Nicolae Manolescu

LITERATURA ROMN POSTBELIC

CUPRINS:
Mihai Beniuc. Poezii, 15 Geo Bogza. Paznic de far 19 E i! Bo""a. Un dor f#r# $a%iu &' M#ria Banu(. Por"re"u! din )a*u &9 Poezia M#riei Banu( +1 )ie$"a +5 Ge!!u Nau . ,"hanor +9 -i i"rie S"e!aru. Ne oar"e '& Con$"an" .onegaru. S"eaua /enerii '' Radu S"anca. /er$uri '0 Geo -u i"re$cu. ,( 1u"ea $# ar#" cu cre("e iar2a, '9 3". ,ug. -oina(. ,!fa2e" 1oe"ic 5' 4e$1eria 55 /6n#"oare cu (oi 71 )oa ea de unu 75 Ion Caraion. C6r"i%a (i a1roa1e!e 08 -rago$"ea e 1$eudoni u! or%ii 01 Nina Ca$$ian. -i$ci1!ina harfei 07 , 2i"u$ 05 9o"o:1oe e 58 Nu #r#"oarea in;er$# 51 ,. E. Bacon$<*. Re"ro$1ec"i;# Bacon$<* 55

9eonid -i o; 0 1oe e 59 Car"ea de ;i$e 9& Se ne cere("i =ronde!uri> 9+ S1ec"aco! ?. 9' Car"e de ;i$e, 90 3"efan B#nu!e$cu. C6n"ece de c6 1ie 181 Mircea I;#ne$cu. /er$uri 18+ Poe e 18' ,!"e 1oe e nou# 187 Nichi"a S"#ne$cu. @ ;iziune a $en"i en"e!or 118 11 e!egii 11+ Necu;in"e!e a 115 Poezii 115 S"area 1oeziei 1&1 E1ica Magna 1&7 -ai onu! eu ;ine de de1ar"e 1+1 @rdinea cu;in"e!or 1+' )!orin Mugur. Car"ea regi!or 1'1 Car"ea 1rin%u!ui 1'& Por"re"u! unui necuno$cu" 1'5 S1ec"aco! a 6na" 1'5 Ion Gheorghe. Pro2a 9ogo$u!ui 15+ Aicere !a zicere 150 Marin Sore$cu. Moar"ea cea$u!ui 17& -ru u! 17' 9a 9i!ieci 175 -an 9auren%iu. Pozi%ia a("ri!or 10+ C#!#"orie de $ear# 10' I nuri c#"re a urg 105 Poe e de drago$"e.B. 107 P$*che 105 E i! Bru aru. /er$uri 151 Cu!ien @$1i"a!ieru! 15& ,dio, Ro2in$on Cru$oe 157 Cezar Ba!"ag =n. 19+9> Madona din dud 159 Euridice (i u 2ra 191 I!eana M#!#ncioiu.

Prefa%# 19' Mircea Cio2anu. /ia%a !u ii &8' Po$"fa%#: ,r ur#rii &80 Con$"an%a Buzea. Prefa%#: Rou# 1!ura! &15 ,nge!a Marine$cu. /ar &&5 Dn !oc de 1refa%#: Ro(u (i Negru &&9 Mihai Ur$achi. -io"i a E Poezii de drago$"e &+1 Marea Dnf#%i(are &++ Cezar I;#ne$cu. Rod &+5 Muzeon &+7 -oina &+5 ,!"e frag en"e din Muzeon &'8 !oan ,!eFandru. /ia%a deoca da"# &'' Infernu! di$cu"a2i! &'7 hnne!e 2ucuriei &'9 I ne!e .ran$i!;aniei &5& P# 6n" "ran$figura" &55 I ne!e Mara ure(u!ui &59 ,na B!andiana. Cincizeci de 1oe e, Ca!i"a"ea de ar"or &7+ Proiec"e de "recu" &75 Poezii &79 3er2an )oar%#. Si 1!eroze &05 3a!u!, e(ar1e!e I$adorei &00 /irgi! Mazi!e$cu. /er$uri &09 ;a fi !ini("e ;a fi $ear# &51 Gui!!au e 1oe"u! (i ad ini$"ra"oru! &55 Mariu$ Ro2e$cu. S1iri"u! Dn$e"a" de rea! &59 Coc (i Dn;iere &91 ,drian P#une$cu. P# 6n"u! deoca da"# &95 -orin .udoran. Pa$aG de 1ie"oni &99 -anie! .urcea. En"ro1ia +8& E1ifania +8+ ,drian Po1e$cu. )ocu! (i $#r2#"oarea +85 Ion Mircea. .o2e!e fragede +89 Pe"re S"oica. Bunica $e a(eaz# Dn fo"o!iu +11

@ nun"# de cenu(# +1& Su;enir +1+ 9i;iu !oan S"oiciu. @ !u e 1ara!e!# +10 Mircea -ine$cu. In;oca%ie nu #nui +&1 Pro1rie"aru! de 1oduri +&& Ri 2aud negu$"oru! +&' )!orin !aru. C6n"ece de "recu" $"rada +&5 9a cea ai Dna!"# fic%iune ++8 Dnne2une$c (i: i 1are r#u ++' ,!eFandru Mu(ina $"rada ca$"e!u!ui 18'++9 .raian .. Co(o;ei. Nin$oarea e!ec"ric# +'& !, &, + $au +'5 Cruciada Dn"reru1"# +'0 Poe e!e $ia eze +58 Dn a("e1"area co e"ei +5+ Ion Mure(an. Car"e de iarn# +57 Mar"a Pe"reu. ,duce%i ;er2e!e +59 -i inea%a "inere!or doa ne +7& E i! 4urezeanu. 9ec%ia de ana"o ie +75 Ion S"ra"an. Ie(irea din a1# +79 Cinci c6n"ece 1en"ru eroii ci;i!iza"ori +01 Ma"ei /i(niec. 9a noa1"e ;a ninge +05 @ra(u! cu un $ingur !ocui"or +00 Mariana Marin. Un r#z2oi de o $u"a de ani +51 ,"e!iere!e =1958:!95'> +5' Ro u!u$ Bucur. Greu"a"ea cerne!ii 1e h6r"ie +98 Mircea C#r"#re$cu. )aruri, ;i"rine, fo"ografii +9& Poe e de a or +97 .o"u! '88 9e;an"u! '8+ Bogdan Ghiu. Manua!u! au"oru!ui '11 ,drian ,!ui Gheorghe. In"i i"a"ea a2$en%ei '1+ Cri$"ian Po1e$cu. Cu;6n" Dnain"e '17 Si ona Po1e$cu. Hi!ofonu! (i a!"e 1oe e '&8

Cu;6n" Dnain"e. Canonu! $e face, nu $e di$cu"#. ,cea$"a ar "re2ui $# fie aFio a. -o;edi"#, Dn"re a!"e!e, de $"eri!i"a"ea aGori"#%ii Dncerc#ri!or de a da canonu!ui o defini%ie c6" ai !arg acce1"a2i!#. Singure!e Dncerc#ri Dn $"are a "rezi oarecare in"ere$ r# 6n ace!ea de a $crie o i$"orie a canonu!ui, Dn"re "eze!e "eore"ice a;an$a"e de cri"ici, a!" in"eri foar"e $erio(i, Dn"r:un nu #r din re;i$"a Eure$i$ (i i1o"eze!e concre"e a!e !ui Ion Si u% din"r:un ar"ico! 1u2!ica" Dn )a i!ia, !e 1refer fGe ce!e din ur #, fie (i nu ai 1en"ru c# au a1!ica2i!i"a"e 1rac"ic#, Dn 1ri;in%a $i"u#rii i$"orice a canonu!ui, "re2uie o2$er;a"# !i1$a a1roa1e co 1!e"# de "radi%ie !a noi. -ac# nu gre(e$c, 1ri a e;ocare a no%iunii de canon a fo$" aceea a !ui /irgi! Ne oianu Dn 1agini!e Ro 6niei 9i"erare, 1e !a Dnce1u"u! ani!or I98. ,r"ico!u! $e in"i"u!a B#"#!ia canonic# (i $e referea !a !i"era"ura a erican#. -e$1re canon (i 2#"#!ii canonice Dn !i"era"ura ro 6n#, $e ;or2e("e doar de c6%i;a ani, Dn con"eF"u! dez2a"eri!or de$1re 1o$" oderni$ . Genera%ia I58 e$"e aceea care in"roduce Dn c6 1u! !i"erar conce1"e!e canonice (i ea 1are cea din"6i con("ien"# c# e;o!u%ia Dn$#(i a !i"era"urii $e face 1rin $chi 2#ri de 1aradig #. Car"ea !ui Cean:)ran9oi$ 9*o"ard, 9a condi"ion 1o$" oderne, din 1909, ca (i aceea a !ui 4aro!d B!oo de$1re Canonu! occiden"a!, din 195', "radu$e cu ai 2ine de zece ani Dn"6rziere, $e Dn"6!ne$c !a noi cu une!e con"ri2u%ii ai recen"e, Dn care 1o$" oderni$ u!, canonu! $au odific#ri!e de 1aradig # a cunoa("erii a!c#"uie$c un "a! e(:2a! e( $u2 ra1or"u! idei!or. @ $chi%# a e;o!u%iei canonice din !i"era"ura ro 6n# !i1$e("e deoca da"#. -ac# ;re $# in"roduce o ini # rigoare Dn di$cu%ie, o a$"fe! de $chi%# de;ine ine;i"a2i!#. Ea nici nu e cine ("ie c6" de greu de a!c#"ui", fiind ;or2a de ce;a ai u!" de un $eco! (i Gu #"a"e de !i"era"ur# Dn Dn%e!e$u! no$"ru de a$"#zi. Pri u! canon a fo$" ace!a a! genera%iei 1a(o1"i$"e (i for u!area !ui !i 1ede o g#$i Dn ce!e2ra In"roduc%ie !a -acia !i"erar# din 15'5. ,u"or: Mihai! Jog#!niceanu. /re e de Gu #"a"e de ;eac, reco and#ri!e !ui Jog#!niceanu au f#cu" !egea. Poezia, 1roza (i "ea"ru! ro an"ic ro 6ne$c E de !a Negruzzi !a Ion Ghica (i de !a 4e!iade !a E ine$cu E au de2u"a" cu anife$"u! din 15'8 (i au fo$" $u$%inu"e 1rin efor"u!, eF"re de $o!idar $u2 ra1or" ar"i$"ic, a! c6"or;a zeci de $crii"ori, Dn frun"e cu ,!ec$andri. Con"e$"area ace$"ui 1ri canon $e 1roduce Dn deceniu! a! (a1"e!ea a! $eco!u!ui "recu", o da"# cu $ocie"a"ea Cuni ea (i cu 1u2!ica%ia ei, Con;or2iri !i"erare. , doua 2#"#!ie canonic# acu are !oc. -re1" cea din"6i a 1u"ea:o con$idera chiar 1e aceea din anii I+8:I'8, cu! in6nd cu 1rogra u! na%iona! (i ro an"ic, c6nd $e i;ea Dn"r:o genera%ie !i"erar# o anu i"# con("iin%#, Dnc# 1recar#, a ru1"urii cu "recu"u!. 4e!iade (i Jog#!niceanu 1ar cei ai 1#"run(i de nece$i"a"ea $chi 2#rii iar Ru$$o, de efec"e!e ei =1e care, e! !e de1!6nge>. Mu!" ai 1u"ernic# ;a fi con("iin%a acea$"a !a Guni i("i. Ei D(i 1ro1un re;izuirea canonu!ui ro an"ic (i o rea!izeaz# cu $1iri" cri"ic (i 1o!e ic. Nu doar "eore"icianu! gru1u!ui, Maiore$cu, dar Caragia!e, din"re ar"i("ii $#i, ara"# c!ar ;oin%a de ru1"ur#, Di indic# o"i;e!e (i ironizeaz# f#r# enaGa en"e !i"era"ura $u1u$# ;echiu!ui canon ro an"ic =(i 1o$"ro an"ic>, o1un6ndu:i una ;ic"orian# (i c!a$ic#. , "reia 2#"#!ie canonic# ;a fi dec!an(a"#, i edia" du1# r#z2oiu! ondia!, de E. 9o;ine$cu, Dn nu e!e oderni$ u!ui. -e(i $e re;endic# de !a Maiore$cu (i ca!ific# dre1" aiore$ciene genera%ii!e $ucce$i;e de cri"ici ade;#ra%i, 9o;ine$cu de$chide dru u! canonu!ui oderni$". -u1# canonu! ro an"ic:na%iona! =15'8:!55'> (i ace!a c!a$ic: ;ic"orian =1570:!910>, Dn care "re2uie$c cu1rin$e (i reac%ii!e de "o" fe!u! de !a r#$crucea $eco!e!or HIH (i HH, ia"#, canonu! oderni$" ocu1# Dn"reaga e1oc# in"er2e!ic#, an"ici1a" de i(carea $i 2o!i$"# de !a Dnce1u"u! $eco!u!ui (i nu doar 1re!ungi" 16n# Dn 19'5, dar re"rezi" !a ;ia%# de neo: oderni$ u! ani!or I78:I08. Mai 2ine de Gu #"a"e din $eco!u! HH e do ina"# de canonu! oderni$".

,ici $e cu;ine o eF1!ica%ie $au, 1oa"e, o 1aran"ez# i$"oric#. Se $u$%ine uneori c#, Dn u!"i e!e decenii, au eFi$"a" ai u!"e "en"a"i;e de refacere a canonu!ui. Sun" ce!e 1e care !e:a ana!iza" Ion Si u% Dn )a i!ia. ,r "re2ui $# ;ede Dn ce ra1or" $e af!# e! D cu oderni$ u! (i, a1oi, cu 1o$" oderni$ u!. 9a fine!e deceniu!ui a! cinci!ea, canonu! oderni$" a fo$" nega" ;ehe en" de c#"re 1ro!e"cu!"i$ . -e 1rin 19'9 (i 16n# du1# 1978, 1ro!e"cu!"i$ u! a fo$" aria "i 1u!ui. ,ria oficia!#, $e Dn%e!ege. -ar, oricu , o a!"a nu eFi$"a. Pu"e $au nu ;or2i de$1re un canon 1ro!e"cu!"i$"K Sun" argu en"e (i 1en"ru (i con"ra. -e1inde de acura"e%ea cu care dori $# 1ur"#rn di$cu%ia, Dn $en$ $"ric", 1ro!e"cu!"i$ u! nu e ca1a2i! de canonizare, Dn ciuda eficaci"#%ii $a!e 1rac"ice. Eu conce1 canonu! ca o $u1ra1unere de "rei e!e en"e: ;a!oarea =co"a de cri"ic#>, $ucce$u! =co"a de 1ia%#> (i un a a!ga e"erogen de fac"ori $ocia!i, ora!i, 1o!i"ici (i re!igio(i. Echi!i2ru! ace$"ora fiind unu! dina ic, 1rezen%a "u"uror nu 1oa"e fi 1u$# !a Dndoia!#. -in 1ro!e"cu!"i$ , !i1$e("e, ai Dn"6i, e!e en"u! ;a!oric. Co"a de 1ia%# e, !a r6ndu! ei, $"a2i!i"# ar2i"rar: $e cu 1#r# ce $e ;inde, nu $e ;inde ce $e cu 1#r#, Dn $chi 2, a a!ga u! de fac"ori a!ea"orii e 1redo inan". Pro!e"cu!"i$ u! e o !i"era"ur# co anda"# oficia!, D 1o"ri;a cur$u!ui fire$c a! !ucruri!or, care $e Dn"oarce for%a" !a o "radi%ie ineFi$"en"# (i:(i adaug# ino;a%ii co 1!e" ar"ificia!e. Nu e ni ic ?$1ecificB !i"erar Dn canonu! 1ro!e"cu!"i$". Cea ai 2un# do;ad# e$"e c#, deDnda"6 ce 1re$iunea ideo!ogiei oficia!e $e di inueaz# !i"era"ura re;ine !a canonu! oderni$" an"erior. I$"oricii !i"erari au, a1oi, "endin%a de a nui"ii canonu! din decenii!e I0 (i I5 neo oderni$". )ie (i a(a. -ar carac"eru! ar2i"rar a! ru1"urii de du1# 19'9 $e ;ede 2ine din re;enirea cu 1ricina, din re!uarea canonu!ui !o;ine$cian. Se ad i"e Dndeo2("e ideea c#, o da"# cu genera%ia I58, canonu! $e $chi 2# din nou: Dn !ocu! ace!uia oderni$", a*6nd a1roa1e ;6r$"a $eco!u!ui HH, $e i 1une canonu! 1o$" odern. L 1#r"#(ind acea$"# idee, nu 1o" $# nu re!e; dou# dificu!"#%i Dn acce1"area ei. , $# Ie iau Dn ordine in;er$#, a(a zic6nd. Re;o!u%ia din 1959 re1rezin"# un 1rag 1o!i"ic $au (i unu! canonicK Schi 2area de regi 1o!i"ic, cu con$ecin%e a"6" de 1rofunde (i de di;er$e, a o2!iga" (i canonu! $# $e $chi 2e $au nuK Ia"# o Dn"re2are for uia"# Dn dou# fe!uri, !a care nu a;e un r#$1un$ c!ar. -u1# 1#rerea ea, re;o!u%ia a con$o!ida" canonu! an"erior, nu !:a $chi 2a", doar c# ace$"a nu e$"e unu! cura" 1o$" odern, indi$cu"a2i! ca a"are, Dn acea$"# 1ri;in%#, # de$1ar" de aGori"a"ea co en"a"ori!or "ineri (i # a1ro1ii de Ion Si u%, 1e care:! ci"ez din nou. Re;o!u%ia a Dncerca" o re;izuire, dar 1re1onderen" ora!#, a !i"era"urii an"erioare. Nu canonu! a fo$" ;iza", ci co!a2ora%ioni$ u!: 1ac"u!, ai u!" $au ai 1u%in ;#di", din"re $crii"ori (i ideo!ogia oficia!#. Ln"orc6ndu:ne !a canon, ia"# (i a doua dificu!"a"e: dac# nu deduce rea!i"a"ea o1ere!or din 1re i$e!e "eore"ice, ci Dncerc# $# o2%ine "eoria Dn$#(i din rea!i"a"ea !i"erar#, nu $e 1oa"e $# nu re arc# c# a;e de a face cu ;echiu! canon oderni$" =Dn"reru1", re!ua" (i re2o"eza"> co$ e"iza" 1rin ado1"area c6"or;a au"ori (i o1ere 1o$" oderne. Canonu! a$"#zi Dn ;igoare $:a con$"i"ui" $1re $f6r(i"u! ani!or I78, 1ri ind f#r# are en"uzia$ o1ere $cri$e Dn decenii!e care au ur a". Schi 2area de 1aradig # $e$iza2i!# $1re 1958 n:a condu$ !a Dn!ocuirea canonu!ui ;echi, oderni$", de c#"re ace!a, nou, 1o$" odern, ci !a un ar i$"i%iu neo2i(nui", de(i eF1!ica2i!. B#"#!ia canonic# $:a Dncheia" de da"a acea$"a Dn coad# de 1e("e. ,nii I58 au cuno$cu" o Dn"e%ire a cenzurii care n:a 1er i$ "ineri!or 1o$" oderni $# dea 16n# !a ca1#" 2#"#!ia con"ra oderni("i!or. Iar du1# 1959 ar i$"i%iu! n:a fo$" nici a2roga", dar nici 1ref#cu" Dn 1ace dura2i!#. Pur (i $i 1!u a fo$" a 6na"# decizia fina!#. C6nd $criu ace$"e r6nduri, Dn 1ri e!e zi!e a!e $eco!u!ui HHI, nu ("iu dac# (i c6nd $e ;a re!ua cea de a 1a"ra 2#"#!ie canonic#, $u$1enda"# de un deceniu de re1re$iune (i de unu! de anarhie. Ceea ce ("iu e$"e c# $e!ec%ia o1ere!or care for eaz# canonu! !i"erar ac"ua! $:a f#cu" acu "reizeci de ani (i a a;u" dou# $ur$e: 1en"ru "oa"# !i"era"ura de dinain"e de a! doi!ea r#z2oi, cea edie;a!#, cea din $eco!u! HIH $au cea din $eco!u! HH, $ur$a a fo$" cri"ica oderni$"# in"er2e!ic# =I$"oria nere1u2!ica"# 16n# Dn 195& a !ui G. C#!ine$cu Dndeo$e2i>, cu 1uri$ e!e (i

in"o!eran%e!e ei, ini%ia"# de re;izuiri!e !o;ine$ciene (i ur a"# de Dnc# dou# genera%ii de cri"ici (i $crii"oriM 1en"ru !i"era"ura 1o$"2e!ic#, $ur$a a fo$" cri"ica genera%iei I78, ie(i"# ea Dn$#(i din an"aua oderni$"# =c#!ine$cian# $au !o;ine$cian#>, care i:a 1ri;i" 1e con"e 1oranii ei ca cu aceia(i ochi cu care in"er2e!icii Di 1ri;eau 1e ai !or (i care, nu Dn Dn"regi e (i nu cu "o" $uf!e"u!, !e:a afi!ia" congeneri!or 1e c6%i;a din"re au"orii ai "ineri, cu 15:&8 ani, ai degra2# "o!er6ndu:!e ino;a%ii!e dec6" acce1"6ndu:!e Dn radica!i"a"ea !or. ,ce$" canon ar "re2ui, 1oa"e, nu i" neo: oderni$", $1re a:i arca a 2igui"#%i!e =a"6" ce!e care 1ri;e$c re$crierea 1o$"2e!ic# a oderni$ u!ui, c6" (i ce!e care 1ri;e$c confuzia din"re oderni$ (i 1o$" oderni$ >. E! e$"e Dnc# Dn ;igoare, cu "oa"e $"rig#"e!e de 1ro"e$" a!e noi!or genera%ii. )a1"u! c# nici #car o re;o!u%ie ca aceea din 1959 nu i:a 1u$ ca1#" $e 1oa"e eF1!ica. -e regu!#, re;o!u%ii!e Dnce1 1rin a:(i rea!iza $arcini!e 1o!i"ice, !#$6ndu:!e 1e ce!e ar"i$"ice 1e $ea a refor e!or u!"erioare. Priori"a"ea 1o!i"ico: ora!# a re;izuiri!or de du1# dece 2rie e$"e a"6" de ;#di"#, Dnc6" a1roa1e nu ai are ro$" $# $"#rui. -ar $# ;ede cu $:a fiFa" canonu! eFi$"en", Dn aniiI78M ne ;o da Dn fe!u! ace$"a, ai 2ine $ea a de carac"eru! refor a"or (i de!oc. Re;o!u%ionar a! 2#"#!ii!or canonice. Pen"ru 1ri a oar# du1# un deceniu (i Gu #"a"e, 1e !a iG!ocu! ani!or I78, a de;eni" 1o$i2i!# o a!"# ierarhie ;a!oric# (i o a!"# orien"are "e a"ic# (i $"i!i$"ic# a !i"era"urii dec6" ce!e oficia!e. C6"# ;re e cenzura a fo$" ;igi!en"# (i $:a 2aza" 1e $1iri"u! (i 1e !i"era dog ei, 1ro!e"cu!"i$ u! n:a 1u"u" f" con"e$"a". )a!$e!e 1ro2!e e, de$ue"e!e iG!oace de eF1re$ie, 1$eudo;a!ori!e f#ceau !egea. , fo$" de$"u! ca, 1e fondu! !u1"ei 1en"ru !egi"i are 1e care N. Ceau(e$cu a du$:o con"ra ;echii g#rzi din 1ar"idu! co uni$", 1re$iunea ideo!ogic# $# $cad# cu c6"e;a a" o$fere, 1en"ru ca, ai Dn"6i, cri"ica $#:(i rein"re Dn dre1"uri (i, a1oi, o nou# !i"era"ur# $# fie 1ro o;a"# cu u!"# energie, in"rodu$# a1roa1e cu :$i!a Dn con("iin%a 1u2!icu!ui ci"i"or =(i, nu o da"#, recurg6ndu:$e !a $u2"erfugii> (i Dn 1rogra e!e de (coa!#. @ficia!i"a"ea a reac%iona" cu oarecare Dn"6rziere: de aceea, ea n:a ai 1u"u" 2!oca 1roce$u! de in$"a!are a noi!or ierarhii, "re2uind $# $e u!%u ea$c# # !e du2!a 1rin ce!e care:i con;eneau. Nici "e a"ic n:a ai 1u"u" face ni ic. -e !a iG!ocu! ani!or I78 Dnain"e, $crii"orii (i:au a!e$ $inguri "e e!e, nu doar D 1o"ri;indu:$e ce!or oficia!e, dar 1referind "o" ce !e con"razicea $au !e nega. S"i!i$"ic, noua !i"era"ur# a a;u" o aro"# (i un ode!. Maro"a a con$"i"ui":o refuzu! ca"egoric a "o" ce aducea cu $"i!u! 1ro!e"cu!"i$", Dn 1oezie, 1roz#, "ea"ru, oda!i"#%i!e $"u1ide (i 1ri i"i;e a!e 1ro!e"cu!"i$ u!ui au fo$" Dn!#"ura"e de !a o zi !a a!"a. Mode!u! ;enea, e!, din in"er2e!ic. ReDnnodarea cu "radi%ia $:a f#cu" eFac" Dn 1unc"u! de ru1"ur#. Con("ien" $au nu, $crii"orii din anii I78 au rede$co1eri", o da"# cu o1ere!e, a"unci re"i1#ri"e, ce!e ai u!"e, 1ri a oar#. ,!e $crii"ori!or oderni("i, un fe! de a:(i conce1e (i de a:(i $crie o1ere!e 1ro1rii. Cri"ica Dn$#(i (i:a rede$co1eri" ode!u! Dn 9o;ine$cu, C#!ine$cu, S"reinu. Ciocu!e$cu (i cei!a!%iM 16n# (i e$"e"i$ u! oderni$" $:a do;edi" o o1%iune con;ena2i!# noi!or Gudec#"ori !i"erari, $i!i%i, dac# doreau $# fie "o!era%i, $# $e 1refac# a Dnchide ochii !a rea!i"#%i!e $ocia!e din o1ere $1re a ;edea ai 2ine =credeau ei> rea!iz#ri!e !i"erare 1ro1riu:zi$e. Cu $# nu fi ;eni" ca o #nu(# 1uri$ u!, de eFe 1!u, a! in"er1re"#rii c#!ine$ciene a 1oeziei !ui Goga Dn"r:o ;re e Dn care a1roa1e ni ic nu $e 1u"ea $1une de$1re na%iona!i$ u! 1oe"u!ui arde!ean, de$1re e$iani$ u! (i re!igiozi"a"ea ;iziunii $a!eK @ cri"ic# 1ur# a $u$%inu" o 1oezie 1ur#. 3i o 1roz# (i un "ea"ru de a$1ec" a!egoric, Dn !i 2aG e$o1ic, de$"u! de diferi"e de ce!e in"er2e!ice, erg6nd "o"u(i 1e !inia ro anu!ui rea!i$" =doric (i ionic>, rea enaGa" $i 2o!ic (i 1ara2o!ic, 1o$"1$iho!ogic =corin"ic>, f#r# $chi 2are radica!# de ;iziune. 9i"era"ura D(i crea cri"ica de care a;ea ne;oie. Cri"ica D(i crea !i"era"ura 1e care o eri"a. -ac# ne referi !a acea 1ar"e a canonu!ui care 1ri;e("e !i"era"ura con"e 1oran#, "re2uie f#cu"e Dnc# dou# o2$er;a%ii. Pri a e$"e aceea c# Dn canon (i:au g#$i" !ocu! a1roa1e "o%i $crii"orii ;a!oro(i care au de2u"a" !a iG!ocu! ani!or I78. Nu (i Dn"6rzia%ii. Indiferen" de ;a!oare, ace("ia au

g#$i" 1oar"a Dnchi$#. @ficia!i"a"ea (i:a rein"en$ifica" ;igi!en%a ideo!ogic# du1# 1901. 3i dac# nu i:a 1u"u" D 1iedica 1e noii cri"ici =ca "o%i de2u"6nd 16n# !a iG!ocu! ani!or I78N> $#:i !aude 1e noii $crii"ori, a 1u"u" 2!oca 1#"runderea Dn con"inuare Dn anua!e a ace$"ora din ur #. -e $co$, n:a ai fo$" ni eni $co$, dec6" $1re fine!e regi u!ui, c6nd ?"ran$fugiiB (i di$iden%ii $:au ;#zu" e!i ina%i. -ar nici n:au fo$" acce1"a%i a!%ii. 9ucru ;a!a2i! (i 1en"ru o1"zeci("i. , "re2ui" ca ei $# a("e1"e anua!e!e a!"erna"i;e din 1999:&888. , doua o2$er;a%ie are Dn ;edere $chi 2area "re1"a"#, !en"#, dar 1erce1"i2i!#, a "e a"icii (i a"i"udinii noii !i"era"uri. Puri$ u! oderni$" nu "re2uie eF"in$ !a "oa"e decenii!e care au ur a". Poezia, "ea"ru!, dar ai a!e$ ro anu! au rec6("iga" o ;iziune $ocia!# foar"e cri"ic#, de(i nu "o"deauna ai direc"#, accen"e 1o!e ice uneori, a"ing6nd rea!i"#%i a!e ;re ii (i, din c6nd Dn c6nd, $i$"e u! co uni$" ca a"are. Cri"ica n:a r# a$ ai 1reGo$. , DncuraGa" ace$"e "en"a"i;e, ada1"6ndu: (i ea Dn$#(i di$cur$u!. ,(a cu , 1en"ru ro ancieri, a de;eni" 2un#oar# o "e # 1redi!ec"# ?o2$edan"u! deceniuB ="er enu! Di a1ar%ine, $e ("ie, !ui Marin Preda (i $e refer# !a anii I58>, "o" a(a a de;eni", 1en"ru cri"ic, ?ro anu! 1o!i"icB. Se 1o" da u!"e eFe 1!e de a$"fe! de ;a$e co unican"e. 9i"era"ura o1"zeci$"# nu ai 1u"ea fi, nici ea, co en"a"# Dn eFac" ace!a(i !i 2aG cri"ic care $e n#$cu$e Dn !eg#"ur# cu !i"era"ura (aizeci$"#. Chiar dac# eFi$"au a$1ec"e 1ur !i"erare eF"re de generoa$e 1en"ru co en"a"ori Dn 1oezia $au Dn 1roza o1"zeci$"# =in"er"eF"u! (i ce!e!a!"e>, ei nu 1u"eau ignora a"6" rea!i"a"ea 1e care ace$"ea o eF1!orau, c6" (i fe!u! Dn$u(i a! eF1!or#rii. Un anu e 1rozai$ "e (i ;oi" a! de$crierii (i carac"eru! co"idian a! u!"ora din"re e;eni en"e!e de$cri$e Di o2!igau 1e cri"ici $# eF1!ice c6" de ur6"#, e$chin#, a1#$#"oare (i i ora!# era !u ea Dn care, 1er$onaGe (i au"ori, $crii"ori (i ci"i"ori "r#iau. 9u ea nu fu$e$e nea1#ra" ai !u inoa$# Dn ro ane!e !ui M. Preda ori ,ug. Buzura, dar aco!o era 1ri;i"# ai de de1ar"e (i ai de $u$, ca Dn ro anu! rea!i$" de odinioar#, (i a;ea Dnc# $en$, din acea$"# cauz#, ca orice cor1 a$i; ce 1are Dnchega" 1rin Gocu! unor for%e o2$cure, dar rea!e, Dn "i 1 ce !a Mircea Nede!ciu $au !a Cri$"ian .eodore$cu, "o"u! era 1ri;i" de !a ni;e!u! $o!u!ui (i $e ;edea f#r6 i%a", anodin (i f#r# $en$ !i 1ede, 2a chiar 1u%in"e! a2$urd, Dn fine, una era 1en"ru cri"ic $# 1rezin"e c!a$ici$ u! in"e 1ora! din @ u! cu co 1a$u! a! unui -oina( din anii (aizeci (i a!"a 1a f!e"e!e ora!e, cu iriz#ri an"ico uni$"e, din Pana de (oi de !a Dnce1u"u! ani!or o1"zeci. Chiar (i Nichi"a S"#ne$cu din Noduri (i $e ne d#dea 1e dinafar# de un 1e$i i$ i 1o$i2i! de e!uda" de c#"re aceia(i recenzen%i care $e !#$a$er# fer eca%i de fi!o$ofarea # !Ii 1ro;i$"e 1e arginea 1oeziei, a "i 1u!ui (i a $1a%iu!ui din 11 e!egii. Cronici!e !i"erare cu1rin$e Dn car"ea de fa%# au con"ri2ui" !a for area canonu!ui neo oderni$" Dn"r:o #$ur# 1e care nu eu $un" ce! che a" $:o a1reciez. , f#cu" canon ca Dn fe!u! Dn care o!iere$cu! Mon$ieur Courdain f#cea 1roz#: f#r# $# ;rea. Nici nu $e 1oa"e a!"fe!. Nu: %i 1ro1ui $# $chi 2i canonu!. B#"#!ii!e canonice nu $e 1!anific#. E!e %in de ;ia%a $1on"an# (i i 1re;izi2i!# a !i"era"urii. -e$igur Dn$#, 1ar"ici1area noa$"r# !a acea$"# ;ia%# nu e$"e incon("ien"#. Chiar dac# nu "oa"e !ucruri!e $e ;#d de !a Dnce1u", eFi$"# i!u in#ri (i con;er"iri. Chiar dac#, Dn !i"era"ur#, 2#"#!ii!e nu $e dec!ar#, ci doar $e 1oar"#, eFi$"# $en"i en"u! c# iei 1ar"e !a e!e, 2a chiar c# !e 1ro;oci. In anii I58 ai $eco!u!ui "recu", 1aradig a !i"erar# $e odifica $u2 ochii no("ri. Po$" oderni$ u! Dncerca $# !ichideze neo: oderni$ u!. Cenac!u! de 9uni, unde au fo$" ci"i"e ce!e ai u!"e o1ere 1o$" oderne = ai cu $ea # din 1oezie, f#r# a !i1$i ce!e din 1roz#>, a fo$" un !a2ora"or i 1or"an" 1en"ru eF1eri en"area 1aradig ei 1o$" oderne. .er enu! $:a fo!o$i" ai "6rziu, dar rea!i"a"ea era e;iden"#. ,1ari%ia 1oeziei (i 1rozei o1"zeci$"e a fo$" aGu"a"# (i de un nu #r con$idera2i! de "eF"e "eore"ice =azi, $"r6n$e Dn ;o!u >. Con("iin%a $chi 2#rii a acce!era" 1roce$u!, chi ia $chi 2#rii. S:a Dn"6 1!a" un !ucru ne1re;#zu", unu! din ace!ea care nu 1o" fi nici an"ici1a"e, nici 1rogra a"e. Schi 2area 1aradig ei, a fe!u!ui de a conce1e !i"era"ura (i de a o $crie Dn cu;in"e ai $i 1!e, nu a de"er ina" (i $chi 2area

canonu!ui. Ia"#: # re;eni" !a 1unc"u! de 1!ecare a! ace$"or con$idera%ii 1ri!eGui"e de cu!egerea cronici!or e!e care au a;u" a"ingere cu 1ro2!e e!e canonice. Schi 2area canonu!ui i 1!ica (i c6("igarea 1ozi%ii!or concre"e a!e !i"era"urii neo oderni$"e. ,dic# (coa!a, uni;er$i"a"ea, ierarhii!e. @1ere!e noii 1aradig e n:au fo$" o o!oga"e nici #car de c#"re "o%i cri"icii e1ocii. Rezi$"en%e au ;eni" nu nu ai de !a cei foar"e Dn ;6r$"#, ca ,!. Piru, dar (i de !a unii Dnc# "ineri, dac# nu de:a 2ine!ea o1"zeci("i ca ,!. -o2re$cu. Un nou canon a Dn"6rzia" $# ia !ocu! ce!ui ;echi. Paradig a 1o$" odern# a c6("iga" 2#"#!ia "eore"ic#, dar a 1ierdu":o 1e aceea 1rac"ic#. ,2ia $1re $f6r(i"u! $eco!u!ui HH, c6nd o1"zeci("ii $e a1ro1iau de iG!ocu! ;ie%ii (i c6nd refor a (co!ii !e de$chidea acce$u! $1re anua!e, 1u"e ;or2i de o $chi 2are de canon 1e ca!e a $e 1roduce. NeDncheia"# deoca da"#. B#"#!ia canonic# =a 1a"ra> n:a fo$" Dncununa"# de !a Dnce1u" de $ucce$. Nou! canon e deca!a" cu ai 2ine de dou# decenii. ,ce$" !ucru nu 1oa"e r# 6ne f#r# con$ecin%e. ,$u1ra 1o$" oderni!or din genera%ia I58 $e eFerci"# deGa 1u"ernice 1re$iuni din$1re $crii"ori "ineri (i foar"e "ineri care nu $e recuno$c Dn deca!ogu! c#r"#re$cian din Po$" oderni$ u!. E$"e a1roa1e i 1o$i2i! de ghici" cu ;a ar#"a canonu! care ;a !ua !ocu! ce!ui crea" de genera%ia ea (i de$1re care cronici!e ce ur eaz# 1ar $# dea o anu i"# $oco"ea!#. )ac"orii i 1ondera2i!i de na"ur# i$"oric#, $ocia!# e"c., de care a in"ea , au Guca" Dn cazu! :??Ou un ro! u!" ai are dec6" Dn oricare din"re 2#"#!ii!e canonice an"erioaie. Poa"e doar aceea du$# de Jog#!niceanu (i de 1a(o1"i("i $# fi a;u" o $oar"# co 1ara2i!#, fiindc# (i a"unci, ca (i acu . Refor e1 $ocie"#%ii $:a Dnf#1"ui" u!" du1# ce anife$"e!e refor a"oare o dec!an(au 1e aceea a !i"era"urii. /o "r#i (i ;o ;edea: e $ingura conc6uPie de 2un $i % 1e care o 1u"e 1re"inde. Mar"ie:h ie &881 MI4,I BENIUC ?PoeziiB U!"i ei $e!ec%ii din 1oezii!e !ui Minai Beniuc =a dou#$1rezecea, dac# Gudec# du1# 2i2!iografia ce o Dn$o%e("e> Di !i1$e("e un cri"eriu c!ar. No"a edi"urii ne a;er"izeaz# c# $:a ur #ri" a!egerea ?ce!or ai re1rezen"a"i;e ;er$uri 1en"ru crea%ia 1oe"ic# a !ui Mihai Beniuc.I, ceea ce, 1e !6ng# fa1"u! c# $un# 1!eona$"ic, nu con$"i"uie o eF1!ica%ie: ar "re2ui $# ("i din ce 1unc" de ;edere $un" con$idera"e re1rezen"a"i;e ;er$uri!e. Parcurg6nd an"o!ogia, con$"a"# 1riori"a"ea acorda"# 1oeziei $ocia!e, uneori indiferen" de ;a!oareM de$igur, Dn$#, !a un 1oe" !a care "e a $ocia!# e a"6" de frec;en"#, acea$"a 1oa"e fi (i nu ai o i 1re$ie $u1erficia!#. ,n"o!ogia e, a1oi, 1rea !arg# 1en"ru o co!ec%ie (co!ar#M du1# cu inu"i! Dnc#rca"# i $:a 1#ru" 2i2!iografia cri"ic#, a!c#"ui"# oarecu Dn $ine, din 1arad# de infor a%ie, (i, 1ro2a2i!, neci"i"# Dn Dn"regi e nici de au"oru! Dn$u(i =Ion Ni$"or>. Prefa%a !ui /. )anache e ca 1re"en%ioa$# (i, $"i!i$"ic, an"i1a"ic#, de(i co en"a"oru! cunoa("e 2ine 1oezia !ui M. Beniuc =i:a con$acra" o onografie>. S1re a Dncheia ace$" ca1i"o!, $# $1un c# 1oe"u! ar fi eri"a" o edi%ie ai a"r#g#"oare =(i Dn fond ai eficien"# chiar (i $u2 ra1or" didac"ic>. Ur #ri" de ne(an$a unor cu!egeri ca acea$"a =!a care, ce:i dre1", con"ri2uie uneori> Dn care "oc ai !ucruri!e origina!e nu $e 1un Dn ;a!oare, M. Beniuc e$"e un 1oe" care Dnc# D(i a("ea1"# cri"icu!M (i a! c#rui 1ri ge$" ;a "re2ui $# fie o !ec"ur# cu ade;#ra" $e!ec"i;#. -e !a Dnce1u" (i 16n# a$"#zi 1oezia !ui Mihai Beniuc e$"e eF1re$ia unui are orgo!iu =G. C#!ine$cu nu ea a"i"udinea 1oe"u!ui ego"i$ >M !a (aizeci (i cinci de ani, c6nd 1u2!ic# .urn de ;eghe, ca (i !a "reizeci (i unu c6nd de2u"eaz# cu C6n"ece de 1ierzanie, 1oe"u! ne ;or2e("e Dn fond nu ai de$1re e!, f#r# $# $e $fia$c#, a(ez6ndu:$e Dn cen"ru! "u"uror e"afore!or $a!e, c!#dindu:(i un "e 1!u Dn care "oa"e chi1uri!e $un" a!e unui $ingur ido!. Nici un 1oe" ro 6n nu e ai o$"en"a"i; dec6" e! Dn orgo!iu (i nu $1une ai:Ide$ ?euB, nici chiar ,I. Phi!i11ide, ro an"ic:ego"i$" 1rin eFce!en%# Dn ;o!u e!e de dinain"e de r#z2oi, Dn"6ia anife$"are =(i "e #> a ace$"ui orgo!iu $e ;ede Dn ce!e c6"e;a ar"e 1oe"ice din ;o!u u! de de2u": 1oe"u! Dnce1e a(adar 1rin a re;endica o for u!# !iric#, $fid6nd $au di$1re%uind ode!e!e (i eFe 1!e!e: ?Nu ai u 2!a%i ereu du1# eFe 1!e, PEFe 1!e!e:$ f#cu"e 1en"ru 1ro("i. P-in $erie de ;rei $# "e cuno("i, P)ugiIde c#r#ri (i nu in"ra Dn

"e 1!eB. Lndr#znea!a !i 2aGu!ui iz;or#("e din !i1$a oric#rui co 1!eF a! "radi%iei !i"erare. E! Dn$u(i "6n#r, M. Beniuc $e adre$eaz# Poe%i!or "ineri cu ("iu"a reco andare: ?Pe E ine$cu noi, 1oe%ii "ineri, PAadarnic ;o cerca, nu:! ;o aGunge. P-ar E ine$cu nu cu1rin$e "o"PDn $"ihuri!e !ui du nezeie("i. P-urerea ro 6nea$c#:i u!" ai areP3i n:o cu1rinde "oa"# nici:un c6n"ecPCi" de$1re ine, ce $# ;# $1uiK PEu nu a daru! ;er$u!ui deci" Dn ic# #$ur#. PPrefer $# $1un Dn 1roz# ce g6nde$c ?. Cu a!"e cu;in"e, 1oe"u! ? "rece f#r# $1ai e 1rin 1#duri de 1roze ?, du1# re arca !ui G. C#!ine$cu, a;6nd con("iin%a c# e$aGu! $#u $e cade eF1ri a" a!"fe! dec6" D! eF1ri a E ine$cu =$i 2o!u! Dnain"a(i!or>. ? Ce ("iuK PPoa"e nu a$"a e ar"aNB E eFc!a # e!, de(i $e ;ede !i 1ede c# nu ar"a Dn $ine D! 1reocu1#, ci ceea ce are e! Dn$u(i de $1u$. L(i face deci o e ora2i!# In"rare Dn 1oezie: ? Ca %#ranu! 1rin"re $no1i de gr6uP/oi in"ra a$i; (i greu Dn ;re e, PCa un car ci" dea!u! de 1oe e, PMur ur6nd o doin# "ri$", o!6uB. Proc!a # 1oe u! $#!2a"ic: ?Nu cu 1eriu%a, PCu a$cu%i(u! coa$ei, PD i $criu 1oe e!e $#!2a"iceB. ,ce$"e ar"e 1oe"ice au a"ra$ a"en%ia de !a Dnce1u" 1en"ru ;i"a!i$ u! !or: ?C6nd ;oi iz2i o da"# cu 2arda, P,cea$"# $"6nc# are $# $e cra1e, P3i ;or %6(ni din ea (u;oi de a1eN PB#ie%i, acea$"a e$"e ar"aNB. , da cu 2arda Dn 1oezie nu 1u"ea Dn$e na Dn !irica eF"enuan"# (i e1igonic# din 1reaG a r#z2oiu!ui dec6" o Dn"oarcere !a na"ura 1oeziei, !a $i 1!i"a"e. Su2 ?%#r#ni$ u!B de!i2era" a! 1oe"u!ui $e a$cunde o Dncercare de a re;o!u%iona !i 2aGu!, de a:! $ u!ge c!i(ee!or. Poezia de "inere%e a !ui M. Beniuc are un 1u"ernic accen" an"i2urghez, de inde1enden%# a 1oe"u!ui =? .oa"# ;re ea a r# a$ eu Dn$u iPPe !a 1or%i do ne("i n:a fo$" i!ogB>, a"6" fa%# de ordinea 1oeziei, c6" (i fa%# de aceea $ocia!#: Nu 1!#"e$c !a nici o 1oar"# ;a #, PNu $1un unde erg (i cu # chea #B. -ar ia"#, aici, a doua "e # funda en"a!# a are!ui $au orgo!iu: aceea $ocia!#. ?M# in;en"au, de cu ;a n:a( fi fo$". PEu $un" Dn $eco! o nece$i"a"eB E ;a $crie M. Beniuc u!" ai "6rziu, eF1ri 6nd Dn$# !a1idar ideea. Poe" a! i$"oriei, M. Ben6uc e$"e Dn ace!a(i od in"e 1e$"i; (i ca"egoric: ?9a ine:n $6ngePI$"oria con"i 1oran# 1!6ngeB E $1une e! cu $u1er2# infa"uare. Se ;a dec!ara ur a(u! !ui -oGa (i 4oria, Dnrudi" cu io2agii "ra(i 1e roa"#, cu haiducii, cu !ancu $au cu )#":)ru o$ care cau"# 2a!auru! ca $#:! do2oare. Pe ur e!e !ui @. Goga (i ,ron Co"ru( $e crede un Me$$ia ce ;e$"e("e e!i2erarea ? u!%i i!or f!# 6ndeB, $au 1ur"#"or de cu;6n" a! ?ge e"e!or $urdeB ce iz2ucne$c Dn 1ie1"u! ii!or de ro2i. -in nou re arca2i!# e$"e acea$"# 1oezie 1rin orgo!iu. Scriind de$1re 1ri e!e c#r%i a!e !ui M. Beniuc, Po 1i!iu Con$"an"ine$cu o2$er;a nou"a"ea energic# a 1oe e!or $ocia!e Dn ra1or" cu ediocri"a"ea ce!or $en"i en"a!e, e1igonice (i !e(ina"e. E$"e Dn ade;#r o are diferen%# Dn"re "i 2ru! unora (i a! a!"ora, Dn"re for%a Mihai Beniuc dec!a a"oare, incendiar# a re;o!"a"u!ui $ocia! =?, co2or6" din un%i (i 2o!o;ani, P9egende!e !ui 4oria: i curg Dn $6ngePDn doina ea ,rdea!u! 1!ingeP3i cer dre1"a"e dou# ii de aniPEu $in" "ri i$u! "i 1uri!or noiPIe(i" din r6nd cu cei ce $cur # g!ia, P3i "o"u(i ;in Dn"re2#"or !a ;oi: PE :$!o2od $# ai c6n" Dn Ro 6niaKB> (i con;en%iona!i$ u! de ro an%# $i 2o!i$"#, cu e!e en"e din Baco;ia (i ,rghezi, inor no$"a!gic (i de oda" din 1oe e!e de drago$"e =o eFce1%ie: ,na Je!e en> (i Dn genere din confe$ii!e in"i e =? Ini a (i g6ndu! eu $e "e ePC6nd a1ar Dn "oa n# crizan"e eP3i !e duc cei ;ii !a =in"iri PIni # (i g6ndu!e, uri B>. Mu!" "i 1 Beniuc r# 6ne, cu $:a re arca" de a"6"ea ori, un 1oe" 1rin eFce!en%# $ocia!. E! are ;oca%ia 1oeziei 1o!i"ice (i o cu!"i;# cu Dndr#znea!#. Su2 ace$" ra1or", eFi$"# de$igur (i o e;o!u%ie a iG!oace!or Dn !irica !ui, de !a $i 1!i"a"ea fru$"#, 2ru"a!#, a 1ri e!or C6n"ece de 1ierzanie 1rin a!egorii!e 1o!i"ice din anii r#z2oiu!ui =Me!i%a (i chiar ai ;echiu! Ur$ ro 6ne$c> 16n# !a 1rofe%ia de$chi$#, a enin%#"oare, din Cu ii de cai 1u"ere ori .o2o(aru! "i 1uri!or noi. Ln $1ecia! ;o!u u! din 19'7, Un o a("ea1"# R#$#ri"u!, con%ine c6"e;a din ce!e ai iz2u"i"e 1oe e de ace$" fe!, ;eri"a2i!e anife$"e 1o!i"ice, $cri$e 1arc# Dn gra2#, 1e o foaie $1riGini"# de rani%a neo2o$i"u!ui co 2a"an". Cu ;o!u e!e din deceniu! ur #"or, 1oezia $ocia!# $cade Dn "en$iune =!a M. Beniuc, ca (i !a a!%ii> 16n# !a $i 1!a confec%ie ocaziona!#, din care a di$1#ru" area co 2u$"ie in"erioar#, iar

;er$u! $:a cu in%i", $:a 1!i;i", a de;eni" 1re;izi2i!: ? 9a "6 1!e i $:a $"r6n$ 1#ru! c#run"PCa $area din ad6ncu! ocnei $coa$#, P-ar "6n#r $un", ace!a(i Dn$# $un"PPe ini a ea 2ru a nu $e !a$#B. Poezia )ur"uni de 1ri #;ar#, din care a ci"a", a1are Dn 195+. Un an ai "6rziu, M. Beniuc ;a $crie: ?Iu2i"o, nu ai$6n"e "ineri. ? ,cea$"a e$"e a "reia "e # funda en"a!# a 1oeziei !ui (i, din nou, ea $e cri$"a!izeaz# Dn !eg#"ur# cu 1u"ernicu! orgo!iu a! 1oe"u!ui: ?9ini("e:i, "#cere:i, e (i 1ace, P3i e nea 1e cre("e"u! 1!e(u;M PDn$#:n iezu! un"e!ui ai zacePIni a 2#"r6nu!ui /ezu;B. .i 1u!, deci, nu Dn$# Dn i1o$"az# i$"oric#, ci 2io!ogic#. 9a nici cincizeci de ani, 1oe"u! $e co 1ar# cu un ?co1ac 2#"r6nB, cu un #r rodi"or =? M#r cu foi de aur, #r de !ing# dru PNu ai $un" eu "6n#r, $un" 2#"r6n de:acu ?>, cu un ur$ ohor6", dar care con"inu# $# zg6rie =Dn $1!endida Grizz!*: ? Ca un Grizz!* 2#"r6n, P.rec 1rin 1#duri $ecu!areM PIn ur #: i 1e ar2ori r# 6nPDnfi1"e, $e ne de ghearePPe:aicea eu a "recu" EP.u care ;ii du1# ine, P.o" ceea ce e de f#cu"PS# faci ai "e einic, ai 2inePC6nd gheara !o;e("e ai $u$P, "a, dec6" gheara "a ;eche, P,"unci !ini("i" (i a1u$PEu dor 1e:o ureche. P-ar dac# aiPo$ ai $# zg6riiP Cu gheara "a oa!e 1e $coar%#, P,"unci (i din oar"e eu ini, P3i:$ ga"a de har%#?>, cu un "igru uria(. .oa"e E $i 2o!uri a!e D 2#"r6nirii uni"e cu for%a, a!e focu!ui ne$"in$ ce con"inu# $# ard# Dn #run"aie!e ;u!canu!ui. @rgo!iu! 1oe"u!ui (i:a de$co1eri" Dn a!egorii!e (i edi"a%ii!e de$1re "i 1 (i ;6r$"# un a!" od de a $e afir a. Poezii!e ce!e ai 2une au un ad6nc 1a"e"i$ in"erior, o Dncordare de arc a i agina%iei =Chei!e>, fiind "o"oda"# !a fe! de $i 1!e, de 1u"ernice, Dn !i1$a !or de co 1!ica%ie inu"i!#, Dn "onu! direc", $u ar (i co1!e(i"or, ca 1oezii!e "inere%ii: ? EiN -on QuiGo"e "ri$"# figur#, PNe:n%e1eni aici Dn 2#"#"ur#PPe ;rafu! de ruineK PMiroa$e:a ci 2ruPf i din dru ne chea # "i 1u!PNe chea # "i 1u!, care ;ine, ;ineNB. =Ro 6nia !i"erar#, nr &1, 190'> Geo Bogza GE@ B@GA, ?Paznic de farB R I S. R :r.: rT1ar ?Ci"indu:!, ;ineri de ;ineri, ziua acea$"a n:a Dn"6rzia" $# $"a2i!ea$c# Dn ;ia%a noa$"r# un ri"ua!, "o" a(a de 1!#cu" ca (i ace!a din ;re ea co1i!#riei c6nd, !a ari!e $#r2#"ori, ni $e d#dea cozonac !a cafeaua cu !a1"e. Ce 2ucuro(i a fo$", Dn"r:o e1oc# Dn care a2unda 1!inea 1ro$" fr# 6n"a"# (i cu "#r6%e, c6nd au Dnce1u" $# a1ar# regu!a", cu iro$ de ;ani!ie (i cu u!"e $"afide, fai oa$e!e Cronici a!e o1"i i$"u!ui. ,;6nd de u!"e ori aeru! c# g!u e("e, e! a 1!eda" 1en"ru a"6"ea dre1"uri i 1re$cri1"i2i!e a!e ar"ei (i chiar a!e o u!ui, 1rin"re care ace!a de a 1u"ea fi uneori "ri$" (i e!anco!ic Pen"ru u!%i din noi,: iua Dn care D! 1u"ea ci"i a de;eni" $#r2#"oarea $#1"# inn, c6nd, $u2 2o!"a ca"edra!ei, $e a1rinde cande!a2ru! cu u!"e 2ra%e (i, din ni " cir. H e aude ;ocea arhi andri"u!uiB, Dn a$"fe! de e o%ionan"e cu;in"e, in"r:o "a2e!# in"i"uia"# chiar /ineri, e;oc# Geo Bogza 1rezen%a Dn 1agini!e ?Con"e 1oranu!uiI? a !ui G. C#!ine$cu. Se 1oa"e o agiu ai $i 1!u (i ai con;ing#"or dec6" $# #r"uri$i , !a r6ndu! no$"ru, c#, du1# ce a ci"i" (i noi, ;ineri de ;ineri, re;i$"a, ai a!e$ 1en"ru G. C#!ine$cu, a con"inua" a o ci"i, c6nd e! n: a nui fo$", ai a!e$ 1en"ru Geo BogzaK @ re;i$"#N , care au $cri$ nu 1u%ini din oa enii de ;a!oare din u!"i e!e dou# decenii $e !eag# Dn a in"irea unora din"re noi ai a!e$ de Cronica o1"i i$"u!ui (i, a1oi, de ace! dre1"unghi din co!%u! de $u$ a! 1aginii Dn"6i unde, "i 1 de (a1"e ani, a figura" Geo Bogza. Ia"#, azi, e! D(i $"r6nge Dn"r:un a$i; ;o!u , cu un "i"!u e ora2i! E Paznic de far :rodu! ce!or (a1"e ani. Mai e ne;oie $# $1un c# 2ucuria de !a 1ri a !ec"ur# o a;e din nou, acu , in"ac"#, reci"ind ce!e a1roa1e 1a"ru $u"e de "a2!e"eK Ln care Geo Bogza e$"e, Dndin"e de orice, un eF"raordinar 1oe", ce $e 1!i 2# cu ari iG!oace de !oco o%ie !iric# 1e a1e!e unei i agina%ii $u1er2e, cu 16nze!e u f!a"e de ;6n"u! !arguri!or: Nici o cora2ie "iu $:a Dn"or$ ;reoda"#P-in #ri!e Sudu!ui $au de !a Ca1ricorn U ,%i f de 1ur# Gi e!egan"# frega"#PCu $e Dn"oarce "oa na @rionB. Poe"u! nu $e $uie Dn orice ;ehicu! (i nu na;igheaz# 1e a1e !6ncede: ,1e!e ace$"ea $un" 1rea !6ncede 1en"ru e"ra;a cor#2iei e!eP3i ;6n"u! 1rea ediocru 1en"ru ca"arge!e care au "recu" 1rin a"6"ea funur :1I

,re $i %u! grandio$u!ui (i e, f#r# $fia!#, $o!e n (i re"oric, do;edindu:ne c# area 1oezie ne face "o"deauna $en$i2i!i !a $u2!i , cu "o" $1iri"u! no$"ru cri"ic, Dn ea auzi uzica $fere!or, ;ede r#$#rind firu! de iar2#, ne Dn"oarce urechea $1re (oa1"e!e ce ;in din 9e2#da (i @rion $au 1i1#i 1u!$u! 1!ane"e!or, 2#"aia $6nge!ui Dn ar"ere!e uni;er$u!ui. )raza !ui Geo Bogza $e caden%eaz# de !a $ine (i 1u%ini 1oe%i con"e 1orani 1o$ed# ca e! ("iin%aIde a "ran$for a Dn ;er$ cea ai o2i(nui"# 1roz#. Geo Bogza e 1oe" chiar (i Dn ar"<o!u! de Gurna!, fiindc# e! g6nde("e de fa1" ca un 1oe", nu nu ai $u1un6nd orice a"erie unei ad6nci in$1ira%ii uzica!e, dar 1ri;ind ereu Dn Gur cu ingenui"a"e (i ui ire. Poe"u! are e egocen"ric fiindc# $e a(az# 1e $ine Dn cen"ru! !u ii (i =cu $e 1roiec"eaz# de fa1" 1e $ine Dn "oa"e> fiindc# a(az# Dn cen"ru! !u ii orice !ucru de$1re care ;or2e("e, Dn"6!ni unde;a acea$"# fraz# a !ui Geo Bogza de$1re un a!" 1oe": ?Dn acea "oa n#, "o" "i 1u! c6" Ri"$o$ a $"a" Dn Bucure("i, g!o2u! 1# Dn%e$e a r# a$ a1rin$ cu "oa"e oceane!e (i con"inen"e!e !uiB, Dn acea$"# ca1aci"a"e de i!u inare $"# unu! din $ecre"e!e !ui Geo Bogza, a c#rui 1oezie e$"e o $#r2#"oare 1er anen"# a "u"uror !ucruri!or. G!o2u! 1# 6n"e$c r# 6ne a1rin$ de fiecare da"# c6nd 1oe"u! c6n"# gr6u!, 1runii, 1oru 2u!, ere!e, #r#cinii, foci!e, ogarii, greierii $au con$"e!a%ii!e. .onu! e ace!a(i, fe$"i; (i #re%, 1en"ru "oa"e, 1oe"u! in"roduc6nd Dn uni;er$u! !ui na"ura! cea ai de1!in# de ocra%ie. Sacre de;in nu nu ai iona"ane!e, ?fruc"u! c!a$icB 1rin eFce!en%#, c6n"a" de a"6%ia 1oe%i, dar (i 1rune!e (i 1runii, nec6n"a%i dec6" de 1u%ini $au de ni eni, $i 2o!iz6nd $u1re u! $acrificiu: Unii du1# a!%ii, cire(ii, cai(ii, ;i(inii (i nucu! (i:au da" 1ar"ea !or de rod, f#r# nici o $uferin%#. -oar 1runii D(i 1!#"e$c d#rnicia cu $acrificiu! 1ro1riei fiin%e. S"au Dn fa%a r#u!ui 1e care $inguri (i !:au f#cu" E r#ni!e !or 1ar ari ochi de cer2 1!in de !acri i E (i nu ("iu unde a( 1u"ea ;edea aici Dn%e!e1ciunea na"urii, dar Dn ad6ncu! fiin%ei # 2ucur c# (i Dn a!"e regnuri 1o" fi $fin%i (i ar"iriB. Co2or6nd din "ren, ;ara, Dn"r:o gar# ic# din B#r#gan, 1oe"u! in"r# Dn !anu! de gr6u ca Dn"r: o ca"edra!# unde $e $!uGe("e de c#"re i"ro1o!i%i (i e1i$co1i ne;#zu%i $!uG2a 16inii ;ii"oare. -ar nici ai ode$"u! o;#z nu e oco!i": ?, 1ri;i" un !an de o;#: $u2 raze!e !unii (i Dnc# o da"#, (i ai u!" dec6" aricind, !u ea i $:a 1#ru" un ;i$. Gr6u! e a! $oare!ui (i "e 1#"runde cu fVru! co$ ic a! fecundi"#%ii, iar o;#zu! e a! !unii (i:%i 1rinde Dn"reaga fiin%#, 1ri;iri!e, in"ea (i ini a, Dn 1inza de 1#ianGen a eF"azu!ui. -ac# ;re%i $# ("i%i ce e 2a$ u!, ce e ;raGa, ce $un" ie!e!e, ce e ;i$u! cu 1!eoa1e!e de$chi$e, nu r# 6ne%i $"r#ini de ha(i(u! ;erde a! o;#zu!ui $u2 raze!e !uniiB. M#r#cini!or !i $e Dnchin# ace$" $1!endid 1oe : ?Pe 1# 6n"u! de $"e1# de$1re care ;or2e$c, #r#cinii cre$c din !oc Dn !oc, u!" ai Dna!%i dec6" cea ai Dna!"# $"a"ur# o enea$c#, (i acea$"# Dn#!%i e !e d# ce;a de D 1#ra%i fan"a$"ici, do nind 1e$"e un i 1eriu de ne2uni. Geo Bogza Sun" nu ai %e1i (i u$c#ciune, dar E Dn ciud#%enia (i ;io!en%a !or :do;ede$c o 1u"ernic# indi;idua!i"a"e (i $ini #re%iB. I agina%ia 1oe"u!ui ia foc deo1o"ri;# Dn fa%a $#!cii!or, eF1re$ie a fe ini"#%i, * aOCuOi%( a!e !u ii, de !a care au Dn;#%a" $#:(i de$1!e"ea$c# 1#ru! regine!e, ca (i Dn fa%a urzici!or, ?%ig#nci!e ;ege"a%ieiBM c6nd e;oc# greierii, a! c#ror %6r6i" ri" eaz# uni;er$u!, $au ogarii, f#1"uri incredi2i!e, fragi!e, ari$"ocra%ii $1eciei canineM 1oru 2u!, Dn care fo(ne("e i$"oria unui 1o1or, dar (i foci!e:fe"e, gu"ui!e $"r#!uci"oare (i $"ranii!e crizan"e e, care ?1re!unge$c far ecu! "oa nei Dn "i 1 ne$f6r(i" a(a cu !ungi!e acorduri fina!e 1re!unge$c oar"ea $u2!i # a ho!deiB, Dn c6"e;a 1oe e Dnchina"e un%i!or din Se1"en"rion, Dn care 1ro1ozi%ii!e cre$c ca ni("e 2u!g#ri de z#1ad# ce de;in a;a!an(e, Dn e"afore ce nu $e $fie$c $# a$ocieze na"ura!e%ea (i !i;re$cu!, uria(u! (i ginga(u!, a$i;u! (i fragi!u!, Geo Bogza aGunge !a a$"fe! de ha!ucinan"e ;iziuni hi2erna!e, Dn care z#1ada, 2razii, Mo2* -ic<, ur(ii 1o!ari, cer2ii, -o ni(oara Pogan*, a u%ii, 2ourii, $"6nci!e D(i dau, Dn u"eru! enor a! iernii, o nea$e ui"# Dn"6!nire: ?,!"ernarea enor u!ui cu ging#(ia e$"e una din !egi!e un"e!ui,

c6nd a$u1ra !ui ;in ari!e nin$ori. Prin !u ini(uri!e unde de u!"e ori $un" ar2ori "r6n"i%i, $au nu ai "runchiuri "#ia"e din r#d#cin#, z#1ada D(i ia !i2er"a"ea $# 1!#$ uia$c# o for # fan"a$"ic#. Bouri cu frun"ea de o a$i;i"a"e zdro2i"oare, ino"6nd 1in# Dn g6" Dn o #", "rec 1e !ing# a u%i care duc Dn $1a"e 1o;eri co!o$a!e, 1oa"e 1en"ru un .urn Ba2ei a! $1e%ei !or. 3i 1e ur # $un" ur(ii, o !u e Dn"reag# de ur(i, un uni;er$ Dn"reg de ur(i. Unii $"au !a 1# fn" Dn a"i"udini o2o$i"e (i edi"a"i;e, dar cei ai u!%i, da%i !a i;ea!# din crengi!e $ucce$i;e a!e 2razi!or, $e $uie unii 1e$"e a!%ii, a!c#"uind de Gur D 1reGuru! "runchiu!ui (i 16n# a1roa1e de ;6rf ciorchini Dn"regi. -e u!"e ori, din or anu! !or nu $e z#re("e dec6" o u!%i e u!ui"oare de !a2e, cu unghii de ghea%#. Poa"e nici nu $un" n#$cu%i, ci $"au Dn;#! #(i%i Dn u"eru! enor a! iernii, c6"e zece cu o $ingur# coa1$# (i o $ingur# ini #, (i de aceea nu 1o" ;eni 1e !u e ?. Bouri, $cufunda%i Dn z#1ad# 16n# !a g6", ciorchini de ur(i, ace$"ea $un" do;ezi a!e unei fan"ezii ce are $en$u! co!o$a!u!ui. -ar Geo Bogza e un 1oe" a! hiera"icu!ui ce i 1re$ioneaz# 1rin $ erenie: ?Mergea 1rin acea !u e de cur"eni, cere onio(i (i gra;i, c6nd i:a fo$" da" 1ri;i!egiu! $# aGung Dn 1reaG a unuia din arii $fe"nici ai Car1a%i!or, 1oa"e ce! ai de $ea # din"re "o%i. Unde;a, Dn"r:un !u ini(, un 2rad $ingur (i foar"e 26"r6n, unu! din cei ai 2#"r6ni ai 1#durii, a;ea 1e crengi!e !ui a"6" de u!"# z#1ad# de 1arc# ar fi ;ru" $# duc# Dn 2ra%e "oa"# !u ina !u ii. Unora ca e! !i $e ;or fi Dnchina", f#r# Dndoia!#, cei ai ;echi oa eni de 1e ace$"e 1# 6n"uri, (i nu cred c# au gre(i". ,r fi 1u"u" 1#rea de$igur un cande!a2ru, de di en$iuni de necrezu" E oare arii Dn%e!e1%i ai !u ii nu $un" ei a$e eni unor, uria(e cande!a2reK R Pu"6nd $# D 1r#("ie Dn"unericu! 16n# !a arginea 1# 6n"u!ui. , $"a" (i !:a 1ri;i", !#$6ndur"f"i CPOW:Gi#PruPi$# de o ad6nc# $ erenie, de area (i ca! a !ui Dn%e!e1ciune, (i c6nd a 1!eca" i:a 1#ru" r#u c# n:are 6n# $# i:o $#ru"B. ,ce$" 1oe" a! "u"uror !ucruri!or, de !a ce!e ai u i!e 16n# !a ce!e ai Dn$e na"e, e$"e (i o e orie, !a fe! de fide!#, a u ani"#%ii: nu nu ai na"ura, dar (i i$"oria are !oc Dn edi"a%ii!e $a!e $o!e ne. ,n;ergura con("iin%ei i$"orice nu:i ai ic# dec6" an;ergura eF1re$iei !irice (i 1e foi!e ca!endaru!ui ;iu care e Geo Bogza $"au a!#"uri da"e ari (i ici a!e "i 1u!ui, o en"e crucia!e (i e;eni en"e Dn"6 1!#"oare, nu e de %#ri (i de ora(e, nu e de 1oe%i ca E ine$cu (i ,rghezi, de c#r"urari ca G. C#!ine$cu, de z2ur#"ori Dndr#zne%i ca 9ind2ergh, nu e!e M#riei .#na$e !6ng# a! Indirei Gandhi, a! !ui Neni%e$cu !6ng# a! !ui 9orca (i a(a ai de1ar"e. Geo Bogza 1oa"e $# $crie, f#r# fa!$# ode$"ie (i f#r# $# ro(ea$c#, Dn $cur"a 1oezie care i:a $ugera" "i"!u! cu!egerii !ui: ?Eu a %inu" $oco"ea!a oric#rei cor#2iiPIe(i"# Dn !arg 1e #ri!e !u ii, PPaznic de far cu $1rinceana ereu Dncrun"a"#. PEu a %inu" $oco"ea!a "u"uror cor#2ii!or !u ii. P-e ce ;# ira%i c# 1e fa%a ea $un" ur e de $areK ?. Paznicu! faru!ui e un 1io$ (i e!oc;en" e;oca"or (i deo1o"ri;# un ora!i$" a ar, c6"eoda"# $arca$"ic, a1#r#"or a! ;a!ori!or ce i $e 1ar a enin%a"e, "r#g6nd D 1reGuru! !or un ne;#zu" cerc ce $e1ar# $acru! de 1rofan, in$"i"uind un fe! de a!"ar Dn care nu in"r# dcc6" 1reo%ii cu!"u!ui. In une!e D 1reGur#ri, ora!i$"u! ado1"# chiar $"i!u! in$1ira", ?re!igio$B, c6nd 1o;e$"e("e, de eFe 1!u, $f6r(i"u> "ragic a! !ui 3incai, adun6nd, Dn c6"e;a r6nduri de o 1o!ifonic# arden"#, ;oci!e 1# 6n"u!ui, a!e i$"oriei na%iona!e, a!e $#r#ciei i!enare, a!e doru!ui de %ar# (i a!e c!o1o"e!or ce nu $:au auzi" !a oar"ea c#r"uraru!ui: ?Ce 1oa"e fi ai "ragic (i ai a ar dec6" $# $crii, cu a2nega%ie de a1o$"o! (i co 1e"en%# de erudi", i$"oria nea u!ui "#u, (i fiindc# i $e refuz# !u ina "i1aru!ui, care ar fi Dn$e na" !u in# 1en"ru un Dn"reg 1o1or, $# r#"#ce("i 16n# !a oar"e, 1ur"6nd a"6" de !i1$i"u! de noroc anu$cri$, Dnde$a" Dn"r:o "rai$"#. .rai$"# care, (i ea, face 1ar"e din i$"oria noa$"r#, "rai$"# Dn care (i:au du$ 2uca"a rece de # #!ig#, Dn ;re i cu nu $e 1oa"e ai "ri$"e, a"6"ea ii de %#rani.

-in !u ea !or, o !u e Dnde!ung (i 2ru"a! nedre1"#%i"#, $:a ridica" ace$" o care a $cri$, nu ca 1e o 1o;e$"e, ci ca un Dn;#%a", i$"oria nea u!ui $#u. 3i i:a fo$" da" (i !ui "o" "rai$"a (i "oiagu!. 3i !e:a 1ur"a" 16n# !a oar"e, acea oar"e !a care n:a 2#"u" nici un c!o1o" 1e Geo Bogza 1# 6n"uri!e a c#ror cronic# o Dn"oc i$e, 1e o dura"a de un i!eniu (i Gu #"a"eB. Ce e en"o co1!e(i"orN ,!"eori, ora!i$"u! reac"ua!izeaz# fa2u!a, gen $"r#;echi, (i 1une Dn u"i!izarea ei o ;ir"uozi"a"e Dn care ;a r# 6ne, (i nu nu ai din 1ricini $"ric" !i"erare, neDn"recu" u!%i ani de aici Dnain"e: ?)i%i cu in%i, c# ;# ;ede Bau:BauN Ce r#u era de noi (i ce 2ine de 1#rin%ii no("ri, (i ce 2ine ;a ai fi fiind %i azi de u!%i 1#rin%i din !u e, da"ori"a Iui Bau:Bau. Noi nu ;oia deci! $# aduce $c#une!u! din 2uc#"#rie, $#:! 1une Dn dre1"u! fere$"rei, ca $# ;ede cu $e dau 1e ghea%# co1iii din aha!a. -ar 1#rin%ii no("ri, de Dnda"# ce 1rindeau de ;e$"e, $e D 1o"ri;eau. R )i%i cu in%i, c# ;# ;ede Bau:Bau ?. Sau, Dn $f6r(i": ? Un fir de iar2#, c6nd 2a"e ;6n"u!, $e 1oa"e a1!eca Dn"r:o 1ar"e (i a!"a, 16n# !a 1# 6n". Un 1!o1, dac# $e de1#r"eaz# 1rea u!" de ;er"ica!#, ri$c# $# $e ru1#. 3i firu! de iar2# (i 1!o1u! cre$c $1re cer, dar 1!o1u! nu:(i 1oa"e Dng#dui ace!ea(i a2a"eri de !a ;er"ica!# ca firu! de iar2#. 9#$"unu! z2oar# fu!ger#"or (i, c6nd ;rea, D(i $chi 2# direc%ia Dn"r:o frac%iune de $ecund#, %6(n d Dn a!"# 1ar"e. /u!"uru!, 1en"ru a $e Dn"oarce din z2or, e$"e ne;oi". S# fac# un oco! !arg. 3i !#$"unu! (i ;u!"uru! $un" 1#$#ri z2ur#"oare, dar ;u!"uru! nu 1oa"e %6(ni cu fiecare fi!fiire de ari1i, c6nd Dn"r:o 1ar"e, c6nd Dn a!"a. C#1rioara, c6nd $i "e 1ri eGdia, o ru1e !a fug# $1re !ocuri unde n:o ai 1o" aGunge ;6n#"orii. Cer2u! fuge (i e! din fa%a 1ri eGdiei, dar coarne!e nu:! !a$# $# 1#"rund# Dn de$i(uri unde ar 1u"ea fi !a ad#1o$". -in"re "oa"e ;ie%ui"oare!e 1#durii, e! D(i 1!#"e("e ce! ai $cu 1 6ndriaB. ,1ari%ia c#r%ii !ui Geo Bogza "re2uie con$idera"# un e;eni en" !i"erar. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '+, 190'> EMI9 B@.., ?Un dor f#r# $a%iuB ?3i "e rog $# nu: i r6ziP!a u oru! negru, Pnici un $ur6$ 1en"ru fanfaronade!e e!e, P1en"ruP1ro;er2ia!u! eu r6$.B: nu $e 1u"ea reco andare ai 1o"ri;i"# dec6" acea$"a 1en"ru ;er$uri!e din Un dor f#r# $a%iu, ad ira2i!a car"e recen"# a !ui E i! Bo""a ce $ea #n# "o" ai 1u%in cu au"oru! Dn"uneca"u!ui ,1ri!, cu ?"ragica 1aia%#B, cu zicea Po 1i!iu Con$"an"ine$cu, $au cu ar!echinu! cu o2raz de cre"# =?(i: i $crii 1oezii 1e o2razu! de cre"#B>, $u 2ru (i 1a"e"ic Pierro", cu hi$"rionu! ro an"ic, $"rigoi 2aco;ian !a origine, "6r6ndu:(i 1rea !unga h!a id# 1e !a ga!e fune2re =? cina Dneca%i!orB>. Cocu!, unde a ai r# a$, e ri"ua!iza" !a aFi u , $"i!iza", (i:a 1ierdu" no"a $1rin%ar#, g!u e%:afec"a"#, chiar dac# nu (i ironia rece (i !ucid#. .i"!u! Dn$u(i a! ;o!u u!ui, D 1ru u"a" de !a o 1oezie din Pe:o gur# de rai, e$"e eF1re$ia ce!ei ai gra;: ro an"ice in$a%ie"#%i eFi$"en%ia!e: ? Un dor f#r# $a%iu :a:n;in$, P(i nu ("iu ce $e"e # arde ereu ?. Poezia !ui E i! Bo""a e$"e e$en%ia! una a #("i!or. Poe"u! e ?;e("edu! ca;a!erB, ?;ic!eanu! do ni(orB, ?Dngeru! eF"er ina"orB, ;edenia de 1e c6 1u! de o$, con;i;u! ;e$e! !a cina cea f#r# de "ain#, Rege!e P#$"or, de$c#1#%6na"u! -eni$ ce! Scur", Pe"ru Cerce! i$"ui" de dor de %ar#, Ion /od# ,r anu! ru1" de 1a"ru c# i!e, ?Noi S"an P#%i"u!B, hida!go au"oh"on. Ma$ca !iric# de a$c# $en"i en"u!. Poe" 1e $cen#, E i! Bo""a e ac"or Dn 1oezie: Dn ace$" $en$ $:a ;or2i" 1e dre1" cu;6n" de$1re "ea"ra!i"a"e !a e!. Coac# un $ingur ro! =1e a! !ui Dn$u(i>, dar "ra;e$"indu:$e ereu, 1un6ndu:(i

o a$c#, dec!a 6nd ono!ogic. )uri(a" $u2 "ra;e$"i, 1oe"u! $e !a$# 1rad# ;iziuni!or $a!e hi erice. Ca $# $e eF1ri e, $en"i en"u! are ne;oie !a e! de con$u a%ia "ea"ra!#, de $1iri"u! i aginar a! unei cu!"uri, de !e nu! $cenei $u2 1icioare, de a$c#. 1. Negoi"e$cu re$1inge ace$" carac"er "ea"ra! a! !iricii !ui E i! Bo""a, 1referind a ;edea, din con"ra, Dn ar"a ac"oru!ui 1oezia: ?ar"a ac"oru!ui era doar una din for e!e e"aforei $a!e eFi$"en%ia!e, funda en"a!e, de na"ur# $"ric" 1oe"ic#B. -e$igur, dar ar"a 1oe"u!ui nu re!e;# oare, !a r6ndu! ei, 1rin ?ha !e"i$ B (i ono!og $ha<e$1earean, cu o2$er;a G. C#!ine$cu, o e"afor# a Dn$cen#rii (i a #("iiK Nou"a"ea Dn Un dor f#r# $a%iu =(i Dn 1receden"a cu!egere, /ineri, un fe! de rec;ie !a oar"ea fra"e!ui iu2i"> con$"# Dn $c#derea funa 2u!e$cu!ui (i Dn accen"uarea $erio$u!ui. )anfaronade!e, ar!echinade!e !a$# !ocu! unui Goc ha!ucina"oriu, nedu2!a" "o"deauna de 1arodie. ,ce$" fond "ragic era de !a Dnce1u" !a E i! Bo""a, dar 1oe"u! i $e $u$"r#gea 1rin 1er$if!are, afec"6nd r6$u! $arca$"ic di$1re%ui"or, !u6nd 1o$"ura c!o;nu!ui !ui 9aforgue. ,cu E i! Bo""a Dn$# r6$u! 1are a Dnghe%a 1e 2uze (i Gong!erii!e de;in ne1u"incioa$e Dn fa%a or%ii 1e care Dncearc# zadarnic $:o a!unge 1rin eForci$ u! cu;6n"u!ui: ?, Dn!e ni" !a ;ederea cucu!ui, un cuc de 1ri1a$ 1e !a ca$e!e noa$"re. Ce ai cuc $#rac, i:a ;#zu" (i fa%a $!#2i"#, $!ei"#. Eu cu Gong!erii, eu cu c!o;nerii, Dncerc $#:! Dnc6n", cu ;6n" cucu ;6n", $#:! di$"rez cu ni ic 1e )!uier#/6n". )rig Dn ochi Di arunc, din u!cioare de cucu"# Di dau $# 2ea, u!cioare de foc Di Dn"ind, 1e 1a" de cuie D! cu!c, fac din cuc un fachir,. 9o1e%i de 1# 6n" arunc 1e$"e e!. 3i $"e!e fu eg6nde (i focuri cre$c6nde. Eu cu Gong!erii, eu cu c!o;neriiB. ,!"unde;a, oar"ea e Ga!2ena ="o" o 1a$#re> cu ine! de ;6nzare Dn cioc, "e!a! fari$eic ce:(i reDnnoie("e ereu 1ro1unerea, $au e U 2ra =z2ur6nd 1e$"e ca1e"e>, ;r#Gi"oarea de 1a1ur#, ? cana!ia cea !u inoa$#B, care a"rage (i "o"oda"# re$1inge, Dn 1ri u! caz 1!6ngerea ne 6ng6ia"u!ui 1oe" =? Noi, S"an P#%i"u!P urind, P(i de a nu uriPfiind ne 6ng6ia"P$1re a ea con$o!arePa ur ura"Pa! eu !ai" o"i;, a! eu Credo: P)ru u$e%ea e$"e o S"eaPdu1# u i!a 1#rere a eaB.> "raduce !iric un $en$ <ier<egaardian a! or%ii = a!adia or"a!# con$"# Dn a nu 1u"ea uri> Dn$# nu Dn"6 1!#"or recurg6nd !a 1er$onaGu! 1o1u!ar eFi$"en" (i !a Creang# care:! 1#c#!e("e 1e -racu a(a cu I;an .ur2inc# o 1#c#!e("e 1e Moar"e: ideea e$"e ?%i:a uri" oar"eaB, Dn$#, a!"#da"#, $f6r(i"u!, $"ingerea =;#zu"e $u1er2 co$ ic: ?S"eaua era 1e $fir(i"e, P$"ingerea $una$e (i ea, Pceruri!e de$chi$e c6n"au ?, unde Dn$# S"eaua 1oa"e fi aceea a )ru u$e%ii !a care $e refereau ;er$uri!e ci"a"e ai Dnain"e> 1ro;oac# 6nGirea 1oe"u!ui, care, cu !a(i"#%i dra a"ice, refuz# oar"ea ce $:a e"a orfoza" Dn"r:un Dnger:in$ec"# cu ii de ari1i f!u"ur6nde: ? /ine un chi1 f#r# chi1, P;ine o ;oce f#r# ;oce, Pun $une" f#r# $une", P;ine o fa%# f#r# fa%#, P;ine cana!ia cea !u inoa$#, Pcu ari1i ii. P3i ce %e$#"ur#, Pce $criere cuneifor #, Pce i$"erioa$#, Pce %e1i de ariciPDn f!u"urare hidoa$#N PNu # !u1" cu "inePca !aco2 cu Dngeru!, Pnu # co$i, nu # $ecera, Pnu # che a !aco2, ! $ini a!"cine;aB. Mu!"e!e o"i;e 1o1u!are care a1ar Dn 1oezia !ui E i! Bo""a de !a Dn"uneca"u! ,1ri! (i care $un" 1rezen"a"e cu a"6" ai in$i$"en" Dn Pe:o gur# de rai, /ineri (i Un dor f#r# $a%iu =de$c6n"ece, 2oce"e, 2a!ade, Gocuri de co1ii e"c.> fac din e! unu! din cei ai origina!i cuno$c#"ori !irici ai fo!c!oru!ui. Ceea ce !a Ion Gheorghe e$"e eF1re$ioni$ nai; (i %i1#"or, icoan# 1e $"ic!#, <i"$ch, de;ine !a E i! Bo""a 1re!ucrarea $a;an":e$"e"ic#, Dn "radi%ie e ine$cian# $au ai a!e$ 2ar2iana. -o ni(oara 4u$, Riga Cr*1"o (i ce!e!a!"e nu $un" $"r#ine 2un#oar# de ace$" ciuda" ri"ua! 1e "e a $acrificiu!ui Dn for a unui Goc co1i!#re$c:

R -u: # !a @r2, !a C#r# id# N:a "ihn# aici, :a 1rea $#"ura" de $"r#!ucirea $i$"e u!ui "#u 1!ane"arM $un" $#"u!# de "ine, 3"rengar. -u: #, "e rog !a C#r# id#. Ceea ce (i f#cui fiindc# ie nu: i 1!acIe a fi ruga" Dn zadar: R C#r# id# @r2u!e, rege C#r# id#, un dar D%i aduce 3"rengar, o fa"# fru oa$#, de$1rin$# din $i$"e u! eu 1!ane"arN R 9a$# "u, !a$# 3"rengar, D i $1une C#r# id#, nu a ochi 1en"ru $"eaua ru1"# din $i$"e u! "#u 1!ane"ar. 3i 1e aici nu ;eni, !a in"rare ;egheaz# grifon de grani" E i! Bo!"a cu r#cne" cu "o" D 1ie"ri". 3i aco!o, Dn zare, !a un%ii de ;ar, aco!o a ("reanguri 1en"ru ("rengari. .u, 3"rengar, 1ri;e("e (i "reci 1rin og!ind# ca un .i!:Buh:@g!ind#. -ac# nu, !a ("reanguri cu "ine, 3"rengarNB. @2$e$ia o"i;u!ui iori"ic fiind ;eche !a E i! Bo""a, o reg#$i Dn"r:o fru oa$# 2a!ad#, unde o oru! ri"ua! a1are e"afizic "ran$figura": ?,!ei. Ce ;i$, a!eiN M:au 2#"u" cei "rei, /eri 1#curari "rei, ca Dn!r:o in"6 1!are ne!u ea$c# :au !o;i" cu 2i"a !or cio2#nea$c#. 3i :au cioc#ni", (i :au cio #gi": Ce ;rei de !a noi, de !a oi, ce ;rei, ce ioar# cei "u, cu f!oarea !a 1ie1", ;e("ed ca;a!er, ;ic!ean do ni(orK Nu e("i oare Dngeru! eF"er ina"orI:I? Nu !i1$e$c, Dn aceea(i anier# rafina" fo!c!oric#, re ini$cen%e!e $au figuri!e i$"oriei na%iona!e. ?G!a$u! Pe"ru!ui Cerce!B $un# ?$"in$ (i ne$"in$B, Ge!uindu:(i $ua;:!iric focu! doru!ui de %ar#: ?Poa"e acu aPc6nd $"e!e!e nu:$, Pnu:$ 1e cer f con$"e!a"e i 1erii, P1oa"e acu a, Poda"# ce : a r#1u$P,1une:SoarePcu $u!i%e de foc, P1oa"e acu aPcu;ine:$e. PIn $"area de u 2r#Pne;#zu"# de ochi o ene("iPcu;ine:$e acu a, Pu 2ra de !ndru 2#r2a"P$# DngenunchezeP!a g!ie, !a hu #. PCu;ine:$e a ur ura, Pa #r"uri$i: Pa"rie, Mu #NB Boce"u! !ui Ion /od# ce! $f6r"eca" de c# i!e e 2#r2#"e$c, a$1ru Gudec#"ore$c, ro$"i" 1arc# de $"afia Dn"uneca"# a unui r#z2un#"or: ? M:au Dn"re2a" c# de ce oar"e a uri", ce de 1a"i i a $uferi". Pe ina c# i!e!or :au da" (! i ai $uf!e"u! eu neador i" ("ie ce:a 1#"i i". Iar# $uf!e"u! eu Dn Gudeca"# !e:au $"riga" 1e c6"e(i1a"ru c# i!e!e care $uf!e"u! de "ru1 I:au de1#r"a", 1e coco(a"e!e 1e care cu $6nge!e eu !e:a zugr#;i" Dn $inge "o", !e:a D 1odo2i". Parfu e!e ,ra2iei "oa"e nu $1a!# 6na c# i!e!or, a!e c# i!e!or 6ini Dn Ion Dnc!e("a"e. C# a(a de 1ie!e nu !e:a 1u"rezi", cio!ane!e nu $:au ri$i1i", e!e, cio!ane!e, au Dnf!ori". @, $"r6 2# dre1"a"e, 1en"ru c6"e(1a"ru, c6"e(1a"ru care :au canoni", Io "runchia"u! cu 1!i", cu frigu! Dn oa$e ;#r$a", Dn oar"e Dncarcera", io 1e c6"e(1a"ru c# i!e!e a Dnc#!eca" (i Dn 1a"ru cornuri de !u e, ca o $#!2#"iciune de aer, :a f#cu" z2ura"B. ,$e enea ;er$uri, eF"raordinare, $un" nenu #ra"e Dn Un dor f#r# $a%iu, car"e a unui are 1oe" con"e 1oran. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, i907> M#ria Banu( MXRI, B,NU3 ?Por"re"u! din )a*u B Nou! ;o!u a! M#riei Banu( $e de$chide cu o 1oezie, foar"e fin#, du1# care nu e greu $# 2#nui ce ;a ur a. Poezia $e nu e("e Caie"u! nou (i e$"e o e"afor# a Dnce1u"u!ui, a a("e1"#rii. Poe"a 16nde("e, $u2 1!eoa1e!e co2or6"e a!e ochiu!ui in%ii, i;irea din"re $1u e (i a!ge a ,frodi"ei, $i 2o!u! crea%iei: dar ni ic nu $e Dn"6 1!#, nu ai fo(ne"u! 1e$c#ru(i!or (i a! ;a!uri!or. E$"e, Dn ace$"e ;er$uri, un $en"i en" a! z#d#rniciei (i a! dece1%iei, care indic# "onu! a1roa1e genera! a! Por"re"u!ui din )a*u . 9u ina Dnce1u"u!ui, a na("erii, e "u!2ure ca un cre1u$cu!. Nu eFi$"# $1eran%#M Dndoia!a 1une $"#16nire 1e $uf!e"u! fe eii care %ine Dn 1oa!# un 1runc 2#"r6n, de$c#rna", ce 1are de$"ina" ;ie%ii ca unui ca!;ar =Pie"#>: ?E o !u in# confuz#. PNu ("iu ce fin Dn 1oa!#: Pun

1runc, un 2#"r6nK P)!oare de #r, carnea !uiK PSau $coroGi"#, u$ca"#, 1!e(u;#K PNu ai a dege"e cu care $:o 1i1#i. P,du! ec doar iro$ de ;ia"#, de $6nge E oPE o !u in# confuz#, Pnu ("iu: P;ine ca!;aru! $1re e!, Pne("iu"or, ineFora2i!, a1# ce cre("e, P$au a fo$", a "recu", (i i:! !a$# ieP$#:! Dn;e!e$c Dn !in%o!iu, Dn !acri iK ?. Ln acea$"# ;iziune Dn"oar$# a fecioarei cu 1runcu!, i agini!e ;ie%ii (i a!e or%ii $e a e$"ec#, Dn -u!gherii, ca Dn Gorunu! !ui B!aga, !e nu! fraged ;or2e("e de$1re ? !ucruri %i u 2re!e !orB, de$1re ;ia%# (i de$1re oar"e: ?C6ndnu ai cred Dn ni ic, Pcred6n du!gheri. P,zi, 1e un dru de un"e, i:a Dn"6!ni". P-uceau, cu 1#ni"e 1e u #r. PSc6nduri a!2e de 2rad. I Miezu! fraged, dez;#!ui", Pda" !a rindea, PziceaPde$1re !ucruri (i u 2re!e !or, P(i # !ua cu e!e, # Dn"orcea, PB !ucruri, Dn ie: Dn "randafirB. ,. Por"re"e!e din )a*u , $crie Ma!rauF Dn 9e( /oiF. -u Si!ence, $un" 1ic"a"e 1e $c6ndure!e, fiFa"e de giu!giu 1e chi1u! or"u!ui. 3i acea$"# 1ic"ur# cunoa("e o 1ri;ire care nu e eF1re$ia unei c!i1e, care nu e hi1noza Bizan%u!ui, ci, ade$ea, o cande!# a ;ie%ii ;e(nice.?. @chii 1oe"ei, ca ochii din 1or"re"e!e din )a*u , nu 1ri;e$c nu ai $1re !u e, ci (i $1re Dn"unericu! de dinco!o: ? -in cadra ea, din#un"ru! eu, P1ri;e$c Dn$1re !u e. PSun" ochii unei 2#"r6ne de Re 2rand"K P-in cadra ea, din#un"ru! eu, Paco1#r cu ochii ei goiPcea!a!"# fa%#, Dnfrico(a"#, a !u ii. PSun" un 1or"re" din )a*u K ?. E$"e o 1ri;ire goa!#, oar2#, "eri2i!#, 1e care 1oezia "i"u!ar# a ;o!u u!ui o $ugereaz# cu o i 1re$ionan"# au"en"ici"a"e: ?M:au zugr#;i" du1# oar"e (i du1# "i1ic. P)a%a ea e ne"ed#, $1#ia"# de 1a"i i, P@chii ei $e ui"# Dn cea!a!"# 1ar"e (i Dn ni ic. EPM:au farda" cu ocru fi cu ;i(iniu, a (i cercei. PPe 2uze D i $"#ruie gu$"u! ;inu!ui acri(or, P2#u" $u2 g!icine, Dn cur"ea "a;ernei. PPe ;ia ,11ia firiie greierii, aco!o:n a1u$. P-ar ochii ei $:au f#cu" ro"unzi (i negri, Iar(i de $oare!e: ace$"a $"r#in ! care r#$are (i # cere Dn"reag#B Cic!u! iG!ociu a! ;o!u u!ui con%ine c6"e;a .a2!ouri de gen, Dn"r:o "ona!i"a"e diferi"# care a in"e("e de aniera ai ;eche a 1oe"ei: e;ocare de ici uni;er$uri Dnchi$e, fa i!iare $au co1i!#re("i. Ceea ce re%ine e$"e, 1e !6ng# acui"a"ea $enza%ii!or =zgo o"e re;e!a"oare, iro$uri, frag en"e de 1ri;e!i("i, ;i$e, c#!#"orind con"inuu 1e re"ina e oriei>, o ca!igrafie $u2"i!#, i agini care:(i de$foaie cu de!ica"e%e 1e"a!e!e, 1e"e de cu!oare (i de !u in#, 1u$e cu griG# Dn acuare!#: ?,!ai de chi;u%e EPD 1#r#"e$e in"r#:n $"r#du%e, P1e u eri cu !ungi 2idine!e, ! $e !eag#n#:n:a1e!e e!e. R 9 crude, de:a2ia nu2i!e, P2ezn#, u!ei Dn 1u1i!e, Pzdren%e, 1e"a!e de fu$"e, Pri" u! Dn g!e$ne!e:ngu$ie I f!oa"ea:$oare!ui $cufunda"#, Pga!2en car uni, oar"e Dncea"#, PD 1#r#"e$c I. Sa!a de a("e1"are ne readuce Dn a" o$fera Dncorda"# a 1ri u!ui cic!u. Poezii!e ce!e ai fru oa$e $un" conci$e, Dn"r:un $"i! direc", nu f#r# un inana!iza2ii accen" dra a"ic: ?-oa ne, -oa ne E a ai zi$, ce:o $# $e D 6 1!e cu noiK PCa cea1a $6n"c PNu ai haina, ha"ne (i foi.> In dezgo!irea "oa nei, ! !e1#d degea2aPu$ca"e Dn$e nePcau" $u2 e!e. P,"6"a g#$e$c, :Pfoi (i foi, Par(i%ei 1a!e $eche!e U Bu!2u! nu:i nic#ieri, i nu:i Dn 1# 6n!Pnici Dn ;fniu! ceN @r2, C din care:a ie(i", Pfoi, nu ai foiB. Poezia acea$"a $e di$1en$eaz# de e"afore 2ana!e, de once orna en"e, c#u"6nd $# eF1ri e de:a dre1"u! un o en" de ?$inceri"a"eB. Sen$u! e$"e e"afizic, Dn )ra"e, Cic!u!, )iguri de =i6oconi"I""i. 9iri$ u! E S1ai ei de nean" $au de $ingur#"a"e, a! Dndoie!ii $au a! re u(c#rii :h con$"# Dn "en$iunea 2ru$c# a frazei, care $e u 1!e de e o%ie ca de o e!ec"rici"a"e ne;#zu"#: -oa ne, i%i $1un, I i 1en"ru c# e("iP1en"ru c6Sa $ingur, f!6 ind (i o!og. P9in dia!:nu:i a(a, PDnc#he("e, Pca :o $1inare ca!d# de $o2a?K Phi "e ni%#, chiai (i un (oarecePe 2ine;eni". PNiciun. Mhro1o!i"Y I Dn o##idii, Pn:ar fi "6 1ina"Pcu ai u!"# $o!e ni"a"e. Pfii 2ine;eni", P(oarece, fra"e. I S#:%i $1un ce (i cu # doare. PS#S%D $1un de ce!e ui"a"e, Pde or%i (i de ;ii. PUnde "e:a$cnnziIPDn ce gaur#, fra"eIP,i $# ai ;iiKB.

