
prinse #e cot pe m"sc"riciul postului cu cei mai mul/i bani &i cea mai mare au#ien/".
P"i bine6 se 1ntrebar" ei #e0o#at"6 cum e posibil2 ,a ce trebuie s" ne $n#im noi mai
1nt$i2 ,a Ree2 ,a clone2 ,a #ecembrie GLN2 ,a :rain Drain2 Nu cumva e o provocare2
Dar nimeni nu primi nici un r"spuns.
Unul #intre spionii scur&i printre cele lume&ti #in cerneala celebrei liste 1n unic e=emplar
travers" prin pasaAul subteran intersec/ia #e la Universitate. Bn mintea lui 1ncol/i un s$mbure #e
b"nuial". Privi c"tre st$na. Nimic. Privi c"tre #reapta. Nimic. Privi c"tre cer6 #ar 1nt$lni
neoanele. 'are ce se 1nt$mpla2
,a Roma6 1ntr0un loc un#e forfota nu se face sim/it"6 un proramator #e calculatoare
#escoperi primul leac virtual 1mpotriva be7meticilor #e pe stra#"6 ace&ti 7ombies ai sf$r&itului
#e mileniu. :" clonatuleeeee6 reverberea7" sf$&ietor $n#ul6 ple7nin# la r"#"cina parietalului
st$n al #escoperitorului. Ci atunci ap"ru IDEEA.
St"tu o secun#". Plan". Se roti 1ntr0un uluitor vertiA. Ci #e0acolo6 #e la Roma6 #in cetatea
Cupolei &i a li#erilor cu m"&ti #e umbr"6 se r"sp$n#i peste 1ntreaa lume ca 1ntr0un principiu al
panspermiei6 #e7v"luin#u0le oamenilor secretul sf$r&itului #e mileniu.
,a o s"pt"m$n" #istan/"6 vreme 1n care i#eile s0au 1mpr"&tiat pretutin#eni6 lumea a
#evenit a&a cum n0a fost nicio#at". A#ic" normal". Ci televi7iunile au #at faliment. Ci posturile
#e ra#io s0au n"ruit. Doar c$/iva sateli/i #e comunica/ii au r"mas neimplo#a/i. Ci #oar
internetul6 ca o treapt" superioar" a telefoniei6 #evenin# un instrument facil #e comunicare
pentru cei care au l"sat vacile6 oile6 caii6 obsesiile se=uale6 fustele /i"ne&ti6 politica &i cer&itul6
#evenin# locuitori ai statului planetar6 a#ic" simple clone ale unui ree clonat6 a&a cum numai
1n pove&tile S( se poate 1nt$mpla.
Iar #ac" a/i aAuns cu cititul p$n" aici6 asuma/i0v" responsabilitatea uvern"rii propriilor
vie/i &i 1ntreba/i0v" sincer6 ocolin# ropile: eu a cui clon" sunt2
S(_RCI)