Uneori, ca Dn Cic!u!, e o%ia 1oe"ic# gra;i"eaz# Dn Guru! unei $ingure ;iziuni cen"ra!e: ?-u1# ce:a Dn;#%a" "o"u! 2inePnu ere, fiin%e, o2iec"e, P # o1re$cP =.> , ui"a" "o"uiPDn fa!#:i o 1e("er#. PCo2or o "rea1"#. P-au de 1aGi("e. PPa$c. PSun" un ca!, i ie!, P(i af!u firu! de iar2#PMai co2or o "rea1"#, P #:n"ind ?in"re 2uig#n ;6$"a*", PI cu Mana Banu( r#d#cini!e e!e de ar2ore. PMai co2or o "rea1"#. PS"au. Ln#un"ru! eu $"au. P@ 1ia"r#, PD 1reGur !u ina ;i2reaz#. PDnce1 $#:n%e!eg din cea!a!"# 1ar"eB =Con"e 1oranu!, nr. 17, 1908> Poezia M#riei Banu( Edi"ura M iner;a a a;u" acu c6"e;a !uni ideea unei $erii de Scrieri Dn care ur eaz# $# a1ar#, Dn ai u!"e ;o!u e, ?o1era defini"i;#B a ce!or ai i 1or"an%i $crii"ori de azi. -u1# Poezii!e !ui Aaharia S"ancu, care au inaugura" $eria, Poezii!e =19+7:!901> M#riei Banu( re1rezin"# cea ai Dn$e na"# $e!ec%ie 1e care 1oe"a Dn$#(i (i:a facu":o ;reoda"#. @ edi%ie de au"or, a(adar: nu una cri"ic#, nu una de "i1u! ?ce!e ai fru oa$e 1oeziiB. Sen"i en"u! i$"oriei !i"erare nu !i1$e("e Dn$# din ad ira2i!u! Cu;6n" Dnain"e (i, cu a"6" ai 1u%in, din an"o!ogia ca a"are, g6ndi"# ca ?un 1arcur$ cu1rinz#"orB a! crea%iei Dn care ?e"a!onu! e$"e"ic nu 1u"ea fi $inguru! deci$i;B. Poe"a (i:a a!c#"ui" car"ea ca 1e un ;eri"a2i! docu en" 1en"ru 1ro1ria 2iografie $1iri"ua!#, re%in6nd, a!#"uri de reu(i"e, une!e e(ecuri $e nifica"i;e. Poezii!e Dncearc# $# fie ai u!" dec6" o cu!egere: o og!ind# a unei eFi$"en%e 1oe"ice, Dn ra1or" cu 9i"era"ura (i cu I$"oria. Poe"a Dn$#(i a ana!iza", Dn Cu;6n"u! Dnain"e, e"a1e!e ace$"ei eFi$"en%e, cu !ucidi"a"e uneori a ar#. Care $un" ace$"e e"a1eK R Ln"re2areB ine;i"a2i!# (i 1en"ru cri"ic, Dn fa%a unei o1ere care Dnce1e $#:(i re;e!e !inii!e defini"i;e. Ce !e une("e (i ce !e de$1ar"eK Cu a!"e cu;in"e, care $un" ;oci!e 1oeziei M#riei Banu(K Ln"6ia ;oce o de$co1eri cu $iguran%# Dn f#r# fe"e!or =19+7>, re arca2i! ;o!u de de2u", Dn care "r#irea ?$uf!e"u!ui 1rin $i %uriB =G. C#!ine$cu> r# 6ne no"a e$en%ia!#. Pri u! con"ac" cu !u ea E incoeren%e!e $uf!e"u!ui infan"i!, candoarea $enzua!i"#%ii E e$"e dez;#!ui" Dn"r:o !iric# de $enza%ii acu"e, Dn care e"afora "raduce e o%ia !ucru!ui concre", 1i1#i" cu ;6rfu! dege"e!or, $i %i" cu na$u! (i cu gura. Senza%ia co unic# un o2iec" 1rezen" Dn $i %uri: uni;er$u! fa$cinan" (i i$"erio$ nu e e;oca", nici con"e 1!a", ci "ra$ de:a dre1"u! Dn 1!# 6ni, cu "oa"e ire$ e!e !ui crude, cu "o" aeru! !ui ;irgina! (i D 2#"#"or. 9irica acea$"a "r#ie("e din in"en$i"a"ea (i deo1o"ri;# din 1uri"a"ea i 1re$ii!or, din"r:o "u!2ure inocen%# $eFua!#. M#ru! du!ce, 1ie!i%a nuci!or oi, genunchii: iei, genunchi:c#ni de !a1"e, $6nge!e:$e;#, iezu! 1a! ei, g6ndu! c#rno$ $un" $i 2o!uri ero"ice, f#r#:ndoia!#, u"i!iza"e Dn"r:o 1oezie a re;e!a%ii!or 2io!ogice: ? /in c B $inge nou ca o cofa de z eur# du!ce. P3i # ir. M# cau". .o"u:i a! eu (i nu e. P)run"ea ea a"6rna$e ;in#"#. Grea, ca o gu"uie, P(i # ruga$e Dnce" $# $e cu!ce =.> P! 3i e! $e ridic#, genunchiu!. , ie!u!ui fr6n"# ar(ic#P$ingur# di2uie u 2!e"u!, ri" u!. C#rarea, P.o"u! e 2u2# (i doare: 1a$u!, !u ina, $uf!area. P-ar a("e1". ,du! ec. Un ur ur, un c6n"ec o2$cur $e ridic#B. Ln .#r6 in"er ediar, 1oe"a a $"r6n$, acu 1en"ru Dn"6ia oar#, ;er$uri $cri$e Dn 1reaG a (i Dn "i 1u! r#z2oiu!ui, (i ui"a"e 1rin re;i$"e =c6"e;a au for a" un cic!u de Inedi"e Dn"r:o cu!egere din 1955>. L 1reun# cu cic!u! ini%ia! din ;o!u u! Bucurie, ace$"e ;er$uri archeaz# o faz# de "ranzi%ie c#"re !irica deceniu!ui ur #"or. Poezia $e de$chide $1re "i 1, $1re e;eni en", $1re i$"orie: r#z2oiu!, !ag#re!e, "eroarea. I$"oria ia !ocu! 2io!ogiei, de(i !i 2aGu! 1oe"ic Dn"6rzie Dnc# $# $e $chi 2e: re;e!a%ia uni;er$u!ui $ocia! =$1ai e, ;edenii, co( aruri> $e 1roduce "o" 1rin in"er ediu! $enza%ii!or, Dn 1oezii!e ce!e ai 1regnan"e: E P#rin%ii, 9a foc de c#r%i, /i$ cu .ran$ni$"ria, Pogro , .eroare, ,1oca!i1$ E nu e$"e Dnc# o con("iin%# a i$"oriei, ci ai cur6nd, 8 in"ui%ie o2$cur# a e;eni en"u!ui. I$"oria e ;#zu"# din#un"ru =cu era ;#zu", Dn Zara fe"e!or, uni;er$u! ado!e$cen%ei>, 1re$iunea ei $e "r#deaz# Dn ne!ini("ea !ucruri!or fa i!iare. Poezia de;ine e$o"eric#: ?S"# cu "o%ii !a a$a de $ear#. P,(a i $e ara"# ereuPo cin# "#cu"#, !unar#, PDn

iG!ocu! c!anu!ui eu. PUn oa$1e $:a1ro1ie Dn ceaf#. PD! $i "e (i 1!odu! din 16n"ec. PPri;i farfuria din fa%#P(i !ingura $un# un c6n"ec, Pun c6n"ec de fric# (i ur#, Pde ;raG#, de:ncre enire. PNoi duce 6ncarea !a gur#, Pe! %e$e ne. Gre!e. R I fire. P[e negre!e fire $e !a$#Pc#!#u!, 1#ianGen $"r#;echi, P"aci u! !uce("e 1e a$#, Pne %iuie $1a a:n urechiB. Con("iin%# a i$"oriei nu Dn$ea n# nu aidec6", Dn ;o!u e!e care ur eaz# =Bucurie, 19'9, Se ara"# !u ea, 1957, .oren"u!, 1959>, (i o $u1erioar# 1oezie in$1ira"# din i$"orie. Carac"eru! 1rea anecdo"ic (i i!u$"ra"i; =-e$1re 1# 6n">, o1ozi%ii!e 1rea $i 1!e =9a a$a ;erde>, 1roza, re1or"aGu! =.oren"u!> ;#de$c un 1rogra , nu (i o nece$i"a"e in"erioar# 1rofund#. Pu%ine din ;er$uri!e ocaziona!e (i 1a"rio"ice $cri$e Dn acea$"# e1oc# de M#ria Banu( de;in e ora2i!e, fiindc# 1oe"ei nu 1 $e 1o"ri;e("e aniera i 1er$ona!# !a care recurge. )rea #"u! $u2iec"i; din Zara fe"e!or, ;iziuni!e ha!ucinan"e din .#r6 in"er ediar, uni;er$u! concre", "angi2i!, $enzoria! de aco!o, cedeaz# !ocu! nar#rii (i de$crieriiM ;ocea care eF1ri a 1a"e"ic, g6"ui", incoeren", fiin%a ne$igur# ?a fe"ei de o1"$1rezece ani cedeaz# !ocu! unei ;oci i 1er$ona!e care eF1une, Gu$"ific# $au dec!a #. Ce!e ai in"ere$an"e 1oe e de acu r# 6n, Dn ciuda di$cur$i;i"#%ii (i 1rozai$ e!or, M#ria Banu( Zie:%i ;or2e$c, , eric# (i 9a 1or%i!e ra!u!ui, Dn ce! din"6i, $e Dn"6 1!# ca 1oe"a $# reg#$ea$c# 1en"ru c6"e;a c!i1e con"ac"u! cu rea!i"a"ea fa i!iar#, i edia"#, cu frea #"u! $enza%ii!or, (i un !i 2aG fire$c, nu ai a1aren" 2ana!. ,! doi!ea 1oe are un $en$ 1o!e ic, rea2i!i"6nd "e a drago$"ei: Ce $e Dn"6 1!#K P-e ce nu $e aud r#$un6nd i nuriP$1re !auda "a, zeu a! iu2iriiK PUnde:$ $"a"ui!e "a!eK PUnde e harfa Dndr#go$"i%i!or0B Mode!e!e ace$"ei 1oezii cu "oa"e 16nze!e de$f#(ura"e Dn ;6n", $un" \hi" an (i Maia<o;$<i. Ln$# nu "i 2ru! 1oe"ic $au for%a e;oc#rii "re2uie ad ira"e !a M#ria Banu(, ci =(i aici> i agini!e iu2irii "andre din"re ,da (i E;a, $ugerarea unui c!i a" o2i(nui", a1roa1e ca$nic. Ca (i Dn Zie:%i ;or2e$c, , eric#, 1oe"a reu(e("e $# e o%ioneze, c6nd 1roiec"eaz# Dn"r:un $1a%iu fa i!iar u an 1ro2!e e!e aGore a!e con("iin%ei. Cu Magne" =197&>, Me"a orfoze =197+> (i -ia an"u! =1975>, !irica M#riei Banu( $e reDn"oarce !a o for u!# ai 1u%in re"oric# =Me"a orfoze!e con%in $one"e fru oa$e, dar 1oa"e cu o caden%# 1rea ne"u!2ura"# de e"rono >. E$"e, Dn ace$"e ;o!u e, ceea ce $:ar 1u"ea nu i, o 1oezie a e oriei afec"i;e. 9ucruri!e #run"e in;adeaz# ;er$u! M#riei Banu(, ani a"e de o e orie care 1#$"reaz# in"ac"e cu!ori!e, $une"e!e, nuan%e!e. -ia an"u! e chiar 1oe u! a in"irii, un fe! de au"o2iografie !iric#, din care a di$1#ru" Dn$# nararea crono!ogic# a fa1"e!or. 9iri$ u! ;ine din e;ocare, din acu u!area de o2iec"e $uge$"i;e, din 1recizia c6"eoda"# ha!ucinan"# a de"a!iu!ui: ?Mai ;#d zore!e:a!2a$"re 1e u!uca u(or Dnc!ina"#P(i:aud "oc#"oru! de !e n din 2uc#"#rie, ziaru! fo(ne("e, andre!e!e $un#P$u2 dege"e ;echi, coc6rGa"e, P!a #n#$"irea de 1e$"e dru 2a"e ;ecernia. ?. ,de;#ra"a 1oezie ?o2iec"i;#B a M#riei Banu( acea$"a e$"e: ea nu e("e o2iec"e!e, f#r# $# !e "ran$figureze, face in;en"ar $en"i en"a!. No"a%ie (i rea!i$ 1oe"ic: ;er$uri!e an"erioare nu erau rea!i$"e, nici -e$1re 1# 6n", nici 9a a$a ;erde, ci a2$"rac":re"orice. Rea!i$ , fire("e, a! e oriei (i a! e;oc#rii: ;ocii i 1er$ona!e de 16n# aici i $e $u2$"i"uie o ;oce ;i2ran"#, $en"i en"a!#, fide!# e o%ii!or (i a in"iri!or ce!or ai "ainice a!e 1oe"ei: ? Re;#d, Dn fundu! ocheanu!ui:;re e, P1ri u! dru D 1reun#PCa!ea /ic"oriei, $"r6 2#, (er1ui"oare, Pca o !agun#: n$ori"#:n a iaza de ai, Pcu %ig#nci!e ei 1e$"ri%e, carna!e, PDn"inz6nd 2uche"e!e de ;io!e"e, Pcu $curgerea !ene(# a zorn#i"oare!orPunifor e ofi%ere("i (i a odei deceniu!ui 1a"ru, Pca1e, 1an"ofi cu 2are"#, P2uze:n for # de ini i, un$e cu ro(u EPc#r# iziu (i du!ceag, 1recu a!ifia de $"ruguri. ?. 9i 2aG a! $enza%ii!or, !i 2aG a! cu;in"e!or, !i 2aG a! no"a%iei rea!i$"e: Dn .oc ai ie(ea din aren# =970> (i Dn Por"re"u! din )a*u =1979>, 1oe"a !e adaug# un !i 2aG $i 2o!ic. Nici acu , e"afore: dar fiecare 1oe $"# 1e un $i 2o!, 1e o ;iziune de$1re eFi$"en%# $au, chiar, 1e o

a!egorie. /izionari$ u! din @da"#, Dngeru! or%ii, Ba!, , ;eni" un c!o;n, /i$ cu Dnger, Pie"#, Ca!ea(ca (i din ce!e!a!"e e$"e Dnrudi" cu ace!a $arca$"ic (i gro"e$c din une!e 1oe e recen"e a!e !ui Marin Sore$cu $au cu a! !ui Nichi"a S"#ne$cu din Un$1rezece fe!uri de a:%i 1ierde !u ea, a!egoria fi!o$ofic# $au ora!# ne Dn"oarce !a Chei!e !ui Mihai Beniuc $au !a u!"i e!e 1oe e a!e !ui Eugen Ce2e!eanu. -e$igur, 1oezia de !a $f6r(i"u! deceniu!ui a! (a1"e!ea nu $e reduce !a acea$"# anier#M nu r# 6ne Dn$# ai 1u%in e;iden"# "endin%a, Dn"r:o are 1ar"e a ei, c#"re ;iziunea $i 2o!ic# (i a!egorie =1o!i"ic#, fi!o$ofic#, ora!#>. 9i 2aGu! $i 2o!ic de;ine, $1re 1908, ceea ce fu$e$e cu un deceniu ai de;re e !i 2aGu! a2$"rac":re"oric: un fe! de !oc co un a! 1oeziei. Eficaci"a"ea noii 1oezii e$"e, de aceea, $u1erioar# (i c6"e;a din ca1odo1ere!e ei %in de acea$"# "recere de !a cu;in"e !a i agini a!e !u ii, de !a nara%ie (i de$criere !a ;iziune $in"e"ic#: ? @da"#, Dngeru! or%ii :a ;eni"PIn chi1 de 2ru"ar. P4aine!e, fa%a, 6ini!e !ui, "o"u! era a!2 de f#in#. PIn in# %inea o !o1a"#. P-in$1re cu1"or 2#"ea o irea$ #Pde 1!ine coa1"#:n !u in#. PMi(c#ri!e !ui erau ri" ice, gra;e. PRoa"a (i $oare!e, 1!ine ro"und#, P$e $uccedau Dn !en"# ro"ire, P1e gura cu1"oru!ui, PDn"r:o e"ern#, fru oa$# ro"ire. PE Nu i:e "ea # de "ine, 2ru"aru!e, P$e eni cu !ani, Pdin $"rada co1i!#riei, Pdin raiu! $i igerii!or. P,(a Di $1unea , Pc6nd e! ridic# $1re inePo fa%# a$cun$#, PDn"r:o hidoa$# !u in#. PDn $1a"e!e !ui duduia fereca"Pcu1"oru! a$acru!ui, P(i 2unu! 2ru"ar, Pcu (or%u! 1udra" de f#in#, PDngeru! or%ii (i:a! $oare!ui, PD(i ara"# dezgo!i" Dn fa%a ochi!or eiP"runchiu! r#(chira", $cor2uro$Pcu ciu1erci ;eninoa$eP!i1i"e !a r#d#cin#B. )or%a 1oeziei ac"ua!e a M#riei Banu( nu ai $"# Dn e;ocare, Dn $enza%ie $au Dn cu;6n", ci Dn $i 2o!u! ora! (i fi!o$ofic. Poezia ? e"afizic#B ia !ocu! 1oeziei ?1$iho!ogiceB. E;o!u%ie, care e$"e a 1oeziei Dn genere. Edi%ia 1e care 1oe"a (i:a a!c#"ui":o are eri"u! de a ar#"a acea$"# coinciden%#: de$"inu! 1oeziei ei ref!ec"# de$"inu! 1oeziei noa$"re ac"ua!eM i$"oria uneia o 1re$u1une 1e a ce!ei!a!"e. ,u"oarea Por"re"u!ui din )a*u $e nu #r# 1rin"re cei ai i 1or"an%i 1oe%i de a$"#zi. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 5&, !%U0!> M#ria B#nu% ?)ie$"aB Se na!a !a $f6r(i"u! an"o!ogiei in"i"u!a"e Caru$e!, 1e care M#ria Banu( a 1u2!ica":o anu! "recu" Dn ?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iI a Edi"urii Miner;a, un $u ar cic!u de 1oezii inedi"e, (i care i $e 1#reau c# $"r6ng ca Dn"r:un focar o"i;e!e recuren"e a!e !iricii 1oe"ei de !a .oc ai ie(ea din aren# Dncoace. ,ce!or (a1"e inedi"e !i $e adaug# acu a!"e 1a"ruzeci (i cinci a!c#"uind !ao!a!"# )ie$"a de !a Car"ea Ro 6nea$c#. Re arca , de a$e enea, Dn !irica M#riei Banu( din u!"i u! $fer" de $eco! un a e$"ec de e!egiac (i de 2ur!e$c, Dn )ie$"a, e!e en"e!e ace$"ea co 1onen"e 1ar a $e $e1ara =1e c6" e$"e cu 1u"in%#>: Dn"6iu! cic!u =A#1ada iei!or> cu1rinde e!egii, confe$iuni, ;iziuni (i, Dn genere, !iric# ?$erioa$#IM a! doi!ea =Scherza !o> cu1rinde, du1# cu ara"# (i "i"!u!, g!u e 1oe"ice, une!e foar"e ingenioa$e, recon$"ruind din a"eria!e $u1rarea!i$"e, dadai$"e $au a2$urde, o a" o$fer# den$# !iric =Ai $"ranie, Cu2i!a%ie>. -e$igur, c6nd "e a("e1%i ai 1u%in, e!egia, !a r6ndu! ei, a!unec# Dn !udic $au co ic, iar g!u a D(i dez;#!uie o !a"ur# "ragic#. Poa"e c# e$"e u(or eFagera", Dn$# 1rezin"# a;an"aGu! !a1idari"#%ii, $# $1un c# 1oezia M#riei Banu(, de !a Zara fe"e!or !a )ie$"a, $e Dn$crie Dn"re o ero"ic# arden"# de fe!u! ce!ei a E!$ei 9a$<er Schu!er (i un ;izionari$ e!egiac de fe!u! ce!ui din 1o$"u e!e !ui .ra<i. )#r# a "#g#dui 1oe"ei noa$"re origina!i"a"ea, care e$"e incon"e$"a2i!#, o a$"fe! de for u!# indic# 2ine !ungi ea arcu!ui de cerc 1e care ea $:a i(ca", cu Dnce1ere din 19+0, c6nd era a2ia o ado!e$cen"#, (i 16n# a$"#zi. .ra<iiene, 1oezii!e recen"e $un" Dn $en$u! conciziei (i in"en$i"#%ii ;iziunii. Radiografiind rea!u! (i $e$iz6ndu:i e$en%a, e!e nu de;in $che!e"ice, u$ca"e. P#$"reaz#, din con"ra, ce;a din a in"irea cu!ori!or (i ire$ e!or !u ii. Poe"a Dn$#(i o $1une a1roa1e 1rogra a"ic, Dn .re$#rire: ? -u1# ce:a fo$" cu!e$, 1o u! $"# $ingur, Dn aeru! rece. )i2re!e !ui g6ndi"oare D(i a in"e$c ere!e ga!2ene ro%ii 9e nu! a%o$ $e:nfioar# de n#!uciri!e $e;ei, de carnea du!ce:a S ziene!arB.

.oa na e$"e, cu $:ar fi 1u"u" a!"fe!, ano"i 1u! 1redi!ec", o "oa n# ora!#, Dn care "oa"e ecouri!e ;erii r#$un# =.oa n#>: ? Cu!ori de iere 1icur#, !e:aud, cu!ori de gu"ui, de ca$"an#. Un no2i! dan$ Dn aer, o 1a;an#, Pe ca!dari , ca$"ane!e 1ocne$c $u2 ro%i!e a(inii. Ecouri de oa$e zdro2i"e, de $6nge 2run. S# 1or" Dn aer dan$u! cu!ori!or, chi;o"u! ;iu $# nu:! d#r6 , D i $1un. Io, c"i"or de "i 2reB. 9a un ca1#", ace$"e e!egii $e Dn"unec# a1roa1e cu "o"u! (i cad Dn"r:o ono"onie 2aco;ian# =u 2ra !ui Baco;ia "ra;er$eaz# "o" ai de$ i agina%ia 1oe"ei>, Dn care un ne;#zu" e"rono 2a"e i 1!aca2i! $ecunde!e. 9a ce!#!a!" ca1#", o anu i"# ;o!u2i!i"a"e !eFica!#, o $e;# de na"ur# fo!c!oric# ne fac $# ne g6ndirn !a ace!e "6rzii ;er$uri argheziene, care ne:au i 1re$iona" 1e "o%i, acu "reizeci de ani. C6nd au iz2ucni" din "runchiu! ce ni $e 1#rea a1roa1eOu$ca" a! !iricii oc"ogenaru!ui 1oe" a$e enea unor !#$"ari ;erzi (i cruzi, Di iz2u"e("e M#riei Banu( o $in"ez# in"ere$an"# Dn"re ace$"e oda!i"#%i $"i!i$"ic foar"e diferi"e. Ia"# @ u 2r# =o ci"ez a nu ("iu c6"a oar#>, Dn care ?"e!egraficu!B, dar (i o$1icii!e, oina, cea%a, fe!inare!e $un" 2aco;iene, Dn$# ?go!u! areB fina! ;ine din de1ozi"u! de eF1re$ii a! ce!ui ai 2#"r6n ,rghezi: ?Ca ;a"a din o$1iciiPo cea%#, i fe!inare, P(i u 2ra "a, Baco;ia, P$u2 $"re(iniP$e 1re!ingePun gea #", Pgo!u! areB, Dn $chi 2, Dn 3oa1"#, argheziani$ u! regre$iunii 1e $cara 2io!ogic# 1ri e("e o no"# ?fe inin#B: ?.a"#, "#"icu!e, Pnu # da ni icu!ui, fPCe e i!a, ce e doru!, Pn:are ("ire 1e%i"oru!. P-ac:a fo$" $# #: nfiri1, PDn"ru duh (i Dn"ru chi1, P ai Dng#duie: # E ;rea$c, P !ad# du!ce $# # na$cP9a$#: 6, ca M#ria Banu( Mina , P1runcu! "i 1 !a 1ie1" $#:! a . PSinu! c6nd o fi $#:i $ca1e, P$:ador , du$#:n $o n de a1e, P$# #:n"orc !a "ine, "a"#Pcui2 c#zu" din a!"#da"#?. Mo"i;u! "i 1u!ui:1runc de aici $e reg#$e("e Dn"r:una din ce!e ai eF"raordinare e!egii 1e care !e:a $cri$ M#ria Banu( (i anu e aceea in"i"uia"# Nea("e1"a"u!. E$"e, Dn ea, un iraco! gro"e$c, ;e$"i" de un Dnger cu ari1i o"o"o!i"e (i ucede, o 2una;e$"ire ne!ini("i"oare (i Dn"ruc6";a Dn$1#i 6n"#"oare: ?Ce ;rea $# zic# Dngeru! eu de o 1a!oare $u$1ec"#K -e e o%ie, 2i!26ie "andru, D i $uf!#:n ureche: "o"u(i. L i ara"# un ghe de raze confuz, !a ine Dn 1oa!#. U!ui"#, Ing6n: "o"u(i. Cine ar fi crezu" c# din !acri i, 2#"r6ne ca Sar# o $# $e na$c# un 1runc, un 2o% de !u in#K Aice Dngeru!: nu:%i fie $i!# de e 2rane!e a$"ea o"o"o!i"e, 1rin$e 1e u erii ei. ,cu cu Ie ;ezi, oi, 1u"reg#i"e, $un" ari1iB. @ ca1odo1er# e$"e (i C6ine de credin%#, con$"rui"# 1e un $u2"i! Goc in"er"eF"ua! cu ?haina de !6n#B a ?fe eii 2#"r6neB din Miori%a. ?Cui$# "e !a$, Phain# credincioa$#, Phain# c#!duroa$#, Phain# de !6n#Pdin ;re ea 2#"r6n#B, $e Dn"rea2# 1oe"a, 6ng6indu:i !a%e!e, i%e!e, (i "r#g6nd:o de urechi!e !ungi, ?adic# de 6neciB, ca 1e un c6ine credincio$, in$e1ara2i!. P!6n$u! hainei e$"e a!ina" a$"fe!: ?9a$ aici dia"#P$# fiu D 2r#ca"#, Pc6nd o fi $# or, PDn 1a!"on u(or. P,co!o:n cu1"or, PS# "e r#$uce("i, P$# "e ri$i1e("i, Pfir de erino$, PDn iu"e iro$, Pde iar2#, de !6n#Pde $eu de !a $"6n#, Pcu a iro$eai, Parz6nd$u2 chi2ri", PDnce", $fir6i", Pc6nd "e a!egea Pdin"re $"ofe:o ie, f !a o 1r#;#!ie, P1e 1rag de 9i1$caniPcufunda" $u2 ani, Pc6nd Dn g6nd ardea Pc# # (i ;edea Pcu in"ru Dn ca$#, PDn haina i%oa$#P(:o !e1#d iu"e, Pe! $# # $#ru"e, P$# $"# a 6ndoi, Pdre1%i, !i1i%i (i goiP(i Dn"uneca(iPca doi chi1aro(iB. Carac"eri$"ic# 1oe"ei e$"e, din nou, in"en$i"a"ea ero"ic# a a in"irii, care:(i co 2in# 1arfu u! cu ace!a de cenu(#. )ina!u! e$"e, ca (i ace!a din 2a!ada 1o1u!ar#, o "ran$figurare a 1!6n$u!ui (i a or%ii, du1# !ei" o"i;u! in;oc#rii hainei credincioa$e, Dn aceea(i ;ie a in"ire a iu2irii (i "inere%ii: ? 4ain# de !in# din ;re ea 2#"r6n# hain# de:o ;ia%#, 1e noi (i 1e cea%#, hain# !e1#da"# (i iar D 2r#ca"#, hain# de credin%# (i de nefiin%#. Mac $"r#!u ina",

1e "ni1u! $eca", de ;eac 2u2o(a", de f!#c#ri u f!a". Iu $# arzi fru o$, fir de enno$ $#: i "re uri f#c!ii din anii cei ;iiB. Unde i $e 1are a reu(i M#ria Banu(, din ce Dn ce ai 2ine, e$"e Dn ace$" $#r2#"ore$c a! fria2i!i"#%ii, a! incon$i$"en%ei (i, Dn defini"i;, a! or%ii, care de;ine un $1ec"aco! Dna!":!u ina" de "ri$"e%e, dar un $1ec"aco!, o Goac# a ar#, dar o Goac#. In$"inc"u! !udic n:a !i1$i" nicioda"# din ;er$uri!e 1oe"ei =cic!u! Scherzando $"#, (i Dn )ie$"a, #r"urie>, dar e! e$"e ;a!orifica" acu Dn"r:o a"erie con"ra$"an"#. Poezia M#riei Banu( a de;eni", Dn $en$u! arghezian, un Goc de:a ;:a%i a$cun$, e o%ionan" (i "u!2ur#"or. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '8, 1998> Ge6!u Nau GE99U N,UM ?,"hanorB Ge!!u Nau a a;u" (an$a de a $e fi $cri$ de$1re ,"hanor c6"e;a ar"ico!e re arca2i!e. Nu e ;or2a nu ai de un con$en$ a$u1ra ;a!orii, care a eFi$"a" (i Dn cazu! a!"or c#r%i de 1oezie, nici #car de o iracu!oa$# 1o"ri;ire a gu$"uri!or cri"ici!or cu ce!e a!e 1oe%i!or:cri"ici, fiindc# de$1re ,"hanor $:au 1ronun%a" ai a!e$ 1oe%i, dar de ca!i"a"ea ca a"are a ar"ico!e!or. 9ucru! $e Dn"6 1!# rar (i orice au"or ("ie !a fe! de 2ine ca (i noiM orice au"or, de$igur, care nu dore("e $# fie 1ur (i $i 1!u f!a"a" (i a("ea1"# o !ec"ur# Dn chi1 ad6nc ?Dn%e!eg#"oareB. P6n# !a un 1unc", (an$a !ui Ge!!u Nau $e eF1!ic# 1rin ;a!oarea c#r%ii. ,"hanor ni $e 1are (i nou# o re;e!a%ie. ,u"oru! Dn$u(i ne Dn!e$ne("e o u"i!# co 1ara%ie, ad#ug6nd cic!uri!or de ;er$uri recen"e o $e!ec%ie din ace!ea ;echi (i c6"e;a frag en"e din /a$co da Ga a =19+5>. ,(a ne 1u"e da nu aidec6" $ea a de diferen%e. Poe"u! !ui /a$co da Ga a nu era dec6" un $u1rarea!i$" onora2i!, 1ar"ici16nd !a 1$iho!ogia (i !a eF1erien%e!e genera%iei $a!e, f#r# 1u"ernic# origina!i"a"e. I agi$" ca (i cei!a!%i $u1rarea!i("i din anii r#z2oiu!ui, Dn"r:un !i 2aG in$o!i" (i, 16n# !a ur #, de o dificu!"a"e nu ai eF"erioar#, e! $"#"ea ai a!e$ $u2 inf!uen%a !ui /oronca, de a!e c#rui U!i$$e $au Pe"er Sch!e ih! 1oe u! /a$co da Ga a nu e co 1!e" $"r#in. Ne "e e c# (i unui ochi eFer$a" i: ar ;eni greu $# a"ri2uie din"r:o da"# !ui Ge!!u Nau a$"fe! de ;er$uri. ? S"rada ;a 6nca "rec#"oru! !a or# fiF# (i e!Pdin 1eda!e!e 1e care !e are $u2 frun"eP;a $coa"e $une"e 1!ine de na$"uri de $"ic!#Pcare an"# "oa"# ziua %in6nd a1a Dn 2ra%ePcu ar %ine o $a!cie (i a1aP$e ;a $u1#ra din cauza 1ianu!uiP$e ;a $ui 1e ca"edra!a $u2%ireB e"c., e"c. Poncife!e $u1rarea!i("i!or nu $un" cu ni ic ai 1reGo$ dec6" ace!ea a!e, $# $1une , "radi%iona!i("i!orN Prefacerea !ui Ge!!u Nau Dn ;er$uri!e ai noi din ,"hanor e$"e a1roa1e eF"raordinar#. -ac# (i a!%i a;angardi("i au Dncerca" $# $e $chi 2e, niciunu! n:a reu(i" a"6" de 2ine. 3i fiindc# "er eni ca 1refacere, $chi 2are, nu $un" de$"u! de $u2"i!i, $# c#u"# a ne !# uri (i a!"fe! ideea. Ln cic!uri!e inedi"e din ,"hanor, g#$i un Ge!!u Nau care $e fo!o$e("e 1ozi"i; de rezu!"a"e!e unei eF1erien%e, ca!ifica"# ?in"egra! nega"i;#B cu a fo$" a;angardi$ u! no$"ru. Se 1are c# a;angardi("ii =1oe%i !ucizi, in"e!igen%i> $un" con("ien%i ei Dn(i(i de carac"eru! !i i"# a! "en"a"i;ei !or, ;#z6nd Dn ea o eF1erien%# "o"u(i nece$ar# Dn care 1oezia D(i !ea1#d#, ca (o16r!e!e, 1ie!ea ;eche. Ei au (i renun%a" a ai $crie, c6nd au $oco"i" eF1erien%a e1uiza"#, ori au ;ru" $# $e $a!;eze din criza 1e care $inguri au 1ro;oca":o. Cu in%indu:$e. Pu%ini au con"inua" $# $crie Dn ace!a(i fe!. ,;angardi$ u! ?for%eaz#B $chi 2area 1oeziei, di$"rug6nd !i 2aGu! con$"i"ui", Dn$# o da"# di$"ru$ un !i 2aG, "re2uie in;en"a" un a!"u!. 3i dac# dre1"u! !a di$"rugere $e ca1#"# !e$ne, "a!en"u! D(i ia re;an(a c6nd e ;or2a de a recon$"i"ui 1oezia. 9ucian Raicu ci"eaz# ace$"e fraze $e nifica"i;e a!e !ui Ge!!u Nau din 19'5: ?Ceea ce a;e de di$"ru$ e$"e 1oezia. Ceea ce a;e de en%inu" e$"e 1oezia. Cu $e 1oa"e ;edea, 1oezia Dn$ea n# dou# !u i 2ine di$"inc"eB. Ni ic ai ca1"i;an" dec6" a di$"ruge 1oezia. -ar c6%i ;or ("i $:o recon$"ruia$c#. Poe"u! a;angardi$" $u1ra;ie%uie("e rareori eF1erien%ei $a!e, $e con$u # Dn ea, e$"e un co2ai con("ien" de $acrificiu! 1e care:! face. ,"hanor re1rezin"# o re;e!a%ie fiindc# e$"e car"ea unui $u1ra;ie%ui"or (i a unui 1oe" a c#rui ade;#ra"# 1er$ona!i"a"e ni $e ara"# a2ia acu .

, in"ra" Dn ace$"e !ucruri oarecu !a"era!e, fiindc# ai eFi$"# a1#r#"ori a ?eF1erien%e!orB 1oe"ice care nu ;#d Dn e!e un iG!oc, ci un $co1. Ge!!u Nau "re2uie !#uda" nu fiindc# a $1u$ de$1re 1oezie c# Dnce1e (i $f6r(e("e cu $ine =)undoianu a;ea cu u!" Dnain"e 1#rerea acea$"a>, i!u$"r6nd ace$" au"ono i$ , e!e en"ar, nici fiindc# a co 1u$ nu ("i c6"e e"afore $enza%iona!e, ci fiindc# 1oe e!e din ,"hanor nu ai au ne;oie, e!e, de nici o Gu$"ificare 1rogra a"ic#. Ce a r# a$ din ;echi!e Dndr#zne!iK .o"u! (i ni ic. Poezia e Dnc# ?$"ranieB, fiindc# nu are Dncredere Dn !ocuri!e co une a!e !i 2aGu!ui, dar nu ai ;ede Dn orice cu;6n" un !oc co unM ea con"inu# $# eF1eri en"eze, dar nu ai fiindc# Dncearc# $# eF1ri e ai 2ine no$"a!gia D au ui irea, "ri$"e%ea $au eF"azu!. 3i, Dn fond, nu ne in"ere$eaz# Dn 1ri u! r6nd rezonan%a eFi$"en%ia!# a !i 2aGu!ui !iric. Ca de eFe 1!u, Dn Cic!u: ?Dn fiecare "oa n# (i Dn fiecare 1ri #;ar#P2unicu! $"r#2#"ea cu oi!e $1a%iu! car1a"o:2a!canicPdu$:Dn"or$P(i oi!e f#ceau 2eeePeF1ri 6nd a$"fe! !egi!e "#cu"e a!e igra%iei. PDn"r:o 2un# zi oi!e au uri". PDn "ran$hu an"a !ui $o!i"ar#P2unicu! a !#$a" $#:i crea$c# ni("e u$"#%i !ungiP(i $:a a1uca" $# ine o "ur # de 1ie"re. P,1oi 2unicu! a uri" (i e!P u$"#%i!e i:au cre$cu" (i ai !ungiP1ie"re!e au in"ra" Dn 1# 6n"P(i au Dnce1u" $#:i road# u$"#%i!eB. Ca $# aGung# !a ace$"e ;er$uri $i 1!e (i a1aren" c!are, era oare a2$o!u" nece$ar $# Dncerce 1oe"u! 2e%ia de$"r# #rii ecani$ e!or !i 2aGu!ui (i a neDncrederii "o"a!e fa%# de cu;in"eK Nu ("i (i nu ;re $# ("i . Ln ce ne 1ri;e("e, Dnce1e $# de;eni $urzi !a uzica gra"ui"# a a"6"or eF1erien%e 1oe"ice, din unifor i"a"ea c#rora rareori o ;oce di$"inc"# $e ridic#, (i ne !a$# "o" ai de$ "u!2ura%i doar de o a!"# uzic#, a ?idei!orB. Nu ai c#u"# $# Dn%e!ege ni ic din ;er$uri 1recu ce!e Ge!!u Nau din @g!inda oar2#M dar nu !e ;o ui"a cur6nd 1e ace!ea "andre (i acu"e, gra;e (i gra%ioa$e, a(a de de oda"e, 1oa"e, Dn$# a(a de fru oa$e, din Mu!" ai 2ine: ? E u!" ai 2ine $# ai frunze u!" ai 2ineP$# r# 6i unde;a 1!in de frunzePunde;a In con"uru! "#u de r#coarePSigur nu ai 1o%i $# ci"e("i c#r%i 1or"oca!iiPnici $# "e a(ezi 1icior 1e$"e 1icior 1e:o 2anc#Pnici $#:%i 1ui 1#!#ria a!#"uri (i niciP$# de$enezi cu cre"a 1e a$fa!"P-ar c6nd 1!oi!e "e Dngreuneaz# 1rea "areP1o%i $# "e $cu"uri Dnce" (i $# 1orne("i 1e $"r#ziP(i Dn ur a "a r# 6ne o 1a"# i en$# ro"und# Dn cen"ru! c#reiaP1o%i $#:%i !a(i 1#!#ria ca 1e un fruc" udB. =Con"e 1oranu!, nr. 15, 1979> -IMI.RIE S.E9,RU ?Ne oar"eB R# a$# funda en"a! aceea(i, Dn Ne oar"e, 1975, ca (i Dn @ra fan"a$"ic#, 19'&, 1oezia !ui -i i"rie S"e!aru $e g#$e("e "o"u(i a$"#zi !a ca1#"u! unui 1roce$ de $i 1!ificare, de, dac# "er enu! n:ar fi ne1o"ri;i" din a!" 1unc" de ;edere, c!a$icizare. N:au di$1#ru" de "o" in$o!i"u!, aeru! de 2ufonerie "eri2i!#, g!u a $u 2r#, $arca$"ic# =/echiu!, Boci"orii, 9aco u!, ,gen"u! aco1eri">, dar acu 1oezia nu ai 1are a $e nu"ri Dn 1ri u! r6nd din e!e, ci din 1ro1ria $u2$"an%#, ad6nc#, in"erioar#. 9a Dnce1u", dezgu$"u!, $uferin%a, ?de"re$aB 1oe"u!ui nu erau de i agina" Dn afara ace$"ui !i 2aG care !e a$cundea 1e #$ur# ce !e re!e;a, dena"ur6ndu:!e, r#$"#! #cindu:!e, cu 1!#cere (i $i!#. Poe"u! a 1#$"ra", $:ar zice, Dn"reg di$1re%u! 1en"ru cei ce nu ("iu $# $e 1refac#, 1en"ru cei ce:(i 1!6ng, ridico!i, $uf!e"u! negru: ?Cu;in"e!e !or a"6rn# 1e gur#, ca $1erie"ori, PC!oce$c ;enin (i 1a$u! e groa1# neagr#, PIn care au c#zu". PCine $un" 2oci"orii fer e!or, ora(e!orINIPCei ari r# 6neau Dn"o"deauna ari, PCu 6ini!e o2o$i"e de 1odoa2e gre!e (i ochiiPS"rica%i de a!coo!u! 2aruri!orB. Ln Ne oar"e, i$"ifica%ia ;oi"#, 1oz#, au de;eni" Dn$# $ecundareM 1oe"u! nu ai c6n"# ?ora fan"a$"ic#B, a $"afii!or care a1ar 1e $cene, g#!#gioa$e $au D 2r#ca"e Dn aur, ci o a!"# or#, ai $1re ziu#, c6nd "ea"ru! a uri" (i Dnce1e ade;#ra"u!, "u!2ure!e dan$: ? E o noa1"e Dn fiecare zi ! (i "ea"ru! oare !a iezu! no1%ii, PDn $fori!e ;or2e!or zac $"afiiPune!e $un" de aur (i g#!#gie, Pa!"e!e ne1#$#"oare (i r# a$e Dn firide. P9a$#:iPNu auzi (uier6nd u ii!eK II 9a o ferea$"r#, Dn zori, $1re "reiP ai u!" a!2a$"ru:a ar, PDn a!" dan$ nu # ;reiK ?

,cea$"# ?fa"# din dan$B e oar"ea. 9i 2aGu! nu e, a(adar, ai 1u%in er e"ic, dar e ai 1u%in 2izar: ?9ungi (i a!2a$"re no1%i!eP ereu a1!eca"e, afunde ! Dn oa!e cu $ a!%uriPduc ochii Dn ri" P!a indii $una"e. P,( a, Dn"re ;6n" ai $"auP(i:n"re cor2ii: crau:crauIT1ar ,1roa1e orice carac"er di$cur$i; e a2$en". Cu;in"e!e $e a"ing, $e de$carc# une!e Dn a!"e!e, fu!ger#"or, ca ni("e $cur": circui"e !irice: ?,cu PDnf!ore$c U0 ,cu Dnf!ore$c. P,cu Pe negur#P,cu e negur#. P,cu P!u in#. P3i $cru acu B. ?,ici a aGun$: Po cora2ie # $uieP1rin"re a!uri de f!#c#riP!ing# !egend#B. )oar"e rar 1oezia e !#$a"# $# $e de$f#(oare, ca Dn 9a ur #, e ora2i! 1oe de$1re $ingur#"a"e: -i i"rie S"e!aru ? 9a ur # a r# a$ u!"i a ca$#P1e$"e 1# 6n". C6"eoda"# e("i $ingur, Pnu ai cuno("i ni ic (i nici ce:a fo$"PDnchizi u(i!e, 1ui z#;oare!eP(i a$cu!%i 1ic#"uri!e "i 1u!ui din 1endu!#P(i D 2#"r6ne("i cu "ine. PNoa1"ea e grani" negru f#r# chi1, f#r# na("ere, unde D%i a("erni 1icioru! "ru1u!uiP$uf!e"u!M 1!o1ii din gr#din#Pcu !i 2i de 1!a"in# $1un !unii c# "e:a ;#zu"P1rin ferea$"r# cu $#ru"ai gene!e iu2i"eiPc# h6r"ii!e de 1e a$# a%i1i$er# $u2 1#ienGeni(u! !i"ere!or. P@a enii ;or "r#i Dn"re "oa"e ziduri!ePD(i ;or a(eza "#!1i!e 1e$"e 1raguri de ara #, de noroi, Pdar oda"# ;or aGunge !a ca$a ea ?. .e e!e au r# a$ ce!e dinain"e: dezn#deGdea, $o!i"udinea, oar"ea. -oar ?figura%iaB !iric# e a!"a, ai $i 1!#, ai direc"#, Dn ad6ncu! 1oe e!or r#$un# %i1#" de cor2i (i ;aieru! unor fiin%e ne;#zu"e. =Con"e 1oranu!, nr. 5, 1979> C@NS.,N. .@NEG,RU ?S"eaua /eneriiB I:a fo$" da" !ui Con$"an" .onegaru = or" Dn 195&> $# fie re1u2!ica" 1rin"re u!"i ii din"re 1oe%ii genera%iei $a!e: "oc ai !ui, care 16n6 !a un 1unc", Di ?rezu #B 1e "o%i. Nu de D 1ru u"uri o2i(nui"e de i agini $au de a"i"udini e$"e ;or2aM ace$"ea i:au fo$" $e na!a"e 1oe"u!ui Dnc# de !a Dnce1u", de eFe 1!u Dn"r:un $1iri"ua! ar"ico! a! !ui C. Reg an din 19'5 =re"i1#ri" Dn C#r%i, au"ori, "endin%e>. -ar, ci"indu:! a$"#zi, a;e 1er anen" $enza%ia c#, 1oa"e con("ien", 1oa"e nu, Con$"an" .onegaru re1e"# 1e $cur" eF1erien%a 1oe"ic# a unei Dn"regi genera%ii =aceea nu i"#, nu f#r# oarecare dre1"a"e, ?genera%ia 1ierdu"#B>, "ra;er$6nd:o Dn "oa"e $en$uri!e, c#!c6nd 1e "oa"e c!a1e!eM reg#$i , Dn P!an"a%ii, (i 2ufoneria $u 2r# $au a1o$"rofe!e "eri2i!e a!e !ui -. S"e!aru, (i de i$"ific#ri!e !ui Geo -u i"re$cu, (i C6n"ece!e negre = aca2ru! feeric, a2$urdi"a"ea in"en%iona"#> a!e !ui Ion Caraion, (i o1ozi%ia din"re ?"a;erna!B (i !unar a !ui Ben Cor!aciu, dar ce nu g#$i K P!an"a%ii e$"e, din"r:un anu i" 1unc" de ;edere, un fe! de an"o!ogie !iric# in;o!un"ar#, Dn care in"r# "oa"e gra;i"#%i!e (i "oa"e, cu ar fi zi$ Po 1i!iu Con$"an"in$e$cu, fu i$"erii!e !iricii de i edia" du1# r#z2oi, !ua"e Dn $erio$ $au ai a!e$ ridicu!iza"e, fiindc# .onegaru nu re1e"# 1ur (i $i 1!u: e! are ica !ui no"# 1er$ona!# care con$"# Dn"r:o fa!$# ;e$e!ie a1roa1e 1er anen"#, ca o a$c# eni"# $# $ugereze nu ai r6$u!. Mai in"ere$an" e$"e c# E 1oezia "oa"# a deceniu!ui a! cinci!ea iz;or6nd din"r:un1ro"e$" !a di;er$e!e "radi%ii !irice au"oh"one. R Con$"an" .onegaru ;ine Dn a"ingere, 1rin in"er ediu! ? ode!e!orB !ui, cu ace$"e "radi%ii, (i, fire("e, cu 1oe%i din cei ai fe!uri%i 1e care Di ;a fi ci"i" e! Dn$u(i direc". Nu "re2uie $# ne ire i en$u! nu #r de fi!ia%iiM e! in"r# oarecu Dn firea ace$"ei 1oezii (i, 1e ur #, nu e ;or2a 1ur (i $i 1!u de i i"a%ii, ci de un 1roce$ de a$i i!are u!" ai co 1!ica" =co un !iricii "i 1u!ui>. Por"uri!e, 1!ec#ri!e, de1#r"#ri!e, $"e1a Nogai, "o1oni ia eFo"ic#, cen"aurii, Maze11a, Sa!o eea, 1ro;in "oc ai de !a $i 2o!i("i, 1rin Macedon$<i ori Pi!!a", "a;erna, 1!oaia, "oa na, 2oa!a, din 9aforgue (i din a!%ii, ca$"e!e!e ciuda"e (i 2!e$"e a"e, cor2ii, i$"eru!, %#ri!e feerice !e:a c6n"a" Edgar Poe, iar 1a$#rea I2i$ (i ce!e!a!"e z2ur#"oare de !a Dngeri !a aero1!ane, ,1o!!inaire. )e eia cafenie e inu!e$cian#: ?, iu2i" !a Br#i!a o u!a"r#. M:a iu2i"K M:a in%i"K /edea E cine ("ie E

Dn ine un a!"u!K P,;ea $ini fier2in%i (i 6ini reci de ghea%#. PEra 1rin noie 2rie. Pe -un#re do$1ea cea%#. PDn 1or" !u ini de fanarePRo2ii de$c#rcau un ;agon de !igni"B. Con$"an" .onegaru Gr#dina 1u2!ic# Dnce1e 2aco;ian, de$"r# 6nd Dn$# re1ede e o%ia Dn $"i!u! !ui .ri$"an .zara din Pri e!e 1oe e: ?Nor a!i$"e!e $e 1!i 2au 1e a!ei Dn (or%uri cu 1ic#%e!e ca 1o"6rnichii!eP$co%ind e!anco!ic 2a"i$"e cu onogra ro(u din 2uzunarPdi$cu"au 1e a!ei de$1re oar"ea !ui Rudo!f /a!en"inoP1o"ri;ind 1an"ofiorii 1e frunze!e u$ca"e de ar%arB Sun" i i"a%i =e ni eri" cu;6n"u!K> ,drian Maniu, -e o$"ene Bo"ez, E i! Bo""a $au chiar ,!. @. .eodoreanu din C6n"ice!e. ,(a $"6nd !ucruri!e, Con$"an" .onegaru e$"e, Dn P!an"a%ii, un ;eri"a2i! co!1or"or de o"i;e !irice, Dn$# cu de"a(are ironic#. -ac# "rage o !inie 1e $u2 nu eroa$e!e Dnr6uriri $au ode!e, o2$er;# c# a1roa1e "o%i 1oe%ii care au i$1i"i" i agina%ia !ui .onegaru au ca Dn$u(ire co un# cenzurarea unei Dnc!ina%ii ro an"ice, $un", cu a!"e cu;in"e, ni("e ro an"ici care $e re1ri #: z2ur#"ori f#r# ari1i, ;i$#"ori care nu $e Dncred Dn ;i$e. Prin Con$"an" .onegaru ne d# $ea a ai 2ine c# ceea ce carac"erizeaz# 1oezia 1ro"e$"a"ar# de du1# 19'8 e$"e, Dn for e!e 1ro"e$"u!ui $ocia!, "oc ai ace$" ic ro an"i$ $en"i en"a! (i ci"adin. =, ado1"a", e;iden", for u!a !ui C#!ine$cu 1en"ru o a!"# genera%ie>. Cu Dn"regirea c# icu! ro an"i$ de !a 19'5 re1rezin"#, fa%# de ace!a din Guru! !ui 1988, o 1er$1ec"i;# r#$"urna"#: nu o acce1"are a "ri$"e%ii, a duio(iei, a dezr#d#cin#rii $ocia!e, ci un refuz ;io!en". -e aici: 1roza, ric"u$u! $arca$"ic, 2ufoneria. Ln ce:! 1ri;e("e 1e Con$"an" .onegaru, $en"i en"a!i$ u! congeni"a! (i au"o i$"ifica%ia nu:i $un" de!oc $"r#ine. In"ere$an" e c# (i Dn ;ia%a de "oa"e zi!e!e 1oe"u! $e co 1or"a !a fe!. Ur #rind Dn"r:un r6nd =iau ace$"e de"a!ii din 1refa%a !ui Bar2u Ciocu!e$cu> $# a"rag# !uarea a in"e a unei fe ei a$u1ra iu2irii !ui de$1era"e, .onegaru a Dn$cena" o $inucidere, a;6nd "oa"# griGa $# nu:i reu(ea$c#. Para!e!i$ u! erge chiar ai de1ar"e. C6nd, Dn 195&, Con$"an" .onegaru a uri" de e 2o!ie, !u ea (i:a zi$ 1rin"r:o confuzie eF1!ica2i!# c# 1oe"u! $:a $inuci$. Mi$"ifica%ia a 1rin$, ce;a ai "6rziu, ce:i dre1", cu a 1rin$ (i Dn 1oezie, unde u!%i au !ua" Dn $erio$ 1oza 1oe"u!ui (i au i i"a":o. -e$igur, Dn a$"fe! de cazuri i$"ifica%ia "re2uie 1ri;i"# ca o ?$inceri"a"e ar"i$"ic#BM a c#u"a ce $e af!# dinco!o de ea nu e cea ai indica"# e"od#. 9a Con$"an" .onegaru de$co1eri Dn$# un 1aradoF: 1roza, Dnchi1uiri!e, g!u a a2$urd#, i$"ifica%ia ;e$e!# nu iz2u"e$c $# "raduc# =de(i au aeru! c# o fac> un are $en"i en" de ne!ini("e eFi$"en%ia!#, o "ri$"e%e e"afizic#, un dor de ad6nc# a;en"ur# $1iri"ua!#, dar nici $# a$cund# cu "o"u! 2oa!a ade;#ra"# a 1oe"u!ui, care e$"e aceea a unui $uf!e" e!anco!ic (i inada1"a2i!. .oa"# ;er;a, "o" u oru! Dncearc# zadarnic $# dea i!uzia re1ri #rii unei ne1# 6n"e("i $uferin%e, a unei condi%ii 2!e$"e a"eM Dn ;re e ce $en"i en"a!i$ u! incura2i!. No$"a!gia inor# ie$ ereu !a $u1rafa%# ca un"de!e nu! dea$u1ra a1ei. Ia"# o \e!!"$ch erz: ? U 2re!e do2i"oace!or curg 1e a1#, P!i 2a !or r# 6ne Dn "ri$"e%eM Pe!e !ing "urnuri, P1a!a"e de $u$ cu care $e ada1#. PNegre ca ni("e cu"ii 1en"ru ;ioriP$e $i " $"r#ine for%e c#!#"oare, P1#$#ri de %ig!# "rec che indu:$e 1rin noriPori ni("e cenu(ii ari1i de ori de ;6n"K PPrin og!ind# Soare!e co2oar# Dn"r:un cuf#rPDn ro(u! $#u $o n EPnu ai !a ora ca!d# cu i$"erPurc# $# fie "a;a f!ori!or de nuf#rB Prin ace$" 1ei$aG 1ri;i" Dn og!ind#, foar"e fru o$ de a!"fe!, nu adie nici o 2oare de ?dinco!oB. .o"u! e$"e defini"i; 1!a", chiar c6nd, ;oind $# $ugereze cu orice chi1 un i$"er ineFi$"en", Con$"an" .onegaru D(i 1une !a 1unc" o anier#, a in"ind ;ag de $u1rarea!i$ u! !ui !!arie /oronca $au a! a!"ora, care con$"# Dn a er e"iza $i 1!a de$criere a e$"ec6nd Dn 1#!#rie e!e en"e!e rea!u!ui (i recurg6nd !a co 1ara%ii ;oi" 2izare: Po ii 1r#fui%i 1ar 1iani$"e 1udra"e Dn re$"auran"eP(i c!a"in# ca1u! ca $"rugurii ce $e de$1rind din ;ii?. Sau: ?/ezi, D i $"au ner;ii Dn $e icercPunde !inguri%e de argin" cu onogra Pcad Dn !inie drea1"# ? (.a. .d. Ce $e 1oa"e re%ine din nu eroa$e!e 1oe e din acea$"# ca"egorie =frec;en"e Dn S"eaua /enerii, ;o!u u! a! doi!ea a!

1oe"u!ui, care n:a ai a1uca" a fi "i1#ri" Dn 19'5 (i a! c#rui "i"!u edi"oru!, Bar2u Ciocu!e$cu, !:a eF"in$ !a Dn"reaga cu!egere de azi> e$"e un $u2"i! $i % a! ca!igraficu!ui: , r# a$ Marea cu !i 2a Dnghe%a"# 1e digPcu orunii Dn#un"ru ca Dn"r:o ;i"rin#BM ? Pe unde ni enea nu ("iePin"r# ereu Dn $o n de 1!u 2PDngeri cu e;an"aie de h6r"ie. PEi ;in co1ii (i: 2#"r6ne$c 1e dru , P;re e ci" $"au 1e ;6n" $uh $"e!ePa1oi cu 1#ru! 2!ond cu e #"a$ea Ia 1oru 2Pin 1!o1ii care fac dan"e!ePco2oar# noa1"ea ca un fu BM ?ca ni("e fe"e ici 1ur"6nd co$i%e, doar $"e!e!e c#dea%i neDnce"a"B )a!$u! er e"i$ , i$"ifica%ia (i fronda ca n#$"ru(nic# a!e !ui Con$"an" .onegaru au a;u", du1# un ecou eF1!ica2i! de 1u2!ic, Dn e1oc#, (i o ai 1u%in eF1!ica2i!# Dnr6urire a$u1ra unei 1#r%i din 1oezia "6n#r# de a$"#zi, inca1a2i!# $# di$cearn# 1rin ce 1oe"u! e$"e au"en"ic (i, deci, ini i"a2i!. =Con"e 1oranu!, nr. +9, 1979> Radu S"anca R,-U S.,NC, ?/er$uriB Un ;o!u de /er$uri din Radu S"anca e$"e =chiar 1o$"u > o ;eri"a2i!# $ur1riz#, 1en"ru c# $coa"e din !egend# un 1oe" a1roa1e necuno$cu", dac# eFce1"# un cerc de 1rie"eni, de$1re care Dn$# $:a ;or2i" ereu. Nu e!e !ui a fo$" ai a!e$ !ega" de fru oa$e!e 2a!ade 1u2!ica"e Dn 19'5 Dn Re;i$"a Cercu!ui !i"erar de !a Si2iu, Dn"re2area e$"e acu "oc ai dac# 2a!ade!e con$"i"uie 1ar"ea cea ai rezi$"en"# a crea%iei !ui, ca Dn cazu! !ui 3". ,ug. -oina(, cu care, de a!"fe!, Radu S"anca e$"e foar"e Dnrudi". Poe"u! nu e "o"u(i re arca2i! cu ade;#ra" Dn 2a!ade!e 1ro1riu:zi$e =nu eroa$e>, du1# cu nu e Dn !irica direc"#: ai degra2# eC are Dnc!ina%ia de a re1rezen"a !iri$ u!, 2a!ade!e !ui ce!e ai 2une fiind ni("e fa!$e 2a!ade, de fa1" o for # de ?!iric# a$ca"#B Sen$u! !or nu e Dn e!e Dn$e!e =Dn !i 2#, Dn con$"ruc%ie, Dn regui $1ec"aco!u!ui> ca !a 3". ,ug. -oina(, dar Dn 1rezen%a ce Iu G care D!:Dn$uf!e%e("e. Poe"u! 1une Dn $cen# $en"i en"e (i idei in;en"6nd decoru!, e! e$"e au"or (i 1er$onaG, Radu S"anca, dar (i Rege!e ;i$#"or, Ioana dI,rc !a en"6ndu:$e 1e rug, $"uden"u! a!chi i$", Buffa!o Bi!!, do nu! Dndo!ia" din ca$"e!u! Dn ruine, ,rhi ede $i %indu:$e a1#ra" de cercuri!e !ui Dn fa%a $o!da"u!ui. Ba!ade!e 1ure Dn care 1er$onaGe!e D(i Goac# 1ro1riu! ro! nu au ni ic eFce1%iona!. E ne;oie ca eroii $# Goace ro!u! 1oe"u!ui, $# fie #("i!e !ui, ca $# $i %i cu 1oezia $e u 1!e de far ec (i de i$"er. Poe"u! e$"e ui i"or c6nd face e! Dn$u(i "o"u!: $cenariu!, regia, decoruri!e, co$"u e!e, in"r6nd 16n# !a ur # 1e $cen# $u2 un chi1 de D 1ru u". E 1o$i2i! ca orice 1oe" e1ic $# 1un# ce;a din $ine Dn fa2u!e!e (i Dn eroii !uiM a$"fe! cu a ai ;or2i de 1oezieK -ar !a Radu S"anca eroii nu eFi$"#: ei nu $un" dec6" #("i, au"oru! Dn$u(i "ra;e$"indu:$e Dn ei, 1en"ru a $e a$cunde $au 1en"ru a $e dez;#!ui ai 2ine, uneori nu ai 1en"ru a $e a uza: ? .o" ce ica: i ini # 1of"e("ePMi:e 1ri!eG de:orgii (i de fe$"ineB. Cu !iricu! 1oar"# "o"deauna o a$c#, Dn Dn%e!e$u! c# $i 1!a au"en"ici"a"e nu rea!izeaz# ar"a, 1oezia re1rezen"a2i!# a !ui Radu S"anca e e$en%ia! !iric#. Nu ai c# 1oe"u! r# 6ne necon;ing#"or Dn confe$ie: Dnda"# ce $e 1une Dn $cen# Dn$# de;ine e ora2i!. E! "re2uie $# ia chi1u! Ioanei dI,rc $1re a:(i 1!6nge ;ia%a ne"r#i"#: ? M# $"r6nge:n 2ra%e z;e!", ca 1e:o nuia, ! )!oare de foc # face (i #:nc!in#, PSfie!nice!e 2uze i !e 2ea, PIar "i 1u! i:! d# Go$ de 1e "u!1in#. PA;6r!indu:(i fa%a:n $u$, # fr6nge:n din%i, PPe 1u!1e: i cade fr6n", 1e (o!d D i urc#, PPrin 1#ru! de$1!e"i" de (er1i fier2in%iPSu"e de !i 2i deoda"# D i Dncurc#, P3i:aco1erindu: i 1!eoa1e!e cu $cru PSu2 $"ranie Dnf#%i(are D 1!ini"#, PCa:n"r:o Dna!"# a for# de fu , PSc#!d6ndu: #, # duce !a i$1i"#. PEu D i de$fac $anda!e!e (i ioc ! Pe rugu! 1!in de 2ra%e!e ne2une, PP#g6nu! Goc a! drago$"ei, Dn IocPS#:na!% Dn"uneca"a rug#ciune. P3i:a2ia acu a ;#d, 1ri;ind Dn Go$ ! S1re !i 2i!e ce:a!earg# (i #: 2iePC#1#c#"oa$aN R , un "ru1 fru o$ ! 3i:un iG!oc z;e!" (i 1ur, ca o f#c!ie, II C# dege"e!e e!e $un" $u2%iri ! 3i $inii ei ro"unzi $un" a!2i ca ieii ! Pe care i:a 1#zi" ;i$6nd o("iri ! 3i:n"6rzi d Dn $i1e" focu! cheiiB. )a!$e!e 2a!ade co 1un o !u e ciuda"#, de gra;ur# ;eche cu 2urguri edie;a!e (i ca$"e!e, cu ziduri de ce"a"e (i "urnuri din care $e ri$i1e$c 2#"#i!e cea$uri!or, cu $"r#zi Dngu$"e 1e care $e ;#d

ca;a!eri, "ru2aduri, negu%#"ori (i 2aroni, ori a!unec# negre (i "#cu"e !andouri. -ar 1ro2a2i! "a2!ou! e o ha!ucina%ie a 1oe"u!ui care:(i reg#$e("e $uf!e"u! r#"#ci"or Dn ace$"e fan"o e. .ri$"e%i!e 1oe"u!ui, care e, Dn fond, un e!egiac inor, $e o2iec"i;eaz#, a$"fe!, Dn u 2re!e unui "ea"ru chineze$c. Pen"ru e!, e;u! ediu e, de fa1", !u ea fa i!iar# a co1i!#riei, c#"re care $e Dn"oarce ereu cu no$"a!gie $au cu $uferin%#. -in $uf!e"u! !ui ie$ !a !u ina zi!ei "o" fe!u! de ar#"#ri (i e! n:are 1u"erea $au 1oa"e nu ;rea $# !e a!unge: ace$"ea $e Dn$"#16ne$c a$u1ra !ui, "r#ie$c Dn !ocu! !ui, iu2e$c Dn !ocu! !ui, ca!c# ne$cri$e 1ac"e cu dia;o!u!. Un ?"ru2adur incino$B D(i chea # iu2i"a Dn ca$"e!u! din S1ania. Buffa!!o Bi!! D(i adun# "o;ar#(ii $1re a %ine ca!ea "i 1u!ui: ? -i$ear# 1o("a!ionu! ;a "rece 1rin $"r6 "oare ! Iar noi U ;o $ur1rinde !a !ocu! cuno$cu", PDn"oc ai ca 1e ;re ea cind 6nuia "o1oareP(i f!in"e ghin"ui"e, Dn"oc ai ca:n "recu"B. Un do n Dn do!iu (i cu fa%a ca !u inarea erge Dn "urnu! unui ca$"e! $1re a:(i Dn"6!ni iu2i"a oar"#: ? -in c6nd Dn cind din $uf!e"u! eu $earaPCa din"r:un ;echi !andou Dn"uneco$, PUn do n Dna!", Dn do!iu, a!2 ca ceara, P9ungu:n gri!aG de 1oar"# $e d# Go$ ?. Ln $f6r(i", un $"uden" cu aer hoff annian D(i di$"i!eaz# 1rin zeci de e1ru2e"e o iu2i"# a #gi"oare ca un fu =1oezia e$"e eF"raordinar#>: ?3i ia"# c#:n"r:o noa1"e iz2u"iiN PC#ci di$"i!a" 1rin zeci de e1ru2e"eP9ichidu! cu ref!eFe a!2#$"rii ! I$c# un fu cu for a unei fe"e, P@ fa"# cu 1#r !ung de a2ur 1ur, PCu $6nii goi, $#!"6nd ca ni("e ;a!uri, P@ negur# dan$6nd Gur D 1reGur ! Dn"r:o 1rofuzie $"ranie de ;oa!uri. P-e:a"unci a1oi, din ce Dn ce ai den$, P-in ce Dn ce ai u!", !a ora (a1"e, P,cea$"# eF1erien%# f#r# $en$, PE! o f#cu Dn fiecare noa1"e. PDn fiecare noa1"e a(adarP-in $eru! nou cre("ea Dnce" Dn aerPUn "ru1 Dna!", a!2a$"ru, $u2!unar, PUn $u! de:argin", $u2%ire ca un ;aerB. =Con"e 1oranu!, nr. 51, 1977> Geo -u i"re$cu GE@ -UMI.RESCU ?,( 1u"ea $# ar#" cu cre("e iar2aB )a%# de 1receden"a an"o!ogie de /er$uri a !ui Geo -u i"re$cu =?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB, 1951>, ,( 1u"ea $# ar#" cu cre("e iar2a =Edi"ura E ine$cu> 1rezin"# c6"e;a 1ar"icu!ari"#%i. Ea e$"e Dnain"e de orice, ai zg6rci"#: 75 de "i"!uri Dn !oc de 5'. Dn a! doi!ea r6nd, 1oezii!e au fo$" redi$"ri2ui"e "e a"ic, Dn "rei $ec%iuni, care 1oar"# "i"!uri!e unor ;o!u e =Ne;oia de cercuri, Curna! de ca 1anie>, $au cic!uri an"erioare =)ur"un# Dn Marea Sereni"#%ii>, ceea ce creeaz# anu i"e dificu!"#%i, Dn a! "rei!ea r6nd, !irica e$"e co 1!e"a"# de un 2oga" ca1i"o! de M#r"urii !i"erare, cu1rinz6nd in"er;iuri acorda"e de 1oe" $au ar"ico!e =a fo$" o i$ Dn$# in"er;iu! din 9u ea de 6ine a !ui Ion Bi2eri>, Dn $f6r(i", an"o!ogia con%ine c6"e;a Referin%e cri"ice, din 1#ca"e 1rea $uccin"e (i hao"ice ca $# fie cu ade;#ra" u"i!e. Prefa%a Iui E. Si ion =1ro2a2i! nou! ca1i"o! din Scrii"ori ro 6ni de a%i> e$"e $u2$"an%ia!#, dar nu 1oa"e, 1rin for%a !ucruri!or, $u1!ini a2$en%a unui "a2!ou a! rece1"#rii 1oe"u!ui de c#"re cri"ic#. Scri$#, cea ai are 1ar"e, Dn dou# o en"e =!a Dnce1u"u! ani!or '8 (i, re$1ec"i;, 78>, 1oezia !ui Geo -u i"re$cu $e 1re"eaz# "o"u(i ai 2ine a2ord#rii crono!ogice =e (i 1rocedeu! 1refa%a"oru!ui> dec6" ce!ei "e a"ice. Ea i!u$"reaz# Dn 2un# #$ur# $1iri"u! e1ocii (i nu "re2uie ru1"# de circu $"an%e. Mai a!e$ cu!egerea din 19'7 =9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca> con"inu# $# fie con$idera"# unani ca re1rezen"a"i;# 1en"ru !irica noa$"r# de !a $f6r(i"u! r#z2oiu!ui. -e a$e enea, u!%i ;#d Dn ea an"ici1area unor a"i"udini !a od# du1# 1958. , 2e!e o1inii "re2uie redi$cu"a"e cu a"en%ie, Dn ce 1ri;e("e ;er$uri!e de du1# 1978, f#r# a ai a;ea "o"deauna ;a!oarea ce!or!a!"e, nu !i $e 1oa"e nega ecou! Dn 1roce$u! de dedog a"izare !i"erar#. -in an"o!ogia de:fa%# !i1$e$c 1oezii!e de Dnce1u" =19+9:19'1> a!e !ui Geo -u i"re$cu, 1e care !e:a 1u"u" ci"i 1ri a oar# Dn /er$uri!e din ?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB, !a ,ddenda, $u2 "i"!u! -in"r:un caie" de ado!e$cen%#. E!e nu $un" Dnc# a1roa1e de!oc carac"eri$"ice. 9a &8 de ani, Geo -u i"re$cu era un $i 2o!i$" Dn"6rzia" =? Ui"e cire(u! (i:a("ea1"# $6nge!e:n 2a"i$"#: P1oe e!e !ui E ado!e$cen%i "u2ercu!o$ i.B, ,1ri! "ardi;> neoco!ind nici $enzoria! i"a"ea fru$"#, i 1regna"# Dn defini"i; de duhu! "radi%iona!i$" din Poe e!e $i 1!e a!e !ui Aaharia S"ancu $au din Zara fe"e!or a

M#riei Banu( =? ,$"#zi ;oi $#ru"a 2uze!e 1ri #;erii, P;oi 6nca deo1o"ri;# cire(e coa1"e. ?, ,u$1icii>. ?-e !a o ;re e "oa"e $un" de 1ri$o$B, ace$" ;er$ din Pri #;ar# $#rac# =19+9> 1oa"e fi $oco"i" ca1u! de $erie 1en"ru 1oezii!e $"r6n$e ai Dn"6i Dn ,ri" e"ic# =19'1, $u2 1$eudoni u! )e!iF ,nada > (i re!ua"e Dn 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca =19'7>. E! indic# deGa o a" o$fer# de $1!een (i de 2aco;ian# di$1erare care ;a de;eni cur6nd do inan"# Dn !irica !ui Geo -u i"re$cu. P$ihoz# =a2$en"# din ,( 1u"ea $# ar#".> de$crie ge$"u! unui 1oe" $inuciga(, inca1a2i! $# a("earn# 1e h6r"ie Dn c!i1a $u1re # ai u!" dec6" ? un ;er$ 2ana!, $"u1id: adio, draga eaB. Poezia n:are Dn$# $arca$ u! du1# care ne:a o2i(nui" $#:! a1recie 1eI "6n#ru! Geo -u i"re$cu, eF1ri 6nd ai degra2#, 1rin re!a"area unui fa1" di;er$ 1e Gu #"a"e a2$urd, o $"are de 1er1!eFi"a"e. ?N:a 1u"u" $# a$ociez nicioda"# un na$"urePcu un $uf!e". ?, $crie, au"oru! co en"6nd ge$"u! 2izar a! $inuciga(u!ui =de re arca" chiar (i fa1"u! c# ge$"u! e a"ri2ui" unui 1rie"en 1oe", deci nu a$u a" 1e de1!in> de a %ine $"r6n$ Dn 1u n un na$"ure fe"i(. Nici Dn Bana!#, Poe de ;i!egia"ur# $au Poe ne$erio$, $en"i en"a!i$ u! ace$"a 1rofund, a!c#"uind un 2ac<ground, de$eori ignora", a! firii !ui Geo -u i"re$cu, nu e$"e Dnc# $u1u$ con"e$"#rii. Poe"u! !egi"i eaz# !iric ge$"uri, co 1or"#ri (i eF1re$ii co une, 1are 1rea ocu1a" de ca1ricii!e ini ii =? nu ("iu de ce "e ur#$c Dn ace$" o en"B>, dar nu "rece de o ;ag# ironie =?,$"#zi 1un6nd ina !a ochi, P :a g6ndi" c# e("i fru oa$#, c# "e iu2e$c, ! c# a( ;rea $# fii Dn"o"deauna a ea. P3i g6ndu! i $e 1#rea cu in"e (i fire$cP, 1!eca" a1oi cu "ine 1rin ;ia%#PE de$igur, "o"u! e roz (i 1!in ca Dn !i"era"ur#P$au ca Dn"r:un refren de "ango. PDn c!i1a a$"a %i:a $i %i" 2uze!e 1e gur#. ?, Bana!#>. @ ai ne"# !uare de 1ozi%ie fa%# de c!i(ee!e $en$i2i!i"#%ii 2urgheze de;ine (i ea 1erce1"i2i!# Dn cu1rin$u! "eF"e!or din 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca. -eoca da"# 1oe"u! 1!edeaz# indirec" 1en"ru 2ana!i"a"e. E$"e 1ri a "e # a2$o!u" di$"inc"# din !irica !ui. 9i"era"ura nu:i a1are ca ?1a"e"ice!e, du!ci!e (i noi!e !a en"#riB, Dn#!%a"e c#"re ?o hi eric# iu2i"#B, nici ca a$cu!"area ?che #ri!or unui dinco!o ne2#nui"B, Dn ;er$uri!e !ui, ?din "oa"e a$"ea nu $e:n"6 1!# ni icB 9i"era"ur#>. .re2uie re arca", Dnain"e de a erge ai de1ar"e, c# $en$u! 2ana!i"#%ii reg#$e("e aici 1e ace!a de !a Baco;ia, 1e$"e ca1u! a(a zic6nd a! 1oe%i!or de a;angard# din decenii!e 1receden"e, unde rea!u! era eF1!ozi; (i $enza%iona! =!a .ri$"an .zara, !a /inea>. .a2u, In$o nie $un" 1oe e a!e 1!ic"i$u!ui, Dn care nu $e 1e"rece ni ic eF"raordinar. Schi%6ndu:(i acu au"o1or"re"u!, Geo -u i"re$cu in$i$"# 1e ;idu! !#un"ric a! 1oe"u!ui, 1e a2$en%a idea!u!ui (i a no2!e%ii de g6ndire =? g6nduri!e E o c!aie infor # de rufe urdare ?, Por"re">. .re2uie ci"i"e cu a"en%ie ace$"e ;er$uri de a$1ec" nihi!i$", Dnrudi"e de a1roa1e cu dec!ara%ii!e f#cu"e !ui Bi2eri c6%i;a ani ai "6rziu, c6nd Geo -u i"re$cu D(i ;a nega "o%i ?1#rin%ii $1iri"ua!iB (i D! ;a !ua, a2$o!u" de on$"ra"i;, 1e nu Dn 2ra%e =? Nu $un" "u2ercu!o$. Nu $un" in"e!igen". Nu $un" fru o$ ? e"c.>. Geo -u i"re$cu MiGe("e Dn e!e fronda "i1ic# 1en"ru au"oru! 9i2er"#%ii de a "rage cu 1u(ca, de care ro!u! !ui Dn 1oezia i edia" 1o$"2e!ic# $e cu;ine !ega". Ln ce con$"# ea, !a ur a ur e!orK -e(i a fo$" di$cu"a"# (i r#di$cu"a"#, a une!e Dndoie!i c# a fo$" defini"# eFac". Poe"u! 1or"re"iza" Dn ;er$uri!e de ai $u$ e$"e e 2!e a"ic. Biografia indi;idua!# con"eaz# ai 1u%in, Dn ra1or" cu 1oezii!e de !a de2u", !i 1ede confe$i;e (i 2iografi$"e, ce!e de acu con%in o ;oce i 1er$ona!#, generic#. Ea r#$una deGa Dn Pro2!e e!e din 19'8 =nere!ua"e Dn noua an"o!ogie>: ?Pen"ru ce a"6" de gra;i, "o%i ;i$# drago$"e (i fe eiP(i ne coa$e $inguri na$"urii ru1%iB. Pri u! 1!an e$"e ocu1a" de aici Dnain"e de "e e!e $ocia!e (i 1o!i"ice a!e "inerei genera%ii, care (i:a af!a" Dn 1oe" un 1ur"#"or de cu;6n". 9irica nu e de!oc gra"ui"# ori di$1u$# a !ua Dn u(or !ucruri!e. ,re adre$#, e de on$"ra"i;#, ?"ezi$"#B. Ur #re("e un efec", Dn fond, a;e Dn Geo -u i"re$cu din anii '8 unu! din Dn"6ii no("ri 1oe%i 1o!i"ici Dn $en$ $"ric". Mi!i"an"i$ u! for eaz# a"6" ra%iunea, c6" (i %e!u! 1oezii!or din 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca, far a"i"udinea

ora!# care $u2Dn"inde coarda arcu!ui nu e c6"u(i de 1u%in una ironic#, zef!e i"oare ori !udic#. ,ici e$"e un 1unc" cen!ra! a! di$cu%iei. Mi $e 1are c# $:a confunda" ade$ea, Dn cazu! !ui Geo -u i"re$cu, $1iri"u! $#u $arca$"ic (i ;ehe en" cu ace!a ironic (i Dng#dui"or a! oderni("i!or. P6n# (i E. Si ion, care in"uie("e 2ine eF1re$ioni$ u! de fond a! ace$"ei 1oezii, $e !a$# fura" de i!uzia ironi$ru!ui. EN ,cce1"# (i "eza c# ar eFi$"a i"ici$ !a 1oe"u! 9i2er"#%ii de a "rage cu 1u(ca, adic# un $1iri" un"ene$c, nichi"a$"#ne$cian. Nu:! ;#d niciunde. Un !#u"#re$c (i "6rziu C6n"ec de nuc# ;erde e$"e eFce1%ia a2$o!u"# care confir # regu!a. Iar Gh. Grigurcu =Dn"r:un ar"ico!, a!"feN )oar"e Gu$", in"i"u!a" ,;angardi$ u! 1o1u!ar a! !ui Geo -u i"re$cu, cu!e$ Dn EFi$"en%a 1oeziei> e de 1#rere c# ?1rac"ic, 1oe"u! $e ra!iaz# oda!i"#%ii u ori$":de ocra"ice a !ui ,. Mirea, Ion Minu!e$ci", G .o1ircea i, ai c#rei ger eni 1o" fi z#ri%i, de 1i!d#, Dn Sa"ir# duhu!ui eu, ca (i Dn Cuge"#ri!e S#r anu!ui -ioni$B. -ac# 1oa"e eFc!a a, cu -ioni$ a! !ui E ine$cu: ?Poezie: $#r#cieNB, 1oe"u! Geo -u i"re$cu e de1ar"e de a a;ea u oru! ace$"uia (i, Dn genera!, e !i1$i" de "o!eran%a g!u ea%# a ce!or!a!%i au"ori nu i%i de Grigurcu, "o%i, ai u!" $au ai 1u%in, ni("e hedoni("i (i ni("e e$"e%i, ga"a $# $e a uze de orice, andarini ai gra"ui"#%ii !udice. -in con"ra, ceea ce $are nu aidec6" Dn ochi !a Geo -u i"re$cu e$"e !i1$a u oru!ui. E! e$"e un 1#"i a(, un ?fana"icB, din $1e%a c#rora $e a!eg arii dog a"ici, un $arca$"ic necru%#"or =nicidecu un ironic de"a(a">, chiar dac# $"#16ni", un 1o!e i$". 9a 2aza ace$"ui $1iri" de frond# =c#ci ace$"a e cu;6n"u! eFac", Dn"re2uin%a", Dn"re a!%ii (i de Grigurcu, dar care D!a(az6, ineF1!ica2i!, Dn co 1ania u ori$ u!ui (i 2ur!e$cu!ui> $"# o en"a!i"a"e de ?1ro!e"ar in"e!ec"ua!B, de !u 1en a! !i"era"urii, care $e $i "e fru$"ra" (i $e r#z2un#. Baco;iani$ u! !ui funda en"a! =dinco!o de c!i(ee!e curen"e> de aici 1ro;ine. Poezia care indic# !i 1ede a"i"udinea e$"e ,;en"ur# Dn cer. Nu a"6" con"ra !ocuri!or co une a!e $en$i2i!i"#%ii 2urgheze =!una, $"e!e!e e"c.> 1ro"e$"eaz# aici 1oe"u!, c6" con"ra duhu!ui care:i ani # 1e 2urghezii 2oga%i (i !i2eri $# con"e 1!e fru u$e%i!e !u ii. Senin#"a"ea (i hedoni$ u! !or 1ar 1oe"u!ui re;o!"#"oare, Dn ochii !ui ho!2a%i de $c6r2# $"e!e!e 1ar ?2uh#i"e (i urdareB, ?!una, o2ez# (i co!eric#B, o, 2#"rin# !i2idinoa$#? care n:are unde:(i a$cunde ?noc"urne!e he oragii 2ana!e?, ceru! e un ?2orde!$e!enar? e"c. Ce! care, de$1rinz6ndu:$e de !u e, fuge ?riz6nd ca un ne2un? nu $ea #n# de!oc cu i aginea acredi"a"# de cri"ic#. Me"afore!e !ui $un" argheziene (i 2ogziene =Poe u! in;ec"i;#, Curna! de $eF>, nicidecu inu!e$ciene. Ni ic din cini$ u! e$"e"izan" (i de$f#"#"or a! 1oe"u!ui Ro an%e!or 1en"ru ai "frziu, care, dac# a a;u" un ur a( Dn anii '8, ace$"a $:a nu i", e;en"ua!, .onegaru. Geo -u i"re$cu e$"e din"r:un a!ua" co 1!e" deo$e2i". 3i Dn figura 2urghezu!ui 1e care:! con"e$"# $e cu1rinde Minu!e$cu Dn$u(i, ca 1or" dra1e!. I1o$"aze e$"e o ero"ic# foar"e Dnrudi"# cu ce!e a!e !ui Bogza din Curna! de $eF. Ero$u! e ;oi" ?;u!gar?, indecen". Iu2i"a =uneori cu nu e!e /io!aine> e o %#ranc#, nici fru oa$#, nici $#n#"oa$#. 9ocu! ei e$"e Dn 2uc#"#rie, unde ea u 2!# de$cu!%#, $au c6 1u! g!odo$, 1e care 1icioare!e ei groa$e (i 1#"a"e de 1e!agr# ca!c# $1ornic, Dn Scri$oare nou#, care "re2uie in"er1re"a"# an"ifra$ic, e!ogiu! ari;i$ u!ui a$cunde un di$1re% ne #rgini" 1en"ru a"eria!i$ u! ;u!gar a! ce!or care:(i ar# Dn de;#! #(ie ?hec"are!e de cer"i"udini?, i 1u!$iona%i de 1a$iuni de ? 9888 de 1ogoane? $u2 1!oaia de ? urin# gra"ui"# (i 2inecu;6n"a"6? a !ui ?-u nezeu:9a"ifundiaru!?. E de irare cu nu $:a 2#ga" de $ea # $"rofa arghezian# a ace$"or e"afore. -e$1re ro an"i$ , Cer"i"udini, )ord (i ai cu $ea # 1oezia "i"u!ar# a ;o!u u!ui din 19'7 nu difer# cu ni ic de ce!e!a!"e 1oe e deGa in;oca"e. 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca e$"e un 1a f!e" an"ir#z2oinic con$"rui" 1rin an"ifraz# ca (i Scri$oare nou#, ;io!en" (i a$1ru ca o 1erie de $6r # 1en"ru freca" 1ode!e!e. Nu $e 1o" confunda ace$"e ;ehe en"e de "on (i ace$" !i 2aG direc" (i agre$i; cu ironia oderni("i!or. ,;angardi$ u! !ui Geo -u i"re$cu $ea #n# ai 2ine cu ace!a a! !ui Bogza =da, 1o1u!ar, e 2ine $1u$N>, cu eF1re$ioni$ u! !ui ,rghezi, iar, din"re con"e 1oranii ani!or '8. Cu a! 1oe"u!ui C6n"ece!or negre, Dn "reac#" ar "re2ui recon$idera"# inf!uen%a !ui Geo -u i"re$cu a$u1ra 1oeziei noi de a$"#zi. ,;angardi$ u!,

rea!i$ u!, adic# ?1rozaB $un", e;iden", o $ur$# ac"i;#. -ar nu (i a!"e Dn$u(iri, Dn"re care une!e e$en%ia!e 1en"ru Geo -u i"re$cu, 1recu !i1$a u oru!ui =Dn $en$u! hidic>, ;ehe en%a 1a"e"ic#, eF1re$ioni$"#. Geo -u i"re$cu Dn ,;en"uri!e !irice de du1# 1978, ie$e !a $u1rafa%# aia<o;$<iani$ u! !ui Geo -u i"re$cu =?Mai da%i:o:nco!o de !un#N Aice unu!, Po $:aGunge (i !a ea Dn cur6nd, Po $# ne 1!i 2# (i 1e ea Dn 1an"ofi cu (eni!e. P:,re dre1"a"ePzicea a! doi!ea, P ai !#$a%i:!e nai2ii de !un# (i de $"e!eP. S# ai u 2!# ni%e! (i 1e 1# 6n", c# (i !a noi zi!e!e "recu"e, P1# 6n"u! a de;eni" ro"und. PE S# ;ede ce face cu no1%i!eN Pa ai $"riga" unu!B, Pro2!e a $1inoa$# a no1%i!or>. EF1re$ia con;er$a%iona!# =1e a!ocuri o2o$i"oare> "ran$crie un fond re1or"erice$c (i gaze"#re$c. Mi"u! c#ruia 1oe"u! i $e Dnchin# e$"e ac"ua!i"a"ea. -u1# ce a in"rodu$ Dn 1oezie 1o!i"icu!, Geo -u i"re$cu in"roduce acu ac"ua!i"a"ea. Nu ai e nece$ar $# ar#" de ce e!e nu $e confund# cu ocaziona!u!, $1ecie u!" ai ;eche. Po!e i$"u! din 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca D(i aco odeaz# aici for u!a !ui 1roza$"ic# !a noi 1ro2!e e. Mi!i"an"i$ u! !ui Geo -u i"re$cu are ne;oie de ac"ua!i"a"e ca de aer (i $e odific# Dn func%ie de ea. -efec"u! genera! a! ace$"or 1oezii e$"e didac"ici$ u!. Se de$1rinde una $ingur#, care e$"e Dn$# ca1odo1era !ui Geo -u i"re$cu, (i anu e C6ine!e de !6ng# 1od, care are a;an"aGu! c# di$cur$u! e 1!aca" 1e o $i"ua%ie concre"# =? Peda!a !ini("i"P1rin di inea%a r#coroa$# (i 1!in# de $oare. ?>, Dn !oc $# fie !#$a" $# $e de$f#(oare Dn a2$"rac"o, ca Dn aGori"a"ea ce!or!a!"e. Un 1oe" ero"ic, Dn u!"e 1ri;in%e nea("e1"a", ne dez;#!uie un cic!u din ;o!u u! Ne;oia de cercuri ="rec 1e$"e Bi!iard, Iere ia, ,frica de $u2 frun"e, 1ara2o!e $ore$ciene, $cri$e eFac" Dn ace!a(i "i 1 cu a!e au"oru!ui .inere%ii !ui -on QuiGo"e (i, fire$c, inde1enden" une!e de a!"e!e>. ,ce$" cic!u E )ur"un# Dn Marea Sereni"#%ii E $e deo$e2e("e de "o" ce a $cri$ 1oe"u! Dnain"e. Cine;a care n:ar fi ci"i" ;er$uri!e Dn ;o!u u! 1ur"6nd $e n#"ura 1oe"u!ui n:ar ghici cui a1ar%in. -e !a "i"!u $e ;ede in"en%ia de a re!ua ra1or"uri!e di1!o a"ice, Dn"reru1"e cu dou# decenii ai de;re e, cu !una, $"e!e!e (i ceru! 1oeziei. )ru$"rarea (i furia au di$1#ru". Poe"u! e$"e a1roa1e un ca!igraf =?fazanu! a urgu!uiB, ?1ie"re!e, ca ni("e Dngrozi"oare ou#Pa!e $ingur#"#%iiB e"c.>, !u$"ruind i agini $u1er2e (i reci. -ac# ;re $# c#u"# ironie g!u ea%#, aici o g#$i , Dn dou#:"rei "eF"e din cic!u =Singur:!un#, -e du1# 9a ar"ine>. ,ce$" Geo -u i"re$cu a("e1"6ndu:(i cu in"e iu2i"a cu ochii de $"rugure $au co!ind6nd cu ea 1oieni (i 1#duri decora"i;e e$"e, $# recunoa("e , o $ur1riz# de 1ro1or%ii. @ con$e n# (i re;eni , cu e o%ie, !a Gune!e ne u!%u i" din 1oezia ani!or '8, Dn $"are a:(i $"#16ni cu !ucidi"a"e $arca$"ic# 1#"i a(e!e iz2ucniri, dar nu (i a g!u i cu o"i;e!e ce !e: au 1ro;oca", !a 1ro!e"aru! in"e!ec"ua! care a crea" un $"i! (i a fo$" !ua" de ode!. Ro!u! i$"oric a! 1oe"u!ui =nu ;or2e$c acu de ce!e!a!"e ac"i;i"#%i 1u2!ice a!e $a!e> ace$"a a fo$" (iBde]eG Di ;o !ega (i 1e ai de1ar"e nu e!eRo 6nia !i"erar#, nr. ++, 1959> 3.E),N ,UG. -@IN,3 ?,!fa2e" 1oe"icB 3"efan ,ug. -oina( D(i in"i"u!eaz# ,!fa2e" 1oe"ic noua cu!egere de ;er$uri, Dn care a inc!u$ cea ai are 1ar"e din 1oezii!e $cri$e Dn"re 19'!:!900. Nu 1oa"e fi, de$igur, ;or2a de a $ugera 1rin ace$" "i"!u =de o in$idioa$# ode$"ie> o Dn$u(ire 1e care 1oe"u! n:a a;u":o nicioda"#, nici !a Dnce1u"uri!e $a!e, nici, cu a"6" ai 1u%in, a$"#zi, (i anu e aceea de, cu $# zic, e"ern de2u"an", fer ec#"or Dn $"6ng#cie, di2ui"or, i 1re;izi2i!. @ 1oezie ca a !ui, ce 1are ie(i"#, cu ar ur# (i coif cu "o", ca Miner;a din %ea$"a !ui Cu1i"er, i 1!ic# Dn$# o !a"ur# de e("e(ug =ce $e de$1rinde (i $e Dn"re%ine>, o D 2og#%ire 1er anen"# $u2 ra1or" cu!"ura! (i "ehnic, cu a!"e cu;in"e o (coa!#. E !a iG!oc o curiozi"a"e: 1oezia ne ara"# din 1ri a c!i1# o fa%# ca (i defini"i;#, de(i $"#16nirea a!fa2e"u!ui 1oe"ic nu decurge din $1on"anei"a"e, ci din"r:un "ra;a!iu Dn care Goac# un ro! !ec"uri!e, ref!ec%ia =1oe"u! $cri$e e$euri de$1re 1oezie>, "raduceri!e =Ru2en -ario, -an"e, 4o!der!in, Pie"re E anue!, Ma!!ar e, Benn, Sane$i>. Baza"# 1e con"inui achizi%ii in"e!ec"ua!e, acea$"# 1oezie ai

u!" $e confir # 1e $ine dec6" e;o!ueaz#. Poe"u! Dn$u(i a fo!o$i" cu 1ruden%# "er enu! de e;o!u%ie, Dn a;er"i$ en"u! !a o 1receden"# an"o!ogie, Dn care a 1refera" o ?crono!ogie a for e!orB uneia a 1oezii!or 1ur (i $i 1!u din dorin%a de a re$"i"ui fiecare 1oezie ? nu eFc!u$i; unei ;6r$"e 2io!ogice (i $1iri"ua!e, ci" ai a!e$ unui !oc cu!"ura!B, Dn ,!fa2e" 1oe"ic, e! re;ine !a crono!ogia o2i(nui"#. 3i, ia"#, e;o!u%ia Dn$#(i e acu ai c!ar#, Dn"re2area Dn$# r# 6ne: cu $e for eaz# Dn$# o 1oezie care e din ca1u! !ocu!ui for a"#K Care e$"e re!a%ia din"re na"ur# (i cu!"ur#K Na"ura ade;#ra"# a unei a$"fe! de 1oezii con$"# Dn cu!"ura ei: un in$"inc" ode!a" de o for #. Una nu e Dn$#, cu $:ar crede, an"erioar# a!"eia. ,cu u!area e !a fe! de i$"erioa$# ca (i "a!en"u!. R C#ci for area confir # o for # eFi$"en"#: 1oe"u! nu Dn;a%#, ci $e Dn;a%#. .6n#ru! 3"efan ,ug. -oina( $e nu"re("e din 1re$en"i en"u! a"uru!ui 3"efan ,ug. -oina(. /er$uri!e $cri$e !a 19:&8 de ani $un" i 1eca2i!e (i f#r# %6(nire. @ oarecare ?ina1"i"udineB 1en"ru !iri$ e de re arca" Dn Dn"reg cic!u! ini%ia! =,!fa2e" 1oe"ic, 191':!9'5>, Dn care un a!egori$ $"ruc"ura! ne a in"e("e, 1e de o 1ar"e, de 2a!ada fi!o$ofic#, de$cri1"i;# (i nara"i;#, a !ui ,!. Phi!i11ide, iar 1e de a!"a, de 1oezia de conce1"e a !ui Pau! /a!er*, 1ri a (i area iu2ire a !ui 3"efan ,ug. -oina(, Dn $en$u! ace$"uia din ur #, "re2uie ci"i"# de eFe 1!u o 1oezie ca , an"a, 3"efan ,ug. -oina( unde $e face e!ogiu! ideii: ?,(a # 26n"uie cu ;o!u1"a"eP1un6nd 1e frun"ea ea $"ig a" (i irPa an"# f#r# 1a"i #, IdeeaB. In$# i edia", Dn"r:o 1oezie ;ecin#, , iaza $1re are, 1rin eF1unerea e1ic:de$ci1"i;# a $"#rii in"erioare, D(i fac !oc $enzua!i"a"ea, !enea, ;i$area ;ege"a"i;# a c#rnii: ?9#$a%i acu 2#"aia !o1e%i!or $# cad#. PE ora !enei 1!ine, a ii!or de $oriP(i:a fruc"e!or u(ca"e cu din%ii a!2i de 1rad#P1#$"r6nd Dnc# aro a Dn fi!de( 16n#:n zori. P9#$a%i 1icioru! !ene( $:a"6rne Dn"r:o 1ar"eP(i !un"rea $# ;i$eze 1e:o !a"ur#B. EFi$"# de 1e acu !a 3"efan ,ug. ? -oina( o dua!i"a"e Dn"re $enza%ie (i idee. Un anu e 1rozai$ a2$"rac" a! fondu!ui $e r#$cu 1#r# 1rin $u1er2e $1ec"aco!e !eFica!e, ai a!e$ Dn 2a!ade, care nu $:au Dn;echi" de!oc. /o1$e!e!e $un" Ia fe! de 1roa$1e"e, %e$#"ura e ;ie, ca!d#, 1a!1i"6nd $ecre". Caden%a e $o 1"uoa$#, ca a ;6$!e!or Dn c#dere $o!e n# a!e unei cor#2ii or"uare: 3i Henofan"o$, f!au"i$" de $ea #, Pc6n"a !a 1ro;#, 1rea #rind 1e zei, Pc6n"are de durere (i de "ea #. PIar ;6$!e!e cu ;6rfu! Ide ara #Pduceau Dn are "6nguirea ei. PC#ci !o;i"uri!e c#deau Dn ;a!uriPDn ri" u! gra; a! o u!ui duio$M Piar ;a!uri!e $u$1in6nd 1e a!uriP!o;eau no$"a!gic ari!e chi ;a!uriP;i2r6nd de:un $une" orfic, unduio$B. -ac# $e 1o" 1o;e$"i ori ana!iza (i dinco!o de cu;in"e =c#ci au o ?ideeB>, 2a!ade!e $un" $"r#!uci"oare ai a!e$ 1rin 2og#%ia den$# a i agini!or, Dn S* 1o$ion acea$"# a!ian%# Dn"re $1iri"u! "eore"ic (i ;o!u1"#%i!e for a!e $e "raduce 1rin"r:o ?cri"ic#B direc"# a ?$fin"ei, "rec#"oarei ;o!u1"#%iB. E 1re"u"indeni un fe! de ro an"ic# de!ec"are, cu a"eria!e ;iguro$ concre"e a!e fan"eziei, un ;i"a!i$ $"#16ni", o2$er;a2i! chiar (i Dn 1oe e ce eF1!oa"eaz# de$co 1unerea, degradarea, 1ro!iferarea on$"ruoa$# a ruinei fizice: ?Pecinginea $e !#f#ia:n donGoane. PPuia (o16r!e 1ur1ura:n 1o$"a;. P@gi2e!e c#deau 1e$"e 2a!coane, Pc#ci Rege!e Pe$car era 2o!na;B. -ar e deo1o"ri;# (i ;ocea de $iren# a unui c!a$ici$ care ;a!orific# a2$"rac%ii!e in"e!igen%ei. -in $i %irea "u!2ure:$enzua!# (i din for a!i$ u! ref!eFi; $e a!ege Dn ce!e din ur # e$"e"i$ u! cere onio$ a! ace$"ei 1oezii, a c#rei ca1odo1er# e @rfic6. Poe"u! D(i co 1une aici o a$c# e!in#, ro an"ic:c!a$ic#, hd!der!inian# Dn e$en%#, Dncerc6nd ereu $# 1urifice $enzoria!i"a"ea 1rin hiera"i$ u! gu$"u!ui: ?D i 1!ace din"re $e eni "re1"a" $# # re"rag, PDn infini"u! are o arie $# "rag, P$# ("iu un !oc de u 2r# cu "re1ied (i "re1"ePDn care (a1"e "ineri Dn "og# $# :a("e1"e. PUn c!o1o%e! $:anun%e 1e ganguri reci, 1e da!e, P$o$irea ea ghici"# din zgo o" de $anda!e. PCu agic# for u!# (i ca2a!i$"ic $e nP$#:ncunGur $anc"uaru! $ecre" (i $#:PDn$e n ?. Ln @ u! cu co 1a$u! 1oe"u! face un 1a$ ai de1ar"e $1re un 1!a"oniS :a! e$en%e!or 1ure. -in !ucruri, $e a!ege for a, din 1eri$a2i!, ceea ce dureaz#, din ;ia%#, un "i1ar "ra$ cu co 1a$u! ce figureaz# din nou o ordine 1ur# = ai a2$"rac"# dec6" aceea din @rf!ca>, refugiu (i $anc"uar !iric: ?Ci:n iG!ocu! dec!inu!ui !u e$cPeu $"au (i:a("e1", cu $fiiciune, cea$u!Pc6nd 1u"rezi:;or f!ori!e ce cre$cPca 2roa("e!e ce: i "u!2ur# co 1a$u!. P,"unci, !o;ind cu

;6rfu! Dn ni$i1, Pace!ea(i $e ne ;or !uci Dn $oare, P1#$"r6nd Dn for a !or e"ernu! chi1 a! !ucruri!or !u ii "rec#"oareB. Pe ref!eFu! a"eria!i"#%ii 1eri$a2i!e, $e in$"a!eaz# con"e 1!a"i;i"a"ea, cu ochi di$"an", de "i1 a!!ar ean =1rin /a!er*>. Sone"e!e din cic!uri!e ur #"oare =@;idiu fa .o i$, 195!:!950 (i /o!u1"a"ea !i i"e!or, 1955:!975> $un", a!#"uri de ace!ea a!e !ui Pi!!a" din D 1!inire, 1rin"re ce!e ai fru oa$e din !i"era"ura noa$"r#. C!a$ici$ u! $"ruc"ura! a Dn;in$ ro an"i$ u! de $u2$"an%# Dn"r: o 1oezie de o $ua;# !i 1ezi e, cu ne"e con"ururi de u 2re (i !u ini, 1e a!ocuri de$#;6r(i"# ar"izana!. Poe"u! !ucreaz# Dn a"erii de!ica"e, fragi!e, i 1ondera2i!e, "ran$1aren"e. .e e $ha<e$1eariene g#$i Dn -ura"# $au Dn Ni ic =ar"a $a!;a"oare>: ?Ni ic din "o" ce:a 1!#$ ui" na"uraPnu:%i ;a 1#$"ra fioru! 1e #$uraP ai credincioa$e dec6" ;er$u! eu ?. Sau: ?,hN .oa"e: ace$"ea E ce cu;6n" e:n $"areP$# !e $ur1rind# curgerea $u2 carePun 1rund de dia an"e $"# 1e !ocK PSone"u! !e:ar Dnchide:n"r:o "er%in#. P-ar "u "e $"ingi c6nd ;rea $# "e re%in#, Pe"ern# ;ia%#, c!i1a ea de focB. Ia"# S#ru"u!, ade;#ra"# 2iGu"erie for a!#: ? Ca frunza ce $e !a$# 1e iz;orPD%i "u!2ur $uf!e"u! cu:o $#ru"are, P(i gura "a, $or2indu: #, "re$are, Pcu ;a!uri care nu ai ("iu ce ;or. PNici focu! nu cu"re ur# ai "are, Pnici ;6n"u! nu D 2a"# ai u(or. PPri e("i 1e u eri un frunzi( $onorPcare $e $cu"ur# din"r:o c6n"areP-e ce $u$1iniK Ce nour "e 1#"rundeK PPe fru u$e%ea "a ca 1e$"e undeP$e !a$# !ene( un u 2ro$ ;e( 6n". P,hN )runza ea $e face $cru 1e gur#. P-ar, 1u"rezind, $#!2a"ica ner;ur#PD(i zg6rie 1rofi!u! 1e 1# 6n"B. 9a1idare (i $en"en%ioa$e uneori, ;er$uri!e din /o!u1"a"ea !i i"e!or, f#r# a oco!i ;iziunea, $e de$fo!iaz# 16n# !a $che!e"u! cura" a! ideii: ?S# !a(i, Dn fa%#, cercu! $#:%i re1e"eP1ri;e!i("e: o da"#, Dnc:W da"#. P,2ia a"unci 1o%i Gu1ui $i 2o!u!: P$u2 ari!e:i cu!ori curg6nd Dn zdren%e, P$che!e"u! unei ;iziuni $"ic!i:;aPnecru%#"or de a!2, arhi"ec"ur#Pa unui zei Dn iri$u! c#ruiaPnoi Dn"re%ine (an$a unei !acri i. ?. ?E"ernu! chi1B a! e$en%e!or Dnce1e $# fie c#u"a" chiar (i din 1oezii!e ce g!orific# $1!endoarea $en$i2i!# a1aren%e!or: ?-u1# ce $"r#2a%iPce!e cinci Dn;e!i(uriPa!e ire$ eiP(i "reciP1e $u2 arcu! de "riu fa! !u inii, PaGungiP!a un f!u;iu i 1ondera2i!. PPe a!uri!e !uiPfru u$e%ea $e !ea1#d# de $ineP(i rode("eP%i16ndB. Mire$ e!e, cu!ori!e, for e!e concre"e $un" "ra$e Dn ;a$e ce !e con$er;#. Ca (i !a /a!er*, dinco!o de i agini!e ca! e ori "erifian"e, !ega"e Dn $"ruc"uri 3"efan ,ug. -oina( in"e!igi2i!e $au 1#r6nd a 1ro!ifera hao"ic, de$co1eri $che a !ogic#. P!a"oni$ u! (i 1i"agori$ u! ref!ec"# !a 3"efan ,ug. -oina( ne;oia de "i1ar. P#durea =din @d# !a o 1#dure a2$"rac"#> e un "e 1!u de caria"ide. )iin%a concre"# $e "ran$for # Dn ;!oc de ar ur#, $e Dnchide Dn $ine ca -afhe Dn "runchiu! !auru!ui =,1o!!o D 2r#%i(6nd 1e -afne>. Mirificu! ro an"ic din 2a!ade !a$# !ocu! ref!eFi;i"#%ii e"ice (i e$"e"ice, care nu $e $fie("e $# $e dec!are: ?, ref#cu" din ar ur#, (i:a1oiP$uf!6nd, din carne, 2ra%e!e /enerei, Piar r#$uf!area ei :a r#cori"M P!a 1a$, a Dn"recu" 1e:un dru de %ar#Punirea:ace!ei 2roa("e ce:! %ineaP1e:,chi!e:n !an%uriM Dn $f6r(i", Dn;in$: a P1e Chiron, Dn Dn%e!e1ciune (iP1e:@rfeu Dn !u1"a $une"e!or 1ure. P-ar ;aiN N:a iz2u"i" $# do26nde$cPcon;ingerea de fier c# "oa"e:ace$"eaP$un" cu 1u"in%#. PEu (i ;echii greci ! cu "o"u! a!"fe! ne "r#i infernu!B. Pri a da"# echi!i2ru! ace$"a Dnde!ung eFer$a" (i care 1#rea defini"i; $e ru1e Dn 1oezii!e gru1a"e acu Dn N#$cu" Dn U"o1ia, 1979:!905, (i Dn ,no"i 1u! di$cre", 190':!905. C!ari"a"ea c!a$ici$"# $e Dn"unec#, dar nu 1rin reie(irea !a $u1rafa%# a f#1"uri!or ro an"ice de odinioar# (i nici 1rin rec#derea Dn a1e!e gre!e a!e !iri$ u!ui, de$f#"#"or 1en"ru ochi (i ureche, din 2a!ade, ci 1rin"r: un $oi de 1re%iozi"a"e. Sun"e 1e un 1rag 2aroc a! 1oeziei !ui 3"efan ,ug. -oina(. E$"e"i$ u! $a;an" conducea fire$c aici, Dn$# ar"ificia!izarea e acu aFi #. Poe"u! are chiar o Gu$"ificare: ?Sun" ce! ce:n"oarce 2ru$c din ro$"u! !orP;#zu"e!e. )ire$cu! E ah, ce 2oa!#NB. Si!nicia e "eri2i!# (i 1oe"u! $crie c6"e;a din ;er$uri!e !ui ce!e ai re!e: ? @$"a"ice:n du!cea ru(ine a z#ri!or cr6(c#, Pdoar ca1u! $1u 6nd auriu, acau!ice na!2eB. 3i a!"e!e. C. Reg an a in;en"aria" cu u or c6"e;a din 1redi!ec%ii!e !eFica!e a!e 1oe"u!ui Dn acea$"# 1erioad# =Ce! ai recen" -oina(> ;or2ind de

?concer"i$ B (i de o ;ir"uozi"a"e ce $ea #n# 2ine cu o ?D 2ui2a"# ef!ore$cen"# de ar"ificiiB. -e o ;6r$"# 2aroc# %in (i ar"e!e 1oe"ice din ConGunc%ia 1oe"ic#, 1975:!907 =nu Dn$# (i ;er$uri!e din 1u%ine!e Inedi"e de !a fine!e cu!egerii ce i i"# de!i2era" 1e 4o!der!in. Une!e din ?ar"eB $e refer# direc" !a $chi 2area !a fa%# a 1oeziei !ui 3"efan ,ug. -oina( Dn deceniu! din ur #. Ln Pi$cu! $au de$crierea 1oeziei, 1oe"u! 1re"inde a nu fi 1ierdu" ni ic din !ene(e!e iro$uri, din ?greu"a"ea .ru1u!uiB, adic# din concre"u! care !:a ani a", ci doar din conce1"ua!izarea u!"erioar#: ? U(oru! $: a de$1rin$ de ine: $1u aPconce1"e!or, r#$fr6ngere:n"ru $1iri"Pa !u ii ar$e, doica f#r# !a1"e. PPo$ed, Dn !oc de ;or2# ?1ia"r#?, 1ia"raB, Dn$# ace$" ?i agini$ B e con"razi$ nu doar de !ungi!e (i ca g#unoa$e!e 1oe e de du1# 1979 =1rea dec!a a"orii, uz6nd de ?inga 2a en"B ca de un iG!oc eF"re di$cur$i;>, dar chiar de o 2ar2iana ar"# 1oe"ic# a!#"ura"#: ? Dn gura 1e("erii, un a!" "#r6 Pne:nghi"e. Pia"ra, norii (i frunzi(u! ! ne:ndea n# f#r# g!a$ $# !e ur6 . PCu e!e:n g6nd, a"inge a$cunzi(u!PIn care $un" f#r# $# ("ie. Nu:iPade;#ra"#. R N !i i"a ;ederii, Pdec6" Dn"ruchi1area ni #nuiPdin care ru1 ;oca!e!e ca Gderii. PCu !ucruri ce "r#ie$c doar Dn iz;or, Pcu $"e!e:arz6nd a2ia 1e ceru! guriiPhr#ni a$ceza ce!or care ;orPun 1!ai a2$"ra$ din fo(ne"u! 1#durii: Pun rai ro$"i", o 1e("er# de ;i$PDn care r#u! $1u ega" D(i $chi 2#P a"eria Dn goana $1re a2i$Pcu ri" u! unor $une"e 1e !i 2#B. ?Raiu! ro$"i"B nu e oare un ?Goc $ecundBK S# re%ine Poe u! ca $o a%ie a !ec"urii, in$1ira"# ?cheieB 1en"ru ci"i"or: ?E! nu e acea$"# !u in#, nu 1oa"e. PE! nu e un !ucru Dn $ine, ci "oa"e, ! E! are:o1in"iri (i reac%ii ne"oa"e. PCi"i%i:! Dnce". E! e Dn$u(i Dnce"u!. PPri i%i:! di$cre". E! e Dn$u(i di$cre"u!. PE! n:are a face ni ic cu 1oe"u!. PPri;i%i:! de $u$: e o $i 1!# figur#. PRo$"i%i:! ereu: e o !i1$# de gur#. PE! n:are o a!"# fiin%# ai dur#. PE! nu e 1rezen", Dn$# 1oa"e $# fie. PE! nu:i de cu!e$, ca o "u!2ure ;iePde !i"ere coa1"e. Si!i%i:P$# fie ?. ,!fa2e" 1oe"ic e cu!egerea $e nifica"i;# 1en"ru !ocu! i 1or"an" ocu1a" de 3"efan ,ug. -oina(, !a a"uri"a"e de1!in#, Dn 1oezia ro 6n# de azi. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +0, 1905> ?4e$1eriaB Inedi"e!e 1u2!ica"e de 3". ,ug. -oina( !a $f6r(i"u! an"o!ogiei $a!e ,!fa2e" 1oe"ic 1re!ungeau ;#di" $1iri"u! !iric a! !ui 4@!der!in, ca un fe! de a $"#rui, o c!i1# ai u!", a! 1oe"u!ui ro 6n, Dn or2i"a 1oe"u!ui ger an 1e care "oc ai D! "radu$e$e. 4e$1eria de a$"#zi $e de$chide cu un cic!u care, re!u6nd ace$"e 1oezii, reia, Dn"r:un chi1 ai a 1!u (i ai $i$"e a"ic, (i o"i;e!e ho!der!iniene. Ia"# chiar "i"!u! c#r%ii, D 1ru u"a" din 4o!der!in: 4e$1eria e$"e !a origine nu e!e da" de c#"re greci I"a!iei (i de c#"re ro ani S1aniei, Dn care, (i unii, (i a!%ii ;edeau de$igur ni("e gr#dini a!e 4i$1eride!or, 1aradi$uri cu 1o i ce f#ceau ere de aur, ca ace!ea Dn care "r#iau ni fe!e i"o!ogice cuno$cu"eM !a 1oe"u! ger an, $en$u! e ai co 1!eF, 4i$1eria fiind, Dn ra1or" cu ace!a a! zei!or greci !ua" dre1" ode!, un 1aradi$ degrada" (i "o"oda"# $1era" ca o for # de conci!iere a o u!ui odern cu na"ura. Nu 1o" in"ra Dn de"a!ii!e ace$"ui c!a$ici$ E de!oc ?$"r#in de ace!a $chi!derian (i goe"heean E 1rin care circu!au deGa $e;e!e ro an"i$ u!ui ger an, a"ra$, cu a o2$er;a" G. C#!ine$cu, de a" o$fera (i de i"o!ogia eridiona!#, $1re deo$e2ire de ace!a francez care ;a a;ea, din con"ra, re;e!a%ia go"icu!ui (i a nordu!ui. M# ;oi #rgini $# $e na!ez !unga e!egie in"i"uia"# P6ine (i ;in Dn care 4o!der!in e;oc# ?gra%ia? $au ?focu! di;inB a! Aei!or greci 3"efan ,ug. -oina( de odinioar# (i, Dn"r:o for u!# 1oe"ic# Dnde!ung eFer$a"# Dn E;u! Mediu (i Dn Rena("ere, de1!6nge di$1ari%ia !or ="e a u2i $un": ? in$# unde $un" "ronuri acu , (i "e 1!e, (i a fore, P3i c6n"#ri cu nec"ar 1icur6ndAei!or na!%i !a o$1e%eKB>. E! are aeru! de a $1une c# $e in%ia de gigan%i ai an"ichi"#%ii a 1ieri", !#$6nd Dn !oc un i n ce nu ai e ca1a2i! ?1!in#"a"ea di;in# $#:ndureB, c#ci nu $:a n#$cu" ca eroii ;echi ?Dn !eag#n de 2ronzB. Marea Dn"re2are ho!der!inian# =? Und Vo: u9 -ich"er Dn durf"inger Aei"K ? E ?3i !a ce 2un 1oe%ii In "i 1uri $#raceK ?> D(i g#$e("e r#$1un$ Dn"r:o conce1%ie nou# a$u1ra re!a%iei din"re zeie$c (i 1# 6n"e$c. U2eri"a"ea

$o!u!ui, 16inea (i ;inu!, ne fac $# ne g6ndi !a Cere("i, adic# !a ?Aeii fa!niciB. Aeu! ;inu!ui aduce 1rin"re noi ?chiar ur a di$1#ru%i!or zeiB (i ade;ere("e 1rofe%ii!e din ;echi e: ? .o" ce:a! $"r#2uni!or c6nd 1rofe%i de$1re fiii Cere("i!orPNoi $un"e , ia"#Pchiar noiN Prod a! 4e$1eriei e$"eNB. /er$uri!e $un" oarecu o2$cure Dn ace$" 1unc" (i nu 1o" confrun"a cu origina!u! ger an. 4e$1erienii !ui 4oI!der!in $un" Dn orice caz o("eni"orii occiden"a!i ai greci!or (i ei a("ea1"# ca zeii $# $e 1ogoare din nou, Dn"ru16ndu:$e, din !u ea de $u$, =aici e$"e (i un $i 2o! cre("ine$c unde $: au re"ra$, ca $# !e cru%e $!#2iciunea, $# !e fac# $e n din"re Cad o$ (i @!i 1. Ln"r:o 1oezie didac"ic in"i"uia"# )unda en"e!e !ui 4o!der!in 1en"ru 4e$1erieni, 3". ,ug. -oina( a(az# (i e! fa%# Dn fa%# 2e%ia di;in# a greci!or (i "e!uricu! odern Dn care recunoa("e 1a(ii fugi"e!or zei"#%i: ?E u(or $# a"ingi ce:i $"r#in. N#zuin%e!eP!or, 1o;e$"ind, c6n"#re%u! ce! or2P!e:a "urna" Dn "i1are a"!e"ice E ia"#:i: PeF1iind, 1rin arden"#, ;#1aia. PDn$# nou#, 1orni%i $1re zeni"u! de fu!gere. Pdru u! in;er$ E $1re 1# 6n" E ni:e $or"i": Pgreu"a"ea Dn"oarcerii:n %ara na"a!#, Pindurarea #$urii din !eag#n ?. Zara na"a!# e aici ceea ce e$"e Pa"ria ho!der!inian#: na"ura Dn $"are $# conci!ieze $1iri"u! cu 1# 6n"e$cu!, Dn"ru1area focu!ui di;in Dn 16ine (i ;in. Poezii!e din ace$" cic!u a! ;o!u u!ui $un" de a$1ec" didac"ic Dn $en$u! Dn care didac"ic e @u! dog a"ic a! !ui Ion Bar2u $au a"6"ea din 1oezii!e !ui 9ucian B!aga din Pa(ii 1rofe"u!ui. .e e!e hoI!der!iniene ar 1u"ea fi ur #ri"e, cu $e ;ede, foar"e de1ar"e. 9a 3". ,ug. -oina( eF"aze!e 1oe"u!ui ger an $un" r#ci"e Dn a!a 2icuri $a;an"e: ?,"unci o ene$cu! din noi e r#1i"P2ru$c Dn !u in#. 3i:un a!" e!e en" a!Pde!iru!ui care ne u 1!e, P u!" ai $u2"i! dec6" aeru!, 2a"ePauzuri e iar# ureche. PNu Dn"re2a de$1re ce! ce n:audeN P-e$"u! e c# noi D 1reun#:! i(c# , P$inguri, Dn "i 1 ce din $1i%e!e Ur$eiPDi 1icur# nu ai "#cereaB. ," o$fera de i$"er 2!agian $e $i "e (i Dn $e na!e!e unei na"uri $ in"i"e ce nu 1oa"e "o"u(i $1arge "i1are!e riguroa$e, for e!e: /ino $# ;ezi: a eru1" Dn a$fa!"uriPo iar2# $ in"i"#, enor Pc#r#2u(iPz26rn6ie:a nun"#:n o"oare, "u!u 2ePde$carc# a urgu!ui rou#. PSi %iK S:au de$chi$ $ucur$a!e de fo(ne"P1e $"r#zi!e f#r# co1aci. Co"ro1indPg#ri!e, f!u"uri de$"u1# cu "ro 1aP$ecunda:n"6!niri!or fa$"e. PNi eni ai 2ine ca noi nu cunoa("ePace$"e $e na!e?. Bea"i"udinea $enzua!# are aceea(i Dnf#%i(are de!ica"#, $ua;#, $u2 $oare!e Dna!" a! a iezii, care face $# 1u!$eze "o"u! de un co$ ic c6n"ec: ?-ac# ie(i din 1#duri, # g#$e("i Dn"r:un 1i!cPde coroane ce c6n"#M ai Go$, Dn cenu(aP ari!or f!u"uri ce:n z2or : au a"ra$, P$enin# i:e u 2ra. P-ac# "reci de cu 1!i"u! a iaz. M# cu!egiPca 1e:o or# de cear#M ai grea dec6" !inu!, P;erde!e $une" de greieri ;e$"indPefegii de iar2#. P-ac# nu %i:au c#zu" de 1e u erii goiP"ran$1aren"e!e ari1i (i co"oare!e ar$ePn:au Dnf!ori". R Nicioda"# oI nuP;ei ("i $# # ingii, P-i$1era"# i:e !ini("ea E ;ar# de foc. PCa 1e:o g!z# D i %in fericirea In 1a! #, Pdege"u! u ed Dn $u$, ca $# ;#d: P i:o $1u!2er# ;6n"u!K ? ,ce$"a e 3". ,ug. -oina( !a de1!ina a"uri"a"e, $u2!i 6nd $enzoria!i"a"ea Dn ca! u! i agini!or, !aconic 16n# !a ar"ificiu, 1oe" de re"or"e co 1!ica"e care $e co!oreaz# de 1a!ide $e;e !irice, 1e a!ocuri enig a"ic (i arid. Ln$# e o u$c#ciune =ce %ine de na"ura in"e!ec"ua!# a 1oeziei $a!e, 1rea f#cu"# (i necon"eni" echi!i2ra"# ra%iona!> ca aceea a ?con"inen"e!or aride?, de care a in"e("e unde;a, ce ? $e Dna!%# 1e ginga(e !a2e ?. Cic!uri!e ur #"oare con%in, 1e c6" D i 1o" da $ea a, 1oezii din $"adii ai ;echi $au Dn"r:un $1iri" a! !iricii de dinain"e. Mu!"e $un" foar"e fru oa$e, ca de eFe 1!u Ba!ada 1rin%u!ui ne$#ru"a", cu ari fine%uri !eFica!e: ?-ar Prin%u!, cedru Dn ;#1#i, Pnu cuno("ea 1rin $er;ii $#iPce:n$ea n# $#ru"area. PCi In"r:o zi un "randafirP;eghind ciuda"a:i 2oa!#P$e $cu"ur#, (i din 1o"irPc#zu 1e gura !ui, cu ir, Po ;e("ed# 1e"a!#B. Parna$iani$ u! a"inge uneori o ca!i"a"e fraged:Dn;#1#ia"# a carna%iei !irice: ?,2ia Dnce1i un du!ce Goc de:a oar"ea, Pc# $oare!e i en$ E ca un a"u EPr#$are:n ina "a, or2indu:%i car"eaB. Sau: ?,2ia ai 1oa"e -u nezeu $# %ie, Pca un ine!, 1e dege"u! $#u ic, Pacea$"# ginga(# D 1#r#%ieB. C6"e o 1a!# i 1re$ioni$"# de cu!oare figureaz# $1u a unui Dn"reg 1ei$aG: ?In 2a!an%a de $1u # a 1runi!or, $earaB. ,r"e!e 1oe"ice au aceea(i conciziune

ferici"#: .u ("ii c#:a 2o"eza" f#1"ura "oa"#PIn fe!u! eu: cu !i 2a de$1ica"#?. Sau: ?Cu ochiiP(i: un $i % $un" !a $cara ni #nuiPucid a"eria (i $co" din rochiiPnu !u"u! ar$, ci "ran$1aren%a !ui?. Poe"u! e un cu!"i;a"or de e$en%eI i a"eria!e Dn care $e Dnchide, ca Dn"r:o a$cez#, $"r#!ucirea !u ii, a! unui "i 1 ce rezu # efe eri"a"ea 1#$"r6ndu:i r#coarea ;ie: ?Cu 1#$#ri!e $uie:n ceruri !#$6nd un cui2 de 1aie go!PIn c#u"area unui rege a! 1#$#ri!or cu 1ri;ireP(i zi de zi dea$u1ra !u ii !i $e a in# In"6!nireaP 3"efan ,ug. -oina( 1in# ce $i " c# "andru! rege $un" e!e Dn$e!e Dn $"o!Pa(a 1orne$c Dn c#u"area ace$"ui "i 1 e$en%ia!Pce $ca!d# 1u!$id unor c!i1e Dn $"r#!ucire (i dura"#Pcu;in"ePe "o" ai $"#ruie ca:n"r:o a$cez# nendura"#P"o" ai $u1u$e (i: r#G2i"e de !ogo$u! 1o"en%ia!P16n6 ce 1agina !e:nghi"e Dn a!2u! ei ca fiFe 1i!curiPDn care Dn"6 1!area oar"# adie r#coro$ din "6!curi?. -ac# Ce!e cinci dru uri ni $e 1ar, Dn !ungi ea !or ce "aie re$1ira%ia, funda en"a! 1rozaice, a!"eori, 1rin riguroa$e!e (i rafina"e!e $"ruc"uri a!e ;er$u!ui !ui 3". ,ug. -oina( r#z2a"e o $i %ire neDnchi1ui" de fraged# (i de 1!in# de ire$ e !irice, ca de eFe 1!u Dn acea$"# $u1er2# Parad# a ore!or con$acra"# "i 1u!ui feno ena! a! con"e 1!a%iei (i iu2irii: ?,h, a"6"ea "receri co!ora"ePa!e zi!ei E oare !e cuno$cK PCea$u! re u(c#rii, 1e:n$era"e, Pc6nd o in# iro$ind a o$cP$ufer#:n"re !ucruri def!ora"eM P@re!e de drago$"e:a!e 1!oii, Pc6nd 1erechi!e de "ineri $un"Porz (i gr6u, (i:i ciugu!e$c ier!oii, Piar2# fraged# Dn $1ic #run"P1en"ru 2o"u! h# e$i" a! oiiM P,!2uria forfo"# de 1e"ePcare: anun%# zori!e (i c6ndPnoa1"ea Dnc# "re ur#:n Scu 1e"e, P(i $e:aude $u$, din c6nd Dn c6nd, Ig!a$ de 9ire (i de Scor1ii 2e"e. PEFu!"an"a na!2ePor !a arePDn a urg, c6nd f!ori!e $e:a1rindPdin!#un"ru, ca o de$"r# arePde $ua;e "e 1!e $u2 un grindPuzur1a" e:o na!2# foar"e areM P9I cede a ieze cu de!iciiPce duhne$c a droGdie (i ;in, Pc6nd ne2unii ur!# Dn o$1iciiP(i, !a ;ocea !or cerea$c#, ;inPcu $ca!1e!u:n in# haru$1icii:PMu!"e !ucruri u 2!# 1e !a 1oar"#: P"oa"e:a( ;rea cu "ine $# !e:a("e1". P,h, dac# Iordanu! ce # 1oar"#P!ini("i", cu a1a 1in#:n 1ie1"Pn:ar c6n"a Dn dru $1re Marea Moar"#.B. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &&, 1909> ?/6n#"oare cu (oi B /"n#"oare cu (oi re1rezin"# ce;a ai u!" dec6" o re arca2i!# cu!egere de ;er$uri: $:ar 1u"ea $# Dn$e ne o da"# Dn 1oezia !ui 3"efan ,ug. -oina(. .rei cic!uri din cinci =Cu i nu! Dn gur#, -e$crierea 1unc"u!ui (i I"inerarii> con"inu# !inia ai ;eche a ace$"ei 1oezii, Dn care 1redo in# in$1ira%ia c!a$ic# (i i 1er$ona!#, 1oe u! ca 1ara2o!# e"afizic#, $a;an" orche$"ra", ade;#ra"# a(in#rie de $i 2o!uri. Un a!" cic!u, Ca1 (i 1aGur#, e$"e, 1ro2a2i!, ce! ai con"ingen" din"re gru1aGe!e a!c#"ui"e ;reoda"# de au"or, con%in6nd 1a f!e"e a are, $arca$"ice, cu argheziene Dncr6ncen#ri =(i Dn;6r"o(#ri> de !i 2#, Dn $f6r(i", EFerci%ii de a urg !a$# $# $e aud# un $une" nou Dn !irica 1oe"u!ui: o $u2iec"i;i"a"e a$cu%i"# (i dra a"ic# $1arge "i1aru! din"o"deauna ordona" a! 1oe u!ui doina(ian, coru1e $"ruc"uri!e $"rofice, dereg!eaz# ri" uri!e, c#u"6ndu:(i o $crii"ur# !i2er#, ?degrada"#B (i i 1u!$i;#, a$e #n#"oare cu a !ui Nichi"a S"#ne$cu din u!"i e!e c#r%i. /oi re;eni !a ace$" cic!u, care i $e 1are ce! ai in"ere$an" din"re "oa"e, anun%6nd, 1oa"e, !irica ;ii"oare a !ui 3"efan ,ug. -oina(. Un anu i" indiciu de $chi 2are ne ofer# (i 1oe u! "i"u!ar, a(eza" =de$igur, nu Dn"6 1!#"or> Dn frun"ea ;o!u u!ui (i Dn afara ce!or cinci cic!uri !a care :a referi". E ;or2a de o 2a!ad#, Dn fac"ura cuno$cu"#, Dn care un ?1rin% a! ;6n#"oriiI, ca (i ace!a din ce!e2ru! Mi$"re% cu co!%i de argin", D(i 1une $cri2u! $# con$e neze o ne aiauzi"# i$1ra;# cinege"ic#. Scenariu! an"erior $e re1e"#, dar din a!" unghi. Prin%u! e un 1oe" 1aranoic a! Dnde!e"nicirii $a!e, Dn n#z#riri!e c#ruia h#i"a(ii, c6inii (i (oi u! ca1#"# Dn$u(iri a1roa1e fa2u!oa$e. Scri2u! D! aduce de fiecare da"# !a rea!i"a"e. 9a ur #, c6nd, Dn Dnchi1uirea ;6n#"oru!ui, (oi u! co!ind# "#rii!e cere("i, !a un !oc cu ;u!"urii (i cre%ii, ca $#:i 1oar"e fai a, $cri2u! Di $f#r6 # 2ru"a! orice i!uzie: .e:n(e!i, $"#16neN 3oi u! e aiciP1e ina ea (i ari1a !ui $crie ?. Re1!ica !a Mi$"re%u! cu co!%i de argin" e$"e e;iden"#. ,co!o 1oe"u! ado1"a 1er$1ec"i;a WuiGo"e$c# a 1rin%u!ui, a!e c#rui hi ere nu erau in"e!igi2i!e 1en"ru

$i %u! co un a! $!uGi"ori!or Mora!a era e"i!i$"#. ,ici 1oe"u! 1are, din con"ra, Dnc!ina" $# acredi"eze ;iziunea $cri2u!ui, a !ui Sancho P6nza, (i $# ironizeze e faza 1rinciar#. R#$"urnarea 1er$1ec"i;ei nu 1oa"e fi dec6" de!i2era"# (i ea are con$ecin%e Dn eneai i"a"ea 1oe"ic#. QuiGo"i$ u! dinain"e era do;ada unui idea!i$ ro an"ic, ref!ec"a" Dn 1redi!ec%ia 1en"ru ari!e "e e (i 1en"ru un $"i! ?Dna!" (i no2i!B, ca1a2i! $# re%in# $u2!i u! (i "ragicu!, iracu!o$u! (i $acru!. -eriziunea din /6n#"oare cu (oi "ran$for # radica! i"o!ogia 1oe"ic#. Ea eF1!ic# nu nu ai accen"e!e 2a"Gocori"oare din Ca1 %i 1aGur#, dar (i "o" ace! !iri$ direc", $cu"ura" de $i 2o!i$"ic#, a! $uferin%ei $au a! deza #girii, din EFerci%ii de a urg. 3oi u! nu ai z2oar# 1!in de e!an Dn ;#zduhu! fan"eziei 1rinciare, ci $"# cu in"e, 2ia"# 1a$#re D 1#ia"#, 1e 2ra%u! unui $cri2 infide!, care:i $ u!ge, una c6"e. Una, 1ene!e, ca $# !e oaie ;6rfu! Dn c#!i ar#. C# acea$"# ironie nu e acciden"a!# ne:o ara"# (i un a!" 1oe . !a fe! de 2un, in"i"u!a" -ia!og !a 1or"re"u! !ui Rudo!f 4 1ic"a" de e$$er Giu$e11e ,rci 2o!do, Dn care ;iziunea $u2!i # (i cea fidicu!izan"# $e di$1u"# 1e fa%#. Cea din"6i !aud# 2ana!u! din na"ur# de;eni" no2i! Dn 1or"re"u! unui are 2#r2a". Cea de:a doua re arc# ;erde%uri!e, orco;ii, ro(co;e!e (i 1#"!#ge!e!e de care $:a $!uGi" 1ic"oru! ca $# co 1un# rega!u! 1or"re" =? i aginea E !egu # a are!ui ur6"NB>. Lncheierea e aceea(i din /6n#"oare de (oi : ?: Ce !i 2# $u2;er$i;#I E Nu, iri$ ho"#r6"Pce:a(a: #:n !ucruri ;#zu! ca dina i"a 1ur#B. /ederea gro"e$c# $1u!2er# idea!i$ e!e nai;e. Sancho P6nza =$au, de ce nu, 2#r2ieru! Nico!a$> "riu f# Dnc# o da"# a$u1ra !ui -on QuiGo"e. 3"efan ,ug. -oina( @ 1ar"e din ;o!u con%ine 1oezii Dn aniera ai ;eche a au"oru!ui. S:a ;or2i", (i 1e 2un# dre1"a"e, de c!a$ici$ u! !ui -oina(, Dn une!e 1oezii, !ucru! ace$"a nici nu ai "re2uie do;edi". Iar dac# endeca$i!a2ii 1hi!i11idieni din E!egia de !a C!uG ar ai !#$a ;reo Dndoia!#, "e a Dn$#(i a ace$"ui fru o$ 1oe e c6" $e 1oa"e de c!a$ic#: ? /eni" aici, ca $# 1re$ar %arin#P1e$"e 1oe%i, #: n"re2: Ce 1oa"e, oare, Pace$"ei !i 2i cere("i $#:i ai r# 6n#, Pc6nd ei $e ducK Ce !i 2 f#r# ru oareP1#$"reaz#, 1en"ru noi, $u2!i a 1ar"eP1rin care:i "o" ai ;ie:n "i 1 ce oareK PC#ci !e:a fo$" da" 1oe%i!or $#:$i 1oar"ePc6n"area Go$, $u2 1rag, oN Ri$i1i"#PIn a1a grea c#reia:i $1une oar"e. ?. Unde ni:$ en"uzia("ii, ;i$#"orii, "ru2aduriiK -oina( e$"e unu! din 1u%inii 1oe%i de. 3coa!# c!a$ic# de azi, a!#"uri de Mircea Cio2anu, ,!eFandru Miran (i de c6"i;a a!%ii. C!a$ici$ Dn$ea n# idee (i !i"o"#. -inco!o de o anu i"# recuzi"#, recunoa("e $1iri"u! c!a$ic du1# fe!u! Dn care erge $1re iezu! !ucruri!or, dezin"ere$6ndu:$e de a1aren%e (i de con"ingen%e. E! cu!"i;# dura2i!u! (i e$en%ia!u!. @ $uge$"ie 1!a"onician# era, de 1i!d#, a2$o!u" e;iden"# Dn @ u! (! co 1a$u! (i e$"e, (i acu , Dn Pe!erinii ei, unde, 1rin fi!"ru 2ar2ian, ochiu! 1oe"u!ui con"e 1!# ?doar fru u$e%ea care ;a $# ;ieB, iar urechea !ui a$cu!"# ?doar !ar a unei %#ri 1ro i$e Dnc#B, adic# increa"u! (i ;ir"ua!i"a"ea 1ur#. -ar a eFi$"a" de !a Dnce1u" !a -oina( (i $:a accen"ua" 1e 1arcur$ (i o "endin%# con"rar#, ceea ce ar 1u"ea deno"a o dua!i"a"e $"ruc"ura!#: !i 1ezi ea idea"ic# a 1oezii!or e$"e o2$curiza"# ade$ea de un !i 2aG $ofi$"ica". Poe"u! e$"e, Dn ace!a(i "i 1, $uccin" (i ;er2io$, ;izionar (i di$cur$i;. Ba!ade!e e"aforizau o idee c!ar# (i erau c!a$ice Dn e"od#, ca ni("e fa2u!e cu ora!# e"afizica, dar erau croi"e Dn"r:un a"eria! fa$"uo$ (i i$"erio$. Ideea $e Dn;#!uia Dn fa!durii unei !i 2i gre!e, de ca"ifea, Dn .er%ine de$1re "er%ine 1oe"u! nu e("e $ingur o 1ar"e din di$"or$iuni!e $uferi"e de c!a$ici$ u! $#u din cauza E Dn 1ri u! r6nd E a gu$"u!ui 1en"ru rari"a"e (i 1re%iozi"a"e: ? @, ager ,!faN Sf6n"u! foc (i i nu!Pco 1!ici fiind E un c#!#"or (i:o ca!e E in$"ig#:n unu Dn"rei" $u2!i u!Pi"inerar de u 2re (i ;oca!e: P e!odic a"e!aG, o $u1!# "rig#P1e ,11ia, Dn$# ahN Cu ;er"ica!eP1orniri, $#ru"#:un "6n#r aurig#Pfide!u! endeca$i!2a2 (i:! 2a"ePcu 2iciu! ri ei ce ereu in"rig#: PeF"az Dn !an%, "r#i" de !i2er"a"e, Pnicic6nd nu $e re"rage o "er%in#Pdec6" !an$indu:(i du!ci!e $ura"eP$#:i $une ini a %i $#:i en%in#P1e:or2i"e uzica!e icu! c!o1o"Pa! 1a$iuniiM hor# ca1u%in#. PDn"oarcerea $i!a2e!or Dn "ro1o"Pe nu ai ge$" ro"und: o f!oare:ncheiePce a!"a i$c# $i, 1#r6nd unro1o"Pfina! de:a1!auze nu e dec6" cheiePce iar urze("e $1rin"ena ca$cad#. ?. ,ce$"e ;er$uri nu

ai con%in o defini%ie ad ira2i!# a "er%ine!or, dar $un" 2oga"e Dn e!e en"e foar"e carac"eri$"ice 1en"ru ar"a rafina"# a 1oe"u!ui. ,ce$"ea $e ;#d cu ochiu! !i2er: cu;in"e rare $au in;en"a"e, ri e $a;an"e, inga 2a en"e (i o a1roa1e genera!# eF1ri are 1erifra$"ic#. .oa"e $un" de fa1" $e ne a!e unei orien"#ri 2aroce a !iricii. -ua!i"a"ea c!a$ic:2aroc i $e 1are, de a!"fe!, 1re"u"indeni e;iden"# !a -oina(, !a care un $1iri" c!ar D(i a!iaz# o eF1re$i;i"a"e con"or$iona"#, Dn 1oezii!e defini"orii, ideea e$"e un $6 2ure "are (i ra%iona! Dn;e!i" Dn fo!ie fo(ni"oare a!e ce!or ai in$o!i"e i agini. , 1ro i$ $# # Dn"orc !a EFerci%ii de a urg. Ceea ce a"rage a"en%ia Dn aGori"a"ea e$"e no"a de dra a"i$ (i de i 1u!$i;i"a"e. 3"efan ,ug. -oina( n:a $cri$ 16n# !a ace$" cic!u 1oezii de o fac"ur# a"6" de 1er$ona!#. ,u"o2iografia $:a deghiza" de o2icei, $u2iec"i;i"a"ea a 1ur"a" o a$c#. Poe"u! a 1#ru" a nu ;or2i de$1re $ine. , 1refera" Dn "o" cazu! $# dea i 1re$ia c# $e de"a(eaz# de ;ia%a !ui co"idian#, $u1erficia!# (i efe er#. I 1re$ii!e erau di$"i!a"e de dou# ori, ur e!e 1rea u ane!or e o%ii ("er$e cu gu a din ;er$uri. 3i, din"r:o da"#, un in$"an"aneu ca ur #"oru!, crud, 1roa$1#" (i nu f#r# o ic# no"# de au"oironie: ? ,1ariPDn 2a!conPcu 1i$icaP$1ore("e:%iPcu dou# 1u1i!eP;ederea fiin%eiPi$"orii "6rzii $ur;o!eaz# a!er"u! ! ru2in ! a! $fie!i!or "a!eP1!ane%ii ! In c6rGe de car1enProie$c 1e $u2 "ine II a1ariPDn 2a!conP$i in$1ir# ozonu! de $e nePfo$foric# grindin#PIn care $e $ca!d# 2ana!u!Prein"r# Dn ca$#Pa1oiP$# adaugiPc6nd $cade !u ina ! !a "eF"u!P =ce nici nu !:ai $cri$> Pca erra"u Pfuningine ;erde din ochii 1i$iciiB. ,(ezarea Dn $car# a ;er$uri!or, $cur"e, eF1!ozi;e, indic# o frag en"are a 1oeziei neo2i(nui"# Dnain"e. -ez e 2rarea "eF"u!ui "raduce o dez e 2rare a fiin%ei: ?S# nu: i $1ui c# a chi1 fru o$N Li $ca1Pr# !n f#r# ca1 II $# nu: i $1ui c# a g!a$ duio$N 9 D%i GurP$e: 1r#("ie: 1reGurP$# nu: i $1ui c# a 2ra% ;6nGo$N P"e rogPa $# aGung o!ogPa(a e 2ineN Pa2ia ai %in 2uc#%i!ePdin ineP$# nu $e: 1r#("ie Dn "oa"e 1#r%i!eB. Nu !i1$e("e doar uni"a"ea $uf!e"u!ui c!a$ic, dar (i 1!in#"a"ea !ui, adic# $en$u!. ,1aren%e!e o2nu2i!eaz# e$en%e!e. Nean"u! in$"ruie("e acu fiin%a !iric#: ?9a$#:"e du$N Aicea ;a!u!P$i :a !#$a"PDn$# nu era ;a!PeFa!"a"e de rou# f!ecare!ePier2uri # 1ierdeau Dn a;a!Pf#:"e u(orN Aicea ca!u!P(i :a f#cu"PDn$# nu era ca!Po! a"!e%ii:n aren# (i care!ePca un 1ur eFerci%iu ;oca!P"e ;oi r#1iN Aicea a!u!P(i :a r#1i"PDn$# nu era a!Pci un duh a! nean"u!ui care!ePin$"ruie("e:orice cor1 ani a!B. Modificarea de "on (i de $"ruc"ur# $e da"oreaz# ai a!e$ in;aziei o"i;e!or 1er$ona!e. Porii 1oeziei $e diia"# ca $# $i "# ai 2ine i(carea 2roVnian# a $u2iec"i;i"#%ii. Regre"e, "ri$"e%i (i i!uzii $"r#2a" !a $u1rafa%a 1oezii!or. ,du:%i a in"e con%ine no$"a!gia unui in$"inc" 1ierdu", care $:a ci;i!iza", a unei 1ri i"i;i"#%i 2ar2are, a!unga"e Dn Gung!# de confor i$ u! $ocia!. -e$1#r%ire Dn !arg, 3"efan ,ug. -oina( reco and# a!c#"uirea, oric6" de inco od#, a unor rezer;e $en"i en"a!e, care 1#$"reaz# echi!i2ru! $uf!e"u!ui. -ez;#% e a1roa1e o a1o!ogie a renun%#rii, a c#!ug#ririi, c6nd fiin%a $e u!%u e("e cu Dn%e!e$u! !u ii, ui"6ndu:i ;igoarea for e!or (i cu!ori!or Dn i agini de o are 1u"ere !iric#: ? -in%a"e foiP"ra1ezun cu erindeP!i1$i%i din ca!e: iN P"o" ce ai re%inPe 1o;6rni(u! care # de$1rindePde focP ai u!"Pde u 2r#P ai 1u%inPca iedera 1e oar"ePa1educ"ePde g6!g6i" (i ur urP # dez;#%P!u ina dan$a"oarePieriP1e fruc"ePe $c!a;#Pa$"#ziPunui a!" dez #%P1!o1i Dn $u"ane ;erziPcu ni 2 de 1i!curiPruga%i:;#N Pdin fo(ne"u! iu2i"Pfa!ange 1a!ide adun# fi!euri :Pce gr6uiP ai $f "Pr6;ne("e:un ceno2i"K ?. ,1roa1e Dn "o"u! re arca2i!, ace$" recen" ;o!u a! !ui 3"efan ,ug. -oina( 1ro i"e, cu $e ;ede, (i o Dnnoire a 1oeziei, ceea ce nu 1oa"e dec6" $# ne "rezea$c# in"ere$u!. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 191955> ?)oa ea de unuB ,u "recu" dou#zeci (i "rei de ani de c6nd a $cri$ 1ri a oar# de$1re 3"efan ,ugu$"in -oina(, cu ocazia Dnde!ung a 6na"u!ui $#u de2u" edi"oria!, 1u%ine fiind c#r%i!e 1oe"u!ui a1#ru"e de a"unci Dncoace 1e care $# nu !e fi co en"a". N:a( 1u"ea $1une c# Gudeca"a ea de$1re e! $:a $chi 2a" e$en%ia! Dn r#$"i 1: a e;o!ua" Dn$#, cu $iguran%#, Dn ra1or" de e;o!u%ia 1oeziei Dn$e(i, $:a a"uriza" oda"# cu ea. N:a nici cea ai ic# idee de$1re 1#rerea 1e care -oina( (i:a facu":o Dn

!eg#"ur# cu a1recieri!e e!e. N:a $i %i" ne;oia $# i:o Dncredin%eze, nici #car Dn 1ar"icu!ar, iar eu nu i:a ceru":o. Cri"ica nefiind ono!og ori dia!og a! $urzi!or, " foar"e nor a! $# ;rei $# ("ii, Dn une!e cazuri, ce g6nde("e un $crii"or de$1re fe!u! Dn care !:ai ci"i". Profi"6nd de Referin%e!e cri"ice cu!e$e Dn an"o!ogia recen"#, in"i"uia"# )oa ea de unu =Edi"ura E ine$cu>, a crezu" c#: i ;oi $a"i$face curiozi"a"ea, care e, ;reau $# 1recizez, $"ric" 1rofe$iona!#, nicidecu $en"i en"a!#, de(i nu"re$c fa%# de -oina( o ;eche (i afec"uoa$# ad ira%ie. Ei 2ine, din "o" ce a $cri$ de$1re e! 1oe"u! n:a re%inu" ni ic. -ac# a( fi a!i%io$, a( ad#uga c# a fo$" ai in"ere$a" de une!e !u#ri de 1ozi%ie 1ur ocaziona!e dec6" de 1unc"u! eu de ;edere cri"ic. M#n6nc de 1rea u!"# ;re e 16inea cronicii !i"erare ca $# fac gre(ea!a de a in"er1re"a ge$"u! 1oe"u!ui =cu ur #ri!e ora!e de rigoare> ca 1e o ingra"i"udine: Dn defini"i;, 1oe"u! nu i:e cu ni ic o2!iga": ne:a f#cu" a 6ndoi da"oria, e! $criind ;er$uri, eu ci"indu:i:!e. E ;or2a de a!"ce;a (i anu e =rezu 6nd !ucruri!e> de fa1"u! c# odu! Dn care -oina( $e ci"e("e 1e $ine nu $e a"inge Dn nici un 1unc" cu odu! Dn care eu Dn$u i D! ci"e$c de un $fer" de ;eac. Iar acea$"# neconcordan%# are de ce $#: i "rezea$c# 1er1!eFi"a"ea (i, ai a!e$, de ce $# # 1un# 1e g6nduri. /a $# zic# nici o da"#, Dn niciunu! din $u"e!e de rinduri Dn care :a referi" !a -oina( ce! de ieri $au de azi, nu a fo$" 1e !ungi ea de und# a 1oe"u!ui, $e na!e!e e i$iei e!e !u6nd, f#r# eFce1%ie, ca!ea e"eru!ui. NeDn%e!egerea acea$"a e$"e, cred, cea ai gra;# din c6"e i:au fo$" da"e $# "r#ie$c Dn cri"ic#. M#r"uri$e$c c# a ezi"a" $:o fac 1u2!ic#, "rec6nd de:a dre1"u! !a o2iec"u! cronicii de fa%#. -ac# n:a renun%a" 16n# !a ur #, e$"e (i da"ori"# Cu;6n"u!ui Dnain"e !a edi%ie, $e na" de Radu C#!in Cri$"ea. Un 1a$aG din co en"ariu! "6n#ru!ui cri"ic i:a a"ra$ a"en%ia (i :a de"er ina" $# nu oco!e$c ace$" a$1ec" a! !ucruri!or. ?9irica !ui -oina( E $crie au"oru! 1refe%ei E a Dnghi%i" una du1# a!"a chei!e 1ro1riei !ec"uri (i, for%!nd u(or "rui$ u!, a 1u"ea $1une c# 1ri u! (i ce! ai a;iza" in"er1re" a! ;er$uri!or $a!e e$"e Dn$u(i au"oru!N In ade;#r, ?$o a%ia !ec"urii? D(i de$f#(oar# !a -oina( 16nza $uge$"i;# din$1re o1er# c#"re ci"i"oru! ei 1rezu "i; Dn"r:o #$ur# dic"a"oria!#M 1oe"u! nu (i:a refuza" nicioda"# "en"a%ia de a:(i ?ci"i? ;er$uri!e Dnain"e de a !e $crie, f!F6nd a$"fe! un cod "iranic a! !ec"urii. ?. In"ui%ia !ui Radu C#!in Cri$"ea :a con$o!a", ca $# zic a(a. -ac# o a$"fe! de orien"are e$"e ;izi2i!# Dn 1oezia !ui -oina(, a"unci cu a"6" ai u!", ea D(i ;a i 1une cri"erii!e Dn afara 1oeziei (i e$"e a2$o!u" nor a! ca, Dn ochii 1oe"u!ui, 1ro1ria crea%ie $# a1ar# Dn"r: o !u in# a$u1ra c#reia !u ini%e!e cri"icii $# n:ai2# nici o 1u"ere. ,(eza"# "e einic 1e o a$"fe! de 2az# ?"eore"ic#B, neDn%e!egerea din"re 1oe"u! )oa ei de unu (i cri"icu! care $un" D(i 1ierde con%inu"u! afec"i;, indi;idua!, (i de;ine o 1ro2!e #, ca a"6"ea a!"e!e, de 1$iho!ogia crea%iei. ,(a Dnc6", $# "rece N M:a( ai o1ri 1u%in a$u1ra 1refe%ei. Ea con%ine (i a!"e idei in"ere$an"e. 9e ;oi re!e;a $uccin". -oina(, $e $u$%ine chiar de !a Dnce1u", ?a fo$" ereu "en"a" nu a"6" de originari"a"ea fa1"u!ui de cu!"ur#, ci" de origina!i"a"ea ace$"uia, de for%a !ui Dn a 1#$"ra in"ac"e $e ne!e "6!cu!ui ce i:a da" 1ri u! i 1u!$ ?. Iar $ur$a 1rinci1a!# din care $:a nu"ri" 1er anen" 1oezia e$"e c!a$ici$ u!, Dn%e!e$ nu ca adeziune !a rigori!e e$"e"ice a!e unui curen", ci ca o for a en"i$, 1e$"e ode (i "i 1. @ 1oezie, deci, a fa1"u!ui de cu!"ur# =for u!area e$"e a !ui -oina( Dn$u(i>, (i, Dnc#, una a c#rei $u2$"an%# e$"e ?de na"ur# $in"e"ic#B. ? .e Dn"re2i 1e 2un# dre1"a"e E ur eaz# cri"icu! E ci" de !i2er# e$"e !ec"ura unui "eF" de -oina(.K 9irica !ui -oina( are ciuda"u! har de a:(i in;en"a ci"i"orii, 1rin"r:o $enza%iona!# a2unden%# de in$"ru en"e, de !a a!uzia cu!"ura!# !a ;i2ra%ia a1roa1e denuda"# de $en$, ca o coard# indiferen"# z26rn6ind Dn ;id, a ri" u!ui ro$"iriiB, Dn $f6r(i", chiar 3"efan ,ug. -oina( de ;oi fi fiind eu $inguru! ci"i"or nein;en"a" de acea$"# !iric#, "re2uie $# ai no"ez (i ideea !ui Radu C#!in Cri$"ea c# o ciud#%enie a rece1"#rii !ui -oina( a fo$" con$iderarea in"e!igen%ei (i fan"eziei 1oe"u!ui dre1" 1o$ac#, de(i ?!irica !ui -oina( $e Goac# Dn con"inuu, e$"e a;id# $# re$1ec"e ori $# $fideze con;en%ii!e, D(i n#$coce("e 1er$onaGe (i !u i fa2u!oa$e, dar, Dndeo$e2i, $e !a$# 1rad# cu;in"e!or, Dn"r:un $1ec"aco! !iric de o de$#;6r(i"#

$a;oareB. Chiar ini%ia!a orien"are $1re 2a!ad# "re2uia $# ne dea de g6ndi": ?,r fi 1rea nai; $# crede c# 1ri a in"en%ie a Iui -oina( a fo$" de a re1une Dn dre1"uri o $1ecie, (i a(a difici! de ac"i;a". Cred c# e!e en"u! ace$"a nici n:a con"a" Dn fa%a ocaziei de a:(i co1i!#ri $1iri"u!, de:a $e Guca de:a enig a (i de a:(i "rece i agina%ia 1rin a1e!e neDnce1u"e a!e nai;u!ui (i ;irgini"#%iiB. E$"e foar"e 1ro2a2i! c# Radu C#!in Cri$"ea are dre1"a"e. @ricu ar fi, 1refa%a !ui i:a 1#ru" $erioa$#, cu un ic accen" doc"ora!, ;#di" D 1ru u"a" de !a -oina( Dn$u(i. -e a!"fe!, dac# a a:i re1ro(a ce;a e$"e o anu e !i1$# de de"a(are, de di$"an%# fa%# de 1oezie, 1e care =!ucru a2$o!u" nea("e1"a" !a un cri"ic care e$"e e! Dn$u(i 1oe" G Dn !oc $:o $a;ureze o 1ri;e("e ca 1e un o2iec" de cu!", )oa ea du1# unu e$"e a (a$ea an"o!ogie de au"or a !ui 3"efan ,ug. -oina(, du1# I1o$"aze, 1975, /er$uri, 190&, /er$uri =, Ce!e ai fru oa$e 1oezii?>, i 90+, ,!fa2e" 1oe"ic 1905, (i 9ocuie$c Dn"r:o ini #,N 905 =acea$"a din ur #, !a Edi"ura Mi!i"ar#, cu un carac"er $1ecia!> Co 1ara"e, ace$"e cu!egeri difer# 1rin "re1"a"a !or D 2og#%ire cu "i"!uri noi. -ar $e a$ea #n# 1rin dorin%a au"oru!ui de a de$co1eri o ?$"ruc"ur#I de an$a 2!u a o1erei !ui 1oe"ice, Dn ,;er"i$ en"u! !a cea de a doua an"o!ogie, -oina( $cria: ,$"fe!, fiecare 1oezie $:ar ;rea re$"i"ui"# i eFc!u$i; unei ;6r$"e 2io!ogice (i $1iri"ua!e, ci" ai. Unui !oc cu!"ura!, Dn"r:un i#r6 f#r# Dn"indere, care i:a conferi" 1o e ade;#ra"a fiziono iaB. Edi"oru!ui de 6ine nu:i ;a fi "oc ai !e$ne $# $e de$curce Dn ni$i1uri!e i(c#N @are a!e cic!uri!or (i a!e "i"!uri!orM dar $e ;a 1u"ea ca ei $# nu $e$izeze care $un" ace!e adinei !inii de for%# Dn func%ie de care $e ordoneaz# "e e!e, o"i;e!e, for e!e (i $en$i2i!i"#%iIe 1oez: ei !ui -oina(. Se o2$er;# acu , !a 1e$"e 1a"ruzeci de ani de !a Dnce1u"uri!e ei, c# 1oezia !ui -oina( a D 2r#ca" "rei ;e( in"e $ucce$i;e, r#$1unz6nd niai cur6nd odific#rii unui in$"inc" a! for ei dec6! ace!eia a Dn%e!egerii 1ro1riu:P. I$e a 1oeziei, Dn%e!egere r# a$# a1roFi a"i; aceea(i Dn !o" ace$" "i 1. EFi$"#, a(a 1ri;ind !ucruri!e, "rei -oina(I di$"inc%i, chiar dac# nu 16n# !a ace!a(i 1unc" rea!iza%iM (i de ca"e "re2uie $# %ine $ea a, indiferen" $1ie care din"re ei ar erge gu$"u! no$"ru. Ce! din"6i e$"e -oina( i"o!ogicu!, au"oru! 2a!ade!or (i, Dn genera!, a! ;er$uri!or de 16n# !a $fir(i"u! ani!or 58 (i Dnce1u"u! ani!or 78 =ar in"ra aici cic!uri!e in"i"u!a"e acu Manua! de drago$"e, Mi$"re%u! cu co!%i de argin", @;idiu !a .o i$ (i ,nu! $cufunda">. ,! doi!ea e$"e -oina( a2$"rac"u!, au"oru! 1oe e!or din )oa ea de unu, /o!u1"a"ea !i i"e!or, P# 6n"u! a!2a$"ru, Confura"io 1oe"ica, Curna! de a1ri!ie, Pana de g6$c6 (i 4e$1eria, adic# de dinain"e de 1958. Ln fine, de !a /6n#"oarea cu (oi Dncoace =fiindc# @n"o1oe e!e, care $un" 1oe e!e din ;o!u u! a1#ru" Dn 195+, ai degra2# Dncheie e"a1a an"erioar# dec6" o de$chid 1e acea$"a din ur #>, 1u"e ;or2i de un -oina( ora!i$" 1o!e ic. Nu ai e ne;oie $# in$i$" a$u1ra 1ri ei e"a1e, 1e care con"inui $# o con$ider, dac# nu cea ai 1rofund#, Dn orice caz cea ai generoa$# !i"erar, cea ai $1ec"acu!oa$#. Nicioda"# ai "6rziu n:a ai $cri$ 1oe"u! ;er$uri !a fe! de fru oa$e, Dn"r:o !i 2# ai 1!in# de no2!e%e, de fa$" (i de rafina en". E$"e (i 1oezia Dn care origini!e (i afini"#%i!e $e con$"a"# cu ochiu! !i2er: Goe"he (i Schi!!er, D 1ro$1#"a%i 1rin ro an"icii ger ani, Co(2uc fi!"ra" 1rin Phi!i11ide (i B!aga, 1ri u! Ion Bar2u Dnnoi" cu $uge$"ii care ne "ri i" !a nen#$cu"ui =ca 1oe"> -i o;. ,ce("ia (i a!%ii in"r# Dn a!iaGu! foar"e $u2"i! a! 2a!ade!or, !a care "re2uie $# ad#ug# 1e Sha<e$1eare (i 1e Pi!!a" 1en"ru $one"e, 1rin"re ce!e ai inuna"e din "oa"# 1oezia ro 6nea$c#. Sonuri!e 2a!ade("i $un" a!e unui 1oe" a!eFandrin, nu nu ai fiindc# 1ar a 1o i din"r:un 1rinci1iu "ehnic, for a! =(i chiar i i"a"i;, !i"erar>, Dnain"e de a re;e!a o $i %ire, dar (i fiindc# eFi$"# Dn e!e con"ra$"u! ce! ai "i1ic 1en"ru re$1ec"i;a orien"are (i anu e ace!a din"re o a" o$fer# cre1u$cu!ar#, o2o$i"#, 2o!na;#, e1uiza"#, funerar# chiar, (i o 1!#cere a ro$"irii (i de$crierii ei, un e!an ;i"a! a! 1oe u!ui care i 1ri # ;er$u!ui e!egan%# (i #re%ie, Dn fondu! ei, acea$"# 1oezie co 2in# (i a!"e e!e en"e o1u$e: $enza%ia (i conce1"u!, fan"a$"icu! cu!ori!or $au for e!or (i geo e"ria de$enu!ui, nordu! (i $udu!, Par$ifaN 3i @rfeu, ?ger ani"a"eaB =$i!;e$"ra, "ene2roa$#, ro an"ic#> (i ?eN Ini"a"ea:! =!i 1ede, a"e a"ic#, c!a$ic#>.

Ger enii ce!ui de a! doi!ea -oina( "o" aici $e af!#: a2$"rac%ia D(i are r#d#cini!e Dn i"o!ogie, Dn !ocu! rea!i"#%ii !uFurian"e (i a! hi ere!or ce o 1o1u!eaz#, a;e Dn 1oe e!e din anii 78:08 e$en%e!e =nu erice> a!e !u ii, cifre!e (i cifruri!e rea!u!ui, 1!a"oni$ u! (i 1i"hagori$ u! !iric. Chiar din )oa ea de unu, 1oezia "i"u!ar#, 1oe"u! e;oc#, f#r# a 2igui"a"e, acea$"# e;o!u%ie: ?In;a%#: # cu $# hr#ne$c aiciPo 1a$#re ce n:are "i 1 $# z2oarePc#ci 1une E 1ui E Dn 1ro1riu! ei ou, Po 2oare ce re$1ir6:n a!"# 2oare, Pun cin"ec care nu:i dec6" ecou. P,! cui ni$i1 $un"e K Ce! ce nu 1oa"eP$# nu ere =de:a 1ururea fiindP 3"efan ,ug. -oina( doar Unu> ;aiN E nu #ra" Dn "oa"ePfrag en"e!e E ce:! neag# 1u"rezind. ? C6"e;a din ace$"e 1oe e =@ u! cu co 1a$u!, P#unu! ,!2a$"ru, @edi1 (i SfinFu!, .rei i1o$"aze a!e #rii e"c.> $un" ce!e2re (i nu 1o" !i1$i din nici o an"o!ogie de 1oezie ro 6nea$c#. Une!e $un" chiar 2a!ade, dar Dn"r:un !i 2aG a2$o!u" !i1$i" de $"r#!ucire, o1ac, Dn care "ehnica 1re;a!eaz#: $cur$e cu!ori!e (i $a;ori!e, ace$"e 1oe e au renun%a" de!i2era" !a "o" ce f#cea ai Dnain"e far ecu! eF1re$iei (i, nu Dn u!"i u! r6nd, !a ri #: ;er$uri!e a!2e "r#ie$c din"r:un conce1"ua!i$ !iric (i $un" $e;ere (i a2$"rac"e ca ni("e ghe%ari Dneca%i Dn a1a oceanu!ui. ?R#1i"e E de cineK R Miro$u!, cu!oarea?, ne 1u"e Dn"re2a D 1reun# cu au"oru! 1oeziei S"ruc"ur#, Dn"r:un fe!, aici e$"e un -oina( ai a"ur (i ai $"#16n 1e $ine, ai ?ad6ncB, Dndeo$e2i ca 1oe" a! idei!or din !ucruri (i a! unei rea!i"#%i, 1e c6" de !i 1ede:geo e"ric#, 1e a"6" de a2i$a!#. Mu!"e ;er$uri E !a1idare ca ni("e in$cri1%ii 1e !e$1ede E $un" eF"raordinare. Un duh 1ro"ec"or e$"e /a!er*, un a!"u! B!aga =ce in$o!i"# a!ian%#N>, iar, Dn 4e$1eria, 4o!der!in. Cu ace$" ;o!u de re ini$cen%e din are!e ro an"ic ger an, ca (i cu @n"o1oe e!e, $e 1re1ar# deGa ie(irea din zodia a2$"rac"#. -in 1#ca"e, nu $e af!# Dn an"o!ogia de azi dec6" 1rea 1u%ine din 1oe e!e /6n#"orii cu (oi , 1e care: i 2aza $uge$"ia =c6nd a $cri$ !a ;o!u > c# un a! "rei!ea -oina( e 1e ca!e $# $e i;ea$c# (i anu e unu! co 1!e" diferi" de 1receden%ii =care, cu "oa"e diferen%e!e, $un" a$e #n#"ori ca ni("e fra%i ge eni>: de !a 1ri u! n:a 1#$"ra" dec6" Dnc!inarea $1re 1ara2o!#M de !a a! doi!ea, doar conciziunea. Ci"i"oru! 1oa"e re;edea (i ;er$uri!e din"r:un recen" nu #r din ?)!ac#raB. Ma"eria 1oeziei e a!"a: con"ingen%a, co"idianu!. Ca (i a"i"udinea: 1o!e ic#, ;ehe en"#. ,!eFandrinu! =Dn "og# $o!e n#> face !oc ora!i$"u!ui: ai a$cu%i" ca 2riciu! (i ai a ar ca fierea. /er$u! a eF1!oda". @ eF1re$ie dez e 2ra"#, eficien"# (i "ran(an"#, din care nu !i1$e$c carica"ura, co icu!, gro"e$cu!: ?;#d o gr# ad# ino a2i!#:n 2a!conPDnfu!ec# zaharica!eP(i 1r#1#dindu:$e de r D$P$1ore("e cu confe""iPrar i%ii fu!gi de Mar"iePiarPo$PDn Pia%a Mare!ui P#"ra" E Dn"r:un furgon 1e care fi!o$ofiiPa2ia:! ai "ragP"rei uzican%i cu gu!eru!Pc# #(i!or r#$fr6n"P$un" du(i !a e(afod.B. ,ce$"e 1ara2o!e ora!e $e af!#, e$"e"ic, !a an"i1odu! ce!or din 2a!ade!e Gune%ii (i, e"ic, !a an"i1odu!ui o u!ui cu co 1a$u! care de$eneaz# 1e ni$i1 ine!u! unei ?a!"e ordini, carePcon%ine a! !ucruri!or "ainic chi1, Pce! f#r# de ruine (i i(careB. -i$"an%a e$"e, oricu a !ua:o, enor #. 3i nu ai un 1oe" eFce1%iona!, cu e$"e 3"efan ,ug. -oina(, 1rin"re cei ai de $ea # de azi, o 1u"ea $"r#2a"e r# 6n6nd "o"oda"# e! Dn$u(i. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +&, 1950> I@N C,R,I@N ?C6r"i%a (i a1roa1e!eB , ezi"a" $# $criu 16n# a$"#zi de$1re Ion Caraion, c#ruia i:au a1#ru" Dn anii din ur # ai u!"e c#r%i, fiindc# nu # 1u"ea , cu nici un chi1, uni cu aceia care ;#d Dn e! un 1oe" eFce1%iona!M # Dn;inuia Dn g6nd de neDn%e!egere (i a a("e1"a" $# # !# ure$c. Chiar dac# nu: i di$1!ace $# # af!u din c6nd Dn c6nd Dn dezacord cu aGori"a"ea, nu cau" cu "o" dinadin$u! $# fac din a$"a o e"od#, Dn$# (i "#cerea 1re!ungi"# 1rezin"# ri$curi!e ei. ,(a c#, 1rofi"6nd de "i1#rirea unui nou ;o!u in"i"u!a" $uge$"i; C6r"i%a (i a1roa1e!e, :a ho"#r6" $#:i con$acru o recenzie. .re2uie $# $1un din ca1u! !ocu!ui c# nu neg 1oe"u!ui origina!i"a"ea, for%a, (i c# a( 1u"ea oric6nd ci"a, din"r:o car"e $au a!"a, 1oezii foar"e fru oa$e, cu ar fi de eFe 1!u acea$"a care ur eaz#: ?Nici i ro$" nu:(i ai af!a noi #. PD 2uruieni$er# "oa"e $e in%e!e 1# in"u!ui. P9a fiecare ui"6ndu:"e, 1u"eai

;edea a1ro1ia"P oar"ea 1!u"indu:i dea$u1ra ca1u!ui. PCa un furuncu! ga"a $# $1arg#Pne2unia 16ndea Dn ano"i 1. P-u1# ce cu ade;#ra" nu ai a;ea ni ic, Pde;enii f#r# argini de !i2er. P-ar 1en"ru a$"a i:a "re2ui" o firid#. P,1oi ar!echinii au a;u" azuru! a1roa1e. PCa un g#ina% de 1a$#re 1e:o $"a"uie, P"oa na e 1!in# de !e$"r*goni. P,2ia acu Dn%e!eg ne2unia (i !acri i!eB. Carac"eri$"ice $un", Dn a$"fe! de ;er$uri, !i1$a de fa!$# 1udoare, eF1re$ia dur# (i chiar un nere1ri a" in$"inc" 1o!e ic, o %6(nire a $arca$ u!ui, a urii, a dezgu$"u!ui: ?Ce fe! de g6ndac $#: i ai 2ea 1!ic"i$ea!aK P,cu , c6nd $e r6de, rid ochii $#!cii. PEu Dn$u i 1rin ine arar Dn"6rzii, Pca un o care oare (i:(i "#inuie 2oa!aPUn ci i"ir de 16$!# e "o"u!. PC6nd nici un Dnce1u" nu ai Dnce1e de:acu , P$u2 1o u! de aur cu %#1#i"u! 1o$"u , P i:aud de de1ar"e funingea (i cio"u!. P@ $c6r2# de ;ia%# cu fe2re (i co eP!6nceze("e Dn ine din nu ("iu ce ;eacB. -ar erg6nd ai de1ar"e cu !ec"ura, Dnce1e $# o2$er;# c# nu crudi"a"ea e o%iei (i a eF1re$iei face no"a 1oe"u!ui, ci, di 1o"ri;#, a2uzu! $"i!i$"ic. Poe"u! e$"e, Dn fond, un 2arochi$", in;en"a"or neo2o$i" de co 1!ica%ii 1!a$"ice, de ara2e$curi, cu un are in$"inc" a! decora"i;u!uiM un, ca $# $1une !ucruri!or 1e nu e, anieri$": ?Su2 co1acu! ace$"a $:a $16nzura" o fecioar#, P, a!"heia, ca1ra fer eca"#, PDngenunche Dn u 2ra co1acu!ui. PAeii $e fac 1!oi de aur, (ire"!icuri (i "auri. PEi 1#"rund 1e $u2 dafiniP$e dau Dn !eag#n (i $e:a$cundPcu!eg $"ruguri (i c6n"#. PCoac#, Di 1ri;e("i. PSe 1ri;e$c: Ion Caraion Coac#PPe 1!oaie, 1e ar(i%#, 1e nin$oare. PParc# (i %inu"uri!e din GurPS:au f#cu"deoda"# de, $"of#P(i $:au "rezi" Dn"r:o arePde $"of#P(i $:au "rezi" Dn"r:o arePde "e 1!e. P@i de 2u 2ac (i oi de !in# 1a$c Dn cerP!u ina eu enide!or ?. ,ici nu e$"e doar $"eri!izarea unui o"i; 1anic, a in"ind de Pa(ii 1rofe"u!ui: e$"e o $uge$"ie a de$acra!iz#rii Edenu!ui (i o re$e nare care, Dn a!"e 1oe e, de;ine a1#$#"oare. S:a ;or2i", Dn !eg#"ur# cu C6r"i%a (i a1roa1e!e, de un uni;er$ Dn#2u(i"or, f#r# "ran$cenden%#, de co( aruri (i de au"of!age!#ri, de $1ai # (i de $uferin%#. ,$e enea $e nifica%ii g#$i , ce:i dre1", Dn nu eroa$e 1oezii, dar Dn"uneca"e ca 1rea de$ de ar"ificii (i de 1re%iozi"a"e: ? Co!o 6zdr# cinic#, e "i 1u!P$# "e:a(ez Dn !oc de:afi( !a ha!#, P$u2 2ron(i"a 2o!%i!or coro!#, $# "e $ca!de f!ori!e cu ni 2u!P!or in"erior ca o f#c!ie. ?. Con$ecin%a e$"e, fire("e, $a"ura%ia. Con"or$iunea ora!# e "r6da"# de eFce$u! $"i!i$"ic, dra a"i$ u! $e ri$i1e("e Dn Gocuri de ar"ificii (i Dn 2u"ade =re ini$cen%e $u1rarea!i$"e>M 1oezia de;ine c6"eoda"# chiar faci! 1arodic#, a"ing6ndu:$e cu o ari1# de M6hniri!e argheziene, de $onori"#%i!e goa!e a!e !ui -an Bor"a =Pro!ego ene, Cere onii> ori D 1ru u"6nd ri e!e !ui .o16rceanu =?M# ui"a !a ine u" ca!a o ! 1r#fui"# "o!2# cu 2!azonP!6ng# u 2ra de 1e !a 1ionP(i: i $1unea : PCe ar2ore de cacao. ?>. Prefer ace!e ;er$uri =ca $# reDnnod firu! eFe 1!e!or 1ozi"i;e>, Dn care a #r#ciunea, ne!ini("ea $e eF1ri # ai $i 1!u, 1e$"e cenu(a figuri!or de $"i!: ? -e:a"unci or2ec#i. Nu ("iu unde erg, unde:aGung. PPururi Dn go!, 1re"u"indeni u(arnic, Porice dru ;echi i $e 1are ai !ung, Porice dru nou E ai zadarnic. PIa"#: a de$chi$ o u(#, "rec un 1rag. PIa"#: o u!%i e anoni # "rea1#d# ne1#$#"oare. PUnde;a, Dn de1#r"are, P"i 1u! $:a $16nzura" de 1o i ca un $"eag. PS# nu $e ai Dn"6 1!e ni ic. PS# nu ai "reac# 1e:aici c#!#"ori. P.i 1 ;iran, "i 1 no adB. =Con"e 1oranu!, nr. 10, 1908> ?-rago$"ea e 1$eudoni u! or%iiB ,rgheziani$ u! $"ruc"ura! a! !ui Ion Caraion din c#r%i!e an"erioare a2ia dac# ai 1oa"e fi 2#nui" Dn c6"e;a din 1oe e!e cic!u!ui edian din -rago$"ea e 1$eudoni u! or%ii, de eFe 1!u Dn "ona!i"a"ea ora! Dngre%o(a"# a Ec!i1$ei =?"u e("i doa neK P: # confunda%i. PdraceN .are 1i1ernici" ai aGun$e$e (i du nezeu. PE ce $cara2eu. EP i:i grea%# (i fric#, i:i i!# (i $6r2#Pde "o" (i de "oa"e ?> $au Dn cr6ncena a"eria!i"a"e din -e$1ri #;#rare cu frig =? Ceru! $e u 1!u$e de a1e. P9u e de 1e !u ea cea!a!"#. P-oa ne, nu ai Dnca1e EPCeru:i ca iar2a de 2a!"#. P-oa ne, a da"

1e$"e "oar"e E ! ,1a $e u 1!u$e de oar"eP/ii"ura c!eioa$#, 6!u! e"ern, P,duce 2u"urugi din infernB>. In cic!u! ini%ia!, care e (i ce! ai 1u"ernic !iric, de o zgudui"oare ?$inceri"a"eB, 1oezia !ui Ion Caraion Dnce1e $# dea o curioa$# i 1re$ie de "ran$criere au"o a"# a g6nduri!or (i $en"i en"e!or, de dezar"icu!a" $u1rarea!i$"ic, de "e!egrafie i agi$"ic# (i, Dn defini"i;, de con("iin%# $ur1rin$# $ur !e ;if. ,fini"#%ii argheziene Di ia !ocu! aceea 2aco;ian#. In in"erioru! ;er$uri!or $e ca$c#, "o" ai de$, $1a%ii a!2e =i 1o$i2i! de $ugera" grafic, c6nd, ca Dn ace$" ar"ico!, ;er$uri!e $un" or6ndui"e !iniar din o"i;e de econo ie>, e!e en"e!e de !eg#"ur# di$1ar a1roa1e cu "o"u!, aGung6ndu:$e !a enu er#ri enig a"ice: ?9e ne u1ani(adeP!e ne ! dou# 1uni 1e:o garoafa ! $u!i anuri!e odiiP;ia%a:i o $croaf#Pde$1icarePc!i1# de #ce!#ri" $oare!ePninge 1e "orc#"oare!ePde zodii ! co$ ice "iGeP1rea ;eghe"oare!eP1!i$curi de $ca #Pca1e"e:n 1ariPca ni("e c!o1o"e ariPdou# 1!ini 1e:o f!oareP!ocui In zdro2irea cu;in"e!or ! !e ne u1ani(adePcine ce ai 1oa"e $#: n$e neK P e$"ec# (i cadeP;6n"u! Dn !i 2a or in"e!orPDn"unecareP1e$e neP2uze care $1!nzur# de:o iar2# de areP!e neP!e neP!e neP(i c!o1o"eB. =9ocui Dn zdro2irea cu;in"e!or>. ,cea$"# dezagregare a !i 2aGu!ui ref!ec"#, "ar# Dndoia!#, o a$e #n#"oare $"are ora!# =(i "oa"# 1oezia !ui Ion Caraion "re2uie in"er1re"a"# Dn "er eni ora!i: c#ci e$"e eF1re$ia uneia din con("iin%e!e ce!e ai "or"ura"e din Dn"reaga noa$"r# !i"era"ur#>: ?Se n e (i "i 1 e deP"oa"e orori!ePoN Pri;ighe"ori!eP1rea ;eghe"oare!ePceru!ui !i 1edePca $#r2#"ori!e U ce!ui!a!" ! care !eP;6n"ur#. P$u 2r#P1aGi("eP1ri;ire ! #ce!#rire I u 2r# (i $cindur#P"re uri ! "re ur $u2%ire ! fire (i ghi 1e deP!u in# (i u 2r#Pu 2r# co2a!"Pro$"ogo!ireP;re uriP :aco1#rPcu frunze de "oa n# ! 1ri;i"# de: un a!" EPcare #:n$ea n#. ? =U 2r#:co2a!">. Re1e"area o2$e$i;# a unor cu;in"e e de aGun$ $1re a ne da o idee (i de o a!"# carac"eri$"ic# a !iricii !ui Ion Caraion: agre$i;i"a"ea ei a1roa1e 1er anen"#, ;io!en"#, "rau a"izan"#. Eugen Si ion a ;or2i", 1e 2un# dre1"a"e, Dn"r:un ar"ico! din ?Ro 6nia !i"erar#B con$acra" ;o!u u!ui din ur # a! 1oe"u!ui, de ?1oe u! ca agre$iuneB, funda" $1iri"ua! 1e o ?in$o!en"# nega"i;i"a"eB, de ?1oe u! Dn r#$1#rB, Dn ade;#r, acea$"a a fo$" (i a r# a$ 1oezia !ui Ion Caraion de !a Pano1"icu (i Cin"ece negre !a -rago$"ea e 1$eudoni u! or%ii, Dn 1ofida e;o!u%iei iG!oace!or. Pu%ini 1oe%i =1oa"e doar Baco;ia, din"re cei ari> au cu!"i;a" cu ai u!"# in$i$"en%# acea$"# $inceri"a"e 2ru"# (i 2ru"a!# a ;iziuni!or $u 2re. Ion Caraion are ;oca%ia co( are!or iar ?dic"eu! au"o a"icB =Dn $en$u! de "ran$criere $i 1!ifica"# a ;ocii in"erioare> e o ca!e de a 1er i"e ce!or ai negre, ai "eri2i!e (i ai a2$urde i agini Ion Caraion $# $e Dn!#n%uie Dn hora., ca un ;6r"eG, a !iricii $a!e. Ci"ez !a Dn"6 1!are: ? @ar2a $1a!# 1ie"re (i $"e!ePdu nezeu #n6nc# furnici. Pdru u! $e 6nie 1rin"re "ig;e de or%iP1ri;eau !a noi $"r#iniiP =de$eneaz# ace$" ;idN> Pca !a ni("e ;ier iPadic# niciPde fa1", nu 1ri;eauP$uicidPade;#ru! e o fe eie de $er;iciP$au ? =Moni$ >. 3i: ? -oa ne, "e ier". P;oi face%i 1ar"ePdin"r:o !u e din care eu a 1!eca"P;e%i fi fo$" unde;a $u$P;o fi fo$" unde;a Go$Pdar ;oi ;: a%i 2ucura" de ;ia%#P(i noi de oar"e ne:a 2ucura"Pa1roa1e c# nu ai era !u in#P$inii ei $e u f!au noa1"ea =(i noa1"ea o $# ;in#> Pca !a1"e!e fier"PDn $eara aceea a $#ru"a"Pun co1i! f#r# dege"ePc6"eoda"# "rece un or" 1e !a noi 1rin gr#din#B. =Gra%ie>. 9a fe! de $uge$"i;#, Dn i$"erioa$a acu u!are de ;iziuni f#r# Dn%e!e$ i edia", dar care "ri i", "oa"e, !a aceea(i con("iin%# co( are$c#, Dnc#rca"# (i grea de ne!ini("i!e ei ca un (!e1 de i en$e 2a!o"uri, e$"e (i Ri"ua!: ? or"u! car# 1e du nezeuPcu roa2a !a 1orciP;o!u eP$eriiP$eriPcuiePcu care $e Goac# un 1ro$"Pa fo$"P1rin oa$e!e noa$"re ca ni("eP1a!a;rePnu "re2uie f#cu"# fru u$e%ePunde nu ePUN-E NU EPco un# u 2r#Pceea ce o $# ai ;in#Pe caren%#P or"u! car# cu roa2aP$"a"uia "andre%iiB. Baco;iani$ u!, cu o no"# ha!ucinan"#, a1are 16n# (i Dn ce!e ai a1aren" ne;ino;a"e in$"an"anee: ?Nu r#$are $oare!ePe "ri$"P$"rada Dnc# 1!in# de ne2uniPun coco( ci" c!ine!e de areP1e o !ad#:n ga!2en, cu 1#uniPeN Nu ("iu dac# "o"u(i e("i ca$a izgonirii. ?. =4i1ogeu>.

Ce e$"e 1oezia 1en"ru Ion CaraionK ?Poezia:i un co( ar 1e aco1eri(uri!e c#ruiaP$e cear"# 2arza a!2# cu 2arza neagr#Pd6ndu:$e de:a dura:n ou! hazardu!ui. ? =Dn ou! hazardu!ui>. Ca"egoria ar"i$"ic# cea ai 1o"ri;i"# 1en"ru ea e aceea a gro"e$cu!ui. @ con("iin%# "ragic#, de$igur, 26n"ui"# de anFie"#%i, a1#$a"# de 1o;eri doar ei ("iu"e, 2o!na;# de fric# (i de orgo!iu: dar care 1are $# nu ai2# !a Dnde 6n# un !i 2aG coeren", ar"icu!a", ci unu! $f6r6 a" ca Dn ur a unei eF1!ozii. Gro"e$cu! e 1rodu$u! co 2ina%iei de gra;i"a"e (i de g!u #, de 1a"e"i$ (i de 2a"Gocur#, de Dn"uneca"# %6(nire a ;iziuni!or (i de Goc ;oi" co1i!#re$c. EF1re$ioni$ u! funciar a !ui Ion Caraion E $"rig#", eFacer2are a $i %uri!or, cu!ori "ari e"c. R E "recu" 1rin $u1rarea!i$ M ,rghezi $e a!iaz# cu Baco;iaM o ar"# a!2#, $u2"i!#, rafina"#, cu $i u!area $"6ng#ciei, cu nai;i"a"ea !inii!or Dn"or"ochea"e a!e 1ic"urii 1o1u!are. Mo$"re de fo!c!or $u1rarea!i$", Dn $"are 1ur#, de$co1eri de$"u!e Dn u!"i a "rei e a ;o!u u!ui: ? E /# $a!u"#, do nu!ePE Nu 1e ine, $o nu!e. P:Cucu;eaua, do nu!ePE Nu 1e ine, $o nu!e. PE Cine $un"e%i, do nu!eK PE Cucu;eaua, $o nu!e. PE Cer ier"are, do nu!e. PE Cere "o"u!, $o nu!e. PE /re%i (i re$"u!, do nu!eK PE /reau nean"u!, $o nu!e, ! E ,gonia, do nu!eK 9 E Sincronia, $o nu!e. PE Unde $un"e%i, do nu!eK 9 E Pre"u"indeni, $o nu!e. PE Ca "recu"u!, do nu!eK PE Ca ;#zduhu!, $o nu!eB =Pre"u"indeni, $o nu!e>. -ar nu ace$"ea $un" cu ade;#ra" carac"eri$"ice, ci co 2inarea !or cu e!e en"e din $fere (i din regi$"re e$"e"ice diferi"e ori chiar o1u$e. Poezia !ui Ion Caraion e$"e 1e c6" de 1ur# Dn a2ru1"a, Dn !i inara ei $inceri"a"e, 1e a"6" de a a!ga a"#, de 2aroc#, de "u!2ure Dn 1!anu! eF1re$i;i"#%ii ;er2a!e. Senza%ia de ecro(eu $au de ne1re!ucra" =care $e da"oreaz# uneori nere;enirii 1oe"u!ui a$u1ra 1oe e!or: ;er$uri $au i agini re1e"a"e aido a Dn ai u!"e 1oe eM 1u2!icarea ciornei a!#"uri de for a u!"erioar# e;o!ua"# e"c.> 1e care !irica acea$"a o d# $e eF1!ic#, de$igur, 1rin a"i"udinea Dn$#(i care o con$"i"uie: a ar# (i izan"ro1ic# 1ri;ire $1re !u e a unui $uf!e" chinui", Dndurera", Gu1ui" ca o carne $6nger6nd#. -ar, $e ("ie, Dn 1!anu! ar"ei, orice $inceri"a"e e rodu! ar"ificiu!ui. Ion Caraion nu e doar acea con("iin%# e"ic#, 1e care ci"i"oru! ce! ai gr#2i" o $e$izeaz# f#r# greu"a"e, dar, deo1o"ri;#, o con("iin%# e$"e"ic# foar"e $"#16n# 1e ea. Ci"i"or de 1oezie, "raduc#"or harnic, Ion Caraion e de1ar"e de a fi un 1oe" nai;, $1on"an, 1ri ar. -in con"ra, 1oezia !ui ara"#, Dn $ec%iune ;er"ica!#, $"ra"uri!e $ucce$i;e a!e cu!"urii a$i i!a"e. Gheorghe Grigurcu, Dn"r:o cronic# !a Pan (i Se!ene, a indica" o 2un# 1ar"e din e!e. Nu e ;or2a de ;reo a2$en%# a origina!i"#%ii, din con"ra: Dn ar"# origina!i"a"ea e che$"iune de ode!e cu!"ura!e Dn aceea(i #$ur# Dn care $1on"anei"a"ea e che$"iune de e!a2orare. /reau $# $1un doar c# eFi$"# !a Ion Caraion un 1u"ernic conf!ic" Dn"re na"ura direc"# a $en"i en"u!ui ora! (i eF1re$i;i"a"ea Dnde!ung hr#ni"# cu!"ura!. @ ana!iz# "e einic# =dar nu, de$igur, Dn"r:o cronic# 1recu cea de fa%#> a 1oeziei !ui ar "re2ui $# ne ara"e cu reu(e("e 1oe"u! $# creeze i 1re$ia c# D(i "ran$crie a1roa1e au"o a"ic, f#r# nici o $in"aF# !iric#, Dn"uneca"e!e !ui ;iziuni, co( are!e, "or"uran"e!e i(c#ri a!e unui $uf!e" u!"ragia", (i, Dn ace!a(i "i 1, $# recurg# !a o eF1re$i;i"a"e Dn care $# $e reg#$ea$c#, $edi en"a"e, re$"uri!e unei a"6" de in"en$e (i de 1rofunde cu!"uri 1oe"ice. Conf!ic"u! ace$"a Dn"re $1on"anei"a"e, 2ru", cruzi e, origina!i"a"e a2$o!u"#, 1e de o 1ar"e, (i e!a2ora%ie, ar"# rafina"#, eredi"a"e cu!"ura!# 1e de a!"a, for eaz#, 1oa"e, a$1ec"u! ce! ai iz2i"or (i in$o!u%iona2i! cri"ic a! 1oeziei !ui Ion Caraion. /oi Dncheia cu dou# $au "rei eFe 1!e 1en"ru ar"a 1e care o i 1!ic# %i1#"u! !iric a"6" de ;io!en" (i de e o%ionan" din ;er$uri!e !ui Ion Caraion: (i care ara"# c#, $u2 cu!ori!e re;#r$a"e, a2unden"e, a1aren" neg!iGen"e, a!e "a2!ou!ui, de$enu! a fo$" din"ru Dnce1u" riguro$. Mare!e 1oe" E (i ;o ;or2i, 1ro2a2i!, Dn"r:o zi de$1re Ion Caraion ca de$1re un are 1oe" E nu "ri(eaz#, nu:(i 1er i"e $# Dn(e!e ochiu! ci"i"oru!ui. Ceea ce 1are !a e! i 1ro;iza" $au ie(i" de:a dre1"u! din 1rea 1!inu! =ori 1rea Ion Caraion go!u!> $uf!e"e$c $e do;ede("e ro!u! unui Dnde!ung eFerci%iu Dn"ru eFac"i"a"e. Ia"# Sacru, 1oe $i 1!u, "ran$1aren", !a Dnde 6n#: (i "o"oda"# c6" de $ecre", de ine!ucida2i!, de

$uge$"i;: ?"ru1uri Dnchi$e c:un fer oarP$au c6"e doi:"rei na$"uri de:a !ungu!P;er"e2re!orPaeru! din"re nuduri a!2#$"rui 1a!Pdou# fe ei cu $1a"e!e una !a a!"aPgoa!ePdoar 1#ru! de$c6n"# (i 2oce("ePDn 1!e"e!e !orP"o"u! e a$cundereB. Ia"#, Dn fine, o an"o!ogie de ade;#ra"e inuni !irice, c#rora $coa"erea din con"eF" nu !e anu!eaz# for%a !iric#: ?$oar"e (i 1a"uri $u1ra1u$ePora(u! ca un dor i"orBM ? dan$6nd 1e 2uze!e "#cerii ca 1e ineru! unei c#niBM ?1#!# ida Dnchi1uiriiP%o1#i 1e "a;anB, ?$"e!e!e $e u 1!u de c6n"ece ca ni("e ce("iBM ?cioara:ncurc# 2roderia !ini("ii $u2%ireB, ? infini"u!, !ao!a!"#Pcu o 2a!"# ?M ? ;ezi nori ca ni("e "andreP ar$u1ii de !ichidM ? ?$un" c6n"ece Dn care orB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &&, 1951> MIN, C,SSI,N ?-i$ci1!ina harfeiB ?9ucidi"a"eaB de care $:a ;or2i" a"6"a Dn cazu! Ninei Ca$$ian con$"#, de fa1", Dn cu!"i;area !ucid# de c#"re 1oe"# a unor e o%ii. .oa"# dificu!"a"ea e c# 1oezia nu e 1ro1riu:zi$ ce!e2ra!#, ai iz2i"oare fiind $en$i2i!i"a"ea. Ero"ica ai a!e$ 1are a dez;#!ui o na"ur# 1a$iona"#. ,(a $e eF1!ic# o1inia a1roa1e genera!# c# 1oe"a D(i cenzureaz# !ucid di$1ozi%ii!e afec"i;e foar"e ;ii, unind adic# !ucidi"a"ea cu 1a$iunea. Ni ic ai neade;#ra"N )e ei!e nu ie$ Dn genera!, Dn !iric#, din confe$iune, dou# fiind a"i"udini!e o2i(nui"e, core$1unz6nd ;6r$"e!or funda en"a!e: e$"e o 1oezie a $enza%iei, Dn care $e eF1ri # ado!e$cen%a, (i una $en"i en"a!#, a a"erni"#%ii. Nina Ca$$ian a ;ru" $# e;i"e (i 1e una (i 1e cea!a!"#, neDn%e!eg6nd Dn$# c# e!e "raduc Dn chi1 fa"a! 1ozi%ia fe eii Dn uni;er$, (i $un" "oc ai de aceea genera"oare de !iri$ . -e aici a rezu!"a" o 1oezie ?!ucid#B, frenezia $enza%iei, 1a"e"i$ u! ge$"uri!or fiind $i u!a". Poe"a nu $e D 2a"# de uni;er$, nici nu "r#ie("e drago$"ea, ea $e ?ana!izeaz#B, cu!"i;6nd "oa"e a"i"udini!e 1o$i2i!e. Poezii!e au, "oa"e, un u(or aer de i$"ifica%ie, de 1oz#: ?, ;i$a" c# $:a Dndr#go$"i" de inePcine;a E (i:a ;i2ra"PC6nd $:a ui"a" adine (i !ung !a ine ! E (i nu era ade;#ra". PC6nd :a "rezi" ai $i %ea 1e o2razPar$ura ace!or 1ri;iri. P-ar Dn og!ind#:a ;#zu" 1e o2raz ! dou# d6re de !acri i $u2%iriB. 9ucru! e ;izi2i! cu deo$e2ire Dn ero"ic#. Iu2i"u! e ?o u! care aduce 1!oaieB =1oezia e $uge$"i;#, dar $e o2$er;# ?ideeaB>: .u e("i o u! care:aduce 1!oaie. PBra%e!e "a!e D i curg de:a !ungu! "ru1u!uiP1ri;irea "a D i c!#"e("e g6"u!, Pgura "a face $#: i crea$c# !a (o!dPo f!oare u ed#, a!2a$"r#, P,i ru1" ine!u! de aurPcare # !ogodi$e cu $ece"a, Pine!u! de aur u$ca"Pgra;a" cu $1in de cenu(#. PNe!ini("ea reco!"e!or D i u f!# 1ie1"u!. PCiucuri de a1# D i $16nzur# !a ;6rfu! dege"e!or. P.une"e 2!6nde c#!#"ore$c 1rin noi?. Cu1!u! Dndr#go$"i%i!or aduce a in"e de Ro eo (i Cu!ie"a, (i 1oe"a D(i 1une Dn $cen# ideea: ?, urca" 1e:acea$"# $car#. P,h, Ro eo, Cu!ie"a. P.u, $au eu era ;ede"aK PCe 1o;e$"e du!ce:a ar#Pi i"a , cu 1#"i a(e I $#ru"#ri neDn%e!e1"e, P1e con"e 1orane "re1"ePDn"reru1"e de e"aGeK? Se $i "e ereu c# 1unc"u! de 1ornire nu e e o%ia, ci in"en%ia de a i!u$"ra. Iu2irea, 1en"ru a $e D 1!ini, cere $acrificiuK ,"unci Dndr#go$"i%ii ;or fi )#": )ru o$ (i Co$6nzeana c#!#"orind 1e ;u!"ur $1re "#r6 u! de $u$ (i $e ;or 1r#2u(i 1en"ru c# )#": )ru o$ nu:(i "aie coa1$a 16n# !a o$ ="ri(eaz#>: ? /u!"uru! drago$"ei, care ne 1ur"a 1e$"e:a2i$, Pcerea carne ereu. P-ar )#":)ru o$P Nina Ca$$ian nu (i:a "#ia" carnea 16n# !a o$ EP(i:a c#zu" a 6ndoi 1e 1# 6n"u! de$chi$. P,(a e !egenda, a in"i"# de$"u!. P/u!"uru! %i1# (i:acu , Pne$#"u!N? ,de$ea, $e Dn%e!ege, ra1or"u! Dn"re "er eni e a1roa1e ar2i"rar, ca Dn cu"are 1oezie =de a!"fe!, ci"a2i!#> unde Dn"re drago$"e (i greiere $e face !eg#"ura din"re doi. Ri$i1i"ori: ? .oa"# iarna a Guca"P =nu ca greiere!e, ;ara>, P1e:un refren Dn$"r#ina": P?Mio car#, ia car#. ?P.o%i c6n"au (i $e iu2eauP(i D(i aGungeau cu "o%ii. P, deci$ a"unci $# 2eauP1an IIa fiind 1aharu! no1%ii. P3i:n o #", cu "#!1i ar:I de, P"oa"# iarna a r# a$. P/ara, c6nd a fo$" $# c6n"e, Pgreiere!e n:a;ea g!a$ ?. ,ici $e ad i"e, di$cre", incon("ien%a Dn iu2ire ca o for # de egoi$ ine;i"a2i!, Dn "reac#" fie $1u$, eFi$"# uneori c6"e o Dnc!ina%ie ciuda"#, cu ar fi e!ogiu! 2#r2a"u!ui ?fru o$?, cu frun"e:ngu$"#, f#r# idei, (i din%i ;ic!eni: ? -ar D%i u!%u e$c 1en"ru acea$"#Pfrun"e:ngu$"#, f#r# de idei, Y ce # !a$# $# 1ri;e$c Dn "ihn#Pdu!cea:%i 2uz#, din%ii "#i ;ic!eniB.

Poa"e a aGun$, Dn genu! ei, !a ;ir"uozi"a"e e;iden"#. S1ecia!i"a"ea ei $un" ?creioane!eB, u!"e de o indi$cu"a2i!# fine%e: ? /ocea "a, (ar1e!e du!ce, Pfier2in"e de $oare, P$o noro$u! 3ar1e a! ca$ei, PDnco!#ce("e: i:!PDn Guru! iG!ocu!ui, P$"rccoar#: i:! 1rin 1#rPca 1rin iar2a de ;ar#, P1re!inge: i:! Dn urechePa(a cu $:a 1re!in$ o"ra;aPIn urechea "a"#!ui !ui 4a !e". P/ocea "a, (ar1e!eB., ,ce$"ui o care nu ;reaP$#:(i Dn"oarc# fa%a $1re a ea, Pi:a( 1u"ea $!uGiPcu:ace!a(i ere: (i ro$"Pcu care I$i"$ a fo$"Padora" de MariiB. Care e$"e a"unci ineficien"a ace$"ei 1oezii, !ua"# Dn "o"u!K ,( zice c# !i1$a de ? i$"erB, adic# de concre"e%e. -e aceea ea (i dureaz# Dn u!"e cazuri nu ai 1e "i 1u! !ec"urii. Cu;in"e!e $un" reci, ne a"eria!e, c6nd ar "re2ui o ;i2ra%ie a$cun$#, un frea #", o fo(nire de a"erie ;ie. Un cu;6n" e$"e, Dn 1oezie, $1une 1oe"a Dn$#(i unde;a, ?un ora( !ocui"B, $uger6nd adic# "oc ai ideea de ;ia%# 1ro1rie a i aginii. @ 1oezie nu ai cu idei, a(a zic6nd, nu e 1o$i2i!#. Pen"ru a de;eni 1oezie, f!ac#ra "re2uie $# ard# ai de1ar"e Dn "#ciuni. B#nui 1oezia Dn iradia%ia i$"erioa$# a cu;6n"u!ui. EFe 1!e 1o" fi da"e chiar din ace$" u!"i ;o!u a! Ninei Ca$$ian: ?Era un 2ou "#cu", P uind Dn 1raf co1i"e !ini("i"e, Pcu 1ie!ea de cu!oarea 1ie"rei, Pcu a!2icioa$e coarne $i e"rice, cu frun"ea 1#"ra"#. P@ c!i1# a $1era" E o c!i1# doar :P$# # Dn(e!, (i $#:i de$co1#r dede$u2"P1a"e"ice!e ugere a"erne, fecunde c!o1o"e, $au, dac# nu, P1e !a gru az, ;iri!a Dncordare u(chiu!ar#Pa"auru!ui, Dn zadarPEra un 2ou neu"ru, f#r# 1a"i iB. Ce are a face c# 1oe"a odific# o"i;u! "radi%iona! a! 2ou!ui, !iri$ u! ;ine aici din 1er1!eFi"a"e, nu Dn fa%a a!egoriei, dar Dn fa%a re1rezen"#rii. Bou! uind !ini("i" co1i"e!e Dn 1raf, ugere!e Dnchi1ui"e ca ni("e c!o1o"e fecunde E ia"# in"ui%ii re arca2i!e. Sur1riza e de a de$co1eri ai u!" !iri$ "oc ai aco!o unde ne a("e1"a ai 1u%in. Ce!e c6"e;a ?GocuriB, in"er1re"#ri a!e co1i!#riei, $un" nu nu ai gra%ioa$e, dar 1rofunde Dn fe!u! !or: ? /ine fur"una. Ceru:i $o!e n. PCo1acii:ncre ene$c Dn"r:o $1ai # de !e n. PCu 1#ru: n dezordine, ca o 1!an"# %e1oa$#, Pgone("e c#"re ca$#, aca$#. 11 ,i aGun$. Un gea "r6n"i" de curen", PDn"unericu! 2ru$c, (i:a1oi $c!i1e("e:un e"a!Por2i"orN ,1a in"r#:n ora( "riu fa!, PCu hoho"u! fo$fore$cen". P.u, 1rin ferea$"r#, 1ri;e("i afar#P!a frunze!e care 1rind cu!oare (i:n;ie, Pa"6rna" Dn fr6nghii!e 1!oii de ;ar#Pconda na" !a co1i!#rieB. =Con"e 1oranu!, nr. +9, 1975> ?, 2i"u$B N:a fo$" nicioda"# un ad ira"or f#r# rezer;e a! 1oeziei Ninei Ca$$ian, dar nici n:a a;u" candoarea =1e care i:o a"ri2uie, Dn"r:o di$cu%ie cu 1oe"a, ,drian P#une$cu> de a:i nega ;a!oarea. Ce:i dre1", n:a ai $cri$ de$1re o car"e a Ninei Ca$$ian de u!"# ;re e, din"r:un o"i; $au a!"u!M nu Dn$ea n# c# nu i:a ci"i" c#r%i!e. Poe"a a "recu" 1rin"r:un !ung 1roce$ de c!arificare ce i $e 1are a2ia a$"#zi Dncheia", cu , 2i"u$, car"ea ei cea ai 2un# (i una din a1ari%ii!e ce!e ai in"ere$an"e din !irica u!"i i!or ani. @ afir a%ie a"6" de ca"egoric# :1re$u1un6nd c# nu e ;or2a de unu! din diagno$"ice!e e!e gre(i"e de care Nina Ca$$ian Dn$#(i :a Dn;inui" oda"#N R .re2uie $1riGini"# 1e c6"e;a argu en"e 1rinci1ia!e, Dnain"e de a fi !# uri"# Dn a #nun"e. , di$1#ru", ai Dn"6i, Dn , 2i"u$, re"orica u$ca"# care era, Dn -i$ci1!ina harfei, dar (i Dn S6nge!e, o anier# de a a$cunde !i1$a $1on"anei"#%ii, Dn a! doi!ea rind, o da"# cu $ici"a"ea frazei 1oe"ice a di$1#ru" (i un anieri$ ai 1rofund, con$"6nd Dn i agini, ge$"uri, e"afore, 1e care 1oe"a !e cu!"i;a ca 1e ni("e ade;#ra"e "icuri. In ce!e din ur # Dn$#, Dn , hi"u$, ;er$u! in"e!igen", ;i2ran", $en$i2i!, $e ara"# condu$ de o ;oce in"erioar#, a!e c#rei accen"e a are (i $arca$"ice !e 1erce1e f#r# greu"a"e. N:a( $1une ?$inceri"a"eB, fiindc# 1oa"e ;a fi fo$" $incer# (i Dnain"eM dar o are ca1aci"a"e a cu;in"e!or de a "raduce i edia" i(c#ri!e $1iri"u!ui. ,cea$"# acui"a"e a1roa1e dureroa$# a 1oeziei Ninei Ca$$ian e$"e (i cea ai odern# Dn$u(ire a ei. Ln"re cic!uri!e ;o!u u!ui eFi$"# o !eg#"ur# care "ran$for # $i 1!a cu!egere Dn"r:un i"inerar $1iri"ua!. )#1"uri e$"e 9e Be$"iaire a! Ninei Ca$$ian, unde Dn"ruchi1#ri!e gro"e("i a!e fricii, a!e ne!ini("ii, a!e ;ino;#%iei, $un" nu i"e, ar#"a"e: 9a en"a e$"e 1!6n$u! $f6(ie"orM Po!e ic# e$"e re;o!"aM /r#Gi e$"e, din nou, eForcizarea durerii.

Nina Ca$$ian ?Eu $criu !i2er de$1re "oa"e a$"ea, Pdar "oa"e a$"ea # "erorizeaz#B, $e eF1!ic# Nina Ca$ian Dn 1oezia care Dncheie 1ri u! cic!u. Medi"a%ia a$u1ra "erorii nu 1oa"e fi $e1ara"#, 1en"ru 1oe"#, de edi"a%ia a$u1ra 1oeziei, c6"# ;re e 1oezia nu e$"e o re1roducere a fricii, dar un ac" e!i2era"or care %ine de $en"i en"e (i de cu;in"e Dn ace!a(i "i 1 de fiin%a !ucruri!or (i de !ucruri!e c#rora !e d# fiin%#: ?Eu, $criindu:!e, a ;ru" $# !e e!i2erez, Pdar "oa"e a$"ea nu ("iu dec6" $# Dn(face (i $# de;ore, P"oa"e a$"ea nu $e $i " !i2ere dec6" o or6nd. PE!e nu cred Dn ;ia%a de dinco!o a Poe u!uiB. Ln ace$" fe!, dac# nu e$"e o co1ie a rea!u!ui, 1oe u! nu e$"e nici o e;aziune din rea!: ci o e"a orfoz# a rea!u!ui. Scriind, 1oe"u! nu !a$# 1e $ea a na"urii iu2irea, $uferin%a, oroarea, nu ace$"a e$"e Dn%e!e$u! e!i2er#rii $a!e: nu ind, e! creeaz# iu2ire, $uferin%#, oroare (i, cre6nd, de;ine !i2er. )#1"uri!e Ninei Ca$$ian $un" ar#"#ri a!e fricii, a!e Dn"unericu!ui, a!e 1a$iunii, ca on("rii !ui Go*a: f#1"uri $u1rana"ura!e, gro"e("i. C6"eoda"#, $e nifica%ia !or e$"e eF1!ici"# =)a2u!#>M ai de$, ca (i !a ,1o!!inaire, fa2u!oa$e!e 1#$#ri (i ani a!e $un" $i 2o!uri er e"ice. @ ida hidoa$# 1oa"e fi o hi er# 1en"ru for%e!e "e!urice care in;adeaz# con("iin%a. ? Uria(# o id# ;erdePDngr#(a"# cu 1!oaie ^ "6nge de frunz#, Po ida enor # cu 1erii $"6rni%iPa! c#rei ca1 e 2o"u! (i a!e c#rei an"ene ;io!e"ePne!ini("e$c aeru! EPfur"una i:a arunca":o 1e a$#PDn"r:o $ear# "i 1urie, PDn"r:un cea$ de frig, Pca $# fiu ne;oi"# $:o 1ri;e$cP"6r6ndu:$e, incon("ien"# de $i 2o!u! cu care # 1ede1$ea, Pdar foar"e "enace Dn Dnain"areaPei $1re ine, o idaPcu carnea ei e!ec"ric#, P;enind cu ;io!en"# Dnce"inea!#, Pin"r6ndu: i Dn or2i"#, Pgra$#, ;erde, oar2#, ud#, P1en"ru "o"deaunaB. Girafe!e ar 1u"ea $i 2o!iza incon("ien%a $au egoi$ u! $au $ingur#"a"ea $au eFi!u!: Cu ergeau, Pc6nd Dncruci(6ndu:(i g6"uri!e, Pc6nd cu g6"uri!e 1ara!e!e, PDn 1!u"irea !or de fi! Dnce"ini", Pa!2e:cafenii, a e$"ec6ndu:(i c6"eoda"#P2!onde!e con"ra$"e, de;enindP$e!enare ca1e"e (i "ru1uri, Pne ai1u"6nd1ri;i !a !ucruriPdec6" de !a:n#!%i ea !unii =.> ? E$"e re arca2i! a1oi $en$u! de Goc din a!"e 1oe e a!e cic!u!uiM Gocu! re1rezin"#6n !i"era"ura odern#, una din c#i!e 1e care "ragicu! $e 1reface Dn gro"e$c. 9e2#da cu na$ ca hi er# a anFie"#%ii, ,ugu$" 1ro$"u! ca $i 2o! 1en"ru inocen"u! ce $e $u$"rage ar2i"raru!ui for%ei :ace$"ea $un" 1er$onaGe co1i!#re("i, din 2a$ e, Dnc#rca"e de $e nifica%ii "u!2ur#"oare. ,duc#"oru! de $1eran%# e$"e un Godo" !iric, 1rin ur are Gocu! Dn$ea n# aici frica de 1rezen%a necon"eni"# a or%ii. Poezia e$"e eFce1%iona!#: ?-ragu! eu Ionic# Ion, P;echi 1rie"en de (o"ron, I din ca1u! "#u ciugu!e("ePo 1a$#re ca un 1e("eM P$coa"e roze, ;erzi ?1!ane"e ?, Po$"eni"e, ;io!e"e. P-ragu! eu Ionic#, P"e iu2e$c de fric#. PUn 1icior D%i $"# dre1"a"e, Pce!#!a!" a1roa1e:n oar"e. PNegru (i a!2, "ru1u! "#u, P$"or$ In"re 2ine (i r#uM PDn !oc de unghii ai f!ori, P"u care nu 1o%i $# oriP(i "e Dn u!%e("i, "e ca%eri, P(i D%i dai ca1u! !a 1a$eri. P.e iu2e$c, Ionic# Ion, P1rea ciuda"e hi$"rion, Pcu ochii go!uri de a2uri, Pcu 1#ru!, u ede 1ra1uri, Pcu 6ini!e, ra uri Dn cuieP1rin$e 1e:o ;eche $"a"uie, Pgur# de norocPDnchi$# !a !oc. P-ragu! eu Ionic#, P"e iu2e$c de fric#B. Ln 9a en"a !iri$ u! de;ine ai direc" Dn c6"e;a confe$iuni E Cine ar fi crezu", M# "aie Dn dou#, M# $1erie, Eu nu $un" de ;in#, /a ai ;eni o $ear# E 1!ine de a #r#ciune: ? Nu: i $1une%i cu;in"e Dn%e!e1"e, P!e cuno$c ai 2ine dec6" 1e ine Dn$u i. PS1une%i: i doar: Pce e de f#cu"P1en"ru a $coa"e afar# din inePace$"e ;a1oare naufragia"eP1!ine de cada;reP(i de ;a$e de 2uc#"#rie $1ar"eKB -ar a2ia Dn Po!e ici, ;o reg#$i $arca$ u! care %ine Dn"in$ ca o coard# ;er$u!. C6nd e$"e c!oco"i"oare, i agina%ia 1oe"ei face de nerecuno$cu" ai ;echi!e de1rinderi re"orice: ? /# !a$, n:a $# ;# ai a"ing. Mi:a%i $1u$Pde:a"6"ea ori c# nu ;# $un" 1e 1!acPde(i i:a de$ena" a"en" 1or"re"u!, P(i nu ai du1# $chi%a ;oa$"r#. -arP1e$e ne nu 1o" i i"a ni ic, Pn:a nici Dnde 6narea (i nici haru!Pde:a $e #na cu ;oi, (i nici cu ine. PA6 2e$c E (i "o"u! $e r#$"#! #ce("ePDn r6nGe"N Rid :(i. 9u ea:n"oarce ca1u!P u$"r6ndu: # 1en"ru necu;iin%#. PC6nd 1!6ng E 1ri!eGu:i 1ro$" a!e$, c#ci ia"#, Pe "oc ai $#r2#"oare Dn ce"a"eP)ac o $"a"uie E (i u!%i ea

$"rig#: PBD(i face chi1 cio1!i"N? Iar c6nd "6nGe$cPde:o 2oa!# grea E a"unci e $oco"i"#Po ;ic!enie a $u 2ru!ui eu "ru1P$1re a i$ca o o!i # $u2"i!#. P/# !a$, ;# !a$, ;# !a$. ?. .eri2i!a $1o;edanie $e chea # .irada din 1enu!"i u! ac". Ln $f6r(i", din u!"i u! cic!u a( 1u"ea ci"a Ga!o1 Dn og!ind#, U(i!e, Cere onii 1e ger, /raG#:n ;raG#, cea din ur # re;enind !a "e a 1oeziei (i a or%ii, a Gocu!ui, a nu e!ui, a $ingur#"#%ii crea%iei, care eF1!ic# a(a de ad6nc, 1rin fac"ura ei de co 1ozi%ie i!ogic#, infan"i!#, $en$u! de i"ifican" a! Dn"regu!ui ;o!u . =Ro 6nia !i"erar#, rar. +', 1979> ?9o"o 1oe eB Punc"u! de 1!ecare a! 9o"o:1oe e!or Ninei Ca$$ian e$"e $a"iric: ?-ac# n:ar fi ea Dn$#(i o defor are, a( $1une c# Dn ace$"e 1agini Dncerc carica"ura unor defor #ri =de $1iri", de a"i"udine, de ora!#, Nina Ca$$ian de !i 2aG>B. -e$"ina"e a1aren" co1ii!or, u"i!iz6nd nenu #ra"e for e a!e Gocu!ui, ca!a 2ururi (i 1ure a2$urdi"#%i ;er2a!e, 1oezii!e au carac"er ironic, 1arodic, de o are ;arie"a"e de a"i"udini, de !a g!u # !a u oru! negru (i a2$urd a! $u1rarea!i("i!or, de !a $ur6$u! fin ce D 1unge ca un ac, !a carica"ura gro"e$c#. E$"e aici ce;a din Carr* (i Morgen$"ern, din ,1o!!inaire, din .ri$"an .zara, din Marin Sore$cu. EF"ra;agan%e!e de !i 2# re1rezin"#, Dn fond, un iG!oc de $i u!a%ie, hazu! are un re;er$ de $u 2r# e!anco!ie, ;e$e!ia ;or2#rea%# a$cunde $1ai a: ? .6r6"oarea ea, Mo!!o*, Po$u! %i:! ;#d 1rin carne. P@are:o $# $e r#$"oarnePochii "#i, ou# oiK P.rage:%i !i 2a, 2ag:o 2ine:n gur#PDnain"e de a:(i de$facePcroi"orea$a cea $ur#Pfoarfece!e "enace. PMon$"ru! eu Guc#rie, P1e 1# 6n", 1rin 1ie"ri(, Pcu o u!"i # 2uca"# ;iePE $1!ina (on"6c: (on"6c, "6r6(:gr#1i(.B. )#1"uri ciuda"e, ca "6r6"oarea Mo!!o*, de a1oca!i1$# do e$"ic#, u 1!u ca era, $e a$cund $u2 co;or, $u2 cu;er"ur#, 16nde$c !a ferea$"r#, (i !a u(#. Sun" ace!ea(i, !e recunoa("e , din , 2i"u$, din Rec;ie : ?, un co;or cu gu("eri. Ce ideeN PCu ca!c 1e e!, cu $are (i $;6cne("ePo ;irgu!# de fiere. E un chinPS# ca!ci 1e orna en"e de ;enin. PNici 1a"u! nu e ai odihni"orPDn !oc de cu;er"ur# a un "igru. PS"# "oa"# noa1"ea ochi Dn ochi cu ineP(i, dac# nu:i e foa e, $e a2%ine. P@daia a$"a 1!in# de f#1"uriPe un "#r6 a! 16ndei (i:a! "eroarei. P-ac# de$chid ferea$"ra, ;ine:un cor2P(i: i "a"ueaz# ne;er ore 1e cor1PIar dac# ;reau $# ie$, $# fug Dn !u e, P #:a("ea1"#, $"6nd !a u(#, un anu e ?Cer2er Progna"u$?. 3i:o cu! e c#, PDn !oc $# # $f6(ie, # adu! ec#B. E;iden", Nina Ca$$ian (i:a 1u$ !a 1unc" un !i 2aG direc", dur, de$c#rna". Cu;in"e!e $un" (fichiui"oare, $arca$"ice. Poe"a nu enaGeaz# 1e ni eni, nici 1e $ine, ironiz6ndu:$e ereu. Mai ad6nc, a"i"udinea acea$"a "r#deaz# o neDncredere Dn for%a e!i2era"oare a 1oeziei. Caden%e!e generoa$e, a 1!e!e con$"ruc%ii au fo$" Dn!ocui"e de ace$" !iri$ eF"enua" (i, ade$ea, 1rea econo ico$, fan"ezia $:a re1ri a". -ac# e, Dn 9o"o:1oe e, o ar"# a carica"urii, defor a"oare, gro"e("i, nu:i ai 1u%in ;izi2i!# defor area ar"ei Dn$e(i, 1rin reduc%ie $"i!i$"ic# (i re1e"area a ace!ora(i o2$e$ii. Ca un a!" Cer2er Progna"u$, anieri$ u! 16nde("e !a u(a 1oe"ei. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &9, 190&> ?Nu #r#"oarea in;er$#B Poezia Ninei Ca$$ian e$"e, Dn Nu #r#"oarea in;er$#, !a fe! de acu" 2iografic# (i, Dn"r:un anu e $en$, ocaziona!#, cu a ai fo$" (i Rec;ie (i -e Dndurare. , de;eni" un Gurna! de ;6r$"#, dac# 1o" $1une a(a, Dnregi$"rarea $"#ri!or $uf!e"e("i =un ghe de $1ai e> 1ro;oca"e de D 2#"r6nire, de ideea or%ii, de 1ierderea i!uzii!or. )#r# oco!i(uri (i f#r# co 1!ezen%#, 1oe"a con$"a"# c# a Dnce1u" ?nu #r#"oarea in;er$#B. Pri a 1oezie din car"e, $coa$# Dn fa%a cic!uri!or, e$"e c6" $e 1oa"e de c!ar#: ?S1re a #, $1re "a"#, dru u! eu. PE"Brn# $o!ici"#, D i fac $e n, Pa2ia Dn;#% $# erg Dna1oi. PM# a1ro1iu de a2uru! ca$ei, Pde co1i!#rie EPace$" cada;ru care con"inu# $# dez;o!"e aro e. PM#:nghi"e "re1"a" co1i!#ria defunc"#, P # a2$oar2e 1rin u!"i1!ii ei 1ori. PPier, 6nca"# de co1i!#rieP$i de 1#rin%ii ei de;ora"ori?. .o" a(a de direc"# (i de $i 1!# e$"e (i 1oezia ur #"oare: ?Cu a 1ierdu" !unaPDn care # $c#!da Dn fiecare anPca $#: i re$"aurez "inere%eaK P, 1ierdu":o ca 1e un unguen" de 1re%M P i:a cur$ 1rin"re dege"e, P!:a $u1" ni$i1u!. P3i

ia"#, ;ine u 2ra areP1e$"e 1ie!ea ea z26rci"#, P;ine u 2ra areP(i $e $"r6nge Dn ;#g#una cearc#ne!or e!eP(i ai 1une un cearc#n $u1!i en"Pca un caic de !un# neagr#P$u2 $inu! eu Dn"ri$"a"B. ,ce$"a fiind c!i a"u! ora!:afec"i; din aGori"a"ea 1oezii!or =cu1rin$e Dn "rei cic!uri din cinci a!e c#r%ii: Cea$u! Dn"re2#rii, Su2cu"hana"e (i Radiografii de ;ar#>, "re2uie $# o2$er;# c# franche%ea confe$iunii, $inceri"a"ea foar"e crud#, !i1$a oric#rei $ofi$"ic#ri a e o%iei $un" "o"u(i fi!"ra"e 1rin"r:o ar"# 1oe"ic# eF"re de rafina"#. Biografi$ u! e 1re!ucra" cu aGu"oru! unor ;echi o"i;e !i"erare, ina1aren"e 1en"ru ochiu! nea"en" (i ineF1er". -e$cifrarea !or d# !a i;ea!# eFi$"en%a a ce! 1u%in dou# $"ra"uri !irice, $u1ra1u$e (i uneori D 1!e"i"e, ca fire!e de !6n# din "rico"aG. Ce! din"6i e$"e ace!a 2ru", a"eria! a! $en"i en"u!ui 1ro1riu:zi$, 1e care:! recunoa("e u(or du1# $une"u! e!egiac ori 1a"e"icM ce!#!a!" $"ra" e co 1u$ din "o1o$uri !i"erare, rezu!"a"e din de$"r# area unor !ucr#"uri an"erioare, (i neco 2ina"e acu Dn od origina!. /er$uri!e Ninei Ca$$ian de$co1er# $1on"an nu nu ai Dn"6iu! !i 2aG a! confe$iunii $en"i en"a!e, dar (i 1e ace$"a din ur #, 1!in de "e e cu!"ura!e, 1oe"ice, de i agini c!a$ice. @ a$"fe! de i agine e$"e a ?$inu!ui Dn"ri$"a"B, din 1oezia ci"a"# Dnain"e. @ reg#$i Dn a!"# 1oezie: ?: E("i aceea(i, $1une $oare!e. P)ru o$u! "#u $6n, ;re ea nu:! a1a$#B. =Se Dn%e!ege c# ace$"ei DncuraGa"oare con$"a"#ri i $e ;a r#$1unde ai de1ar"e 1rin reafir area o"i;u!ui>. Ia"# Dnc# o 1oezie: ?Nu 1o" con"e$"aP$u1!e%ea f!orii 1ur1uriiPdin gr#dina de ;ar#, Pnici ;#zduhu! 2!aGin a! oreiP(i, "o"u(i, Dnce1 $# "re urPIn ;oa!u! eu de dan$a"oare, P2ru$ca"# de un Dnger i aginar. P1 -ege"e!e i $e defor eaz#Punu! c6"e unu!M Pnu ai 1o" ode!a cu e!ePg6"u! Dna!" a! zei%ei, Pnu ai 1o" fiP"re$"ia, Pna!2a, Piedera, Pe" cae"era. ? $i 1!i"a"ea e$"e aici Dn(e!#"oare, ca (i a$1ec"u! r Nina Ca$$ian ?nai;B, $"6ngaci, 1ri i"i;. EFi$"# o cu"ie de rezonan%# da"ora"# "oc ai fo!o$irii unor o"i;e !i"erare 2inecuno$cu"e (i care ne rea in"e$c de "oa"# acea 1oezie edie;a!# in$1ira"# din 1recari"a"ea ;ie%ii, din $en"i en"u! de fanare (i 1ieire a "o" ce e$"e ;iu, din 1ro;izoriu! (i fragi!i"a"ea a!c#"uiri!or !u e("i. Cor1u! o u!ui ca (i a! f!orii $e u$uc#, $e ;e("eGe("e (i de;ine %arin#. -ege"e!e 6inii $e Dndoaie (i $e r#$uce$c ca ni("e frunze ga!2ene. ,ceea(i "oa n# $e a2a"e a$u1ra "u"uror f#1"uri!or (i !e 1reface Dn %arin#. Cine nu:(i a in"e("e de /ia"a !u ii a !ui Miron Co$"in, unde ;ia%a e co 1ara"# cu a%a ?1rea $u2%ire (i:n $cur"# ;re e "r#i"oareB, iar zi!e!e o u!ui cu ?u 2ra de ;ar#BK -. Can"e ir fo!o$e("e (i e! i agini $i i!are: ?Eu :a ;echi!, P : a ;e("ed:i"P(i ca f!ori!e de 2ru # :a o;i!i"B. Mo"i;e!e $un" de fa1" 2i2!ice (i !e Dn"6!ni !a -o$of"ei 1re!ucra"e $u ar: ?C#: i "rec zi!e!e ca fu u!, P@a$e!e i:$ $eci ca $cru u!. PCa ne("e iar2# "#ia"#PMi:e$"e ini a $eca"#B ,ce$"a e regi$"ru! $ecund din e!egii!e Ninei Ca$$ian, care nu nu ai !e nuan%eaz# eF1re$i;i"a"ea, dar adaug# un gr#un"e de u or 1a"e"ice!or 1!6ngeri. U oru! ;ine din re!a"i;i"a"e. @rice a$e enea o"i; $"r#;echi e indiciu c# (i a!%ii, Dnain"ea noa$"r#, au D 2#"r6ni" (i au uri", c# 1ie$a Dn care Guc# e$"e de c6nd !u ea. Poe"a "ra"eaz#, de eFe 1!u, Dn"r:o 1oezie, cu 2un $i % (i ironie, o "e # cu ar fi c6r1e die , 2ucur#:"e de c!i1#: ?Cu "oa"e $ur1#ri!e din ine, P("iu $# recuno$c o: i 1erfec"#: P area f#r# u 2r#, Pceru_ f#r# cu"#, Paeru! arcui" ca o 2inecu;6n"are. PCu de $:a $a!;a" acea$"# ziPdin edic"e!e agre$oru!ui:"i 1K PNe1er i$# e ziua acea$"aPcu ne1er i$# e $"area de 2ine. P, e%i%i ca de !i2er"a"e, Pne !o;i unii de a!%iiP(i r6de Dn"r:o ga # acu"#, $u1er$"i%ioa$#, PDn"ruc6" ("i c# nu e Dng#dui". PPoa"e c# e un a!"fe! de ca1can#P,cea$"# 1erfec%iunePde aer nea!"era", Pde a1# ne urd#ri"# de $1ai #. S# ne 2ucur# re1ede, PI re1ede, Pre1edeB. -e$igur, ace$" din ur # o"i;, ca (i "oa"e ce!e!a!"e, nu ai au !a 1oe"u! odern aura re!igioa$# de !a 1oe%ii edie;a!i. Secu!arizarea o"i;e!or 2i2!ice 1re$u1une o a!"i"udine diferi"# fa%# de ;ia%# (i oar"e. Ec!e$ia$"u!ui "oa"e Di a1#reau de(ar"e, Dn"oarcerea Dn %arin#, ofi!irea, ;e$"eGirea, Di 1#reau fire("i, din ace$" unghi. @ric6", o ene("e, 1oe%ii ;echi $:ar fi Dnde1#r"a" de or"odoFia ;iziunii Ec!e$ia$"u!ui, in"roduc6nd Dn ;er$ $i %irea !or $1eria"# de oar"e (i de

?hic!eana ;ia%#B, ei r# 6neau 1#"run(i de duhu! di;in. Per$1ec"i;a din 1oe e!e Ninei Ca$$ian e !aic#. .ran$cenden%a $:a go!i" ori $e $i 2o!izeaz# 1rin"r:o a2$"rac"# 1u"ere di$cre%ionar#. Aeii au de;eni" S"#16nii (i ;oin%a !or are ce;a a2$urd: ? , ca1aci"a"ea de $o nPa 1ui!or de ani a!. I @riunde, 1e 1# 6n", Dn"re frunze, P!6ng# 1icior de o $au de 1ia"r#, P1o" dor i,. Ln "o"a! a2andon, Pcu ce!e 1a"ru e 2re du!ce r#$"igni"e, P # 1o%i c#!ca (i $"ri;i, Pnu # i(c dec6" Dn u!"i a c!i1#P(i cu un ic z2iera", # refugiez unde;aPin"r:un a!" !oc de $o n. PDn$ea n# c# Dnc# nu :au go!i" $"#16niiPde in$"inc"e, de !ene, de grafie, PDnc# nu :au ne;roza" "eroriPe, Pdor cu are d#ruire (i for%#: PDn 1ozi%ii $u1er2e, P2a ai (i ;i$ezP =ceea ce $ca1# con"ro!u!ui> ?. ,ce$" fe! de $u$"ragere e "i1ic#. Poe"a nu:(i iu2e("e o2edien%a fa"a!# fa%# de !egi!e na"urii. ,u"oironia (i u oru! $un" for e de 1ro"e$", dac# nu chiar de re;o!"#. Pe acea$"# ca!e 1#"runde Dn 1oezii un aer ce;a ai ;e$e!: de fa1", o Dncercare de a eForciza de$"inu! Girin Goc. S1iri"u! !udic e u"i!iza" cu #ie$"rie de 1oe"# Dnc# de u!". L! af!# (i acu chiar din "i"!u! unui cic!u: Su2cu"hana"e =unde or"ografierea neo2i(nui"# "ri i"e !a .hana"o$>. Cocu! e ade$ea in"er1re"a" ca o ;r#Gi"orie. /r#Gi"oria e o agie !udic#. Poe"a $ugereaz# "o" fe!u! de e"a orfoze, ca (i cu . Ln fe!u! ace$"a, e"a orfoza fina!# ar de;eni ai $u1or"a2i!#, 1rin re!a"i;izare. -u1# ce fan"ezia con$"ruie("e ici on("ri (i e;eni en"e a!e ;ie%ii !or, !ucidi"a"ea readuce "o"u! !a rea!i"a"e: ?So!zii care # aco1er#P$un" de cu!oarea 1# 6n"u!ui. PParc# a( fi un crocodi!Pada1"a" !a 6!u! DnconGur#"or, Pne i(ca", cu ochi a1aren" ador i%i, ! fioro$ i Dn#un"ru. P,ni a!u! #run" ar "re2ui $# $e ferea$c# de inePia"#:!, %o1#ind Dn ne("ire, P2o"u! !ui u$"#cio$ D i a"inge $1inarea. PD i $i " f#!ci!e Dncnrd6ndi":$e, Pga"a $# $e de$fac#PDn are!e c#$ca" a$a$in. PU Nu $e Dn"6 1!# ni ic. PSun" nu ai o fe eie 26"r6n6? ,!"#da"# i aginea 1#durii din Bir an e re1e"a"# de aceea a unor #"uri de$e (i ;erzi care ("erg "o"u! Dn ca!e: ?I en$e #"uri ;erzi, Pca o 1#dure:n er$ EPfo(nind, # D 1re$oar#P(i #"ur# din GurP"o" ce:a fo$" ;iu (i 1urPodinioar#. P,cu a, !ocu:i go!Pca du1# un 16rGo!. PSe odihne$c a!#"uriPur6"e!e de #"uriB. Ln"reg cic!u! fina! =Soi"uri!e 1# 6n"u!ui> 1re!ucreaz# Dn anier# !udic# e!e en"e fo!c!orice $au fa2u!oa$e. Mici!e 2a$ e !irice de aici $un" Dn defini"i; "o" ni("e fa2u!e a!e ;ie%ii (i or%ii. ,!"e 1oezii a in"e$c de "6nguiri!e !irice a!e !ui Conachi $au a!e /#c#re("i!or, re$cri$e odern. .e a edie;a!# a eF"inc%iei rea1are Dn ace$"e 1oezii e"afizice: Coada ochiu!ui 1re!ungindu:$ePCu"a 2uze!or ad6ncindu:$ePCarnea $"e!e!or adu 2rindu:$eP)run"ea fra%i!or du( #nindu:$ePAarea 1u!2erii Dn"e%indu:$ePGheara $ u!gerii a$cu%indu:$eP)!oarea $oare!ui a$fin%indu:$eB. Ca 1re"u"indeni Dn acea$"# re arca2i!# car"e, $inceri"a"ea 1a"e"ic# (i au"oironia cau$"ic# D(i a$ociaz# o "ehnic# foar"e $u2"i!#, o ingeniozi"a"e for a!#, o are di$1oni2i!i"a"e !udic#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +&, 195+> ,. E. Bacon$<* ,. E. B,C@NSJ` Re"ro$1ec"i;# Bacon$<* Profi"6nd de a1ari%ia ;o!u u!ui Cada;re Dn ;id =E. 9., 1979>, a reci"i" (i o 1ar"e din ai ;echi!e ;er$uri a!e !ui ,. E. Bacon$<*. 9ec"ura i:a f#cu" 1!#cere (i i:a da" ideea ace$"ei re"ro$1ec"i;e 1e care i:o da"ora , Dn"r:un fe!, 1oe"u!ui, ai de u!". M:a Dn"re2a", de c6"e;a ori, Dn u!"i ii ani, dac# re!a"i;a "#cere de care nu e!e !ui e$"e DnconGura" de !a o ;re e are (i ;reo a!"# $e nifica%ie dec6" !i1$a de in$"inc" 1rofe$iona! a cri"icii. S# fie oare ,. E. Bacon$<* un au"or ai 1u%in ci"i" a$"#zi dec6" acu (a$e $au (a1"e aniK Cudecind du1# greu"a"ea cu care i:a 1rocura" recen"a !ui car"e, $:ar zice c# nu. Cu "oa"e ace$"ea, "inerii 1oe%i 1ar a $e fi Dnde1#r"a" de e!. Poe"u! care Dnce1u$e 1rin a fi $oco"i" un oderni$" eF"ra;agan" e$"e 1ri;i", a$"#zi, cu o $u1eriori"a"e de neDn%e!e$ de c#"re confra%ii ai "ineri, care:! con$ider# Dn"ruc6";a de$ue". Ciuda"# $oar"#N C#ci Dn rea!i"a"e, ,. E. Bacon$<* r# 6ne unu! din cei ai origina!i 1oe%i ai u!"i e!or decenii, ega! cu $ine, dac# nu, 1ro2a2i!, chiar de !a 1ri e!e Dncerc#ri de 1rin 1958, Dn orice caz de !a )!uFu! e oriei Dncoace. Caduc, Dn o1era !ui, nu e$"e dec6" ceea ce 1oe"u! Dn$u(i a $cri$ cu g6ndu!

caduci"#%iiM co 1ro i$, de a!"fe!, ine;i"a2i! !a un o en" da". C#r%i!e din ur # :)iu! ri$i1i"or (i Cada;re Dn ;id E $un" Dn$# in"egra! rezi$"en"e, din ace$" 1unc" de ;edere. Se o2$er;# nu aidec6" !a ,. E. Bacon$<* accen"u! 1u$ 1e ?for a fru oa$#B. E! (i:a crea" un $"i! care con$"# Dn di$"inc%ie (i rafina en"M e ;or2a "o"oda"# de o 1oz# orgo!ioa$# (i $o!e n#, c#ci 1oe"u! nu $e confe$eaz#, ci oficiaz#, nu ro$"e("e cu;in"e 2ana!e, ci for u!e agice. No2!e%ei a"i"udinii Di core$1unde no2!e%ea ;oca2u!aru!ui. @ a$"fe! de 1oezie re$"a2i!e("e $1on"an di$cri inarea din"re cu;6n"u! 1oe"ic (i cu;6n"u! 1rozaic, de;enind un "e 1!u de ini%iere $au de 1urificare unde 1rofanu! nu are ce c#u"a. )#r# $# fie $i2i!inic#, 1oezia !ui ,. E. Bacon$<* e$"e ?inacce$i2i!#B 1rin carac"eru! ei ari$"ocra"ic. ,u"oru! in"r# Dn ca"egoria 1oe%i!or anieri("i (i 1re%io(i. .oa"e ace$"ea $un" rezu!"a"u! unei anu i"e educa%ii ar"i$"ice (i e nor a! ca e!e $# nu fie anife$"a"e de !a Dnce1u". -inco!o de iarn# e$"e o car"e de 1a$"e!uri. )a1"u! are i 1or"an%a !ui Dn 1950. /o!u u!, 1rea 1u%in ?2acon$<ianB, de2u"eaz# cu o in;ocare a f!ori!or care ara"# un $1iri" $"enic (i "inere$c. Sen"i en"u! do inan" e$"e 1i!!a"ian, 1rin 1!eni"udine, c#ci "o na"icu! 1ei$aG =crizan"e e, ;i%# de ;ie, frunze ga!2ene, cocori Dn zare> Dndea n# !a 2ucurie: ?o 2ucurie:n 1ie1" E de1ar"e e gr#dinaK P,u Dnce1u" 1!oi!e #run"e, #run"e. PCU e de 2ine $# z#re("i "u!1inaPCu $#ru"u! de foc a! 1e"a!e!or EPE:n "oa"e ce;a drag, a1ro1ia" de $uf!e", PS# Dnf!ore("i c!nd "o"u! Dn Gur $e $"inge, PS# Dnf!ore("i, $# "e Dna!%i Dn orice ;re e EP@, fru u$e%e care:n;ingi de:a 1ururi, P@, da!ii, "ufanici (i crizan"e eB. ,ceea(i euforie a1roa1e organic#, Dn ;o!u u! ur #"or, )!uFu! e oriei. Poe"u! D(i Dn"inde 2ra%e!e "inere, $i %ind c#:i %6(ne$c ugurii ca unui co1ac =?3i ziua D i ;ine ereu $#:n"ind 2ra%e!e, PS#:n"ind 2ra%e!e e!e 1u"ernice, "inere, PPen"ru c# $i " c# dac# !e:a( Dn"indeP,r Dnf!ori ca ni("e ra uri de "eiB>, ori $e !a$# D 2ia" de raze!e $oare!ui, Dn "i 1 ce a$cu!"# 1rin ferea$"ra de$chi$# z2iera"u! iei!or din ograd# =?)ru o$ era, -oa neN )ru oa$e 1#duri!e, PCa!de, (i dragi D 2r#%i(#ri!e $oare!ui, PRou# din ier2uri D i "re ura 1rin"re gene, P3i de e o%ie $"ri;ea Dn din%i uguri. P3i ce:a ai ur a" nu ai %in in"e EP3"iu doar c# Dn zori c6nd # "reziiP/6n"u! D i de$chi$e ferea$"ra, a2urii ;i2rau 1rin"re crengiP3i ieii $e auzeau z2ier6nd Dn ograd#B>. Su1erior, ca 1u"erea de definire a 1er$ona!i"#%ii, e$"e cic!u! ero"ic din )!uFu! e oriei =Sear# ero"ic#>, 1rin"r:un $"i! a1roa1e 2acon$<ian, de da"a acea$"a, a! cere onia!u!ui, Dn 1oezia de drago$"e, ,. E. Bacon$<* e$"e 1oe"u! co uniunii din"re u an (i ;ege"a!. Nuduri a!2e, fo$fore$cen"e, ;ege"a!e (i $anguine Dn ace!a(i "i 1, $e a e$"ec# cu ier2uri!e, "o1ind 2ru a (i u$c6nd $e;e!e $au $e de$fo!iaz# Dn"r:un c6n"ec ri"ua!: ? .ru1u! "#u go! a Dnce1u" $# c6n"eP-e(i nu !: a a"in$ nici un $#ru"PNu ai !u ina ca o 1!oaie du!cePIn fa!duri $"r#;ezii $:a de$f#cu"B. )!ori!e, in"erioru! cu g!a$"re (i 1ahare, ia"# o"i;e $i 2o!i$"e. Un ode! Dnde1#r"a" 1oa"e fi, din"re ro 6ni, M. Ce!arianu, 1oe" (i e! de ri"ua!uri ero"ice cu f!ori. 9a ,. E. Bacon$<* a1are de 1e acu e;iden" e$"e"i$ u! ge$"uri!or, 1unerea Dn $cen#, decoru! ar"ificia! (i $"udia". , doua "e # in"ere$an"# Dn )!uFu! e oriei, dar r# a$# "ar# ur #ri Dn !irica de ai "6rziu a 1oe"u!ui, e$"e aceea a ? e orieiB. Punc"u! de 1!ecare D! g#$i , de$igur, Dn B!aga, dar Dn 1950 ni eni nu 1u"ea $# 1re;ad# nou! "radi%iona!i$ din anii no("ri, 1e care ,. E. Bacon$<* D! an"ici1eaz# 16n# (i Dn i agi$"ic# =$"r#2unii, "racii, 3"efan ce! Mare, oierii !egendari>. Un dor de "i 1 Dn un%ii Rodnei r# 6ne 1oezia e ora2i!#, 1rin ri" u! ei !en" (i gra; de e!o1ee $ado;enian#: ? C6nd "oa na cade 1e$"e un%ii RodneiP3i ce%uri $e !a$# 1!u"ind din iaz#: noa1"e, P-e c#"re Cernahora, PC6nd co2oar# cio2anii cu "ur e!e !or $1re c6 1iiP3i:n no1%i "6rzii 1#"runde:nce" $1re inePA;onu! no$"a!gic a! "#!#ngi!or EP,"unci de$chid ferea$"ra:n ,. E. Bacon$<* Dn"uneric, PD i $1riGin frun"ea Dn 1a! eP3i:a$cu!" Dnde1#r"a"u! eu "recu". PCu ii de ani Dn ur #, PPe:ace!ea(i dru uri (er1uind de:a !ungu! a1e!orP.ur e!e "oa na co2orau $1re (e$ :P3i nea uri!e e!e de 1#$"oriPGhiceau 1rin neguri a!2#$"rui 3ire"u!P-e1ar"e:n

;a!e. 3i "receau Dnce"PDn;#!ui%i Dn $arice!e gre!e =.> PCine: i ;or2e("e 1arc# de de1ar"eK PP#$"orii "rec cu "ur e!e !a ;a!e. PSe aud Dnce", Dnce" "#!#ngi!e $un6nd, P,(a :a 1orni" (i eu c6nd;aPDn "recerea ace$"a i!enar# EP-ar eu a ;eni" !a $f6r(i", PEu $un" nu ai fira;u! ugur, PPrin care: ace$" con;oi Dnde1#r"a", P,Gunge iz2ucnind Dn 1ri #;ar#B. Ln I n c#"re zorii de zi, 197&, ,. E. Bacon$<* e$"e ai a!e$ un are 1oe" go"ic. Ceea ce, Dn )!uFu! e oriei, $e g#$ea nu ai anun%a", $e confir # cu Dn"r:o 1oezie foar"e fru oa$#, $enzua!# (i e"eric# Dn aceea(i #$ur#, hiera"ic# (i $o!e n#, 1a"e"ic# (i $u2"i!#, dar ereu de o nea$cun$# 1re%iozi"a"e: ? /ino cu 1ie!ea "a or2i"oare care !uce("e ca !una, P/ino $# $"ing go!iciunea "a, ca $# nu ai ;#d dru u! fi $# r# 6n nec!in"i" !ing# "ine EP3i $# ador i !a 1icioare!e e!e a(a cu dor ea Dnain"e r#$uraPCu $1ini (i cu (oa1"e. PU 2ra ea "e a("ea1"#, Dn"unericu! euPSe c!a"in# dea$u1ra zodiei "a!e de aurB. Re arca2i!e $un" (i c6"e;a 1a$"e!uri =din cic!uri!e Me!odie de nea (i Pan"a Rhei> !a fe! de 1re%ioa$e, Dn anier#. Regnuri!e $e a e$"ec# Dn cere onii!e 1oe"u!ui, care are un are in$"inc" a! decora"i;u!ui. Norii 1!u"e$c ca 1#$#ri!e, "re$"ii!e $un" fecioare !#dioa$e, z#1ezi!e fo(ne$c de!ica" din ari1i a!2e: ? chiar c6nd nin$oarea ai ;ine (i 1#duri!e Dnc# ;uie$cP3i ;or2e$c 1rin $o n ar2orii E chiar a"unci dac# a$cu!%i (i "e 1refaci c# dor iP/ei auzi un fo(ne" de ari1i u(oare, PUn fo(ne" de ari1i e $e n c# z#1ezi!e 1!eac#, PNe;#zu"e de ni enea $e ridic#:n ;#zduh (i di$1arPS"o!uri a!2e ne;#zu"e de ni enea, PS1re iaz#noa1"e $"o!uri, $"o!uri a!2eB. Cu $:a 1ref#cu" a"6" de 1rofund 1oezia !ui ,. E. Bacon$<* Dn )iu! ri$i1i"or, Dn 197', (i Dn Cada;re Dn ;id =1979>, r# 6ne o Dn"re2are. -ac# anieri$ u! eF"erior e$"e ace!a(i, $u2$"an%a de;ine a!"a (i chiar a"i"udinea !iric#: edi"a%ia "riu fa a$u1ra con"e 1!a%iei, !ocu! euforiei D! ia dezgu$"u!, $1!eenu!, e!anco!iei $u2"i!e i $e $u2$"i"uie un $en"i en" de z#d#rnicie. E$"e au"en"ic# 1refacereaK M#r"uri$e$c c# nu ("iu. Une!e 1oezii $un", Dn a 6ndou# ;o!u e!e, eFce1%iona!e. , $# "ran$criu, 1en"ru edificare, U 2ra 2#"r6nu!ui do n: ? U 2ra 2#"r6nu!ui do n de !a ManchaP$"# 1roiec"a"# 1e zidu! od#i!or e!e EPu 2ra 2#"r6nu!ui, 2unu!ui do nPcu $cu" (i cu $a2ie neagr#. PPoa"e:i co1acu!, D i $1un uneori, Pu! u! "#cu" care doar e (i "oarce !a gea uri, P$au ;reun Iar r#"#ci"Pce: i ;egheaz# c# inu!. PPoa"e:i nu ai Dn"or$ Dn a urg, P;i$u! fa!nic a! ani!or "ineri, P;i$u! ace!a ce $ea #n#P"urnu!ui go"ic. -ar ;ai, Pnu e ni ic din ace$"ea E co1acu!PD(i ;ede u 2ra 1e 1ie"re!e $"r#zii, P!arii de u!" 1#r#$ir#, ohor6"a: i odaie, Pgo"icu! "urn cu ari1i!e:n Go$P$"#ruie:n cea%# de1ar"e =.> PN:a ai r# a$ deci" u 2ra cu ine, Pu 2ra 2#"r6nu!ui do n de !a Mancha, Pu 2ra 2#"r6nu!ui, 2unu!ui do nPcu $cu" (i cu $a2ie neagr#B. , -ar dac# )iu! r#"#ci"or $e en%ine, cu "oa"# acea$"# "ona!i"a"e ad6nc e!egiac# (i cu "oa"# 1u!;erizarea 1ei$aGu!ui eF"erior, ai a1roa1e de ;echea !iric# a !ui ,. E. Bacon$<*, Cada;re Dn ;id D! fac 1e 1oe" de nerecuno$cu". /er$uri!e $e u 1!u de cenu(#, de cada;re, de o"ra;#, de ;ier i, de $che!e"e, ca (i cu eFi$"en%a ar $uferi de o 2oa!# i$"erioa$# (i $:ar de$co 1une !en". E$"e"i$ u! !ui ,. E. Bacon$<* e$"e aici cre1u$cu!ar, ade$ea funerar, Dnc#rca" de i agini a!e 1r#2u(irii (i a!e or%ii. .ragicu! e$"e fa$"uo$ iar di$1erarea (i oroarea $un" 1roc!a a"e Dn ;er$uri !a fe! de fru oa$e ca (i ai de u!", 2ea"i"udinea $au u(oara "ri$"e%e: ?D i a1#rur# $e ne 2izare E cu;in"e!e oar"ePz#c6nd 1e "ro"uare, cu;in"e 1#r6nd a e%i"e, ! (i a!"e!e, u!"e, deri;6nd $u2 canicu!#, Pagoniz6nd 1ara!i"iceP,1oi Dnce1ur# ;o!u e!e E cioc!ii "rudeau i 1a$i2i!i, P;uie"u! ro"a"i;e!or $u 2re, !azare"e!e, groa1a cu ;ar. P;accina%i 2i2!io"eci!e, "urna%i Dn cernea!# o"ra;#. Pcranii Dn caran"in#. PPhoe"u(i $ua;i 1re"u"indenea, 1hoe"u(i 2!onzi, P1aGi !i fa"ici, cana!ii 1uha;e (i 1a!ide, P1iei 1!ine de cada;re!e cu;in"e!or oar"e, P$u1ur6nd c#r%i, eF1ec"or6nd anu$cri$eB. Poe"u! $e in"erogheaz# a$u1ra condi%iei $a!e, e$"e $c6r2i" $au 1!ic"i$i", anFio$ $au ne1#$#"or. Nici ;or2# c# 16n# !a ur #, cu "oa"# eFang;ini"a"ea, 1oezia !ui de;ine, 1rin acu u!are de deza$"re !#un"rice, e o%ionan"#. -e ce nu $un"e zgudui%iK -e ce nu ne $i %i "eroriza%i ori Dn$1#i 6n"a%iK Pen"ru c#, ai 1u"ernic# dec6" eF1erien%a ;idu!ui (i a nean"u!ui, r# 6ne ereu !a

,. E. Bacon$<* eF1erien%a !i"era"urii: $cru1u!u! ar"i$"ic, Dn !oc $# #rea$c# "en$iunea $1iri"ua!# a 1oeziei, o a"enueaz# fi!"r6nd:o 1rin 1ri$ e!e $u2"i!e a!e e"afore!or a(a cu ;i"ra!ii!e fi!"reaz# (i 1urific# raze!e $oare!ui. =Con"e 1oranu!, nr. 5&, 1979> 9eonid -i o; 9E@NI- -IM@/ ?0 1oe eB N:a Dn%e!e$ de !a Dnce1u" co1er"a 1e care a de$ena":o -ain E i!ia c#r%ii !ui 9eonid -i o;: 1#"ra"e, dre1"unghiuri (i a!"e figuri geo e"rice, ;erzi, a!2a$"re, o;, 1e un fond negru, $ur1rin$e Dn"r:o i(care de ?e;an"aiB. E!e 1ar a $e de$face din"r:o co 2ina%ie $1re a da na("ere a!"eia: $au, di 1o"ri;#, $un" 1e 1unc"u! de a Dncheia o co 2ina%ie, du1# ce a!"a $:a ri$i1i". Ci"ind ce!e 0 1oe e i:a da" $ea a de $"ruc"ura !or ?ca!eido$co1ic#B 1e care de$ena"oru! a in"ui":o $au 1e care, 1oa"e, i:a $ugera":o 1oe"u! Dn$u(i. Nic#ieri acea$"# $"ruc"ur# nu e$"e ai !i 1ede dec6" Dn Poe u! od#i!or cu care Dnce1e car"ea. ,u"oru! ne in;i"# $# 1ri;i , din "ocu! u(ii, od#i!e care $e de$chid una din"r:a!"a, Dn"r:o 1rofuziune de cu!ori: ;erde!ui din 2rocar" Di r#$1unde 1ur1ura dra1erii!or, ?ga!2enu! $1#"are!or de Ge%uriB $e con"inu# cu #"a$ea ;io!e"# a ca1ei ?r#$fr6n"# 1e $ofaB, a!2u! $idefuri!or, 1or"oca!iu!, negru! Dncheie $1ec"aco!u!. -u1# ce ochiu! a "recu" 1rin "oa"e, 1e r6nd, Dn u!"i a odaie cu!ori!e $e reco 1un (i $e anu!eaz#: ? E u!"i a Dn care a1oi, zacPCu!ori!e din fiece odaie ?. -ar e de$"u! $# con"e 1!i o c!i1# ace$" ,!ef a! cu!ori!or 1en"ru ca e!e $# defi!eze din nou, di$"inc"e, 1e dinain"ea ochi!or, Dn"r:un $1ec"aco! ereu !ua" de !a ca1#". Poezia !ui 9eonid -i o; e$"e "o"u(i ai u!" dec6" ace$" Goc de cu2uri co!ora"e. MiG!oace!e eF"erioare a in"e$c =ca 1rea de a1roa1eN>, c6nd de )ran%oi$ /i!!on din =;or2a !ui Ro u!u$ /u!1e$cu> Ba!ada "ru1e(ei Margo", c6nd 1e Ion Bar2u din Riga Cr*1"o, I$ar!6c, Para!e! ro an"ic. Cu!"ura !i 2ii 1oe"ice Dn!#"ur# 2#nuia!a de $i 1!# i i"a%ie, 9eonid -i o; nu ai e$"e, !a a doua car"e, Dn faza c#u"#ri!or. E! are un $"i!, are o2$e$ii (i chiar "icuri de 1oe" 2#"r6n, da" !a re!eN /er$uri!e !ui $un" de o o!iciune carac"eri$"ic#, a$c6nd !enea $enzua!# a cu;in"e!or: ? Erau Dn e!e fi!de(ii infan"ePCu $i!fi de 1ur1ur# Guc6nd Dn 1oan"eP3i !a 1orunc#, noi!e an"a!ePC#deau !a 1oa!e de infan"e goa!e. PIar de oni c6n"#"ori cu fe%e oa1$ePIPof"eau Dn uge" !a ca!de coa1$eP/6$!ind din 1a!1i, din !i 2#, din f!age!ePS# $uie din ad6nc 16n# !a e!e ?. Poe"u! 1are a nu fi in"ere$a" dec6" de $u2$"an%a e"aforic# a cu;in"e!or, oco!ind Dn%e!e$uri ai ad6nci, 1!#c6ndu:i $# !e a!eag# du1# $coar%a o2razu!ui (i du1# carnea !or 1a!1a2i!# (i ;ie, $# !e duc# !a na$, cu un ge$" de neDncredere, $# !e a!unge cu $c6r2# $au $# ;i$eze !a e!e. C!au$ ce! 2#"r6n ;or2e("e gigan"icei $1#!#"ore$e Dn ace$" ;eri"a2i! Gargon ;i!!one$c: ?S1#!#"orea$# ea ca"ifeia"#, P,i $f6rc a!2a$"ru, %6%a de aga"#. PIn ochii "#i $e og!inde("e:o arePNu zoi!e ;o1$ire din c#!dare. PCe 1ur1urie 2uz#, ce a!ea$#P)or u!#:ncerci Dn gind, $1#!#"orea$#. PM# u"# dar cu dege"u:%i, Dnce", PS# nu $e:ncurce 2ar2a:n "re1iedPCe $"ai a(a, de ce nu: i D 1!ine("iP@da"# ruga, ;i1er# ce e("iN PRechin cu $o!zi din #ri adinei adu$. PCo"ar!# 16ng#ri"# de:un "ungu$, PNu ;ezi, %i $:a c!oci" de $c6rn#;iePR#$coa1"a %6%# $1ar"#:n carne ;ie, P, i ochii ("ir2i, urdori!e cre$"a"eP-e ;ier i n#"6ngi ro$"ogo!i%i 1e $1a"eP3i: n 1in"ecu:%i de cear# ruginiePCi;ine oar2e !a"r# a 1u$"ie ?. Ce e$"e, "o"u(i, dinco!o de cu;in"eK Poe"u! 1ri;e("e Dn ocheanu! $#u agic 1recu C!au$, r#$uci" cu "re1iedu! $#u, Dn ochiu! de ca"ifea 2#"u" Dn cen"ru! u(ii: ?Pri;e("e a uza" Dn a in"ireB. E! a de$co1eri" o for # de u2icui"a"e Dn ne i(care: ocheanu! Di aduce "o" ce dore("e, Dng#duindu:i $# $e 1iard# Dn ;i$e du!ci $au a are, $# 1!6ng# (i $# r6d# (i $# oar#. @rice 1oezie e$"e o re;erie !ucid# 1ur"a"# Dn"r:un $1a%iu Dnchi$ (i e"ern, unde "oa"e de;in 1o$i2i!e Dn fiecare c!i1# f#r# $# fie dec6" i!uzii, $un" (i nu $un", $e na$c f#r# $# $e na$c#, $e $ucced de(i eFi$"# "oa"e deoda"#, $e af!# di$"inc"e (i Dn ace!a(i "i 1 confunda"e Dn"r:o unic# eF1erien%#, a(a cu cu!ori!e $e cu1rind Dn $1ec"ru! $o!ar. Ce re1rezin"# ?a$cen$iuneaB din 1oe u! Dn un%iK Poe"u! 1#"runde Dn"r:un fe! de r#d#cin# de ;i$ a co1i!#riei unde $e aude che area un%i!or. .o"u! e aici de!ica" (i idea!: ?-e$chide:;o

1or"i%aP/o da deo1ar"e $"rugurii (i ;i%a, PCa:n fa%#:ne, cu z eie (i ora(e, PCu 1ie"re "u!2uri (i a$1ide !a(ePCu geruri fu!gui"e $u2 cri$"a!e, P$# $coa"# un%ii %i1e"e, !a 1oa!eB C#!#"oria Dnce1e Dn ace$" "on ne;ero$i i! de i!u$"ra"# Dn cu!ori, ?cu "renuri ro(ii f!uier6nd ga;o"eB, cu dru e%i (i ani a!e de $"ic!#, cu e!e;i ?Dn;e( 6n"a%i de ga!#B (i "ra ;aie f#r# !inie. Su$, Dn 1i$c, a("ea1"# ? area di inea%#B, o %6r# de 2a$ e (i de fer eca"e !ocuri, 1e unde "rec Dn 1roce$iuni ca;a!eri cu ca1 de ;u!1e (i do ni(oare ? cu "oge 16n:!a 1u!1e ?. -ar ea nu e dec6" un 1o1a$ Dnain"ea a!"ui %e!, i 1o$i2i! de eF1!ica" Dn cu;in"e: ?.e !ea1#d# de g6nduri, de $i %ire =reco and#1oe"u!> P,!ung# !ini("ea din a in"ire, PR# 6i a"6" ci" ai 1o%i $# $uiPIn 1a!ida, dre1"unghiu!ara ziPCe ne a("ea1"# 1e$"e ghea%a goa!#, PPu"ernic#, 1e cu 1#na fina!#. ?. ,ce$" %e! nu 1oa"e fi a"in$ dec6" Dn $ingur#"a"e (i ui"are de $ine: ?Sui:;o fiecare doar cu $inePNi ic din ce "recu":a nu ;o %ine =.> P.u ui"# "o", # ui"# (i 1e ine. PUi"a:"e:;oi, de:a$e enea. PCu 2ineB. Poe u! e o ;6$!ire Dn !oc, o i!uzie a i(c#rii: a$cen$iunea nu e dec6" 1re"eF" 1en"ru Dnchi1uire de a $e !#$a Dn ;oia ei. )iecare cu;6n" de$face, Dn Guru:i, cercuri!e concen"rice a!e $uge$"ii!or: 1oe"u! nu:(i 1oa"e de1#(i condi%ia de $"are 1e !oc a!"fe! dec6" d6nd a$cu!"are che #rii ;i$u!ui. @ da"# c#zu" Dn $"area de ;i$, "oa"e !ucruri!e de*in cu 1u"in%#, dar nu ai ca o a #gire, c#ci e!e 9eonid -i o; n:au "ru1 (i nu 1o" fi a"in$e. Pi$cu! r# 6ne inacce$i2i! ca o goa!# ne;oie a $uf!e"u!ui de 1uri"a"e (i !ini("e ne1# 6n"ea$c#: e! $"r#!uce("e, $u$ de "o", Dn aeru! in;izi2i! a! 1oe u!ui. ,ceea(i $"ruc"ur# o are (i ce!#!a!" 1oe eF"raordinar din ;o!u , .urnu! Ba2ei: dar a$cen$iunea de aici nu ai $ea #n# cu o 1!i 2are ;e$e!# 1rin ,!1i de 1o;e$"e, ci, ai cur6nd, cu o "ra;er$are a infernu!ui, a 1urga"oriu!ui (i a 1aradi$u!ui dan"e$c. Poe u! e "u!2ura" de un are $en"i en" a! a2i$uri!or fiin%ei, de o $1ai # 26n"uind 1e din#un"ru. .urnu! Ba2ei e Dn$#(i eFi$"en%a u an#, Dnchi1ui"# ca un ? uzeu i aginarB: 1oe"u!, care a ro$"i" o in;oca%ie agic# (i e condu$ de Urgoraga!, ca de un nou /ergi!iu, 1rin ace$" uzeu, af!# !a fiecare ca" (i o 1ar"e din ;ia%a !ui. E! r#"#ce("e 1rin $#!i oar"e (i 1u$"ii $au 1!ine de u ii fa i!iare, ;ede "a2!ou! $"raniu a! unor eFi$"en%e de u!" con$u a"e, dar care $:au 1#$"ra" in"ac"e 1rin iraco!u! con$u #rii "i 1u!ui. -e$"inu! !ui Dn$u(i (i a! u ani"#%ii. Iu2iri!e, eroi$ e!e, frica, oroarea, eF"aze!e, ;r#Gi!e, ura, $e g#$e$c $"r6n$e Ia un !oc Dn 2o!gii!e ace$"ui ?.urn Ba2ei $ui"or, adu$ a in"eB. .urnu! e$"e $i 2o!u! eFi$"en%ei $ u!$e din "i 1M urc6ndu:!, 1oe"u! re1e"# acea$"# eFi$"en%# uni;er$a!# f#r# $# ("ie, e!, care $e crezu$e un $i 1!u $1ec"a"or. ,!2e("e !a "6 1!e, D 2#"r6ne("e, c#ci a adu$ cu $ine, Dn ace$" i 1eriu or", "i 1u!, a(a cu fiu! de D 1#ra" a fo$" Dn$o%i" de "i 1 Dn %ara "inere%ii f#r# 2#"r6ne%e (i a ;ie%ii f#r# de oar"e, Dn 1ar"ea cea ai de $u$ a .urnu!ui, aco!o unde ? a (a1"ea "rea1"#P("ir2i"#, 2oan"#, 1a$ gre(i" a("ea1"#B, ;egheaz# h6rci!e, oa$e!e, "ri$"e!e $arcofage. Poe"u! $e a1ro1ie de ca1#" de;eni", Dn ace$" $ui(, Urgoraga!, iden"ifica" cu e!. /i$u! $e cur # deoda"# (i .urnu! Ba2ei $e go!e("e de fan"a$ e: ? 3i c!#"ina" r# a$:a, ca un ;a!, P.urn Ba2ei go!, c:un $e n: Urgoraga!B. S u!$ din 1u"erea !ui, 1oe"u! $e 1ede1$e("e, 1un6nd un 1unc" ironic r#"#ciri!or: ?S#reau ner#2d#"ori 1e$"e z#1!azeP,r a"e de !icorni din ana2aze, PA2urau ne1#$#"oare (i nu2i!ePPe$"e o2$curi"#%i, 1"erodac"i!e, PSe furi(au $u2 "ufe!e de urePInc!u$e In eFod arden", $aure, PCo1!e(i"or $e re;#r$au din iur"ePI en$e $1re zeni", g#ini de cur"eP3i "oa"e:n cor co"cod#ceau $1eria"eP9a negre go$1odine de$ena"ePPe ziduri, 1e u!uce, 1e 1anouriP, e%i"or r#$fr6n"e 1e $u2 nouri, PDn"in$e 1e$"e 1raguri, $u2 u 2rare, PCo1i"e de cen"aur cen"enare, P9#$a"e:n den$i"a"e ;i(inieP.urn Ba2ei $# 1#zea$c# 1e ;ecieB. 9a 9eonid -i o;, de$1rinderea ironic# din reGe!e !iri$ u!ui e carac"eri$"ic#: e! e un 1oe" ade;#ra", $u2"i!, dar unu! din aceia care ;i$eaz# cu ochii de$chi(i, f#r# $# $e !a$e 16n# !a fundu! ;i$u!ui, unde co!c#ie on("rii Dn 6!uri din care nu $e 1oa"e ie(i. =Con"e 1oranu!, nr. 1&, 1975> ?Car"e de ;i$eB

9eonid -i o; e$"e, (i Dn Car"e de ;i$e, un 1oe" re arca2i!. Ce $e nifica%ie au ?;i$e!eB !uiK I!u$"ra"oru! E )!orin Puc# E a in"ui" 2ine $e nifica%ia acea$"a, d6nd de$ene!or o "urnur# $en"i en"a!# (i candid#. @niricu! !ui 9eonid -i o; e$"e un $en"i en"a!i$ , o ;i$are cu ochii de$chi(iM 1oe"u! cade u(or Dn no$"a!gie (i de1ri areM Dn ?;i$eB, e! reg#$e("e $"area de co1i!#rie, Dn care "o"u! 1are 1o$i2i!, Dn care a$ocia%ii!e ce!e ai nea("e1"a"e $e 1o" rea!iza. Ceea ce e$"e fra1an" e$"e cu ?;i$areaB "ran$for # rea!u! ce! ai fa i!iar. 9ucruri!e 1ar a!c#"ui"e a!"fe!, Dn Guru! unei $enza%ii, a! unei ;iziuni 1ar"icu!are. Cea ai are !i2er"a"e a i agina%iei e;oca"oare o Dn"6!ni Dn cic!u! 0 1roze. -ou# din 1oe e!e ace$"ui cic!u $un", 1ro2a2i!, ca1odo1ere a!e genu!ui: /6rco!acu! (i C!o"i!da (i 9i!i (i den$i"a"ea. Nici rea! Dn fan"a$"ic, nici fan"a$"ic Dn rea!, aniera !ui 9eonid -i o; ar "re2ui defini"# ca o confuzie a"6" de 1erfec"# a ce!or dou# 1!anuri Dnc6" nu !e ai 1u"e 1erce1e $e1ara". Pri a 1oezie e$"e o idi!# Dn"re o Guc#"oare de "eni$ (i un ;6rco!ac, de un far ec indici2i!. Nu $un"e nici Dn na"ura!, nici Dn $u1rana"ura!, ci Dn"r: o zon# in"er ediar# Dn care C!o"i!da (i /6rco!acu! co unic# f#r# dificu!"a"e. 3i c6"# "andre%e, c6"# ironie, c6"# e!anco!ie Dn neo2i(nui"a idi!#: ?Se "o" !#$a o:n"uneci e de ;a"#Pc6nd, f#r# ;oie 1arc#, d "r:o da"#, P a$i;a Guc#"oare Dn"inde 1a! a 1e$"e a$#, Piar fira;a !a2# ;e$e!# (i $"ic!oa$#, Pa!2a$"r#, a fiarei, Dn"r:o c!i1i"# ! $e cui2#re("e aco!o, ferici"#. P3i cu $c6nce("e ani a!u! de 2ucurie, Pun ;6rf, i;ind, de !i 2# 1ur1urieP3i r# 6n a !ndoi a(a, ca (i cu n:ar fi, Pcu ca1e"e!e: n"oar$e !a *o!e!e $idefii ! ce "rec ira"e:n i(care cen"ri1e"#P1e a1a "o" ai ;io!e"#. PSe:aud de1ar"e E ru 2#, "ango, $ong EPorche$"re ca! e, nu ai a!# uri (i gongB. Ln 9i!i (i den$i"a"ea a1are cu "oa"# c!ari"a"ea $en$u! ace$"a de ;i$are $en"i en"a!# a! !iricii !ui 9eonid -i o;. Pri;ind $au doar Dnchi1uindu:(i c# 1ri;e("e cu o "6n#r# 9i!i =?corigen"#:n u!"i a c!a$#, !a ro 6n#B> $e urc# 1e un aco1eri( (i $e dez2rac# !a $oare, 1oe"u! $e !a$# Dn ;oia i agina%iei $a!e: ca Dn"r:o 16nz# de George$ BraWue, o 1a$#re, un u!iu, z2oar# dea$u1ra fe"ei !ungi"e 1e "a2!a fier2in"e, Dn"r:un $"raniu dan$ ero"ic, de o fru u$e%e "u!2ur#"oare: ?Mai are un e"ru, e chiar dea$u1ra:i, ia"#, Pcade 1e a!2u! 16n"ec de fa"#Pfrec6ndu:(i gheare!e de 1ie!ea ca"ifeia"#. P3i:a"unci, Dn $une"e!e unui in$"ru en" de oda"PDnce1e un !oc ciuda": Pro"indu:(i ca1u! cize!a", ca:n"r:un deochiPu!iu! o 1ri;e("e 1e 9i!i Dn ochi, Piar 9i!i, cu 1u1i!e!e enor e de dor, PD! roag#, U i 1!or#, (er1ui"oare, P$# fac# o i(care. 9 -ar aGun$ Dn 9eonid -i o; dre1"u! Dncheie"urii, Poriunde "ru1u! co"e("e, P$u2 2ra%e, !a coa1$#, in"re de("e, Pz2oru! 1a$erii cu ochi ;erziPe:a"6" de iu"e c:o 1ierziPIar 9i!i $a!"#, $e:n;6r"e, ca o $fideaz#, P$e arcuie("e, $e con"or$ioneaz#, PD(i "rece 1rin"re coa1$e 2ra%e!e a di$1erare, Pca $# z2oare u!iu! dea$u1ra a "o" ce areB. =Con"e 1oranu!, nr. 19, 1979> ?Se ne cere("iB =ronde!uri> .re1"a", du1# 01oe e, $:a accen"ua" !a 9eonid -i o; ceea ce $:ar 1u"ea nu i anieri$ u! !ui. =Nu dau cu;6n"u!ui $en$u! 1eiora"i;M Dn defini"i;, eFi$"# o 1oezie anieri$"# cu eFi$"# una $en"i en"a!# $au $u1rarea!i$"# $au.>. Un ochi a"en" !:ar fi 1u"u" Dn"re;edea Dnc# din ;o!u u! de de2u", $au din ce! i edia" ur #"or, de(i aco!o 1redo ina a$1ec"u! oniric (i fan"a$"icM "o"u(i $"i!u! 2aroc con%inea Dn ger ene aniera. Ronde!uri!e in"i"u!a"e fru o$ (i ca gra"ui" Se ne cere("i deno"# aceea(i ar"# $u1erioar# a cu;6n"u!ui, ce a"inge 1e a!ocuri o 1erfec%iune a1roa1e uzica!#. 9i1$e("e Dn$# !iri$ u! 1rofund, !i1$e$c ari!e e"afore care Dnf!oreau a!"#da"# 1e ceru! 1oeziei !ui 9eonid -i o; ca ni("e Ger2e $c6n"eie"oare. S1a%iu! 1oe"ic n:a renun%a" nu ai !a ;i$, !a aura de ha!ucina%ie (i de i$"er: e! a "ra$ "oa"# ad6nca 1er$1ec"i;# oniric# Dn"r:un 1!an decora"i;. Poezia a de;eni" ca!igrafic# (i inor#. I agini!e 1ar !ucra"e cu cro(e"a, zg6ria"e cu ;6rfu! 1eni%ei 1e h6r"ie, care Dn$# nu ia focN , @ ci" de greu 1ri;irea ea $"r#2a"e Prin $1uza !ucruri!or di 1reGur ? =Ronde!u! !ucruri!or> ? Ago o"e du!ci Dn de1#r"are , " ir na, ciucure, de g6nd. Pendu!e ca! e, a$cu!"6nd Cu !a"r#:n zori 1re1e!icare ?

=Ronde!u! zgo o"e!or du!ci> Cu "i 1u!, nu ai ci"i $1re a Dn%e!ege, ca1"i;a%i doar de $u$uru! de!ica" (i cri$"a!in a! ;or2e!or care ne 1icur# Dn ureche o du!ce, !ene(#, c6n"are: ?In "oa na Dn;e!i"#:n fu , f U(oare $fin"e $e:nf!ri1#, PMi:e ciud# c# !e ;#d acu PPe fiecare c:o "ii!i1#. PCu #: 2iau Dn"r:un an"u PRonde!, c6nd, 1rin$e de:o ari1#, Pin "oa na Dn;e!i"#:n fu , PU(oare $fin"e $e ridic#. P,cu e:o $ear# ar$# $cru , P-ar "o" ai i1 $i " fior de:o c!i1#PCind $e:nfiri1# ga!e( dru PCu $fin"e 1a$eri care %i1#. PDn "oa na Dn;e!i"#:n fu ? =Ronde!u! fu u!ui> 9eonid -i o; e un ar"i$" de$#;6r(i" (i, din ace$" 1unc" de ;edere, u!"i a !ui car"e nu e cu ni ic ai 1reGo$ dec6" ce!e!a!"e. -ar nu :a 1u"u" o1ri, ci"ind ace$"e 1oe e de $"i! ?rococoB, (i ca $eci Dn for a!i$ u! !or, $# regre" i agina%ia 2aroc#, den$#, 1#dura"ic#, (i Dn ace!a(i "i 1 aerian#, $ua;#, din 0 1oe e, fan"a$"icu! i 1ene"ra2i! (i 1i"ore$c din Car"e de ;i$e. =Con"e 1oranu!, nr. &9, 1908> ?S1ec"aco!B Dn -ia!ec"ica ;6r$"e!or g#$i c6"e;a fru oa$e ;i$e !irice de fe!u! ce!or care, cu ani Dn ur #, Dn Car"ea de ;i$e au f#cu" eFce1%iona!a origina!i"a"e a !ui 9eonid -i o;. Chiar dac# acu i agina%ia are ai 1u%in# 1ro$1e%i e, ea con"inu# $# "ran$figureze 16n# !a ha!ucina%ia oniric# aceea(i !u e 2ana!# (i 1i"orea$c#, de $"r#zi #rgina(e ori cur%i de aha!a, de 26!ciuri, "6rguri, od#i 1r#foa$e, circuri, dughene ruina"e (i "ra ;aie co!ora"e, Dn Ca!eido$co1 1oe"u! D(i define("e e! Dn$u(i uni;er$u! hi2rid, Dn care de$crierea e$"e o for # a $en"i en"a!i"#%ii, D 1iedica"#I ironic (i $# !#cri eze de:a dre1"u!, dar (i $# de;in# 1arodie. G!u a !ui e 2!inda, do oa!#, "andr#: ? -o ni!or, $# $e ;ad#: PE un or an de $uf!e"e 1r#;#!i" gr# ad#, P-ac# ;re%i, Dn"r:o 1r#;#!iePP!in# de 1ro;ii i (i 1r#f#rie. P-ar $:o ai $!#2i cu ono a"o1eeaP3i $#:nchide odaia cu cheiaPC#ci, f#c#"orii de 1arodii, I -u!ci, a!" in"eri, (i ci!i2iiPcredea:;or c# ;oia a r#$1unde, PPe c6nd noi fo!o$i a!"e unde I Mai a!2a$"re, ai dc oa!e, PCu $c!i1eci %i ro"ogoa!eP-a aie di inea%a: Pia"# c# $:a "er ina" (i ;ia%a.B. Me"oda ace$"or adora2i!e nara%iuni Dn ;er$uri, Dn care "o" rea!u! ;i$eaz# (i ;i$e!e au a1aren%a rea!i"#%ii, e$"e dec!ara"# Dn Ro an%: ?M:ar: ho"#r6"PS# $cor one$c (i:n ceSi ur6"P3i E ;a rog $# # crede%i E nu:i o 1oz#, PN:o fac nici Dn 1oezie, nici Dn 1roz#, PCi Dn"r:un $oi de de$criereP9a iG!oc in"re de$en (i $criere, PCu fe! de fe! de in"ruzii, c#PM# g6nde$c $# 1ar# o uzic#PP!in# de ano"i 1uri (i de $f6$ierePCa (i cu . :a( a(eza 1e$"e erePPo"ri;i" unei !egiB. -in"re "oa"e 1oe e!e, ce! ai u!" i:au 1!#cu" Baia (i Me oria acro2a"u!ui. Ln"6iuN ,re $"ruc"ura unui ;i$ Dn cerc Dn care re;in, o2$edan", dou# "e e: co!indarea $"r#zi!or unui ora( Dn 1ie!ea goa!# =cu ineF1ri a2i!a $fiiciune ce $e a$ociaz# de o2icei unor a$"fe! de re1rezen"#ri> (i c#u"area f#r# $ucce$ a unui !oc anu e. E$"e o r#"#cire, 1rofund# (i gra%ioa$#, 1rin arcane!e unui rea! oniric, in"e!igi2i! ($ a2$urd, ca! (i 9eonid -i o; a enin%#"or. ,! doi!ea con%ine ideea de acro2a%ie ar"i$"ic#, de Goc 1ericu!o$ cu ;ia%a, Dn"r:un $1ec"aco! ce Dnce1e cu o Dn#!%are 1rin cu1o!a circu!ui (i $e Dncheie cu o c#dere ;er"iginoa$#, Dn a 2eie 1oe e, o fric# o2$cur# de oar"e g6"uie fan"ezia !i2er# (i a1aren" non(a!an"# a 1oe u!ui acro2a": ? C6nd, ui"!ndu: #:n Go$, din Dn#!%i eP, z#ri" $"r#zi!e 1!ine de:o u!%i ePCare $e:ndrea1"#, f#r# gra2# $1re ca$eM PS1ec"aco!u! $e "er ina$e, ! Dn"r:ade;#r, cu1o!a circu!ui era Dnchi$#, PMia !u ina, ;erzuie, o cu!i$#PP!in# de ,r!echini (i Co!o 2inePCare $e zg6iau c#"re ine. P@are E -oa ne, ce $1ai # # cu1rin$eN EPDn"re: o 2i!#, un cu2, nu ai unuP9, 51M 9, 51M 9, 51M 9, 51M 9, 51PNu #ru! e ora" Dnc# din (coa!#PRe1rezen"6nd acce!era%ia gra;i"a%iona!#, PNu #ru! cu 1!i" (i neDn;in$Pcare $1u!2er# orice in$PChiar Dnain"e de a a!unge !a 1# 6n", P4ei, dar a(eza%i: i 2i!e!e care ai $un"N PMai o 2i!#, ai un cu2P4ei, ,r!echinN P4ei, Be%i BuhNB. Cu!egerea recen"# in"i"uia"# S1ec"aco!u! =(i i!u$"ra"# fru o$ de )!orin Puc#> e$"e oarecu deo$e2i"#, de(i nu Dn afara regi$"ru!ui ("iu" a! 1oeziei !ui 9eonid -i o;, cu1rinz6nd c6"e;a $cur"e 1oezii =a1roa1e> co1i!#re("i, une!e $u1er2e. ,i fi "en"a" uneori $# "e g6nde("i !a anieri$ u! arghezian: ? EFi$"# un !ucru 2ine f#cu"P-in"r:un co!ora" Dnce1u"PI$1r#;i" cu nu ai ging#(ie.

P,dic# un fe! de !i"er# $"r#;eziePScri$# cu ;a 1e o2iec"e. PN:are ro"unGi i, nici "raiec"eP-e ;reo a!"# na"ur#, PE o $i 1!# figur#P-e $"i!PRe1rodu$# In fac$i i!PPe "o" ce $:a:n"6 1!a"PS# eFi$"e (i nu $:a "er ina"B. )ina!u! ace$"ei 1oezii in"i"u!a"e Man"i$ re!igio$a =nu e!e unei feroce in$ec"e, C#!ug#ri%a, c#reia Roger Cai!!oi$ i:a con$acra" un e$eu eF"raordinar> e$"e Dn$# enig a"ic: ? Prin"re coada (orice!u!ui (i a!2#$"re!ePE C#ci ne af!# Dn 1!in# c6 1ie EPUi"e:o c#!ug#ri%# ;iePUi"a"# 1e:o crac#. P4ai $:o !#$# $# "reac#B. Ce !eg#"ur# $# fie Dn"re !i"era care Dnf!ore("e 1e !ucruri din"ru Dnce1u", arc6ndu:!e ca o run# i$"erioa$#, (i a;er"i$ en"u! de !a ur #K ,rgheziani$ u! $"i!i$"ic e doar $u1erficia!, c#ci, Dn !ocu! geneze!or a"eria!e a!e 1oe"u!ui M#r%i(oare!or, a;e aici un anieri$ a! $ua;i"#%ii (i "ran$1aren%ei. Nu f#cu"u! arghezian e o2iec"u! ace$"or faceri !irice, ci nef#cu"u! 2ar2ian, 1renu1%ii!e, a("e1"area, nerea! izarea. 9eonid -i o; $e a uz# $# concea1# ni("e 1$eudo:co$ ogonii infan"i!e, ciorne!e unui uni;er$ a"eria! $au ;e$1era!, co 1ozi%ii!e unui -u nezeu ce $e 1reface c# a$i$"# !a crea%ie =(i !a 1oezie>: ?Poa"e c# nu i"a 1oeziePE:o 1ar"e din $ocio!ogie. P,dic#, $oare!e r#$areP3i !u ineaz# ;6rfuri de ho"areP9a ora(e (i !a $a"eP,duce un fe! de in"i i"a"eP.o" c#"re co!%uri!e $"ingi. P-e "e face $# 1!6ngiP3i $# dai fuga iu"eP9a agazine!e ne("iu"e, PCa $# "r#ie("i ai de1ar"e. PE Dn$# o 1ang!ic# ce de$1ar"ePPrezen"u! de "recu". Po 6n# 1o$I 9i! Sci"u! de:nce1Y H a a\, ereu, PP6n# !a -u nezeuPCare,. R ., ?eFi$"#, P-oar $e 1reface c# a$i$"#P9a ne;e$"e, cina$e ?e!r eP9a 1!ecarea e!e;i!or !a (coa!#, P9a f#rea de ro$" 2ucurie, P9a ia"# !a 2uc#"#rie, P3G: dac#:i ai oferi o "aF#, P9a $in"aF#?. PCon"1ozi%6e>. Ln Ba$ rea!u! di o;ian regre$eaz# Dn origini, regii ce "rec 1e Ia "ara2a negu$"oru!ui agician =? din $1a"e!e "erenu!ui de Ia Mo(i?> fiind in;i"a%i $# in"re cu "o" a!aiu! Dn $e in%e!e ere!or do ne("i: ? Nu ai c# !a o "ara2#PMai !uci"oare, ai nou#, P,!# ie (i u ed# de rou#, P@ "ara2# a(eza"#PPe o 1!a"for # ai Dnde1#r"a"#, P,u Dnce1u" $# fie r6ndui"ePMere do ne("i 2ine ru eni"e, PIar negu$"oru! Dn;e( 6n"a"PIn 1ur1uri (i a"o$"a"PMai f#cea $e n c6"e unui D 1#ra"Pori do ni"orPS:a!erge !a e!, $:a!erge de zorPC#ci i:a g#$i"PM#ru! 1o"ri;i"PDn care ur eaz# a $e $"a2i!i Dn $e in%ePC:an ni("e !ocuin%e. ?. Ca (i ;i$e!e, 2a$ e!e ace$"ea !irice $un" nu ai a1aren" inocen"e, cu z 6ng#!i"uri (i cu!ori co1i!#re("i. Sun" Dn fond crude (i anFioa$e, chiar dac# D 2!6nzi"e de un e$"e"i$ gra%io$, coregrafic, 1o;e("i de$1re ;ia%# (i oar"e. 9udicu! nu 1oa"e a$ca $u2$"ra"u! eFi$"en%ia!, Dn"re2area Dn$1#i 6n"a"# de$1re iden"i"a"e: ?,;ea 1o e%i de 2ronz !ucra", PPri;iri a1rin$e, din "#ciune, P,!2a$"ru, 1#ru! 1ie1"#na"PM# 1ref#cu$e iar Dn Gune. PPri;ea un 9udo;ic ira"PPrecu c# e a"6" de are: P,;ea (i:un c!ine, D 2r#ca", P,! un$1rezece!ea $e 1are. PPri;iri!e ne:au !uneca"PCa un$e !ene(, de:o un$oarePPe !uciu! a!2 (i $acada"P,I 1a$eri!or z2ur#"oareP-ea$u1ra "urnu!ui, !#$a"PS# fie $e n de Dn"re2are: PEra un c6ineO un 2#r2a"K P@ri Craiu! Dn$u(i !a 1!i 2areK ? =Co1er"#>. Moar"ea e$"e d"#da"# =Soco!#> i agina"# ca un eFa en, iar 1aradi$u! ca o cur"e de (coa!# Dn care $e 1!i 2# ad i(ii: ?-in a in"iri E nici o ur #: P-au eFa enu! de 1e ur #, PCu ni("e 1a!ide Dn;#%#"oareP,du$e, ad:hoc, din de1#r"are. PPrecu ace$"a a$e enePMai d#du$e eFa eneP-i inea%a !a "rezie, P9a o2o$ea!# Dn $eara "6rzie, P9a cinci, !a (a1"eP@ri chiar Dn iez de noa1"e. P,cu Dn$# 1e coridoareP9unecau dr#go$"iri r#ci"oare, PCu #rge!e, cafe!uri (i %uiciP,nu e ca $#: i dea fi%uiciP3i $# "rec (i euPIn gr#dina !ui .o" ereuPUnde:nf!ori$er# cai(ii: P,co!o $e 1!i 2au ad i(iiPPe $u2 u 2rare, ai d6nd cu coa"e!e, PM#r"uri$indu:(i unu! a!"uia 1#ca"e!eNB. U(urin%a fan"eziei !ui 9eonid -i o; induce ade$ea Dn eroare. Mu!"e 1oezii 1ar $i 1!e e;oc#ri $en"i en"a!e E i 1regna"e de du!cea%a o2iec"e!or co"idiene, de zgo o"e!e $"r#zii (i a!e ca$ei, de un 1i"ore$c ;ag 2a!canic E (i $un" Dn defini"i; ni("e 1ara2o!e ingenioa$e a!e or%ii, ;ie%ii, incer"i"udinii $au fricii. ,u"o2uzu! noc"urn ori "ra ;aiu! 1a"ru duc 1e 1oe" din argine Dn argine de ora( $1re o u!"i # argine, 9eonid -i o; Dn"r:un fe! de cur$# a de$"inu!ui. 4ora Dn"in$#,

di inea%a Dn"re cinci (i (a$e, $ea #n# cu aceea din -e:a ;:a%i a$cun$. 3i a(a ai de1ar"e. ,r"a 1oe"ic# e, !a r6ndu! ei, figura"# e;oca"or (i nara"i;, 2a chiar ironic =1oe"u! $1une cu haz c# ? nara%iunea, ironia, i agini!e g!u e%ePn:au ce c#u"a Dn caden%eB fiindc# ?1oezia %ine de e$en%eB, Dn$# e!, n#uc de fe!u! !ui, (i:a 1ierdu" 1a1ucii (i a Dnce1u" $#:i cau"e 1e$"e "o", "u!2ur6nd a$"fe! orice ocu1a%ie $erioa$#, Dn$# 1oezia acea$"a, ca o ca$# de$chi$# "u"uror, e !ocu! unde $e Dn"6!ne$c /i"ru;iu, Rococo (i Ma!doror, cu a!"e cu;in"e arhi"ec"ura, gra%ia (i in$onda2i!u! oniricM (i "o"oda"# o for # a a("e1"#rii (i a ;i$u!ui nicioda"# e1uiza"#. In"er$ec%ie eri"# $# fie ci"a"# Dn Dncheiere 1en"ru $1!endide!e ei $uge$"ii, de ro an"ic# a" o$fer#, ca au"odefinire !iric#: ? Dn ca$a noa$"r#, de$chi$# "u"uror, 9ui /i"ru;iu, !ui Rococo, !ui Ma!doror, Cu o2i!e $"i! a!#"uri de $1#"are -e Gi!%uri ru1"e (i de 1icioare -e $caune de 2uc#"#rie, Erau a("e1"a"e $# ;ie 3i chiar ;eneau, ca!ea(ca du1# ca!ea(ca. )a i!ii 1rie"ene, a;ide de:o cea(c# -e ;in a!2uriu, din ace!a neco1" Pe care:! $er;ea Dn"re (a1"e (i o1". /eni$er# "o%i. Era zgo o" are E D(i 1o;e$"ea ;ia%a f!ecare : Iar noi ne furi(# 1rin"re 1erechi, M6ng6indu:!e 1e o2raGi, "r#g6ndu:!e de urechi, ,(a 1recu $un" ge$"uri!e de 1rie"enie Nu ai c# nu d#dea de ce! care ;a $# ;ie, Ce! care 1#rea c# e$"e Dn fiecare, -ar 1ieirea !a 1ri a a1#$are , $uf!e"u!ui cu dege"u! ar#"#"or. Lnco!o, ca$a era de$chi$# "u"urorB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &1, 1909> ?Car"e de ;i$eB Poe" onocord, ca (i ,!. Phi!i11ide, (i de !a un 1unc" Dnain"e c#zu" Dn anieri$ , a fo$" 9eonid -i o; =19&7:!950>, din o1era c#ruia Edi"ura E ine$cu a "i1#ri" recen" Dn co!ec%ia ?Poe%i ro 6ni con"e 1oraniB o cu!egere re1rezen"a"i;#, 1u$# $u2 "i"!u! unei 1!ache"e din 1979: Car"e de ;i$e. Nu e!e !ui 9eonid -i o; $:a i 1u$ a1roa1e de !a de2u" =/er$uri, 1977>, ai a!e$ Dn !eg#"ur# cu i(carea oniric#, !an$a"# !a $f6r(i"u! ani!or I78 de e! Dn$u(i (i de -. Ze1eneag, (i DncuraGa"# de M. R. Para$chi;e$cu 1rin $u1!i en"u! Ra uri!or craio;ene =Po;e$"ea ;or2ei>. Ce! 1u%in doi 1oe%i i 1or"an%i =-anie! .urcea (i /irgi! Mazi!e$cu> (i un ro ancier =Sorin .i"e!> au ie(i" din acea$"# i(care, re1ede re1ri a"# de oficia!i"a"e. Mo"i;u! 1rinci1a! a fo$" carac"eru! 1rinci1ia! $u$1ec" a! unui di$cur$ !i"erar care era, cu $1une 9. Raicu, Dn 1rezen"area de 1e co1er"a a doua a cu!egerii de azi, ?"o" ce $e 1oa"e Dnchi1ui ai $"r#in de un di$cur$ a! Pu"erii, a! ,u"ori"#%iiB. Manife$"u! ?oniri$ u!ui e$"e"icB a a1#ru" Dn 1970 Dn re;i$"a , fi"ea"ru =condu$# 1e a"unci de Ion B#ie(u (i G. -i i$ianu> (i e! 1roc!a # ideea unei !i"era"uri ?cu a"6" ai !ucide (i ai de$#;6r(i"e, cu c6" $e a1ro1ie ai u!" de ;i$B. Mu!" ai "6rziu, c6nd $:a 1u"u" din nou di$cu"a ace$" $u2iec", 9eonid -i o; ;a dec!ara: ? Eu ;reau $# creez E "reaz fiind E un ;i$ rea!. /i$u! onirici!or nu e$"e $u2ordona" dic"eu!ui au"o a", ci e$"e o Dncercare de a aGunge !a un nou c!a$ici$ B =195+>. @arecu izo!a" Dn genera%ia $a, ca (i Dn aceea D 1reun# cu care $:a afir a", 9eonid -i o; a inf!uen%a", Dn afar# de 1oe%ii deGa en%iona%i =!a care "re2uie ad#uga" E i! Bru aru>, (i 1e unii din"re o1"zeci("i, Dndeo$e2i 1e Mircea C#r"#re$cu. Ce! ai $uge$"i; 1or"re" a! 1oe"u!ui !:a $chi%a" Gheorghe Grigurcu Dn .eri"oriu 9iric =190&>: ? /or2e("e "ac"ico$, hi1er1ro"oco!ar, cu ge$"uri ro"unde, Dn;#!ui" Dn a 1!e ro"ocoa!e de fu . Mu$"a%a r#$uci"#, ?2ar2iana?, 1recu un e!c, e (i ea o $i 2o!izare a r#2d#rii. -ar c6nd ur #re("i ochii $frede!i"ori, ic(ora%i Dn in"en$i"a"e, ai cur6nd ;ioi, dec6" con"e 1!a"i;i, ;ezi c# "r#deaz# 1of"a de !ucru. Na$u! a$cu%i" ca o unea!"# %ine de aceea(i 1redi$1ozi%ie a e("e(ugaru!ui. Poe"u! are un ;ag aer ;e$1era!, 1are a fi $"r#2#"u" de u(oare fri$oane, necur a", $"r6ng6ndu:$e i 1erce1"i2i! Dn

;e( in"e rea!e ori 1rezu a"e. @ u! con$"i"uie o 1oar"# neo2i(nui" de ade eni"oare $1re !iri$ u! $#u, dre1" care ne:a 1er i$ a:! e;oca ?. @rigina!i"a"ea incon"e$"a2i!# a !ui 9eonid -i o; e$"e o conden$are a ce!or ai di;er$e Dnr6uriri, cu ar fi Ion Bar2u ="#ie"ura rece:a2$"rac"# a cu;6n"u!ui>, Macedon$<i =ronde!uri!e>, ,rghezi =1!a$"ici"a"e>, Minu!e$cu =eFo"i$ , "e e>, G. C#!ine$cu =fa2u!o$u! !ucruri!or 2ana!e>, E i! Bo""a =hi$"rioni$ u!>, 3". ,ug. -oina( (i Radu S"anca =2a!ade$cu!, edie;a!i"#%i!e>, ,n"on Pann, ,!. Phi!i11ide (i a!%ii. Poe"u! e$"e un ar"izan $u1erior !ucr6nd 1e a"eria!u! fria2i! (i ;a1oro$ a! ;i$u!ui. E! iz2u"e("e $# D 1ace, Dn"r:un od de$#;6r(i", dou# Dnc!ina%ii o1u$e a!e $1iri"u!ui !iric: una $1re e("e(ugu! inu%io$, 9eonid -i o; $cru1u!o$ (i eFac", (i a!"a $1re Gocuri!e i agina%iei !i2ere, 1e"u!an"e, $ofi$"ica"e. E$"e deo1o"ri;# un ;o!u1"uo$ a! a"erii!or 1i"ore("i, eFo"ice, !uFoa$e, rari$$i e (i un fan"ezi$" a! derizoriu!ui (i do e$"icu!ui, a1roa1e ereu cu o no"# u ori$"ic# =? eduze roze g#"i"e cu ci 2ruB>. 9iri$ u! $#u e"rono ic (i 1rozodic $"#16ni" 1er i"e !argi ;o!u"e a!e unei i agina%ii 2e"e de ea Dn$#(i. ,ce$"e ?con"radic%iiB au ca rezu!"a" un 2aroc a! o"i;e!or (i a! $u2$"an%e!or. @niri$ u! !ui 9eonid -i o; e$"e unu! 2ine "e 1era". )or u!a 1oe"ic# a !ui 9eonid -i o; a a1#ru" de1!in con$"i"ui"# a1roa1e de !a Dnce1u", dac# nu nu aidec6" Dn /er$uri!e din 1977, Dn orice caz Dn 0 1oe e din 1975. Ca1odo1era !ui e$"e ;o!u u! Car"e de ;i$e din 1979. Ceea ce 9eonid -i o; a "i1#ri" u!"erior =cu o en%iune 1en"ru ronde!uri!e din Se ne cere("i> con"inu# a $e nu"ri din ace!a(i $1iri" ne$#%io$, dar ;e(nic "reaz, Dn$# a!unec6nd 2ru$c Dn"r:un anieri$ f#r# $1eran%#. Mari!e re$ur$e a!e 1oe"u!ui 1ar a:$e fi e1uiza" du1# 1ri u! Ge" !iric. -ar ace$"a a fo$" eFce1%iona! de 1u"ernic (i face din 9eonid -i o; unu! din cei ai de $ea # 1oe%i ro 6ni con"e 1orani. Ln$u(iri!e aGore $e ;#d 2ine Dn ce!e 0 1oe e, Dn ;iziuni!e hi1nago"ice a!e C#r%ii de ;i$e (i Dn ce!e 0 1roze din cea de:a doua $ec%iune a ace$"ui din ur # ;o!u , Dn ace$"ea $e g#$e$c c6"e;a 1oe e an"o!ogice. I$"oria !ui C!au$ (i a gigan"icei $1#!#"ore$e hi1er2o!izeaz# a"6" do e$"ici"a"ea =2o!"i"a ca er# n#1#di"# de a2uri (i c!#2uc Dn care $e af!# "re1iedu! 1e care $"# C!au$, cu 2ar2a Dn(uru2a"# Dn 1odea>, c6" (i eFo"icu! =?afar#:$ ;i$co!e (i e$chi o(iB>. C!au$ e$"e un i"o an ingenuu, ca1a2i!:2# Dnchine uria(ei !ui "o;ar#(e de ;ia%# un $1!endid enco iu , cu accen"e de C6n"are a C6n"#rUor, dar (i argheziene 2!e$"e e, u$"ind de ranchiun# ca un 2ure"e. N#z#riri!e !ui C!au$ ar eri"a $# fie 1$ihana!iza"e. )e eia gigan"ic#, !a fe! cu u!a"ra din /i$ cu in$"i"u"oare, e$"e, de$igur, o re ini$cen%# 2aude!airian#. Su2$"ra"u! ero"ic e$"e a2$o!u" e;iden" ai a!e$ Dn 0 1roze, ;eri"a2i!eO;iziuni $eFua!e, in"en$e, (ocan"e (i "o"oda"# 1!ine de de!ica"e%e. -ac# Cen* (i cei 1a"ru $ergen%i con%ine o no"# de u or, 9i!i (i den$i"a"ea e$"e o o$"r# de ;o*euri$ e, Dn care 9i!i, e!e;a coriGen"# Dn u!"i a c!a$#, 1ri e("e, 1e un aco1eri( Dncin$, ;izi"a in"i # a unui u!iu. Mo"i;u! e$"e ace!a i"o!ogic a! 9edei. Cu 9e2#da. -an$u! $eFua! a! cu1!u!ui fe eie:1a$#re con$"i"uie o are 1erfor an%# 1oe"ic#, (i dac# a( a;ea $1a%iu, !:a( re1roduce in"egra!. )ine%ea $en"i en"a!# do in# cu1!u! for a" de "eni$ ena C!o"i!da (i de /6rco!acu! care:(i ui"# de $ine, cu !#2u%a Dn 1a! a fe"ei, $co%6nd de fericire ?o !i 2# 1ur1urieB. Ca ace!ea(i o"i;e $e g#$e$c (i:n ce!e!a!"e ?;i$eB. /i$ cu !icorn de$crie o ini%iere (i un $acrificiu @ fecioar# e$"e condu$# $1re a fi da"# 1rad# !icornu!ui =a $e o2$er;a $chi 2area de $eF a i"o!ogicu!ui ani a!>, D 1reGuru! !icornu!ui ro2o"e$c ;e$e!e o u!%i e de fe"e, care u 1!u 2uc#"#ria. 3i e!e au fo$" ?$acrifica"eB c6nd;a. -o e$"icu! e o di en$iune curen"# Dn ace$"e fan"ezii i"o!ogice a!e !ui 9eonid -i o;. Iar 2uc#"#ria =ca (i !a E i! Bru aru> e$"e un $1a%iu $acru, Dn /i$ cu 2ufon a;e o cofe"#rie fa2u!oa$#, de$cri$# 1rin 1ri$ a infan"i!#, oarecu a$e #n#"oare cu aceea din ro anu! au"o2iografic ,1roa1e noie 2rie a! !ui )!orin Mugur, Dn 1roFi i"a"ea 2a!ade!or !ui -oina( $e $i"ueaz# /edenii!e rege!ui Pe1in.

Un !oc cen"ra! D! ocu1# Dn 1oezia !ui 9eonid -i o; a 1!uN Poe .urnu! Ba2ei, ;eri"a2i! "riu f e$"e"ic a! $1iri"u!ui 2aroc. Sorgin"ea e$"e 1hi!i11idian#. Poe u! Dnf#%i(eaz# o c#!#"orie ini%ia"ic# Dn in"erioru! $1ira!a" a! ace$"ui "urn a! ci;i!iza%iei, Dn ini a c#ruia $e a$cunde i"icu! (ar1e Uroraga!. Si i!ie1icu! $!uGe("e unui r#$f#% co!o$a! de a"erii rea!e (i i aginare. Mircea C#r"#re$cu a a;u" ce! ai u!" de Dn;#%a" din enu er#ri!e, din !i$"e!e, din no enc!a"ura ace$"ui 1oe , 1e c6" de gra"ui"e, 1e a"6" de in;en"i;e !eFica!. 9eonid -i o; e$"e un 1u"ernic crea"or de $u2$"an"i;e. Ion Caraion a eFa ina" din ace$" unghi 1e Baco;ia. 9eonid -i o; i:ar fi oferi" un a"eria! infini" ai 2oga". C#!#uza 1oe"u!ui Dn "urn e$"e c6nd un ?a!2a$"ru e("erB, c6nd o ?;edenie 1oci"#B. .urnu! figureaz# un uni;er$ er e"ic (i f#r# $en$. U(i!e $un" z#;ori"e, 2a!a a!e!e !i1$e$c, 1or%i!e au cifruri 1ironi"e Dn cuie. 9u ea din "urn, de(i di$"ri2ui"# 1e e"aGe, $"# de:a ;a! a, c!aie 1e$"e gr# ad#. .urnu! e$"e un ca1harnau , e"afora 1ro2a2i! cea ai $e nifica"i;# 1en"ru uni;er$u! a"eria! (i ora! $f#r a" aN 9ui 9eonid -i o;. 9ucid# (i fan"a$ agoric#, o1er# de e("e(ugar o1io an, 26!ci a! de(er"#ciuni!or (i a! ;o!u1"#%i!or, ine1uiza2i!# !eFica! (i ono"on# $"i!i$"ic, do e$"ic# (i eFo"ic#, $"#16ni"# de un duh 2a!canic, an"on1anne$c, Dn 1ofida geografiei (i i$"oriei ei f#r# fron"iere, 1oezia !ui 9eonid -i o; e$"e una din ce!e ai ;ii eF1re$ii a!e 2arocu!ui din Dn"reaga noa$"r# !i"era"ur#. =Ro 6nia !i"erara, nr. +7, 1991> 3"efan B#nu!e$cu 3.E),N BXNU9ESCU ?C6n"ece de c6 1ieB Nu era greu de 2#nui", Dn -ro1ia (i Dn ce!e!a!"e 1o;e$"iri a!e !ui 3"efan B#nu!e$cu, 1oe"u!: nu e;oca e! aco!o o !u e ce ;or2ea Dn 2a$ e (i g6ndea Dn 1oeziiK .o"u(i ce!e nou#$1rezece C6n"ece de c6 1ie nu r# 6n ai 1u%in ui i"oare c6n"ece ?de $1u$ 1e ne("iu"eB. Ceea ce e eF"raordinar Dn e!e e cu o"i;e $"r#ine, fo!c!orice, i agini ie(i"e din i agina%ia "u"uror (i a ni #nui D(i 1ierd indiferen%a (i Dnce1 $# $e ro$"ea$c# iracu!o$ Dn Guru! unui $6 2ure unic: 1oe"u!. E!e %in de o infini"a"e de 1o$i2i!i"#%i u ane, dar re;e!# o $ingur# ;oce. .e a inefa2i!# e$"e re"r#irea Dn"r:un "i 1 1ierdu", care nu 1oa"e uri. ,ce$" "i 1 nu ai e Dn $"are $# fie 1rezen" aie;ea: Dn c6n"ece e! reDn;ie neDnce"a". 3"efan B#nu!e$cu 1orne("e ereu, aici, ca (i Dn 1o;e$"iri, Dn c#u"area unei ;re i care a Dnghi%i" "o"u! ire;oca2i!: !ocuri, c!i1e, "ri$"e%i, iu2iri (i care nu ai 1oa"e fi $i!i"# de ni eni, nicioda"#, $# !e Dna1oieze. Nu ai Dn c6n"ec, ea re$"i"uie acea$"# !u e, 1en"ru o c!i1#, $1re a o r#1i din nou. -e aceea !u ea 1oezii!or !ui 3"efan B#nu!e$cu $e 1#$"reaz# necon"eni" !a ho"aru! din"re rea!i"a"e (i a #gire, din"re ;ia%# (i ;i$. Pri;iri!or Dn"oar$e Dn#un"ru a!e 1oe"u!ui i $e dez;#!uie nu ai fan"o e!e "recu"u!ui. S"area de $uf!e" e$"e iraGu!: ora(u! cu "ur!e $c6n"eie"oare Dn"oc i" ca o ar#"are din 1u!2erea B#r#ganu!ui, dro1ia ne;#zu"#, o u! f#r# ur #, f#r# chi1, nea"in$ de u 2ra $a!c6 u!ui, ca Maho e" din !egend# E "oa"e eFi$"# Dn"ru nefiin%#, ca ni("e fer ec#"oare fan"a$ agorii. -ar ace$"e fan"a$ agorii ca1#"# Dn Dnchi1uirea 1oe"u!ui o 1u"ere de a fi rea!e care 1une $u2 $e nu! Dn"re2#rii cea!a!"# rea!i"a"e. I agina%ia "riu f# a$u1ra ;ie%ii, "recu"u! a$u1ra 1rezen"u!ui. Ni ic nu oare cu ade;#ra", g6nde("e 1oe"u!. .oa"e au $oar"a !ui ,ndrei Mor"u din 2a!ada cu ace$" nu e care !a$# Dn fiecare oar"e c6"e ce;a nee$en%ia! din e!, haine!e, 1icioru! de !e n de 1!o1, o 6n# (i o ureche, re;enind ereu ca un $"rigoi. -in cio"u! $#!ciei u$ca"e cre$c !#$"are ?cu fagure:n $u2%ioareB. Ceea ce nu oare Dn$# nu $un" !ucruri!e, ci e!e en"e!e !or: $u2 a1e!e "u!2ura"e de ;6n" r# 6ne ;ie nu $a!cia, ci $u2$"an%a ei e"ern#. Poezia de a$1ec" fo!c!oric (i fa2u!o$ a !ui 3"efan B#nu!e$cu $e re;e!# ca un c6n"ec a! 1er anen%e!or, din#un"ru (i din afar#, a! "i1are!or ne$chi 2a"e. Mu e ;e(nice a!e !u ii. U 2ra $a!c6 u!ui nu 1oa"e o1ri dogoarea, ea nu e$"e. -ro1ia e ca un ani a! de 2a$ , ce nu 1oa"e fi ;#zu". G6r!a e o ;ie"a"e 1ri ar# care ?cere o B, $a!cia "r#ie("e Dn dou# edii de den$i"#%i deo$e2i"e, ca o $iren#. Poezii!e $un" de o are fine%e (i efor"u! ar"i$"ic e a2ia ;izi2i!, cu ne1u"in%# de do;edi": ? Ioane, Ioane. PGheorghe, ,ndrei (i Miroane. PCu "e ai duci, "u $"r#ine, PNu "e ui%i !a ;re ea

ea. P,i !#$a":o (i 1e:a "aP3i "e duci 1e -un#re, PPe $c!ndur#, 2u!g#re. PIngro(i a1a (i ;a!u!, PDn ur a "a cre("e a!u!B. -oar $uge$"ia e ine$cian# din u!"i u! ;er$ e un fa1" de $"i! ai 1reci$: re$"u! 1oeziei r# 6ne de un far ec 1e c6" de i$"erio$, 1e a"6" de incon"e$"a2i!. I 1re$ia ini%ia!# e c# 1oe"u! face o $i 1!# o1era%ie de 1urificare a unui c6n"ec 1o1u!ar. .o"u(i, dac# aeru! e fo!c!oric, cu1rin$u! inega!a2i! (i e"afore!e nu $un", fiind de$igur in;en"a"e de !a Dnce1u" 16n# !a $f6r(i": ?Ci 1ie cu 1or%i d#r6 a"e, PCu ier2i!e:n cer ;#r$a"e, f Cre("e iar2a:n cer, (i:n $"e!e, P3i Dn c#!c6ie!e e!e. PDn"ind ina Dnain"eP3i !o;e$c Dn $oare, un din"e, PCare "oc ai r#$#rea, PDn gingie $6ngera. PDn"ind ina Dna1oiP3i dau de noa1"e Dn "oi. PM:a ridica" Dn 1icioare, PMi:a ;#zu" u 2ra Dn $oareB. Co en"6nd:o, 1oezia $e ri$i1e("e, fiindc# "aina ei $e Dnchide "oa"# Dn 1u%ine!e cu;in"e, Dn $i 1!i"a"ea de necrezu", ca o f!oare Dn irea$ a ei ineF1!ica2i!#: ? , r# a$ a!2i" Dn c! 1, PNinge S#1ada 1e 1!ug. PS:a du$ 1# 6n"u! afundPP# 6n"u! nu:! ai aGungPS#:! ai ca!c (i $#:! ai 1!6ng, PSoare nu:i, doar u 2ra eaPR# a$# de c6nd cu ;ara. PE:a!2i"# de chiciure, PD i $"# u 2ra %ur%ure, P3i "rec $"e!e!e 1rin ea, P.rece ar%ea, ;inerea ?. =Con"e 1oranu!, nr. 7, C 975> Mircea I;#ne$cu MIRCE, I/XNESCU ?/er$uriB C6" de deo$e2i"# e$"e, acu , 1oezia unui Mircea I;#ne$cuN Prin"r:un hazard a! !ec"urii, a ci"i" /er$uri!e Dnda"# du1# /ine iar2a: nu nu ai c# nu e$"e Dn"re ace$"e c#r%i nici un 1unc" co un, !ucru nor a! !a ur a ur e!or, dar ce no%iune de 1oezie $e 1oa"e Dn"e eia 1e dou# eFe 1!e a(a de con"radic"oriiK Ceea ce era !a Ion Gheorghe in$"inc", aici e$"e $u2"i!i"a"e, ce era aco!o dezordine, hao$ ;ege"a!, aici face i 1re$ia unui co$ o$ ra%iona! ca a! gr#dini!or de !a /er$ai!!e$. Mircea I;#ne$cu %ine de ca"egoria 1oe%i!or 1re%io(i, afec"a%i, care a!"#da"# $:ar fi nu i" ga!an%i. E! $crie adriga!uri de un far ec ;oi" de$ue", cu un aer u(or fin du $iec!e. ? Dn$# eu 1o", (i cu aGu"oru! o"anu!ui .heo2a!d, PDnchi1ui ni("e !ocuri 1en"ru a:i ri$i1iPei $u1#rarea, 1o" face ro 2uri care $e ;or ro"iPU 1!eoa1e!e ei c6nd Dnchide ochii. Sau ca 4era!dP1o" "ri i"e un ;i$ e$1re Dn%e!e1"u! o"anP$# "oarc# $u2 1erna ei :(i ea $# $e "rezea$c#Pr6z6nd deoda"#, (i $# 1ri;ea$c#Pcu ochii ro"unzi Dn Gur. ?. /er$uri!e 1ar !ucra"e uneori cu cro(e"a: @ 1o;e$"e de iarn# E cu , oe furi(, P :a $"recura" Dn $1a"e!e ei E (i a ridica" deoda"#P!a 1a i ina drea1"#, u!" Dn#!%a"#. P.ru1u! ei $:a Dn$cri$ Dn fondu! de aur I D! !u inii, ca o ini%ia!# de anu$cri$ ;echiB. ,ici e$"e rafina en" de $"a 1# Ga1onez#. Cu o "ehnic# ai nou#, I;#ne$cu reia une!e din 1redi!ec%ii!e !ui Macedon$<i, Pi!!a" =din 1ri a e1oc#> (i a!e a!"or $i 2o!i("i inori. Efec"u! nu ;ine din 1rofunzi e, ci din e!egan%#. )iecare 1oe # e$"e un ic "a2!oid, co 1u$ $a;an", 1e 16nz#, $au o acuare!# de!ica"#, Dn cu!ori 1a$"e!a"e: ? .oa na e 2ine $# ie(i 16n# Dn fundu! gr#dinii, P(i $# 16nde("i (o16r!e!e 1e zidu! fier2in"e de $oare, P(i dac# r#$"orni ca1u! 1u%in 1e $1a"e $i %iPcu $e Dnc!in# anu! $1re iarn# EP(i %i $e face frig. -u1# aceea, cu 1i$ica Dn 2ra%e, P$# "e a(ezi !a ferea$"r# (i $# 1ri;e("iPcu deco!oreaz# gr#dinaB. ?Per$onaGe!eB au 1ozi%ii (i ge$"uri $"udia"e inu%io$, o ridicare a !6ini!or Dnchi1uie un 2a!e", o 1ie1"#n#"ur# e$"e o cere onie: ?S:a oie1"#na" a$"fe! E (i:a ridica" 1#ru!Pca dou# ari1i $"r6n$e, deo1ar"e, de a!"a, a ca1u!uiPE dac# $:ar de$face E cu Di "re ur# c6"eoda"# 1#ru!Pc6nd erge 1rin 1ia%a cu 1o i r#z!e%i, 1rin ;6n" EPdac# ari1i!e ace$"ea $:ar de$chide, i $:ar Dn#!%a fa%aP(i ar 1!u"i, "o" ai de1ar"e de noi. ?. M. I;#ne$cu, Dn fond, 1e"rarchizeaz#. I 1re$ia de $"udiu 1ro;ine (i iin grani%a 1u$# Dn"re 1oe", ce! ce $1une, (i 1oezie, ceea ce e$"e $1u$. Ii Dn"r:un r6nd, M. I;#ne$cu refuz#, nu f#r# fine%e de $1iri", 1re"en%ii!e 1oe%i!or oderni de a "ran$crie ?;or2irea in"erioar#B: ?,dic#P"o" eu $# ;or2e$c de$1re fa%a ei Dnec6ndu:$e, c#u"6ndu:

(iPre$1ira%iaK Ln$# a"unci ar fi nu ai fe!u! Dn care eu ;or2e$cPde re u(c#ri "u!2uri, de g6nduri doar a!e e!e, Pa!e i aginii ei:ar fi nu ai un chi1, o i agine EP(i ea E ade;#ra"a ei fiin%# a"unciK ?. ,(adar, e! face o 1oezie a ;er2e!or dicendi, Dn care ce! ce $1une eFi$"# $e1ara" de ceea ce e$"e $1u$, de$1#r%i%i 1rin"r:un ;er2 ca un "a2!ou 1rin ra a !ui de re$"u! !u ii: ?Dn ro anu! 1e care "o" ;reau eu $# D! $criu, Pare $# fie o $cen# de "i1 fran%uze$c: P$"au !ungi%i, unu! de a!"u! Dn 1a"u! Dngu$". ?. ? Po;e$"e("e ea: a o fo"ografiePS a ea Dn$# i E $ "ind Dn 1icioare !a argineaP2azinu!ui, foar"e drea1"#, cu $oare!e Dn ochi. ?. Ra%iunea ai ad6nc# a ace$"ei "ehnici "re2uie c#u"a"# Dn neDncrederea 1oe"u!ui Dn 1oezie. Poezia nu e, 1en"ru e!, "o"u!M ea nu a2$oar2e fiin%a 1oe"u!ui (i fiin%a !ucruri!or, r# 6n6nd doar o 1ur# 1o$i2i!i"a"e. @ figur# a $en"i en"u!ui $au a $1iri"u!ui, o a$c# $au un Goc =cu Di 1!ace !ui M. I;#ne$cu $:o in"i"u!eze ade$ea>. Poezia nu e$"e, ea, o eF1erien%# defini"i;# (i angaGan"#, ci doar o $1unere Dn care eFi$"en%a e$"e i1o"e"ic#. ,1roa1e "o"deauna, ;er2e!e dicendi a!e !ui M. I;#ne$cu $e con"inu# Dn odu! condi%iona! $au $u2Gonc"i;, a! du2iu!ui in"erior (i a! 1o$i2i!u!ui, Dn necuno$cu"u! $au nefiin%a !ucruri!or, Dn"r:o a("e1"are neu 1!u"# cu ni ic (i !a fe! de irea!# ca a2uru! !u inii di inea%a 1e are: ?,( 1u"ea de$crie (i a!"fe! dec6" e;oc6ndP$1ai e!e e!e din co1i!#rie c6nc1 D i Dnchi1uia ! $ingur#"a"ea, noa1"ea, Dn ca ere!e necuno$cu"e, Pa( 1u"ea de$crie (i a!"fe! ce a $i %i" o1rindu: #, P$ingur, Dn Dn"uneric, Dn ca era cea!a!"# a ei, P(i 1ri;ind 1e ferea$"r#, noa1"ea afar#, (i $"rada, Go$P(i $i %indu: i $ingur#"a"ea cu D%i $i %i fe2ra noa1"ea. ?. -u1# ace$" ?a( 1u"eaB nu ai ur eaz#, ade$ea, Dn 1oezia !ui M. I;#ne$cu, nici un ?darB. =Con"e 1oranu!, nr. +1, 1975> ?Poe eB Inca1aci"a"ea de a $e ui"a 1e $ine Dn con"e 1!area !u ii, cu a!"e cu;in"e, $1iri"u! cri"ic, carac"erizeaz# (i Poe e!e !ui M. I;#ne$cu, 1oe" origina! (i $u2"i!. Ca (i Marin Sore$cu, au"oru! Poe e!or e un $ce1"ic, un neDncrez#"or Dn 1oezie. Se Dn"6 1!# c# u!%i 1e care:i $1erie cere onia!u! con$acra" a! 1oeziei $un" ni("e $en"i en"a!i cu oroare de efuziuni direc"e. M. I;#ne$cu e$"e "oc ai un a$"fe! de 1oe" $en"i en"a! Mircea I;#ne$cu ce nu $u1or"# ridico!u! $en"i en"e!or. 3i a"unci $e "ra;e$"e("e, ado1"# o 1oz#, de indiferen%# $au de Dnde1#r"are, care de;ine odu! !ui de a cu!"i;a o di$o!u%ie $i$"e a"ic# a $en"i en"a!i$ u!ui. )ugind de afec"are, 1oe"u! ni ere("e 1e$"e un "on neu"ru, rece, 1rozaic. -e$igur, ace$" "on e (i e! "ruca", !a r6ndu! !ui. Un cere onia! Dn!ocuie("e 1e a!"u!. M. Sore$cu e $arca$"ic, $c6r2i"M M. I;#ne$cu, nu ai Gena" de con;en%ii. Ni !:a 1u"ea Dnchi1ui, !a rigoare, re1ri 6ndu:(i o c!i1# Gena (i de;enind ?!iricB. 9a M. Sore$cu, an"i1oezia e eF1re$ia organic# a unui $1iri" cri"ic Dnn#$cu", c#ci au"oru! Mor%ii cea$u!ui D(i "r#ie("e necon;en%iona!i$ u! Dnain"e de a de;eni con("ien" de e!. 9a M. I;#ne$cu, an"i1oezia e$"e con$ecin%a !ec"uri!or, e o for # de $a"ura%ie, o di$"an%# !ucid# care $e 1oa"e ic(ora $au #ri, c#ci necon;en%iona!i$ u! $#u e u!"erior (i educa". -e aceea accen"u! cade, Dn deo$e2ire de M. Sore$cu, 1e cere onia!u! in;en"a" (i origina!i"a"ea "re2uie c#u"a"# aici, Dn ace$" a e$"ec de 1roz# (i de 1oezie, de e"afizic# (i de u or. Poe"u! i agineaz# con;er$a%ii, co en"arii (i 1er$onaGe, de$e n6ndu:$e 1e $ine Dn$u(i $u2 nu e!e de Mo1e"e. .. /ianu ar fi nu i" ace$" fe! de !iric# o !iric# a ro anu!ui. Mo1e"e e, cu $:a re arca", un SVeene* a! !ui E!io", dar nu ai 1u%in, u"a"i$: u"andi$, un -ioni$ din 1oe u! e ine$cian. Proiec"6ndu:$e 1e $ine $u2 Dnf#%i(area unui 1er$onaG, M. I;#ne$cu D(i a"ri2uie idei, 1reocu1#ri, o2$e$ii, ge$"uri, ca unei fic%iuni e1ice. @ are 1ar"e din $en"i en"a!i$ u! congeni"a! e$"e, Dn ace$" fe!, e1ura". Poe e!e re1rezin"# ro anu! !iric a! !ui Mo1e"e: ? o1e"e $crie un 1oe de$1re o1e"eP$"6nd!a a$# Dn !oca!, $criind a1!ica" un 1oe de$1re o1e"e =.> P o1e"e din 1oe u! 1e care:! $crie e! Dn$u(iPD(i face Dnchi1uiri!e !ui de$1re d6n$u! (iPcrede c# e$"e inde1enden" E Dn$# 2ufni%e :P$e ne a! ra%iunii E D! 16nde$c 1e 1ro1ria !ui frun"e, P1en"ru c# e!e ("iu c# e! e$"e doar o crea%iePcare de1inde de orice #run"#

a2era%iePa !ui o1e"e c6nd ;rea $# $e:ncrun"ePf#r# o"i; (i D! ui"#, o1e"eP$:a r#$"urna"Pcare din eiK E! E ce!#!a!"K Ce!#!a!"K ?. Pe o !a"ur#, Poe e!e $un" un eFe 1!u de 1oezie a 1oeziei, i agina%ia Dn"orc6ndu:$e ereu a$u1ra ei. .o"u(i, oda"# D 1!ini" de!ica"u! 1roce$ de eForcizare a ?eu!uiB 1oe"ic 1rin 1roiec"area !ui Dn"r:un du2!u, e!e 1o" fi ci"i"e ca cea ai 1ur# for # de !iric# $en"i en"a!# (i edi"a"i;#, i 1regna"# de o aro # de car"e (i cu o 1ronun%a"# "inc"ur# e!egiac#. S# ci"# Dng6ndur#ri a"ina!e: ? o1e"e, erg6nd 1e o $"rad# foar"e Dngu$"#P =: (i di inea%a a!unec6nd ne("iu"# $1re a iezi :> (i Dn 1oar"a unei gr#dini cu 2#!#rii, o fa"# cu fu$"#P1rea $"ri "#, %iri;indu:! (i un iazPde a in"iri ocni"e:n o1e"e, (i r a$fr6ng6ndP"u!2ure g6nduri!e !ui de acu , 1re$chi 26ndu:!ePDn ari re u(c#ri E = o1e"e nu !e !ua:n $erio$ E "recea cu 2#r2ia Dn 1ie1", a!aF6ndPr#u c6"e un g6nd de a! !ui f#r# ur are>, "ra ;aieP"receau cu zgo o"e ari 1e $"rad# 2#!aiePDn $oare!e a"ina!, (i o1e"e ;edeaPi agini !#1"oa$e ad6ncindu:$e ne$f6r(i"P(i, 1rin"re e!e, e! Dn$u(i cu 1a$u! ega! cu "receaPde1#r"6ndu:$e, a1ro1iindu:$e E 1rin "i 1u! o1ri"B. =Con"e 1oranu!, nr. +', 1908> ?,!"e 1oe e nou#B ?Nu eFi$"# o defini%ie a 1oeziei Dn 1oezia !ui Mircea I;#ne$cuB, $crie Eugen Si ion Dn fru o$u! !ui co en"ariu, de acu "rei !uni =?Ro 6nia !i"erar#B, &7>, a! ,!"e 1oe e nou#. )iind de acord cu aGori"a"ea o2$er;a%ii!or cri"icu!ui, # deo$e2e$c de e! "oc ai Dn 1ri;in%a ace$"ei con$"a"#ri !i inare: cred, di 1o"ri;#, c# 1oezia !ui Mircea I;#ne$cu e$"e, a1roa1e Dn Dn"regi e, o 1oezie a 1oeziei, con%in6nd nu eroa$e ?defini%iiB, care e de irare a nu fi fo$" ;#zu"e. C6"e;a $un" conci$e, 1rin$e Dn "ra a unui $ingur ;er$: ?Ca1aci"a"ea de a face un "i 1 f#r# rea!i"a"e Dn Guru! unor cu;in"eB. ,!"e!e, ai nu eroa$e, "re2uie de$cifra"e Dn %e$#"ura unor 1oe e, con$acra"e $crii"urii: ?e !i"era"ur# $# $1ui c# Dn ce $crii ar fi cu ade;#ra", 1rin"re !i"ere!eP1e care !e faci 1e h6r"ie, fiin%e, chi1uri E $un" nu aiP1re"eF"e 1en"ru aceea(i necon"eni"# Dncercare a g6ndu!ui "#uPde a crede c# Dn$ea n# ce;a ;or2e!e, $une"e!e E (i "u $crii, P"e Dnc#1#"6nezi $# "e Goci cu (iruri!e 1e care !e a!unge("i, ne #$ura"e uneori, P1e fi!a din fa%# E (i Dn fond "o" ce faci e$"e $#:%i ;or2e("i $ingur. ?. -efini%ii!e erg de !a de$crierea direc"# a ecani$ u!ui 1oe"ic, a(a cu D! Dn%e!ege 1oe"u!, 16n# !a figurarea !ui Dn"r:o i agine fa2u!oa$#: ?. G6ndu! ace$"a, deci, e un ani a! !ene(, un crocodi! care $e i(c# a!ene, Pie(ind din a1e!e f!u;iu!ui, !a $oare, (i $e o1re("e !ocu!ui, P(i ca$c#. R 3i 1rin"re din%ii !ui nu ie$ inuna"e!e redu1!ic#ri E 1uii EPci i $e ;#d re$"uri!e 6nc#rii :(i e! $e hr#ne("e cu ha!ci de a in"iri EP(i 1#$#ri anu e "oc i"e i !e ciugu!e$c con("iincio$, (i e ca o idi!#P1e a!uri!e ;erzi a!e ni!u!ui E (i du1# o ;re e, Dn care a 1ri;i"Pcu ochii !ui ineF1re$i;i Dn $oare, $e Dn"oarce !a fe!, 1ondero$, P1e 1icioare!e !ui $cur"e, (i in"r# Dn a1#B. -ar eFi$"# $uge$"ii Dnc# (i ai concre"e, de !a care 1ornind, 1u"e Dn"re;edea a"6" $"ruc"ura de $u1rafa%# a 1oe u!ui !ui Mircea I;#ne$cu, c6" (i o2$e$ii!e de ad6nci e. L i ;oi Dng#dui ci"area unei 1oezii Dn"regi, a c#rei ana!iz# ne ;a conduce !a conc!uzii $e nifica"i;e: ?dar dac# deci nu 1o%i $# !e faci, Dn"6 1!#ri!e, P1er1endicu!are 1e$"e !i1$a de anecdo"# din "ine, P1o%i $# ;or2e("i ereu de$1re e!e E =ca (i cu ar fiP Mircea I;#ne$cu ai u!"e, nu una $ingur#, aceea(i Dn careP$un" doar dou# 1er$onaGe, o1ri"e !a in"rareaPDn"r:un gang, 1e o $"r#du%# D 2#"r6ni"#, (i du1# cazPe noa1"e, (i ninge, (i Dn !u ina 2ecuri!or din iG!ocP$un" fa%ade!e ca Dn"r:o gra;ur# din"r:o car"e cu 2a$ e ger ane, P$au e a iaz# Dna!"# :(i $oare E (i ca$e!e $un" cu fere$"re 2aroce, Pcu $e cu;ine Dn ora(e!e i"a!iene $u1u$e au$"riei i 1eria!e, P(i e! o %ine de in#, (i ea ;rea $# fug#, (i Di ;or2e("ePf#r6 icio$ E (i nu e$"e, fire("e, ni ic ade;#ra" Dn"r:o $cen# ca a$"a, ! $# con"inue, adic# E doar a in"irea care ;rea $# fac#Po Dn"6 1!arePaici, (i nu reu(e("e>, (i dru u! de !a acea c!i1# Dn gangP16n# !a a in"irea ei E a$"a e Dn"6 1!area ?. Poezia e$"e, a(adar, o Dn"6 1!are: un dru de !a o c!i1# "r#i"# !a a in"irea ei. Ln$# a in"irea nu re1roduce, ci Dnchi1uie rea!u!, ca un u!"i1!ica"or 1en"ru i aginea originar#. Poe u!

$"# Dn"r:un regi a! 1o$i2i!u!ui, nu a! rea!u!ui. Nu e ;or2a doar de o unic# D 1reGurare, ci de ai u!"e, a$e #n#"oare (i diferi"e, $u1ra1u$e une!e 1e$"e a!"e!eM decoru! e facu!"a"i;, chiar dac# are $"ereo"i1ii!e !ui =noa1"ea de iarn# u ed# ori a iaza $c#!da"# Dn $oare, z#1ada ori 1!oaia, ora(u! cu ganguri edie;a!e ori ace!a de$chi$ $1re un"e!e din ;ecin#"a"e>. Nu $e 1oa"e ("i nici dac# $cena nu e cu ;a rodu! Dnchi1uirii. Ceea ce r# 6ne con$"an", Dn iG!ocu! ace$"or conGec"uri a!e e oriei afec"i;e, $un" e! (i ea, cu1!u! e"ern nede$f#cu" a! !iricii !ui Mircea I;#ne$cu. EI e$"e 1oe"u!, nara"oru!, ce! care D(i a in"e("e, 1o;e$"e("e $au $crieM ea e$"e 1er$onaGu! cen"ra!, ce! care a$cu!"# $au ci"e("e 1oezia (i i$"erio$u! de$"ina"ar !iric a! ei. Ln a!"# 1ar"e, 1oe"u! $crie: ?dar $# fie un 1oe "ran$1aren", PDn"ru nu e!e ei E dar nu o 1oe # de drago$"e ?. Sau, (i ai !i 1ede: ? nici #car ;or2e!e noa$"re nu ai Dnno1"eaz# Dn !u ea a$"a Dn care ne:a "o" $"r#dui" $# face Po in"rig#, o ac%iune, (i ui"e c# ea de fa1" nici nu de$chide car"ea a$"a, PDn care ai u!" e ;or2a de "o" $oiu! de z#d#rnicii, Pdec6" de ea Dn$#(iB, Dn $f6r(i", acea$"# in"eroga"i;# defini%ie din 1er$1ec"i;a ce!ei care o ci"e("e: ?Dn fond !i"era"ura o 1u"e noi ci"i Dn"r:un fe!, PDn a!"u! E de ce $# face din D 1reGur#ri!e ace$"eaPoricu fic"i;e E un ro an 1o!i%i$"K C6nd Dn fond DncordareaPac%iunii nici nu are a"6"a i 1or"an%#K C6nd o 1u"e facePa"en"# !a inun#%ii!e noa$"re $uf!e"e("i 1ur (i $i 1!u f#c6ndPdi$ocieri (i nuan%e E un fe! de eF1ozi%iune e!odic# E ur a"# in$idio$Pde o dez;o!"are e("e(ugi"#K ?. ,ici $un" "oa"e e!e en"e!e, de !a Dnce1u" re arca"e Dn ;er$uri!e 1oe"u!ui, care, dac# $:au $chi 2a" cu ce;a din 1975, c6nd Mircea I;#ne$cu a de2u"a", !a a1roa1e 1a"ruzeci de ani, (i 16n# a$"#zi, c6nd a D 1!ini" cincizeci (i cinci, $:au $chi 2a" Dn $en$u! u 1!erii unui $"i!, ace!a de !a Dnce1u" con$"i"ui", ca ;iziuni!e foar"e 1er$ona!e a!e unui $en"i en"a!i$ e"afizic. Poe"u! (i:a $ur1rin$ ini%ia! con"e 1oranii 1rin for u!a !ui 1roza$"ic# de !iri$ , de o ? ono"onie ;ic!ean#B, cu $1une acu , ana!i"ic# (i in"ro$1ec"i;#, ca un ro an 1$iho!ogic. In"r:un o en" Dn care 1oe%ii 1referau !iri$ u! ce! ai !i1$i" de anecdo"#, Mircea I;#ne$cu a a!e$ ca!ea re1rezen"#rii dra e!or !ui in"i e $u2 for a unor $cur"e $cene $au nara%iuni, fa!$ e1ice?, i 1regna"e Dn$# de o 1u"ernic# a" o$fer# 1ar"icu!ar#. ,$1ec"u! con;er$a%iona! (i fa i!iar a! ace$"or fic%iuni 1$eudo:e1ice era =(i e$"e> iz2i"or. Ni ic nu 1#rea $# $e Dndru e Dn e! $1re re$1ec"u! !iri$ u!ui !a od# Dn anii 78 (i 08, inf!uen%a" de oderni$ u! 1ur a! $i 2o!i("i!or (i a! !ui Ma!!ar eM din con"ra, ;er$u! era ?fr6n"?, du1# ode!u! = #r"uri$i" de 1oe"> a! !ui Ri!<e, E!io" (i Pound, "ran$for a" Dn"r:o 1roz# !en"#, di;agan"# (i 1aran"e"ic#, f#r# ri" e;iden", (i care nu nu ai c# nu Dncerca $# e;i"e 2ana!i"a"ea (i co"idianu!, dar !e cu!"i;a cu in$i$"en%# Dn de"ri en"u! ari!or $i 2o!uri. ,re dre1"a"e Eugen Si ion $# afir e c# ? in$ignifian"u!, derizoriu!, 1eni2i!u!, efe eru! =ca"egorii a!e ;idu!ui> in"r# Dn"r:o dura"# (i 1ar"ici1# !a o e1o1ee?, o e1o1ee $erio$:i!ar# (i Dn fond ironic#, eF1ri a"# 1oe"ic cu aGu"oru! unui ? di$cur$ care Dnce1e Dn afara 1oe u!ui (i $e "er in#, dac# $e "er in#, unde;a, c6nd;a, Dn"r:un $1a%iu (i Dn"r:un "i 1 ne("iu"eB. Me"a1oe"icu! (i in"er"eF"ua!i"a"ea $un" e$en%ia!e 1en"ru acea$"# !iric# e"icu!oa$# (i o1ac#, $"r#2#"u"# de rare $c!i1iri e"aforice, dar cu a"6" ai $"ranii Dn $1!enodarea !or a!eFandrin# =?1ri;ighe"oarea Dnf!ore("e :$igur, noa1"ea fiind a"6" de "andr#, P1ri;ighe"oarea Dnf!ore("e chiar, (i "ufa unde $e:a$cundePc6n"# ? $au ? (i $:ar auzi er$u! ace$"a a! no$"ru, 1rin "e!e$co1, Pca a! iria1odu!ui care:(i 2a"e o da"# !a nou# $u"e nou#zeci (i nou# dePfo(ne"e accen"u!KB>. Mircea I;#ne$cu a $cri$ de !a Dnce1u" cea ai con$i$"en"# (i ai organiza"# 1oezie a 1oeziei din Dn"reaga noa$"r# !i"era"ur#, un "e$" 1!in de ecouri Dn"re"#ia"e a!e a!"or "eF"e, ca Dn"r:un Goc ineF"rica2i! a! $crii"urii cu ode!e!e ei (i cu $ine Dn$#(i. Ceea ce dez;o!"# ace$"e ,!"e 1oe e nou# e$"e !a"ura $en"i en"a!: e"afizic# a 1oeziei !ui Mircea I;#ne$cu. S"i!u! a r# a$ ana!i"ic, fa i!iar (i con;er$a%iona!, dar a a!uneca" "re1"a" Dn"r:un ;izionari$ i$"erio$, fu!guran" (i fan"a$ a"ic. )an"a$ e!e $un" 1rodu$u! a in"irii. Unde;a, Dn $"r#fundu! e oriei, eFi$"# o i agine o2$edan"# care Dncearc# $# r#z2ea$c# !a $u1rafa%#. Pe$"e ea

$e a("ern a!"e i agini, care:i $1ore$c irea!i"a"ea (i o ?!ucreaz#B Dnce", dar ire;er$i2i!, nu nu ai f#c6nd:o de nerecuno$cu", dar d6ndu:i o Dnf#%i(are din ce Dn ce ai i1o"e"ic#. Poe e!e e;oc# o !u e !#un"ric# incer"# (i 2oga"#, cu u!"e foi "e 1ora!e, care $e de$fac 1e r6nd $au deoda"#, Mircea I;#ne$cu a$e enea foi!or unei ce1e infini"eM "recu"u! $e re1ercu"eaz# Dn 1rezen", $"6rnind cercuri!e a1ei $1re orizon"u! e orieiM ce! care D(i a in"e("e (i a in"irea !ui fac unaM ochiu! care 1ri;e("e (i i aginea de 1e re"in# nu $e ai deo$e2e$cM in"erioru! (i eF"erioru! de;in Gu #"#%i!e defini"i; !i1i"e a!e $uf!e"u!ui Dn c#u"are de $ineM o2iec"e!e de a!"#da"# $e og!inde$c Dn $crii"ura de acu , $e 1ierd Dn ea, ca Dn"r:un a2i$. ,ce$" 1rou$"iani$ !iric are e$en%# 1!a"onic#. -e !a Ion Bar2u, nici un 1oe" ro 6n n:a ai 1u$ a"6"a 1re% 1e r#$fr6ngerea !ucru!ui Dn i agine, 1e Gocu! de og!inzi 1ara!e!e din"re rea!i"a"e (i fic%iune. Baco;ian, cu $:a $1u$, 1rin $en"i en"u! e!anco!ic a! $ingur#"#%ii fiin%ei, r#"#ci"oare Dn !a2irin"uri ora!e (i 1ro;incia!e, Mircea I;#ne$cu e$"e 2ar2ian 1rin 1!a"oni$ u! 1rofund a! ;iziuni!or $a!e, de o con"ingen%# 1e c6" de concre" zugr#;i"# 1e a"6" de Dn(e!#"oare. EFe 1!e!e $un" u(or de cu!e$ de 1e orice 1agin# a ;o!u u!ui ,!"e 1oe e nou#. /oi en%iona doar 1oezia P!oaie di inea%a de;re e, Dn care in"ea (i !u ea D(i fac fa%# Dn odu! ce! ai ui i"or, Dn ?$a!a i en$# a in%iiB, f#1"uri ciuda"e, i(c6ndu:$e a!ene, $e o1re$c !a fere$"re!e ce dau $1re ?gr#dina din afar# cu a!ei 1rin"re ier2uriB, $c#!da"# Dn"r:o, !u in# de 1!oaie ? = o"i; recuren">, 1o1uia"#, !a r6ndu! ei, de f#1"uri a$e #n#"oare, care:(i !i1e$c ochiu! de gea uri (i 1ri;e$c ?de afar#, $cena acea$"a. R Mincinoa$#, fire("e, din#un"ru! in%ii?. ?Pri;indu:(i a in"irea?, adaug# 1oe"u!: ?Gocu! ace$"a de:a a in"irea c!i1ei de:acu B. .i 1u! e$"e, !a Mircea I;#ne$cu, o c!e1$idr#, curg6nd din "recu" $1re 1rezen", dar (i Dna1oi, din a in"ire $1re aceea ce a 1ro;oca":o: ochiu! ce! de$chi$ afar# Dn#un"ru $e de("ea1"#. Rafina"#, cu!"i;a"#, ironic# =f#r# a$1eri"a"e>, $u2"eF"ua!#, 1oezia !ui Mircea I;#ne$cu e$"e o1era unuia din"re cei ai origina!i 1oe%i ro 6ni con"e 1orani. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +0, 1957> 9i"era"ura ro an# 1o$"2e!ic#. Poezia NIC4I., S.XNESCU ?@ ;iziune a $en"i en"e!orB ,ce$" a! doi!ea ;o!u a! 1oe"u!ui confir # $1eran%e!e ari 1u$e Dn e!. 3i fiindc# de2u"uri 1ro i%#"oare $un" 1e "oa"e dru uri!e, Dn$# 1oe%i ade;#ra%i $un" ai 1u%ini, e "i 1u! $# !a$ a!"e in"roduceri (i $# Dncerc $#: i eF1!ic e o%ia. Care e, a(adar, "u!2ur#"oarea ?Dn"6 1!are a fiin%ei e!eB 1e care ne:o re;e!# 1oezia !ui Nichi"a S"#ne$cuK .i1ic# i $e 1are, Dnain"e de orice, eF1re$ia unei anu i"e ;6r$"e cri"ice. Poe"u! e 2o!na; de cre("ere =;or2e$c e"aforic, cu "o" ri$cu! de a iri"a ni("e $u$ce1"i2i!i"#%i>, D(i $i "e ;i2ra%ia u(chi!or, 1#ru! z;6cnind, "ru1u! a2urind ?ca o 16ine a!2#B, dan$u! g!o2u!e!or, ?dia;o!i ro(iiB, Dn ar"ere (i are, ai a!e$, $enza%ii organice. Nu 1oa"e !i1$i e;ocarea co1i!#riei, a "i 1u!ui ? Dn care a;ea Po g6ndire Dn;#! #(i"# de fu B: ?Era 1e:a"unci !ega" de o2iec"ePcu in;izi2i!e !iane, P(i a"6rna" de e!e:n !eg#nare, Pdin or# # $#!"# Dn or#, Pcu din"r:un ar2ore Dn"r:a!"u!Pa! Gung!ei de odinioar#P.arzan $e arunca ur!6nd, Pcu "a!1a:n aer f!u"ura"#Pf#r# $:a"ing# nicioda"#P!ini("ea fecundu!ui 1# in"B. E 1o eni" ?un $oare de 1e ;re eaPco;rigi!or cu $u$anB, aro i"or ?ca (or%u! a eiB (i ni("e 2#"#i Dnchi1ui"e cu ?;e$"i"u! ca;a!er Ba*ardB, Dn care co1i!u! $e aco1erea de ?r#ni 1!#cu"eBM a!ergarea a1oi 1rin 2#!#rii (i 1ie"re, urcarea 1e un zid ? Dna!" 1!n# !a cerB $un" eF1re$ia ace!eia(i frenezii organice: ?. -ing:dang, (i fugea chiuind, Pf6!fiind, a2urind, Pcu1rin$ de irare, Pc# niciuna din r#ni nu # doareB. Uni;er$u! co1i!#riei e irific, cu ?cer curg#"orB, cu $ori care ?Dnce1ur# $# 2a"#PDn"r:o dezordine i!u ina"#BIPcu !una ?de 1ia"r# ;erzuieB care ?c#zind 1e "urnu! 1ri #riei, "ur"iP inuna"u! coco( de "a2!# care uriP(i r# a$e !una Dnfi1"# aciP(i:ncerca $# r#$ar# (i

nu ai 1u"eaB, cu ;a!uri!e ?de "a2!#, 1iezi(eB a!e aco1eri(uri!or, cu cor#2ii de fu 1!u"ind Dn $u$. Ia"# aci in"er;ine 1unc"u! cri"ic: ?Ce cau%i 1e ca"argu! de fu , 2#ie"e din c!a$a a doua 1ri ar#K P.e ca%eri 1e $cara 1re!ung# de $foar#. P9u ina "a o fi aGun$ 2un#oar#PDn dre1"u! $"e!ei ,re"uru$, acu K PPe$"e noa1"e, ceru! eu, 1e$"e "o", P(i:a e!i2era" e!ec"ricii $ori Dn cerc. PM# $u2%iu $1re ,re"uru$, # fac ghid (i a!ergi $# refac, de de1ar"e, de foar"e de1ar"e, DncercPora(u! ce! ;echi, (i i:e greu (i nu 1o"B. Confrun"area ;6r$"e!or e un !ai" o"i;, o2$edan", (i 1ri!eGuie("e 1oe"u!ui ;er$uri foar"e fru oa$e: ? /echi!e nuan%e:a!e !ucruri!or Dn zadar !e ai cau%iP$"a"ura !or necre$cu"#, cu!ori!e Dn $chi 2arePa"6rn6nd $1re gri, Nichi"a S"#ne$cu ca ni("e ca1e"e de 2#ie%iPa1!eca"e 1e:o 2a!u$"rad#, ;i$#"oareB. E (i ce;a din candoarea cu care @"i!ia !ui C#!ine$cu $e $1eria de a nu c#dea Dn cer, dar ai a!e$ de$facerea dureroa$# de !ucruri, de Dn"6ia ;6r$"#: ? @, (i no1%i!e nu # ui"a nicioda"#P!a cer, Pde "ea # c# :a( 1u"ea 1r#2u(i ! $1re e!, Dnfrigura" (i $ingur, P!#$6nd Dn ur a ea !ucruri!e, Pca 1e ni("e din%i de !a1"e $ u!(i durero$ cu $foara $u2%irePa ;re ii ace!eia, Pc6nd "o"u! $e:nce1ea cu oar"ea. ? I1o$"aza a doua e ero"ic#. Poezii!e $un" iar#(i ad ira2i!e ce!e ai u!"e =/6r$"a de aur a drago$"ei, D 2r#%i(area, Po;e$"e $en"i en"a!#, P!oaie Dn !una !ui Mar"e, /i$u! unei no1%i de iarn#, Cu o u(oar# no$"a!gie, C6n"ec, -an$u!, C6n"ec f#r# r#$1un$, C!ar de ini #, Poe"u! (i drago$"ea e"c.>. Si %uri!e $un" a$cu%i"e, o2iec"e!e din Gur r#ne$c. ?M6ini!e e!e $un" Dndr#go$"i"e, P;ai, I gura ea iu2e("eB eFc!a # 1oe"u!. ?E o Dn"6 1!are a fiin%ei e!e: P( i:a"unci fericirea din!#un"ruN MeuPe ai 1u"ernic# dec6" ine, dec6" oa$e!e e!e.B. Na"ura D 1reG ui"oare de;ine e!odioa$#, aeru! $e u 1!e de ? c6n"ec de iar2#, de "aci"urne #riB. Ln$# au"oeF1ri 6ndu:$e, co unic6nd o eF1erien%# $1ecific#, 1oe"u! o ridic# !a o $e nifica%ie fi!o$ofic#. E! $coa"e din con"e 1!area 1ro1riei fiin%e o"i;e de edi"a%ie a$u1ra a!c#"uirii uni;er$u!ui. Cu "o"u! re arca2i!# (i 1er$ona!# e a!unecarea acea$"a din 1!anu! 2io!ogic Dn"r:unu! co$ ic. Suf!e"u! re1e"# Dn $1a%iu $1ecific dia!ec"ica uni;er$a!#, con"inui"a"ea: ?,!erg6nd, a!erg6nd i $e:n"e%eau u(chii, P$che!e"u! a!2 ce:! %in Dn ine, Pca ar ura !ui Miche!ange!o $"a"ui!e, Pa Dnce1u" $# $e fac# ai !u ino$, ai !u ino$, P;er"e2r# de ;er"e2r#, o$ de o$. P. P6n# c6nd, 16n# c6ndPIn "6 1!e (i Dn frun"e i $e:nfigeau $un6ndPDn"6 1!#ri, a in"iri, a in"iri, Dn"6 1!#ri, P$1eran%e (i ;i$e, ;eniri (i 1!ec#ri. ?. -ez;o!"area e ?Dno" (i z2or Dn $u$B, c6nd "ru1u! de$1ic# o a"erie den$# (i ;ie. .i 1u! iu2irii e Dnc#rca" de $uge$"ia e"erni"#%ii: ? @re!e 1!u"e$c 1e !ing# u #ru! "#u, P$fere:a!2a$"re, (i:n"re e!e e Sa"urn. P3i cu $e duc, $e ic(oreaz#P ai Dn$era" (i ai noc"urn. PNu: i 1are r#u, nu:fi 1are r#u de e!e. P-rea1"# cu $"ai, "recerea !orPco1i!#roa$#: a1roa1e (i $ua;#P!uce("e:n ochiu! "#u ne i(c#"orB. Un dia!og ero"ic e un ;6r"eG co$ ic, o ciocnire de o!ecu!e uria(e: ?Cu;in"e!e $e ro"eau, $e ro"eau Dn"re noi, PDnain"e (i Dna1oi, P(i cu ci" "e iu2ea ai u!", cu a"6"Pre1e"au, Dn"r:un ;6r"eG a1roa1e ;#zu", P$"ruc"ura a"eriei de !a:nce1u"B. L 2r#%i(area e o enor # co 1ri are de a"erie: ?@h, ne:a z;6r!i", $"rig6ndu:ne 1e nu e, Punu! $1re ce!#!a!", (i:a"6" de iu"e, Pc# "i 1u! $e "ur"i:n"re 1ie1"uri!e noa$"re, P(i ora, !o;i"#, $e $1ar$e:n inu"eB, Dn "oa"e ace$"ea nu e ;or2a de Dn$u(irea unui ;oca2u!ar !iric, ci de ca1aci"a"ea de a g6ndi deoda"# Dn dou# 1!anuri a!e eFi$"en%ei, unui "ere$"ru, 2io!ogic, indi;idua!, a!"u! co$ ic. Cu"are 1oezie de iu2ire Dnce1e cu ni("e i agini ai u!" $au ai 1u%in "radi%iona!e care co unic# e o%ia 1ro1riu:zi$ ero"ic#: ?-e ce "e:oi fi iu2ind, fe eie ;i$#"oare, Pcare i "e:nco!#ce("i ca un fu , ca o ;i%#:de:;iePDn Guru! 1ie1"u!ui, Dn Guru! "6 1!e!or, P ereu fraged#, ereu undui"oareK P-e ce "e:oi fi iu2ind, fe eie ginga(#, Pca firu! de iar2# ce "aie Dn dou#: !una ;#ra"ec#, az;6r!ind:o Dn a1e, Pde$1#r%i%i de ea Dn$#(iPca doi Dndr#go$"i%i du1# D 2r#%i(areKB. ,ici re1rezen"#ri!e a!unec# 1e neo2$er;a"e Dn a!" 1!an, a$ociind confe$iei un $i 2o! genera!, co$ ic: ?-e ce "e:oi fi iu2ind, ochi e!anco!ic, P$oare c#1rui r#$#rindu: i 1e u #r, P"r#g6nd du1# e! un cer de ire$ ePcu nouri $u2%iri, f#r# u 2r#K P-e ce "e:oi fi iu2ind, or# de neui"a", Pcare:n !oc de $une"ePgone("e:n Guru! ini ii e!ePo herghe!ie de ingi cu coa e re2e!eK P-e ce "e:oi fi iu2ind a"6"a, iu2ire, ! ;6r"eG de

ano"i 1uri co!or6nd un cer ="o"deauna a!"u!, "o"deauna a1roa1e> Pca o frunz# c#z6nd. Ca o r#$uf!are a2uri"# de gerB. ,ce$" od de a eF1ri a !iric $en"i en"e, e o%ii, d# 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu %inu"a edi"a"i;#. Cu o no"# ai dra a"ic#, 1ro;enind din eF1erien%a co unica"#, ea $e a1ro1ie de aceea a Iui Cezar Ba!"ag, 1rin con;er"irea confe$iei !irice Dn ref!eFie, a $enza%iei (i a $"#rii $uf!e"e("i Dn $i 2o!uri co$ ice. Poezia !ui Nichi"a S"#ne$cu nu e, cu $:a $1u$, i agi$"ic# =1en"ru c# nu $e 2izuie 1e ni("e re1rezen"#ri 1!a$"ice>, nu e, cu iar#(i $:a $1u$, e"aforic#, dac# 1rin a$"a $e Dn%e!ege o $i 1!# a$ociere. E o 1oezie de ;iziune, de con$"ruc%ie. E o%ia $e ridic# !a "e 1era"ura !a care $chi 2# $"area de agregare a a"eriei =? !#$ai e o%ia $#: i 1!u"ea$c#:n GururiPE zice 1oe"u! E e o%ia cea $chi 2#"oare de con"ururiB>. -in acea$"# $u1raDncordare a Dn"regii fiin%e E cu a nu i":o Marin Sore$cu :rezu!"# ni("e 1erce1%ii $ur1rinz#"oare. 9ucruri!e de;in acu"e, dureroa$e, 1ere%ii ;i2reaz# ne!ini("i", !u ina du!ce 2a"e:n c#r# izi, u erii (iroie$c, aeru! $e:nchide, ro"und, ca $"ic!a, ire$ e!e 1o" fi 6ng6ia"e, raze!e de $oare a"6rn# de crengi. Pro1rie"#%i!e e!e en"e!or $e in"er;er"e$c, 1ie"re!e ger ineaz#, u 2ra, ui"a"# 1e 1# 6n", $e u 1!e de 2#!#rii: ?E o fer"i!i"a"e ne ai1o eni"#PDn 1# 6n" (i:n 1ie"re (i Dn $che!#rii. PU 2ra de i:a( %ine:o doar o c!i1# 1ironi"#, P$:ar u 1!e de ferigi (i 2#!#riiB. .i 1u! (i $1a%iu! $e con"o1e$c (i cu"are i agine e de are fru u$e%e: ? Pe ur # ne ;ede din ce Dn ce ai de$. PEu $"#"ea !a o argine a orei, P"u E !a cea!a!"#, Pca dou# "oar"e de a for#B. ? C!i1e!e erau ari ca ni("e !acuriPde c6 1ieP(i noi nu ai con"enea "ra;er$6ndu:!e. P@ra D(i 1unea o coroan# de nori, !i!iachie. PZi:aduci a in"e, $uf!e"e, de:a"unci, "u, g6ndu!eKB. Poe"u! e un Nichi"a S"#ne$cu agician care $f#r6 # $"ruc"ura a"eriei, $chi 2# $"#ri!e de agregare, a"eria!izeaz# inefa2i!u! (i:! "rage Dn re"or"e fine, 1u!;erizeaz# concre"u!. .i 1u! 1oa"e fi 1e"rifica" cu un ge$": ?-ac# ridicai o in# $e f#cea Dn ar2ori "#cere. PC6nd # 1ri;eai Dn ochi, D 1ie"rea o c!i1i"#Pdin a "i 1u!ui curg#"oare 1u"ereB. Poe"u! ?r#$areB !una (i o 1reface ? Dn"r:o drago$"e are ?, r#ce("e $oare!e cu r#$uf!area (i ode!eaz# din e! un "ru1 de "6n#r# fe eie, ?aro i"#, ;i$#"oareB, D 1inge norii 1e 2o!"# cu ?2#"aia ini iiB, r#re("e $ecunde!e Dn or# =? ora $e Dnc!in#, 2a"ePcu $ecunde "o" ai rareB>. @ irare e o c#dere din "i 1: ?Parc# a c#zu" din oreP(i:a r# a$ din ine doarPo irare ;i$#"oareB. ,("e1"area iu2i"ei anu!eaz# $enzoria!ia"ea curen"# =? Era a"6" de a"en"PDnc6" $e $"ingea:n cu1o!e a iazaPiar $une"e!e Dnghe%au Dn Guru! eu, P1ref#c6ndu:$e:n $"6!1i r#$uci%i. PEra a"6" de a"en"PDnc6" 1!u"irea onduia"# a iro$uri!orP$e 1r#2u(ea:n Dn"uneric, P(i 1arc# nicioda"# n:a( fi Dncerca" ! frigu!B, dar ur a Dncord#rii $e 1#$"reaz# Dn "i1are!e "i 1u!ui =?Era a"6" de a"en", PDnc6" f nu "e:a recuno$cu", (i 1oa"ePc# ;ii ereu, PDn fiecare or#, Dn fiecare $ecund#, P(i "reci 1rin a("e1"area ea de:a"unciPca 1rin fan"o a unui arc de "riu f>. -in "i 1u! ador i" ?cu ;edenii cu "o"? ie$e $uf!e"u! ?ca un $a;ao"B (i r#"#ce("e 1e $"r#zi. Nichi"a S"6ne$cu e un ;izionar, un , fion =1e care:! e;oc# Dn"r:o 1oezie foar"e fru oa$#> care c6n"6nd, cu $1une !egenda, face ziduri!e ce"#%ii $# crea$c# (i c#r# izi!e $# $e a(eze $ingure !a !ocu! !or. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 1+, 197'> ?11 e!egiiB In"r:un fe!, ? "o"u! 1orne("e Dn ace$" eFce1%iona! ;o!u de !a edi"a%ia a$u1ra 1oeziei, 1arc# 1en"ru a do;edi o da"# ai u!" c#, du1# eF1re$ia !ui Ro!and Bar"he$, !i"era"ura odern# e Dn fond o ac"i;i"a"e "au"o!ogic#, iar $crii"oru! un o care a2$oar2e ?de ce?:u! adre$a" uni;er$u!ui Dn"r:un ?cu $e $crieBM daiYDnchiz6ndu:$e a1aren" Dn Dndoie!i!e !ui "ehnice, $crii"oru! reg#$e("e Dn chi1 iracu!o$ "oc ai co unicarea cu uni;er$u!. 3i !a Nichi"a S"#ne$cu, 1oezia ca dia!og cu !u ea "rece 1rin 1oezia ca dia!og cu $ine Dn$#(i: 1oezia nu 1oa"e !ua ac" de !u e, de ra1or"uri!e ei cu !u ea, Dnain"e de a !ua ac" de $ine. ,cea$"# cunoa("ere de $ine originar# e o for # de au"ocri"ic#, 1en"ru c# 1oezia Dnce1e 1rin a:(i de$co1eri 1ro1rii!e 1o$i2i!i"#%i (i !i i"e. E!egia in"6i =(i nu Dn"6ia, cu $:a "i1#ri"> e$"e e!egia

cu;6n"u!ui: ? E! e$"e Dn!#un"ru! E de$#;6r(i", P(i, Pde(i f#r# argini, e 1rofund !i i"a". P-ar de ;#zu" nu $e ;ede. PNu:I ur eaz# i$"oriaP1ro1rii!or !ui i(c#ri, a(aPcu $e nu! 1o"coa;ei ur eaz#Pcu credin%#Pcaii. ?. Cu;6n"u! =care nu e$"e nu ai ;ehicu! a! ideii, cu credea .i"u Maiore$cu> are Dn 1oezie o $i"ua%ie 1aradoFa!#. E! e a"eria! a2$"rac", ce! ai a2$"rac" din"re a"eria!e!e cu care !ucreaz#Iar"a, (i Dn ace!a(i "i 1, $ingura rea!i"a"e concre"# de care 1oe"u! di$1une. ,(adar, con%inu" (i for # Dn ace!a(i "i 1. Poezia nu e$"e dec6" o in"erogare 1er anen"# a rea!u!ui, o "en$iune a $uf!e"u!ui no$"ru c#"re rea!: ?S1une Nu doar ace!aPcare:! ("ie 1e -a. PDn$# e!, care ("ie "o"u!, P!a Nu (i !a -a are foi!e ru1"e ?. In"erogare f#r# r#$1un$ =r#$1un$u! de;ine o for # de a Dn"re2a>, "o"oda"# in"erogare co 1!e"#: 1oezia nu e nu ai un ra1or" in"e!ec"ua! a! 1oe"u!ui cu uni;er$u!, nici nu ai un ra1or" afec"i;. Ea e$"e o angaGare a 1oe"u!ui Dn rea!i"a"e, o 1ar"ici1are !a ;ia%a "o"a!# a uni;er$u!ui. Mai eFac": o 1ar"ici1are care a$1ir# !a "o"a!i"a"e, r# 6n6nd ereu 1rizoniera !i i"e!or o2iec"i;e a!e 1oe"u!ui. Uni;er$u! e infini", cunoa("erea 1oe"u!ui e fini"#. Cea ai a 2i%ioa$# $1eran%# a 1oeziei echi;a!eaz# cu cea ai ad6nc# $!#2iciune a ei. E!egii!e !ui Nichi"a S"#ne$cu 1orne$c de !a a con$"a"a Dnfr6ngerea 1oeziei, Dncerc6nd $:o de1#(ea$c#, Dn"r:o eF1erien%# a1roa1e i 1o$i2i!# =de unde dificu!"a"ea !or i edia"#, de unde carac"eru! !or a2$"rac">. -e 1u%ine ori un 1oe" a a"in$ ai direc" $ingura 1ro2!e # cu ade;#ra" e$en%ia!# a 1oeziei de "o"deauna (i nu $1re a:i ceda, dezar a", dar $1re a erge ai de1ar"e: nu ai e o !u1"# cu ne1u"in%e!e 1ro;izorii a!e 1oeziei, dar cu 1oezia ca a"are, cu condi%ia ei funda en"a!#. ,ce$"a e, 1oa"e, eri"u! ce! ai are a! unui ;o!u , nu ega! 1e "oa"# Dn"inderea !ui, dar care refuz# orice u(urin%#. .oc ai c6nd e Dn;in$, Nichi"a S"#ne$cu face do;ada 1u"erii !ui: cer6nd de !a 1oezie "o"u!, e! ("ie, de a!"fe!, c# ;a fi Dn;in$. Cu"are 1oezie $e chea # Dn $u2"i"!u ?"en"a%ia rea!u!uiB: ;o!u u! Dn"reg $:ar 1u"ea che a ?"en"a%ia i 1o$i2i!u!uiB. Poe"u! $e af!# a(adar fa%#:n fa%# cu !u ea. Ge$"u! !ui de a1ro1iere, $e"ea !ui de con"o1ire $un" f#r# argini, dar cunoa("erea 1oar"# Dn $ine ni("e !i i"e in;izi2i!e, un $1a%iu (i un "i 1 con$"r6ng#"or. Cunoa("erea 1oe"u!ui nu e o ac"i;i"a"e 1ozi"i;#, ci una nega"i;#, o dece1%ie re1e"a"#, cu $1unea un cri"ic. -ar dac# Dn ini a 1oeziei $e af!# o dra # a cunoa("erii, 1oa"e fi ea de1#(i"#K @ fru oa$# e!egie, a 1a"ra, e $"r#2#"u"# de no$"a!gia uni"#%ii 1ierdu"e =(i irea!iza2i!e> a o u!ui cu !u ea. Prin organe!e 1erechi !u ea 1#"runde $fi(ia"# Dn fiin%a o u!ui, care arde de o a("e1"are f#r# nu e, ;i$6nd o refacere in"erioar# a uni"#%ii originare: ?-urere a ru1eni:n dou# a !u iiPca $#: i 1#"rund# 1rin ochii, doi. P-urere a ru1erii:n dou# a $une"e!or !u ii, Pca $#: i !o;ea$c# "i 1ane!e, dou#. P Nichi"a S"#ne$cu -urere a ru1erii:n dou#Pa iro$uri!or !u ii, ! ca $#: i a"ing# n#ri!e, dou#. P3i "u, o "u, refacere:n in"erior, P"u 1o"ri;ire de Gu #"#%i aido aPD 2r#%i(#rii 2#r2a"u!ui cu fe eia $aB. @ u! $ufer# de a fi fa%#:fa%# cu !u ea, $u2iec" (iOo2iec": $u2iec"u! "6nGe("e du1# con"o1irea cu o2iec"u! =c#ci $e $i "e 1ar"e ru1ra din e!>, $e a2andoneaz# dorin%ei !ui de uni"a"e. Ni ic nu 1oa"e D 1iedica 1e 1oe" $# "r#ia$c# Dn nu e!e frunze!or, a! 1ie"re!or, a! fruc"e!or. , "reia e!egie de$crie acea$"# a2andonare a !ui: ochiu! de;ine go!, 1ri;ire, 1ri;irea de;ine cu!oareM cu!oarea !i1$# de cu!oare. Pri;irea de;enind doar o 1redi$1ozi%ie de a 1ri;i, 1a$i;#, acu nu o u! 1ri;e("e Dn Gur, e! e$"e 1ri;i" din afar#: ? Co1acii ne ;#d 1e noiPiar nu noi 1e eiB. .rea1"a u!"i # a eF1erien%ei o g#$i Dn @ u!:fan"#, care nu ai e$"e, ea, de fa1", o e!egie. ,ici 1oe"u! D(i D 1inge a2$en%a !a !i i"#. E! a de;eni" o !i1$#, o 1ur# a1"i"udine de a 1ri i uni;er$u!: ? @ u! fan"# ;ine (i ;ede. PNu $e ("ie dac# Dn"re ochiu! !uiP(i ochiu! !ucruri!orPeFi$"# ;reun $1a%iu 1en"ru ;edere. PRe"ina o u!ui:fan"# e !i1i"#Pde re"ina !ucruri!or. PSe ;#d D 1reun#, deoda"#, unu! 1e ce!#!a!", Punii 1e cei!a!%i, Pa!%ii 1e cei!a!%i, Pcei!a!%i 1e cei!a!%i. PNu $e ("ie cine D! ;ede 1e cineB. -ar curio$N @ u!: fan"# $e D 2o!n#;e("e de acea$"# a2$en%# defini"i;#, de acea$"# uni"a"e, "6nGe("e du1# de$1#r%irea

firea$c# a organe!or, a $i %uri!or, du1# condi%ia de o . E!egia o u!ui:fan"# e a zecea, cea ai "u!2ur#"oare din"re "oa"e, o are 1!6ngere a ce!ui care a Dnfrun"a" !egi!e !u ii de;enind una cu "o"u!. No$"a!gia uni"#%ii din e!egia a 1a"ra $e Dn"oarce acu Dn"r:o "ri$"e%e a uni"#%ii $au, cu $1une $ur1rinz#"or Nichi"a S"#ne$cu, a nu #ru!ui unu: ?Sun" 2o!na; nu de c6n"ece, Pci de fere$"re $1ar"e, Pde nu #ru! unu $in" 2o!na;, Pc# nu $e ai 1oa"e D 1ar"e !a dou# =I%e, !a dou# $1r6ncene, P!a dou# urechi, !a dou# c#!c6ie, P!a dou# 1icioare Dn a!ergarePne1u"6nd $# r# 6i eaPC# nu $e ai 1oa"e D 1ar"e !a doi ochi, P!a doi r#"#ci"ori, !a doi $"ruguri, P!a doi !ei r#gind, !a doiP ar"iri odihn du:$e ruguriB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '1, 1977> ?Necu;in"e!eB Su2 ;a!oarea c#r%ii 1receden"e, ai e!ec"i;#, ai inega!#, Necu;in"e!e nu con$"i"uie o re1e"are 1ur (i $i 1!u a a"eriei 1oe"u!ui, dar nici o re;e!a%ia Ceea ce, Dn 1!an a2$o!u", (i !a un 1oe" eFce1%iona! ca Nichi"a S"#ne$cu e$"e oarecu Dn firea !ucruri!or. .re2uie $# Dn;#%# $# fi r#2d#"ori cu 1oe%ii, ace$"e f#1"uri de!ica"e (i ca1ricioa$e, $en$i2i!e (i !a o c!#"inare de frunz# Dn uni;er$. L! Ce 1o" fi necu;in"e!eK -ou# !ucruriM con"rariu! cu;in"e!or $au a!"ce;a dec6" cu;in"e. Pri u! $en$ a fo$" !ua" ai de$ Dn con$iderare, cu a"6" ai u!" cu c6" eFi$"a 1receden"u! !ui Ma!!ar e. -ar nu e$"e nici o a$e #nare Dn"re Nichi"a S"#ne$cu (i Ma!!ar f"OG,. Nici1nu $:ar 1u"ea Dn#!%a 1e ;er$uri!e !ui o e$"e"ic# a "#cerii. Poe"u! nu ;or2e("e ca "o%i ;or2i"orii, e ade;#ra", dar nici nu "ace: e! nu $e fo!o$e("e de cu;in"e, dar nici nu refuz# cu;in"e!e. Pozi%ia !ui fa%# de !i 2aGu! con$"i"ui" e$"e ai $u2"i!# (i o #r"uri$e("e direc" Dn"r:o 1oezie =Eu, adic# e!>: ? E!, era f#cu" $# fie 1rad#, P1rad# a cu;in"e!or a!e$e, EPcu un (oi 1e u!"i a $i!a2#PE!, $e 2u"<ra Ia $i %u!Pc# e$"e hran#, I c# e$"e de 6ncare. P-e aceea e!P$"#"ea Dn"in$ 1e "i 1Pca 1e:o frigareP(i, cu c6" ardea ai 1u"ernicPin afar#, Pcu a"6" $e cocea ai nea$e ui"PDn!#un"ru. PSe ridicau din e!PDn $u$, ca un fu de Ger"f#Pcu;in"e de neDn%e!e$Pcu $un" ace$"ea: P-oa ne -u nezeu!ePcoif a! Dn%e!e1ciuniiP$a2ie a 1u"erii. ?. Ln !oc $# con$u e cu;in"e!e, 1oe"u! e$"e, e!, con$u a" de cu;in"e, Dn !oc $# !e Ger"fea$c# Dn"re2uin%#rii co une, $e Ger"fe("e 1e $ine. Cu;in"e!e nu re1rezin"# 1en"ru 1oe" $e ne E a2$"rac"e, "ran$1aren"e. R ,!e o2iec"e!or, dar $un", e!e Dn$e(i, o2iec"e: 1oe"u! nu "ran$for # o2iec"e!e Dn cu;in"e, e! nu nu e("e !u ea: di 1o"ri;#, face din cu;in"e o2iec"e, 1o1u!eaz# !u ea de cu;in"e. , 1u"ea r#$"urna ;er$uri!e !ui Eichendorff ci"a"e de C#!ine$cu Dn Uni;er$u! 1oeziei, zic6nd a(a: ?Dn fiecare cii;in" doar e un !ucruP-ac# g#$e("i !ucru!, cu;in"u! Dnce1e $# c6n"e. ?. Ln !oc $# $crie 1oezia cu cu;in"e, 1oe"u! o $crie cu o2iec"e, cu necu;in"e, Dn r6ndu! c#rora in"r#, doar a1aren" 1aradoFa!, cu;in"e!e Dn$e(i. Ca $# fie 1oezie, un cu;6n" "re2uie $# de;in# necu;6n": ca $# nu fie o goa!# re"oric#, 1oezia "re2uie $# ai2# ;ia%a, re$1ira%ia, du!cea%a, "andre%ea !ucruri!or. C#ci 1oezia e$"e ai rea!# dec6" rea!u!. Nichi"a S"#ne$cu ("ie $# $ugereze ace$" 1roce$ con"inuu, acea$"# e"a orfoz#, 1rin care rea!u! $e infi!"reaz# Dn fiin%a cu;6n"u!ui, u 1N Lndu:! de frea #"u! "ainic a! ;ie%ii: ?)#r# ine nu $e 1oa"e, do;ad# c# $un". P)#r# ine nu $:a 1u"u"M Pdo;ada e c# :a "ra$ din ine Dn$u iPadic# din ace! ine care:a fo$". PEu $un" ce! care $e 1oa"e f#r# de e!. PEu $un" ce! care nu $:a 1u"u" f#r# e!. PEu $un" ce! care a da" #r"urieP1en"ru eFi$"en%a !ui -u nezeuPEu $un" ce! care a da" #r"urie de noneFi$"en%a !ui -u nezeu 1en"ru c#Peu !:a f#cu" 1e -u nezeu ;izi2i!. PEu $un" f#cu" de -u nezeu, 1en"ru caPeu !:a f#cu" 1e -u nezeu. PEu nu $un" nici 2un nici r6uPci $un", 1ur (i $i 1!u. PEu $un" cu;6n"u! ?$un"?. PEu $un" urechea care aude cu;in"u! ?$un"?. PEu $un" "ru1u! a2$urd a! !ui ?$un"BPEu $un" $1iri"u! care

Nichi"a S"#ne$cu Dn%e!ege cu;6n"u! ?$un"BP(i !i"ere!e !ui. PEu $un" !ocu! Dn care eFi$"# ?$un"BP(i 1a"u! !ui, care doar eB Cu;in"e!e:o2iec"e au Dnce"a" $# ai fie in$"ru en"e!e i 1erfec"e a!e unei co unic#ri i 1erfec"e, de;enind un !i 2aG ca1a2i! $# Dncor1oreze !ucruri!e, $# $e eF1ri e 1rin !ucruri ca 1rin"r:un i$"erio$ a!fa2e" Mor$e: ? E! a Dn"in$ $1re ine o frunz# ca o in# cu dege"e. PEu a Dn"in$ $1re e! o in# ca o frunz# cu din%iPE! a Dn"in$ $1re ine o ra ur# ca un 2ra%PEu a Dn"in$ $1re e! 2ra%u! ca o ra ur#PE! (i:a Dnc!ina" $1re ine "runchiu!Pca un #rPEu i:a Dnc!ina" $1re e! u #ru!Pca un "runchi noduro$: P,uzea cu $e:n"e%e("e $e;a !ui 2#"6ndPca $6nge!e. P,uzea cu $e Dnce"ine("e $6nge!e eu $uind ca $e;a. PEu a "recu" 1rin e!. PE! a "recu" 1rin inePEu a r# a$ un 1o $ingur. PE!Pun o $ingurB. Ia"# Dn$#(i 1oezia: $o!e n (i gra; cere onia! Dn care cu;in"e!e $e Dn"re1#"rund cu !ucruri!e, a e$"ec6ndu:(i $u2$"an%a inefa2i!#, ca o u! (i 1o u!, ca $6nge!e (i $e;a, ca o$u! (i ;ege"a!e!eN , ci"a" ;er$uri!e ce!e ai fru oa$e din cic!u! "i"u!ar. -in"re ce!e!a!"e cic!uri, 1ri u!, 9u1"e!e, reia o"i;e din 11 e!egii, Dn"orc6ndu:ne, curio$, !a o faz# an"erioar# a !iricii !ui Nichi"a S"#ne$cu, carac"eriza"# de an"ino ia din"re $1iri"u! con"e 1!a"or (i rea!u! con"e 1!a"M R6$uI1!6n$uI cu1rinde ero"ice, ici c6n"ece $en"i en"a!e, din care, dac# a( 1u"ea, a( "ran$crie Bru$c# ;or2ire, Mi , 9a(i iro$u! (i a!"e c6"e;aM Dn $f6r(i", din M6nc#"orii de !i2e!u!e, $un" de re%inu" inocen"e!e edi"a%ii, cu "i"!uri an"on1anne("i, ce!e ai u!"e din"re e!e, Gocuri de cu;in"e gra%ioa$e (i $1iri"ua!e, c6nd nu, ai rar, $"r#2#"u"e de un fe! de i$"erioa$# eFa!"are: ?S# ne iu2i ca f!ori!ePDn noi Dn(inePS# cre("e 1e ra uraP;ie a cu;6n"u!ui. PEu $un" ,P1e"a!a $"rig#rii, P"u e("i UPfriguroa$a f!oarePS# ne iu2i ca f!ori!ePDn noi Dn(inePca !i"ere $ingurePDn in"erioru! cu;6n"u!ui.B. Ne 1u"e da ai 2ine $ea a acu de e;o!u%ia 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu, du1# 11 e!egii, $u2 ra1or"u! ?idei!orB, a! conce1%iei Dn$e(i de$1re 1oezie. E!egii!e "ran$criau un conf!ic", o "en$iune 1arc# in$o!u2i!# din"re 1oe" (i !u e, o a2andonare de c#"re 1oe" a $u2iec"i;i"#%ii $a!e: o u!:fan"# era ai 1u%in chiar dec6" un con"e 1!a"or, era o 1ur# a2$en%#. 9au$ P"o!e aei in;er$eaz# oarecu "er enii: 1oe"u! e$"e ce! care i 1une !u ii o1"ica !ui, c#u"6nd $# de1#(ea$c# a"6" in"ui%ia Dngu$"#, c6" (i ra%iunea a2$"rac"# Dn"r:o re"r#ire a crea%iei 1ri are 1er1e"ue. -e aici, ;iziuni!e 1aradi$iace, hi erice, a!e unei !u i care nu ai e$"e de$cri$# ca na"ura, ca ce;a care $:a n#$cu", dar ca 1$*$i$, ca rea! infini" (i ;e(nic 1ur, c6n"a" (i Dn dou#:"rei 1oe e din @u! (i $fera, Dn ce!e din ur #, Necu;in"e!e D 1inge ai de1ar"e ref!ec%ia a$u1ra ace!eia(i "e e a cunoa("erii 1oe"ice =funda en"a!# !a Nichi"a S"#ne$cuM dar ce 1oe" a oco!i":o ;reoda"#K>. Poe"u!, c#ruia nu:i e$"e de aGun$ $# eF1ri e ceea ce e$"e, $e !ea1#d# de !i 2aGu! con;en%iona! (i, fa%#:n fa%# cu o !u e 1ur#, ;ir"ua!#, de$co1er# necu;in"e!e, cu;in"e!e:!ucruri. Iar 1ri u! necu;6n", "e e!ia inefa2i!# a !u ii !ui Nichi"a S"#ne$cu, Dnce1u"u! a "oa"e, e$"e, de$igur, ,. 9ui i $e cu;ine ad ira2i!u! P!an cu care $e de$chide car"ea: ? Ce e("i "u, ,K P"u, cea ai o enea$c# (iPcea ai a2$urd# !i"er#, Po, "u, $une" g!orio$N PCu "ine # !u1", PDn "ine az;6r! fiin%a eaPca odinioar# ,cheii ca!u! "roianPDn .roia. PCu "ine # cu!c, Pnu ai 1e "ine "e ;reau, P"6rf# fer ec#"oare, Pdi$1era"# zei%#N P.u D i dan$ezi 1e gur#Pc!nd or (i $un" aido aP$o!da"u!ui ridico!, (i D 1in$ din $1a"e ! de cre("erea ier2ii $1re cerM P(i ;reau $# nu ai eFi("iPca $# fiu !i2er de ;or2ireM P;agin i aginar. ,, !i"er#P2or%oa$# de "oa"e !i"ere!ePNu $# a!erg, ci $# 1!u"e$c, P$# "rec 1rin f!u;ii ca 1rin razePf#r# a"erie, Pa!e c#ror a!uri $un" urechi $urde. PMuzic# "u, cu ghear#, Pcare: i "6r#("i "ru1u! 1e dea$u1raPcu;in"e!orPa$e enea ie!u!ui 1#$c6nd iar2# (iP$ u!$ de ;u!"ur. P,, "u, $"afie a enin%#"oare, Pcine e("iP(i ce ;reiK ? =Ro 6nia !i"erar#, nr. '8, 1979> ?PoeziiB , $cri$ de c6"e;a ori de$1re Nichi"a S"#ne$cu, Dnc6", acu , i $e 1are c#, orice a( $1une, :a( re1e"a. Cu;in"e!e care ie$ din ;6rfu! 1eni%ei D i $un" cuno$cu"e, (i dinain"e !ega"e Dn 1ro1ozi%ii, ca (i cu a( con$"rui ar"ico!u! din 1refa2rica"e, Dn a$"fe! de cazuri, ru"ina !a care #

o2!ig# cronica $#1"# 6na!# $e do;ede("e Dngrozi"oare, (i ar "re2ui un 1unc" de ;edere g!o2a! $au inedi", un (oc, o re;e!a%ie. -ar c6nd 1oe"u! Dn$u(i, a!c#"uindu:(i o an"o!ogie =Poezii>, nu e Dn $"are $# # $coa"# din a or%ea!#, 1ro2a2i! c# "re2uie $# # con$o!ez cu g6ndu! c# re1e"area e, c6"eoda"#, ine;i"a2i!#. Nici ;or2#, $e!ec%ia 1e care Nichi"a S"#ne$cu o face acu =a doua, de nu #:n(e!> e$"e a"en"# (i de$"u! de $e;er#, de ;re e ce re%ine nu ai ;reo o1"zeci de 1oe e, ca c6"e erau Dn"r:o $ingur# car"e an"erioar#, de eFe 1!u Dn Necu;in"e!e. -ar e$"e o $e!ec%ie care nu $chi 2# ni ic, nici un accen", nici o 1er$1ec"i;#, o $e!ec%ie de anua! de (coa!#. Cine ar ci"i doar an"o!ogia ar a;ea i aginea $"andard a 1oe"u!ui. ,( fi 1refera", de aceea, un unghi de ;edere ai deci$, ai $u2iec"i;, un 1ar"i:1ri$ Dn;ior#"or, chiar dac# nedre1" fa%# de anu i"e Nichi"a S"#ne$cu !a"uri a!e 1oeziei. Nu ai $1un c# u!"e 1oezii 1e care 1oe"u! !e:a $oco"i" an"o!ogice nu $un" de!oc, iar a!"e!e, re arca2i!e, ai a!e$ din 9au$ P"o!e aei (i Necu;in"e!e, !i1$e$c. -ar aici in"er;ine (i diferen%a de gu$" (i de idee, de$1re $ine Dn$u(i, 1e care n:a;e cu $: o i 1u"# unui 1oe". Ce $e o2$er;# "o"u(i !a o a$"fe! de !ec"ur# concen"ra"# a 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cuK Mai Dn"6i, eF"raordinara origina!i"a"e (i coeren%# a uni;er$u!ui ei. .o"u! 1oar"# o 1ece"e carac"eri$"ic#, fie c# e ;or2a de ;er$uri!e ai "inere("i, a1roa1e ado!e$cen"ine, de !a Dnce1u", fie c# e ;or2a de ce!e 11 e!egii: o !u e de for e !unec#"oare, incer"e, care:(i odific# de !a o c!i1# !a a!"a a!c#"uirea: un a e$"ec de concre" (i a2$"rac", de idei (i o2iec"e, de ge$"uri (i de $en"i en"e, 1e care nici o grani%# nu !e de$1ar"e. -in u eri "6(ne$c ra uri, din ochi frunze, 1icioare!e $e fac %e;i ;ege"a!e, $che!e"u! $e a1rinde de $"r#!ucirea ar orei, g6ndu! D(i Dnfige r#d#cini!e:n 1# 6n", iar o o1!a"u! $e z2a"e ca o 1a!# $u2%ire de e!ico1"er. Sen"i en"e!e au cor1 a"eria!, $e ur #re$c, $e ciocne$c, iu2irea $are ca o !eoaic# "6n#r#, 2ucuriei Di cre$c ari1i !a g!ezne. @2iec"e!e Dn $chi 2 $e diafanizeaz#. Nichi"a S"#ne$cu are un are in$"inc" a! $eraficu!ui (i i a"eria!u!uiM cor1uri!e de;in "ran$1aren"e, irea!e, ado!e$cen%ii ca!c# a1a #rii, r#$16ndindu:$e Dn !arg ca ?o f!o"# infini"# de *o!eB, aeru! $e u 1!e de f#1"uri ange!ice (i de 1#$#ri, care Dn$# nu "reze$c "eroarea $1iri"u!ui ca 1#$#ri!e a1oca!i1"ice a!e !ui 4i"chcoc< $au BraWue, ci re1rezin"# $i 2o!uri de diafaniz6re a uni;er$u!ui. Cu;in"e!e D(i 1ierd, !a Nichi"a S"#ne$cu, facu!"a"ea o2i(nui"# de a nu i: !ucruri!e 1ar a ie(i din cu;in"e $1on"an, ca 1ri;irea din ochi. Cu;6n"u! e ?racine e" c!ef, cu $crie unde;a C!aude!, ?e" nou$ co 1renon$ en 1a$$an" $ur ce Wui $e 1a$$e ?. Cu;in"e (i !ucruri $e af!# Dn"r:un 1roce$ de e"a orfoz#, a!unec# une!e Dn"r:a!"e!e, ca o $e;# Dn %e;i!e goa!e a!e "u!1ine!or. Uni;er$u! e f#cu" din cu;in"e, !i 2a 1oeziei $e 1o1u!eaz# de o2iec"e, Dn!#un"ru! co1acu!ui, a! 1# 6n"u!ui e$"e un ;er2 $au un $u2$"an"i;, ca o $u2$"an%# inefa2i!#: ?Mu(c din co1aci, Poho, (i de ceK P-u1# $coar%# e !e n, P-u1# !e nP2a"e i a a2$"rac"# a !ui ?eBPf#r# de eFi$"en%# (i $o!e n. P-ac# a( 1u"ea $# dau ;erde!e !a o 1ar"e, Pdin frunze:ar r a ine doar un cu;6n"P-ac# a( 1u"ea $# dau 1# 6n"u! !a o 1ar"ePdin 1# 6n" ar r# 6ne $che!e"e!e !ui ?$un"B?. Ln!#un"ru! cu;6n"u!ui e$"e un "i 1, e$"e un $1a%iu, care de$1ar" $i!a2e!e, ;oca!e!e, !i"ere!e: ?,h, cu;in"e!e, "ri$"e!e, Pe!e curg Dn e!e Dn$e!e, Pde(i $en$u! !or e$"e $"a"ic: PCe "ragedie cu;6n"u! ?iu2i"oBN P-u1# !i"era ?!B ur eaz# !i"era ?UB, P-u1# !i"era ?BB, !i"era ?IB, Pa1oi ?.B, a1oi ?@B. P3i a$"a:i ca (i cu ar "rece un "i 1PDn"re ?!B (i ?@B. ?. Poe"u! ;or2e("e cu o2iec"e (i con"e 1!# cu;in"e!e, D(i face 1redica"e din fruc"e, din 1ie"re, (i $i!e("e cu;6n"u! $# Dnf!orea$c# $au $#:(i 1iard# $une"e!e ca un 1o , frunze!e. , doua Dn$u(ire e$"e c# acea$"# 1oezie ;ie (i $en$i2i!# ca o fiin%# nu eF1ri # dec6" indirec" 1e 1oe": $u2iec"i;i"a"ea e, Dn ea, difuz#. Nichi"a S"#ne$cu nu ;or2e("e de$1re $ine: ?euB, ? ieB, ?1e ineB, ?(ine!eB (i ce!e!a!"e $e ne a!e $u2iec"u!ui !iric $:au a2$"rac"iza", au de;eni" goa!e, a1!ica2i!e oricui, ca ni("e i agini 1!a$"ice a!e unei in"eriori"#%i uni;er$a!e. Pu%ini 1oe%i 1o" fi carac"eriza%i !a fe! de 2ine nu du1# e o%ii!e, ci du1# cu;in"e!e !orM din ace$" 1unc" de ;edere, a 1u"ea $1une c# Nichi"a S"#ne$cu $crie o 1oezie 1ur#, ce nu "re2uie

de$cifra"# 1rin"r:o 1$iho!ogie. .andre%ea, furia, de$1erarea, r6$u!, 1!6n$u! $un" a!e cu;in"e!or, a!e $uf!e"u!ui, ca (i cu 1oe"u! n:ar c#u"a cu;in"e $1re a nu i e o%ii, ci e o%ii ca1a2i!e $# re!e;eze cu;in"e!e. -e$igur, du1# cu $:a o2$er;a", e!egii!e ero"ice, adriga!e!e (i ce!e!a!"e co 1ozi%ii din Dn du!ce!e $"i! c!a$ic ne Dn"orc !a un Nichi"a S"#ne$cu an"erior c#r%i!or $a!e 1rinci1a!e, ai $u1erficia! (i ai candid, cu!"i;6nd cu are !i2er"a"e de $1iri" Gocu!, gra%ia, inocen%a. E$"e un Nichi"a S"#ne$cu ai co1i!#re$c (i, Dn ace!a(i "i 1, ai a"ur. Cocu! re1rezin"# o de!ec"are $u1erioar# (i nu ai 1oe%ii ?2#"r6niB ("iu $# $e Goace. E! 1re$u1une 1erfec%ie "ehnic#, de"a(are de !i 2aG. ,rghezi nu $:a Guca" de !a Dnce1u", ci a2ia Dn 4ore. Ln ce:! 1ri;e("e 1e Nichi"a S"#ne$cu, ie$e acu !a i;ea!# Dn $cri$u! $#u, ai eFac", $e accen"ueaz#, o !a"ur# de ;o!u2i!i"a"e, de $1ec"aco!, de ar"# a 1ref#c#"oriei. G. C#!ine$cu ar fi zi$ (i de$1re e! c# e ? un"eanu! ;o!u2i! (i $en"i en"a!B, $incer (i $i u!an", "r#ind (i Guc6nd e o%ia. -ar a2i!i"#%i!e de ;oca2u!ar ara"# o ingenui"a"e cuceri"oare: ?Scoa"e: i 1ie!ea de 1e ine ! 1oa"e ;rei o a for#, P1oa"e ;rei $# 2ei du!2ineP-oa n# /erde Ca for #. PPoa"e c# !e e$"e $e"ePa!e du nea;oa$"r# 1!e"e, P1oa"e c# ;# $un" u$ca"eP1ai(1e!e ce! de cara"ePPoa"e c# ;# e$"e "a!1aPne1u1a"# u!" 1rea a!2aP(i ne$u1" ;# e$"e $f6rcu!P(i u!" 1rea 1u%in E 1rea u!"u!PBe%i din cu1a ea de 1ie!e ! -oa n#, nu ai ;inuri gre!eP-oa n#, nu ai ;inuri ro(ii, P-oa n# nu ai ;inuri ;erziP-oa n#, nu ai ;inuri a!2ePc#ci ;# $"au co;or $u2 "a!1eP(i !a 6nuri $"au ine!, P;ina ea ;# e cerce!B. Se:n%e!ege de !a $ine c# f#r# o $"#16nire de$#;6r(i"# a iG!oace!or !i 2ii un 1oe" ?:ar 1u"ea $crie a$"fe! de rafina"e ;er$uri de drago$"e. @ u(urin%# neDnchi1ui"# !eag# (i dez!eag# cu;in"e!e, !e $chi 2# "er ina%ia (i $en$u! in;en"eaz# for e noi du1# 1ura a!chi ie de $onori"#%i: ? Ei i:au $1u$, c#ci # ui"ar#, Pde$1re:o grea (i du!ce $ear#Pc6nd "rei agi din Sud 1icar#Pcu "rei Nichi"a S"#ne$cu cai de $are:a ar#PCu "rei cai de un":de:!e n, Pcu "rei cai de !e n $o!e n, Pcu "rei cai de r#d#cin#PIn z#2a!e de !u in#. PCu "rei cai de chi1aro$Pcu "rei cai $cu!1"a%i din o$Pde din o$u! eu din 1ie1"P1o"co;i" (i Dn%e!e1". Pde c!nd "u !:ai $#ru"a"Pcu un "andru necheza"B. Punc"u! de 1ornire a! ;er$uri!or e o fraz# a !ui Ma"eiu Caragia!e ci"a"# de Ion Bar2u, dar c6"# in;en"i;i"a"eN @ric6%i i i"a"ori ;a g#$i Nichi"a S"#ne$cu 1rin i 1re$ia de faci!i"a"e 1e care une!e din 1oezii!e !ui o 1o" !#$a, ni eni nu ;a 1u"ea i i"a acea$"# 2ucurie a cu;in"e!or de a $e a$ocia du1# $une"e!e !or, $c#1a"e de $u2 a1#$area unui !i 2aG dinain"e con$"i"ui". Secre"u! oric#rui !iri$ $"# Dn e!anu! !ui "ran$for a"or. Sun" Dn ;o!u u! din ur # (i 1oe e de a!"# fac"ur# =Un$1rezece fe!uri de a:%i 1ierde !u ea>, din"re care dou# $au "rei, eFce1%iona!e, Dn Izgonirea din ra!, (ine!e 2o!na; a! -i;ini"#%ii c#z6nd 1e 1# 6n" creeaz# a1e!e, #ri!e, oceane!e: ? @chiu! !ui de a!2a$"ru ce era, :Pdegreu"a"ea 1ri;irii $:a f#cu", Mar ora. P/ine!ePi:au 1!6n$ co!ine!e. PIni a f#r# icoaneP$:a $"or$ Dn , azoane. PE! a de;eni" a1#, Pr6u (i are, Pa1#$a" ca $"rugure!eP$u2 1ro1ria a1#$are. PCe a;e !ichid 1e 1# 6n"Pe "ru1u! $ine!ui $fin"B. Moar"ea 1#$#ri!or e$"e 1oe u! a1oca!i1"ic a! 1ieirii z2ur#"oare!or, 1#$#ri (i Dnger, Dn"r:un aer Dngro(a" de a!2u(uri!e (i g#!2enu(uri!e ou#!or $1ar"e. In"ere$an" aici =ca (i Dn Cre("erea a1e!or, unde a1e!e $e u$uc# (i 1e("ii $un" a!unga%i> e$"e ai a!e$ fioru! de $1ai #, cri$1area eFi$"en%ia!# Dn fa%a de en%ei din uni;er$: ? Dngeru!P ereu D(i duce ina !a 2erega"#P ereu D(i duce ina !a 2erega"#, PCo2oar# aeru!, $e $curge Dn cana!eP1e !ing# ur!oaie!e ceru!ui, P$e $curge:n cana!ePa e$"eca" cu a!2u(u!P(i "o" g#!2enu(u!PDngeru! Dncearc# $# re$1ire, P$# $e re$1ire, dar gura Di e$"e $uda"#Pcu a!2u( :o da"#, cu g#!2enu( E o da"#P(i ereu duce ina !a 2erega"#, P(i ereu duce ina !a 2erega"#. ?. Poezia !ui Nichi"a S"#ne$cu echi;a!eaz# cu un e$aG e$"e"ic E ce! a! Dn$u(i 1roce$u!ui de crea%ie. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '', 1908> ?S"area 1oeziei ?Soare!e $a!"# din !ucruri, $"rig6ndPc!a"in# uchii!e $urde (i gra;e. PSuf!e"u! eu U Dn"6 1in#, a;eN PCa!u! eu $a!"# 1e dou# 1o"coa;e.

PCoa a ea 2!ond# arde In ;6n"?M 1ri;e$c 1rofi!u! $ua;:Gu;eni! a! 1oe"u!ui de 1e c!a1a co1er"ei ;o!u u!ui $#u de de2u" (i ;er$uri!e Dnchina"e ? !ui E ine$cu "6n#r ? D i ;in din nou Dn in"e. C6nd a1#rea Sen$u! iu2irii, c6%i ar fi Dndr#zni" $# ;ad# Dn ace$" $a!u" inaugura! a!"ce;a dec6" un orgo!iu de ado!e$cen"K ,$"#zi Dn$# e! ne a1are Dn"r:o !u in# $chi 2a"#. Reci"e$c 1oezii!e din 1ri a car"e, ca (i 1e ce!e care au ur a", (i nu # $fie$c $# $1un c# ne af!# Dn fa%a unui are 1oe", ce! ai i 1or"an" a! genera%iei $a!e (i care a ("iu" ace$" !ucru Dnain"ea noa$"r#: un are 1oe" care a Dnce1u", $u1er2, 1rin a adre$a $a!u"u! $#u a!"ui are 1oe". Cei cinci$1rezece ani care de$1ar" Sen$u! iu2irii de S"area 1oeziei $e do;ede$c $uficien%i 1en"ru a in"roduce Dn Gudeca"a noa$"r# $en"i en"u! i$"oriei !i"erare. Nou"a"ea 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu era e;iden"# de !a Dn"6iu! ;o!u , chiar dac# nu ai Dn !a"ura $u1erficia!#. Modu! de a ;or2i de$1re $ine (i de$1re !u e era, Dnain"e de orice, (ocan". Cu ce $# a$e eni ana"o ii!e !irice a!e 1oe"u!ui care !ua inocen" cuno("in%# de "ru1u! !uiK G!ezne!e Dnf!oreau, 2ra%e!e %6(neau ca ni("e (er1i, din u eri ie(eau 1an"ere (i !ei, Dn "6 1!e $e Dnfigeau ;i$e, $che!e"u! !u ina, 6ini!e d#deau !a o 1ar"e raze!e !unii, ine!aru! $e !o;ea c!inche"ind de dege"u! iG!ociu. -ar $"area de i 1ondera2i!i"a"e a !ucruri!or: $a!"u!, dan$u!, 1!u"irea, z2oru!K Poezia Dnchi1uia o !u e rea!# f#r# gra;i"a%ie, i a"eria!#, diafan#, Dn care o2iec"e!e !unec# din"r:o for # Dn a!"a, din"r:un con"ur Dn a!"u! ca ni("e i$"erioa$e f!uideM (i "o"oda"# o !u e a $"#ri!or de $uf!e" $u2$"an%ia!#, den$#, Dn care $en"i en"e!e $e a"ing, $e !o;e$c (i $e r#ne$c. Me"afizic# a rea!u!ui (i deo1o"ri;# fizic# a e o%ii!or, acea$"# r#$"urnare de 1erce1%ie 1roduce, Dn ;o!u u! ur #"or, @ ;iziune a $en"i en"e!or, c6"e;a 1oe e de o 1rofund# origina!i"a"e, cu un $une" Dnc# neauzi" Dn !i"era"ura ro 6n#: ?,!erg6nd, a!erg6nd i $e:n"e%eau u(chii, P$che!e"u! a!2 ce:! %in Dn ine, Pca ar ora !ui Miche!ange!o $"a"ui!e, Pa Dnce1u" $# $e fac# ai !u ino$, ai !u ino$, P;er"e2r# de ;er"e2r#, o$ de o$. P. P6n# c6nd, 16n# c!ndPDn "6 1!e (i Dn frun"e i $e:nfigeau $un6ndPDn"6 1!#ri, a in"iri, a in"iri, Dn"6 1!#ri, P$1eran%e (i ;i$e, ;eniri (i 1!ec#ri. P,!erg6nd, a!erg6nd, ai ad6nc#:i ereuPur a:n 1# 6n" a 1icioru!ui eu, P16n# c6nd zidu! de ghea%# a! or%ii D i 2a"eP1ie1"u!, cu 2a%i 1e:un !ingouP("iu"u! Dn$e n de cara"e. P3i o o1!a"u! $e faceP1a!# $u2%ire de he!ico1"erPce $e:n;6r"e, $e:n;6r"e, $e:n;6r"e, $e:n;6r"ePdin"r:o 2o!"# Dn a!"a, din"r:un cer Dn a!" cer, Piar g6ndu! eu $cri$ D(i Dnfige:n 1# 6n"Pr#d#cini!e, $onde!e, ancora, P;i$uri!e, doruri!e, 1a"i i!eB. In"en$ificarea acea$"a a1roa1e dureroa$# a $i %irii 1oe"ice ref!ec"#, Dn 1ri # in$"an%#, o anu e ne;oie de concre": de ;iu! !ucru!ui, de con"ac"u! ne iG!oci" cu acciden"e!e rea!u!ui. E 1e$"e "o" o a"ingere a"6" de ;i2ran"# cu !u ea, Dnc6" o2iec"e!e ce iz;or#$c, fragede, 1ure, a"ina!e, din $1u a i agina%iei $un" Dn ace!a(i "i 1 foar"e a"eria!e (i a1roa1e "ran$1aren"e. Pro2a2i! c# i"u! !ui , fion, u(or odifica" Dn"r:o 1oezie din ;o!u , eF1ri # ce! ai 2ine iraGu! ace$"ei rea!i"#%i Nichi"a S"#ne$cu care cre("e direc" din c6n"ec (i iraGu! ace$"ui c6n"ec care "ran$for #, Dn fiecare c!i1#, rea!i"a"ea. Poezia e o i!u inare, iar 1oe"u!, un ;r#Gi"or: ? Ia"# (i !ucruri!eN @rice drago$"e:a eaP1en"ru de, PDn$e na"# cu creionu! chi icP1e h6r"ii!e ude, ca!igrafic, cu $cri$u! ro"und, Po f!u"ur Dn ina Dn"in$# (i:a1oiPo !a$ $# $e !egene, c6nd Dn"r:un co!%, c6ndPDn"r:a!"u!, Dn ;6n". P/oi, !ucruri, Sf Furi i(c#"oare, P(i, "u, i!u inareNB /oi $1une "o"u(i ce;a ai u!": 1oe"u! nu ;ede 1ur (i $i 1!u !u ea din Gur, nu aude, nu iroa$e, nu 1i1#ie fiin%e!e, a"erii!e, !ucruri!e: e! e$"e Dn$u(i ;#zu!, auzu!, iro$u!, 1i1#i"u!, organ $enzoria! i en$ (i u!"i1!u. ?G6ndu! cre("e:n cercuri $onoriz6nd co1aciiB: !u ea $e 1#"runde de $en"i en", $e u 1!e de e o%ie, de;ine $en$i2i!#, !a2i!#, !unec#"oare. Ni ic "o"u(i din 1oncife!e !iri$ u!ui $en"i en"a! Dn acea$"# ?i agina%ie a"eria!#B, cu o nu ea Ga$"on Bache!ard: c#ci 1e de:o 1ar"e i 1re$ii!e, "r#iri!e (i ca1ricii!e $uf!e"e("i a!e 1oe"u!ui $e "ran$1or"# Dn !u e, 1ar a $e con$"rui din fi2ra ei a"eria!#M iar 1e de a!"a, c6n"#, $ufer#, eFc!a # uni;er$u! Dn$u(i, $en$i2i!iza", 1#"run$ de $uf!e". ,cea$"# $"are de gra%ie a !u ii e$"e, Dn ;o!u e!e de 16n# !a @u! (i $fera, (i o $"are de Gu2i!a%ie: 1ri u! Nichi"a

S"#ne$cu e$"e 1oe"u! eF"azu!ui a"eriei (i a! re;eriei o2iec"e!or, agician ferici", @rfeu ce $i!e("e uni;er$u! $# c6n"e a$e eni unei uria(e harfe. Poezia, deci, nu ai eF1ri #, nu ai ara"#, nu ai $ugereaz# !u ea: ea a de;eni" !u e, a f#cu" din !u e in$"ru en"u! ei uzica! (i din !ucruri, coarde!e $au c!a1e!e ei inefa2i!e. Co1aci: cu;in"e, a("ri:cu;in"e, 1#$#ri:cu;in"e: cu;in"e!e $e $curg Dn !ucruri (i !ucruri!e Dn cu;Gn"e. ,ici g#$i 1oa"e a$1ec"u! ce! ai re;o!u%ionar ar"i$"ic a! 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu (i e! con$"# Dn"r: un du2!u ra1or": de $u2$"an%ia!izare a 4 2aGu!ui (i de 1oe"izare a rea!u!ui. Se$iz# Dn$# (i o de1!a$are de accen" de Ia una $1re a!"a: dac# ini%ia! 1oe"u! 1are a ;or2i !iric 1rin o2iec"e, a"r#g6nd rea!u! Dn $fera ;oca2u!aru!ui, u!"erior e! ;a D 1inge ;oca2u!aru! Dn $fera rea!u!ui, 1o1u!6nd !u ea de ;er2e (i de $u2$"an"i;e. @2iec"u!:cu;6n" de;ine cu;6n":o2iec"M rea!i"a"ea D(i a$u # !egi!e gra a"iciiM !u ea $e co 1or"# "o" ai u!" ca un !i 2aG ce a!c#"uie("e fraze $au $e f#r6 i%eaz# Dn $i!a2e (i Dn $une"e, Dn!#un"ru! fiec#rui !ucru $e a$cunde un $u2$"an"i;, i(carea e un ;er2, ca!i"a"ea $en$i2i!#, un adGec"i;. Con"ac"u! cu rea!i"a"ea e$"e acu con"ac"u! cu ace$" $uf!e" ;er2a! a! co1aci!or, a! 1ie"re!or, a! fruc"e!or: ?Mu(c din co1aci, Poho, (i de ceK P-u1# $coar%# e !e n, Pdu1# !e nP2a"e ini a a!2a$"r# a !ui ?e?Pf#r# de eFi$"en%# (i $o!e n. P-ac:a( 1u"ea $# dau ;erde!e !a o 1ar"e, Pdin frunze E ar r a ine doar un cu;in ". P-ac# a( 1u"ea $# dau 1# 6n"u! !a o 1ar"e, Pdin 1# 6n" ar r# 6ne $che!e"u! !ui ?$un"?PDn ini a !ucruri!or $"au cu;in"e.B. Iden"ificarea i agina%iei cu rea!u!, a e"aforei cu o2iec"u!, a $uf!e"u!ui ;i$#"or a! 1oe"u!ui cu !u ea e$"e for a de$#;6r(i"# a unei 1oezii care 1are a:(i aGunge $ie(i, e an6nd din $ine ca o energie de un fe! anu e. Cri"ica a nu i":o 1oezie a 1oeziei: e o for u!# 1o$i2i!#, "o"u(i echi;oc#, fiindc# nu e ;or2a de o 1oezie care $e ia 1e $ine dre1" o2iec", de o 1oezie de ar"e 1oe"ice, ci de o 1oezie care $e face 1e $ine ca o2iec", Dn"r:un con"inuu $chi 2 de a"erii cu !u ea, care $e con$"ruie("e rea! en"e, $u2 ochii no("ri, Dn "i 1 ce, a$u 6nd rea!u!, Di "ran$ i"e 1ro1ria !ui eFi$"en%# ;er2a!#. Ce!ePe!egii con$"i"uie Dn fond Dn"6ia !uare de cuno("in%# a iden"i"#%ii: (i, ine;i"a2i!, a conf!ic"u!ui a$cun$ care o $u2 ineaz# ca o ;iroz#. Poe"u! Dn$u(i a in"i"u!a" e!egia a 1a"ra: !u1"a din"re ;i$cera! (i rea!. -ar chiar ideea de !u1"# ne o1re("e aici a"en%ia. Ingenui"a"ea de odinioar# !a$# deci !oc 1en"ru ref!ec%ie (i Dndoia!#, Dn a "reia e!egie, con"e 1!#rii Di ur eaz# criza de "i 1, iar crizei de "i 1 con"e 1!area, Dn a cincea, "en"a%ia rea!u!ui $e nific# a"6" o a"rac%ie ire1re$i2i!# a !u ii, o confuzie, o iden"i"a"e, c6" (i con("iin%a $e1ara%iei. .r#ie$c Dn nu e!e frunze!or, a! 1ie"re!or, a! ere!or, eFc!a # 1oe"u!: dar ;ine Dnda"# "rezirea,. Rec#derea? Dn $"area u an# care e o diferen%#. Uni"a"ea (i a$1ira%ia $1re ea $e Dn"6!ne$c deo1o"ri;#, Dn e!egia a noua: ? .o"u! e !i1i" de "o", 16n"ecu! de 1!n"ec, Pre$1ira%ia de re$1ira%ie, Pre"ina de re"in#?, Dn e!egia a (a1"ea: ?Dn"indo in#, care:n !oc de dege"ePare cinci !ini, Pcare:n !oc de dege"ePau cinci 6ini. P.o"u! 1en"ru a D 2r#%i(a, Pa #nun%i", "o"u!, P1en"ru a 1i1#i nen#$cu"e!e 1ri;e!i("iP(i a !e zg6riaP16n# !a $6ngePcu o 1rezen"#?. Con"radic%ia a1are Dn"re con$"a"area, ce de;ine !aud#, a iden"i"#%ii 1oe":!u e =? E! Dnce1e cu $ine (i $fir(e("ePcu $ine. PNu:! ;e$"e("e nici o aur#, nu:!Pur eaz# nici o coad# de co e"#?> (i $uferin%a de a "r#i a$"fe! ri$i1irea u anu!ui 1rin con"o1ire =? -e nu #ru! unu! $un" 2o!na;, Pc# nu $e ai 1oa"e D 1ar"eP!a dou# %6%e, !a dou# $1r6ncene, P!a dou# urechi, !a dou# c#!ciie, P!a dou# 1icioare Dn a!ergarePne1u"6nd $# r# 6ie ?>. -e;ora"# de !ucruri (i de;or6nd !ucruri!e: ia"# a!"erna"i;a 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu (i "e a E!egii!or, 1e care 9au$ P"o!e aei (i Necu;in"e!e o reiau Dn chi1 ai e"odic (i, !iric, ai nein$1ira". P"o!e aeu $i 2o!izeaz# 2unu! $i % e 1iric, eroarea nece$ar# a 1erce1%iei care con$"i"uie !u ea: 1oezia ;i$eaz# de "erenu! $igur a! rea!u!ui, "e 6ndu:$e de $che a a2$"rac"# a g6ndirii ce:! de$figureaz# 1rin ra%iona!izare, Dn$# a$1ec"u! 1oe e!or. E de!i2era" didac"ic (i $ua;i"a"ea !iric# de 16n# acu $e e;a1or#, !#$6nd Dn !oc un 1ie"ri( de conce1"e. E curio$ cu , !#ud6nd ;ia%a Dn for e!e ei ce!e ai 1u%in 1er;er"i"e, Nichi"a S"#ne$cu $crie Dn 9au$ P"o!e aei, Dn Necu;in"e!e, Nichi"a S"#ne$cu a1roa1e o 1oezie de idei, Dn $en$u! de a!"#da"#. ?@, nicioda"#,

nicioda"#, nicioda"#, Pnu i:a fo$" dor de ;reo idee, Pci nu ai de un #r $au de un er$ de fa"aP$au de o du1#:a iaz# ? E dec!ar# e! $1re a con"razice 1arc# fac"ura didac"ic# a ace$"or 1oe e Dn care ideea $e de$c#rneaz# (i i agina%ia D(i 1ierde $a;oarea: Dn care doar Gocu!, ironia, a$ocia%ia ;oi" in$o!i"# ai reu(e$c =R6$uIP!6n$uI, Co$ ogonie $au c6n"ec de !eag#n> $# $u1!inea$c# iro$u!, gu$"u!, $en$i2i!i"a"ea a"eria!# a unei 1oezii ce 1#$"ra$e Dn cea ai Dna!"# a2$"rac%ie 1rezen%a concre"u!ui. )u$e$e re"oric# organiz6nd rea!u!M di$cur$i;#, Dn(ir6nd o2iec"eM $en"en%ioa$#, definind !u ea. ,cu de;ine re"oric# Dn #$ura Dn care $e Dneac# Dn cu;in"e, di$cur$i;#, fiindc# $e re1e"# Dn cu;in"e, $en"en%ioa$#, fiindc# Dn!ocuie("e 1a!1i"u! ;iu a! !ucru!ui cu ideea (i cu conce1"u! !ui. Nu 1re"u"indeniM une!e ;er$uri con"inu# $# ai2# far ecu! ace!a greu de 1reciza" 1e care D! are a1roa1e orice cu;6n" ie(i" de $u2 1eni%a 1oe"u!uiM dar 1e$"e u!"e a!"e!e 1!u"e("e un duh a! a2$"rac%iunii care 1are a aduce oar"ea fan"eziei $enzoria!e. Punc"u! cri"ic i $e 1are a fi de1#(i" oda"# cu Dn du!ce!e $"i! c!a$ic (i cu inega!u! ;o!u M#re%ia frigu!ui. Prin"r:o Dn"oarcere Dn"6i !a !eGeri"a"ea !i 2aGu!ui, !a cu;in"e!e fu!gi, !a dan$u! $une"e!or de dinain"e =Dn cic!u! $ecund din Dn du!ce!e $"i! c!a$ic>M a"6" c# aici gra"ui"a"ea e ai are, ca (i cu cu;in"e!e (i:ar fi c6("iga" o de1!in# inde1enden%# de a $e a$ocia, de a $e e"a orfoza, ur #rind doar efec"u! de $u1rafa%#. Prin"r:o a"urizare, a1oi, a ref!ec%iei: Dn du!ce!e $"i! c!a$ic de2u"eaz# cu c6"e;a !ungi (i anFioa$e 1oe e, Dn"re care Moar"ea 1#$#ri!or e o ca1odo1er#: ;iziune co( are$c# a unui uni;er$ $a"ura" de 1#$#ri, de ou# $1ar"e, de coGi, de g#!2enu(, de a!2u(, (i, "o"oda"#, "eri2i!# ar"# 1oe"ic# a Dndoie!ii de ;oca%ia 1ro1rie, Dngeru! $ufoca" care:(i duce necon"eni" 6na !a 2erega"# e$"e Dn$u(i 1oe"u!. E!egii!e din M#re%ia frigu!ui, Dn $fir(i", nu ai $un" a!e cunoa("erii, ci a!e $uf!e"u!ui: iar $"#rii de fericire i $e $u2$"i"uie a #r#ciunea (i ne!ini("ea, Gu2i!a%iei, $arca$ u!: ?,h, dac# a( 1u"ea $# zic c# ai a un $uf!e", P1e ur # du1# ce i:a 1ierdu" "ru1u! eu, $# rPcPc# ai a un $uf!e" 1en"ru ca!, 2un#oar#, P1en"ru ca!u! dre$a" de "ine. P,h, dac# a( ai 1u"ea $# a 1ufin iro$ E de !a f!oare EP!a $u2%ioara a$"a urdar# a u #ru!uiPeu care D i aco1#r or%ii,: icindu:!e: P.#ce%i, nu e "i 1u!, P"#ce%i nu e "i 1u!N EP. 3i a$"a Dn "i 1 ce "i 1u! "receP(i unicnd $uf!e" 1e care:! a P #ninc# "i 1 (i nu $e ai $a"ur#.B. Ln !ocu! eF1an$i;e!or ana"o ii 1oe"ice d"n Sen$u! iu2irii (i din ce!e!a!"e, ia"# o 2io!ogie de1ri a"#, o fric# de uzur1are in"erioar#, un in$"inc" a! "i 1u!ui care acin#M Dn !ocu! eF"azu!ui g!ezne!or, "6 1!e!or (i 2ra%e!or, a 2e%iei ado!e$cen"ine a $i %uri!or, urechea Dnfunda"# cu ceara ;6r$"ei, ochiu! or2 a! a"uri"#%ii Dn"re2#"oare (i ne$igure: ?3i dac# $:ar de$chide deoda"# un ochiPchiar 1e c!an%a 1e care a1e(iK P,i ai 1u"ea "u oareP$# 1ui ina 1e 1ri;ireK P,i fi Dn $"are "u $# in"ri in"r:o ;edereK P,i 1u"ea "u $# fii ;#zu! euK P,i 1u"ea "u $# fii E dac# d "r:oda"# $:ar de$chide un ochi, EP"e iri cine ("ie unde, P"e iri cine ("ie c6ndK P@r2u! de ine "e Dn"rea2#P1o%i "u $# fii ;ederea eaK ? Ce ;a ur a Dn 1oezia ce!ui ai origina! 1oe" ro 6n a! u!"i e!or deceniiK Ce nou a;a"arK Ni eni n:ar 1u"ea:o $1une, 1ro2a2i!. .re2uie $# o1re$c aici $u ara re"ro$1ec"i;#: fiindc# $"# ai degra2# Dn 1u"erea cri"icii $# 1re;ad# "recu"u! !i"era"urii dec6" ;ii"oru! ei. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &9. 1905> ?E1ica MagnaB Recen"u! ;o!u a! !ui Nichi"a S"#ne$cu, a1#ru" Dn condi%ii grafice i 1re$ionan"e ia Edi"ura Cuni ea, con$"i"uie, ;ai, o dece1%ie. Nu a"6" 1rin f!agran"a inega!i"a"e =inega!e erau Dn fond (i a!"e c#r%i a!e 1oe"u!ui, Dn $1ecia! Necu;in"e!e (i M#re%ia frigu!ui>, c6" 1rin i 1re$ia de e"eroc!i" 1e care o !a$# (i 1i Dn !i1$a de nou"a"e chiar a 1oezii!or re arca2i!e. ,u"o1a$"i(a a de;eni" 1rocedeu curen". Mare!e 1oe" "r#ie("e aici, cu 1u%ine eFce1%ii, 1rin u 2ra !ui. Nu 1o" fi 2#nui" de rea ;oin%# fa%# de 1oe"u! E!egii!or, iar o $u2i"# o2"uzi"a"e, acu , du1# ce i:a co en"a" e!ogio$ cea ai are 1ar"e din c#r%i, ar "re2ui !a r6ndu:i eF1!ica"#. Ci"ind (i reci"ind acea$"#, cu o nu e("e cu oarecare e faz# au"oru!, ?!!iad# de Nichi"a S"#ne$cu Dn$o%i"# de ai u!"e $e ne de Sorin -u i"re$cu ?, :a Dn"re2a" de unde $# Dnce1, ca $# nu (ochez 1e iu2i"orii 1oe"u!ui (i 1e Dn$u(i 1oe"u!, a(a de en"uzia$" de o1era !ui: $#: i a$cund 1o!i"ico$ 1#rerea ade;#ra"# Dn c6"e;a fiaze

con;en%iona!eK Mi:a zi$ Dn$# i edia" c# ar fi u!" ai Gigni"oare o a$"fe! de 1o!i"e%e dec6" dece1%ia eF1ri a"# franc. Nichi"a S"#ne$cu nu e 1oe"u! c#ruia i1ocrizia cri"icu!ui $#:i fie de fo!o$M (i nici eu cri"icu! care $# Dncerce, 1ri u!, efec"e!e ei a$u1ra 1oe"u!ui. Sun", 1e de a!"# 1ar"e, a"6" de con;in$ de "a!en"u! eFce1%iona! a! !ui Nichi"a S"#ne$cu =nu ai ;or2e$c de ro!u! !ui Dn 1oezia noa$"r#>, Dnc6" i:a( dori $# # Dn(e! (i E1ica Magna $# fie o car"e are. Nu: i r# 6ne dec6" $# Dnce1 cu Dnce1u"u!, de$criind 1oezia. Cine nu:(i a in"e("e de e!ogiu! !ui , din Necu;in"e!e: ?Cine e("i "u, ,K P"u, cea ai o enea$c# (iPcea ai a2$urd# !i"er#.NB. Pri a 1oezie din E1ica Magna e$"e "o" o -e$criere a !ui L, Dn ;er$uri uneori in$1ira"e =? .e 1!u a! cu;6n"u!ui, ,, Prugarea "ru1uri!or noa$"re fu eg6ndeB>, a!"eori ca $i!nice =?G6ndire de;eni"# $"rig#"P Nichi"a S"#ne$cu Dnzdr#;enind un or 6n"?>, dar Dn fond o re!uare, ca (i C#"#rarea 1e o raz#, a ;echiu!ui o"i; =? D! ("i%i ;oi 1e ,, P urdaru! de ,, P!u ino$u! de , ?> ce deno"# $ecarea i agina%iei. Pean 1are un du1!ica" a! defini%ii!or (i $en"in%e!or !irice din 9au$ P"o!e aei: ? Nu "re2uie ai a!e$ $# Dn%e!ege , P"re2uie ai a!e$ $# fi ?, Dn ace!a(i $"i!, aici de1eiza", e$"e $cri$# (i 1oezia @, nedre1"a"e: ?Ecou! e cea fhai "e einic# for # a a"erieiP1en"ru c# ecou! $e re1e"# ?. /er$uri!e de "o" re!e nu !i1$e$c: ?@, "u, !un# dez;irgina"#, Parunc#:%i $"e!e Dn $1a"e? @ ari" e"ic# ce (i:a 1ierdu", 1rin $u1ra!ici"are, $a;oarea !iric#, (i a c#rei origine $e af!# Dn -re1"u! !a "i 1 (i 11 e!egii, 1roduce Dn ,na"o ia, fizio!ogia (i $1iri"u! a$"fe! de o$"re de cuge"are: ? Pri a #ri e 1e$"e zero e$"e infini"u!, PMai are 1e$"e ni ic e$"eP"o"u!?. Un ecou din e!egii!e ce!e2re de$co1eri Dn Me"a orfoze!e: ?Nu eFi$"# dec6" o $ingur# ;ia%# areP!a care noi 1ar"ici1# . PNu eFi$"# dec6" o $ingur# ;ia%# arePre$"u!, nu $un"e ?. 9ungu! 1oe nu are nici o noi # !iric#, a(a cu nu are nici ace!a in"i"u!a" ,dunarea 1rin Dnde1#r"are: E$"e ceea ce e$"e. P9egea e$"e a "o"u!ui, "o" ceea ce e$"e. PDnde1#r"area de !ege $e nu e("e e$"e. PEroarea e$"e Dnde1#r"area de eroare. PEroarea e$"e e$"e!e f#r# $# fie e!. PEa e$"e 1ri u! a!"ce;aB. Ideea $e 1oa"e Dn%e!ege, Dn$# !iri$ u! $: a $che a"iza", $:a $u2%ia", $:a cur#%a" ca o carne de 1e oa$e. ,2$"rac%ii!e ace$"ea ;er$ifica"e a;eau Dn 9au$ P"o!e aei o Gu$"ificare 1ar%ia!#, 1rin "e a 1!ache"eiM acu e!e nu $un" dec6" ni("e ecouri Dn"6rzia"e. Poe"u! D(i 1arodiaz# aniera 1ro1rie. @ eFce1%ie, Dn ace$" $"i!, e$"e 4ierog!ifa, 1oezie foar"e fru oa$#: Ce $ingur#"a"e $# nu Dn%e!egi Dn%e!e$u! a"unci c6nd eFi$"# Dn%e!e$. 3i ce $ingur#"a"e $# fu or2 1e !u ina zi!ei. R 3i $urd, ce $ingur#"a"e, Dn "oiu! c6n"ecu!ui. -ar $# nu Dn%e!egi c6nd nu eFi$"# Dn%e!e$. 3i $# fii or2 !a iezu! no1%ii (i $urd c6nd !ini("ea:i de$#;"r(i"#. R @, $ingur#"a"e a $ingur#"#%iiN Mai curio$ e$"e $# con$"a"# c# $e 1oa"e 1arodia eFu2eran%a ero"ic# din @ ;iziune a $en"i en"e!or. Ia"# Ea:? .oc ai acu , "oc ai acu Pc6nd o iu2e$c ce! ai u!", P"oc ai acu a in%i":o ?. 3i !a un ni;e! de ;u!garizare ai Go$: ? .oc ai acu , "oc ai acu Pc6nd ea D(i ca!c# de drag de ineProchia In carouri. ?. L i $"#ruie Dn ureche uzica ingenui"#%ii din"r:un ;er$ de de u!" a! 1oe"u!ui: ?@ho, a!erg (i $a!" (i curgB. 3i din a"6"ea 1oezii $1!endide, Dn care de$co1eri$e ?ana"o ii!eB care !:au f#cu" fai o$. -ar )ini$h de azi nu e dec6" o co1ie ("ear$#: ?,!erga a%ii de re1ede Dnc6"P i:a r# a$ un ochi Dn ur #Pcare $ingur :a ;#zu"Pcu # $u2%ia EPdung# ai Dn"6i, !inie a1oi. ?. Pri e!e 1a"ru ;er$uri din Re$1irarea aeru!ui de $u2 ari1# $un" Dn $chi 2 de re%inu": Nu, nu $e 1oa"eP;u!"ur $"ingher, Pf#r# de roa"eP$# $"ea 1e cer ?. Ln acea$"# anier# ;oi" nai;#, ca a de$ene!or de co1ii, 1oe"u!ui Di reu(e$c acu c6"e;a $u1er2e !ucruri. -e eFe 1!u 3o 1e zei%# =ce "i"!u i 1o$i2i!N> (i ai a!e$ 9uare, !a en"a%ie "ragic# Dnrudi"# cu a!e !ui E i! Bor"a din u!"i i!e c#r%i, Dn care cu;in"e!e au o nefirea$c# r#$ucire, ca (i cu e o%ia ro$"irii !e:ar $"6!ci (i !e: ar g6"ui:

.u n:ai $# # !a(i, nu, nu, nu # !#$a fra"e 1!o1u!e, fra"eN /in (i D 2r#%i(ez cu re1edea ea ;ia%# ;ia%a "a !en"#. N:ai $# # !a(i. Nu, a(a c# nuK N:ai $# # !a(i, fra"e, nu a(a c# nuK M# ;oi $curge 1e $coar%a "a, ca 1!oaia, dar "u, nu a(a c# "u, nu a(a c# "u o $# # %ii, nu a(a c# "u nu o $# # !a(i. R 3i a"6" de 1u%inu! 1unc" a! a 6ndurora o $ #:! faci de $#r2#"oare. Mi:e $o n, fra"e, Dnr#d#cineaz#: # "u, Dnr#d#cineaz#: #. @ e!egie deo1o"ri;# de fru oa$#, dar Dn a!" $"i! dec6" ace$" Mai a un $ingur dor a! !ui Nichi"a S"#ne$cu, e$"e @ confe$iune, a1ro1ia"# de Nichi"a S"#ne$cu a!"e!e din M#re%ia frigu!ui Dn care ce! ce 1!6nge e$"e $uf!e"u! no$"ru iu2i"or de oar"e. -ac# DnPe!egii era ;or2a de $uferin%e!e cunoa("erii, aici D(i g#$e("e eF1re$ie o 2io!ogie de1ri a"# de a 2i%ii!e (i ne1u"in%e!e $1iri"u!ui: Dnc# nu 1o" $# Dna!% un i n !ini("ei 1e care i:o dore$c (i de care i:e$"e foa e. Nici o ca$# Dn care a $"a" nu :a %inu" 1rea u!" Dn!#un"ru! ei. ,( ;rea $# 1o" $# !ocuie$c Dn 1ro1rii!e e!e cu;in"e, dar D i a"6rn# greoi 1rin u(i!e !or "ru1u! $1re regnu! ani a!. Bucuro$ a( da c!ini!or ce e$"e a! c6ini!or (i ar%ari!or ce e$"e a! ar%ari!or, dar ur!e"u! c6ini!or e$"e 1en"ru ine Dnchi$, iar iro$u! ar%ari!or o1ri". /a "re2ui $# # u" u!" ai $u$, ;a "re2ui $# arunc !e$"u!. R -ar nu ai g6ndu! c# ceea ce e$"e $u$ e$"e aido a cu ceea ce e$"e Go$. R M# "u!2ur# (i # face $# af!u c# orice az;6r!ire nu are direc%ie, c# orice !e1#dare e $"a"ic#. Ln Dn;#%#"uri!e cui;a c#"re fiu! $#u = ai a!e$ 1ri a $erie>, 2ana!i"a"ea e din nou !iric recu1era"#: ? -or i ci" ai 1u%in cu 1u"in%#, P;i$eaz# ci" ai u!" cu 1u"in%#B Sau, !a fe! de $uge$"i;: ?Nu "e gr#2i $# a!ergi. PS"ai !ocu!uiN PChiar (i iezu! fieru!uiPcurge !ene( 1rin !#un"ru! fieru!ui. PUi"#:"e !a fier (i a$ea #n#:"e !uiB. Poe"u! e aici un fi!o$of di$cre" (i coeren" ce:(i "ran$ i"e "e$"a en"u! 1!in 1arc# de o orien"a!# Dn%e!e1ciune: -ragu!e, cau"# (i "e Dn$o%e("e ca $# nu r# 6i 1rea $ingur. /ei ;edea (i "u, a"unci c6nd ;ei iu2i, cine D%i ;a fi $oa%a, a(a cu ar2ore!e ce! are, 1e "i 1u! $oare!ui Dn "oi, ;ede cu Di e$"e u 2ra Pe "i 1 de durere, !a$#:"e $ingur %ie. 3i ceru! $e aco1er# de nori c6nd 1!ou# Nu ai c6nd ninge, nin$oarea e u 2ra de !a $"e!e. -ar a"unci, dragu!e, e foar"e frig, (i chiar ceea ce e$"e fru o$ ;ederii 1oa"e $# %in# !oc de c# a(#. -in nefericire 2ana!i"a"ea 1ur# (i 1re"en%ioa$# e$"e in"ac"# 1e 1agina ;ecin#: ?Pricina ochiu!ui nu e$"e !acri aPci ;ederea. PNu, P$# nu confunzi nicioda"#Pceea ce e$"e rea! cu ceea ce e$"e ade;#ra"P, iu2i e$"e rea!, Piu2irea e$"e un ade;#rP, iu2i e$"ePIu2irea $e e$"eB. 3i ace$"ea $un" Dn fond ni("e $fa"uri "e$"a en"are =Pa"ru afir a%ii Dn $1riGinu! rea!u!ui>, !a1idare, Dn$# ne1oe"ice. 9a1idari"a"ea e$"e ce;a ai eficien"# !iric Dn 9ocui": P6n# cind nu # 1#r#$e("e zeu! care $"# "o!#ni" Dn ine nu 1o" $# ie$ din cor", iu2i"o, iar cohor"a doar e (i iroa$e a ci 2ru 1en"ru c# ;ine 1ri #;ara. -ar ,u"o1or"re"u! (i ce!e dou# 4ai<uuri $un" ("er$e. 9irica ero"ic# e$"e ca (i a2$en"# din E1ica Magna. ,r fi de o2$er;a" c#, dac# @ ;iziune a $en"i en"e!or cu1rindea a1roa1e nu ai 1oezii de drago$"e =eFu2eran"e cere onii>, Dn ;o!u e!e ur #"oare, cu eFce1%ia 1#r%ii a doua din

Dn du!ce!e $"i! c!a$ic, ace$" fe! de 1oezie $e Dn"6!ne("e foar"e rar. Ln E1ica Magna $un" doar c6"e;a in;oca%ii, au2ade, GeuF dIa our Dn fe!u! ce!or din Dn du!ce!e $"i! c!a$ic, dar f#r# 1ro$1e%i ea i aginii, f#r# #car ingeniozi"a"ea de aco!o. /er$uri $"6ngace =? Mi:e dor $# 1o"P$# nu: i ai fiePdor de "ineB> $au 1eni2i!e =? Ce greu $e ou# un ou ?> $un", e dre1", ur a"e uneori de a!"e!e de o inco 1ara2i!# 1uri"a"e: ?P#$#ri iu2indu:$e:n aer. PP#$#ri iu2indu:$e:n crengi. PPo%i "u, $ingura"ecu!e, P;#z6ndu:!eP$# !e:n%e!egi9B. Se 1o" cu!ege din ;o!u (i a!"e 1oezii no"a2i!e. R Ln $1ecia! )u!geru! (i frigu! =cu ce;a arghezian Dn concen"ra"a a1ari%ie a $u1rana"ura!u!ui>, -in"r:o $ear# =?, "re2ui" $# 1o"o!e$c dinii care $e ne!ini("i$er#Pf#r# nici o 1ricin#B> $au .a2!ou cu or2i, Dn care inu anu! d# "6rcoa!e ca$e!or (i cur%i!or o2i(nui"e, iar 1oe"u! a de;eni" un ? ediu B 1en"ru 1rezen%e dia;o!e("i $au Dngere("i. R -ar nu 1e$"e ni;e!u! a"in$ Dn Un$1rezece fe!uri de a:%i 1ierde !u ea, care con$"i"uie ode!u!. .o" re$"u! e din 1#ca"e un !e$" ce "re2uia az;6r!i" 1en"ru ca 1oezia $#:(i ia z2oru!. E;iden", Nichi"a S"#ne$cu nu e Dn $"are $# renun%e !a ni ic, fiindc# a!"fe! cu ne:a eF1!ica 1rezen%a Dn car"e a unor ;er$uri Nichi"a S"#ne$cu (i 1oe e ce 1ar e2o(a"e !a ni eIrea!# 1e un co!% de foaie, necorec"a"e #car gra a"ica!, ca u!"i u! din"re ace$"ea: ?,h, ;# i 1!or $# nu:i !#$# 1e "ineriP%i 1e ado!e$cen%i, ah, ;# i 1!orP$1une%i:!e gre(ea!a or%ii noa$"re, P1e foar"e ;iguroa$a de gre(ea!# a !orBK 3i, "o" Dn neferici"u! S"rig#" de fericire, a$e enea 1!a"i"udini r#u ;er$ifica"e: ?$un" noi erori ce nu au fo$" f#cu"eP$un" cri e D 1o"ri;a razei ce n:au fo$"Pnoi # nu are (i nu are $en$ nu are $e nPnici da"in# nu areP$#:n;e%e "ru1u! no$"ru 1e de ro$"B. Nicioda"# 1arc# 1oe"u! nu a D 1in$ neg!iGen%a (i nea"en%ia a"6" de de1ar"e. S# fie Dn Cu"u # ce;a de Dn%e!e$: M#:n"re"aie, ;ai urireaPcare de$ena"# fu$ePin de "oa"# fireaPcuie!or, o1u$eM P-ar i:a fo$" de a ea coroan#, Pdar# "i 1!e ca $# 2ag $u2 eaPn:a;ui, o i$"orie ro an#Pdec6" nu ai $"ea?K Sau Dn Me"a orfoze, din care a ai ci"a", ;reo u 2r# de 1oezie: ?Mi(carea na("e "i 1P(i acea$"aP(i acea$"a.I (i ace!ea I (i aceeaP$un" Dn$u(i agne"i$ u!NI Ce! care $"#, nu e$"e. PCe! care i(c#, are "recu", PCe! care arde. 9u ineaz#PCeN Care $:a $"in$, e$"e or2BK =/irgu!e!e din"re $u2iec"i;e (i 1redica"u! !or nu: i a1ar%in>. S# nu i $e $1un# c# a $coa"e din con"eF" ;er$uri (i $"rofe Dn$ea n# a !e de$fiin%a: din 1#ca"e 1en"ru Nichi"a S"#ne$cu Dn E1ica Magna, a $coa"e din con"eF" e $ingura e"od# ;a!a2i!# de a $a!;a ce;a, c#ci 1u%ine !ucruri rezi$"a de !a Dnce1u" 16n# !a $fir(i" =Ro 6nia !i"erar#, nr '7, 1905> ?-ai onu! eu ;ine de de1ar"eB Cu c6"e;a $#1"# 6ni Dn ur #, 1e !a 1& noa1"ea, a 1ri i" un "e!efon de !a Nichi"a S"#ne$cu. Nu # $una$e de u!". Nu ne ;#zu$e de u!" Dn ioc de orice in"roducere, i:a $1u$, cu ;ocea !ui !en"#, care 1arc# "6a cu;in"e!e: ?B#"r6nc, "rece ;ia%a 1e !ing# noi (i nu a! aGunge .I =D $chi 2# o ;or2#I? Nu: i Dnchi1uia a"unci c6" de re1ede ;a "rece ia"# 1e !6ng# Nichi"a S"6ne$cu. Ne o2i(nui cu "oa"e a!e ;ie%ii, dar nu cu "recerea ei. Nichi"a S"#ne$cu era, Dn u!"i ii ani, "o" ai de$ ;izi"a" de ideea or%ii, !ocui" de ea. ca de o $"afie $"r#in# (i "o"u(i fa i!iar#, Dn Noduri (i $e ne nu eFi$"# o $ingur# 1oezie $enin#. EFceda", 1arc#, e! Dn$u(i de Dnde!unga"a "o;#r#(ie, 1oe"u! $e i agineaz# Dn"r:un rece 1ei$aG de z#1ezi, 2orea!# %ar# care $e Dn"inde de !a Marea Neagr# !a Med6"eran#, $uferind de a nu 1u"ea uri: C6nd ninge 1e$"e Marea Neagr# $1re Bo$for, c6nd ninge 1e$"e a!2a$"ra de Mcdi"eran# (i nici de frig nu 1o" $# or, nu 1o" $# orN -oa ne, # chinuie$c (i nu 1o" $# orN -oa ne, eu i 1o" $# ai orN Mi:e ;ia%a ;e(nic# (i ran# (i nu 1o" $# or (i ninge (i nu 1o" $# or (i: i e$"e foar"e frig c6nd foar"e ninge (i nu 1o" $# orN

Ce 1o%i $# $crii $u2 i 1re$ia or%n unui are 1oe"K R6nduri!e care ur eaz# $un" (o;#ie!nice (i Dn$ei!a"e. Lncerc $# # $ u!g din 1u"erea co1!e(i"oarei "ri$"e%i (i $# ui" c# Nichi"a S"#ne$cu nu ai e$"e. Ci"e$c (i reci"e$c din c#r%i!e !ui. Moar"ea arunc# a$u1ra fiec#rei 1oezii, a fiec#rui ;er$, o a!"# !u in#. -e a$"#zi D! ci"i 1e 1oe"u! E!egii!or !a fe! cu Di ci"i 1e Baco;ia $au 1e ,rghezi. Nu Dnca1e Dndoia!# c# Nichi"a S"#ne$cu e$"e ce! ai i 1or"an" 1oe" ro 6n de du1# a! doi!ea r#z2oi. @1era !ui a arca", ca niciuna a!"a. Con("iin%a !iric# a con"e 1orani!or. E greu de Dnchi1ui" cu ar ar#"a 1oezia de a$"#zi E a ai "ineri!or, ca (i a ai 1u%in "ineri!or !ui confra%i E dac# n:ar eFi$"a U e!egii, 9au$ P"o!e aei, @u! (i $fera (i ce!e!a!"e. Nichi"a S"#ne$cu a crea" un $"i!, 1er$ona! (i ini i"a2i!, (i a de$chi$ "o"oda"# 1oeziei o 1er$1ec"i;# ne2#nui"#, ca o ferea$"r# 1rin care nu ero(i 1oe%i au 1ri;i" (i ;or con"inua $# 1ri;ea$c# !u ea. S"i!u!, "i 2ru!, fraza !ui Nichi"a S"#ne$cu $e recuno$c in$"an"aneu, chiar dac# $ca1# ereu 1rin ochiuri!e 1!a$ei cri"ice. , $cri$ de zeci de ori de$1re e! (" $un" !a fe! de con("ien" cu era du1# 1ri u! ar"ico! c# r. R , f#cu" dec6" $# # Dn;6r"e$c Dn Gunii i$"erioa$ei !ui origina!i"#%i. Poe"u! Dn$u(i 1are a nu fi ("iu" "o"u! de$1re $ine. Ln"r:una din u!"i e!e 1oezii, $e au"odefine("e 1ruden", fo!o$ind o e"afor# de $orgin"e 1!a"onician# Dn !a1"ura !ui 1oe"ic# $#!#(!uie("e un de on care ;ine (i 1!eac#,N X$6ndii:i dre1" a in"ire ;er$u!: ?-ai onu! eu ;ine de de1ar"e UI Dn ga: da f#1"urii e!eB. -ai onu! !ui Nichi"a S"#ne$cu nu !ocuie("e 1ur (i $i 1!u Dn"r:un "ru1: e! face una cu ace$" "ru1. Ln"6iu! !ucru iz2i"or, de !a Dnce1u",N , 1oe"u! E!egii!or, a fo$" Dn"re2uin%area nou# 1e care e! a da":o "ru1u!ui. 9irica !ui e$"e cor1ora!#, Dn $en$u! c# uzeaz# de no%iuni ana"o ice ca de ni("e conce1"e 1oe"ice. @chiu!, $1r6ncene!e, 6ini!e, u erii, genunchii, coa$"e!e a!c#"uie$c !a e! un ade;#ra" !i 2aG. 9irica $e eF1ri # 1rin e!e. ,na"o ia re1rezin"# !a Nichi"a S"#ne$cu un ;oca2u!ar (i o $in"aF#. @ ui i"oare concre"e%e decurge de aici. Nichi"a S"#ne$cu Su2$"an"i;e!e (i ;er2e!e D(i de$fac ari 2ra%e rea!e ca $# $"r6ng# !a 1ie1" uni;er$u!. -in Dncheie"uri!e 1ro1ozi%ii!or %6(ne$c ari1i. 9a nici un a!" 1oe" cor1u! n:a Guca" un ro! ai are. Nicioda"# re1rezen"#ri!e ana"o ice n:au fo$" ai organic !irice. @rice ci"i"or a! 1oeziei !ui Nichi"a S"#ne$cu ;a fi $i %i" Dn$# c# Dn "ru1u! ei de carne (i oa$e $#!#(!uie("e un duh a2$"rac". Poe"u! ne:a $ur1rin$ din ca1u! !ocu!ui "oc ai 1rin daru! !ui de a Dn$uf!e%i a2$"rac%ii!e. ?P!u"ea o f!oare de "eiPDn!#un"ru! unei g6ndin a2$"rac"eB, $1une 1oe"u! Dn$u(i. Mirea$ a rea!u!ui nu $e 1ierde a1roa1e nicioda"# Dn !a2irin"uri!e de idei a!e E!egii!or (i a!e $1ecu!a%ii!or din 9au$ P"o!e aei. No%iuni!e, defini%ii!e, i1o"eze!e, for u!e!e de "o" fe!u! a!c#"uie$c, !a r6ndu! !or, un !i 2aG a$e #n#"or, dar 1e un a!" 1!an, cu ace!a ana"o ic. EFe 1!e!e $un" 1rea 2ine ("iu"e ca $# ai "re2uia$c# $# !e re1e". Sici"a"ea ace$"ui a! doi!ea !i 2aG, da"ora"# (i neo2i(nuin%ei noa$"re, e$"e ade$ea nu ai a1aren"#, Dn 6ini!e 1oe"u!ui a2$"rac%ii!e $e "ran$for # re1ede Dn i agini 1rin care circu!# $6nge!e ;ie%ii. ,cu a1roa1e dou# decenii, c6nd a1#reau E!egii!e, ai 1u"ea a;ea i 1re$ia de f!!o$ofare, dar, cu "i 1u!, urechea noa$"r# $:a de1rin$ $# con$idere 1!ine de far ec defini%ii!e de "ra"a" ("iin%ific care inaugurau ce! ai radica! ;o!u a! au"oru!ui: ?E! Dnce1e fi $e $fir(e("e cu $inePNu:! ;e$"e("e nici o coad# de co e"#B. E$"e e;iden" c# a$"fe! de ;er$uri nu con%in re1rezen"#ri concre"e. ,1!ic6ndu:!e ace$" cri"eriu, a gre(i ca a"unci c6nd a c#u"a Dn 1ic"ura a2$"rac%ion i("i !or i agini din rea!i"a"e. Nichi"a S"#ne$cu e$"e un 1oe" a2$"rac%ioni$", dac# D i e$"e Dng#dui"# echi;a!en%a din"re 1oezie (i 1!a$"ic#. E! dez e 2reaz# Dn"6i rea!u! =!a 1ro1riu: c6"# ;re e ace$" rea! e$"e ;#zu" ana"o ic (i co 1u$ din e 2re, ca un cor1 u an> (i D! reco 1une, a1oi, ca un 1ic"or cu2i$". @ r#d#cin# i 1or"an"# a ace$"ei 1oezii o con$"i"uie $u1rarea!i$ u!, care a e!i2era" ;iziunea de re1rezen"are (i a 1er i$ o o"i;are eFc!u$i; i agi$"ic# a ;er$uri!or. In$# Nichi"a S"#ne$cu, oric6" oniri$ ar con%ine !irica !ui, $e de$1ar"e de $u1rarea!i("i Dn"r:un 1unc" e$en%ia!: !u ea !ui nu e$"e $f#r6 a"#,

D 1r#("ia"#, hao"ic#. EFi$"# Dn ea un 1rinci1iu care $e o1une curgerii ne$f6r(i"e a f!uFu!ui de i agini, de$1!e"iri $enzoria!e, (i ace$" 1rinci1iu ne Dn"oarce !a o2$er;a%ia de$1re cor1ora!i"a"e. E !e$ne de o2$er;a" c# e"a orfoze!e ce!e ai ciuda"e (i "ran$gre$#ri!e de regnuri din ;er$uri!e 1oe"u!ui =Dn care 1ie"re!e $un" do"a"e cu $i %ire, iar $i %irea D 1ie"re("e> $e 1e"rec de fiecare da"# Dn!#un"ru! unui "ru1 care e$"e ace!a o ene$c. /iziunea 1oe"u!ui e de fa1" an"ro1o orf#. Su1rarea!i("ii de$cen"reaz# u anu!, Dn ;6r"eGuri!e !or de i agini =chiar dac# u!"e 1re$u1un, !a origine, $enza%ii> $e reface, ca din ro"irea unei ne2u!oa$e, un uni;er$ Dn care u anu! ocu1# un !oc 1rin"re a!"e!e. 9a Nichi"a S"#ne$cu uni;er$u! con"inu# $# $e %in# !ega" de cor1u! u an. E un Dn"reg co$ o$ Dn!#un"ru! unui "ru1 o ene$c. Pri;irea, 1i1#i"u!, iro$u!, auzu! Goac# un are ro!. Na"ura nu eFi$"# dec6" Dn"ruc6" e ;#zu"#, $i %i"# de o fiin%# o enea$c#. -irec%ia do inan"# Dn 1oezia din u!"i a $u"# de ani, care a fo$" aceea de a 1ri;i 1e o =$enza%ii!e (i for e!e !ui eF"erioare $1ecifice> ca 1e un !ocui"or a! unui uni;er$ u!" ai ;a$" (i nonu an, 1are a $e fi in;er$a" !a Nichi"a S"#ne$cu, unde "o" co$ o$u! nonu , an e g#zdui" de f#1"ura u an#, ca de o ana"o ie iche!angio!e$c#. /ede na"ura ca 1e o 1!an(#, unde un con"ur cor1ora! o DnconGoar# (i o $e1ar# de ;idu! eF"erior. Nu Dn"6 1!#"or 1oe"u! e;oc# $i 2o!u! !ui P"o!e aeu, ? ar"oru! 2unu!ui $i %BM Dn cen"ru $e af!#, din nou, o u! (i 1!ane"a 1e care e! "r#ie("e, iar Dn Guru! !or $oare!e, $"e!e!e $e Dn;6r"e$c cu in%i, 1e $cri1e%ii (i 1e ro%i!e !or din%a"e. @ u! (i !u ea $:au reconci!ia". ,cea$"# D 1reGurare 1er i"e $en"i en"u!ui $# reu 1!e !iri$ u!. Poezia !ui Nichi"a S"#ne$cu E Dn ero"ice !a fe! ca (i Dn edi"a%ii!e e"afizice E e$"e $en"i en"a!#, a(a cu e$"e $enzoria!# $au ref!eFi;#. -e$igur, $en"i en"u! nu ai e$"e ace!a(i de odinioar# (i nu $e ai r#$fa%#, Dn $"are 1ur#, ca !a ro an"ici, du1# cu nu ai e$"e doar $ugera" ca !a $i 2o!i("i. E! a Dn;#%a" ce;a din !ungu! !ui eFi!. Se 1oa"e $1une, 1e $cur", c# ini a (i:a reg#$i" !oca(u! din"re coa$"e, c# $i %irea $:a reDn"or$ Dn cor1. E ai cur6nd ;or2a de ra1or"u! cu !u ea a! o u!ui in"egra!. -e aceea ne ;ine a"6" de greu $# di$ocie Dn !irica !ui Nichi"a S"#ne$cu ini a de in"e (i in"ea de "ru1. Poezia !ui Nichi"a S"#ne$cu D(i Dnce1e Dn ace$" a$1ru dece 2rie de$"inu! 1o$"u . =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 195+> ?@rdinea cu;in"e!orB 9a a1roa1e doi ani de !a di$1ari%ia !ui Nichi"a S"#ne$cu, ;ede !u ina "i1aru!ui o edi%ie re;izui"# a 1oezii!or !ui =@rdinea cu;in"e!or, Car"ea Ro 6nea$c#>M ea ? nu are 1re"en%ia de a fi defini"i;#, ci nu ai n#zuin%aB, du1# cu 1oe"u! Dn$u(i afir # Dn"r:un 1rea 2u! in"i"u!a" R#z2oiu! cu;in"e!or. Edi%ia a fo$" DngriGi"# (i 1refa%a"# de un "6n#r cri"ic, ,!eFandru Condee$cu, au"or (i a! unei 2oga"e crono!ogii. .recerea Dn i$"oria !i"era"urii a unor fa1"e de ;ia%#, de care 16n# ai ieri ne !o;ea Dn"6 1!#"or, are de ce $# ne u 1!e de o 1rea "ri$"# ui ire. Co!a2ora"or a1ro1ia" a! 1oe"u!ui, Dn u!"i ii !ui ani, edi"oru! de azi (i:a !ua" Dn $erio$ enirea. No"a a$u1ra edi%iei ne infor eaz# c# ce!e dou# ;o!u e Nichi"a S"#ne$cu cu1rind a1roFi a"i; dou# "rei i din 1roduc%ia 1oe"ic# a !ui Nichi"a S"#ne$cu, de !a Sen$u! Iu2irii !a Noduri (i $e ne, 1!u$ un cic!u =@1ere i 1er$ona!e> 1reg#"i" de 1oe"u! Dn$u(i 1en"ru 1u2!icare, dar $"ruc"ura" ca a"are de edi"or. Edi%ia $e de$chide cu o 1oezie neinc!u$# Dn 1978 Dn Sen$u! iu2irii, a1#ru"# Dn Gaze"a !i"erar# din &1 ar"ie 1950 (i con$idera"# de au"or ca de2u"u! $#u a2$o!u" =de(i ade;#ra"u! de2u" are !oc Dn ?.ri2unaB, cu 1a"ru zi!e ai de;re e, cu 1oezii!e ,u fo$" oa eni u!%i, 9a !u e (i 1# 6n">. Nichi"a S"#ne$cu a 1refera", du1# $1u$e!e !ui ,!eFandru Condee$cu, $# re%in# ca Dnce1u" a! $#u 1oezia din ?Gaze"a !i"erar#B. .re2uie $# acord# credi" DngriGi"oru!ui ac"ua!ei edi%ii. C6"e;a nedu eriri Dn$# $u2zi$"#, din 1ricina unei anu i"e i 1recizii a da"e!or. In"i"uia"# ini%ia! 0980, acea$"# 1oezie $e nu e("e Dn an"o!ogie ,rdea $1i"a!u! =;oi I, 1. 55> (i nu ,rdea $1i"a!u! cu 2o!na;i cu "o", a(a cu indic#, !a 1agina 78 a ;o!u u!ui Dn"6i, crono!ogia. 3i, a1oi, a a1#ru" ea, !a &1 ar"ie =;oi. I, 1. 78> $au !a &8 ar"ie =;oi. II, 1. +&5>, No"# a$u1ra edi%iei>K M#run%i(uri, de$igur, dar $u1#r#"oare. Cu oarecare

!arghe%e, DngriGi"oru! edi%iei o $oco"e("e ?defini"i;#B =No"#.>, de(i 1oe"u!, ai 1ruden", ;or2i$e de o $i 1!# n#zuin%# Dn ace$" $en$, 2a chiar i $e a"ri2uie in"en%ia ca edi%ia $# fie ?cri"ic#B =ide , 1. +&9>. @arecu curioa$# e$"e 1rezen%a Dn fina! a unor Po$"u e. Nu $un" de acord, cu M. N. Ru$u care, co en"6nd @rdinea cu;in"e!or Dn dou# nu ere din S#1"# 6na, nu o di$cu"# $erio$, dar Di D 1#r"#(e$c o2$er;a%ia c# 1o$"u e!e n:a;eau ce c#u"a Dn"r:o car"e care ref!ec"# u!"i a dorin%# a 1oe"u!ui. E ;or2a de "rei$1rezece 1oezii, din care dou# dic"a"e de Nichi"a S"#ne$cu !a 9 (i, re$1ec"i;, 18 dece 2rie 195+, cu 1u%ine zi!e Dnain"ea $f6r(i"u!ui $#u. Crono!ogia, !a r6ndu! ei, de(i foar"e u"i!#, nu e ai 1re$u$ de con"e$"a%ii. ,!eFandru Condee$cu Dn(ir#, de 1i!d# Dn cu1rin$u! ei, 1rin"re e;eni en"e!e 2iografice, nu eroa$e a!"e!e =cu!"ura!e, 1o!i"ice>, a c#ror $e!ec%ie, cu $e $1une?, ne !a$# ;i$#"ori. Mai a!e$ o i$iuni!e de nu e. 3i dac# de$"u!e "i"!uri de ;o!u e de ;er$uri anodine %in"e$c $# ofere un "a2!ou edifica"or a! a1ari%ii!or edi"oria!e con"e 1orane cu ace!ea a!e !ui Nichi"a S"#ne$cu, ca (i ce!e c6"e;a "i"!uri de c#r%i de 1roz#, ca !a ni erea!# cu!e$e, !i1$e("e cu de$#;6r(ire cri"ica. Edi"oru! nu 1ierde ocazia $# $ugereze c# 11 e!egii ori E1ica Magna au $"6rni" fur"unoa$e dez2a"eri cri"ice, Dn ace$"e condi%ii, nu era i 1or"an"# indicarea 1rinci1a!e!or e!e en"eK Nici #car $"udiu! !ui Ion Po1 de !a Edi"ura ,!2a"ro$ nu e en%iona", ca 1ri # onografie a$u1ra o1erei 1oe"u!ui. Crono!ogia ado1"#, !a ur #, "onu! 2iografiei c#!ine$ciene a !ui E ine$cu. Un "on u(or e fa"ic, 1e care:! reg#$i (i Dn a 1!a 1refa%#. )ru o$ $cri$#, cu o2$er;a%ii in"ere$an"e, acea$"a "re2uia $# fie ai 1reci$#, ai 1ozi"i;#, dac# 1o" $1une a(a, f#c6nd e;iden"# a1recierea unui cri"ic din a!"# genera%ie. Une!e fraze ne 1un 1e g6nduri: ?Ca (i E ine$cu, Dn cadru! ro an"i$ u!ui euro1ean, 1oa"e ai "ran(an" chiar, Nichi"a S"#ne$cu nu $ea #n# cu ni eni =;oi. I, 1. 1+>. Era ai 2ine $# ni $e ara"e cu cine $ea #n# 1oe"u! dec6" $# $e con$idere c# i;irea !ui Dn !i"era"ura ro 6n# !a $fir(i"u! ani!or I58, %ine de iraco!B =1. 1&>. Mai a!e$ c# 1refa%a e 1!in# de referin%e !a 1oe%i oderni =&+ de nu e $un" in;oca"e !a 1. 11> cu care 1oe"u! ro 6n nu are "o"deauna !eg#"ur# (i $e $chi%eaz# chiar un "a2!ou a! e;o!u%iei !i"era"urii ro 6ne("i din $eco!u! a! H/I:!ea (i 16n# azi =1. 1&> care Dn$# nu eF1!ic# are !ucru. N:a( ;rea $# $e Dn%e!eag# c# di inuez $"r#dania !ui ,!eFandru Condee$cu. Ea eri"# "oa"# $"i a. , reci"i" 1e Nichi"a S"#ne$cu 1rin 1ri$ a $e!ec%iei !ui (i cred c# (i a!%ii ;or 1roceda !a fe!. 9ocu! are!ui 1oe" $e ;ede din ce Dn ce ai !i 1ede acu (i nu # Dndoie$c c# ;or a1#rea Dn curind (i $in"eze!e cri"ice a("e1"a"e. Ceea ce e$"e iz2i"or de !a Dnce1u", Dn Sen$u! iu2irii, e$"e eF"raordinara 1ro$1e%i e a i 1re$ii!or !irice =? Era co1i! 1e a"unci, i:era frigP(i 1ri;ea , c!#n%#nind 1icioare!e !or 1ara!e!e, Pcu 1o"coa;e!e:n aer, a2urind de frig. Punu, dou#, "rei, 1a"ru, nu #rau c!#n%#nind de frigP1icioare!e !or 1ara!e!eB>, aeru! !or "inere$c (i foar"e 1ur =?/a fi o di inea%# neo2i(nui" de !ung#, Pur6nd un $oare neo2i(nui". P,dine, !u ina:n a1e o $#: 1ung#: Pdin ochii no("ri $e ;a: n"oarce Dn ii"N PM# ridica , $cu"ur!ndu: i !in unde!e. P,1e!e $e re"r#geau "#cu"e, ge!oa$e. PP!o1ii i:a"ingeau "" erii, "6 1!e!e, Pcu u 2re!e !or e!odioa$eB>. -e unde 1ro;ine $enza%ia de nou"a"eK Poe"u! $chi 2# 1ro1rie"#%i!e fizice a!e o2iec"e!or, $uger6nd un uni;er$ Dn care raze!e $au u 2re!e ca1#"# a"eria!i"a"e, Dn "i 1 ce a("rii $au co1acii $e de a"eria!izeaz#. .#cerea $e face ;6n" a!2#$"rui $au $e !o;e("e de "runchiuri, "i 1u! de;ine o dung# arcui"#, g6ndu! $onorizeaz# co1acii, aeru! D 1unge. .ona!i"a"ea ace$"or u"a%ii e$"e euforic#: ?Soare!e $a!"# din !ucruri, $"rig6nd, Pc!a"in# uchii!e $urde (i gra;e. PSuf!e"u! eu D! Dn"6 1in#, a;eN PCa!u! eu $a!"# 1e dou# 1o"coa;e. PCoa a ea 2!ond# arde Dn ;6n"B. Ni eni Dnain"e (i nici Nichi"a S"#ne$cu du1# aceea n:a ai $!#;i" Dn ace$" fe! ado!e$cen%a, ca o $#r2#"oare a $i %uri!or (i a $1iri"u!ui, ca o 2e%ie, ca un c!oco", Dn $"are $# u !e de c6n"ecu! ei co$ o$u! Dn"reg: ?3i uzica $fere!or, ai in"en$ c!oco"ind, PIn"ru $#r2#"orirea ado!e$cen%eiP$e aude ?.

Con("iin%a i$"erioa$e!or (i Dnc6n"#"oare!or e"a orfoze a1are a2ia Dn @ ;iziune a $en"i en"e!or. Poe"u! nu ai ado1"# 1er$1ec"i;a u an# a$u1ra !u ii ca unic (i $u1re cri"eriu. @ u! e de$cen"ra", D(i Nichi"a S"#ne$cu 1ierde 1ri;i!egiu!. Na"ura Dn$#(i e Dnze$"ra"# cu 1ri;ire, cu $i %uri. ,cu un $fer" de $eco!, ace$"e ;er$uri din 9auda o u!ui au $"6rni" o 1u"ernic# i 1re$ie: ?-in 1unc"u! de ;edere a! co1aci!or, P$oare!e:i o dung# de c#!dur#, Poa enii E o e o%ie co1!e(i"oare. PEi $un" ni("e fruc"e 1!i 2#"oarePa!e unui 1o cu u!" ai areB. -e$1#r%irea de 1oezia "radi%iona!# Dn$e na de$1#r%irea de carac"eru! i e"ic a! re1rezen"#ri!or ei. Pei$aGe!e !ui Nichi"a S"#ne$cu a;eau un $une" cu de$#;6r(ire nou. Ceea ce ;edea $au auzea 1oe"u! ie(ea din $fera eF1erien%ei direc"e. Uni;er$u! 1oe"u!ui era, a(a:zic6nd, un uni;er$ de idei. 9u ea !ui $e $1riGin# 1e frun%i o ene("i 1recu , Dn i"o!ogia indian#, 1# 6n"u! $"# 1e $1inarea unor e!efan%i =Geneza>. ,"i"udinea !iric# $e a2$"rac"izeaz#, Dnde1#r"6ndu:$e de e 1iria co un#. 3i, ca 1rin"r:o co 1en$a%ie $ecre"#, $en"i en"u! $e cor1ora!izeaz# $au $e !eag# de 1#r%i!e cor1u!ui: ?M6ini!e e!e $un" Dndr#go$"i"eP;ai, gura ea iu2e("e. ?. ,ici $e cri$"a!izez# deoda"# ce!e2ra ana"o ie !iric# a !ui Nichi"a S"#ne$cu (i nu Dn"6 1!#"or e 1o eni" Miche!ange!o: ?,!erg6nd, a!erg6nd, i $e:n"e%eau u(chii, P$che!e"u! a!2 ce:! %in Dn inePCa ar ora !ui Miche!ange!o $"a"ui!e, Pa Dnce1u" $# $e fac# ai !u ino$, ai !u ino$, P;er"e2r# de ;er"e2r#, o$ de o$B. /iziunea $en"i en"e!or e o ;iziune ne$en"i en"a!#: confe$iunea !i1$e("e, Dn!ocui"# cu i agini!e $ur1rinz#"oare a!e unui uni;er$ ero"iza". Iu2irea, !eoaic# "6n#r#, D(i Dnfige co!%ii:Dnfa%a Dndr#go$"i"u!ui: ia"# un od de a ;or2i de ini #, de "u u!"uri!e $au de !angori!e ei, f#r# $en"i en"a!i$ , 1rin e"aforizare curaGoa$# $au 1rin Dnchi1uirea unor $cene ca de "ea"ru, Dn care e o%ii!e $e ciocne$c a$e eni unor for%e na"ura!e 1er$ona!iza"e: ?3i $e !o;eau Dn ine dou# $en"i en"e, Punu! ;enind c#!are, ce!#!a!" 1ur"6nd Dn !ec"ici. ?. )or e!e na"urii co une $un" $acrifica"e. )an"ezia !iric# "ran$for # !u ea Dn"r:un ;6r"eG iracu!o$ de $une"e (i de cu!ori: ?Ce 2ine c# e("i, ce irare c# $un"N P-ou# c6n"ece diferi"e, !o;indu:$e, a e$"ec6ndu:$e, Pdou# cu!ori ce nu $:au ;#zu" nicioda"#, Puna foar"e de Go$, Dn"oar$# $1re 1# 6n", Puna foar"e de $u$, a1roa1e ru1"#PDn Dnfrigura"a, nea$e ui"a !u1"#Pa inunii c# e("i, a:n"6 1!#rii c# $un"B. Ne r#$are Dn in"e ,rghezi: ? .u ;eneai din ;ii, eu ;enea din or%iB. ,cea$"# 1er$1ec"i;# a2$"rac"# (i in"e!igen"#, care nu ai con%ine nici #car $6 2ure!e a!egoric de !a ,rghezi, $e fo!o$e("e de $en"i en"e doar ca de un 1re"eF" 1en"ru a Dnf#%i(a o !u e a cu;in"e!or, a ;oca!e!or (i a con$oane!or =? Iar $en"i en"e!e #run"e, 2une doar ! $# fie 1e$"e c!i1# ar"oriPciocnirii:n"re con$oane (i ;oca!e, P ureau ca de 1ri$o$, Dnce" (i oa!eP$e de$"r# au Dn ro"ocoa!e ?>. Nnr =" > ! ro"und a! $"#ri!or de $1iri"?. )renezia (i euforia Dnce"eaz# oIa1e 2ru$c Dn -re1"u! !a "i 1. Un ;er$ ca ace!a cu care Dnce1e 1oe u! Enghidu E ?Pri;e("e:%i 6ini!e (i 2ucur#:"e, c#ci e!e $un" a2$urde? E ne in"roduce 1e nea("e1"a"e Dn"r:un uni;er$ diferi". .oa"# 1ri a 1ar"e a 1oe u!ui 1une $u2 $e nu! Dn"re2#rii ca1aci"a"ea $i %uri!or o ene("i de a da $oco"ea!# de rea!i"a"e. -e$en"i en"a!iz#rii Di ur eaz#, a(adar, Dndoia!a de $enza%ii!e ce!e ai $i 1!e. ?,2$"rac%ia? face un 1a$ ai de1ar"e. Nu ne ai Dn"6!ni nici #car cu ace!e ur e a!e a"eriei care $e Dn;6r"eGeau o$ o"ic Dn 1ri e!e 1oezii. Singuru! od de a cunoa("e ;a!a2i! e$"e acu 1en"ru 1oe" ace!a de a da nu e unor !ucruri ce nu $e g#$e$c Dn rea!i"a"e, Dndoia!a de con$i$"en%a !u ii a"rage un hazard a! ro$"irii. Nu ai e, #car, ;or2a de Goc cu 1ro1rie"#%i!e a"eria!e a!e rea!i"#%ii fizice, de u"a%ie, de go!ire a o2iec"e!or de iezu! !or a"eria!, ci de o in;en%ie a !u ii 1rin cu;in"e. ,ce$"a e Dn%e!e$u! ,r"ei 1oe"ice din -re1"u! !a "i 1: ?D i Dn;#%a cu;in"e!e $# iu2ea$c#, P!e ar#"a ini aP(i nu # !#$a 16n# c6nd $i!a2e!e !orPnu Dnce1eau $# 2a"#. P9e ar#"a ar2oriiP(i 1e ce!e care nu ;roiau $# fo(nea$c#P!e $16nzura f#r# i!# de ar2ori, PP6n# !a ur #, cu;in"e!ePau "re2ui" $# $e ene cu ineP(i cu !u eaB.

@ ic# no"# dra a"ic#, un fe! de ecou a! $uferin%ei de a $e ru1e de !u e, $e Dn"rez#re("e Dn -re1"u! !a "i 1. Ea de;ine cen"ra!# DnPe!egii, o cu! e a a2$"rac%ioni$ u!ui 1oe"ic Dn !i"era"ura noa$"r#. In"ui%ia nu ai e$"e de nici un fo!o$ 1oe"u!ui. Poezia $e Dnrude("e cu a"e a"ica (i cu ("iin%e!e a! c#ror o2iec" nu e$"e da" 1rin $i %uri. E!egii!e nu $un" Dn$# 1ro1riu:zi$ her a"ice ca 1oezii!e !ui Bar2u, a!" radica!, o2$curi"a"ea !or fiind da"ora"# a2$en%ei $u1or"u!ui i e"ic. /er$uri!e nu ai de$criu (i nu ai e;oc# !u ea $en$i2i!#. E!e n#zuie$c $# $ugereze un conf!ic" care $e de$f#(oar# !a ni;e!u! e$en%e!or, Dn"re un eu go!i" de 1$iho!ogic, (i o rea!i"a"e f#r# for e re1rezen"a2i!e. .e a e aceea(i Dndoia!# de 1ur"area $i %uri!or, criza $1iri"u!ui Dn$e"a" de rea!, o 1endu!are Dn"re (ine!e ce nu 1oa"e ie(i din $ine (i o !u e care nu eFi$"# dec6" Dn ace$" ac" dra a"ic de con"e 1!a%ie. 9au$ P"o!e aei ;a con"inua acea$"# !iric#, duc6nd:o !a gno #, !a defini%ia ?("iin%ific#B, !a aFio a (i !a "eore a geo e"ric#, de(i nu ;a ai 1#$"ra a1roa1e ni ic din $"area conf!ic"ua!# a E!egii!or. Nichi"a S"#ne$cu $crie, !a $f6r(i"u! ani!or I78, o 1oezie nonfigura"i;#, deo$e2i"# de "o" ce $e rea!iza$e Dnain"e Dn acea$"# direc%ie, cu une!e ar"ificii !e"ri$"e, care a in"e$c a;angarda, dar funda en"a! origina!#. Ion Bar2u, $ingur, 1oa"e fi in;oca" ca 1recur$or, dar ai u!" ca "endin%# dec6" ca $crii"ur#. E$"e anun%a"# "o"oda"# aici nega"i;i"a"ea din Necu;in"e!e. ?S# cau%i un cu;6n" ce nu eFi"#B, $crie 1oe"u! Dn gr#dina Ghe"$i ani din acea$"# Nichi"a S"#ne$cu u!"i # cu!egere. @ 2un# 1ar"e din !irica odern# Dn"oarce $1a"e!e i e"icu!ui (i ?rea!i$ u!uiB 1oe"ic "radi%iona!, ur #rind $#:(i in;en"eze rea!i"a"ea 1ro1rie. Necu;in"e!e re1rezin"# Dn$# eF1erien%a cea ai a;an$a"# Dn re$1ec"i;a direc%ie. -ac#, !a Dnce1u", 1oe"u! di$!oca o2iec"ua!i"a"ea (i 1er"ur2a 1ro1rie"#%i!e fizice, acu e! neag# Dn$#(i $u2$"an%a fizic# a !u ii. Ce! ai ni eri" eFe 1!u e$"e 1oezia , in;en"a o f!oare, de unde $e ;ede c# 1oe"u! e de1!in con("ien" de ge$"u! $#u nega"or: ? -in nou # $1riGin nu ai 1e cu;in"e. PNu e nici o uzic# $# iz2ucnea$c#Pdin o$u! ni #nui. P3i nici $uf!e"u! nu are Dn $ineP!ini("ea 1o"ri;i"# ore!or ferici"eP!eg#na"e de adao$u! de a!coo! 2!ind. P3i nici 1rie"enu! ce! 1u"ernic (i a1ro1ia"P"ri$"e%i!or (i ari!or idei. P3i nici fe eia credincioa$#Pca o 2#"r6n# ;u!1e gra;id# (i a"o"("iu"oarePin a #nun%i"e!e "re2uri a!e c6 1iei. P3i nici Dngeru! "a"ua" cu h#r%i, Pniciunu!Pnu e$"e de fa%#. PNu ai cu;in"e!e, nu ai e!eP1rea 1u%in dori"e!e, EPca ni("e ercenari ner;o(iPD i ur #re$c ge$"u! ini ii a or%ind, PGe"u! 1ri;irii 1u!;eriz6ndPi agini!e "radi%iona!e a!e !u ii e!e. ?. L 1re$ura" de necu;in"e, 1oe"u! nu ai are ureche 1en"ru uzica !u ii, $uf!e"u! "reaz ori 2ea" de ?a!coo!uriB (i:a 1ierdu" con$i$"en%a, 1rie"enia (i iu2irea nu ai ofer# $1riGin, cu;in"e!e Dn$e(i nu ai iz2u"e$c dec6" $# a$i$"e ne1u"incioa$e !a a or%irea afec"e!or (i !a 1ri;irea care 1u!;erizeaz# i agini!e "radi%iona!e a!e !u ii !ui. Ln du!ce!e $"i! c!a$ic re1rezin"#, 1arc#, o Dncercare de Dn"oarcere !a garan%ii!e =$au !a o 1ar"e din e!e> 1oeziei "radi%iona!e. /o!u u! con%ine, Dn a doua $ec%iune, e!egii, adriga!uri, c6n"ece, eF"re de in;en"i;e $"i!i$"ic, Dn"r:o anier# ironic:$en"i en"a!#, "ru2adurea$c#, fo!c!oric# $au !udic#. E, de$igur, o fa!$# Dn"oarcere. -ar, Dn"r:un anu i" fe!, "ra;er$area de(er"u!ui necu;in"e!or $:a Dncheia". -o;ad# ari!e 1oe e din 1ri a $ec%iune, a! c#ror ecou $e 1re!unge("e Dn @1ere!e i 1erfec"e (i Dn Noduri (i $e ne =r#z2#"6nd ai greu !a $u1rafa%# Dn M#re%ia frigu!ui $au Dn E1ica Magna, c#r%i ne$igure ;a!oric, de "ranzi%ie>: ace$"e 1oe e $e reu 1!u deoda"# de !ar a, $uf!e"u!ui, de o $u2iec"i;i"a"e ro an"ic# (i ne!ini("i"#, erg6nd 16n# !a co( ar. Moar"ea 1#$#ri!or e$"e un 1oe a1roa1e au"o2iografic, "eri2i! Dn ;izionari$ u! !ui. Nicioda"# n:a fo$" 1oe"u! ai Dndoi" de $ine. -ac# e$"e $# c#u"# accen"e "ragice Dn 1oezia !ui Nichi"a S"#ne$cu E a(a de 2aroc#, de 1re%ioa$#, de $"r#!uci"oare E ace$"ea $e g#$e$c Dn a$"fe! de 1oe e, din u!"i e!e c#r%i. E$"e a2$o!u" re arca2i!# Dn e!e in"en$i"a"ea unei anu i"e 1ro2!e a"ici ora!e: c#derea. E de$"u! $# co 1ar# ,! eu $uf!e", P$*hee $au a!"e 1oezii din ace$"e ;o!u e cu Dngeru! cu o car"e Dn 6n# =din @u! (i $fera> ca $# ;ede cu i agini!e a1roa1e $ua;e a!e z2oru!ui, 1!u"irii (i !eg#n#rii 2aroce au f#cu" !oc ace!ora a!e 1r#2u(irii ;er"iginoa$e, a!e ?"ociriiB, cufund#rii (i de$"r# #rii. .o"u! "rage Dn Go$

fan"ezia !iric#. Sun"e !a an"i1odu! euforiei Dn#!%#"oare de !a Dnce1u". ,ri1i!e = o"i; recuren"> nu ai $!uGe$c z2oru!ui. E!e, ca (i a in"iri!e, a"6rn# de u eri, Dnco;oaie, "ur"e$c. /u!"uri o2o$i%i cad ca ni("e 1ie"re din"r:un cer o$"i!. Si 2o!uri!e frigu!ui, a!e 2orea!i"#%ii (i or%ii $e Dn$"#16ne$c Dn aGori"a"ea 1oe e!or. .e a"ic, 1u"e $"a2i!i o anu e !eg#"ur# cu 1oezia !ui B!aga din 9auda $o nu!ui: ace!a(i 1!6n$ e"afizic, ace!ea(i $"rig#"e g6"ui"e (i di$1era"e. Maniera difer# Dn$# co 1!e". Ce!e din ur # ;er$uri a!e !ui Nichi"a S"#ne$cu $un" $i 1!e, re1e"i"i;e, ecanice, a1roa1e 2aco;iene. .oa"# ar"a odern# a 1#r#$i" 1oe u! ca "e # cu ;aria%iuni de odinioar# =1rezen" Dnc# !a B!aga (i a(a de c!a$ic Dn 1rinci1iu! $#u> 1en"ru o eF1re$i;i"a"e $"riden"#, $i 1!i$$i #, ono a"o1eic# (i 1ri i"i;#: ?So!da"u! #r(#!uia, #r(#!uia, P #r(#!uiaP1fn# c6ndP16n# !a genunchiP1icioru!Pi $e "ocea, i $e "oceaPi $e "oceaP16n# c6nd "runchiu!, P16n# !a coa$"e, Pi $e "ocea, i $e "oceaPi $e "oceaP16n# c6ndP16n# !a $1r6ncene or2eaPor2ea, or2eaP16n# c6ndP1#ru! !ui iar2# neagr# eraPiar2# neagr# era, iar2# neagr# era. PUn ca! a!2 ;eneaP(i o 1#("eaP(i o 1#("ea, (i o 1#("ea. P!:ha:ha, i:haPi:haB. Ln ace$"e $"rig#"e $e =ar"icu!a"e, "ragice (i $f6(ie"oare, $e Dnchide cercu! Dnce1u" $au eFc!a a%ii!e de $!a;#, cu e!anuri!e fri$onan"e din Sen$u! iu2irii @ coeren%# in"erioar# Dn$1#i 6n"#"oare face din 1oezia !ui Nichi"a S"#ne$cu E dinco!o de inega!i"#%ii, e(ecuri (i ri$i1# E una din ce!e ai de $ea # o1ere !irice oderne. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '', 1955> )!orin Mugur )9@RIN MUGUR ?Car"ea regi!orB Pro2a2i! $1re a arca o con"inui"a"e de a" o$fer# (i de o"i;e, )!orin Mugur re1u2!ic# Ia $f6r(i"u! recen"ei $a!e cu!egeri 1oe e din Mi"uri (i din -e$"ine!e in"er ediare, 1e ce!e ai a1ro1ia"e ca "ona!i"a"e. ,(a Dnc6". )#r# $# fie 1e de:a:n"regu! inedi"#, Car"ea regi!or =Ed. E ine$cu, 1908> e$"e de o re arca2i!# uni"a"e $"i!i$"ic# (i, neDndoie!nic, 1unc"u! aFi 16n# azi a! crea%iei 1oe"u!ui. Ce ne iz2e("e Dnain"e de "oa"e e$"e !ucidi"a"ea cu care )!orin Mugur D(i g6nde("e 1oezia Dn func%ie de un anu i" 1rinci1iu con$"i"u"i;M "o" ce con"ra;ine ace$"ui 1rinci1iu e !#$a" de o 1ar"e. Car"ea regi!or e$"e o car"e a ;iziuni!or $u 2re, gro"e("i, 1o1uia"# de f#1"uri $"ranii $au carica"ura!e, de chi1uri !i;ide (i guri c#$ca"e Dn"r:un ur!e" 1er1e"uu, Dngeri cu ari1i!e zdren%ui"e, regi c#!#rind 1e ie1uri (chio1i, 2#rr6ni u f!a%i, 1#$#ri (i ani a!e oar"e, c6ini ce "re ur# uzi $au !u1i D 2!6nzi%i (i 1uha;i ce $ea #n# ca ni("e (o2o!ani i en(i. 9u e de co( ar, care "e face $# "e g6nde("i !a 2e$"iarii!e edie;a!e, !a Ca1ri cho$, !a Bo$ch, !a Munch. I agina%ia e Dn 1ri u! r6nd 1!a$"ic#, defor an"# (i origina!i"a"ea "re2uie c#u"a"# Dn ca1aci"a"ea acea$"a de a ha!ucina "reaz a 1oe"u!ui, Dn !iri$ u! ?negruB, a! #("ii $au a! ric"u$u!ui, a! 1arodiei $arca$"ice. .i"!u!, de a!"fe!, 1oa"e fi !ega" de c#r%i!e regi!or 2i2!ici, nu ai c# a;e de:a face cu ni("e regi i!ari (i gro"e("i: Cu $# fii regeK Ln"re2a. PSo$i PDn"o"deauna 1rea "6rziuP!a !ocu! gPorieiPNoi, Aeu$ c#!#rind 1e ie1uri (chio1i, Pnoi ro2 $enin cu ca1u! 1!in de !un#, Pnoi, ce! ce ca!c# "e #"or 1e ni 2uri $1ar"e EPcu $# fi regeK PDn"r:ade;#r, cu $# fi regeK C!a a Rege!e ?. E$"e 1arodia"# ideea de $fin%enie ora!#, aureo!a ni 2u!ui ce!or a!e(iM ?Mori de ;6n" cu o ie de ari1i, coco(i, P1i"ici $#!2a"ici, "r6 2i%e de 1ene, Pcoco(i, regi a!2i, ar a"e r#;#(i"e, P;# iau de 1icioare (i ;# ro"e$cPdea$u1ra ca1u!uiP(i $e face o aureo!# de %i1e"ePdea$u1ra ca1u!ui eu EP$un" $fin"u! duh ce! f#r# duhPa! cucurigu!uiB. Bi2!ic e$"e (i o"i;u! din Rug unde un Cain odern 1reg#"e("e 1e Dnde!e"e rugu! 1en"ru fra"e!e $#u ,2e!, d6ndu:i ai Dn"6iu! $#ru"u!ui !ui Iuda 1e gur#: ? Mare!e inchizi"or de$1ic# !e nePcu "o1oru! ce! $f6n", Pcine;a Di 1une a$aPoa$1e"e!ui cu c# a(# de rou#, Pcine;a $e Goac#, PDi $uf!# cenu(a de 1e genunchii ;echi, P-u nezeu!e, P(i 1oa"e c# fra"e!e ce! 1a!idPD! $#ru"#P;6r6ndu:(i fa%aPDn 2ar2a !ui ga!2en# (i z2ur!i"#Pca un roi de a!2ineP1oa"e, P-u nezeu!e, Pfra"e!e ce! 1a!idPD! $#ru"# 1e gur#, PDnain"e de:a a1rinde focu! din iG!ocu! cur%iiP(i a1oi a1rinde focu!B.

Se o2$er;# Dn$# o anu e !i1$# de ingenui"a"e = ai a!e$ Dn cic!u! Sfin"a fa i!ie>, 1oe"u! eFager6nd efec"e!e 1rin ar"ificiu (i 1a"e"i$ . E! e$"e 1e ur # 1rea cri$1a", 1#r6nd a de!i2era "o"u!, Dn ce!e ai ici a #nun"eM no"a2i! r# 6ne ai cu $ea # ace! !iri$ a! !a2irin"u!ui ora!, $uf!e"e$c, 1e care:! Dn"6!ni !a o 1ar"e din ar"i("ii ie(i%i din eF1erien%a eF1re$ioni$ u!ui $au a $u1rarea!i$ u!ui, fan"a$"icu! 1!a$"ic din MiraG: ? Un $caun Dn iG!ocu! 1ie%ii go!i"e. P3i ce !a%uri de $16nzur#"oare a"6rn#Pdea$u1r#:i, ce $ u!geri din 6ini (i de haine, ! de ;echi decora%ii, de $ce1"re, de ari1i urdare. P3i dac:ar fi nu ai Dn in"ea ea, P$#:! duc# 1!oaiaP$au $#:! ("earg# un co1i!PIcu uchea 1a! ei. P-ar e! eFi$"# "oa"# noa1"ea. 3i $un" $igurPc# $:a i(ca", c# 6ine di inea%#Pa $#:! g#$e$c Dn fa%a ca$ei e!e f negru, 2ru"a!, $igur 1e $ine Dn$u(iP$ ucindu:(i ce!e o $u"# de $"eaguri ferfeni%i"eP(i cei o $u"# de regi izera2i!iPag#%a%i de $1#"are!e !ui ur!!ndB =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, 1908> ?Car"ea 1rin%u!uiB )!orin Mugur $crie de ai u!"# ;re e 1oezie, nu DndeaGun$ di$cu"a"# de cri"ic#, foar"e in"ere$an"# "o"u(i 1rin a e$"ecu! de gra;i"a"e (i funa 2u!e$c, ereu !a !i i"a din"re $ecuri"a"ea fri$onan"# (i o anu e ar"ificia!i"a"e a i agini!or (i a "onu!ui. Recen"u! !ui /o!u , cu1rinz6nd (i une!e 1oe e ai ;echi =cu u(oare re"u(uri>, e$"e re arca2i! (i, ce! 1u%in Dn cic!u! ini%ia!, $u1erior ce!or 1receden"e. Ce $e con$"a"# deDnda"# e$"e c# o2$e$ia $ha<e$1earean# a 1oe"u!ui =Dn Mi"uri, de eFe 1!u, era un Dn"reg cic!u in"i"u!a" Ca$"e!u! Ehinore, Dn -e$"ine!e in"er ediare, figura%ia $ha<e$1earean# a2und#> $:a 1urifica" de nu e!e (i de e"afore!e concre"e 1e care !ec"ura $crii"oru!ui eng!ez !e 1rocura, r# 6n6nd Dn$# !a fe! de 1u"ernic# Dn e$en%a ei. ,;a"aruri!e unui 1oe in"i"u!a" Dn"6i 4a !e", a1oi 4i era (i acu Eng!i"era ara"# eFac" cu $:a con$u a" ace$" 1roce$ de a2$or2%ie !iric#. 9a Dnce1u", 4a !e", @fe!ia, )a!$"aff, 4ora%io (i cei!a!%i in"rau de:a dre1"u! Dn $cen#, $i 2o!uri !i;re("i a!e unei $"#ri de $1iri" greu de 1reciza", $u$1ec"# de con"rafacere. Era cu ne1u"in%# de $"a2i!i" ce (i c6" 1une 1oe"u! de !a $ine Dn recuzi"a $ha<e$1earean#, ai a!e$ c# Dn$#(i acea$"# recuzi"# 1u"ea $"6rni e o%ia noa$"r# 1rin $i 1!# a$ociere cu!"ura!# =? E("i $!uga rege!ui E D i $1une 1rin%u!, Pghicindu: # du1# )!orin Mugur 1erde!e.? E fiind ;or2a, $e:n%e!ege, de Po!oniu$>. ,na!iza"e !a rece, u!"e 1oezii $e #nau de aceea cu $i u!area unui $1ec"aco! Dn"r:un decor de "ea"ru. Se $i %eau afec"a"e (i car"onu!, Dn Car"ea 1rin%u!ui 1oe"u! (i:a a$i i!a" 16n# Dn"r:a"6" i agina%ia $ha<e$1earean# Dnc6" $e 1oa"e di$1en$a de recuzi"#: rareori $e ai refer# !a 1er$onaGe!e $au !a !ocuri!e ce!e2re, $uge$"ia !or "rec6nd Dn!#un"ruM dar a" o$fera genera!# con"inu# $# fie fra1an" $ha<e$1earean#: ?Sun", !a Dnce1u", ace!e cea$u!uiPf#c6ndu:(i rondu! EP$o!da%ii cenu(ii, $u$, Dn "urn. PUi"e, $e:n"orc de !a !ucruPc#!#i o2o$i%iPiu2indu:(i fe ei!e. PIn"r# PDn"r:o %ar# 1ri eGdioa$# ca 9una. PPune%i:;# haine de fier, $# nu z2ura%i, PIn"r# Dn rega"u! a$cun$ a! 2#nuie!ii?, Rega"u! -ane arcei din -e$"ine!e in"er ediare a de;eni" Eng!i"era a2$"rac"# de aici, ?rega"u! eu ;e$e!B, cu $e eF1ri # 1oe"u! cu un ;er$ carac"eri$"ic, iar 4a !e" a de;eni" Prin%u!, cu a!"e cu;in"e Poe"u! Dn$u(i, na"ur# di!e a"ic# (i con"radic"orie. E$"e i1o$"aza cea ai co 1!eF# de 16n# acu , care !e Dn$u eaz# 1e ce!e an"erioare: !oarr f#r# %ar# (i 2ufon, "6n#r 1a"e"ic (i 2#"r6n i!ar, cinic (i Dn%e!e1", nici nu ai 4a !e", nici nu ai /a!"er ne2unu! =din c6"e;a 1oe e re!ua"e Dn cic!u! $ecund>, ci "o%i !a un !oc. Ia"# eFe 1!e!e no"a2i!e, Dn S"rofe, 1rin%u!:1oe" e o a1ari%ie ado!e$cen"in:hiera"ic#, 1ur"6ndu:(i cu gra%ie car"ea Dn 6n#, ca 4a !e" Dn 1eregrin#ri!e !ui 1rin E!$inore: ?Ma"ina! (i $ingur "rece EP1rin% 1e $"r#zi!e 4i ereiPPri #;ara D(i re"rageP"inerii $o!da%i Dn "urnuriP!ene(e, de ur ur#ri. P.rece 1rin%u!, corifeu!Pcoru!ui Dna!" de (oa1"e EP"rece !en", cu car"ea:n 2ra%e. PCa1u! $#u augu$" e:o urn#Pcu cenu(# de argin"B. Ln -an$ cu car"ea, 1rin%u!:1oe" e$"e un $oi de )a!$"aff, %o1#ind ca un #$c#rici: ?Pe 1a"u! euPdan$eaz# 2#"r6nu! 1rin%Pcu car"ea:n 2ra%e. P"i (iruie ud# c# a(a 1e u eriPDi 1iuie na$"urii ;e$e!i EPe! %o1#ie 1!in de $c6n"ei (i de %e1iB.

Ln Bi2!io"ec#, e! e$"e un 2#"r6n ;i$#"or, 1ur"6ndu:(i car"ea ca 1e un $e n di$"inc"i; dar f#r# a o ai de$chide, c#ci "oa"# 2!6nda !ui curiozi"a"e $e reDn"oarce acu $1re ;ia%#. E$"e o 1oezie fru oa$# ce $e cade ci"a"# Dn Dn"regi e: ?-e $u2 frunze!e 1!ine de ghi 1iPr6"fndP2#"r6nu! 1rin% cu!ege $ eur#. PIn ur a 1rin%u!uiPc#r%i!e dre1"eP!e ne 1u"ernice 1en"ru o iarn# !ung#. P)ruc" de!ica" a! 1aradi$u!ui c#zu"PDn 1a! e!e a!unec6nd u(oarePde 1e o2razu:n$6ngera" a! c#r%ii. PS eur#, $ eur#, P$"afie ic#P1i"indu:$e $u2 frunze. P, fo$" $au nuK R# 6ne:n ca1u! negruPa! 1rin%u!ui un fu Dn ire$ a"P iro$u! unei fe"e care fuge ?. S# ai $e na!ez, Dn $f6r(i", i1o$"aza edi"a%iei $arca$"ice din Poe"u!: ? .e:ai g#$i" (i "u 1rin%. PCe fe! de 1rin%K PCenu(#, "ronu! "#u EP$uf!u (i z2oar#. PPe "o2e!e "a!ePcad gr#un%e de f!ori EPcine $:aud#P$une"u! "o2e!orK PPrin%i ca "inePo ie 1e !u ePcu c# #(i!eProa$e de 2ru #PUnde:$ rega"e!e ;oa$"reP1#c#"o(i!orK PPre"u"indeni Dn ;#i!e "inere "ronuriPri$i1i"e ca ;r#2ii!e ?. @ric6" con;en%iona!i$ ar in"ra Dn ace$"e 1oe e !a1idare (i cu un "i 2ru enig a"ic, e!e r# 6n au"en"ice 1rin i agina%ia fe2ri!#, Dn ace!a(i "i 1 $erioa$# (i 2ur!e$c#, anFioa$# (i $arca$"ic#. 9iri$ u! e$"e 1e a!ocuri ;i2ran" ca o re%ea de curen" e!ec"ric. ,u"oru! corec"eaz# o ai ;eche Dnc!ina%ie, 1oe"izan"# 1rin e"afore Dndr#zne%e, cu ar fi aceea a din%i!or ce 1#ze$c rega"u! cu;in"e!or, $uger6nd nu ("iu ce feroci"a"e a$cun$#: ? -in%ii, foar"e "inerii din%iPa2ia ie(i%i din"r:o !un# de zah#rPne1rih#ni%ii, $ingura"icii din%i EPca1u! "#u negru !u ina" de:ace$"ePfiin%e in"egre. PCu $# duci cu 2#"rinu!, greoiu! "#u ca1Pa"6"a drago$"eK Ei $un" dou#zeci $au "reizeciPei 1#ze$c rega"u! ud a! cu;in"e!orPei $un" co1i!#ro(i, ei $un" f#r# cru%arePei ;or "r#i ai u!" dec6" "inePei ;or fi Dn 1# 6n" cu ;6rfuri!e:n $u$Pei ;or fi $u2 "a!1a goa!# a !ui /enu$. PCine e("i "u $# ai dre1"u! !a "reizeci de din%iPdo nu!e 1rinci1e a c#rui cenu(#Po $uf!u din 1a! #KB .o" a(a de 2izare (i de 1u"ernice Dn 1ref#cu"a !or cere onie $un" dou#:"rei 1oe e de drago$"e. Nu e!e @fe!iei nu $e ai 1ronun%#, dar nu e ea fa"a ne2un# din Me!odie, "eroriza"# de un a$"ra! iu2i"K ? Ea era 1e Gu #"a"e ne2un#Pea era ereu a$urzi"# de zgo o"u! $6nge!ui. PS!uga "a, 1rin%u!e, %i1a EPnu ai ergi ai Dnce". P)a"a ne2un# !u in6nd Dn 1a"u!Pfier2in"e, r#;#(i" de 1#$#ri !aco e. PCu $#:i a"ingPgenunchii a%i1i%i ca doi co1iiK PS!uga "a, 1rin%u!eP$#: i iei auzu!P$# nu "e ai audP$# nu ai fii. P3i o 1ri;ea ce fru oa$# eP1e Gu #"a"e ne2un, Po 1ri;ea a$urzi" EP"i 1an uria(, 1!in de g#uri ce fu eg# !en"B. Pro2a2i! c# u!"i a $"rofa e cea ai fru oa$# din car"e, iar dac# Dn Un chi1 ge$"uri!e $un" oarecu eFagera"e =?Pe ;6rfuri!e gene!or D%i 1unea P1a! a "iranic# EP$"ai, nu fugiN PCade:o f!oare 1e u erii "#i inocen%iB>, Dn Mo en" $enin ri"ua!u! ero"ic e$"e din nou $u1er2 gra%io$, co1i!#re$c (i "o"oda"# 1!in de $1ai a or%ii: ?3i "oa"# noa1"ea 1#ru! %i:! ;oG"fGe$face, 1#ru! EPu 2re!a ea de aur co1i!#ro$ 1e carePdea$u1ra ca1e"e!or $"in$e o ridic. PS#:%i "re ure de frica or%ii $iniiPcura%i ca !acri i!e "oa"# noa1"ea. PSi "oa"# noa1"ea Dn rega"u! euP$u2%ire, cu 1ere%ii o!a"eci ca z#1adaPS#:%i $#ru" $6nii, 16n# ;or Dnce1eP$#: i !u ineze din%ii ferici%iPS# "e iu2e$c o noa1"e Dn %ara ea $u2%ireP(i $"e!e!e 1u%ine $# ai2# fa%a neagr#Pde frica or%ii. Pure, dou# !acri iP$# "re ure Dna!" dea$u1ra #riiB. Mi:au 1!#cu" ai 1u%in 1oezii!e din 1enu!"i u! cic!u =ce!e!a!"e fiind Dn genere re!u#ri, din ce!e ai reu(i"e a!e 1oe"u!ui>, unde aceea(i )!orin Mugur ; a"erie e$"e $i$"e a"iza"# Dn ;er$uri uneori ad ira2i!e, Dn$# reci (i ono"one, Dn !inia hiera"ic:decora"i;# din S"rofe =? .rece 1rin%u! "ri$" cu car"eaB e"c.> $au re"orice, (iroind de cu;in"e ca Gghea2uri!e du1# 1!oaie. I 1re$ia de ar"ificia!i"a"e ;ine (i din re1e"area unor i agini (i a"i"udini 1rea $"udia"e. E ;or2a aici de anieri$ ce con$"# Dn $a%ie"a"ea de cu;6n"u! rar, c#u"a" $au 1ur (i $i 1!u fru o$, Dn 1ri u! cic!u nu !i1$eau a$1eri"#%i!e, 1roza, de"a!iu! gro"e$cM aici e!e au fo$" e!i ina"e (i ;er$uri!e $ufer# de fadoare. )!orin Mugur r# 6ne, Dn Car"ea 1rin%u!ui, ace!a(i 1oe" $u2"i! (i ironic, ca1a2i! de ;iziuni fe2ri!e, $"ranii, Dn care feericu! a$cunde co( aruri $ecre"e co!ora"e $ha<e$1earean. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, 190+> ?Por"re"u! unui necuno$cu"B

.re2uie crezu%i 1oe%ii 1e cu;6n"K )!orin Mugur dec!ar# Dn 1oezia Bru$c din Por"re"u! unui necuno$cu": ? Recuno$c6ndP2ru$cP"e a, ;ie%ii e!eP(i o i agine, 2ru$c: Pca1e"e!e un%i!orP1!ine de !acri i. PCu ad6nc# ru(ineP!ucra P!a cea de:a (a1"ea ea car"e. P,;ea '' de ani. P@ gaur# neagr#:n"re $"e!ePCa1e"e!e un%i!orP1!ine de !acri iB. .rec 1e$"e a$1ec"u!, cu $# $1un, Dngu$" 2i2!iografic a! che$"iunii: Por"re"u! unui necuno$cu" nu e a (a1"ea car"e de ;er$uri a 1oe"u!ui, ci, de nu gre(e$c, a noua, dac# !u# Dn con$iderare (i ce!e dou# 1!ache"e 1u2!ica"e 1e c6nd au"oru! a;ea dou#zeci de ani. )a1"u! de:a Dnce1e nu #r#"oarea cu Mi"uri, din 1970, e Dn$# ai $e nifica"i;, ca (i #r"uri$irea 1oe"u!ui c# (i:a recuno$cu" ?"e a ;ie%iiB, re;eia"# Dn i aginea un%i!or Dn!#cri a%i, a"6" de "6rziu. S# fie ;or2a de una din ace!e #r"uri$iri Dn"6 1!#"oare (i f#r# ;a!oareK Sun" con;in$ de con"rariu!. E;o!u%ia !ui )!orin Mugur, f#r# $# fie $inuoa$#, a fo$" !en"#, (i a2ia c#r%i!e din u!"i ii ani au i 1u$ cu ade;#ra" 1e 1oe", ca 1e unu! din cei ai 2uni ai genera%iei $a!e. Chiar fa1"u! c# e! $e do;ede("e ca1a2i! de e;o!u%ie D! $e1ar# oarecu de aGori"a"ea confra%i!or: $1re deo$e2ire de ei, )!orin Mugur n:a a;u" o "inere%e 1oe"ic# re arca2i!#, de;enind origina! !a a"uri"a"e. Poe"u! e$"e e! Dn$u(i nu ai Dn acea$"# a"uri"a"e, Dn care "oa"e o2$e$ii!e $:au co1" (i eF1re$ia !iric# a a"in$ un fe! de ?1erfec%iuneB =1un in"en%iona" cu;6n"u! Dn"re ghi!i e!e>, care con$"# Dn"r:o de$#;6r(i"# adec;are !a ;ocea in"erioar#. 9i1$i"# de acea $1on"anei"a"e, fer ec#"oare, dar efe er#, carac"eri$"ic# 1oeziei ?"inereB, !irica !ui )!orin Mugur e$"e e!a2ora"# =dar nu, dec6" !a Dnce1u"uri, (i con"raf#cu"#> (i !ing;i$"ic cur#%a"# de i 1uri"#%i =dar nu nu aidec6" (i ca!of!!#>. Poe"u! e, Dn defini"i;, un conce""i$" =un conce""o af!6ndu:$e chiar Dn 1oezia ci"a"#: ?ca1e"e!e un%i!orP1!ine de !acri iB>: un in;en"a"or de i agini f#r# conce1". G. R. 4oc<e fo!o$ind "er enu! 1en"ru o Dn"reag# "radi%ie a oderni"#%ii euro1ene !:a in"er1re"a" ca 1e o a!ian%# de1!in# a i aginii (i a conce1"u!ui, a in"ui%iei cu in"e!igen%a, a arhi"ec"urii cu ideea: Dn$# no"a di$"inc"i;# i $e 1are a fi "oc ai i 1o$i2i!i"a"ea de a ai di$"inge Dn i agine, Dn for a in"ui"i;#, Dn edificiu! ;er2a!, un conce1" ori o idee 1reci$#. @ 1ar"icu!ari"a"e a ace$"ui fe! de 1oezie =1e care )!orin Mugur o i!u$"reaz# ca 1u%ini a!%ii !a noi> e$"e ceea ce a( nu i "endin%a c#"re i1o$"aziere. Ni ic nu e eF1ri a" direc" =confe$a"> Dn acea$"# 1oezie: $"#ri!e $uf!e"e("i, e o%ii!e o en"ane ori ace!e i 1re$ii $"a2i!i"e de noi Dn(ine $e $f6r(e$c 1rin a a!c#"ui un au"o1or"re" !#un"ric, $1iri"ua!, "oa"e $un" i1o$"azia"e, o2iec"i;a"e adic# e"aforic. Ia"# un eFe 1!u, Dn"re a"6"ea, Dn 1oezia Pe Gu #"a"e: ? Dn 1r#;#!ia fr6nghieru!uiP$ingur#P1rin"re o"goane, ("reanguri, $u!uri de $foar#P1e:un $caunPaco1eri" cu 16nz# de $acP$"# %in"uindu:(i 6ini!e:n 1oa!#Pcu 1o(e"a de a%# Ung# 1an"ofu! $c!!cia"P$inuciderea. P, cea$"a a in"ire din $#1"# aPin carePa1roa1e c# n:ai eFi$"a"P1e Gu #"a"e di$"ru$PohoPnu ai 1e Gu #"a"e ?. ,ici !ucruri!e $un" foar"e !i 1ezi, c#ci o2iec"i;area de"re$ei =Dn "a2!ou! de in"erior a! 1r#;#!iei, cu fr6nghii, ("reanguri (i o"goane, Dn Dn"ruchi1area ?$inucideriiB Dn"r:o fe eie (!ea 1#"# e"c.> e du2ia"# de #r"uri$irea ei direc"# =?(i "uP1e Gu #"a"ePdi$"ru$B, a1oi u!"i e!e dou# $"rofe>. ,!"eori Dn$# i1o$"azierea e$"e "o"a!# (i de aceea de;ine enig a"ic# 1recu o ;iziune $u1rarea!i$"# de Magri""e: ? Ce!e o $u"# de fere$"re a!e $1i"a!u!uiPd6nd "oa"eP$1re f!u;iuP(i !e2#da urc6nd cu greu 1rin aerPun a$cen$or de $er;iciuP;o1$i" a!2Pg6f6i"u! eiPdea$u1raPf!u;iu!uiPurc6nd 1!n# aco!oP!a ferea$"ra e"aGu!ui o1"Pde unde $e:n"indea $1re ea ina "aP(i neaGung6ndP(i 1r#2u(indu:$e 2ru$cPro(ie, rugini"#B =9e2#da>. ,$"fe! de ?"a2!ouriB, ?$ceneB =c#ci Dn une!e eFi$"# (i oarecare i(care e1ic#>, ?1ei$aGeB nu $un" a!"ce;a dec6" e"afore dez;o!"a"e, un fe! de uria(e conce""i, Dn!ocuind a1roa1e 1re"u"indeni !iri$ u! confe$i;, #r"uri$irea, a(adar eF1re$ia ne iG!oci"# a $en"i en"u!ui. )uga acea$"a de eF1ri area direc"# carac"erizeaz# ad ira2i! !iri$ u! !ui )!orin Mugur. Poe"u! Dn$u(i D(i in"i"u!eaz# car"ea: Por"re"u! unui necuno$cu", Dn ade;#r, nu de$1re cine;a cuno$cu" = #r"uri$i"> e ;or2a, ci de$1re un necuno$cu" $au, ai 2ine, de$1re #("i!e $a!e. ,ce$"e

#("i nu au ro$"u! de a:! a$cunde 1e 1oe" =a(a cu 1r#;#!ia fr6nghieru!ui nu ur #re("e S# a$cund# de1ri area (i dorin%a de $inucidere, nici !e2#da, fan"a$ a or%ii>, ci din con"ra, $un" iG!ocu! !ui )!orin Mugur e$en%ia! de a $e ar#"a. , ;or2i" de i1o$"aziere: 1oe"u! nu eFi$"# Dn afara ace$"or u!"i1!e i1o$"aze a!e $a!e: Prin%u!, Cu #"a"e de o 1e Gu #"a"e de ie1ure (chio1, 2#"r6nu! do n Bau:Bau (i ce!e!a!"e. E! n:are a(a zic6nd un $ingur o2raz 1e care $#:! 1oa"# dez;#!ui 1rin"r: un ge$", ci nenu #ra"e (i, chiar dac# Dnrudi"e, de$"u! de deo$e2i"e. I1o$"aziindu:$e ereu, 1oe"u! de;ine ereu a!"u!, r6 6n6nd e! Dn$u(i: e$"e, Dn ace!a(i "i 1, e! (i a!"u!. Poezia odern# $e na("e "oa"# din ace$" i 1a$: ;oind $#:(i !i;reze in"eriori"a"ea, 1oe"u! con$"a"# c# D(i cunoa("e 1rea 1u%in 1ro1riu! $ecre"M Dncerc6nd $# $e #r"uri$ea$c#, $e "reze("e 1ri;indu:$e ca 1e un $"r#in de$1re care nu ("ie ni ic. Car"ea !ui )!orin Mugur $e de$chide cu o $1!endid# 1oezie Dn care i1o$"azierea ca ne1u"in%# a 1oe"u!ui de a $e. Iden"ifica e $ugera"# de au"oru! Dn$u(i: ? Ceea ce r# 6ne $f6(ie"or du1# "oa"e 1!ec#ri!eP 6ndria de a fi Dn"reg, "6rziuPc6nd nu ai e("i a1roa1e ni icP1oe"u! :noduri!e unui nuc 2#"r6nPDn care $e $1arg cu%i"e!e de argin"Pa!e gra2eiP1oe"u! E nu $e ai z#re$cPdin "ine ! dec6" ur e!e !#$a"e de cei!a!%iPuna din"re e!eP =dar "re2uie $# "e a1ro1ii u!", a$"fe! nu ;ezi ni ic> Pare for a unei ari1i de ;u!"urPo ur #P1oa"e o ran#P unca unei dureri 1re!ungi"eP3i nu ai ironiaPcu n#ri!e 2!6nde (i $u2%iri ca h6r"ia de 2i2!ieP$uf!6ndu:%i Dn 1a! #P(i nu ai no2i!a, nu ai Dna!"a ar"er# aor"#Pcur26ndu:$e Dn 2ezna "ru1u!uiPca o $u1er2# cirP# de e1i$co1B Recunoa("e !e$ne dou# eF"raordinare conce""i: dar e!e ?define$cB 1e 1oe" !a fe! de 1u%in cu defineau ce!e ci"a"e Dnain"e o $"are a !ui $uf!e"ea$c#. Un conee""o ne in$"ruie("e a$"fe! de$1re fiin%a 1oe"u!ui. Ce e$"e 1oe"u!K Rana !#$a"# Dn e! de cei!a!%i. EFi$"en%a !ui a1ar"e e"aforiza"# a$"fe! ca o $i %ire u!"ragia"#, (oca"#, 1e care nu ai au"o:ironia =ce fru o$: ? cu n#ri!e 2!6nde (i $u2%iri ca h6r"ia de 2i2!ie ?> o garan"eaz#. -ac# i1o$"azierea 2e o1une #r"uri$irii $en"i en"a!e, con"e 1!a%ia ironic# de $ine $e o1une "r#irii 1ur (i $i 1!u. EFi$"# Dn !irica !ui )!orin Mugur o fin# dia!ec"ic#, Dn $"are $: o fac# "re1idan"# (i dra a"ic#. Regi u! ce! ai fire$c da"e fiind dedu2!area, i1o$"azierea, de"a(area de e o%ii!e 1ro1rii E a! ace$"ei 1oezii e unu! ne!ini("i", ne;ro"ic: ?rege a! "u"uror cu"re ure!or fineB Poe"u! are ner;ii $u2%iri, Dncorda%i (i ;i2r6nd ca ni("e $rr e de Dna!"# "en$iune. ,fec"i;i"a"ea !ui e$"e de un 1a"o$ rece, ca!cu!a"M e o afec"are ner;oa$# ai degra2# dec6" o e o%iona!i"a"eM un 1!6n$ u$ca", f#r# !acri i, (i un r6$ eF"enua", !i1$i" de ;e$e!ie. Ln genera!, aici ca (i Dn ;o!u e!e an"erioare, 1oezia !ui )!orin Mugur are ochiu! Dn"or$ $1re $u2iec"i;i"a"ea 1ro1rie (i, chiar dac# nu 1rin $1o;edanie, 1oe"u! ;or2e("e ai a!e$ de$1re $ine. ,ce$" accen" 1u$ 1e eu =(i 1e i1o$"aze!e !ui> di$1are o $ingur# da"# Dn chi1 $e nifica"i; (i anu e Dn cic!u! edian a! Por"re"u!ui unui necuno$cu" in"i"u!a" /ar# genia!#. Schi 2area e 1rofund# (i nu 1o" deoca da"# dec6" $:o $ugerez. Pri;e!i("i!e !ui B. )undoianu Dn"r:un regi$"ru eF1re$ioni$" :ia"# eF1re$ia cea ai ;ie. ?.6rgu! #run"B, ?;ara de coco(iB (i ce!e!a!"e co 1un "re1"a" a" o$fera unei 1ro;incii $1iri"ua!e, carac"eriza"# de con"ra$"e $ufocan"e, cu!ori "ari, %i1#"oare, a1#$#"oare (i ;io!en"e ca o ;iziune "u!2ure (i eF1!ozi;# de $f6r(i" de !u e: ? @ ;ar# crud#, ;ara ner;i!or ru1%i, ce gea #"P1ieri"P$#!2#"icia !ucr6nd!a "e e!iiP1i;ni%e ;echi, 1#roa$e gro1i de cac"u(iPcac"u(i a!2a("ri, cac"u(i negri, cac"u(i griK Pcac"u(i 2#r2a%i, cac"u(i fe e!e, 1!iniiP(i ;#!uri !ungi de nun"# (i !ungi 1!a$ePar a"e de =Dn"#ri agoniz6ndPDn dor i"oare!e co une de #"a$ePIP(i uria(u! con"ra ar( a! u eze!iiP$6nge!e ca$e!or gu$"a" (i $u1"Pcac"u(i f!# inzi, cac"u(i ire$e, cac"u(i 1o 1ePu f!6ndu:$e greoi, neDn"reru1"PIzu ze"u! !or a$cun$, foia!a, frigu! EP(i ca$e!e In (iruri !ungi (i:n $eriiPIcu $e de$1rind Dnce"e de 1i;ni%e!e u edeP1!u"ind (o;#i"or $u2 ceru! ;erii. PI @ ;ar# crud#, ;ara ner;i!or ru1%i, ce gea #"IP,$cu!"#:I (i 1ri;e("e: $:a $"in$ u!"i a "or%#P(i ca$e!e go!i"e $e !u1"# a!2e:n aer Ifo(nind 2ru"a! Dn $eara c# #(i!or de for%#B. Senza%ii!e E a"6" de rafina"e, de ra$a"e, a( zice, Dn a!"e 1oe e.

R Se Dngroa(# aici, ne;rozi"a"ea de;ine eFa$1era"#, 2aco;ian#, (i ia"#:ne 1e o 2izar# 1!ane"# unde cac"u(ii:ani a!e in;adeaz# f!# 6nzi !ocuri!e (i ca$e!e, a$e eni unor fiin%e eF"ra"ere$"re, Dn"r:o ?;ar# 2arocB "erifian"# (i a1oca!i1"ic#. Por"re"u! unui necuno$cu" e una din ce!e ai 1rofunde (i ai oiigina!e c#r%i de 1oezie din u!"i a ;re e. =Ro 6nia !i"erar#, +5, 1958> ?S1ec"aco! a 6na"B ?Poe u! are un $ingur cu;6n": "r#ie("e, $oare!e, "ro!ei2uzu!, fe eia, ori E re$"u!, ;or2a 1rin%u!ui, e g#!#gieB. Prin%u! fiind 1oe"u!, adic# )!orin Mugur, nu 1u"e $# n"i:i d# dre1"a"e: nicioda"# n:a fo$" ai !a1idar# 1oezia !ui dec6" Dn S1ec"aco! a 6na", de(i nici ?g#!#gioa$#B nu:rni a in"e$c $# fi fo$" ;reoda"#. Recen"u! ;o!u cu1rinde nu eroa$e 1oe e Dn"r:un ;er$ $au, ai 2ine, cu "i"!u! $u2 care !e gru1eaz# au"oru!, inu"e !irice: defini%ii, $en"in%e, ref!ec%ii $au, 1ur (i $i 1!u, i agini fru oa$e. Ia"# c6"e;a, cu!e$e a2$o!u" !a Dn"6 1!are, Dn care !iri$ u! $:a cri$"a!iza": Dn Guru! $oare!ui 1# in"u! de$crie cur2a riguroa$# a unui ;er$ ?M ?drago$"ea e u(7drIaIcIh<fruInIzG6I"eiu!ui, $1une c6n"ecu!, da, da, (i ca (eni!a "ancu!ui, drago$"ea, draga de ea?M ?ace$"e ci"i"oare f#r# )!orin Mugur a$"6 1#r, ado!e$cen"e!e e!e cu 2uze 1!ine de cu;in"e i 1ri a"e ro(u (i a!2a$"ru 1e care !e $i!a2i$e$c 1of"icioa$e cu $f6rcuri!e ioa1e a!e $ini!or?M ?1!6nge Dnce" ecani$ u! ro"und a! "ur"ure!ei?M ?cu c6"e;a c!i1e Dnain"e de $fir(i" z#1ada de;ine a!2a$"r# de 1arc# ar fi ga"a $# $e Dn"oarc# !a cer?M ?fu!geru!, infarc"u! 2#"r u!ui nor?M ?o cirea(# 1e a$a ea goa!# E are (i ea un de$"inK ?. S"ruc"ura ace$"or cri$"a!e !irice e$"e Dn$# nu ai a1aren" $i 1!#. @ re%ea de ne;#zu"e ;a$e $ang;ine o irig# 1e din#un"ru, Dn carnea rece a 1oe u!ui eFi$"# ga!erii $ecre"e, gro"e (i a2i$uri, Dn care $e de$fa"# o fan"ezie 2oga"# Dn ? era;ig!iaB 2aroce: ?(i ne:a r# a$ doar 1or"oca!a, 1or"oca!a, (i:n ea, a%i1i", un 1ui de !eoaic# =din%ii ei de aur du!ce $e "o1e$c Dn guri!e ("ir2i!or> E 1or"oca!a are 1rea u!"# 1u"ere, ;a eF1!oda Dn"r:o zi, e o grenad# 1e care du nezeu ne:a arunca":o 1e ferea$"r# ?. MaGori"a"ea inu"e!or !ui )!orin Mugur $un" $c6n"eie"oare (i 1rofunde, o1ere de ingeniozi"a"e (i de ca!igrafie $"ric"#, dar Dn anieri$ u! c#rora anFie"a"ea frea #"# ca iz;oare!e $u2 !e$1edea de frunze. -in"re 1oe%ii de a$"#zi, au"oru! S1ec"aco!u!ui a 6na" are, 1ro2a2i!, cea ai i 1eca2i!# !i 2# !i"erar#. /er$u! e fragi!, $"ic!o$, "ran$!ucid, ga"a Dn$# ereu $# 1!e$nea$c# de "en$iunea !#un"ric#. @ $enzua!i"a"e $"#16ni"#, frigu! ora! (i angoa$a D(i cau"# Dn e! refugiu! ca Dn"r:o cochi!ie de e!c. Rareori o $crii"ur# ai eFac"# (i ai ca!cuia"# a ?"ran$cri$B o in"en$i"a"e ai are a e o%iei. 9iri$ u! e$"e friguro$ (i arz#"or, o ne!ini("e ca1"a"# Dn"re 1ere%ii ne"ezi ai unei 1ri$ e: ? Moar"ea are (a1"e ii de ani, e o fe"i%# E gura ei du!ce 1e o2razu! "#uBM ?1ia%a, 1oe u!, ci i"iru! E !ocuri co uneM Dncearc# $# !e faci ce;a ai 1u%in Dn"uneca"e ?M ?%i gura "a 1!in# de !acri i cu nu #r#, nu #r# carne ?. Poezia !ui )!orin Mugur a aGun$ !a acea$"# 1uri"a"e re arca2i!#, du1# Dnde!ungi "a"on#ri (i cri$1#ri. Poe"u! a !e1#da" #("i!e, cu care $:a Guca" Dnce16nd de !a Car"ea Regi!or (i 16n# !a Por"re"u! unui necuno$cu", $i 2o!i$"ica fo!c!oric# (i c#r"ur#rea$c# Dn care (i:a di$i u!a" o ;re e $en"i en"a!i$ u!: $:a Dn"or$ din ca!ea, ai direc"#, a confe$iunii, de$1uia"# de ar"ificii (i $e #n6nd cu un $"rig#" di$1era" a! ini ii, din /ia%a @2!iga"orie. S:a D 1#ca" Dn"r:un fe! cu $ine Dn$u(i (i, dac# n:a de;eni" cu ade;#ra" $enin, 1are, Dn orice caz, ai 1u%in "or"ura". Nu $e ai aude c!#n%#ni"u! $"riden", o2$edan" a! din%i!or, care era !ai" o"i;u! ce!or din ur a c#r%i a!e $a!e. -e$igur, uzica!i"a"ea 1oeziei e$"e "o" $inco1a"#, Dn$# arcu! in$"ru en"u!ui ner;o$, care face $# ;i2reze i agini!e (i "ran$for # !irice!e. #r"uri$iri Dn"r:o ciuda"# a!er"# $en"i en"a!#: ? Ia '9 de ani, ia"# $criu de$1re "ine cu en"uzia$ E de c6"e ori $# ai $1un c# nu $un" un o $f6r(i"K Ca (i cu :a( 6ndri c# ai 1o" auzi greierii c# ai 1o" 1une ;irgu!e c# ai 1o" cerce"a ner;ii durero(i din ca1u! 1#1#diei ca (i cu "e:a( auzi din nou $"rig6ndu: i: Dnce"eaz#N

Sun" a"6" de 1u%ine fe ei Dn ;ia%a "a inc6" ar "re2ui $#:%i fie ru(ine E 1a"ruK

#car "rei $un",

#car

.u cu 1#1#dii!e "a!e care $ea #n# a"6" de 2ine cu creieru! unui 2ie" z#1#ci" ai 2ine nu #r# fe ei, nu ner;i ai 2ine nu #r# $i!a2e!e ;er$u!ui $i!a2e!e fe inine, auziK Un ;er$ #re% $e %ine #car 1e cinci fe ei. ? I aginea $1!endid#, 1a"a de cu!oare, e"afora $un" fire!e de "e!egraf a!e unei e o%ii 1e c6" de di$cre"e, 1e a"6" de in$u1or"a2i!e: ? o, dac:a( a;ea 1u"ere $# in;en"ez aici 1e dea! Dn frigu! !ui dece 2rie acu! $uf!e" fragi! (i a$cu%i" acu! E o i agine r#;#(i"# a $6nge!ui o c#r"icic# de a or cu 1agini!e ;rai("e c#zu"#:n z#1ad# ?. Nu e 1ro1riu ;or2ind o2$curi"a"e, cu nu e !a niciunu! din"re 1oe%ii ?1uriB, ca Ion Mircea, -anie! .urcea =Dn E1ifania>, Gh. Grigurcu, /irgi! Mazi!e$cu $au Ion Bogdan 9ef"er, ci o !i 1idi"a"e cri$"a!in#, rezu!"a"# din concen"rare (i din e1ur#, f#r# ur # de her e"i$ . -ac# $en$u! nu e i edia" 1erce1"i2i!, ra1"u! nu $e da"oreaz# ;reunui cifru 1er$ona! $au ;reunei $i 2o!i$"ici cu!"ura!e oarecare =ce!e dou# ;arian"e a!e her e"i$ u!ui>, ci dorin%ei 1oe"u!ui de a nu $1une 1rea u!"e, econo iei de cu;in"e. Poezia 1e care o nu e$c 1ur# nu e a"6" de i$"erioa$#, c6" $uge$"i;#, Dn;#%a"# $# a$cu!"e de 1rinci1iu! a!!ar ean care i:a da" !ui /er!aine (i a!"ora ideea de a $uci g6"u! re"oricii. Nu ai c# dac#, !a Dnce1u", 1uri"a"ea era $"r6n$ !ega"# de o $in"aF# 2izar# (i ?defec"i;#B, a$"#zi ea Y 1are a:(i fi redo26ndi" dre1"u! !a enun%uri co 1!e"e (i, ce! 1u%in !a $u1rafa%#, c!are, !a de$criere, nara%iune $au e;ocare. )!orin Mugur Nu ne ai face i 1re$ia c# 1o$ed# un cod $au un a!fa2e" Mor$e. ,cea$"a e$"e (i deo$e2irea 1rinci1a!# din"re oderni$ u! an"e2e!ic (i !irica ac"ua!# care re$1inge e!ocin%a. Nu $:a da" de$"u!# a"en%ie de1!a$#rii de accen" (i 1oezia a fo$" de aceea ci"i"# de$eori gre(i", Dn B#"r6nu!a$in nu eFi$"#, !a 1ri a ;edere, dec6" o de$criere, DndeaGun$ de inu%ioa$#, $1riGini"# 1e dou#:"rei co 1ara%ii in$o!i"e: ? e! e a$inu!, ereu D 1o;#ra"u! a$in ce! care n:a f#cu" r#u nicioda"# ca1u! $#u are (i greu e !acri a unei $1#!#"oare e a$inu! ca"6ru! #garu! dac#:%i ;ine $# r6zi n:ai dec6" (i ce dac# ieri dor ea de:a:n 1icioare!ea Dn Dnghe$uia!#, cu ca1u! 1e u #ru! $#u (i "re$#rea c6nd "ra ;aiu! $e o1rea Dn $"a%ii e a$inu! E a"6" de 1!ini $un" $acii 1e care:i 1oar"#:n $1inare Dn iu!ie Dnc6" 1arc# $e z2a"e Dn fiecare un co1i! care nu ai 1oa"e de r6$ ?. In"ere$u! nu con$"# aici Dn ;a!oarea $i 2o!ic# a D 1o;#ra"u!ui (i $"u1idu!ui ani a!, ci Dn nai;i"a"ea chaga!!ian# a i aginii. )an"ezia Di d# roa"#, cu o ne$1u$#, cu o $f6(ie"oare "ri$"e%e, care ne Dnduio(eaz#, f#r# $# ne 1re"ind# nu aidec6" a o de$cifra. @ eFegez# her eneu"ic# ne:ar duce $1re un Dn%e!e$ fi!o$ofic $au ora! (i ar 1reface 1oezia !iric# Dn fa2u!#. Nu acea$"a e Dn$# ideea 1oe"u!ui care ;rea, 1ur (i $i 1!u, $# ne 1ro;oace co 1a$iunea 1rin de!ica"a energie cu care face din"r:un 2ie" ca"6r o a1ari%ie e ora2i!# !iric, oarecu Dn fe!u! Dn care 1roceda ,1o!!inaire Dn ca"rene!e in"i"u!a"e 9e Be$"iaire. 3i nu re arc# nici o $i!uire a $in"aFei, ai a1roa1e ca oric6nd de aceea din !i 2a co un#. -oar un i 1re$ioni$ de e$en%# uzica!#, e;ane$cen" (i Dnc6n"#"or. Poe"u! erge 1e $6r # Dn"re rea!i"a"e (i i 1re$ia, eiM nu e ;or2a de o "raducere, ci de ;a!orificarea ca1i"a!u!ui $uge$"i; a! !i 2ii. Chiar (i Dn ce!e c6"e;a 1oe e ai a 1!e (i ai dra a"ice din ;o!u =C#ru%a(u!, En"uzia$ , Regi:cer(e"ori> $au Dn ce!e cu carac"er confe$i; =Scene, Monu en"u! ar"i$"u!ui, Ge$">, !iri$ u! e$"e !a fe! de 1ur, de indirec" (i de $uge$"i;, 2iograf6$ u! fiind doar un 1unc" de 1!ecare 1en"ru re;eria 1oe"ic#, nu ai u!" dec6" un 1arfu care $"#ruie Dn Dnc#1erea 1e care fe eia iu2i"# a2ia a 1#r#$i":o. S1ec"aco! a 6na" e$"e una din ce!e ai fru oa$e c#r%i de 1oezie din u!"i a ;re e. =Ro 6nia 9i"erar#, nr. +, 1957> Ion Gheorghe I@N G4E@RG4E ?Pro2a !ogo$u!uiB

Recen"a cu!egere de 1oe e a !ui Ion Gheorghe 1u2!ica"# Dn ?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB =de$chi$# cu u!" curaG Dn u!"i ii ani $crii"ori!or ro 6ni con"e 1orani, chiar (i unora "ineri> are c6"e;a 1ar"icu!ari"#%i, Dn a!c#"uire, 1e$"e care nu 1o" $# "rec. Mai Dn"6i, ea e$"e foar"e $e!ec"i;#, 1e a!ocuri zg6rci"#, cu o1era unui 1oe" a"6" de 1u"ernic (i de origina!. -in ce!e dou#$1rezece c#r%i de ;er$uri an"erioare, nu ai (a$e au furniza" a"eria! 1en"ru an"o!ogia de aziM din ace$"ea, Mai u!" ca 1!6n$u! (i Mega!i"ice $un" ce!e ai 2ine re1rezen"a"e. Noi e!e =cinci 1oezii>, Ca;a!eru! "rac =(a$e> (i Aoo$o1hia =o1"> n:au ai 1!#cu" 1oe"u!ui, 1re$u1un6nd c# (i:a Dn"oc i" e! Dn$u(i cu!egerea. -e ce;a ai u!"# $i 1a"ie $:a 2ucura" /ine iar2a. E$"e e;iden" c# 1oe"u! a a!e$ 2ine, c#ci ;o!u e!e !ui $e nifica"i;e $un" "oc ai ce!e dou# 1e care $e $1riGin# Pro2a !ogo$u!ui, Dn ce 1ri;e("e $e!ec%ia Dn in"erioru! fiec#rui ;o!u , ea e$"e ai con"radic"orie: Dn ;re e ce din Mega!i"ice nu !i1$e("e nici o 1oezie eFce1%iona!#, ci"a"# ca a"are de co en"a"ori, din Noi e!e $un" re%inu"e eFac" ace!ea, cu o "ez# 1rea c!ar# (i !iric ai $#race, 1e care o 1ar"e a cri"icii !e:a Dn;inui" de "ezi$ . -ac# Dn$# 1oe"u! a a;u" de g6nd $# e;iden%ieze acea$"# !a"ur#, nu $e Dn%e!ege de ce n:a re!ua" (i une!e ;er$uri ?didac"iceB din -acia )eni<$ $au de ce a fo$" a"6" de 1arci onio$ cu Ca;a!eru! "rac. )iind ;or2a de a2$en%e: e $e nifica"i;# a2$en%a unor ;o!u e Dn Dn"regu! !or. Caria"ida nu e nici #car en%iona" Dn no"a 2i2!iografic#, iar 1oe e!e cu1rin$e Dn ;o!u u! din 1970, adic# 3arG#, Caria"ida (i Ba!ada %#ranu!ui fin#r, !i1$e$c Dn Pro2a !ogo$u!ui. 9i1$e$c de a$e enea ro anu! Dn ;er$uri P6ine (i $are, cu!egerea C#i!e 1# 6n"u!ui, ;er$uri!e 1en"ru co1ii din Zara r6ndune!e!or, Dn fine ce!e dou# re1or"aGe !irice din Cu2a (i de 1e @ceanu! ,"!an"ic. -inco!o de cri"eriu! ;a!orii, ;a fi func%iona" (i unu! "e a"ic. Pro2a2i! c# are dre1"a"e C. S"#ne$cu a"unci c6nd $1une, Dn Prefa%#, c# an"o!ogia 1are a fi ?o i!u$"rare, $e!ec"i;#, chiar rigid#, a "e ei %#r#ne("i Dn e!e en"e!e ei con$"i"u"i;e de fac"ur# 1re1onderen" arhaic#B. Reci"i"# Dn Dn"regu! ei, 1oezia de 16n# acu a !ui Ion Gheorghe D i confir # une!e o2$er;a%ii f#cu"e cu 1ri!eGu! fiec#rei c#r%i Dn 1ar"e =con"razic6nd a!"e!e>. -ar nu e nu ai a"6"M de;ine u!" ai !i 1ede o Dn$u(ire funda en"a!# a 1oe"u!ui, o du2!# i(care a i agina%iei !ui, ca1a2i!# $# eF1!ice c#r%i a"6" de diferi"e ca Aoo$o1hia (i Mega!i"ice. Prefa%a"oru!, a"en" (i eFigen", o for u!eaz#, Dn fe!u! ur #"orK ? Poe" ere"ic, iconoc!a$", Ion Gheorghe, 1ara!e! cu de o!i%ia $a"iric#, in;en"eaz# !iric (i $i 2o!uri!e unei $"r#;echi ci;i!iza%ii %#r#ne("i, conGur6nd ?2e"oane!e ega!i"ice? ori 1ie"re!e r#u!ui $#:i $!uGea$c# dre1" docu en"are.B. Cu a!"e cu;in"e, eFi$"a Dn ace!a(i "i 1 !a Ion Gheorghe o "endin%# de $acra!izare a 1rofanu!ui, de i"izare a ;ie%ii %#r#ne("i co"idiene, (i o "endin%#, o1u$#, de a2o!ire a $fin%eniei, de coro$i;# de$acra!izare. ?Bi2!iei 1rofaneB, cu $1une $uge$"i; C. S"#ne$cu, "re2uie $#:i ad#ug# o 1rofanare a 2i2!icu!ui, din care $e na("e or"odoFi$ u! Dn aWua for"e din Aoo$o1hia (i din Mai u!" ca 1!6n$u!, Dnrudi" i agi$"ic cu ace!a a! !ui !oan ,!eFandru, dar iz;or6" din"r:o a"i"udine radica! diferi"#. Crono!ogic, 1e c6" D i 1o" da $ea a, Dn"6ia "endin%# ce $e anife$"# !a Ion Gheorghe e$"e aceea i"ic#, Dn 1ri e!e !ui c#r%i, Dn, a1oi, /ine iar2a =;o!u de$"u! de ode$" Dn ra1or" cu ce!e!a!"e, cu ;er$uri difici! 1rozaice, "6r6"oare, f#r# %6(nire>, re1ede Dn$# 1#r#$i"# Dn Aoo$o1hia (i Mai u!" ca 1!6n$u!, Dn care !uarea Dn der6dere a i"uri!or a"inge ni;e!u! aFi , $1re a fi reg#$i"# Dn u!"i e!e "rei c#r%i, din care Mega!i"ice e$"e cea ai 2un#. .re2uie $# a in"i "o"u(i c# edificarea i"ic# (i r6$u! carna;a!e$c nu 1o" fi 1e de1!in $e1ara"e, Dn ciuda fa1"u!ui c# $un" 1e r6nd do inan"e, "oc ai coeFi$"en%a ior cre6nd area a 2igui"a"e !iric# a 1oeziei !ui Ion Gheorghe. -ac# 1ri;i !ucruri!e cu a"en%ie, re arc# c# a 2igui"a"ea acea$"a erge ai Dn ad6nci e. Mi"u! 1rinde r#d#cini, Dn /ine iar2a $au Dn Noi e!e, 1e "erenu! unei rea!i"#%i de zi cu zi, a! ;ie%ii (i uncii %#r#ne("i. Un 1ri indiciu e$"e $u1radi en$ionarea rea!i"#%ii. Ne i(c# 1rin"re !ucruri fa i!iare (i deo1o"ri;# fa2u!oa$e: 1oe"u! Dn"re2uin%eaz# "onu! $o!e n a! aedu!ui din ;echi e ca $# g!orifice facerea 16inii ori a rachiu!ui, $e #na"u! car"ofi!or ori a! ce1ei, "reiera"u!, 1!an"area ;iei, 1reg#"irea $e in%e!or de gr6u, cu a!"e cu;in"e unci!e rura!e. E! e un 4e$iod ai

1u%in $i$"e a"ic, Dn $"are de e"afore Dn;6r"o(a"e (i de ;iziuni co!o$a!e. Ma a $1a!# rufe ?!a iz;oare!e S"*Fu!uiB, gr6u! u$ca" 1e rogoGin# e ?un or" fru o$B c#ruia ?i $e z2ice("e u$"a%a de haiducB. C6ine!e or" Dn !an e 1roiec"a" co$ ic, ani a!u! fa2u!o$ ca a"6"ea din Mega!i"ice: ?I:a r# a$ un ochi de$chi$, ca !acu! un"e!ui, Pde !a %#r u! 1u1i!ei c#"re a1u$u! $oare!uiPa!earg# 1#ianGenii $# =ea$# 16nze!e de 1rad#M PDn 16!nia de gra ofon a urechii, P u!"e ;e("i a 1rin$ 2#"r6na ureche de c6inePde ce n:ar 1rinde acu E acu (ig6ze de hran#B. Erou! ace$"ui !iri$ e Z#ranu!, ereu in;oca" (i defini" 1oe"ic, uria(, $i 2o!ic, rea!i$" $au $u1rana"ura!. Z#ranu! e un Gu!!i;er gigan"ic 1rin"re furnici. Munci!e ce!e $Oneo2i(nui"e au "o" "i 1u! a$1ec"u! unor agice ac"i;i"#%i: ?Se $cu!# Mu a Aei%#, $e $1#!# 1e 6ini, P;#zu !una ca agerii ;aci!or EP Ion Gheorghe 1u$e !a ca!e z# i$!irea $fin"ei 16ini, Purzirea #r"urii!or (i:a co!aci!orM un 1u n de 1ie"re de r6uParunc#:n a1a ca $6nge!e de 1e("e EPce;a "u!2ure, "ro$nind, "urn#:n f#ina de gr6uPce z# i$!e("eM P2#(ici ca ou#!e de 2roa$c#Pgogo!oaie ro$"ogo!i"e de ne;#zu"e!e ;ie"#%i, Pdin care $# $e na$c#P$1rin"ene zei"#%i?. ,ce$" $u2$"ra" co ic:;r#Gi"ore$c e$"e re!e;a2i! Dn -e$c6n"ecu! car"ofi!or, care de$crie un ri"ua! 2izar (i gro"e$c a! D 1erecherii, recurg6nd (i !a i"o!ogica 9ed#, $au un a!" -e$c6n"ec Dn care uciderea ?2ou!ui: ire? e$"e e;oca"# Dn "er enii unui ri"ua! 1#g6n de o 1oe"ic# 2ru"a!i"a"e. Sun"e deGa 1e 1ragu! S#r2#"orii: Dnain"e de a:i re!e;a Dnf#%i(area, "re2uie $# ai o2$er;# , Dn 1ri a ordine de idei, c# i"izarea !u ii rura!e, a unci!or (i zi!e!or %#r#ne("i, nu e f#cu"# Dn afara oric#ror referin%e i$"orice. ,cea$"a e de a!"fe! !a"ura cea ai di$cu"a2i!# =(i e$"e"ic> a 1oeziei. ,rhai"a"ea $e Dn"6!ne("e cu oderni"a"ea: %#ranii erg !a ora( $# ?$1arg#? 2u!e;arde, $un" $u1u(i !a ?razeB =D(i fac adic# radio$co1ie> (i a(a ai de1ar"e, Dn Noi e!e a e$"ecu! de ;echi (i de nou erge 16n# !a <i"$ch. 3i Pe"re S"oica Dn Un 1o"o1 de $i 1a"ii de$crie o !u e %#r#nea$c# "ranzi"6nd $1re ora(, Dn$# !a e! !i1$e("e 1oe"izarea ;echi ii (i a ;i"a!i"#%ii rura!i$ u!ui, iar2a nu in;adeaz# $"r#zi!e, ca !a Ion Gheorghe. Preferind rea!i$ u!ui (i 2ana!i"#%ii ;oi"e, e!ogiu! "recu"u!ui i"ic, Ion Gheorghe $e eF1une o2iec%iei de 1a$ei$ (i $e Dn$crie =cu, de$igur, a!"# Dnze$"rare 1oe"ic#> Dn de$cenden%a neao(i$ u!ui $# #n#"ori$" (i g6ndiri$". S1re deo$e2ire de i", care cre("e din rea!i"a"ea unci!or (i zi!e!or, duc6nd !a o ?2i2!ie 1rofan#B, 1rofanarea 2i2!icu!ui $e !eag# de cea!a!"# fa%# a ;ie%ii %#r#ne("i, (i anu e de aceea $#r2#"orea$c#. In Aoo$o1hia (i Dn Mai u!" ca 1!6n$u!, ?"o"u! 1are a $e 1e"rece E ci"ez din nou 1e C. S"#ne$cu E Dn ce!e "rei zi!e de "ea"ru co ic, 1rofana"or, c6nd !i2er"a"eaI1oa"e fi a2$o!u"# (i !u ea Dn"oar$# 1e do$B. Ideea !ui M. Bah"in de$1re $1iri"u! carna;a!e$c, a1!ica"# Iui Ra2e!ai$, g#$e("e aici o Dn"re2uin%are $u1er2#. ?,cea$"# zoo$o1hia cu u!"# 1arigoria, con"inu# 1refa%a"oru!, e$"e o are co edie, un 2i!ei a! de(er"#ciuni!or, unde o anu e !u e e$"e !ua"# Dn r#$1#r, ca!igrafia"# ca Dn"r:o iz enea!# co1i!#rea$c#B. 9u ea $#r2#"orii e o !u e !i2er# a $e co 1en$a $uf!e"e("e, re1e"6nd Dn anier# co ic#, 1arodic# $au a2$urd#, $erioa$e!e Dnde!e"niciri (i credin%e din re$"u! "i 1u!ui: are ideo!ogia ei, o1u$# ce!ei oficia!e re1ri an"e. Ln Aoo$o1hia, carna;a!e$cu! r# 6ne !a ni;e!u! !i 2aGu!ui. Gh. Grigurcu a carac"eriza":o ce! ai 2ine, ca ?1rodigioa$# 2ufonerie !eFica!# ani a"# de a 2i%ii argheziene (i 2ar2iene, ca (i de re ini$cen%e!e nai;ei $crii"uri a c#r%i!or 1o1u!areB, ?gra$ $1ec"aco! de guigno! au"oh"onB. Pri i"#, !a a1ari%ie, foar"e con"radic"oriu, $"6rnind en"uzia$ e, dar (i nega%iuni ;ehe en"e, Aoo$o1!"ia nu eri"# 1ro2a2i! nici ace! eFce$ de !aud#, nici di$1re%u!. M:a $i"ua" Dn "a2#ra a doua (i: i dau $ea a acu c# "re2uia $# fiu ai Dn%e!eg#"or cu 1ar"ea de gra"ui"a"e a fan"eziei 1oe"ice, D i a in"e$c c# a ci"a" une!e !ucruri Dn ace$" $en$, dar a a1#$a" 1rea u!" 1e hi2ridu! i$"oric. Car"ea e de!icioa$# "o"u(i 1rin in;en%ia de fo!c!or $u1rarea!i$", a e$"ec6nd ;er$uri de 1$a!"ire do$of"eian# cu nu #r#"ori co1i!#re("i, Gocuri !eFica!e cu c6n"ece de $"ea, Nou! (i /echiu! .e$"a en", 2a$ u! cu ;ic!ei u!, 1e ,rghezi cu ,!eFandira (i 1e ,n"on Pann cu E i! Bo""a. Su1erioar# Dn Mai u!" ca 1!6n$u! e$"e i agina%ia con$"ruc"i;#, cu a!"e cu;in"e ;izionari$ u!, "o" carna;a!e$c. Pe 1o!i%# Dnf#%i(eaz# chiar fe!u! cu $e na$c !egenda $au i"u! din Goc. Icoane!e ace$"ea 1e $"ic!# $un" uneori de o are

ca!i"a"e ar"i$"ic#: ? Co2or6" Dn durerea 1# 6n"ea$c#PDnce1u":au ;i"e!e $#:! Dnc#!zea$c#M P"aur a!2, ci" u!"# nin$oarePDi $uf!a ca!d !a 1icioarePca! negru, cu ochi de !u1P$uf!a:n cea!a!"# 1ar"e de "ru1: ca un 1ie"roi cu!ca" Dn 1iu#Pador ind 1e !u ina "6rziu# EPDn de1rinderea durerii 1#r#$indu:! DngeriiPDn"r:acea$"# ;a!e a 1PDnger iiB. ,d ira2i!# e$"e 4erodiada, $a;uro$ !icen%ioa$#, 1e care n:o 1o" ci"a din cauza !ungi ii. Nici Ca i! Ba!"azar, nici N. -a;ide$cu, $1ecia!i("i Dn ace$" gen, nu 1u"eau reu(i ai 2ine. Une!e 1oe e =)uga> a in"e$c de !irica or"odoFi$"#, Dn$# aceea era $en"i en"a!:e;oca"oare, 1e c6nd aici "riu f# ai u!" ca 1!6n$u!, adic# r6$u! u$"ur#"or, 1arodic, $a"iric, g!u a coro$i;#, 2a"Gocura rafina"#. Ln 1rofunda origina!i"a"e a ace$"ei 1oezii =Dn care a"eria $e af!# Dn co!o$a!# e2u!i%ie (i a$i$"# !a $"ranii e"a orfoze>, defec"e!e 1rinci1a!e $un" dou#: !i1$a de $1iri" cri"ic (i "ezi$ u!, Dn"6iu! e r#$1unz#"or de inega!i"#%i (i de infor u! a"6"or 1oe e, din care, $1re a ci"a, "re2uie $# in"ri cu "o1oru! ca Dn"r:un !#$"#ri(. /er$uri $au $"rofe eF"raordinare $un" rezu!"a"u! unor a$"fe! de defri(#ri. In;en"a"or de !i 2#, Ion Gheorghe e un 1oe" greoi "oc ai din 1ricina !i 2ii, o1in"i"e, chinui"e, uneori i 1o$i2i!e. .ezi$ u! =nu $"r#in de caren%a $1iri"u!ui cri"ic> a1are ca o Dncercare de $i$"e a"izare a 1ro1rii!or in"ui%ii. @ eroare a$e #n#"oare a f#cu" George ,!2oiu de !a a doua car"e Dnain"e. ,ce$"e $i$"e a"iz#ri nu $un" ai acce1"a2i!e Dn ;er$uri, unde in"roduc no%iuni 2izare, uneori doar de 1oe" 1rice1u"e, referin%e !i;re("i 1re"en%ioa$e (i un ezo"eri$ ai g#uno$ dec6" erau Dn Cu!"u! A2ur#"oru!ui, adic# Dn Dncercarea de 1roz# de idei. Ion Gheorghe r# 6ne un 1oe" re arca2i!, neDndoie!nic unu! din cei ai i 1or"an%i ai genera%iei !ui, a"unci c6nd "oa"# acea$"# 1$eudo:cu!"ur#, "o" ace$" ini%ia"i$ funda" 1e ni$i1, !a$# !ocu! ari!or i"uri $au ;iziuni!or carica"ura!e din 1oe e!e care e;oc# Munci!e (i S#r2#"ori!e unei arhaice !u i de %#rani. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +9, 1909> Ion Gheorghe R Aicere Ia zicereB Aicere !a Aicere $ea #n# cu o curioa$# ?car"e de Dn;#%#"ur#B Dn care 1oezia E de a$1ec" nai;. S"6ngaci:1ri i"i; E nu e$"e dec6" iG!ocu! afori$"ic de "ran$1or" 1en"ru ni("e $i2i!inice $en"in%e fi!o$ofice (i Dnde nuri e"ico:1o!i"ice, adre$a"e unui "6n#r e u! care $e 1reg#"e("e 1en"ru o ?cauz# 1u2!ic#B. Indiciu! din ur # !:a cu!e$ din"r:un a;er"i$ en" !a care "re2uia $# ne o1ri din ai u!"e o"i;e: ?, a!c#"ui" car"ea acea$"a E $crie Ion Gheorghe :ca o Dn;#%#"ur# a unui 1er$onaG de e1o1ee, Dn zicere !a zicere (i. Con"razicere cu 9ao:.z6(i cu a!%i fi!o$ofi ai din%ii. Ci"a"e!e din -ao:de:": Dn E C#rarea (i /ir"u"ea E $u2!inia"e Dn "eF" cu !i"ere cur$i;e, 1ro;in din "raducerea ro 6nea$c# anoni #, a1#ru"# !a Edi"ura Ra M ,ninoa$a =19&'>. Sugerind ca!ea unui "6n#r erou Dn ini%iere (i 1reg#"ire 1en"ru o cauS# 1u2!ic#, de r#$1undere, ace$" ;o!u "re2uie $# fac# 1ar"e din"r:un cic!u, dar ce! 1u%in o idee a ;rea $# $u$%ine acu : cu;6n"u! e$"e o cu!"ur#, a(ezarea !ui Dn fraz#, o ci;i!iza%ieB. ,(adar ode!u! e$"e ce!e2ra !ucrare a fi!o$ofu!ui chinez din $eco!u! /I D.e.n. care a da" na("ere "aoi$ u!ui =de !a .ao $au, Dn ^i!"# grafie, -ao. Un feN -e 1rinci1iu uni;er$a! de ordine>, ea Dn$#(i a!c#"ui"#, du1# 1rocedeu! ce! ai o2i(nui" Dn China an"ic#, din a1o1h"eg e enig a"ice (i con"radic"orii, eni"e $# educe $1iri"u! u an Dn $en$u! ;ir"u%i!or nece$are Dn ;ia%# (i Dn $ocie"a"e. Singura "raducere ro 6nea$c# fiind aceea indica"# de Ion Gheorghe. Ea nu a a1#ru" Dn 19&', ci Dn 19+5. -in ,;er"i$ en" Dn%e!ege c# 1oe"u! ro 6n a D 1ru u"a" de !a 9ao .zD ai u!"e a$e enea $fa"uri !irice, 1e care !e:a dez;o!"a" $au con"razi$. S1re c!arificarea ci"i"oru!ui, "eF"u! D 1ru u"a" e$"e cu!e$ cu !i"ere cur$i;e. Un eFe 1!u, !a Dn"6 1!are: ?/or2i%i 1u%inPR# 6ne%i Dn rc1ao$N P)eno ene!e c6" %inP)a%# de hao$KB Pri e!e dou# ;er$uri fiind ?zicereaB !ui 9ao .zD, ur #"oare!e dou# $un" ?zicereaB !ui Ion Gheorghe. ,$u1ra ra1or"u!ui ace$"a ;oi re;eni. -eoca da"# $# re arc# c# ,;er"i$ en"u! face a!uzie (i !a ?a!%i fi!o$ofi ai din66iB, cu care

1oe"u! ro 6n $:ar af!a Dn co unicare de idei. -ar cu nu ai ci"a"e!e Iui 9ao .zD $un" $e na!a"e, ne 1u"e Dn"re2a Dn ce od !e 1u"e iden"ifica 1e ce!e!a!"e, Dn"re2area acea$"a e cu a"6" ai nece$ar# cu c6", c6nd a 1u2!ica" (a$e 1oezii din car"e Dn Ro 6nia !i"erar# din 1+ a1ri!ie 1905, ci"a"e!e !ui 9ao .zD nu erau Dn nci un fe! indica"e ca a"are, nu e!e fi!o$ofu!ui, o i$, iar "i"!u! anun%a" a! c#r%ii =Dn%e!e1"u!> nu 1#rea a con%ine nici o re1!ic#, nici o 1o!e ic#. Ciuda" e$"e c#, !# urind =e dre1", "ardi;, 1o$" fe$"u > che$"iunea cu 9ao .zD, Ion Gheorghe in"roduce o a!"# $ur$# de confuzie: ce e$"e cu ace("i ?fi!o$ofi ai din"6iB a!e c#ror "eF"e nu $un", $1re deo$e2ire de a!e !ui 9ao .zD, cu!e$e cu a!" cor1 de !i"er#K Nu $un" 2#nui"or din fire, dar ai a!e$ Dn circu $"an%e!e da"e, $e cu;enea ca Ion Gheorghe $# fie ai eF1!ici". C#ci ia"#, chiar odu! ci"#rii Iui 9ao .zD Dn Aicere !a zicere ridic# Dn"re2#ri a1roa1e f#r# r#$1un$. Ce! ai eF1edi"i; eFa en a! "eF"e!or ne ara"#, 1e de o 1ar"e, c# nu "oa"e D 1ru u"uri!e $un" $e na!a"e, Dn -e$1re !eg#"uri: ?Ceea ce:a:ncuia"PDncuia" r# 6neB Dn -e$1re Dn%e!e1": E! e$"e aGu"orP$i $1riGin ci" 1oa"eP.u"urorPDn"ru "oa"e?, Dn -e$1re -a<: ?-in"r:un ne$chi 2#"orP3i "ainic 1rinci1?. ,ce$"e ;er$uri $un" iden"ice $au con%in ici deo$e2iri de ce!e chineze("i din ;er$uri!e de !a edi"ura Ra . Pe de a!"# 1ar"e, $un" arca"e ca D 1ru u"a"e ;er$uri care nu !e:a g#$i" Dn 9ao .zD. Uneori ideea eFi$"#, nu Dn$# (i for u!area, a(a Dnc6" $u2!inierea i $e 1are eFce$i;# Una e$"e ?fiin%e!e "oa"e iz;or#$c din. ? (i a!"a ?fiin%e!e au ca!ea !or bi iau chi1 din. ? =-e$1re -a<>, ,!"e ;er$uri 1rezin"# a$e #n#ri Dnc# (i ai ici cu origina!u!, Dn -e$1re Dn%e!e1", ;er$uri!e ?E! nu di$1re%uie("ePPe ni eni (i ni ic ? nu au dec6" 1rea ;agi echi;a!en%e Dn 9ao .zD. Ce! ai nea("e1"a" e $# ;ede c# (i, Dn rare!e cazuri Dn care a $chi 2a" cu ade;#ra" ideea !ui 9ao .zD, Ion Gheorghe a con"inua" $#:i a"ri2uie "eF"u!. )i!o$ofu! chinez $1une de 1i!d# c# ceru! (i 1#ni6n"u! ? "r#ie$c e"ern fiindc# nu fac din fiin%area !or un !ucru care $# !e fie 1ro1riu? Ion Gheorghe odific# $en$u!: ?E!e nu facP-in fiin%area !or un $co1?. -ar D! cu!ege cu cur$i;eN Ca $# nu ai Dn%e!ege ni ic, Dn ace!a(i 1oe =9a ne$fir(i">, ;er$uri!e ?3i:aPunge ai re1edePZe!u! dorin%ei $a!eB care a1ar%in !ui 9ao .zD, nu:i $un" recuno$cu"e. -ar acea$"a nu e "o"u!. Ci"area are regu!i!e ei. Uneori e ai ri$can" $# fo!o$e("i ghi!i e!e dec6" $a ie o i%i. Ca $# nu $e cread# c# fac afir a%ii 1aradoFa!e, ;oi con"inua $# di$cu" Aicere !a zicere $u2 ace$" ne1!#cu" a$1ec", Dn"r:o car"e $cri$# Dn re1!ic# =$au 1re"in$# a$"feN> ne in"ere$eaz# dou# !ucruri: !a ce anu e din "eF"u! $"r#in $:a o1ri" re1!ican"u! (i ce i:a ad#uga" $au cu i:a r#$1un$. Pen"ru 1ri u! caz, 1rocedeu! !ui Ion Gheorghe ne u 1!e de ui ire. -e regu!# "e 1o%i o1ri fie !a for u!#ri, e ora2i!e, fie !a $"ruc"uri ai a 1!e, (i DndeaGun$ de con$i$"en"e: $coa$e Odin"r:o on"ura (i in"rodu$# Dn a!"a, ace$"ea D(i $chi 2# crea"or $e nifica%ia. E dre1" $a $1un c# Ion Gheorghe a 1roceda" a(a Dn c6"e;a =1u%ine> 1oezii, dez;o!"6nd origina! Dn cu;in"e 1ro1rii. )or u!#ri!e a1odic"ice a!e !ui 9ao .zD au fo$" u"i!iza"e ca un $u1or" $au ca un 1unc" de 1!ecare: ?Cine cunoa("e 1e a!%iiP Ion Gheorghe E$"e Dn%e!e1", PNu $e "e e c6nd fra%iiPD! $"r6ng !a 1ie1". PCine $e ("ie 1e $inePE$"e i!u ina", PSe:a1ro1ie de 2inePCa de:un fa1" "er ina", PCine 1oa"e $#:n;ing#PPe a!%ii, e "are, ! -e: nfr6n%i $# nu $e:a" g# :S# !e dea ier"are? e"c. =/er$uri!e cu!e$e cu a!dine $un" a!e !ui 9ao .zD, ce!e!a!"e, a!e !ui 1. Gheorghe>. In a!"e cazuri, Dn$#, Ion Gheorghe 1are $# fi !ua" din C#rarea (i /ir"u"ea =(i Gudec eFc!u$i; du1# ceea ce e! Dn$u(i a cu!e$ cu !i"ere cur$i;e> $i 1!e $in"ag e $au chiar cu;in"e izo!a"e. Mi:e greu $# Dn%e!eg ce $e Dn"6 1!#. Cu 1oa"e fi re1!ic#, ori dia!og cu un $ingur cu;6n"K Sau cu o $in"ag # co un#K Ln -e$1re %#ri $inguru! 1a$aG indica" ca a1ar%in6nd !ui 9ao .zD e$"e ?o are D 1#r#%ie?. 9i$"a 1oa"e fi con"inua"#. Ci"ez !a Dn"6 1!a"e: ?1e cei ega!i?, ?1ro1ria fire?, ?non:ac%iune?, ?Dnc6" for%e!e con"rarii?, ?$uf!e"u! uni;er$u!ui?, ?credin%a de $ine?, ?energie, energie?, ?$i %iri (i conce1"e?, ?era 1#"runz#"ori? (.a. -e ce ar fi ace$"ea ci"a2i!eK Mai a!e$ c# uneori ni ic a!"ce;a nu ai e !ua" din 9ao .zD Dn 1oe u! re$1ec"i;. Par ai cur6nd,

$far6 #"uri din"r:un e"eori" c#zu" Dn 1oezia !ui Ion Gheorghe din ceru! chinez dec6" argu en"e a!e unei ziceri (i con"raziceri fi!o$ofice. ,! doi!ea !ucru care ne in"ere$eaz# e "oc ai ace$"a: ce 1une Ion Gheorghe de !a e!. Nu e u(or de de$co1eri" grani%a din"re origina! (i re1!ic#. MaGori"a"ea 1oezii!or ne fac i 1re$ia unei i!u$"r#ri a1roFi a"i;e a c6"or;a 1ro1ozi%ii din 9ao .zD. Poe"u! ro 6n u 1!e deci $1a%iu! din"re dou# afori$ e cu ;er$uri care $e Dn;6r"e$c Dn Guru! ace!ora(i idei, di!u6ndu:!e 16n# !a nerecunoa("ere. E foar"e u!"# a1# Dn 1oezia !ui Ion Gheorghe din Aicere !a zicere. .#ria de a!"#da"# a !icorii !irice a di$1#ru". -in a"6"ea eFe 1!e, a!eg Cu $e ("ie 1e("e!e: ?C6nd un !ucruP$e con"rac"#, PCu ar fi 2ara de cu1ru, Pca di en$iune a2$"rac"#, PCu ar fi f#r# diguriPR6u! ce:a ai $eca" E Sun"e $iguriPC# fu$e$e di!a"a"?. Se ;ede !e$ne ro!u! de i!u$"rare $i 1!# a ;er$uri!or 1ro1rii cu1rin$e Dn"re ci"a"e!e !ui 9ao .zD. 3i Dnc#, din Pururea !a "i 1: ?E u(or de $f#r6 a"PCeea ce e 1!#16nd Dnc# EP,r2ore Dn $6 2ur co 1ri a"P/re ea ador i$e Dnc#. PS"#;i!i%i r6u!PDnain"e $#:ncea1# EPPe c6nd "i 1u! $"# Dn ou!PINez;6r!i" 1e area a1#?. Ce! ai ade$ea chiar (i ace$"e i!u$"r#ri $un" Dn $1iri"u! !ui 9ao .zD care 1roc!a a Dn .ao =$au -ao>, du1# 1#rerea unor i$"orici $au fi!o$ofi, un 1rinci1iu a! noneFi$"en%ei, Dn"oc ai ca Ion Gheorghe Dn ;er$uri!e de ai $u$. .o"u(iN Ln a!"e $i"ua%ii, Dn"re ci"a" (i con"ri2u%ia 1ro1rie !eg#"ura e a1roa1e cu ne1u"in%# de $e$iza", Dn Pe:odinioar# zicerea !ui 9ao .zD e$"e: ? Ca area c6n" 1orne("ePS#:(i 2a"# "#r ii?. Sau Dn S# nu creezi <ar #: Ru(inea !u iiPE ru(inea "a, P-in ca1e"e!e Mu iiP-in care nu ":ei =$ic> !e1#daB Sau E!: ?E!e ;enereaz# 1e -a<, P1un 1re% 1e ;ir"u"ePCa un co1acPDn cic!uri a2$o!u"eB. ,$"fe! de co!iziuni a!e $en$u!ui 1roduc 1e a!ocuri i 1re$ia de $u1rarea!i$ in;o!un"ar, Dn care a2$urdu! D(i are 1ar"ea !ui, ca (i i!aru!: ?Mare!e di$ci1o!PCa 1ro1riu Mae$"ru EP,2o!indu:(i chi1u!P-in "ere$"ru, PS"#1in f#r# oar"eP,! Marei Energii, PSe %ine de1ar"eP-e orgii. PPe:o ic# $or2i"ur#P-e 1oca!P,re c#u"#"ur#Pin e1oca!, P, "oa"e $!616naP/i2ra%iePDi !inge 6naPDn edi"a%ieB e"c. @ric6" $u2"eF" 1o!e ic ar con%ine une!e ;er$uri, eF1re$ia e co ic#: ?,ia:n 1anic#PM# !a"r#, PEu, Dn Men$iunea =K> ionic# =K>, PS"au ci"ind o 1ia"r#B. ,$e enea ie(iri 1o!e ice !a adre$a cri"icii ai g#$i (i Dn -ar Dn "o%i $au Dn Dn;#%#"or unde 9ao .zD e 1u$ $# con"ri2uie !a orgo!iu! de de$c#!ec#"or $1iri"ua! a! !ui Ion Gheorghe: ? Cei ce # 1rice1PSin" rari, P-ar eu Dnce1PUn nou $oi de c#r"urariB. ,cu ni $e !i 1eze("e (i fina!u! ,;er"i$ en"u!ui. @rgo!iu! e$"e ace!a care D 1inge 1e au"or $# $u$%in#: ?cu;6n"u! e$"e o cu!"ur#, a(ezarea !ui Dn fraz#, o ci;i!iza%ieB. -ac# nu $un" a2uzi; =du1# ce a ci"i" (i reci"i" car"ea>, D i ;ine $# cred c# 1oe"u! D(i "eore"izeaz# aici dre1"u! de a D 1ru u"a din a!%ii =dre1" care nu era Dn di$cu%ie: Dn di$cu%ie era doar fe!u! fo!o$irii !ui>M cu;in"e!e $un" a!e "u"uror, o cu!"ur# co un#, ci;i!iza%ia Dnce1e de !a !egarea !or Dn fraze. M# rog: 9ao .zD "re2uia, du1# dou#zeci (i (a$e de $eco!e, ci;i!iza". S# ;ede o c!i1# (i con%inu"u! Dn;#%#"urii 1e care 1oe"u! E Dn ;or2e!e $a!e (i a!e fi!o$ofu!ui chinez E o 1red# ?"indru!ui erouB de$"ina" unei ?cauze 1u2!ice, de r#$1undereB. E$en%a 1rogra u!ui a1are de Ia Dnce1u" =,(ezare>: "#cere, nonac%iune, a2$"ragere ?din !eg#"uri!e "oa"eB, e$"o 1area 1er$ona!i"#%ii. Une!e din ace$"ea $un" Dn$# re$1in$e Dn a!"e 1oezii, de eFe 1!u, ("ergerea 1er$ona!i"#%ii ori renun%area !a orice a 2i%ii 1ar a $e D 1#ca 2ine Dn conce1%ia $a din 9ao .zD. @ idee frec;en"# e uni"a"ea !u ii, gu;erna"# de -a< =echi;a!en" 1ro1riu 1en"ru .ao:-ao>, 1rinci1iu $u1re , Crea"oru!, -u nezeu, .a"#! =1en"ru u!"e!e defini%ii, ;ezi !a 1agini!e ++, '0, 5&, 7+, 79 (.c.!.>, Dn orice caz un 1rinci1iu 2!6nd, "o!eran". /ir"u%i!e "re2ui"oare 1en"ru a accede !a Dn#!%i ea $1iri"ua!# 1roc!a a"# $un" cu 1#"area, echi!i2ru!, $"#16nirea de $ine 16n# !a a $e #na cre enei, "#cerea, con"e 1!a%ia, inac%iunea, o or6rea 1of"ei de ;ia%# =?UcideP9#co ia de ;ia%#PDn u!" !ucidePPe"reci Dn;a%#B E -e$1re iner%ie>. @ 1ar"e a 1rogra u!ui e fi!o$ofic# =referin%e Dn"or"ochea"e, e$o"erice, !a 9ogo$u! .ur2a", a$"ra!, !a Mare!e 9ar, o1ozi%ia Suf!e"u!ui fa%# de Senzoria!i"a"e e"c.>, a!"a, e"ic# = ai c!ar#>, Dn fine, una 1o!i"ic#. -e eFe 1!u, -e$1re %#ri, Gu;ern6nd 1rin -a<, -e:a( conduce. Ce origina!i"a"e fa%# de car"ea chinez# a"ri2ui"# !ui 9ao .zD

de$co1eri Dn "oa"e ace$"eaK Niciuna. Poa"e c# nu e Dn$# dre1" $# ;or2i de origina!i"a"ea ideii, fiind Dn di$cu%ie car"ea unui 1oe". -in nefericire, nicioda"# "a!en"u! !ui Ion Gheorghe Ion Gheorghe =eF"raordinar Dn Noi e!e $au Dn Mega!i"ice> n:a fo$" ai greu 1u$ Ia Dncercare dec6" Dn Aicere !a zicere, nici chiar Dn -acia )eni<$, unde ;iziunea i"o!ogic# (i area in"ui%ie !iric# nu $e $"in$er# co 1!e", Dn Aicere !a zicere, afar# de c6"e;a 1oezii ca Cune!e ;6neaz#, unde $1iri"u! fo!c!oric, ;oi" co1i!#re$c (i !udic, ai are o anu e $a;oare =, Era Dn"r:o iercurePCind $:a !ua" du1#PUn ie1urePC#"re r61#. P-e"e 1ri aPS#gea"# EP3i:a fo$" !ungi eaPNeade;#ra"#. P-e"e (i:a douaPS#gea"#P3i:a c#zu" Dn rou#PNe$cu"ura"#. P-e"e a "reiaPS#gea"#, P-ar aceeaP, r# a$ ca neda"#?>, "o" re$"u! e f#r# ;a!oare 1oe"ic#, ;or2#rie 1re"en%ioa$#, 2o!2oro$ea!# !i1$i"# de iez =? 9eg#"uraP-in"re cor1 EP-re1" )#1"uraPCe!ui @r2. P)uziuneaP-in"re !u" EP-re1" ac%iuneaPCe!ui:Mu"M P-eci !eg#"ur#P)uziune, PDn"re ce:i f#1"ur#P3i ce: i Men$iuneB e"c.>, Dn care foar"e rar g#$i i agini ori ;er$uri norocoa$e care $# ne a in"ea$c# de ;echiu! Ion Gheorghe. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +5, 195&> M,RIN S@RESCU ?Moar"ea cea$u!uiB Sun" au"ori E nu $1un un !ucru nou E $u1eriori o1erei !or (i o1ere $u1erioare au"ori!or. Cu a!"e cu;in"e, $un" au"ori care:(i 1re erg o1era (i, cuno$c6nd:o, di$1un de ea, (i au"ori 1e care a2ia o1era Di dez;#!uie, an"ren6ndu:i D 1o"ri;a !or Dn(i(i, cu o for%# i$"erioa$# (i ineF1!ica2i!#. ,u"oru! Mor%ii cea$u!ui face 1ar"e, e;iden", din 1ri a ca"egorie: au"oru! e $u1erior o1erei $a!e. E! e o u 2r# ereu 1rezen"# Dn o1er#: ? Pe 1ere"e!e ce i $:a da"PS#:! u 1!u cu chi1uriPNu: i ;#d deoca da"# deci" u 2ra eaPDnce1u"# din "oa"e 1#r%i!e, PCa "urnu! Ba2eiB. Con("iin%a 1oeziei fiind ai 1u"ernic# dec6" 1oezia, 1oe"u! $ufer# de acea$"# !i1$# de !i2er"a"e: e! e $"6nGeni" de i aginea !ui fa%# de o o1er# care n:are 1u"erea $#:! a #gea$c#, $#:! $ u!g# !ucidi"#%ii !ui, $#:! na$c# a doua oar#, Marin Sore$cu nu cau"# $:o a$cund#, ci o acce1"# (i o cu!"i;#. In"e!igen%a e de$"ruc"oare Dn !iric#M dar M. Sore$cu nu di$"ruge nicioda"# cu ade;#ra" ceea ce con$"ruie("e, e! face doar ge$"u! di$"rugerii, o1rindu:! !a Gu #"a"e. .oa"e iG!oace!e $un" ad i$e (i re$1in$e, 1oe"u! Dncredin%6ndu:$e !or (i Dndoindu:$e de e!e, fo!o$indu:!e (i edi"6nd a$u1ra !or. Pen"ru c# a de2u"a" cu 1arodii, $:a ;#zu" nu aidec6" Dn acea$"# de"a(are a 1oe"u!ui de une!"e!e !ui, ;oca%ia 1arodiei. In$# 1oe"u!ui Di !i1$e("e orice in"en%ie i e"ic#M dac# 1arodiaz# 1e cine;a, e! $e 1arodiaz# 1e $ine, $criind o 1oezie a Dndoie!ii de 1oezie: 1oezie (i Dn ace!a(i "i 1 edi"a%ie a$u1ra 1o$i2i!i"#%i!or 1oeziei, $1on"anei"a"e !iric# (i eF1eri en", crea%ie (i cri"ic# a crea%iei. Moderni"a"ea for u!ei con$"# Dn in"e!ec"ua!i"a"ea ei. -ar de"a(area !ucid# a 1oe"u!ui de 1oezie nu Dn$ea n# nea1#ra" ironie, nea1#ra" u or. Con"rar i 1re$iei i edia"e, e! nu di$"ruge cu ade;#ra" gra;i"a"ea confe$iei, ci face doar ge$"u! de a o di$"ruge, e! nu e ironic, neDncrez#"or, ci $e 1reface. -ac# 1arodii!e de2u"u!ui nu erau a"6" 1!#cerea de a "r#i 1rin a!%ii c6" aceea de a:(i Dncerca 1u"eri!e !a ad#1o$"u! unui ode!, eFerci"area i!ici"# a "a!en"u!ui, 1ro2a2i! c# nici 1oe e!e nu 1o" fi $"r#ine de acea$"# rezer;#. No"a 1oeziei !ui M. Sore$cu i $e 1are c# nu e Dn 1ri u! r6nd ironia: dar rezer;a, "ra;e$"irea unui fond de ingenui"a"e, di$i u!a%ia. Poe"u! e un $en"i en"a! (i un "i id, genero$ (i de!ica", Dn $"are de ari e!anuri 1e care $e $fie("e $# (i !e recunoa$c#, f#c6nd ge$"uri de ca;a!er Dn"6rzia", cu!"i;6nd adic# un $oi de donWuiGo"i$ : ? .oa"e h6r"ii!e e!eP9e:a c#ra" cu 2ra%u!PPe un c6 1 are, P9e:a $e #na" $o!e nP3i !e:a Marin Sore$cu ara" adinePCu 1!ugu!. PS# ;#d ce:o $# r#$ar#P-in g6nduri!e ace$"ea, P-in 2ucurii, din "ri$"e%e, din fericire, PIarna, 1ri #;ara, ;ara, "oa na. P,cu # 1!i 2PPe ci 1u! negruPCu u ie !a $1a"e, PMai ne!ini("i" cu fiecare zi. PNu $e 1oa"e "o"u(iPNici o !i"er# $# nu fi fo$" 2un#N PPreci$ Dn"r:o ziPCi 1u! ace$"a $e ;a u 1!e de f!#c#riP3i eu ;oi "rece 1rin e!e, $o!e n, PDncununa" ca Neron ?. S# no"# i 1re$ia de i!uzie Dn"re%inu"# con("ien" 1e care o !a$# u!"i e!e

;er$uri: ?Preci$ Dn"r:o zi.?. Cu $# nu:! recunoa("e 1e 1oe" Dn ace! Me("er Mano!e $ur1rinz#"or 1e care ni:! 1ro1une, un Me("er Mano!e de$1#r%indu:$e de ;ia%a uri"oare 1en"ru aceea e"ern# cu o i en$# "andre%e, 1ref#c6ndu:$e c# Dn"oarce 1ri;iri!e Dn c!i1a h#r#zi"#: ?,cu a 1u"ea $# fi "ri("i. P-oar ne de$1#r%i 1en"ru "o"deauna, P-ar $# "rece 1e$"e a$"aPCo1aci, ;# a("ea1"# 1#duri!e, P-uce%i:;#. PPrea fru oa$e (i iu2i"oare ,ne, PM# ier"a%i c# nu ;:a ai zidi" de ;ii, , a;u" ai u!"# Dncredere Dn c#r# izi. P@2iec"e (i cea$uri, (i 2i2!io"eci, P3i cu!ori (i e("eri i$cu$i%iPCare : a%i aGu"a", (i "u, $oare, (i ;oi, un%i, PSc#ri IPe care:a urca" 16n# aci, P)#r# $#: i 1e$e de Dn#!%i e: P/oi. /# ;e%i Dnde1#r"a de ineP9#$6ndu: # $# # 1r#2u(e$c $ingurP-e 1e 1ro1na: i zidire EP,(a cere "radi%ia -eci fugi%i ci" ai re1ede, P,cu c6nd eu # fac c# # ui"PIn aha 1ar"e. ?. Cine $e a("e1"a !a o ironie ni ici"oare, $#16nd ca o a1# a$cun$# Dn ni$i1uri, de$co1er# o und# de "ri$"e%e, o e!anco!ie nici #car di$i uia"#, ca Dn acea$"# 1oezie Dn care !ucidi"a"ea fa%# de de$"in ia for a unei ne!ini("i $urde Dn fa%a ineFora2i!u!uiI ?Cong!eru! din arc i:e "a"# f , fo$" che a" urgen" 16n#:n noa1"eP3i :a !#$a" 1e c: U6:i fin !ocu!. / .o" ce ;ezi Dn GurPNu:$ dec6" 2i!e (i cercuri. PCo1aci, $ Dn " ni("e cercuri ;erzi. I.re2uie $ #:i Dn;6r%i 1e in#, re1ede, re1ede, I Cu $# nu:(i 1iard# din"r:o da"#P.oa"e frunze!e. PNorii $un" cercuri a!2a$"re, I !i Dn;6r"i%i cu ;6rfu! 1icioru!ui I 3i cu o i(care a ini iiP, I 3i fe ei!e $un" ni("e cercuri, I .re2uie in"erca!a"e fru o$ i In"re nori, GM fu . PICi" 1ri;e("e 2i!e!e, P,i griG# $# nu:%i $ca1e cea ro(ie, PC#r# 6n Dn Dn"uneric, P3i nu arunca 1rea de1ar"e 2i!a neagr#P-e care "oi nea u! no$"ruPE !ega" 1rin Gur# 6n". PCocu! e a uzan", PS"#1ine$c cu 1o"P9u ea ea de 2i!e (" cercuri, P-ar, ui"e, e foar"e "6rziu, I (i Gong!eru! "a"#Pnu $e ai Dn"oarce ?. -e unde efec"u! $"raniu a! ace$"or ;er$uri, dac# nu din 1ref#cu"a ne1#$are cu care 1oe"u! con$"a"# o condi%ie de eFi$"en%#K -ac# nu din ne!ini("ea 1e care o di2ui Dn !ini("ea !uiK =Con"e 1oranu!, nr &&, 1977i ?-ru u!B ,cu dou# decenii, Dn Con"e 1oranu! din &+ oc"o 2rie 197', G. C#!ine$cu $cria: ?)unda en"a!, Marin Sore$cu are o ca1aci"a"e eFce1%iona!# de a $ur1rinde fan"a$"icu! !ucruri!or u i!e (i !a"ura i en$# a "e e!or co uneB. -e$eori ci"a"e, ace$"e cu;in"e con$acrau fu!ger#"or un 1oe", care a;ea &5 de ani, de2u"a$e de cur6nd cu un ;o!u de 1arodii, in"i"u!a" cu u or Singur 1rin"re 1oe%i (i 1reg#"ea o Dn"6ie car"e de Poe e, din care c6"e;a aGun$e$er# !a cuno("in%a are!ui cri"ic. Po1u!ari"a"ea !ui Marin Sore$cu, neDn"recu"# de a unui a!" $crii"or din genera%ia !ui, !a care $:a ad#uga" (i un are $ucce$ de cri"ic#, nu $:a da"ora", fire("e, nu ai ar"ico!u!ui din Con"e 1oranu!. Rareori o e1oc# (i:a n#$cu" ai !a "i 1 1oe"u! 1o"ri;i". Poe" 1e c6" de origina!, 1e a"6" de in;en"i;, Marin Sore$cu era un $1iri" funciar an"idog a"ic, Dn"r:un o en" Dn care a1e!e dog a"i$ u!ui Dnce1eau $# $e re"rag#. /er$uri!e !ui ingenioa$e, a uzan"e (i (ocan"e au f#cu" de!iciu! unui 1u2!ic foar"e !arg, $a"i$f#c6nd deo1o"ri;# 1e cri"ici, care ;edeau Dn e!e un $i 1"o (i o 1ro i$iune de Dnnoire !i"erar#. ,ce!a(i $ucce$ !:au cuno$cu", c6%i;a ani ai "6rziu, 1ie$e!e de "ea"ru, !a feN -e ino;a"oare Dn genu! !or ca (i !irica. P!ine de idei (i de haz, ar"icoie!e ocaziona!e $au e$euri!e au 1u$ Dn circu!a%ie c6"e;a eF1re$ii e ora2i!e. -oar Dn 1roz# Marin Sore$cu n:a iz2u"i" cu ade;#ra", de(i .rei din%i din fa%# e$"e un ro an in"ere$an". Cu un 2un in$"inc" a! 1ie%ei !i"erare, dac# 1o" $1une a(a, 1oe"u! $:a ada1"a" !e$ne !a $chi 2#ri, do;ad# 9a 9i!ieci, Dn care 1oezia era, 1e nea("e1"a"e, cu de$#;6r(ire a!"a dec6" Dn .u(i%i (i Dn ce!e!a!"e cu!egeri dinain"e. Po1u!ari"a"ea !ui Marin Sore$cu a r# a$, 1e c6" D i dau $ea a, de$"u! de are "oa"# ;re ea Co"a !a cri"ic#, ai f!uc"uan"#, a $c#zu" con$idera2i!, (i nu # refer n"i aidec6" !a ar"icoie!e de"rac"ori!or, de care un au"or ca Marin Sore$cu n:a;ea cu duce !i1$#. ,n"o!ogia din,. Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB, a1#ru"# du1# dou#zeci de ani de !a de2u"u! 1oe"u!ui, con$"i"uie un 1ri!eG ni eri" de a: ! reci"i (i de a Dncerca $#:! $i"u# cu ai u!"# o2iec"i;i"a"e Dn i$"oria unei 1oezii care:i da"oreaz#, 1e !6ng# c6"e;a reu(i"e incon"e$"a2i!e, un anu i" far ec Dn $"are $#:i a"rag# $i 1a"ia ce!or ai

di;er$e ca"egorii de ci"i"ori Dnain"e de orice, "re2uie o2$er;a" c# Marin Sore$cu a crea" o for u!# 1oe"ic#, u(or de recuno$cu" (i u(or de i i"a". Ea a2$o!;# 1e de o 1ar"e 1oezii!e de o inega!i"a"e ;izi2i!#, de(i Dn;edereaz#, 1e de a!"a, o oarecare faci!i"a"e, Dn ciuda fa1"u!ui c# 1oezii!e 1ar $#:(i 1oar"e !a ;edere ecani$ u! de func%ionare, ca une!e f#1"uri ac;a"ice $che!e"u!, nu eFi$"# un acord c!ar Dn 1#reri!e cri"ici!or de$1re 1oe". )aci!i"a"ea $e Marin Sore$cu do;ede("e Dn(e!#"oare, c6"eoda"#, (i, c6nd e("i ai con;in$ c# ai de$co1eri" na"ura ace$"ei !irici, Dn a1aren%# $i 1!# (i acce$i2i!#, con$"a%i c# 1oezia %i:a $c#1a" 1rin"re dege"e. Po" $# dau eFe 1!u! ce! ai iz2i"or. ,1roa1e f#r# eFce1%ie, co en"a"orii $:au referi" !a ?rea!i$ u!B 1oeziei !ui Marin Sore$cu, Dn care co"idianu!, Dn $en$u! 1ro1riu, (i:ar fi g#$i" i edia" !oc, D 1reun# cu 2ana!i"a"ea, 1rozai$ u! (i derizoriu! eFi$"en%ei oderne. -ar dac# zg6rie cu unghia $"ra"u! de dea$u1ra a! i agini!or, con$"a"# c# rea!i"a"ea acea$"a zi!nic# (i fa i!iar# e un decor de car"on, on"a" griGu!iu 1e o $cen# de "ea"ru, 1e care $e de$f#(oar# un $1ec"aco! de u!" cuno$cu", cu 1er$onaGe i"ice, a!e c#ror re1!ici r#$un# de ii de ani Dn urechi!e cu!"urii euro1ene. ,!"fe! $1u$, ce! 1u%in Dn c#r%i!e de 16n# !a cic!u! 9a 9i!ieci, Marin Sore$cu a $cri$ 1ara2o!e !irice (i nu 1oezie rea!i$"#, Dn care $en$u! e fi!o$ofic ori ora!, iar $ceneria (i co$"u a%ia $un" eni"e $# furnizeze doar a"eria!u!. Nu Dn"6 1!#"or, au"oru! a de2u"a" cu 1arodii. S1iri"u! 1arodic e$"e, 1ro2a2i!, Dn$u(irea funda en"a!# a Dn"regii !ui !i"era"uri, =fn"r:o acce1%ie ai nou# (i ai $i$"e a"ic#, de fe!u! ce!ei 1ro1u$e de Gerard Gene""e Dn Pa!i $e$"e$, a( inc!ude aici a"6" 1arodia 1ro1riu:zi$#, c6" (i "oa"e for e!e de hi1er"eF"ua!i"a"e: 1a$"i(a, (arGa, "ran$1ozi%ia e"c.>. Ln Poe e!e din 1975, ca (i Dn Moar"ea cea$u!ui $au Dn .inere%ea !ui -on QuiGo"e, 1rocedeu! frec;en" e$"e de a "ra"a Dn"r:un $"i! 2ur!e$c (i fa i!iar i"uri, 1er$onaGe !egendare (i, Dn genera!, "e e ari a!e !i"era"urii. Pe $cena !iric# e o are Dnghe$uia!# de ce!e2ri"#%i: -e$"inu!, Moar"ea, 9eda, Sha<e$1eare, /ia%a, Soare!e, -on Cuan, Cor2u! !ui Poe, ,da , E;a, .roia, Me("eru! Mano!e, Boa!a, 9aocoon, ,"!an"ida, \i!he! .eii (i a!"e!e, 1uzderie. @rigina!i"a"ea Dnce1e de !a fe!u! de a ;or2i de$1re (i e!e (i anu e Dn"r:un !i 2aG de o are fa i!iari"a"e. Poe"u! Di "rage de u$"#%i, !e ara"# !i 2a =$au !e cere $:o $coa"# 1e a !or>, !e d# c6"e un 2o26rnac. Li ironizeaz#, Di a(az# cu $1a"e!e !a 1u2!ic, Di dez2rac# Dn 1ie!ea goa!# $au Di $i!e("e $#:(i $chi 2e haine!e Dn"re ei. Pri a i 1re$ie, (i care a garan"a" $ucce$u! de 1u2!ic, e$"e c# ari!e "e e $un", Dn fe!u! ace$"a, Dn;iora"e, f#cu"e $i 1a"ice, 1rin"r:o 2un# doz# de u or, c#ci 1oe"u! nu econo i$e("e ca!a 2ururi!e, 1oan"e!e $au a$ocia%ii!e in$o!i"e, ai u!", c# o"i;e re1u"a"e ca difici!e (i 1rofunde, cu care $a;an%ii (i:au $1ar" ca1u! de $eco!e, $un" Dn fa1" acce$i2i!e oricui. Eugen Negriei a ana!iza" ad ira2i! Da"r:o car"e a !ui acea$"# co 1!ici"a"e a 1oe"u!ui cu ci"i"oru! $#u. .re2uie $# 1recizez dou# !ucruri, Dn"6i, c# $1on"anei"a"ea !i 2aGu!ui $ore$cian i 1!ic# o re"oric# !ucid#. ,n"ire"oric, cu $:a $1u$, 1oe"u! e$"e cu ade;#ra", dar nu ai Dn #$ura Dn care refuz# anu i"e 1rocedee, ar"ificii (i "rucuri, in;en"6nd, Dn $chi 2, a!"e!e. ?-e1oe"izareaB e$"e renun%area !a un fe! de a conce1e 1oezia, nicidecu !a 1oe"ic. Poe"ici"a"ea Dn 1ara2o!e!e !ui Marin Sore$cu e$"e !ega"# de ora!i"a"e co"idian#, adic# de o !i 2# care D(i are $"ruc"ura (i c!i(ee!e 1ro1rii, (i de regi$"ru! !udic, dac#:! 1o" nu i a$"fe!, a! !i 2ii, Dn care Gocu! de cu;in"e e $u;eran, Dn"re eF1erien%a unor 1oe%i ca Pre;er" (i Queneau =nu e 1o eni"e de$eori, 16n# !a a:! iri"a 1e Marin Sore$cu, dar 1erfec" 1er"inen"e Dn ace$" con"eF">, Dn"re 1oezia ;or2i"# =(i nu $cri$#, cu e aceea c!a$ic#> (i de$"u1area "u"uror iz;oare!or de in;en"i;i"a"e !udic#, 1oe"u! ro 6n (i:a 1u$ !a 1unc" o re"oric# 1er$ona!# foar"e eficien"#. , doua 1recizare $e refer# !a $eriozi"a"ea, uneori con"e$"a"#, a ace$"ei !irici. Mai "re2uie $# a in"e$c c# Gocu! $e o1une ;ie%ii, nu $eriozi"#%ii, cu afir a 1arc# )reud (i, du1# e!, 4uizingaK Cu a!"e cu;in"e, 1arodia $ore$cian#, chiar a!unec6nd de a"6"ea ori Dn u(ur#"a"e (i "ri;ia!i"a"e, nu eFc!ude Dn 1rinci1iu (i Dn fa1" 1rofunzi ea 1oeziei.

-e !a Poe e !a ,$"fe!, 1oezia !ui Marin Sore$cu r# 6ne, "i 1 de un deceniu, Dn !inii ari aceea 1e care a Dncerca" $:o de$criu ai $u$: ingenioa$#, Dn for a 1ara2o!ei !irice, Dndr#go$"i"# de "ra"area 1arodic# a ari!or "e e. No"a do inan"# e uneori gra;#, a!"eori de:a dre1"u! co ic#. /e$e!# $au a!ar an"#. -iferen%e!e $e 1o" $e$iza de !a cu!egere !a cu!egere (i, uneori, de !a 1oezie !a 1oezie. @ ?e;o!u%ieB eFi$"# "o"u(i. Poe e!e ini%ia!e $un" ce!e ai $enine, chiar dac# nai;i"a"ea e 1ref#cu"#: Dn ace$" od, 1oe"u! e rece1"i; !a fru u$e%ea !u ii $au Ia $fin%enia ei, !a $1!endoarea Gocu!ui, !a "o" ce e fer ec#"or. Bucuria de a "r#i o af!# din 1ri a $"rofa a 1ri ei 1oezii: ?, z#ri" !u in# 1e 1# 6n". P3i :a n#$cu" (i euPS#:;#d ce ai face%iB. Un co1i! (ugu2#% de$cinde 1rin"re adu!%i, $e ui"# Dn Gur (i $1une ce ;ede. Cu Moar"ea cea$u!ui "onu! de;ine ai gra;, ai anFio$, Bi!e (i cercuri, 4a!e2arda (i a!"e 1oezii, 2ine cuno$cu"e azi "u"uror, con%in un 1u"ernic fior, Dn ciuda a$1ec"u!ui $1ec"acu!o$ (i a1aren" g!u e%. Porii 1oeziei $:au de$chi$ enor 1en"ru ne!ini("e, "ea #, "ragic, Dn ace$"ea =ca (i Dn u!"e a!"e!e> o2$er;# un !ucru e$en%ia! (i care a $c#1a" cri"icii. E ;or2a de fa1"u! c# 1unc"u! de 1!ecare D! con$"i"uie ade$ea !a Marin Sore$cu o 1ro2!e a"ic# de;eni"# c!a$ic# !a noi 1rin ,!. Phi!i11ide (i .udor ,rghezi. Lndeo$e2i cu u!"i u! Marin Sore$cu are !eg#"uri 1rofunde. S:a o2$er;a", era e;iden", de u!" argheziani$ u! 1oezii!or 1en"ru co1ii a!e !ui Marin Sore$cu. Ln 1refa%a !a -ru u!, Mircea Scar!a" no"eaz#, a1oi, c# 9a 9i!ieci nu e $"r#in de une!e )!ori de ucigai. -ar argheziani$ u!, 1oa"e, ce! ai ad6nc e$"e "o"u(i Dn a!"# 1ar"e (i anu e Dn 1ara2o!e!e !irice. Pr#1a$"ie din .inere%ea !ui -on QuiGoce reia "e a =in> co unic#rii cu a2$o!u"u!, dar nu dra a"ic ca Dn P$a! ii !ui Marin Sore$cu ,rghezi, ci co ic. -u nezeu e un 2#"r6n $urd (i care cere $# i $e $crie 1e h6r"ie e$aGe!e. -e $1ai a de a nu fi auzi", 1oe"u! D(i 1ierde e oria (i in"ea. Si e"rie din .u(i%i 1oa"e fi ra1or"a"# 1ar%ia! !a In"re dou# no1%i. Re$crierea, Dn a!" regi$"ru, a ace$"ei 1ro2!e a"ici "re2uie con$idera"# (i din unghiu! hi1er"eF"ua!i"6%ii, 1e care:! i 1!ic# 1arodia, 1rocedeu odern (i $e nifica"i;. Mircea Scar!a" de$co1er# un ?referen" !i;re$cB Dn 1oezia !ui Marin Sore$cu. E ace!a(i !ucru, $1u$ cu a!"e cu;in"e. N:a fo$" Dnc# ana!iza" inu%io$ $u2"eF"u! ace$"ei 1oezii, a!c#"ui" din i"uri (i "e e c!a$ice, a(a cu e$"e a! !ui Pound $au E!io", indiferen" de deo$e2iri, $au 1ur (i $i 1!u din 1ro;er2e, g!u e, eF1re$ii $1iri"ua!e. ,ce$"a din ur # e$"e cazu! 1oezii!or cu un oarecare grad de $u1erficia!i"a"e (i care ri$c# $# fie !ua"e dre1" $i 1!e fu i$"erii. Pu%ini 1oe%i ac"ua!i ar 1er i"e Dn$# un ai co 1!eF eFa en a! ra1or"uri!or in"er"eF"ua!e dec6" Sore$cu, erg6nd de !a ce! ai ief"in 1aradoF !a "ran$for area radica!#. ?,( dori $# rede$chid do$aru! cor2u!uKB, $1une 1oe"u! Dn$u(i Dn Ne;er ore, re!u6nd de$chi$ ce!e2ra 1oezie a !ui Poe. Ei 2ine, Dn ace$"e condi%ii, ,rghezi r# 6ne un "er en de referin%# cen"ra!, dar Di 1u"e ad#uga (i 1e a!%ii, 1e Nichi"a S"#ne$cu, de 1i!d#, !a care ne "ri i"e ce! 1u%in o 1oezie ca Boa!a din 1ri u! ;o!u , dar, 1ro2a2i!, (i a!"e!e. Ln $f6r(i", 9a 9i!ieci e a!"ce;a. ,ici, Dn"r:ade;#r, "riu fa 1oezia rea!i"#%ii (i $e renun%# !a 1ara2o!#. @ra!i"a"ea e acu ?redareB a ;or2irii unor 1er$oane din !u ea $a"u!ui, din care 1oe"u! cu!ege Dn"6 1!#ri, $cene, o2iceiuri =1o ana de !a ci i"ir, "#ia"u! 1orcu!uiO 1o;e$"iri!e a ei, con;er$a%ii 1e arginea dru u!ui (.a.>, 1e care !e re!a"eaz# cu o e o%ie ce nu eFc!ude cruzi ea (i cu o $eriozi"a"e 1!in# de haz. Per$1ec"i;a e o co 2ina%ie de e;ocare din unghiu! a"uru!ui (i de nai;i"a"e infan"i!#. Nai;i"a"e !a fe! de 1ref#cu"#, cu era candoarea ?fi!o$ofic#B din Poe e (i din ce!e!a!"e, Dn ce!e ai 2une 2uc#%i =Craio;a ;#zu"# din car, Dn ca1u! "re2ii, 9a 9i!ieci, Ma a, Se de$1ri #;#reaz# e"c.>, din"r:un cic!u eF"re de inega! (i Dn care, de !a un 1unc", 1oe"u! $e re1e"# Dn go!, $enza%ia de au"en"ici"a"e a ;or2irii (i a ge$"uri!or e$"e eF"raordinar#. ,ce$" fe! de 1oezie rea!i$"#, nara"i;# (i ora!# D! reg#$i !a ,rghezi =Pui de g#i, 9a 1o1ice, Ucig#:! "oaca, Sici, 2ei, -oi f!# 6nzi, .ec!a, din )!ori de ucigai, a1roa1e "oa"e>. -in"re con"e 1orani, Pe"re S"oica, Dn Un 1o"o1 de $i 1a"ii, ur eaz# aniera !ui Sore$cu. Genera%ia I58 =de 1i!d# Buco!ice!e !ui M.

C#r"#re$cu> ar 1u"ea recunoa("e, de a$e enea, Dn e! un 1recur$or, #car 1e acea$"# !a"ur#, =Dn 1aran"ez# fie $1u$, :a Dn"re2a" ce a1ro1ie (i ce de$1ar"e 1e Marin Sore$cu de u!"i ii 1oe%i. -ac# !udicu! ori 1arodicu! !e:ar fi 1u"u" oferi Dn e! un Dnain"a(, en%inerea "e e!or ari, a2$en%a de ;eri"a2i!# 1riz# !a rea!i"a"e din 1ara2o!e !:au %inu" de1ar"e de ei. Cu 9a 9i!ieci, inu$ ediu! e;oca", di$"an%a $e ic(oreaz#>. Edgar Pa1u a f#cu" o referire !a , in"iri!e !ui Creang#. Mi $e 1are c# $1iri"u! e co 1!e" a!"u! (i, dac# e ;or2a de a:! c#u"a Dn 1roz#, un eFe 1!u ai 2un ne $"# !a Dnde 6n#, (i anu e Moro e%ii. Moro e%iani$ u! i $e 1are a2$o!u" fra1an" Dn c6"e;a 1oezii din Ca 9i!ieci =?B#, #$"a e da" dracu!ui E "o" ca #!a de ;or2ir# noiPAi:i $#:i zic, C!e enceanu #!a, PE are, do nu!eN PE Dn ca1u! "re2ii aco!o. P3i #!a de care ;or2ir# noi ieri, ("ii, 2#, #!a e "o"PDn ca1u! "re2ii. Mare r#u, auziN P.rei $un" acu ai "ariPS:au 1u$ 1e noi, 1e Euro1a. PS"riga 1e$"e gard: Pe Euro1aNB ,cea$"# con;or2ire 1e$"e gard din"re doi %#rani de !a Bu!ze("i nu ai are ne;oie de co en"arii>. Ceea ce a 1u2!ica" 1oe"u! du1# ace$" cic!u re1e"#, Dn 1ar"e, aniera ;eche. Se ne!e de o2o$ea!# a!e ace$"eia, Dnregi$"ra"e de cri"ic#, $un" recuno$cu"e acu indirec" de 1oe"u! Dn$u(i care nu re%ine dec6" c6"e;a "i"!uri din ;o!u e!e de du1# 1908, 2az6ndu:(i $e!ec%ia 1e 1ri e!e 1a"ru c#r%i. Ce ;a ur aK Un "a!en" do"a" cu a"6"a di$1oni2i!i"a"e ca a! !ui Marin Sore$cu 1oa"e $# ne ofere Dn con"inuare $ur1rize, a(a c# nu # Dncu e" !a nici un 1rono$"ic. E de$"u! $# $1un, Dn Dncheiere, c# 1oe"u! -ru u!ui e$"e, a2$o!u" indi$cu"a2i!, unu! din cei ai de $ea # din genera%ia !ui, care a in;en"a" un fe! de a $crie (i c# nici o i$"orie a 1oeziei con"e 1orane nu:! 1oa"e oco!i. =Ro 6nia !i"erar#, 51, 195'> ?9a 9i!ieciB Ce!e "rei ;o!u e a!e !ui Marin Sore$cu in"i"u!a"e 9a 9i!ieci re1rezin"# o eFce1%ie in$"ruc"i;# de rece1"are Dn"6rzia"# (i 1ar%ia!#, Dn o1era unui 1oe" cu i 1ac" de regu!# 1ro 1" !a cri"ic# (i !a 1u2!ic. Reedi"area !or, Dn"r:un $ingur ;o!u , i!u$"ra" de Mircea -u i"re$cu =co1er"a i $e 1are foar"e $uge$"i;#, Dn$# # Dndoie$c c# 1ic"oru! a a;u" o in"ui%ie Gu$"# de$en6nd Dn in"erior 1a"ru $i!ue"e ca2a!ine (i un ;ag cu1!u $u2 un co1ac, c#ci nici ca!u! nu e$"e un 1er$onaG o2i(nui", nici drago$"ea, o "e # frec;en"# Dn ace$"e ;er$uri>, :a de"er ina" $# !e reci"e$c $1re a =(i a: i> ;erifica i 1re$ii!e. Nu # $i " Dn $"are de o ?cri"ic# a cri"iciiB, ce! 1u%in acu (i aici, de(i orice nou# !ec"ur# con%ine i 1!ici" una. Un !ucru e $igur: 9a 9i!ieci nu 1u"ea fi =(i nu a fo$"> ci"i"# Dn deceniu! "recu" cu e$"e ci"i"# a$"#zi. Car"ea a 1rodu$ ini%ia! nedu erire $au a fo$", 1ur (i $i 1!u, con"e$"a"#. S:a $1u$ c# 1oe"u!, a c#rui co"# 1#rea Dn $c#dere, for%eaz# $i 1a"ia cri"icii 1rin"r:un "our de ain. -ar chiar (i cei care au acce1"a":o =1rin"re care :a Marin Sore$cu nu #ra">, au f#cu":o 1en"ru cu "o"u! a!"e o"i;e dec6" ace!ea care ne re%in a"en%ia du1# cinci$1rezece ani. -eo$e2irea de 1oezia !iric# a o en"u!ui (i de 1oe e!e !ui Marin Sore$cu Dn$u(i era DndeaGun$ de are ca $# eF1!ice feno enu!. S"andarde!e ;re ii =!a i 1unerea c#rora genera%ia !ui Sore$cu Guca$e ro!u! 1rinci1a!> 1re"indeau o 1oezie defini"# 1rin c6"e;a e!e en"e 2ine fiFa"e Dn con("iin%a 1oe%i!or (i a ci"i"ori!or: !iri$ =confe$iune a2$"rac"#, $u2iec"i;i"a"e, ono!og, i 1er$ona!i"a"e, "ran$figurare, frag en"ari$ (i $"i! $cri1"ic. Pro;eni"e "oa"e din oderni$ u! in"er2e!ic, e!e con$"i"ui$er#, zece ani ai de;re e, o reac%ie $a!u"ar# !a 1oezia re1or"ericea$c# (i e1ic# a deceniu!ui 7. Poe%ii care i!u$"rau nou! !iri$ erau rece1"a%i incon("ien", Dn func%ie de #$ura Dn care r#$1undeau !a ace$"e $"andarde. Ei $e nu eau Nichi"a S"#ne$cu, Cezar Ba!"azar, Ion ,!eFandru, ,na B!andiana, ,. E. Bacon$<*, 3". ,ug. -oina(, 9eonid -i o;, Cezar I;#ne$cu, )!orin Mugur $au Mircea Cio2anu. Nu $"# Dn in"en%ia ea $# a!c#"uie$c un in;en"ar, a(a Dnc6" o i$iuni!e n:au nici o $e nifica%ie. Sore$cu Dn$u(i 1ar"ici1a$e !a ace$" $1iri" 1rin aGori"a"ea cu!egeri!or !ui de du1# Poe e, Dn ciuda fa1"u!ui c# 1#rea a nu:! !ua Dn $erio$. E! Dn$# nici nu:! nega, Dn e$en%#, "ra"6ndu:! Dn fe!u! !ui 2ur!e$c $au 1arodic, $ingura diferen%# re arca2i!# fiind, dinco!o de "on, aceea c# $"i!u! 1oeziei !ui Sore$cu a fo$" din"ru Dnce1u" ora!, acce$i2i! =a1aren"> (i co"idian. -ar 16n# (i Dn acea$"# u!"i # 1ri;in%#, $# o2$er;# c# ce! ce ;or2ea Dn 1oe e nu era

chiar o u! de 1e $"rad#, ci in"e!ec"ua!u! care:i i a une!e eF1re$ii (i, Dn genera!, fa i!iari"a"ea, feconda 2a!canic#, Dn a2ordarea ari!or 1ro2!e e. 9a 9i!ieci =(i fa1"u! a ie(i" Dn e;iden%# de !a 1ri u! ;o!u din $erie> nu ai 1unea 1re% 1e niciuna din ace$"e "r#$#"uri. Poezii!e din cu!egere a;eau un decu1aG e;iden" nara"i; =?1o;e$"ireB, 1$iho!ogie, 1or"re", dia!og>, erau 2iografi$"e, 1rozaice (i rea!i$"e, "inz6nd !a un $oi de onografie 1oe"ic# a $a"u!ui =cu Edgar 9ee Ma$"er$ o f#cu$e 1en"ru or#(e!u! !ui a erican>, cu aGu"oru! unei ora!i"#%i ca1a2i!e, de da"a a$"a, $# re$"i"uie ;oci!e rea!e a!e 1ro"agoni("i!or dinco!o de ;ocea 1oe"u!ui Dn$u(i. )ire("e, o i$e:en:$cene eFi$"# (i aici, un $cenariu, care Dn$# nu $:a ;#zu" dec6" u!" ai "6rziu, !a ca1#"u! $eriei. EFe 1!u! din 9a 9i!ieci a rodi" de$"u! de re1ede, chiar ai Dnain"e ca genera%ia I5C $# Dncea1# a a1recia 1rogra a"ic (i f#%i( ca ace!ea(i co 1onen"e a!e 1oeziei ca (i Sore$cu. Un 1o"o1 de $i 1a"ii de Pe"re S"oica, Eg!og# de Ioana Ieroni , Buco!ice!e !ui Mircea C#r"#re$cu $un" doar c6"e;a din "i"!uri!e ce 1o" fi a in"i"e. Ni ic nu era ai gra;, 1e !a iG!ocu! ani!or I78, dec6" $# $1ui de$1re o 1oezie c# e$"e e1ic# $au c# nareaz#, c# e 1rozaic# $au c# Dn"re1rinde onografia unui anu i" ediu. ,cea$"# u!"i # afir a%ie ne $canda!iza fie (i a"unci c6nd era ;or2a de Goga $au de Co(2uc, fiindc# G. C#!ine$cu ne con;in$e$e c# de 1i!d# au"oru! Poezii!or din 1985 era un 1oe" !iric 1ur (i c#, 1e dea$u1ra, orice 1oe" ade;#ra" e !iric (i 1ur. Ia"# Dn$# c# onografi$ u! re;enea =(i, Dnc# Dn for%#>, o da"# cu nara%ia, o2iec"i;i"a"ea (i ce!e!a!"e. Nici un a!" cri"eriu nu 1#ru$e a a1#ra ai 2ine 1oezia, du1# 1r#2u(irea $i$"e u!ui e"ric, dec6" o1ozi%ia fa%# de 1roz#: ni ic din ce era 1rozaic nu 1u"ea fi (i 1oe"ic. Inco 1a"i2i!i"a"ea acea$"a e funda en"a!# Dn Dn"reg oderni$ u! no$"ru (i Dn e$"e"ica 1e care e! $e $1riGinea, de !a 9o;ine$cu !a C#!ine$cu (i S"reinu, de aici !a cri"icii genera%iei noa$"re. 3i ia"# c# 1roza n#;#!ea Dn 1oezie, cucerind:o, f#r# #car un a$ediu 1rea!a2i!. Schi 2are 1rea ad6nc# (i radica!# ca $# fie ad i$# i edia" de c#"re cri"ic#M (i care, cu a"6" ai u!", nu 1u"ea fi Dn%e!ea$# eFac" (i co 1!e". Nu ;reau $#: i $cuz 26!26ie!i!e =din fericire, ai ici dec6" a!e a!"oraN>, ci $# ar#" c# eFi$"# un ri$c ine;i"a2i! a! cri"icii de Dn"6 1inare, confrun"a"# cu odific#ri a!e c!i a"u!ui !i"erar Dn $"are a o ridicu!iza ai $"ra(nic dec6" Di ridicu!izeaz# din c6nd Dn c6nd ;re ea 1e e"eoro!ogi. Pri u! ;o!u din 9a 9i!ieci $:ar fi 1u"u" in"i"u!a , in"iri din co1i!#rie. ,;e aici 1er$1ec"i;a co1i!u!ui =fire("e, regiza"# de c#"re 1oe"u! adu!"> a$u1ra $a"u!ui (i a oa eni!or !ui. Co1i!u! ia 1ar"e !a Gocuri!e ;6r$"ei =!u1"a cu g#rg#unii din $cor2ur#>, $au ca$c# gura !a $1ec"aco!u! !u ii rura!e, !a o2iceiuri, "radi%ii (i Dn"6 1!#ri de "o" $oiu!. Un a$1ec" necon"eni" re!e;a" e$"e ace!a !ing;i$"ic. Nu eroa$e eF1re$ii idio a"ice $au e"i o!ogice 1o1u!are $un" arca"e cu in"en%ie ori doar en%iona"e din a uza en". @ fe eie c#reia dracii de co1ii i:au r#$"urna" $"r#chini!e din 1od (i i:au a$"u1a" hornu!, $e 1!6nge Dn gura are: ?: @ho, $e ;#ie"a 9e!i%a, 1!ec6nd 1rin od#i, PMai $"au (i eu o %!r# 1e !a ;oi, PC# nu $e ai 1oa"e "r#i, fa"o, Dn coP ePia aia, P@ri 1!ou# 1e$"e ine Dn cerg#, PParc# ;ine undudoiu!, P@ri ie$e fu u! 2u(neagB. Un %#ran are o ;edenie, ca (i Pe"rache 9u1u, ?ne ai1o eni"#, ie(i"# din co un#B care D! ia 1e ne1reg#"i"e, (i nu:i ai Dng#duie $# 1un# Dn"re2#ri ? !a o en"u! o1or"uni$"B. )oar"e haz!ii $un" uneori "o1oni ice!e (i 1orec!e!e. -e$crierea co 1or"#rii unor 1er$onaGe e inu%ioa$# (i a"en"# !a de"a!iu! carac"eri$"ic, !a ge$"ic# $au !a ;oca2u!ar. Nea )!orea, Co1#ceanca, Ciudin, Aar2# (i Ri2!a, (i ai a!e$ Ma a $un" a1ari%ii e ora2i!e, ca (i Ba2a, 2unica, aniac# a $1#!a"u!ui, ori Mi"re!e =unde $:o fi 1un6nd accen"u!K>, care $e $16nzur# 1eriodic. .o" a(a 1u"e re%ine $cene ad ira2i!e, de eFe 1!u aceea Dn care 1oe"u!, care $:a f#cu" 2#ia" are (i erge cu 2oii !a Dn"or$ 2razde, e a1uca" de Marea 9eha i"e (i !a$# !ucru! 2a!"#: ?Pe !a 1ri :a Marin Sore$cn a1uca" un $oi de !eha i"e, P?-ac# r# 6n (i "er in !ocu! #$"a S i:a "recu" 1rin in"e E ga"a, P,ici D i c6n"# ier!a, "oa"# ;ia%a o $# # "!ra$c# 1!ugu! dePCo!o, co!o.BP,

!#$a" 2oii DnGuga%i 1e 2razd#. P-e ei D i 1#rea r#u, dar n:a;ea ce face. PS# !e $chi 2 eu condi%ia !orKB. )#r# a fi $"ereo"i1#, $"ruc"ura 1ie$e!or 1oa"e fi de$cri$#, Dn genera!, fiecare din e!e Dnce1e =ori $e "er in#> ca un 1a$aG de a1aren%# !iric# ori confe$i;#, ce ar fi 1u"u" figura Dn Poe e =ace!a(i "on fa i!iar Dn "ra"area unor "e e $erioa$e>, du1# care =$au Dnain"e de care> 1oe"u! $e co 1!ace Dn re!a"area unei Dn"6 1!#ri, Dn 1or"re"u! unui 1er$onaG, Dn"r:un dia!og ?1e ;iuB, Dn care 1roza ;ie%ii zi!nice $e r#$fa%# Dn ;oie. Pa$aGe!e in"roduc"i;e =$au conc!uzi;e> $un" 1e$"e "o": ?)ugind du1# curci, i:a da" $ea aPCi" de hurduca" e g!o2u! 1# 6n"e$c, PM#car c# u 2!# z;onu! c:ar fi ro"und, a(a, !ua" !a gr# ad#B, Dnda"# du1# ace$" 1rea 2u!, $#:i zice , !iric, 1oe"u! face un eFcur$ "o1oni ic, din 1!#cerea de a Dn(ira nu e!e de !ocuri a!e co1i!#riei !ui: ? .recea M#"#$oaia, da Dn /6!ceaua !ui Ni%#, PR#z2ea Dn Poiana Po1ii, PCo2ora coa$"a Dn /6!ceaua cu Iz;oru!B e"c ,!"eori, in"roducerea ne 1re1ar# 1en"ru o ic# $cen# fa i!ia!# ori 1en"ru eF1unerea e"nografic# a unei $#r2#"ori. -e a!"fe!, 1ri u! ;o!u $e Dncheie cu o eF"raordinar# de$criere a 1o anei or%i!or Dn ci i"ir, 1e un "on 2ur!e$c (i deo1o"ri;# fa2u!o$, du1# ce 1oe"u! n:a 1ierdu" ocazia de a face un fe! de recen$# 6n" a! $#"eni!or din Bu!ze("i, !u6nd:o e"odic, din 1oar"#:n 1oar"#, ?de !a ;a!e !a dea!B. /o!u e!e ur #"oare Dnf#1"uie$c Dnc# (i ai inu%io$ acea$"# onografie a a(ez#rii o!"ene. Per$1ec"i;a edia"oare a co1i!u!ui di$1are a1roa1e cu "o"u! =1u"e nu #ra 1e dege"e eFce1%ii!e> (i 1ie$e!e $ucce$i;e nu $un" a!"ce;a dec6" $cur"e i$"ori$iri de Dn"6 1!#ri $au ono!oguri a!e unor %#rani, e1i$oade, cu a!"e cu;in"e, din "recu"u! (i din 1rezen"u! Bu!ze("i!or, Dnce16nd cu r#z2oiu! din I00 (i "er in6nd cu ;re ea co"e!or o2!iga"orii. .a2!ouri!e din Bu!ze("i $un" 1!ine de ;ia%#, 1i"ore("i, haz!ii, "ragice, e"nografice (i a(a ai de1ar"e: ni("e !oca!nici $:au du$ Dn , erica, dar a1oi $:au Dn"or$ $#:(i ia ne;e$"e de !a ei de aca$#M o fe eie #n6nc# 1# 6n"u! cu care $un" !i1i%i 1ere%ii ca$eiM un 2#r2a" doar e a!#"uri de 1a" ca $# nu:(i D 1iedice ne;a$"a de !a eF1edi%ii noc"urneM a!"u! !e(in# din 1ricin# c# ne;a$"a D! $i!i$e $# u 2!e Dnc#!%a" Dn 2ocanciM a!" %#ran, Dn"or$ de 1e fron", du1# ani 2uni, nu ai ni ere("e ?;or2e!e ci;i!eB nici c6nd D(i a!in"# ne;a$"a, a(a c#:i d# co enzi e"c. E"c. E1i$odicu! (i nara"i;u! $e 2azeaz# 1e o infra$"ruc"ur# a2ia 1erce1"i2i!#. Poe"u! con$"a"# de o2icei, cu o r#cea!# ?f#cu"#B $au 1e un "on $en"en%io$, a1of"eg a"ic, "o" $oiu! de !ucruri, $coa$e din eF1erien%a cea ai 2ana!#, Dn$# oferi"e $1re ref!ec%ie ca de$co1eriri ;a!a2i!e uni;er$a!: ?Dnce1u"u! 2#"r6ne%ii $e cunoa("e du1# aceea ! C#, de !a o ;re e, nu ai $#rezi # #!igaB. Sau e! 1orne("e de !a o o2$er;a%ie oarecare, cu ar fi aceea c# fe"e!e duc 1e ca1 ;adra cu a1#, dar din care eF"rage un o"i; de 1or"re": ? /adra "re2uie $# $"ea nec!in"ui"# Dn ca1u!PMuierii "inere, care:o aduce, 1!in#, de !a ci( ea, PPur"6nd:o 1e dea$u1ra garduri!or, c# din cur"e nu ;ezi dec6"P/adra $#!"6nd, ca !una 1rin noriB. ,$"fe! de ;er$uri con%in de regu!# un $oi de fi!o$ofic 1rac"ic# $u2!i a"# (i e!e $un" ur a"e de 1er$onaGe $au de Dn"6 1!#ri care !e do;ede$c ;a!idi"a"ea. Sun" oaze!e !irice din 1roza nara"i;# a 1oe e!or (i, !a ur a ur e!or, e$en%a !or, c#ci cine ar dori $# ana!izeze 9a 9i!ieci din unghiu! a"i"udinii eF1ri a"e, a! ?$en"i en"u!uiB funda en"a!, !or ar "re2ui $# !i $e adre$eze, ca 1ur"#"oare de cu;6n" a!e 1oe"u!ui. Sore$cu i i"# Dn acea$"a, de!i2era", 1rocedarea 1oe"u!ui 1o1u!ar. 9a 9i!ieci e$"e, Dn ;o!u e!e doi (i "rei, un fo!c!or cu!", dac# i $e Dng#duie a$ocierea: o Dncercare de a recon$"i"ui fi!o$ofia ;ie%ii %#r#ne("i, 1rin in"er ediu! unor "a2!ouri din Bu!ze("ii na"a!i, Dn "oa"# 1roa$1#"a (i Dn%e!ea1"# ei nai;i"a"e =care e (i aceea a !ui Moro e"e>, a(a cu $:a n#$cu" din"r:o eF1erien%# i$"oric# $1ecific# (i a(a cu $e eF1ri # 1rin gura ori ge$"uri!e unor oa eni o2i(nui%i, 1oe"u! cu!", are!e $forar, care ?$e!ec"eaz#B (i ?ordoneaz#B, cu "a!en"u! (i in"e!igen%a !ui ar"i$"ic# deo1o"ri;# eFce1%iona!e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 0, 1950> -an 9aurenfiu

-,N 9,URENZIU ?Pozi%ia a("ri!orB EFce1%iona! i $e 1are (i ;o!u u! !ui -an 9auren%iu, Pozi%ia a("ri!or, de$1re care. Cu eFce1%ia !ui /a!eriu Cri$"ea, Dn , fi"ea"ru, nu ("iu 1e ni eni $# fi $cri$. E$"e Dn 1oezia acea$"a ce;a din E ine$cu (i din Baco;ia, Dn 1!6n$u! a1roa1e f#r# cu;in"e, !#un"ric, a! ;er$uri!or: ?C#ci ;in din %ara unde 1!6ng u 2re f#r# nu #rB E e$"e nu doar un ;er$ eF"raordinar, dar (i o"i;u! cen"ra! a! c#r%ii. Poe"u! renun%# !a orizon"uri!e !u e("i, $co2or6nd Dn necuno$cu" (i Dn in$onda2i!, cu ari1i!e $"r6n$e, cu ochii Dnchi(i, c#ci 1ri;irea e$"e Dn"oar$# Dn#un"ru. Ceea ce $e dez;#!uie ace$"ei 1ri;iri e$"e ?"#r6 u! de dinco!oB de ;ia%# $au de oar"e a! e$en%e!or, a! idei!or 1!a"onice =care ur #rea (i ge .eohar Mihada(> E 1e un cer negru, $"r#!uce$c a("ri or2i"ori (i reci. Ln 1oezia !ui -an 9auren%iu, care nu $e ;rea E 1oa"e cu o$"en"a%ie E de!oc ?con"ingen%#B =ni ic din con"ure!e rea!e (i d#"#"oare de cer"i"udine a!e !ucruri!or>, na"ura e nea"in$# de "i 1 (i ne odeia"# de $1a%iu, ;e(nic ne$chi 2#"oare: ?@, ;i$u!, 1aradi$u!, o, 2oce" ono"onP@r2i"e!e 1u$"iuri rug6ndu:$e !a nouriP3i "rece:n de1#r"are ad!ncu! no1%ii "ronPPe care $"au a an%ii ca $"e!e!e:n ca;ouri. P-ar ridic6nd genunchiu! ne$"in$ Dn a!"e $ferePS"ig a"e!e 1u"erii cu cearc#n di!a"a"PNe 1une ;e(nicia 1e !u1"e 1a$agereP3i $6nger# !a co!%uri dog a"icu! 1#"ra"P3i f!u"urii h" inii iz2indu: $e de 1or%iPE!i2ereaz# $o nu! (o1"i" Dn 1or"oca!e. PE ;re ea nun%i!or (i ;iii d6nd ina cu cei or%iP-ez!#n%uie $er2area iu2irii inera!e. P-an$eaz# 1en"ru noa1"e c#ci $"e!e!e:$ cur2a"ePIn Guru! "#u ca o recuno("in%#, P9u ini!e $e:ndoaie 1e cer de greu"a"e, f Eu de !u in# (i de $uferin%#. P3i cu 1e:un !an% de aur a!earg# egi1"eniiPCu I$i$ ador ind:o:n $"r#!uci"or ;e( 6n"P.e ;oi 1ur"a 1e 2ra%e din c!i1e Dn i!eniiPPrecu Dn cer a(a (i 1re 1# 6n"B. Se o2$er;# =ca (i !a .eohar Mihada(> ?cu!"ura c!a$ic#B a ;er$u!ui, nu Dn $en$u! unei erudi%ii eF"erioare, dar Dn ace!a a! ar oniei e"afore!or, !ini("i"e (i ca! e 1e$"e focu! ce !e i$"uie din#un"ru. -an 9auren%iu a Dn;#%a" de !a Ion Bar2u 1uri"a"ea cu;6nru!ui care eF1ri # 1ei$aGe!e increa"e din ad6nc: ?Rece e un"e!e:n zoriP1#r#$i" de 1a$#rea neagr#Po ce c6n"ec ;oi auziPde $fer# ce 2a"e cu ari1a:n $6nge!e eu. II Nourii cad Dn 1u$"iuPa1e!e $#ru"# cora2iaPde $"ic!# ai cura"# chiarPdec6" ace! $ur6$ "rufa( a! ni #nuiPMun"e!e "rece 1e #ri ! 1#$#ri a!2e $e de$"ind ! Dn 1acea de1ar"ePc6n"6nd r#$un6ndB. S1iri"u! 1ururi in$a%ia2i! de ad6nc a! 1oe"u!ui aude rareori, Dn $"r#funduri!e con"e 1!a%iei, c6n"ecu! coco(i!or care de$"ra # noa1"ea, /i$u!, frica, oar"ea: ? .i eo -anao$, "i eo -anao$. PUn %i1#" !a urechea $"ing# aGunge, P3i In gr#dina cu ra uri a!2ePSar f#r# zgo o" u 2re!e:n$er#riiP,cu , acu $# ergi Dn Dn"unericP,cu , acu ;or r6de $#ge%i!e !u iniiPC#ci nu # Dn(ea!#P,ce$"e ;oci gr#2i"e a!e coco(i!or ?. -ac# nu # Dn(ea!# ace$"e ;oci gr#2i"e, ;o ;or2i de$1re e!e 6ine ca de$1re ace!ea a!e unor ari 1oe%i. dRo 6nia !i"erar#, nr. &, 1975> ?C#!#"oria de $ear#B 3i ace$" a! doi!ea ;o!u a! !ui -an 9auren%iu a1are Dn"r:un o en" !a fe! de ?nefa;ora2i!B ca (i Dn"6iu!: c6nd 1re ii!e 1en"ru un an !i"erar $un" 1rea a1roa1e, iar ce!e 1en"ru anu! ur #"or $un" 1rea de1ar"e. ,(a D i eF1!ic de ce Dn 1970 ni eni nu $:a g6ndi" !a Pozi%ia a("ri!or, care fu$e$e una din ce!e ai 2une c#r%i de de2u", de ce ni eni n:a 1ro1u$ 1en"ru 1re iere Dn 1975 C#!#"oria de $ear#. Ln fond, nu $e 1u"ea un ai de1!in acord Dn"re acea$"# !i1$# de audien%# eF"erioar# fe$"i;# a 1oeziei !ui -an 9auren%iu (i na"ura ei 1rofund# care e$"e una de "ain# (i de rec!uziune Dn"r:un uni;er$ $"raniu (i u". Poezia !ui -an 9auren%iu e$"e ca un ghe%ar Dngro1a" Dn a1e!e unui necuno$cu" ocean: dar de aici nu decurge ;reo #re%ie a$cun$#, ci un i$"er "u!2ur#"or. E$"e o 1oezie de ;iziuni in"erioare (i de "#cere: cu;in"e!e $un" a1roa1e de 1ri$o$. Nu g#$e$c co 1ara%ie ai ni eri"# dec6" aceea cu MicheauF. Poe"u! e $"6nGeni" de cu;in"e, de eF1re$ie, fiindc# ;oca%ia

!ui e "#cerea $e nifica"i;# a !ui Ma! !ar e. E! $e $cufund# Dn $ine, ca Dn in"erioru! 1ri ordia! a! !u ii, aco!o unde !u ea nu e dec6" eFi$"en%a ;ir"ua!#, 1re:for a!#, !i1$i"# de ;arie"a"e feno ena!#, de cu!oare, de in"en$i"a"e. Un ?ochi "ran$cenden"B con"e 1!# acea$"# $u2$"an%# nede$facu"# Dn infini"a"ea de for e a !u ii rea!e: ?In ;i$co!e ;a "re2ui $# orPnoa1"e f#r# $"e!e unde e ceru!Pde1ar"e ora(e!e $cufunda"e Dn #ri!e $o nu!uiPcoru! an"ic nu $e aude 16n# aciP1# 6n"u! $ur6de Dn "#ceri!e $fin"eP!i 2a (ar1e!ui 1oa"e a c#zu"PDn"r:o 1ace ai du!ce dec6" a in"ireaPc#!c6nd 2o!"a cu 1icioare de u 2r#P(i frunze!e ace$"ea a"6" de a!2eP # a$cund Dn ;uie"u! ne1#$#riiPce! care "e ui%i Dn 2ezn# ochi fier2in%iPai a;u" unde:i $1eran%a unde e ceru! "#uP$"ai !6ng# ine Dn"inde ina 1e"a!aPDnghe%a"# 1e$"e or 6n"Pnu $"rigaPe 2ine, e noa1"e ?. /iziuni!e 1oe"u!ui au o de$#;6r(i"# uni"a"e. Uni;er$u! !ui a$cun$ D(i are ordinea $ecre"#, ca un ;i$ $au ca o ha!ucina%ie. ,ici $oare!e e negru, -an 9auren%iu adic# f#r# raze, fiindc# raze!e, !u ina, $B" feno ene, iar $oare!e 1oe"u!ui nu e dec6" ideea de $oare, nu enu!, "o"a! $"# cufunda" Dn $o n, Dn !e"argie, f#r# i(care, fiindc# i(carea e$"e, (i ea, un a"ri2u" a! ;ie%iiM $u2$"an%a 1ri ordia!# cunoa("e doar un 1!6n$ e ine$cian, neauzi" (i i a"eria!. ? @chiu! ce!ui or" !a a!Pa$"#zi $:a de$chi$ 1!6ng6nd $u2$"an%aPceru!e 1u1i!# neagr#Pare ochiu! "#u (i: i 1!acePoc<ii negri i:a iu2i"P a a n:a;ea ochii negriP!e2#da cu g!a$u! du!ce Dn$#Pz2oar# ;ai de 1e genunchii a1e!orPochiu! negru nu ai doar eP$o!i"ar e cor2u! cor2u!P(i 1u"ernic ;a Dnce1e 1!6n$u!PDn $u2$"an%a a1e!or f#r# $"#1inB Pri eGdia 1en"ru acea$"# 1oezie ono"on# (i onocord# e de a $e e1uiza con$u 6nd ereu nu ai din a"eria ei inefa2i!#. E o 1oezie a c#rei unic# "e # o re1rezin"# con"e 1!area ;iziuni!or in"erioare din $uf!e"u! 1oe"u!ui, uni"# cu $1ai a de a e;ada din e!e. Poe"u! r# 6ne 1rizonieru! o2$e$iei !ui e"afizice. -ac# nu ;rea $# cad# cu "i 1u! Dn "o"a!# incoeren%# (i o2$curi"a"e, "re2uie $# cau"e dru u! (i $1re a!"e "e e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 9, 1979> ?I nuri c#"re a urgB /er$uri!e !ui -an 9auren%iu con$"i"uie 1ro2a2i! Dn"6iu! efec" no"a2i!, Dn !irica ro 6nea$c# ac"ua!#, a! ace!ui E ine$cu 1!u"onic 1e care I. Negoi%e$cu !:a dezgro1a" din ruine!e 1o$"u e!or. Se 1oa"e ;or2i, Dn ace$" $en$, de e ine$ciani$ , Dn I nuri c#"re a urg =Ed. Car"ea Ro 6nea$c#>, ai u!", de o ad6nc# inf!uen%# Dn Dn$u(i $1iri"u! ace$"ei 1oezii a i agini!or no1%ii, $o nu!ui (i cro$u!ui carac"eri$"ice P!u"oniei !ui E ine$cu. Ln"re26ndu:$e ce e$"e 1oezia, -an 9auren%iu ar 1u"ea $# r#$1und# cu $"rofa e ine$cian#: ? Ce e 1oeziaK Lnger 1a!id cu 1ri;iri cura"e, P/o!u1"uo$ Goc de icoane (i cu g!a$uri "re ura"e, PS"raiu de 1ur1ur# (i aur 1e$"e %arina greaB. Ca (i !a E ine$cu, a urgu! nu e dec6" "#r6 u! o2$cur a! "ranzi%iei $1re 1uri"a"ea nefiin%ei, $o n (i ;raG# deo1o"ri;#, $ u!gere din orizon"u! !u e$c: ?Ruga "a a2ia $e audePDn !u ina "re ura"# a zori!orP1e care a"6" de rar i:ai Dn"6 1ina"Pcu fa%a $ur6z#"oarePa"6" de ad6nci" ai fo$" ereuPDn cre1u$cu! Dn a1e! $o nu!uiP"#u irea! oare ai dor i" ;reoda"#P$# "e "rezea$c# !u i iu $oare!uiPo 1a!id# noa1"e %i: au fo$"Podihna e"ern# (i ;eghea e"ern# de !a ho"aru! or%iiPaduci o #r"urie 1en"ru ;ia%a "aB. -ac# Dngerii 1a!izi, a1e!e $o nu!ui, #ri!e Dn"uneca"e (i 1u$"ii, 2ea"i"udinea $au eF"azu! 1ro;in din ace$" uni;er$, 16n# de de u!". Necuno$cu", a! 1oe"u!ui !ui Me en"o ori ori a! Po;e("ii agu!ui c#!#"or Dn $"e!e, a!"e o"i;e e$en%ia!e din I nuri!e !ui -an 9auren%iu ne fac $# ne g6ndi !a Chi ere!e !ui Ner;a!. 3i de n:ar fi dec6" fru oa$e!e ;er$uri din C#!#"oria =? Iu2i"u!e iar#(i Dnghea%#P$fera !u inii "a!e $i 2o!icePo 1a$#re a 2#"u" cu ari1a Dn gea u! no$"ruP2ine:ai ;eni" 1rin% a! Dn"unericu!uiP$ori negri D%i 6ng6ie frun"eaPcu!ca"# 1e 2ra%e!e e!ePde re u(carea unui geniuPr#"#ci" !ing# o fiin%# uri"oareB> (i "o" a a;ea o"i; $# o2$er;# c# e ine$ciani$ u! a g#$i" Dn 1oe"u! !ui E! -e$dichado un fi!"ru $u2"i!. Genii!e "u"e!are a!e 1oe"u!ui I nuri!or $un" ner;a!iene!e Noa1"ea (i Me!anco!ia. Poe"u! e ?1rin%u! din $"e!eB, cu ?ari1i de noa1"eB, c#ruia ? $ori negri Di 6ng6ie frun"ea ?. E! "6nGe("e du1# un eden a! "#cerii de dinain"e de a fi fo$" cu;6n"u! =?$# ne aduce

a in"ePde f!oarea care a fo$" Dnain"ea cu;6n"u!uiB>, co 1ar6ndu:$e cu 1rofe" nea$cu!"a", cu un Moi$e ce:(i ridic# zadarnic "oiagu!, fiindc# 1o1oru! a!e$ nu:! ur eaz#: ? dar acu ridic6nd 2ra%u!Pdin 1e("er# cine ai audePcare e$"e 1o1oru! a!e$Pde cer $# # ur eze Dn 1u$"iuP$oare!e ;ai cu "o1e("e ni$i1u!Pfier2in"e 1e care a!unecPzadarnic $1re orizon"u! !a fe! de a!2Pde "#cu" (i de or2 ca Gudeca"a din ur #Pnici un c!o1o" nu c6n"# Dn ceruriPnici o frunz# nu 1!6nge Dn 1# 6n"PDn ace$" ano"i 1 f#r# i!uziePeu $un" "#cerea de!iran"#Pni eni nu "rece Dn $1a%iu! ;a$"Pcu "oiagu!.B. .oa"e ace$"e !ucruri $e af!au Dn ger ene Dnc# Dn Poezia a("ri!or (i $e 1u"ea 1re;edea. Nou"a"ea ;o!u u!ui recen" o con$"i"uie, oarecu , accen"uarea !a"urii de e$"e"i$ a 1oeziei !ui -an 9auren%iu. I agini!e au de;eni" rafina"e, $o 1"uoa$e $au 1re%ioa$e. Cer2e!e !or $c6n"eie"oare $"r#1ung 2ezna 1oe e!or, Dn care Dngeri cu 1!e"e de foc cad ca ni("e $fere de !u in#, 1rin"re u 2re ro(ii $au aurii, iar Dn ad6ncu! u" a! #ri!or $e de$fac coroane!e ga!2ene a!e unor "ei i"ici. Me"a orfoze ciuda"e =?Dngeru! ca un c6ineB> D 1!ine$c ace$" decor $"raniu (i "u!2ur#"or: ?$u$ 1e #ri!e noc"urneP$"# !ega" un c6ine ro(uPoare cine # ;egheaz#P$u$ 1e #ri!e noc"urne ?. -an 9auren%iu e$"e un 1oe" $u2"i! (i origina!. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 51, 1908> ?Poe e de drago$"eB Re!u6nd c6"e;a "i"!uri din 1ri e!e !ui ;o!u e =(i ai a!e$ din ce! ai 2un din"re e!e: I nuri c#"re a urg>, -an 9auren%iu r# 6ne Dn noi!e Poe e de drago$"e ace!a(i ad ira2i! 1oe", cu o fan"ezie gra%ioa$# (i $#r2#"orea$c#, un ?i agi$"B care ar fi re%inu" din Credo:u! de "inere%e -an 9aureniiu a! !ui Pound nu a"6" 1riza !a o2iec"u! rea! =c#ci e! are $"ruc"ura unui $i 2o!i$", a unui ro an"ic f#r# 1a"o$>, c6" uzica!i"a"ea !i2er# ce ;rea $# $ca1e de ri" u! e"rono u!ui. Con"e 1!a%ia ;i$#"oare e ereu Dn"reru1"# de ;iziuni 1!a$"ice, 1!ine de $"r#!ucirea cu!orii: ?E frig $e a1rind !u ini!eP1e$"e ora(u! no$"ru (i $1uiPci" de fru oa$# ;a fi !a noa1"e U acea$"# gr#din#Pia"# fu!aru! ro(u a! unui co1i!P;a "re2ui $# o1ri "i 1u!Pgu!eru! de a!2# dan"e!# D(i 6ng6iePau$"eru! g6" ca o $1u # de areB ,cea$"# !a"ur# 1ic"ura!#, Ger2e!e de i agini, $un" eF1re$ia unui ;izionari$ $ua;:hi eric, a unei "ran$figur#ri a !u ii ce!ei ai o2i(nui"e, care o fac $# 1ar# candid# (i e"eric#, Dn"unericu! e a!2a$"ru, a urguri!e ;io!e"e, u 2re ro(ii !iniaz# a!2u! z#1ezii, 1#ru! iu2i"ei e de aur, un c6ine ga!2en "ra;er$eaz# $"rada E "o"u!, Dn ce!e din ur #, reduc6ndu:$e !a cu!oarea 1ur#, ca e!e en" a! ace$"ui uni;er$ de "ran$1aren%e co!ora"e: ?Ro(u a!2a$"ru negruPC#!#"oru! (o1"e("e ;or2e ciuda"ePeu Dn$u i care $un" a urgu!Pnu ("iu ce e$"e ro(u! a!2a$"ru! negru!B. Suge$"ia 2aco;ian# a1are (i a!"# da"#, $i 2o!i$ u! 1oe"u!ui P!u 2u!ui fiind re!ua" ;oi", de(i Dn"r:o for # oarecu e$"e"iza"#: ? .oa n# (i 1!oaie (i ;6n"Peu ur #rind zi (i noa1"ePc#derea $o no!en"# a frunze!orP1e dege"e!e "a!e $idera!eP ono!oguri a!2a$"rePIa u 2ra ziduri!orPcu 1ic#"uri de $oare decaden"Pzei ador i%i 1e 2#nci!e 1arcu!uiPIn"re noi 1ahare Dna!"ePcu 2uze $u2%iri de orgo!iuPnegre "urnuriPDn cea%a ro(ie a ini iiB. ," o$fera !ui Baco;ia e aici ?"ran$cri$#B Dn "u(e i 1re$ioni$"e, 1a$"e!a"e, ca a! Georg .ra<!, a(a cu Dn"r:o a!"# 1oezie recunoa("e no"a funan2u!e$c:dra a"ic# a !ui E i! Bo""a: (i nu nu ai Gocu! !i;re$c, a$ca de "ea"ru a $en"i en"u!ui, ci (i decoru! cre1u$cu!ar care:(i arunc# u 2re!e !ungi 1e$"e $cen#: ? @ "e iu2e$c @fe!ia ia"# a urgu!P$ur6$ a! or%ii g!orie Dn"unericu!uiP(i "ru1u! "#u de !u in# Io"e iu2e$c @fe!ia ia"# a urgu!P2un# $eara 2un# $eara ce de$"inPde1ar"e Dn a!2e!e $"e!ePun cor2 doar e ca un 1rin%Pa! z#1ezi!or inocen"e (i $"rig# Dn $o nP@fe!ia du:"e !a cre a"oriuPia"# a urgu! i(c6ndu: (iP1!eoa1e!e !ui de #"a$#Pca 1ie!ea "ru1u!ui $#uPacea$"a:i 1acea uni;er$a!#Po (oa1"# o (oa1"# cu 2uze de crinP2un# $eara 2un# $eara 2un# $earaP1rin%u! din $"e!e $e cu"re ur#P"e iu2e$c @fe!ia eu $un" a urgu!B. Ln ero"ica 1ro1riu:zi$# ne Dn"6 1in# (i o e!anco!ie fa$"uoa$#, un in$"inc" a! cere onio$u!ui de!ica", a e$"ec de incan"a%ie (i de ge$"uri a1roa1e ri"ua!e, un fe! de in"i i"a"e $o!e n#: ? .u dor i nu ninge nu 1!ou#P"u dor i nu ninge nu 1!ou#P"u dor i nu ninge nu 1!ou#Po

frunz# cade Dn noa1"ePacea$"a:i 1erdeaua ro(iePde !a ferea$"r# "u dor iPnu ninge nu 1!ou#P"u dor i nu ninge nu 1!ou#Pace$"a e ;6n"u! ce 2a"ePDn c!o1o"u! "oa nei, "u dor iPnu ninge nu 1!ou#P"u dor i nu ninge nu 1!ou#Pa(a ;o "r#i iu2i"oPeu aici "u aco!o ;o fiPdou# $"e!e dou# ca;ouriP"u dor i nu ninge nu 1!ou#B -an 9auren%iu e un 1oe" origina! (i afini"#%i!e 1e care !e:a indica" $un" doar do;ada cu!"urii 1oe"ice, fiindc# (i Baco;ia, (i .ra<! (i a!%ii $un" ?ref#cu%iB Dn"r:o anier# a2$o!u" 1ro1rie (i u(or de recuno$cu"M doar $1a%iu! ace$"ei 1oezii nu e unu! na"ura!, ci unu! ar"i$"ic, Dn care adic# eFi$"# ereu o a 1a"ra di en$iune, 1o1uia"# de u 2re!e $ecre"e a!e 1oe%i!or. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '0,1905> ?P$*cheB EFi$"# Dn 1oezia !ui -an 9auren%iu o 1refacere $"i!i$"ic# 1e care recen"u! !ui ;o!u =P$*che> o confir # Dn 2un# #$ur#, Dn"6i!e !ui c#r%i de 1oezie =din anii I78:I08> erau a!e unui neoro an"ic, e fa"ic, 1re%io$, anieri$", $cri1"ic ari$"ocra" (i $u2!i . Ce!e de du1# 1958 du2!au ace$" regi$"ru de un a!"u!, !udic, 1arodic, co"idian (i ora!. Sin"eza !or e$"e 1e ca!e $# $e f#urea$c# Dn "i 1u! din ur #, (i de ea de1inde fa%a 1e care 1oezia !ui -an 9auren%iu o ;a c#1#"a Dn ;ii"or, Dn P$*che, de 1i!d#, !udicu! (i g!u e%u! coeFi$"# fr#%e("e cu ;echi!e o"i;e, f#r# ca "o"oda"# i"o!ogica!e!e neoro an"ice de odinioar# =care i:au a"ra$ au"oru!ui, Dn"re a!"e!e, un ar"ico! nefa;ora2i!, dar nu (i "o"deauna dre1", a! !ui Gh. Grigurcu (i, 1arc# Dn con"ra1ondere, unu! u!" ai o2iec"i; a! !ui E. Si ion> $# ai2# a 1!oarea ori ro$"u! ar"i$"ic din c#r%i!e de Dnce1u". Mai degra2#, 1oe"u! $e en%ine acu 1e o in$"a2i!# (i in$e$iza2i!# !inie de iG!oc, a e$"ec6nd =e! ("ie cu > regi$"re!e $"i!i$"ice, "rec6nd de !a "onu! ce! ai $erio$ cu 1u"in%# !a giu 2u(!ucuri de a$1ec" dadai$" $au in$er6nd, Dn 1!in di$cur$ ?Dna!"B, ?idea!B, 1ro1ozi%ii a1ar%in6nd di$cur$u!ui co"idian. Ceea ce garan"eaz# $o!idari"a"ea 1oeziei cu $ine Dn$#(i e$"e "e a"ica: -an 9auren%iu a fo$" de !a de2u" (i e$"e Dn con"inuare un 1oe" eFc!u$i; ero"ic, 1ro2a2i! ce! ai con$ec;en" (i origina! din !i"era"ura con"e 1oran#. Poe e!e !ui $un" inefa2i!e ;aria%iuni 1e "e a iu2irii erg6nd de !a fan"ezie !i2er# (i Guc#u(# a ca1ricii!or unui Ca"u! (i 16n# !a un a!eFandrini$ 1ic"ura!, Dn care iu2i"a e$"e doa na neagr# cu co( roz, are 1icioare aurii ca ierea (i $6ni a!2a("ri =$au roz>. Cro a"ica "ra<!ian# e $i$"e a"iza"# decora"i;: a!2a$"ru! indic# ange!i"a"ea, ro(u! ;i"a!i"a"ea, iar negru! oar"ea. ,ce$"ea $un", ai a!e$ Dn P$*che, cu!ori!e do inan"e. Mai degra2# ri"ua!ic# (i 1ro"oco!ar# =1ro"ocoa!e deo1o"ri;# ero"ice (i e"afizice> dec6" dra a"ic#, !irica !ui -an 9auren%iu -an 9auren%iu a"inge rareori eF1re$ia chinui"oare, con;u!$i;# a $en"i en"u!ui. @ eFce1%ie, Dn acea$"# 1ri;in%#, ne ofer# -e onu! fide! =1oe re!ua" din ,;e E;a, D 1reun# cu a!"e +', 1ro;enind din cu!egerea an"erioar# deGa nu i"# (i din Pri;irea !ui @rfeu>, 1rea !ung $1re a:! 1u"ea re1roduce, Dn genera!, 2aude!airiani$ u! funda en"a! =fi!"ra" 1rin ,rghezi> din 1oezii!e care e;oc# 1aradi$uri!e coru1"e a!e c#rnii, concu1i$cen%a $ua;:!a$ci;#, 1ura $eFua!i"a"e, e$"e corec"a" de o 1ornire idea!i$"# (i $"i!iza"oare, 1ic"ura!#, ;i2ran"# co!ori$"ic. Ln"reg -an 9auren%iu de a$"#zi $e re!e;# Dn acea$"# "endin%# de a a"enua dra a"icu! 1rin !udic (i de a $"i!iza ero"icu! Dn anier# de ;i"ra!iu. .endin%a e $e$iza2i!# de !a Pri;irea !ui @rfeu Dncoace, din care 1ro;ine de 1i!d# o 1oezie cu e$"e 9eda Dn"r:o di inea%# de 1ri #;ar#, a"6" de $uge$"i;# Dn ?1a$"e!areaB $enza%ii!or, Dn a$1ec"u! de ca1riciu 1e care:! ca1#"# o"i;u! $en"i en"a! =c6n"ecu! de !e2#d# a! iu2irii>: @ "u ;ei ;eni din cer $au din arePco1i!#ria "aP;a Dnf!ori aici $u2 un f!au"Pcare # aGu"# $# dor Pun fi(6i" ca de 1!oaie ;a !ingu(iI au"o$"rada a1oi un ca1riciuPun ic inciden" de au"o o2i!P(i "u ;ei Dn"re2a unde e :E!Pcu #"a$ea ;a!uri!or 1e carePnoi !e:a iu2i"P;o aco1eri 1a!u! no$"ru din cerPacu o 2ro$cu%# $c6nce("e !a 1icioare!e "a!ePde$igur 1e cura"e!e "a!e 1icioarePun $#ru" $:ar cu;eni ! o !e2#d# $:ar cu;eni $# c6n"e (i $# oar#Pacea !e2#d# ;oi fi euPo c!i1# (i "e Uoi face $c!a;a

eaP1en"ru "o"deauna o c!i1a a"6" ci"P2ine;oie("e $oare!e $# ia !ocu! !unei 1e cerPo ciri1i" a! or%ii o !u ina ochi!or "#i Dn !acri iB. Nou"a"ea =dac# 1o" nu i a(a o $chi 2are "re1"a"#> adu$# de ce!e ai noi din"re 1oezii!e !ui -an 9auren%iu con$"#, ai Dn"6i, Dn"r:o $i 1!ificare a a1ara"u!ui e"aforic. Cere onia ero"ic# nu ai are fa$"u! de odrnioar#. , de;eni" 1arc# ai u an:in"i #, ai co"idian#. Ia"# ace$" , urg de "oa n# Dn care e"afore!e $e 1o" nu #ra 1e dege"e!e de !a o 6n# =(i chiar ce!e eFi$"en"e $un" a1roa1e gra a"ica!iza"e>: Mai 1#$"rez ara a de a$"#:ar#P ai 1#$"rez fe2ra cu care :au ara ochii "#i ! din cre("e" 16n# Dn c#!c6ie ! Dn ini a ea ic# 2a"e $oare!e II a2ia acu i:aduc a in"e de "ine ! c6nd a%i di$1#ru"P(i "u (i $f"n"a !u in# $o!ar# ! a2ia acu "e dore$c c6nd "e:a 1ierdu"P(i ;ai ace$"a e un c6n"ec 1en"ru "o"deaunaPcu;i u! dezn#deGde e Dnc# un eufe i$ P1en"ru c# ceea ce ar "re2ui $# $criuPDn !ocu! $#uPe nu e!e "#u fe eie $u 2r#? Pe !6ng# acea$"# ?2ana!i"a"e? Dnc#rca"# de $uge$"ii e o%iona!e (i e"afizice, de$co1eri acu !a -an 9auren%iu (i Dnc!ina%ia $1re eF1re$ia !a1idar# ori chiar afori$"ic#: ? Ni ic din ceea ce a 1ierdu"Pn:a , a;u"Pcu a$"fe! de ;or2e "re2uie $# $fir(ea$c#P;ia%a unui o ?. @ fa i!iari"a"e a1roa1e g!u ea%# a2$oar2e ;echi!e i agini ro an"ice (i d# "eF"u!ui o "urnur# de ro an%# cu!"#, rafina"#, i$1i"i"# $# recondi%ioneze ceea ce e$"e fac"ice Dn c!i(eu! ero"ic. ,co!o Dnce1e deru"an": ?P#ru! "#u negruPca iadu! curg6nd $ii$ur6nd hoho"indP1e $1a"e!e (i coa1$e!e "a!e cu 1ie!eaPcea a!2# a(a cu eraPDnain"e de a fi r#ni"#Pde 1ic#"uri!e ro(iiPa!e cu;in"e!or e!e?. ,;e deGa negru! inferna! (i ro(u! ;i"a!, !i1$e("e doar a!2a$"ru! ce!e$". E! a1are Dn $"rofa ur #"oare, Dn care Dn$# "rece, !a fe! de re1ede ca (i Dn 1ri a, de !a $erio$ !a 2ur!e$c: ?P6n# aco!o 16n# undePceru! a!2a$"ru I g6ngurind Dnce1e $#: (iPDn"ind# a!ene 1icioare!ePDn !u ea acea$"a undeP"r#i noi uri"oriiPeheiN Picioare!e "a!e $un" 2#"u"ePcu aur (i dia an"ePe!e D i !u ineaz# dru u! $1re e(afod?. Pen"ru ca Dn fina!, 2aude!airiana fan"ezie carna!# $# de;ieze ire;oca2i! $1re "onu! ca1ricio$, g!u e%, de $cherzo ero"ic: ?cu u!"i e!e ;or2e $u$1ineP(o1"i"e 1e $inii 1e coa1$e!eP$idera!e aco!o undePD i cau" originea adic# or in"u!I ai $u 2r# deci" ai crezu"P"u ;reoda"# c# e$"e noa1"ea !u inoa$#Pde unde # na$cP(i unde "re2uie $# orPIc#zu" !a u 2ra ce!or dou# i 1icioare dia an"ine a!e "a!ePeu dor cu ca1u! Dn !i a UI ai griG# $# nu # "reze("i din $o n ?. E "en"an" $# ;ezi cu ari!e o"i;e $e reg#$e$c Dn acea$"# "ona!i"a"e inor# (i ade$ea Guc#u(#, 2ur!e$c#. E$"e o ;#di"# di$"an%# de !a gra;u! 1oe" ro an"ic a! I nuri!or c#"re a urg (i 16n# !a ce! care a$"#zi e;oc# $1iri"u! ?nean"u!uiI 6ng6indu:i., cu codi%a !ui neagr#B foaia a!2# de h6r"ie 1e care ;a $crie un nou 1oe ori $e co 1ar# cu un. C#%e!u( !#"r6nd 1e !i 2a Dngeri!or? (i neDn%e!e$ =1ro2a2i!> de o iu2i"# care nu cunoa("e acea$"# zeia$c# !i 2#. -e(i noua cu!egere e cu1rin$# Dn 1aran"eza a dou# ;er$uri foar"e fru oa$e, dar a1ro1ia"e de aniera ;eche a 1oe"u!ui =?$uf!e"e!e noa$"re $e iu2eauP"ru1uri!e !e ur au ca ni("e u 2reB>, con%inu"u! ei ne a1are ca de$"u! de u!" odifica" Dn ra1or" cu ace!a a! ;o!u e!or din decenii!e "recu"e. 9a 1ri a ;edere, 1oe"u! nu e$"e a!"u!: dar r# 6n6nd credincio$ "e ei iu2irii (i con"inu6nd a o "ra"a Dn c6"e;a cu!ori funda en"a!e, eN , renun%a" co 1!e" !a ge$"ica $o!e n# dinain"e, 1referind $# earg# 1e $6r a foar"e $u2%ire care de$1ar"e $erio$u! de g!u e%, a(a Dnc6" oar"ea, 2#"r6ne%ea, 1a$iunea, frica (i ce!e!a!"e $en"i en"e ne!i1$i"e din "eF"e!e !ui de iu2ire 1ri;e$c cu c6"e un ochi de fiecare 1ar"e a !ucruri!or, cu unu! 1!6ng6nd, cu a!"u! r6z6nd. Ln ace$" adora2i! echi;oc $"i!i$"ic $e $ca!d# acu !irica !ui -an 9auren%iu, unu! din 1oe%ii cei ai 1er$ona!i din c6%i a a;u" ocazia $# ci"i Dn decenii!e 1o$"2e!ice. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &5, 1959> E i! Bru ar u EMI9 BRUM,RU ?/er$uriB Un "a!en" incon"e$"a2i! e$"e E i! Bru aru, care de2u"eaz# cu un ;o!u de /er$uri. Nu e greu $# recunoa("e ode!e!e ace$"ei 1oezii a fruc"e!or, a !egu e!or, a, 2uca"e!or, $en"i en"a!# (i

Dn ace!a(i "i 1 ironic#, "andr#, uzica!#, (i Dn ace!a(i "i 1 1!in# de u or. Cu"are in;oca%ie: ? @, ;echi (i dragi 2uc#"#rii de ;ar#, PSi " iar Dn gur# gu$" $ua; de:a iaz#P3i:n "ri$"e%ea care #: nconGoar#P-in nou co1i!#ria ea ;i$eaz#: P!eni2ahar, 1i1er 1r#Gi" 1e 1!i"#, PPe("i gro(i ce:au ador i" Dn $o$ de !a1"e, PCurcani 1#$"ra%i Dn zea a !or o noa1"ePS1re o de!ica"e%e infini"#, PCiu1erci ci" cana1eaua, In dan"e!e, PIcre cu 2o2 2#!o$ ce ochiu:(i ca$c#P,!ua"uri "a1i$a"e cre$c6nd gre!ePDn"r:o do2i"ocie Dngerea$c#. ? ne aduce a in"e, cu ai u!" $1iri", de 9a cui$ine a !ui Sa ain: ?-an$ !a cui$ine ou f!o""e une $en"eur de "h* , P,u re"our du arche, co e un $oir de 2ou"in. PSIen"a$$en" 1e!e: e!e a;ec Ie$ !ourde$ ;iande$P9e( 1oireauF !e radi$, Ie$ oignon$ en guir!ande$, P9e( grand$ chouF, ;io!e"$, !e rouge 1o"iron, P9a "o a"e ;ernie e" !e 1a!e ci"ronB. Pia%a cu !egu e a c6n"a":o (i !!arie /oronca =U!i$$e>: ? "e o1re("i !a ;6nz#"oarea de !egu e ! D%i $urind ca (o16r!e!e fa$o!e!e ;erziPcon$"e!a%ia az#rei naufragiaz# ;or2e!eP2oa2e!e $"au Dn 1#$"aie ca (co!arii cu in%i Dn 2#nciPca !o"ci do;!ecii D(i ;ira 2o"u!, Dnain"eaz#Pa urge$c $fec!e!e ca "a1i%erii 1#"runGe!u! #raru!Pie1uri de ca$#, ridichii a!2i 1#"!#ge!eP;ine"e Dnno1"eaz# ia"# "o a"e!e ca o2raGii "ran$i!;#nence!orB. 3i fiindc# ;eni ;or2a de "o a"e, I nu! $cri$ de "6n#ru! 1oe" ace$"ei $i 1a"ice !egu e e$"e o ;arian"# a 9audei !ui M. R. Para$chi;e$cuM du1# cu du!a1u! cu inun#%ii cu!inare =-u!a1u!> nu e f#r# !eg#"ur# cu C# ara cu fruc"e a !ui Pi!!a". -inco!o de a$"fe! de o"i;e (i de echi;a!en%e 1o$i2i!e, E i! Bru aru nu r# 6ne ai 1u%in un foar"e 1er$ona! 1oe". Cu;in"e!e !ui $un" 1roa$1e"e, $ucu!en"e, fragede ca ni("e fruc"e. Ia"# 1oezia iro$uri!or de "o" fe!u!, a izuri!or gre!e, a 1arfu uri!or $ua;e, a"6" de c#u"a"# de $i 2o!i("i: ?Su2%ire (i i$"eric 1i1eru! # Dn%ea1#, PUn iro$ greu de 1!ine # 6ng6ie 1e in#, PP ar fu uri oi (i a!2e din a!d#re de !in#P3i:n "oa"e, un$uroa$#, aro a grea de cea1#. PMiroa$e a rugin# (i a a1# c!oco"i"#. PE ceaiu!. ,$cu%i e $"riden"# de !# 6ie. P,1oi du!cea%a ca!d#, $#ra"# (i !#!!ie I, "ur"ei ce $e coace Dn un"de!e n 1e 1!i"#.B. Ia"# 1oezia $i %uri!or aro i"e, a or%i"e, a $o no!en%ei ani a!e: ? )ecioare!e $e Dncurcau Dn gene, PMo"anii $e frecau de da igeneP3i ne era !a "o%i a"6" de !ene. P.orceau fe ei de angara Dn a1"N P3i:nce" $uf!e"u! no$"ru E a c#1#"a"Pa1e adinei cu !u$"ru Dn"uneca"B. Ia"# cura"a e;ocare $en"i en"a!#, arca"# ici:co!o de o no"# ironic# Dn;ior#"oare ca un ;erde crud: ?@, ;re ea c6nd era co1ii, P.u"ungerii, "u"ungerii, PC#r%i de a;en"uri, nuci cu agiun, PCe $# ;# $1un, cu $# ;# $1un0PIu2iri a$cun$e Dn ghiozdan, PSu"iene ici cu iro$ rarP-eco!ora"e an de an, PP ! in$u! ad6nc din"r:o ;acan%#PIn fr6na unui "ren #rfar. ?. Ia"# fan"a$"icu! gra%io$ (i de!ica" =6 !a -i o;>: ? Ieri a ;eni" un cer2 fru o$ !a gar#PS#:(i ieie un 2i!e" de rou# oa!eP/roia $# 1!ece. Pen"ru 1ri a oar#PPe !a ghi(ee ;echi d#dea "6rcoa!e. PCre("eau Dnce" 1e coarne!e !ui "ri$"ePMari 1or"oca!e c!#"in6nd !ichideP-e du1#:a iaz#, fragede 2a"i$"e, PBuc#%i de zah#r cande! "ran$!ucideB e"c. In"ere$an" i $e 1are c# acea$"# 1oezie a concre"u!ui, de $uge$"ii o!fac"i;e (i "ac"i!e, e$"e, Dn ace!a(i "i 1, (i o 1oezie a $ua;u!ui de a"eria!iza", a ef!u;ii!or ce!or ai $u2"i!e, Dngeri r#"#ce$c 1rin"re !egu e: ?Dn #nu(a%i Dn u(e%e!, 1e ca1 cu ceainicP3i:n ochi cu u 2re ru1"e din #rar, PC6nd zah#ru! $e $far # (i cad !inguri, PSe:a1ro1iau de noi Dngerii ariB $au $e iz2e$c de 1ere%ii a"eria!i ai !ucruri!or: ? Cine:! iu2ea Dn Dnc#1erea crud#, PNecoa1"# 1en"ru area Dn"6!nireK P/i2ra:n"re !ucruri "andru (i $u2%irePf#r# $# ;ad#, f#r# $# aud#. e._ P3i:a ;ru" $# fac#:un 1a$. @1ri" Dn u(#PS:a $1eria" de a(a ire$ e reciPPrin care %i $e u 1!u de cenu(#PUnghia ro$ (i $uf!e"u! c6nd "reci. P3i:a 1i1#i" 1ere%ii cu $fia!#: P@h, 1orii !or ce:aro e ri$i1eauN P)u$e$e $o nu! !ui oare o gre(ea!#P3:acu od#i Dnchi$e:! 1ede1$eauK ?. =Con"e 1oranu!, nr. &7, 1908> ?Cu!ien @$1i"a!ieru!B Punc"u! de 1!ecare a! 1oeziei !ui E i! Bru aru, af!a" a$"#zi !a a! "rei!ea ;o!u , a fo$" Dn !irica de a" o$fer# 1ro;incia!# (i do e$"ic# a !ui )undoianu $au Pi 4a", Dn 1oezia fruc"e!or, !egu e!or, 1ie%ii, din care "radi%iona!i("ii =(i nu nu ai ei, do;ad# /oronca> au ("iu" $# o2%in#

in"ere$an"e efec"e. -ar cu -e"ec"i;u! ,r"hur (i, acu , cu Cu!ien o$1i"a!ieru!, $e accen"ueaz# Dn ;er$uri!e !ui E i! Bru aru fan"ezia ironic#, "endin%a c#"re Goc (i gra"ui"a"eM !ucr6nd Dn"r:o a!"# a"erie dec6" Mircea I;#ne$cu, 9eonid -i o; $au Mihai Ur$achi, e$"e Dnrudi" 1rin E i! Bru a a"i"udine cu "o%i "rei. Cu!ien @$1i"a!ieru! a1ar%ine ace!uia(i ordin de ca;a!eri ai re;eriei (i, ai rar, ai ;i$u!ui, ce $e dedau cu u or (i "andre%e unor cere onia!uri 1e c6" de agrea2i!e, 1e a"6" de inu"i!e =?S"r6ng6nd ru egu(u! cura" Dn ca$e!e de fi!de( cu 2a!a a!e din 1ie!e de c#1rioar#B>, fi!o$ofi e!anco!ici, Dngeri "ri("i (i anFio(i refugia%i de 2un# ;oie Dn"r:o 1ro;incie idi!ic#, 1a"riarha!#, a $1iri"u!ui. S#:! !#$# 1e E i! Bru aru $# $e reco ande: M# nu e$c Cu!ien @$1i"a!ieru!. , "reizeci de ani. -uc o ;ia%# de$"u! de re"ra$#, !a %ar#, (i ia"#, ;:o Gur, Dn 1a"u! eu oa!e nu au dor i" dec6" $"ruguri (i 2oi diafani 3i 1rie"en nu: i e$"e dec6" de"ec"i;u! ,r"hur =.> /ara, cu!"i; !e;#n%ic# (i:n ;re e ce:a("e1" di!igen"a 1o("a!# o da"# !a cinci $#1"# 6ni S:aduc# $cri$ori, Dn in# c:o 2i!# de fi!de( g#!2uie, -e $uf!e"u! eu iro$ind a gard 1roa$1#" a"6rn#:n eFo"ice cuie Su2%iri !enGerii de f6n"6ni. ,1oi, c6nd e "oa n# (i:a$cu!" D 1#ca" cu Dn !ungi du1# a iezi Ie1uri de angora: i ron%#ie Q#r%i!e:n "ufe!e:ad6nci de #rar 3i cu $e $ur1# 1e e$e ire$ e:n 1r#1a$"ia unui 1ahar, Cu "oa"# fiin%a ea:n 1raf Gu2i!ezNB Se o2$er;# Dnda"# fine%ea (i origina!i"a"ea ace$"ei 1oezii, Dn fond, $en"i en"a!e, Dn care e!cu! e$"e o 2o6"e D u$iWue r#$16ndind o e!odie ?nai;# (i "ri$"#B: Poezia ace$"a Dnce1e, $"6ngace (i 2!6nd#, Cu un e!c g#$i" di ea%a:n"r:o cea(c# de "eraco"# a!2a$"r# P e. care D! iei cu $fia!# E (i 6na a"unci %i:e ai ca$"# : 3i:! duci c#"re o2raz (i, ohN L! auzi deoda"# cu c6n"# @ e!odie a"6" de nai;# (i "ri$"# Inci" %i:a in"e("e c:ai iu2i" unde;a, Dn"r:un ic or#(e!, cu u!%i ani Dnain"e E o ;erand# $f6(ie"or de fru oa$#. ? Uni;er$u! 1redi!ec" r# 6ne ace!a do e$"ic:"radi%iona!, de ogr#zi (i gr#dini 1!ine de o2iec"e 2ana!e, Dn$# 1i"ore("i. R Bur!ane, 2u"oia(e, $"ro1i"ori, agazii E $au de !egu e $ua;e (i ne;ero$i i!e. R P#"runGe!u!, #raru!, cea1aM Dn ca ere 16!16ie $uf!e"u! ;echi!or o2i!e, a! ce("ii $"r#!uci"oare de 1or%e!an, a! godinu!ui ?c ici u(i%e (i enor e cah!eB, Dn ;re e ce, 1e "#;i de a!a #, $e 1r#Ge$c 1ier$ici ?a!ene: 2o!n#;i"e cu 1i1erB. Poe"u! e;oc# 2uc#"#rii de Guc#rie, ca ni("e !a2ora"oare Dn inia"ur# de a!chi ie, (i re%e"e fa$"idioa$e din care ie$ ?ce!e$"e da igeneB cu ;i(ina"#, ?1e!erine noi de 2u!ionB, du!ce%uri ar"i$"ice E "o"u!, cu un Dnc6n"#"or $i % a! a #nun"u!ui gra"ui". Secre"u! !ui Cu!ien @$1i"a!ieru! e$"e $ecre"u! ar"ei: ? /oi !ua Dn"r:o di inea%# "ri$"# de "oa n#, din agazie, $ua;u! 2urghiu, ,$cunz6ndu:! $u2 hain#, (i:a2ia re$1ir6nd de e o%ie (i fericire D! ;oi cu!ca 1e #"#$uri, Dn ca$#, (i cu g!a$1a1ir argin"iu /oi ing6ia, $1re:a:i reda "inere%ea (i 1a"i a, "ru1u:i $u2%ire. ,1oi ;oi aduce o $cindur# oa!e de 1!o1 de !a ;echi!e $"i;e de !e n, Ge!ui"# cu e!ci (i: 2#"a"# de 1!oi acri(oare, 3i 1!in de $fia!#:o $#:n(irui, !ega" c:o e(arf# a!2a$"r# !a ochi, g#uri, nede n, S"r6ng6nd ru egu(u! cura" Dn ca$e!e de fi!de( cu 2a!a a!e din 1ie!e de c#1rioar#. Iar $eara, no$"a!gic, ;oi 1arfu a fere$"re!e ari cu !a;and# 3i:n !a 1# ;oi 1une fi"i!u! ce! 2ra;, de 1e c6nd "r#ia -e"ec"i;u! ,r"hur, 3i:a"unci ;a $o$i, ca de:a"6"ea ori, !ene( (i "andru, 1rin $1a%iu! o2$cur, I Dngeru! !ui cu zu!ufi de o"an $ia ez ca $# face , 1!6ng6nd, con"ra2and#B.

E$"e, ne"#g#dui", aici, un $"i! ce con$"# Dn de$co1erirea fan"a$"icu!ui Dn do e$"ici"a"ea u i!#: un $"i! a! "ran$figur#rii de!ica"e, a! ana!ogiei $u2"i!e, $a;uro$ (i rafina". @ da"# de$co1eri", 1oe"u! D! cu!"i;# 16n# !a 1ura ;ir"uozi"a"e. Co 1ara%ia in$o!i"#: ?Se e% ca rou#, 2!6nd ca ar1aca(u!, /i"eaz ca fu!geru! da!2 de 1oru 2e!, Dnf!#c#ra" de f!u"uri, "ri$" (i fre!, Suf!e"u! eu nu (i:a 1ierdu" curaGu!B. Nu oco!e("e cura"a a2$urdi"a"e, ca !a 9. -i o;: ? Me!cu! ce! ic cu uge" !in Iu2ea Dn "ain#:un $erafi 3i 2ea 2u"on du1# 2u"on -e 2u!ion c:un gen"i!o ? E i! Bru aru $au ca Dn ce!e2ra 9a 4areng $aur a !ui Char!e$ Cro$ (i unde efec"u! 1ro;ine din $canda!u! gra%io$ a! e"aforei. C6"eoda"# $en$u! ad6nc e 1rezen", de(i nu i edia" e;iden", ca Dn )6n"ina !ui Cu!ien @$1i"a!ieru! unde ni $e re!a"eaz# $#1area unei f6n"6ni Dn iG!ocu! ca$ei (i ri"ua!u! $a;an" a! $coa"erii a1ei. Cu "oa"e 1recau%iuni!e, !ichidu! $e a!"ereaz# 1rin con"ac"u! cu g#!ea"a (i cana =1oe a e $cri$# Dn 1roz#>: ? G#!ea"a (i a1oi cana $au 1aharu!M oric6" de de!ica"e, Di def!orau aro a de iez crud, o defor au fa"a!, i:o d#ruiau, chiar dac# gra%io$, ca (i cu ar fi fo$" a !orB. Lnc6", Cu!ien $e decide a co2orD e! Dn$u(i de fiecare da"# Dn f6n"6n#, che a" de o 1a"i # 1en"ru a1# !a fe! de i$"ui"oare (i de ciuda"# ca aceea a !ui S"a a"e 1en"ru P6!nie: ?,u "recu" a$"fe! dou# $#1"# 6ni. Co2ora (i urca c:o $1rin"enea!# u!ui"oare. ,Gun$ !a a1a "i id#, fin6ndu: # $"r6n$ de 1ie"re, # a1!eca (i:i $or2ea ne!ini("i" (i ga!an" unde!e $u2%iri. Uneori $"# cea$uri Dn"regi ag#%a" Dn"r:o 1ozi%ie de$"u! de inco od#, dar ce con"ai )ericirea a;ea acu o cu "o"u! a!"# $u2$"an%#, necuno$cu"# Dnain"e. -orin%a D i D 2uGora fa%a. Era din ce Dn ce ai ne$"#16ni". P6n# c6nd, o $e"e cu 1!i"#, con"inu#, nefirea$c# :a f#cu" $# co2or defini"i;. 3i c6nd a in"ra" Dn a1#, i $:a 1#ru" c# nici nu cad !a fund. 3i:n"r:ade;#r, o ;re e :a !eg#na" $f6(ie"or de !in 1e $u1erficia ;erzuie (i ca! #, 1arc# a in"indu: i de co1i!#rie, 1arc# re$1ir6nd Dn"r:un fe! ginga(, ne aiDn"6!ni", cu doar 1!an"e!e ("iu $# re$1ire $au 1oa"e Dngerii E o !ung# (i de!icioa$# de$facere a ir#rii Dn E"her.B. Sun" (i 1oezii ai ;#di" $en"i en"a!e, ad ira2i!e 1rin candoare, 1rin $"6ng#cia ;oi"#: ? S# !u# $ur6z#"ori $"r#;echea 2irG# S1re:a ;izi"a gen"i!i ci( e!e du!ci 3i di inea%a, f#r# nici o griG#, CCu $uf!e"e!e: 1#"uri"e:n fu!gi. S# ne $1#!# 1e fa%# !in cu u 2r# Pre!in$# de 1e:un gri #rg#ri"arM @h, ad ir6nd nai;i cu rou# u 2!#, , duce:o ;ia%# oa!e de #rar. /ecini cu e!cu! (i cu !eu("eanu!, .o1i%i 1e ;eci Dn f!ec#re!i de:azur 3i zi!e:n"regi a 6ng6ia o"anu! Pufo$ a! de"ec"i;u!ui ,r"hur? $au, din con"ra, 1rin 1ie%iozi"a"e: ? Dn edificii ;echi de c#r# id#, Pe cana1e!e oi, ca 1e ciu1erci -e aur a"!a$a", # !#f#i du!ce. @h, 1e 1!afoane $!n" $erafi cu ;ergi Ce 2a" !a "#!1i 2ez e"ice fecioare 3i uneori 1e $ini, c#ci au gre(i" Cu ei, dez;irginindu:i, iar 1e ur # -uio(i !e u 1!u r#ni!e cu chi" 3i:n!#cri a%i !e iau din nou Ia 1ie1"u! 9or 1!in de 1ene (i:n ari1i !e $"r6ng, Dn "i 1 ce e!e cu de!ica"e%e 9e "rag 1e frun"e nirn2uri!e:ad6ncB. E i! Bru a e un 1oe" in"e!igen", origina!, $"#16nind un regi$"ru, dac# nu foar"e ;aria", oricu de$"u! de Dn"in$, $uge$"i; uzica! (i 1!a$"ic, decora"i;, "o"oda"# $o 1"uo$ (i di$cre" =un de$en 1e o foaie de cea1#>, (i o !i 2# de o rar# $a;oare Dn care !eu("eanu!, #raru! (i a!"e 2uruieni iracu!oa$e (i:au a e$"eca", "#ria $u2"i!#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 11, 190'> ?,dio, Ro2in$on Cru$oeB ,dio, Ro2in$on Cru$oe re1u2!ic# o 1ar"e din C6n"ece!e nai;e =cu neDn$e na"e odific#ri>, !a care adaug# dou# cic!uri noi, Ca"a!og de ni fe (i Rou# !ec"urii, cu1rinz6nd 1oe e Dn"r:un ;oi" $"i! 1rozaic =?,1oi a a1#ru", de da"a a$"a Dn"r:o du1#:a iaz#, PCecina. Era ai are ca noi, "er ina$eP1oa"e !iceu! (i ne:a ira" c# a fo$" ad i$#P1e in$u!#, ai a!e$ c# !a $o$ire nici

n:a 1o eni" de Ro2in$on Cru$oe.B>. Sa;uroa$e, 1!ine de gra%ie, r# 6n Dn$# "o" C6n"ece!e nai;e Dn care, co1i!#rindu:$e cu 2un# ("iin%#, 1oe"u! e;oc# un uni;er$ do e$"ic, un 1aradi$ a! ?2uc#"#rii!or de ;ar#B, a! 1i1eru!ui, #raru!ui, 1#"runGe!u!ui, 1a"!aginei, $cor%i(oarei, 2u!ionu!ui, %e!inei (i !eu("eanu!ui, auFi!ii de 1re% Dn 2uca"e, rafina en"e ga$"rono ice. -u1# 1r#;#!ii!e cu $"ofe a!e !ui 3er2an )oar%#, ia"# 1r#;#!ii!e cu $cor%i(oar#. E i! Bru aru ,cea$"# 1oezie D(i are "radi%ia ei !a noi. I!arie /oronca a c6n"a" (i e! =Dn U!i$e> 1ia%a, cu ;ine"e a urgind (i cu "o a"e ro(ii ca o2raGii "ran$i!;#nence!or. Ion Pi!!a", ai ari$"ocra", a 1refera" uni;er$u! agic (i $ecre" a! c# #rii cu fruc"e. Iar G. C#!ine$cu a $a;ura" !egu a ori fruc"a din"r:o ade;#ra"# ?gour andi$eB 1oe"ic#. M# g6nde$c !a har2uGii !ui co!o$a!i de $ ara!d, !a 1ic"a"a nuc# de coco$, !a chi$eaua cu Dnghe%a" (er2e" ca o 1!ane"ar# 2e$ac"ea cu (a!uri "urce("i Dn ea, unde "o"u! e decora"i;, 1ic"ura! (i i agi$"ic. E i! Bru aru. E $en$i2i! ai a!e$ !a ;o!u1"a"ea !ucruri!or ce $"6rne$c 1!#ceri i$"erioa$e: ? )ecioare!e $e Dncurcau Dn gene, PMo"anii $e frecau de da igeneP3i ne era !a "o%i a"6" de !ene. P.orceau fe ei de angora Dn 1a"N P3i:nce" $uf!e"u! no$"ru:a c#1#"a"P,1e ad6nci cu !u$"ru:n"uneca"B. 3i e! e un ?gour e"B, da" nu de i agini 1ic"ura!e, ci de for e. 9auda !ucruri!or e$"e !a e! o de"urnare a $enzua!i"#%ii. E i! Bru aru e funda en"a! un 1oe" ero"ic, indiferen" de "e a"ica !egu ico!# a !iricii !ui, crea"or a! unei !u i de $enza%ii o!fac"i;e (i "ac"i!e =fe"ru!, ca"ifeaua, angora, 1ufu! $un" 1e$"e "o"> Dn care e;ocarea $e a1rinde fizic de 1a"i #: ? Buc#"#rii, 2uc#"#rii de ;ar#, PCre ene de zah#r ar$ $"r#!uci"oare, PMari $e e%e de:azur, du!a1uri:$finFe, ! -u!ci u"o1ii din !inguri ;echi 1re!in$eM PSinii aici $un" 1!ini, coa1$e!e gre!e, PMire$ e!e iau foc de !a 1erde!e, P9u ini!e $e:a(eaz# !in 1e $caun, P-in cra"i%e 2ea !a1"e 1rin$ un faun, PNa$"urii cad $u2%iri de !a c# a(#, PBuc#"#rii Dncin$e, 1#"i a(e. ?. Ero"ica 1are Guc#u(#, infan"i!#, fiind Dn defini"i; o 2e%ie deghiza"# a $i %uri!or: ?S# ne Guc# Dn 1#!#rii de fe"ru, PDn $o!ni%e cu f!u"uri oi, $u2 a$#, PPe 1#"runGe! (i =e!ini ca fine"u!, P9ing# og!inzi cu c#1"u(a!agroa$#B. Nu !i1$e("e no"a fan"ezi$"#, di o;ian#. Iu2i"u! e un ca;a!er f#r# 1a"# (i 1rihan#, 1e care:! a("ea1"# aca$# o ca$"e!an# ce $"#16ne("e 1e$"e !inguri (i i2rice: ?Ea $"#16ne("e !inguri cri$"a!ine, PP!inii de $o n, 1i1ere 1#"i a(e, PCu%i"e ce ucid 1rin !i 1ezi e, PI2rice:ad6nci cu fa!nice 1ana(e. P3i:n "i 1 ce eu ce"#%i!e cu"reier, PS1re:a $1une !u ii ci" Di de fru oa$#PEa o$6nde("e:n f!#c#ri de #"a$#PCiu1erci u 1!u"e iezui" cu greier. P3i cin$"ea i:o 1#$"reaz# f#r# 1a"#P,!unec6nd $ua; 1rin"re $u1u(i. P@, fie:i ina 2inecu;6n"a"#PDn !ini("ea cura"u!ui a!2u(B. Manieri$ u! duc6nd !a 9eonid -i o;, au"oru! Ba!adei crini!or care (i:au $cri$ $fu"no$ nu e $"r#in nici de $a;an"e!e ri" uri a!e !ui 3". ,ug. -oina(: ? .r#ia Dn"r:un ora( Dn iaz#ziPUn crin Dnz#1ezi" Dn da"oriiPCare 1ri ea, $cri$e 1e 1!u( cu !a1"e, PScri$ori de !a a!" crin, din iaz#noa1"eM P@h, 1en"ru cruda !or core$1onden%#P,;eau cea ai nai;# di!igen"#N PEi D(i "#iau cu zi %ii de !a "i 2rePMire$ e!e:n"re d6n(ii $# !e $chi 2e, PPo("a(i Dnf!#c#ra%i, 1uneau ("a 1i!e, PC6n"6nd din corn, 1e $acii cu 1i$"i!e, PP!icuri ad6nci 1udra, $cu!a" din zori, PDn$u(i direc"oru! ca!e("G!orN P-ar crinu! ce "r#ia Dn iaz#zi, P)iind Dnz#1ezi" Dn da"orii, PM r#$1undea din ce Dn ce ai rar ! Ce!ui!a!" crin ce 2ea 1e:a$cun$ #rar. P,1oi "#cu de "o" @ rou# greaPS"ri;i 1arfu u! a 6ndurora. P3i a$"fe! cei doi crini nu (i:au ai $cri$, ! Po("a(ii au uri", 1o("a $:a:nchi$, P-oar uneori ai "rece ono"onPPrin 2u!ion un ;echi 1o("a!ionB, Dn$# ace$" $"i! e origina! Dn"ruc6" a$cheaz# o 1u"ernic# $enzoria!i"a"e. Su2 aeru! no$"a!gic (i e;oca"or, E i! Bru aru e un ;o!u2i! a! $i %uri!or, 1en"ru care Dn"reg uni;er$u! a1are ero"iza". Sen"i en"a! (i ironic, 44a! (i den$, "andru (i 1#"i a(, E i! Bru aru e unu! din ce! ai candizi:$enzua!i c6n"#re%i ai iu2irii din !i"era"ura noa$"r#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, 190 Cezar Ba!"ag CEA,R B,9.,G ?Madona din dudB EFerci%ii!e de ;ir"uozi"a"e 1oe"ic# din u!"i u! ;o!u a! !ui Cezar Ba!"ag erau oarecu de 1re;#zu" 1en"ru ci"i"oru! o1erei de 16n# acu , foar"e 1reocu1a"# de !a"ura "ehnic# =Dnc6" C.

Reg an a 1u"u" ;or2i, f#r# $# eFagereze, de ?o a"e a"ic# de echi;a!en%e (i $u2$"i"uiriB>, (i re;e!6nd, Dn fond, un $en"i en"a!i$ e!odio$ (i ar"ificia!iza" =Dn "inere("i!e Ro an%# f#r# $f6r(i" (i C#!#"orie Dn"r:o frunz#>. Mai 1u%in 1re;izi2i!#, chiar (i dec6" "urnura !i;re$c# a 1rocedee!or, era Dn$# Dn"inderea r#d#cini!or !or cu!"ura!eM fiindc# Madona din dud e$"e o car"e de fa!$e Gocuri !irice, Dn care g#$i , deo1o"ri;#, $1iri"u! unui anu e fo!c!or =cere onia!uri, de$c6n"ece, agie> (i a! unei anu e !i"era"uri cu!"e =de !a ,n"on Pann !a ,rghezi (i Bar2u (i, ai Dncoace, !a Ion Gheorghe>, ce rezid# Dn a!ian%a din"re un con%inu" eFi$"en%ia! foar"e genera! =iu2ire, oar"e, de$"in> (i o for # !udic# $au 1ur (i $i 1!u co1i!#rea$c#. Preferin%e!e !ui Cezar Ba!"ag erg, cu ega!# in$i$"en%#, $1re )!ori de ucigai (i $1re -o ni(oara 4u$, $1re for u!e a!e 2a$ u!ui no$"ru 1o1u!ar =Dn"6!ni"e (i !a E i! Bo""a> $au a!e fo!c!oru!ui %ig#ne$c =("iu" (i !ui M. R. Para$chi;e$cu>, $1re in;en%ii de ;oca2u!ar ce a1ar%in, ho"#r6", !ui Ion Gheoighe =?Unde e$"e ar #$araPce $fin%ea odinioar#K P-oa ne, ce ai !eao1an!# ! care u(c# (i de: iard#B e"c.> $au $1re 1re!ucrarea !iric# a unor Gocuri de co1ii =cine!:cine!, 2a2a:oar2a>, frec;en"e !a ,rghezi, Bo""a ori chiar Nichi"a S"#ne$cu. No"a 1ro1rie, !a Cezar Ba!"ag, con$"# Dn fo!o$irea "u"uror ace$"or "ehnici Dn"r:un regi$"ru de 1ur# ;ir"uozi"a"eM ;reau $# $1un c# ar"ificiu!, Dn !oc $# fie a$cun$, e 1u$ Dn ;a!oare (i rafina" Dn a!a 2icuri $ucce$i;e, 16n# !a a de;eni e! Dn$u(i con%inu"u! !iric 1ro1riu:zi$. Sigur c# =(i !e ;oi ar#"a> r# 6n 1o$i2i!e $en$uri $u2iacen"e, i 1!ica%ii fi!o$ofice $au eFi$"en%ia!e a!e ri"ua!uri!or $au for u!e!or 1oe"u!uiM dar $oar"a unei a$e enea 1oezii e $# ne a uze 1rin 1ar"ea de eFerci%iu for a!, du1# ce, cu o c!i1# Dnain"e, ne:a "u!2ura" 1rin"r:o doz# $ecre"# de i$"er, $# ne 1ar# c6nd $u1erficia!#, c6nd 1rofund#, c6nd $erioa$#, c6nd i$"ifica%ie. Cezar Ba!"ag Dn$u(i e$"e con("ien", 2#nuie$c, de ace$" du2!u carac"er (i !:a 1re edi"a": e! in"ra Dn regu!a Gocu!ui. @ricu . Madona din dud e$"e un ;o!u de 1oezie foar"e $i 1a"ic, din care a di$1#ru" cri$1area 1erce1"i2i!# !e$ne Dn ce!e an"erioare =@dihn# Dn %i1#" $e a1ro1ia$e 1ri eGdio$ de u!" de fi!o$ofarea !iric# a !ui Nichi"a S"#ne$cu> (i, ce! 1u%in, anieri$ u! congeni"a! a! 1oe"u!ui e$"e aici recuno$cu" de$chi$, "r#g6ndu: $e un fo!o$ de 1e ur a !ui. Un 1oe 1rea arghezian e$"e, de eFe 1!u, ,n, -an, -ez, a in"ind de dan$u! ero"ic din Rada, cu une!e echi;ocuri ce 1u"eau !i1$i (i cu un refren fri;o!, Dn $en$u! )!ori!or de ucigai erge unu! din ce!e dou# Poe e %igane, @!eandru, 16n# !a un 1unc", re1!ic# a$cu!in# !a ,n, -an, -ez, c6n"ec de !ingoare a! f!#c#u!ui i$"ui" de dor: ?Soare!e inc#:! ;#d 2ineP(i 1# 6n"u! # ai %ine, Pdar Suzana ro(co;anaP i:a $"in$ !u ea cu $1rinceana, Pziua nor, noa1"ea nor, Pfrig (i ;6n" Dngrozi"or. P.recui dea!u! or" de $e"e, a #. P #:n"6!nii cu dou# fe"e, a #, P1un ceaunu! $u2 a!un, a #, Pde ni ic nu ai $un" 2un, a #, P;ai de ine, cad de ca!d, a #, P(i n:a a1# $# # $ca!d, a #B. Schi 2area de ri" e $uge$"i;#. Ce!#!a!" 1oe %ig#ne$c e ai Dnrudi" cu -o ni(oara 4u$, 1rin "urnura de de$c6n"ec (i 1rin une!e a$ocia%ii "i1ic ;r#Gi"ore("i: ?Dn ceaunuI ca "#ciunuIPIfier2e nu #ru! NiciunuI UI 1e co!ina cu negar#Pfecioara $o!o onara. PI3i:a z#ri" Dn "a2eracu!PDn"re 9u1 (i C6 e Racu!Pcu 2ea ochiu! au$"erPa! !ui @roa!oer ?. Ca (i Ion Bar2u, 1oe"u! in;en"eaz# Dn Dncheiere co 2ina%ii $onore de rezonan%# ono a"o1eic#: ?9a2i da2i du 2ai du 2a. P!andu!an duga engher ?. C6"e un a$"fe! de 1oe $f6r(e("e 1rin a a;ea un aer $"raniu. Cocu! ca1#"# an;ergura unui ac" agic, Dn $"are a 1ro;oca e"a orfoze neo2i(nui"e: ?)ru oa$e, doa ne!or !e!e, PISnu $"rica%i nun%i!e e!e, f c# (i $oare!e de $u$P$e ?Dn"unec# de ri$P(i cu ;re ea, oarc(ch. P # fac %#r6n# (i ridPNou# fe"e, nou# 2a2ePD i cu!eg oa$e!e a!2eP(i: i fac coa$"e!e $urce!eP(i a1rind focu! cu e!eP(i. -in 1#i6 i fac f#c!ie I (i din "i2ii 1iro$"rieP(i !o;e$c Dn ;6!;#"aiePcu 1icioare!e ;#"raie i (i: i a$cund Dn f!#c#ri craniu!P(i: i $1oie$c oar"ea cu $!aniuP@r", or", z!o", z!o", Pcine arde ;ede "o"? =-e:a r6$ii!>. In"ere$an"e efec"e $coa"e 1oe"u! din re ini$cen%e!e de fa2u!o$ 1o1u!ar, "ra"a"e "o" Dn e!e en"u! ecanic, de re1e"i%ie, Dn Aodie $inguru! i$"er e de ordin uzica!:$uge$"i;: Aiua noa1"e, dea!u! (e$, I $oare 16n# unde:ai er$KN )runz# a!2#, ro$":nero$" i 1ia"r# 16n# unde:ai

fo$"K P, fo$" c#"re, a fo$" !ing#, I unde cre("e f!oarea $"ing#, Pa fo$" Dn$1re, a fo$" 16n#, I ca!e de o $#1"# in#, P!a argine, de 1# 6n", P$# aud cucu! c6n"6nd, P!a iG!oc de !ogo$"e!ePunde 1a$c ie!e!e e!e. P)oaie, 2o2 c#run",N Unde $un", unde $un"K PSuni aco!o, $un" aici, Punde 1a$c Dngere ici, ^I Sun" Dn "oa"e, $un" Dn 1ar"e, P$un" 2o!na;# de de1ar"eB. Un fe! de C6n"ece %ig#ne("i $un" a!"e 1oezii din cic!u! S"aro$"ea, de eFe 1!u, )uga ire$ii: ?Coac# nun"a de "rei zi!eP(i irea$a nu ai ;inePc# irea$a $:a o1ri"P!a un 1o de$1odo2i". P)ie:i "ru1u! ca un 1ai, P$uf!e"u! $#:i earg#:n rai. PE Prune("e: #, $6rg, Dn $car#Pc# de$ ar # $un" fecioar#, PDn$# !a a urg de noa1"ePa $# fiu ca ce!e!a!"e, ! Cezar Ba!"ag Pe$"e ;a!e, 1e$"e d6 2, f 1e !a oara de 1# 6n"P"rece o fa"# ne2un#Pcu un $no1 de 2oz Dn in#B. /o!u u! $e Dncheie cu Se 1i"ernu , 1oezie a$e #n#"oare oarecu cu ce!e $e!ec"a"e de 1oe"u! Dn$u(i Dn Monada, 2izui"# 1e o caden%# 1erfec"# (i $uger6nd un $en$ fi!o$ofic in"erior: Suie roa"a (i a!earg#PD 1reGur cu:o !u e:n"reag#PCine a ie(i" din hor#Pf#r# arginea:! de;or#. PNic#ieri, ca adierea, Pnu Di auzi c#derea. PNici 2#r2a"u!, nici fe eiaPnu z#re$c roa"a aceeaB. Poa"e c#, Dn ;ii"oru! ;o!u , c6nd o"i;e!e cu!"ura!e ;or fi re$or2i"e co 1!e", 1oezia !ui Cezar Ba!"ag D(i ;a af!a Dn a$"fe! de 1uri"#%i ri" ice ade;#ra"a origina!i"a"e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &5, 190+> ?Euridice (i u 2raB Cu o ?co"#B foar"e Dna!"# $1re $f6r(i"u! ani!or 78, ec!i1$a"# a1oi de 1oezia u!" ai ;i"a!# (i i 1u!$i;# a 1ro o%ii!or ur #"oare, ca (i de radica!i"a"ea eF1eri en"e!or de !i 2aG, !irica in"e!ec"ua!# (i $o2r# a !ui Cezar Ba!"ag a 1endu!a" a1roa1e "oa"# ;re ea Dn"re un a2$"rac"i$ de e$en%# anieri$"# (i o concre"e%e a 1i"ore$cu!ui fo!c!oric. Ea (i:a de$#;6r(i" de "i 1uriu a"6" o i"o!ogie, c6" (i o uzica!i"a"e 1ro1rie. ,u"oru! a fo$" (i a r# a$ un $"i!i$". I aginea $"# !a e! $u2 (a1"e 1ece%i de ar"#. -in fo!c!oru! au"oh"on ori din f6n"6na unor credin%e (i ere$uri orien"a!e, Cezar Ba!"ag a di$"i!a" !a ne$f6r(i" e$en%e. Nu e ;or2a a"6" de "aine, c6" de agie. Mi"o!ogica!e!e !ui $un" agice, !i 2aGu! are aur#. Ln%e!e$uri!e $f6riie ca "# 6ia Dn a"eria incan"a"orie a cu;in"e!or (i a fraze!or. 9iri$ u! e$"e $o!e n (i ;ag, !i;re$c (i in;oca"or. Pig en"u! eFo"ic e$"e rodu! unei curiozi"#%i cu!"ura!e, 1o!enu! care 1#"eaz# 6ini!e ce $cu"ur# f!oarea. Co uniunea cu uni;er$u! e$"e rece, di$"an"#, con"e 1!are a necuno$cu"u!ui de 1e 2uza 1r#1a$"iei. Ln fier2erea (i Dn infor u! de dede$u2", 1oe"u! nu co2oar# nicioda"#. -ar n#ri!e !ui frea #"# ade$ea !a iro$u! de ca"ran care %6(ne("e 1rin 1orii 1# 6n"u!ui. Euridice (i u 2ra =Edi"ura E ine$cu> ;a ocu1a un !oc $1ecia! Dn o1era !ui Cezar Ba!"ag. Nu nu aidec6" fiindc# da"e!e $"ruc"ura!e a!e !iricii ar fi aici a!"e!e, dar fiindc# nicioda"# Dnain"e n: a fo$" acea$"# !iric# ai "ran$1aren" 2iografic# dec6" acu , ai 1er$ona!# (i ai direc"# Dn "on. @ 1ar"e, ce! 1u%in, din ;#!uri au c#zu", cere onia!u! $uf!e"e$c a fo$" dereg!a" de o nece$i"a"e i 1erioa$# a #r"uri$irii, "e e!e c#r"ur#re("i $:au "ra$ !a o 1ar"e dezgo!ind ini a $fi(ia"# (i 1a!1i"6nd# E ;ie"a"e Dnduio(#"or de fragi!# E a c#r"uraru!ui, Dn fond, Euridice (i u 2ra cu1rinde o unic#, in"er i"en"#, ereu re!ua"# e!egie (i e$"e una din ce!e ai e o%ionan"e c#r%i de 1oezie 1e care !e:a ci"i" Dn u!"i a ;re e. )ire("e, Cezar Ba!"ag nu 1u"ea de;eni a!" 1oe" (i 1ro;er2ia!a !ui de!ica"e%e e$"e in"ac"# 16n# (i Dn 2oce"u! ce! ai "u!2ur#"or: ?3i:a ;#zu" 1e 1!aiPf!oarea ea din rai. PM:a1!ecai $:o "ai, ! C!nd # ridicai, P-oa ne, ce af!ai. P.u nu ai eraiP.u nu ai erai, PC!nd :a a1!ecaOPdru u! $:a $chi 2a", Pnu "e:a ai af!a"Pnu "e:a ai af!a". PD 1reGur de ineP2r6ne (i ro;inePnu ai ;#i haineP(i ai Go$ Dn ;a!ePun $"r#in de ca!ePca o Dn"re2are ?. )ine%ea ada1"#rii o"i;u!ui de 2a$ 1o1u!ar e$"e !a fe! de re arca2i!# ca (i Dn ;er$uri!e ai ;echi a!e 1oe"u!ui, doar c# acu 1erce1e un fior eFi$"en%ia! de o in"en$i"a"e eF"re #, ar(i%a $uf!#rii or%ii r#z2#"6nd 16n# Dn $6nge: ?-ogoarea acea$"a o ("iu, Pea ;uie din $1a"e ereu, f 2a$ u! ei 1# 6n"iuPD! a$cu!" cu

$6nge!e euPA2oru:i Dn"re"#ia"Pcre("e 2ez e"ic (i crud, Pfo(ne"u! ei ;ino;a"Pdin "inere%e:! audPPu$"ii"oare ari1#Pcre("e ar(i%i (i 1!oi de noroiPDn ur #. 3i c!i1# de c!i1#Pcre("e di$"an%a:n"re noiP3i:acu Dn$erarea $e !a$#. PU 2ra cre("e:n ad6nc. PUnde e 1eria dea$#P(i gre$ia $# !e aruncKB. Ca!igrafia "ri$"e%i!or ne!ecui"e, cu accen"e a1roa1e argheziene, ;#de("e o $inceri"a"e ca o ran# de$chi$#: ?,( ;rea Dng6ndura" $# "e de$c6n"P$# !eg fiin%a "a de un cu;6n"Pca $# ne reg#$i a"uncea c6ndP;o ai ;eni ;reoda"# 1e 1# 6n". PU!"i a oar# c6nd ne:a Dn"ru1a"P%i:a 1o;e$"i" un 2a$ de ne$chi 2a". PEra a! no$"ru ce! ade;#ra". P-e ce:ai 1!eca" din e!K -e ce:ai ui"a"K PPri;irea 1ierde "o" ce ina $"r6nge. PP6n# !a "ine g!a$u! nu: i aGunge. P)an"a$ e!e Dnce1 $# "e a!unge, PNu !acri i Dn cu;in"e a , ci $6ngeB. -uhu! a2$"rac" a! 1oeziei !ui Cezar Ba!"ag, oa$1e"e o2i(nui" Dn cu!egeri!e an"erioare, g#$e("e de da"a acea$"a u(i!e (i fere$"re!e de$"u! de 2ine o2!oni"e. E!egia, chiar e"afizic#, e$"e !ocui"# acu de o ne!ini("e "u(an"#:?9> oaVne, din c6"e fire $un"e !ega%iPdin c6"e ochiuri (i noduriP(i 1!a$e de !iniiPdac# Dncerc un $ingur 1a$ din"r:oda"#P"o"u! $e n#ruieP-ac# fac un $ingur nodPni icPnu $e ai 1oa"e cunoa("eB. Prin %e$u"u! 1oe u!ui circu!# uneori un $6nge e ine$cian, D 1ro$1#"a" Dn$# de o $u"# de ani de !iric# odern#: ?-in ;ie%i an"erioare ur aPDncerc $# i:o ghice$cM de:a ;a! aP"rec Dn"6 1!#ri ce: i $1un Dn"runaPcu :a !ega" de "ine <ar aPReDn;ia de u!" a1u$e zi!e, P$"r#ine chi1uri (i i agini, Pcau" (i cau" Dn"re fi!e $# dau de ur a unei 1aginiPDn care $or# cu !u inaPai co2or6" nea("e1"a"Pdeci$# $# r#$cu 1eri ;inaP$"r#;eche de:a # fi: n"ru1a"P-in c!i1e "rec#"oare ur aPDncerc c# i:o ghice$c de:a ;a! aP"rec nori ce: i 1o;e$"e$c Dn"runaPcu :a !ega" de "ine <ar aB. ,!fa2e"u! !iricii !ui i 9& Cezar Ba!"ag Ba!"ag a r# a$ ace!a(i: o"i;e!e c!a$ice (i 1o1u!are. G#$i , (i Dn Euridice (i u 2ra, crinii, 1arce, u 2ra e" 1u!;i$ $un"u$, $oar"a, Marea. Mu #, ,frodi"a Urania (i a!"e!e, Dn$# anieri$ u! $:a $u2%ia" !#$6nd $# $e ;ad# ai direc" $en"i en"u!. E!egia $en"i en"a!# $"r#1unge 1!afonu! nori!or de i agini ga"a f#cu"e: ? Zi:a ai $1u$ ;i$u!P1e care %i:! $1un acu I:1P-ar oare e ;i$K I Sau e $oar"aPcare ne "oarcePDn"runaK P)iecare Dn"6 1!arePa fo$" "r#i"# de dou# ori, Pfiecare gindP!:au ai $1u$ Parce!ePDnc# o da"#P@ zei%# D i Dnf#(oar# Dna1oiP1e o$or co1i!#riaPSoar"a D i 1o;e$"e("e un ;i$P1e care !:a ai "r#i" oda"#B. )oar"e rar a!"#da"# a a;u" 1oezia 1oe"u!ui ace$" "i 2ru a"a(an" $au a reu(i" $# ni erea$c# ai de:a dre1"u! i aginea 1o"ri;i"# $au na"ura!#. EFce1%ii!e $e 1o" nu #ra 1e dege"e!e de Ia o $ingur# 6n#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 195S> 9i"era"ura ro 6na 1o$"2e!ic#. Poezia I9E,N, MX9XNCI@IU Prefa%# I!eana M#!#ncioiu a de2u"a" Dn 1970, c6nd in"ere$u! 1en"ru 1oezia genera%iei I78, din care face 1ar"e, era !a a1ogeu. Se i 1u$e$er# deGa Nichi"a S"#ne$cu, !oan ,!eFandru, ,na B!andiana, Marin Sore$cu, Con$"an%a Buzea (i Cezar Ba!"ag, D(i a("e1"au r6ndu! Mircea I;#ne$cu, )!orin Mugur, -anie! .urcea, Mircea Cio2anu, Cezar I;#ne$cu, ,nge!a Marine$cu, ,!eFandru Miron, -an 9auren%iu, /irgi! Mazi!e$cu, E i! Bru aru (i Mircea -ine$cu, unu! $au doi de2u"a%i deGa. MaGori"a"ea nu Dnc#. .a2!ou! n:ar fi co 1!e" f#r# 1oe%ii genera%ii!or an"erioare, co 1ro i(i Dn e1oca 1ro!e"cu!"i$"#, care $e rea2i!i"au "re1"a", Dn ochii cri"icii (i ai ci"i"ori!or: M#ria Banu(, E. Ce2e!eanu, ,. E. Bacon$<* $au Nina Ca$$ian. ,ce$"ora "re2uie $# !e ad#ug# 1e cei c6%i;a ?Dn"6rzia%iB, care "ra;er$a$er# Dn "#cere de(er"u!, (i de2u"au acu , o da"# cu ai "inerii (aizeci("i: 3". ,ug. -oina( (i 9eonid -i o;. Re;eneau E i! Bo!"a (i Ge!!u Nau , afir a%i Dnain"e de r#z2oi, dar a1roa1e ui"a%i du1# aceea. 9i$"a e de1ar"e de a f: co 1!e"#. -ar, chiar (i a(a, ea d# o idee de eF"raordinara Dn;iorare a 1ei$aGu!ui 1oe"ic. Pri #;ara 1oeziei ro 6ne("i 1o$"2e!ice era Dn "oa"# $1!endoarea, c6nd D(i f#cea a1ari%ia I!eana M#!#ncioiu cu Pa$#rea "#ia"#.

-e2u"u! 1oe"ei n:a re1rezen"a" un $ucce$ de cri"ic#. Prin ra1or" cu en"uzia$ u! con$u a" !a de2u"uri!e an"erioare, 1u"e $1une c# I!eana M#!#ncioiu a a;u" 1ar"e de o 1ri ire de$"u! de rece. ,ce$" !ucru $e ;a Dn"6 1!a (i cu de2u"uri!e i edia" ur #"oare. Genera%ia I78 1#rea a:(i fi $"a2i!i" !iderii, a"6" Dn 1oezie, c6" (i Dn 1roza. ,r fi de re arca" (i c# niciunu! din"re 1oe%ii a1#ru%i !a fine!e deceniu!ui 0 (i !a Dnce1u"u! deceniu!ui 5 n:a fo$" o o!oga" de (coa!#. Gr#2i"e $#:i g#zduia$c# 1e cei din"6i (aizeci("i Dn 1agini!e !or, anua!e!e $:au do;edi" foar"e re"icen"e cu cei din ur #. L 1reGurarea acea$"a n:are nici o !eg#"ur# cu ;a!oarea 1oe%i!or. Ea %ine de $ucce$, care e$"e ira%iona!. @ 1ar"e de ;in# o 1oar"#, e dre1", noua cri"ic# !i"erar#, congener# cu 1oezia, care a fiFa" canonu! ai de;re e dec6" era nor a! Prin"re 1u%inii cri"ici care $:au 2#"u" $# !a$e Dn"rede$chi$# u(a con$acr#rii $:a af!a" Gh. Grigurcu. E! a i!i"a" cu "enaci"a"e 1en"ru recunoa("erea ;a!orii u!"i i!or ;eni%i Dn 1oezie. , f#cu" Dn$# gre(ea!a "ac"ic# de a:i o1une ce!or!a!%i, ?a"ac6ndu:iB Dndeo$e2i 1e Nichi"a S"#ne$cu (i 1e Marin Sore$cu (i 1o!e iz6nd cu $u$%in#"orii !or, c#rora !e:a re1ro(a" eFager#ri!e, "onu! enco ia$"ic. Gh. Grigurcu a;ea dre1"a"e, dar a 1ierdu" 2#"#!ia. Canonu! a r# a$ Dnchi$ I!eana M#!#ncioiu Mai e$"e un o"i; 1en"ru care I!eana M#!#ncioiu (i cei!a!%i n:au fo$" din ca1u! !ocu!ui a1recia%i !a Gu$"a ;a!oare. Unu! c6"e unu!, c!i(ee!e rea!i$":$ocia!i$"e au fo$" a2andona"e de c#"re noii 1oe%i. -ar a2andonu! de1!in $:a 1rodu$ re!a"i; "6rziu, $1re $f6r(i"u! deceniu!ui 0. @ficia!i"a"ea cu!"ura!# a Dnchi$ un ochi !a re;o!u%ia 1oe"ic# de du1# 1978, fiindc# nu "oa"e rigori!e 1ro!e"cu!"i$"e au fo$" Dn!#"ura"e deoda"# (i, ce! 1u%in o ;re e, aeru! noi!or 1oezii i $:a 1#ru" unu! fa i!iar. ,2ia !a a doua $au !a a "reia car"e, (aizeci("ii (i:au da", cu $e $1une, ara a 1e fa%# (i au crea" o 1oezie care nu ai $e #na de!oc cu aceea Dndr#gi"# de cenzura co uni$"#. Ni ic din ace$" aer nu $e ;a ai reg#$i Dn c#r%i!e de2u"an%i!or de !a $f6r(i"u! ani!or I78. Cenzura ar fi "re2ui" $# Dnchid# a 6ndoi ochii $1re a nu ;edea c6" de ?neor"odoF#B era 1oezia $u 2r# a I!enei M#!#ncioiu ori aceea i$"ic# a !ui -anie! .urcea, ca $# nu ai ;or2e$c de ridicu!izarea ;oioa$# a "u"uror 1oncife!or Dn 1oezia !ui Mircea -ine$cu. ,u ;eni" a1oi .eze!e din ;ara !ui 1901, care au Dncerca" $# dea cea$u! i$"oriei Dna1oi. N:au iz2u"i" ace$" !ucru, dar cenzura (i:a !ua" anu i"e #$uri de 1re;edere (i con"ro!u! ideo!ogic $:a do;edi" u!" ai eficien". Mai eFac", du1# .eze, au eFi$"a" dou# cenzuri: una, ce;a ai Dng#dui"oare, Di a;ea Dn griG# 1e 1oe%ii deGa canonici, a!"a, foar"e $e;er#, 1e cei care 1ierdu$er# 1ri u! "ren. 3i, dac# n:a 1u"u" fi 2!oca"# cri"ica fa;ora2i!# ace$"ora din ur #, fo$" Dnce"ini", 1rac"ic o1ri", acce$u! !or Dn 1rogra e!e (co!are. Neo o!ogarea de c#"re (coa!# a di inua" $ucce$u! I!enei M#!#ncioiu (i a! ce!or!a!%i. 9iderii genera%iei de;eni$er# in"angi2i!i. -ar nu ai ei. Genera%ia I58 ;a $uferi (i ea de un handica1 a$e #n#"or: de2u"uri Dn"6rzia"e, c#r%i a$acra"e de cenzur#, in"erdic%ie oficia!#, Dn ace$"e condi%ii, e a1roa1e o inune c# ?2eneficiariiB au 1u"u" "o"u(i $# 1u2!ice (i $# fie co en"a%i, f#r# a 1!#"i cu ;reun co 1ro i$ aGor, argina!iza%i Dnc# de oficia!i"a"e cu o ;igi!en%# de n# de o cauz# ai 2un#. E deaGun$ $# arunc# o 1ri;ire a$u1ra ecouri!or Dn cri"ic# 1e care, de 1i!d#, 1oezia I!enei M#!#ncioiu !e:a a;u", ca $# ne d# $ea a c#, Dn 1ofida unui "on ai 1u%in enco ia$"ic, eri"e!e ei au fo$" $e na!a"e (i c#, dac# n:ar fi eFi$"a" 2ariera oficia!#, 1oezia $:ar fi i 1u$ neDndoie!nic, 1oa"e nu de !a Dnce1u", dar, Dn orice caz, arunci c6nd au de;eni" e;iden"e "e einicia (i 1rofunzi ea ei. Nici un cri"ic i 1or"an" n:a a$cun$ fa1"u! c# 1oe"a nu Dnde1!ine("e $"andarde!e ideo!ogice (i ora!e a!e cenzurii de du1# 1901. E ui i"or a"6" fa1"u! c# o 1oezie a"6" de re2e!# fa%# de eFigen%e!e e1ocii a 1u"u" a1#rea, c6" (i fa1"u! c# ea a fo$" co en"a"# ca a"are. , ;or2i de ?de oni$ i$"icB ori de ? agie a or2idi"#%iiB =Gh. Grigurcu> era ri$can" chiar (i Dn 1970, ca $# nu ai $1un du1# 1901. Ln anii I58, E. Si ion iden"ifica o ?$cenografie aca2r#B Dn 1oezia I!enei M#!#ncioiu, iar E. Negriei de$co1erea Dn ea ?1ri a i"o!ogie a or%iiB din !irica ro 6nea$c#. ,$"fe! de con$"a"#ri erau eF1!ozi;e Dn a" o$fera a1#$#"oare a ceau(i$ u!ui cu!"ura!, Dn care

cu;6n"u! oar"e era Dn!ocui" ade$ea cu $oar"e =ri a fiind $a!;a"#N>, 1en"ru a $e e;i"a 1ro2a2i! de ora!izarea ci"i"ori!or 1rin $u2iec"e $au a"i"udini ne1o"ri;i"e cu e!anuri!e o2!iga"orii a!e ;re ii. Parcurg6nd cri"ica, "re2uie $# recuno$c c#, Dn ce!e din ur #, ea a fo$" corec"#, f#c6ndu:(i da"oria (i re!e;6nd 1u"ernica origina!i"a"e a 1oeziei I!enei M#!#ncioiu. /izi2i!# de !a Pa$#rea "#ia"#, Dn"r:o anu i"# #$ur#. C6"e;a din "e e!e ace$"ei 1oezii, dac# nu Dnc# "#ie"ura $1ecific# a frazei !irice, dac# nu 1ro"oco!u! (i den$i"a"ea au"o2iografic#, $un" 1rezen"e Dn ;o!u u! de de2u". E ;or2a aici de a in"iri din co1i!#rie $cufunda"e Dn a1a "u!2ure (i i$"erioa$# a unor credin%e fo!c!orice. U(or i 1er$ona!e, i agini!e au o e;iden"# "en$iune !#un"ric#. .onu! e$"e $erio$ (i gra;. Ni ic !udic Dn 1er$1ec"i;a a$u1ra unor Dn"6 1!#ri fiFa"e ad6nc Dn fan"ezia 1oe"ei, cu ar fi "#ierea 1#$#rii ori c#u"a"u! 1ui!or Dn $cor2ur#. Chiar (i Dnde!e"niciri!e uzua!e Dn !u ea $a"u!ui = oara, ara"u!> $un" 1ri;i"e din ace$" unghi ri"ua!ic, "ran$for a"e Dn eF1erien%e $u2iec"i;e 1e$"e care a1a$# ari!e neDn%e!e$uri a!e fiin%ei. B!aga (i !oan ,!eFandru =din Infernu! di$cu"a2i!> 1o" fi in;oca%i ca eFe 1!e "u"e!are a!e ace$"ui Dnce1u" de i"o$ 1o1u!ar, care $e 1re!unge("e Dn C#"re !eroni =1908>. Cocu!, dac# e, e unu! e"afizic =?3i Goc 2a2a:oar2a $ingur# 1e !u eB>. -u nezeu a1are $u2 chi1u! ?1#1u(aru!ui ce! areB, care "rage $fori!e Dn uni;er$. Nu e 1ro1riu:zi$ fior re!igio$. Mai degra2#, o 1#g6ni"a"e Dn"uneca"# (i ;io!en"#. Ri"ua!uri!e $un" cura"e ucideri: Gu1uirea 2ou!ui, DnGunghierea ie!u!ui. E 1e$"e "o" o cruzi e infan"i!: e"afizic#. ?E c6n"ecu! unei fe"e care $e Dndr#go$"e("e de z eu =.>, care "6nGe("e du1# 1uri"a"e Dnf#%i(6nd cruzi eaB, $crie Gh. Grigurcu de$1re Pa$#rea "#ia"#. -eGa Dn C#"re !eroni , dez;o!"a"# a1oi Dn Ini a reginei =1901> (i Dn Crini 1en"ru do ni(oara irea$# =190+>, a1are "e a ero"ic#. -e !a Dnce1u" D 1erechea"# cu "e a or%ii. -ou# $un" nou"#%i!e Dn ace$"e ;o!u e 1rin care $e $chi%eaz# figura de a"uri"a"e a !iricii I!enei M#!#ncioiu: au"o2iograficu! (i $cenografia. Sigur c# (i a in"iri!e din co1i!#rie !iriciza"e de 16n# acu a1ar%in au"o2iograficu!ui. -ar e!e $e 1#$"reaz#, cu o2$er;a , Dn"r:o no"# de i 1er$ona!i"a"e. E o co1i!#rie a co1i!u!ui uni;er$a!, cu $1une C#!ine$cu de$1re Creang#, chiar dac# nu a$1ec"e!e !udice, (o"ii!e, n#zdr#;#nii!e o re%in 1e 1oe"#, ci ace! hu u$ agic din care $e con$"ruie$c re;erii!e ei ciuda"e, ineF1!ica2i!e (i or2ide, Dn cu "o"u! a!" $en$ e$"e !izi2i! e!e en"u! au"o2iografic ai de1ar"e. E! $e indi;idua!izeaz#. -e;ine $e$iza2i!# o eF1erien%# 1ro1rie, Dn$1#i 6n"#"oare, din care iu2irea (i oar"ea D(i "rag 1#r%i ega!e. Nu cred c#, a(a cu afir # un cri"ic, e(ecu! ero"ic ar fi $u2$"ra"u! "ene2ro$ a! in"ere$u!ui 1en"ru I!eana M#!#ncioiu de$co 1unere. Nici #car de$1re ero$ Dn $en$ 1ro1riu nu e ;or2a aici. I!eana M#!#ncioiu nu $crie =nu ;a $crie nici ai "6rziu> o 1oezie ero"ic# Dn Dn%e!e$u! co un. Nici #car una a fru$"r#rii ero"ice. EF1erien%a 1oe"ic# din C#"re Ieroni (i din c#r%i!e care ur eaz# eF1!oa"eaz# cro$u! (i oar"ea Dn"r:o anier#, a( zice, 2aco;ian#, fac6ndu:!e Dnc# (i ai ineF"rica2i!e. Un ra1or" Dn$e na" D! are $cenografia 1ar"icu!ar# de care a a in"i". ,u"o2iograficu! nu $e re;e!#, cu , 1oa"e, ne:a a("e1"a, 1rin in"er ediu! $u2iec"i;i"#%ii direc"e. N:a;e de a face cu confe$iuni. Poe"a nu $e #r"uri$e("e. Ea 1une !a ca!e un $cenariu a! ;ie%ii (i a! or%ii, di$"ri2uie ro!uri, in;en"eaz# 1er$onaGe hiera"ice =une!e din "radi%ia fo!c!oric#, a!"e!e din aceea 2i2!ic#>. Poezii!e n:au $"ruc"ura e1ic# =(i E. Si ion, (i E. Negriei au in$i$"a" 1e a$"a>, ci dra a"ic#, Dn 1ofida $"i!iz#rii, a ar"ificia!i"#%ii =foar"e 1ronun%a"#, ca (i !a Baco;ia>, noi ;ede $cena, 1o1uia"# de hi ere $"ranii, care fac ge$"uri Dn ace!a(i "i 1 1rofane (i $acre. @ a$"fe! de hi er# e$"e Ieroni ce! cu oa$e!e fr6n"e, un or":;iu, care doar e (i ;i$eaz#, ;eghea" de fa"a care $:a $c#!da" Dn"r:o a1# 1rin care ?nu "recu$e nici un 2#r2a"B. Suge$"ia de i acu!are e i 1or"an"# Dn de$cifrarea ace$"ui ero$ feciore!nic. )a"a D! ;ede 1e Ieroni go!, 1!6ng6nd, dor ind, $uferind, Dn;iind. Ii $"# !a ca1 ca o $or# de cari"a"e, nu ca o iu2i"#. /iziuni!e ei $un" doar 1e Gu #"a"e ero"ice. EFi$"# Dn e!e ce;a din ;egherea i$"ici!or ;echi:

Era o noa1"e a1roa1e a!2# =-oa ne, ce noa1"e eraN> S"# Dn fa%a !ui Ieroni (i "ru1u! !ui era !u ina" P6n# !a oa$e E -o nu!e Ieroni , a $"riga", =C#ci 1e ;re ea aceea D! $"riga do nu!e Ieroni > Ier"a%i: #, ;# rog, c# ;# $1un, dar i:e fric#, .ru1u! du nea;oa$"r# nu ai e$"e dec6" un con"ur de !u in# a1roa1e difuz 3i 1rin e! ;i $e ;#d "oa"e oa$e!e fr6n"e ,ici nu ai e Baco;ia, e B!a<e. 3i E ine$cu. , fo$" re arca" e ine$ciani$ u!, !a conf!uen%# cu $i 2o!i$ u!, care curge ca un r6u $u2"eran 1e $u2 ace$"e 1e("eri Dn"uneca"e, Ieroni e ?du!ce!e eu do nB. Ia"# in"er"eF"ua!i"a"ea ;oi"#, ca (i Dn a!"e cazuri. E! are ?ochi de !u in#B care fu!ger# Dn noa1"e. )a"a, care $e chea # de !a un 1unc" Dnain"e Ierode$a, e$"e regina oar"# a ro an"ici!or. Sonuri!e e ine$ciene $e aud !i 1ede: Zinu" din !u ea or%ii, cu $fin%ii:n a$cu!"are, , ici regina:(i c6n"# c6n"#ri!e regine, .o" "6n#r#, iu2i"e, (i "o" cu frun"ea 1a!# Incre eni"#:n 1a! e g6ndindu:$e !a "ine. Scenografia e "o" ai co 1!ica"#. Ieroni ce! cu oa$e!e fr6n"e 1oa"e fi @$iri$. E! e o da"# confunda" cu $oare!e. Suf!area iu2irii Di adun# oa$e!e !a un !oc. Regina oar"# $e Dnchi1uie ea Dn$#(i cu "ru1u! D 2uc#"#%i". ,1are (i un fiu a! !ui Ieroni , Na"anae!, care e ca!e $1re .a"#!. Ini a reginei oar"e, a$cun$# Dn $"6nc#, ?%ineB ;ie ce"a"ea. )a"a care ;egheaz# (i regina $e Dn"6!ne$c (i $e iden"ific#: Cu 2!inda regin# Dn fa%# # ;#d, /or2i Dn"re noi ca:n"re oar"e, Prin drago$"ea 1ierdu"# urind Su1u$e ace!eia(i $oar"e. ,;ea un iu2i" 1e 1# 6n", Di (o1"e$c, ,;ea (i eu unu!, D i $1une, ,! eu era $oare!e ce r#$#rea, ,! eu era ce! care:a1unea. .o" ace$" f!uid i$"erio$ "rece (i Dn Crini 1en"ru do ni(oara irea$#, de(i "e a !ui Ieroni $e e$"o 1eaz#, re;enindu:$e, cu ai u!"# agie, !a ri"ua!uri!e co1i!#riei din Pa$#rea "#ia"#, do;ad# chiar $u1er2a 1oezie "i"u!ar#: Crini 1en"ru do ni(oara irea$#, Crini a!2i (i c#rno(i, cu n:a ai ;#zu", Ca (i cu nun"a ;e(nic# acu a fo$" de$co1eri"# -e un ire "6n#r (i ne1ref#cu". Ce 1ur"a%i, do nu!e ire, Dn 2uche"u! cu "rei fire, Dn 2uche"u! cu "rei fe%e du nezeie("i Ca "rei f!ori de crin adu$e de foar"e de1ar"e Pen"ru nun"a din 1o;e("i -o nu! ire nu 1oa"e $# r#$1und#, -o nu! ire z2oar# 1e$"e nori, Dn "#cere, do ni(oara irea$# S#ru"# ce!e "rei f!ori Ca (i cu n:ar fi f!ori de crin, Ci fe%e $fin"e cu ade;#ra". Ce 1ur"a%i, do nu!e ire, Dn 2uche"u! cu "rei fire Care "ru1u! ire$ei !:a Dn;ia". I!eana M6!#nciohi Si 2o!i$ u! e$"e Dn ace$"e ;er$uri e;iden". )ar ecu! 1oe"ic rezid# Dn nec!ari"#%i, re1e"i%ii (i in;oca%ii, ca !a Mae"er!in<, dar "e a"ica or%ii:nun"# e aceea(i, cea ai 1rofund# din "oa"e, ur #rind i agina%ia 1oe"ei, cu ;o ;edea, 16n6 !a ce!e ai recen"e 1oezii. Ln are #$ur#, ce!e "rei c#r%i !a care :a referi" i:au fiFa" I!enei M#!#ncioiu 1rofi!u! !iric. -e c6"e ori au Dncerca" cri"icii $# g#$ea$c# o ? e"afor#B unifica"oare, 1e ace$"ea !e:au a;u" Dn ;edere. -ar 1oe"a n:a r# a$ !a cic!u! Ieroni . Ln ,rdere de "o" =1907>, Dn"6!ni o 1oezie 1urifica"# de o2$e$ii!e dinain"e, de(i nu (i de oar"e $au de ;io!en%#, cu deo$e2ire c# uni;er$u! e ai 1u%in "ene2ro$. ,1ar c6"eoda"# $1a%ii edenice, 2!6nde, "#r6 uri irifice $c#!da"e Dn $oare, o na"ur# a1roa1e firea$c#, Dn care Ger"fe!e (i cri e!e nu ai $un" $cufunda"e Dn ce%uri nordice, inferna!e. E o 1oezie de $"are. Suf!e"u! care $e de$1rinde de "ru1 ia !ocu! "ru1u!ui $f6r"eca". Ca !a B!a<e, i$"ici$ u! e a$ocia" de Dn#!%#ri, z2oruri (i "receri de ho"are, cu i 1ondera2i!e de!ica"e%i na"uri$"eO $:a: 1!ini" che area, e$"e $oare 1e$"e c6 1u! ;erde $:a:n#!%a" $uf!e"n de$f#(ura" ca e!cu! din cochi!ia Dn c are:a $"a" "rece:nce" 1rin go!u! ne$f6r(i" 1are c# $e:neac# Dn !u in# (i:

n;6r"e("e 1e$"e ;a!u! a!2 dou# coarne oi de ge!a"in# nici o greu"a"e nu ai $i "e a ie(i" cu "o"u! ca Dn ;i$ u 2!# $# $e:n"oarc# i $e 1are dar cochi!ia $:a:nchi$ Pe$"e zona in"erzi$# =1909.> e$"e ce! ai !i;re$c ;o!u a! 1oe"ei. Poezii!e $un", Dn aGori"a"e, 1ara2o!e, uneori de$"u! de eF1!ici"e =Bufonu!, M6nc#"oru! de f!u"uri>. Eu! !iric $e iden"ific# !i;re$c cu -anie!, ce! arunca" Dn groa1a cu !ei, cu Socra"e, cu `oric<, cu ,ha2 (i chiar cu I$u$ din gr#dina Ghe"$i ani. -e$"u!e !ucruri $un" ci"a2i!e, de(i:o oarecare rarefiere a $u2$"an%ei !irice e de re arca". Sora ea de dinco!o =1998> readuce $en"i en"u! "ragic a! ;ie%ii. /o!u u! "re2uie co 1ara" cu E!egie 1en"ru f!oarea $ecera"# a !ui E. Ce2e!eanu (i cu /ineri a !ui E. Bor"a, "oa"e "rei fiind in$1ira"e ne iG!oci" din eF1erien%a 1ierderii unei fiin%e a1ro1ia"e. -e$igur, 2iograficu! $e eF1ri # foar"e diferi" Dn fiecare din"re e!e. I!eana M#!#ncioiu D(i reg#$e("e 2ru$c o2$e$ii!e (i e"afore!e din cic!u! Ieroni : ;eghea, ri"ua!uri!e funerare, a e$"ecu! de iu2ire (i oar"e, $uferin%a "ru1u!ui (i i!u in#ri!e $uf!e"u!ui, Dn u!"e 1ri;in%e, 1oezia acea$"a e un Gurna! a! 2o!ii (i or%ii, de !a Dn"6i!e $e ne de agonie fina!#, a1oi $!uG2e!e, 1o eni!e, 1ara$"a$e!e. Re arca2i!# e "ran$figurarea !iric# a a"eria!u!ui, cu no"e argheziene, cu ace! $u2$"ra" infan"i! (i !udic, cu "oa"# acea nai;i"a"e c#u"a"# care $e $i "e 16n# (i Dn frac"ura frazei !irice din -e:a ;:a%i a$cun$ (i care nu 1oa"e fi $e$iza" Dn niciuna din crea%ii!e dinain"e. Sora ea, D 1#r#"ea$a, $:a $u1#ra" 1e noi (i:a !ua" coarne!e (i:a zi$ c# ;a ;eni Dna1oi. Y @ $# ;in# $igur, zice "a"a, cu $# "e duci din"r:o D 1#r#%ie Dn a!"a Dnc#!%a"#:n 1a1uci. -ar a a e $uf!e" de fe eie, ea $i "e c# fa"a ei nu 1oa"e ;eni cu coroana 1e ca1 (i:n 1a1uci Dn 1!in# zi. /a ;eni !a noa1"e, zice a a ;a ;eni 6ine, zice "a"a, nu ai eu ("iu c# $ora ea $:a du$ (i ga"a. Eu a ;#zu" !ocu! 1e unde:a "recu" aco1eri" cu ce!e (a1"e coroane a$"fe! inci" 1#rin%ii $# nu:! ai ("ie (i:a da" de ur a 1a1uci!or ei Dn cea!a!"# D 1#r#%ie. Ln 9inia ;ie%ii =195&> (i Urcarea un"e!ui =! 955> $e duce, !a fe! ca (i !a 3". ,ug. -oina( (i !a a!%i 1oe%i, Dn deceniu! 9, o radica!izare $ocia!# (i 1o!i"ic# a 1oeziei. -e$igur, 1oezia $e na("e Dn ega!# #$ur# din I!eana M#!#ncioiu 1oezie (i din rea!i"a"e, a(a c# nu e de irare $# rede$co1eri aici ?$ocia!e!eB 2aco;iene, Dn"oar$e Dn$# de !a 1re$i %irea unui ;ii"or ai 2un =c!i(eu! $ocia!i("i!or ro 6ni de !a 1988> !a 1arodia $1eran%ei: , ;eni" 1ri #;ara, $1eran%e!e din iarn# $:au du$, ,cu $e duce $1eran%e!e de 1ri #;ar#, -ar o $# fie 2ine !a "oa n#, -ar o $# fie 2ine !a $f6r(i". -ar o $# fie 2ine du1# aceea, Cfnd nu ;o ai ("i ni ic, -ac# i ;o ai ("i ni ic, -ar cine ("ie. @ricu o $# fie 2ine, /ine o ;re e c6nd "o"u! e 2ine, -ar eu # Dnc#1#%6nez $# cred c# Dnc# nu e ;re ea. , ;eni" 1ri #;ara, $1eran%e!e din iarn# $:au du$, ,cu $e duce $1eran%e!e de 1ri #;ar#. , 1!eca" !a un"e $# ai ui" o ;re e 3i:a Dnce1u" din nou $# urc un"e!e. Cenzura $e confrun"a Dn ace$" caz cu o $i"ua%ie neo2i(nui"#, Dn !ocu! 1ara2o!e!or, 1e care Dn;#%a$e $# !e "o!ereze =fiindc#, Dn defini"i;, era 1refera2i! ca 1oe%ii $#:(i $ugereze ne u!%u iri!e, !i1$a de orizon", angoa$e!e (i di$1re%u!, dec6" $# !e ro$"ea$c# de:a dre1"u!>, cenzura $e 1o enea acu cu un !i 2aG direc", $i 1!u Dn a1aren%# (i nai; Dn eF1ri are, care 1#rea a nu ai !#$a ni ic $# $e $u2Dn%e!eag#. 3i "o"u(iN Cenzorii nu erau a"6" de nein$"rui%i, Dnc6" $# nu 1ercea1# e$aGu! rea! din"r:un a$"fe! de "eF". -oar c# nu 1u"eau =$au nu !e con;enea> $# recunoa$c# fa1"u! c# !:au Dn%e!e$. ,(a $e eF1!ic# de ce au 1u"u" fi 1u2!ica"e, Dn anii I58, Dn 1!in# degringo!ad# a ceau(i$ u!ui, 1oezii a"6" de c!ar an"ico uni$"e. I!eana M#!#ncioiu f#cea a1e! (i !a 1ara2o!e, une!e

de in$1ira%ie 2i2!ic#, !a fe! cu a!%i 1oe%i. -e 1i!d#, Dn Cear"a ce"#%ii, -u nezeu Di cere )iu!ui @ u!ui $#:i zic# ce"#%ii "6rfa. Cu "o" !i 2aGu! re!igio$, o a$"fe! de 1ara2o!# ?"receaB ai !e$ne =$e crea$e o anu e o2i(nuin%#N> dec6" $1unerea !ucruri!or 1e nu e. 9a cine, dac# nu !a Ceau(e$cu, $# ne fi g6ndi", c6nd 1oe"a ;or2ea de$1re ?in;en"a"oru!P$1ai ei noa$"re cea de "oa"e zi!e!eBK Sau cu $# nu in"uie("i din 1ri a c!i1# !a ce ?;re e reaB $e refer# Pa$"e! II, !a ce ?a("e1"areBK /re e Dnchi$#, grea, 2#nui"oare, Cine;a ;ine Dnce" 1rin 2urni%a rece Nu ai ca $# ;ad# ce $e ai Dn"6 1!# 1e:aici -ar ni eni nu 1oa"e $# af!e ce $e 1e"rece. /i$# in"en$ o oar"e $a!;a"oare, /ine o a!"# oar"e "ri$"# (i grea Pen"ru noi, (i ni eni nu ("ie Cu ne ai $a!;eaz# ea. ,cu chiar ;re ea 1arc# $e de$chide, ,cu ni" ne ai "e e , acu a("e1"# . ,cu i ai ;i$# ce nu ai ;ine -ar o $# ;in# "o"u! f#r# $# ai ;i$# . Pre oni%ia e$"e e;iden"# a2ia a$"#zi, dar $"area de !a careO 1!eac# o ghicea de 1e a"unci. Uneori "i"!u! Dn$u(i e $u2;er$i;: Dnce1u"u! $f6r(i"u!ui. 3i chiar dac# "o"u! 1are !i;re$c =@edi1, ,n"igona, 9ear, Corde!ia>, nu e nici o dificu!"a"e $# $e$izezi carac"eru! ?rugiiB 1oe"ei, cu. .oa"# ironia a1roa1e cinic# 1e care o con%ine: @, -oa ne, nu or2i "o" nea u! eu deoda"#, !a:ne din doi Dn doi (i ai a in# Sf6(i"u! "ragediei, !a$#:i !a fiecare Pe cine;a $#:! duc#:nce" de 6n#. ?Dngeru! eu de Paz#PD 2r#ca" Dn haine de 1o!i%i$"B, $crie $"r#;eziu 1oe"a Dn a!"# 1ar"e. Ca Dn ro anu! !ui ,rghezi, !u ea noa$"r# $e u 1!e de Dn;ia%i din or%i. ," o$fera e !a fe! de ha!ucinan"# ca Dn 1oezii!e ai ;echi a!e 1oe"ei o2$eda"e de $uferin%#, 2oa!# (i agonie, dar "onu! difer#. ,;e de:a face acu cu o 1oezie 1o!e ic#, 1ro"e$"a"ar#, $ocia!#, (i care nu face nici un $ecre" din na"ura $en"i en"e!or 1oe"ei. Pre oni%ia din 9ini("e e$"e "eri2i!#: 9ini("e, o $ingur# eF1!ozie !a un $u2$o! Un $ingur g!a$ re;o!"a" Dn"r:o 1oa"#, Un $ingur #ce!ar g#$i" "#ia" Dn ha!# Dn"r:o di inea%#. Un $ingur incendiu $"r#!uci"or, @ $ingur# "ri$"e%e Dn#2u(i"#, I!eana M#!#ncioiu @ $ingur# u 2r# f#r# $fir(i" Pe fiin%e (i 1e !ucruri r#$#ri"#. Un $ingur fe! de c#dere, Un $ingur fe! de $a!;are Care a("e1"# $# ne 1ice din cer 9a o zi are. Nu e de irare c# Urcarea un"e!ui a fo$" dra$"ic cenzura", iar a1oi cri"ica a fo$" D 1iedica"# $#:! co en"eze. Recenzia ea din Ro 6nia !i"erar#, ini%ia! $coa$# din 1agini, a 1u"u" a1#rea doar du1# ce Monica 9o;ine$cu a ana!iza" car"ea !a Euro1a 9i2er#. E un 1aradoF a! ;re ii: 1ro2a2i!, $1re a nu $e $1une c# nu e!e 1oe"ei e$"e in"erzi$ Dn %ar#, cenzura a 1er i$ 1u2!icarea unei recenzii, una $ingur#, e dre1", dar care 1u"ea de;eni un argu en", Dn an"o!ogia de fa%#, I!eana M#!#ncioiu adaug# 1oezii!or din ;o!u u! din 1955 (i 1e ce!e care a"unci i:au fo$" e!i ina"e de cenzur#. -e aceea ;o!u u! 1oar"# dou# da"e: 1955 (i 199&. Mi:e greu $# a1reciez corec" 1oezii!e din $ec%iunea fina!# a an"o!ogiei, une!e, 1ro2a2i!, $cri$e Dnain"e de 1959 (i ne1u2!ica"e a"unci, a!"e noi =;o!u u! din $eria ?Poe%ii ro 6ni con"e 1oraniB e$"e din 199&, ce! din ?/i"ru;iuB;din 1997> (i c6"e;a, inedi"e, Dn 1ri u! r6nd, nu ("iu unde $# !e $i"uez. In a! doi!ea r6nd, u!"e D i fac i 1re$ia curioa$# a unei defu!#ri. .o" ce 1oe"a (i:a in"erzi$ Dnain"e =chiar dac#, a(a cu a ;#zu", (i:a eF1ri a" nu o da"# Dn od ne;oa!a" $en"i en"e!e (i a 1u2!ica", Dn 1!in# cenzur#, ;er$uri cu de$#;6r(ire necon;ena2i!e ora!ei (i ideo!ogiei co uni$"e, $au 1ur (i $i 1!u an"ico uni$"e, ea a fo$" "o"u(i o2!iga"# !a o anu i"# au"ocenzur#, ca noi "o%i> e$"e da" 1e fa%# acu . ,$1ec"e!e funerare $un" fra1an"e, de(i cuno("ea de u!" Dnc!ina%ia 1oe"ei. /oca2u!aru! e do!dora de or%i, gro1i, $icrie, ci i"ire, !e$1ezi. Suf!e"u! ?1#r#$i" de ;i$eB are ;iziuni argheziene: rufe!e or%i!or a"6rn# 1e $6r #, oar"ea D(i $1a!# 1#ru! (i D! 1ia1"#n# Dn og!ind#. Poa"e fi (i o nou# for # de dezn#deGde care $e "raduce a$"fe!. Poe"a Dn$#(i recunoa("e: ?,zi nu ai $criu ;er$uri, nu ai ;i$ez, PNu ai "re ur, nu ai 1!6ng, nu ai $un"B.

,cea$"# $inceri"a"e # de"er in# $# fiu circu $1ec" (i $# nu Dncerc c# $1un cu ara"# cu ade;#ra" 1oezia I!enei M#!#ncioiu de du1# 1959. S# a("e1"# c#r%i!e care ;or ;eni. I!eana M#!#ncioiu e$"e o 1oe"a inconfunda2i!#, ne$u1u$# ode!or $au ;aria%ii!or de u oare a cenzurii, una din ce!e ai 1u"ernice 1er$ona!i"#%i din Dn"reaga !i"era"ur# ro 6na. =9inia /ie%ii E an"o!ogie, Edi"ura Po!iro , Ia(i, 1999> MIRCE, CI@B,NU ?/ia%a !u iiB -e(i 1oa"e 1#rea a$"#zi, dac# ne ra1or"# ne iG!oci" !a ce (i cu $e $crie, inc!a$a2i!#, 1oezia !ui Mircea Cio2anu a $"a" o ;re e, !a Dnce1u"uri!e ei, $u2 du2!u! $e n a! !ui Bar2u (i ,rghezi, fie (i nu ai 1rin fe!u! Dn care $:a referi" !a !i 2aG: 1ri;i" ca o2iec" a! unui "ra;a!iu in"en$ (i $ecre" de a da infor u!ui for #. @1era%ia acea$"a de "ra"are a cu;in"e!or a r# a$ ca o 1ar"icu!ari"a"e a !iricii !ui Mircea Cio2anu 16n# !a recen"a /ia%a !u ii =Edi"ura E ine$cu>, cu "i"!u D 1ru u"a" din Miron Co$"in, D 1reun# cu care 1oe"u! de a$"#zi ar 1u"ea dec!ara: ? , !u ii c6n"u cu Ga!e cu 1!i"# ;iia%a, PCu griGi (i 1ri eGdii cu ia$"e (i a%a: PPrea $u2%ire (i:n $cur"# ;re e "r#i"oare. P@, !u e hic!ean#, !u e Dn(e!#"oareNB Sun"e nu Dnain"ea unei, 1ur (i $i 1!u, cu!egeri de ;er$uri, dar a unei c#r%i $"ruc"ura"e cu griG# ca un a 1!u 1oe . Para2o!a !u ii nu con%ine doar 1ar"ea dec!ina"#, e$hau$"o!ogic#, 1en"ru care edie;a!u! Co$"in a;ea o firea$c# 1redi!ec%ie, dar, ai a!e$, facerea, origini!e, 1ri ordia!u!. @ "ra # a1roa1e in;izi2i!# conduce fan"ezia !iric# (i ea 1ro;ine din Bi2!ie =din 1ri e!e c#r%i> Poezii!or care con%in ;iziuni a!e na("erii uni;er$u!ui din a1e!e ;ii de !a Dnce1u"uri =? aica "u"uror a1e!orB> !e r#$1und ce!e $u2in"i"u!a"e Re1!ic# =(i Dn care $e i;e("e ade$ea $i 2o!u! cuge"#"oru!ui, a! !ui )au$", a! ce!ui care 1ro;oac# de!i2era" cunoa("erea>, Dn"r:o oda!i"a"e 1rea riguroa$# ca $# fie Dn"6 1!#"oare. Cinci "eF"e ai a 1!e 1ar $# con%in# "e a 1rinci1a!#, =-e$1re c#!#"orie, Pro!og, /edenia, )o(ne", )e2ra, Aiua 1ierdu"# (i Pia"r# 1e 1ia"r#. )o(ne"> re!ua"# de fiecare da"# Dn c6"e (a$e "eF"e ai $cur"e, din care unu! $au dou# ofer# re1!ica. @ a$"fe! de con$"ruc%ie a 1oe u!ui nu e$"e o2i(nui"# Dn !irica noa$"r#, 1oa"e (i fiindc# oderni$ u! a 1refera" frag en"aru!, i!u inarea de o c!i1#, fu!guran"a i aginii. EFce1%ii!e !e:a 1u"ea nu #ra 1e dege"e!e de !a o 6n#: Sorin M#rcu!e$cu, 9i;iu !oan S"oiciu =de a!e c#rui G!a$uri din !a2irin" :a ocu1a" nu de u!", o i%6nd cu acea ocazie E !ucru 1en"ru care fac acu ea cu!1a E $# di$cu" o a 1a"ra car"e, Ini a de raze, $cri$# de 1oe", care nu $e af!a, deci, a(a cu ar#"a "i"!u! cronicii e!e, doar !a cea de a "reiaN> (i c6%i;a a!%ii. Nu a 1re"en%ia de a de$cifra, Dn ace$" ar"ico! eni" $# $e na!eze o a1ari%ie, Dn"reg $i$"e u! de ;a$e co unican"e din /ia%a !u ii, Dn c!ari"a"ea a1aren"# a !iricii !ui Mircea Cio2anu de$co1eri necon"eni" Dn"in$e zone de o1aci"a"e. -e(i 1oezia acea$"a ;or2e("e de o2icei $en"en%io$ (i 1er$ua$i;, Dn ;er$e"e, di$cur$u! e$"e ade$ea ce%o$ (i e$o"eric. Poe"u!, care a de2u"a" ca un faur 2ar2ian de enig e concen"ra"e, a renun%a" "re1"a" !a a"ri%a Mircea Cio2ani, geo e"ric# =Dn care era r#ci"#> 1en"ru a!"e $oiuri de a!a 2icuri din care !irica !ui ie$e cura"# ca zgura no%iuni!or, incan"a"orie. ,!2i i$" Dn ge$"uri, Mircea Cio2anu $crie "o" ai u!" de !a un "i 1 Dncoace o 1oezie de a$1ec" edie;a!, dac# 1o" $1une a(a, Dn care 1oe"u! Goac# ro!u! ;ocii care "ran$ i"e e$aGe!e ocu!"e a!e "ri2u!ui, orice ?1er$ona!i"a"eB !i1$ind, orice ;ia%# 1er$ona!#, adic#, iar re"orica e$"e nu nu ai cere onioa$# =o cere onie a i 1er$ona!i"#%ii>, dar 1rin eFce!en%# ;or2i"#, adre$a"#, audi"i;# =ne;izi2i!u! edie;a!i"#%ii "i 1urii do ne("e Dn "oa"e ace$"e ;er$uri eni"e urechii noa$"re, chiar (i c6nd "ac>. 9irica din /ia%a !u ii e$"e, a(adar, una de fo(ne"e originare (i e!e en"are,. Ln care a1e!e = ai a!e$ ac;a"icu! e$"e e!e en"u! !ui>, ;6n"u!, "ru1u!, ceru!, $"e!e!e, 1# 6n"u!, 1e("ii a!c#"uie$c un uni;er$ $onor. Mi(carea e audi2i!#. 9ucruri!e r#$uf!# zgo o"o$. Ro$"irea e o frecare a cu;in"e!or une!e de a!"e!e, a $i!a2e!or Dn"re e!e. .oa"e ce!e!a!"e !a"uri a!e a"eriei (i $1iri"u!ui 1ar co 1!e" de$con$idera"e. @chiu! ;ede ;ag $au de!oc. Miro$u!, 1i1#i"u! $un", unde $un", argina!e. Ceea ce nu $e aude nu eFi$"# Dn ;er$uri!e !ui Mircea Cio2anu. ,cea$"# fan"ezie co1!e(i"oare a audi2i!u!ui

=1e o ga # uria(#, de !a fo(ne"u! a1roa1e i 1erce1"i2i! !a "i 1ane!e a$urzi"oare, de !a (oa1"# !a uge"> $e "ran$ i"e (i re"oricii Dn $en$ $"ric" a 1oeziei, care e de "i1 !i"urgic: ur ur $au $"rig#" !unec6nd e!odio$, eufonic, f#r# o2$"aco!u! ideii =a! no%iunii>, 1ur# incan"a%ie ;er2a!#. Ln iezu! unui 1oe e$"e de o2icei un ade;#r $i 1!u, eF1ri a" Dn$# e ora2i!, ca un ;er$e" 2i2!ic: e! e$"e a1oi !#$a" Dn ;oia i agina%iei 1oe"ice, care D! dez;o!"# Dn cercuri concen"rice. Un a$"fe! de nuc!eu ger ina"i; e$"e Dn fru oa$a 1oezie )e2ra, care Dnce1e a(a: ?Mhni!e fra%i!or "#i E !e:ai 1ri;i" ai de:a1roa1eK P@riunde, Dn orice ca1can#, PNu ai Dn 6ini!e !or $# nu caziB. Con"inuarea nu e$"e a!"ce;a dec6" re!uarea Dn ;arian"e a "e ei: ?Dn ca1can# de (e$, Dn ca1can# de un"e, P!uneci (i $or%i de $c#1are ai $in" ci"# ;re e ni ic, Pnici #car o unea!"# cu gheare, cu din%i (i cu arcuri !a f#!ciPnu ai $coa"e 1rice1erea 2unu!ui e("er, PCa:n anii 1#rin%i!or no("ri. @riunde, Dn orice ca1can#, Pfie ea (i 1ro1"i"# $u2 a!uri de a1# =cu a1a e "o" o ca1can#>, Pnu ai Dn 6ini!e fra%i!or "#i $# nu cazi. PM6ini!e fra%i!or "#i E $# "o" dor i !a dogori!e !or, Pcu adoar ePc6ine!e ca$ei, 1ierdu", azi 2#"r6n (i cu oa$e reci, PDn ad6ncu! a2ia 1#r#$i" a! ace!or cu1"oare de ar$ c#r# izi, P1#$"r#"oare de 1u!2ere ca$# (i $o n. PUnde:ar fi ai 1rie!nic $# dor iK PPoa"e:n 16n"ecu! aichii, $u2 ini a ei, $u2 2#"#i!e ini ii ei, Dn $"r6 "oarea ace!uia(i !oc de 1!u"ire, P1rin$ ca:n"r:un iez de 2u!2oan#, ro"i" (i 1ur"a", Pdin"r:o und# Dn"r:a!"a, a$"#zi (i 6ine !a fe!, P$1re un !oc de ie(ire !a a! care 1ururi $e:a 6n#B. .e a cu ;aria%iuni e$"e "ehnica din u!"e a!"e 1oe e a!e !ui Mircea Cio2anu. 9u ea a c#rei ;ia%# o eF1ri # !iric 1oe"u! e$"e una 1ri ordia!#, de a1e (i de f#1"uri ac;a"ice, a"ricia!# deo1o"ri;# =1rin eF"en$ie: 16n"ecu! a"ern, !ichidu! a nio"ic>M (i, "o"oda"# una e!e en"ar#, de(i nu 1ri i"i;#, de 1e$cari, !ucr#"ori anua!i, $e #n#"ori, zidari, cu "ehno!ogii!e !or arhaice. Mo"i;u! 1rinci1a! fiind Dn"e eierea, e fire$c ca ace$"ea $# fie e$erii!e, 2re$!e!e (i o2iceiuri!e, Dnain"ea "u"uror e$"e 1aradi$u! a1e!or din care $:a i;i" ;ia%a. /edenia, )o(ne" e$"e o car"e a facerii 1e $cur", dar (i o i agine a 16n"ecu!ui co ic din care a ie(i" ;ia%a de 1e 1!ane"#, a Ger"fei ini%ia!e =aceea din 9e;e"ic> care u 1!e cu $!oiuri de $6nge a1e!e, ur a"# de una din ce!e ai 1ure e!egii din c6"e $:au $cri$ !a noi, a $uf!e"u!ui Dndoi" de $ine (i de "o", c#ruia nu:i r# 6ne dec6" Dn"re2area f#r# r#$1un$: ?Suf!e"e:a! eu, ce $e:n"6 1!# 1e !u eK PSuf!e"e:a! eu, ai degra2# cu "ine ce;a $:a: n"6 1Pa". PS"ai !ini("i", 1e o "rea1"# de dig, (i e("i $ingur, (i 16n# !a dunga ce ca1#"u! !u ii Di $1un (i:Dn%e!e1%ii (i 1roa$"e!e:n "irguri (i zeii, P16n# !a dunga aceea ni ic nu $e ;ede, Pdoar $oare!e ;re ea, a(a $:ar 1#rea, Pi:a ;eni" $# $e na$c#, Pdoar $ca a de nor r#z!e%i"# de a2urii zi!ei de ieri $e aude u 2!6nd 1rin"re $"6nci EPnici o ;or2# de "ineri de!fini, Pnici ur # de oa eni 1e$cari, nicidecu de #ce!PSuf!e"e:a! eu, ai degra2# cu "ine ce;a $:a:n"6 1!a"PCine:a $"a" ghe ui" $u2 "e e!ii!e "a!e (i:aco!o (ez6ndPa urzi" cu iga!# acea$"# de "o" $6ngeroa$# 1ri;e!i("e9P@, de:ai ("i 1en"ru care 1ri!eG ;ii"or de 6hnireP$e:ara"# unuia 2!6nd din n#$care ca "ineP$6nge 1e a1e. ?. Un 1oe ad ira2i! e$"e (i Nu e, ;iziune a 1o1u!a%ii!or infini"e de 1e("i din oceanu! 1ri ordia!, $oco"ea!# a $e in%ii!or !or, ca acea din Nu erii 2i2!ici, Dncheia"# a$"fe!: ?)orfo"a !or dez!ega"# !a nu #ru! areP$ingur a $"a" $:o a$cu!", Dn"re a1e, !a aicaP"u"uror a1e!or, $ingur, c6nd ea i i:a da" Dn n#;od, Pnu 1rice1erea ea EPce!or ce nu e n:a;eau !e:a 1u$ nu e, Pce!or ce:a;eau, !:a ro$"i", $# nu:! ui", 1e$"e u or, Pde:o ie de oriP(i ia"# c# ni eniPnu :a:n"re2a" de nu e!e !or. P3i doar r#"#ci$e 1e a1e. 3i doar co2or6$e P16n#:n ad6ncuri $#:i $co" EP(i doar #: neca$e , 1rie"eniB. ,ici e$"e aceea(i e!egiac# Dn uiere a "onu!ui, 1e care a con$"a"a":o (i Dnain"e: 1!6ngerea 1oe"u!ui care a 1rin$ Dn n#;od !u ea, a da" nu e f#1"uri!or ei, dar care a r# a$ neDn%e!e$. E$"e (i "onu! din Re1!ici =? de$1re ine, chiar nici un cu;6n"K PE ziua !a $f6r(i" (i n:a $1u$ Dnc#, Pde(i:! ("ia , cu;6n"u! care $ingurP$#: i %in# !oc de nu e (i 1o;e$"eB>. @ anu e ref!eFi;i"a"e e"a1oe"ic# 1oa"e fi ghici"# Dn in"er$ec%ii!e /ie%ii !u ii. Ia"# (i o $chi%# de au"o1or"re" a! ar"i$"u!ui !iric: ?3i "u, care f#r# !$cu!e de $cri$, f#r# d#!%i, Pf#r# foc, doar cu 6ini!e I

Mircea Cio2anu goa!e, P1ui !a ca!e un cin"ec de:a dre1"u! 1e u 2ra de nor ! D 2#"r6ni"# !a u(a ca$e!or "a!e, P"u, care a(ezi un cu;6n"PUng# gea u! !ui (i:! a$cu!%iPcu a2ia ai adie de $1ai #. ?. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &5, 1959> Po$"fa%#: ,r ur#rii Se!ec%ia 1e care Mircea Cio2anu ne:o 1ro1une a$"#zi din 1oezii!e !ui Dnce1e cu @a$1e"e!e cu $1ad# (i $e Dncheia cu ,r ura !ui .ho a$: indiferen" de fa1"u! c# 1ri a e$"e o 1oe # Dn"re a!"e!e, iar u!"i a o 1roz# cu ;#di" carac"er 1rag a"ic, (i 1oa"e chiar dinco!o de o in"en%ie !i 1ede a au"oru!ui, o anu e a$e #nare din"re e!e de;ine iz2i"oare ai a!e$ 1en"ru cine a $"r#2#"u" Dn"reg ;o!u u!. ,$e #narea con$"# Dn6r:un o"i; 1oe"ic (i care genereaz# "re1"a" o anu i"# a" o$fer#: o"i;u! e$"e ar ura $au 1!a"o(a =care e o ar ur# 1ar%ia!#, un 1ie1"ar, ca (i $cu"u!>. ?Pe S"raie, PSuna "#io$ o 1!a"o(#B, ci"i Dn 1ri a $"rofa a 1ri ei 1oezii din car"e. Ca;a!eru! .ho a$, !a r6ndu! $#u, din u!"i u! "eF", oare Dn de(er", Dngro1a", a( $1une, Dn 1ro1ria ar ur#, iden"ifica" a1roa1e cu ea. @ 1oezie in"i"uia"# chiar ,r ur# con%ine Ii agini $i i!are. ,ici ar ura nu e$"e a!"ce;a dec6" ?$udoareaB a2andona"# ?1e un a!B ca o hain# 1rea grea. P#r#$i"# de cor1, $udoarea:ar ur# $ea #n# cu o ha!# 1u$"ie, 1e ai c#rei 1ere%i (iroie("e ?frigu! ierniiB: ? ;or fi:n ar ur# !ini("i u!" ai reciP(i ni eni care, $1une, $# !e de("e1"eB. -ar acea$"a e o i agine 1en"ru $icriu $au 1en"ru ca;ou, a(adar 1en"ru un !oca( a! or%ii. -e;ine ;izi2i!# de !a un 1unc" un fe! de dia!ec"ic# 1ar"icu!ar# a o"i;u!ui ar urii Dn 1oezii. ,r ura e$"e, Dn"6i, un ;e$" 6n" de un fe! anu i", #re%, $o 1"uo$, d6nd 1re$"igiu 1ur"#"oru!ui care a1ar%ine ca$"ei ca;a!ere("i ori i!i"are, fiind adic# un !u1"#"or (i 1oa"e un erou. ,(adar, ar ura e$"e, Dn acea$"# 1ri;in%#, un $e n di$"inc"i; (i o 1odoa2#: ea D 2rac# cor1u!, D! face i 1ozan" Dn a! doi!ea r6nd, ea 1ro"eGeaz# cor1u!, e$"e o 1a;#z#. ,cea$"# 1a;#z# e du2!#: de na"ur# $i 2o!ic# =ar ura indic# o ca$"# 1ri;i!egia"#> (i fizic# =ar ura o1re("e ;6rfu! $1adei $# in"re Dn cor1>. /or2ind de a doua: cor1u! $e re"rage Dn ar ur# ca un o("ean Dn incin"a de ziduri a ca$"e!u!ui. ,r ura e o ce"a"e i(c#"oare (i un ca$"e! for"ifica" Dn fo!o$in%# 1er$ona!#, Dn$# acea$"# fo!o$in%# creeaz# o $o!idari"a"e 1u"ernic# a cor1u!ui cu ar ura, a1roa1e o $u2$"i"uire a ce!ui din"6i 1rin cea de a doua, a(a cu o a$c# Dnde!ung 1ur"a"# $e $u2$"i"uie o2razu!ui, a(a cu un ro! re1e"a" uzur1eaz# 1er$ona!i"a"ea u an# a ac"oru!ui. ,r ura: a$c# indic# o uzur1are de ace!a(i fe!. Ca;a!erii edie;a!i erau recuno$cu%i du1# cu!oarea ar urii $au du1# a!"e $e ne de 1e 2!azoane!e !or. @ recunoa("ere care nu a"inge Dn u!"e cazuri 1e o u! din!#un"ru, !i i"6ndu:$e !a Dn$e ne!e eF"erioare. Nu $e ("ia "o"deauna (i nu a;ea i 1or"an%# cine $e a$cunde $u2 haina de za!e: ar ura era de aGun$, ea era aceea care $e Dn$cria !a "urnire, f#cea inuni de ;i"eGie, cucerea ini i!e do ni%e!or. Ca;a!eru! 1u"ea r# 6ne necuno$cu". Un 1a$ ai de1ar"e (i ar ura de;ine, 1en"ru cor1, o Dnchi$oare $au o ca1can#. Cor1u! $e iden"ific#, acu , cu ar ura, du1# ce, ai de;re e, a ;#zu", ar ura $e iden"ifica$e cu cor1u!. Cu a!"e cu;in"e, cor1u! e inca1a2i! $# 1#r#$ea$c# ar ura, $e izo!eaz# Dn in"erioru! ei 1reg#"ihdu:$e $# oar#, $e Dnf#(oar# Dn ea ca Dn"r:un giu!giu. E u(or de o2$er;a" c# acea$"# "ran$for are a $en$u!ui ar urii e$"e "oc ai aceea care $e $#;6r(e("e de !a @a$1e"e!e cu $1ad# !a ,r ura !ui .!"o a$: de Ia ar ura:;e$" 6n" $o 1"uoa$# !a ar ura:giu!giu. Poezia !ui Mircea Cio2anu con%ine $e io"ica Dn"reag# a ar urii: ;e$" 6n", 1a;#z#, $u2$"i"u", ca1can# (i giu!giu. -ar ar ura nu e dec6" o"i;u! cen"ra! iradian": Dn Guru! !ui $e con$"i"uie o a" o$fer# carac"eri$"ic#, coagu!6nd a!"e c6"e;a o"i;e $ecundare. ,ce$"ea $un": o("eanu!, "urniru!, ar e!e, 1o"iru!, "urnu!, ca$"e!u!, $a!a 2o!"i"#, "re1"e!e, 2eciu!, !an%u!, 1odu! 1e$"e (an%, a$ediu!, in$"ru en"e!e de "or"ur# e"c. Ln !eg#"ur# cu e!e, $:a. /or2i" de o2$e$ie edie;a!#, ce !:ar Dnrudi 1e Mircea Cio2anu cu E ine$cu, E i! Bo""a, Radu S"anca (i chiar B!aga. Ln$# aici cred c# au fo$" confunda"e dou# "radi%ii 1oe"ice di$"inc"e =de(i a1ro1ia"e>: una ro an"ic:2a!ade$c#, ce ;ine Dn"r: ade;#r de !a E ine$cu, (i o de$co1eri a1oi !a c6%i;a 1oe%i din anii de du1# a! doi!ea r#z2oi, Dn

care Radu Boureanu (i /!aicu B6 a, ca (i !a Radu S"anca, E i! Bo""a, 3". ,ug. -oina( (i 9eonid -i o;M (i una c!a$ici$"# (i, $#:i $1une , ar ur#rea$c#, !a Eugen Ce2e!eanu din Ini i $u2 $#nii (i, acu , !a 1oe"u! Pa"i i!or. ,ce$"e !inii $e in"er$ec"eaz# ade$ea: 3". ,ug. -oina(, E i! Bo""a ori Radu S"anca $e af!# 1e a 6ndou#. -ar Dn"re e!e e$"e o diferen%# i 1or"an"#. Ro an"i$ u! 1ri ei cu!"i;# a" o$fera, ero$u!, decoru!, $u 2ru ori 1i"ore$c, cre6nd o i 1re$ie de e; ediu 2u"aforic ce de"er ina 1e G. C#!ine$cu $# $e Dn"re2e, Dn"r:o recenzie din 19'0, 1u2!ica"# Dn Na%iunea. ?C6nd $e 1e"recur# ace$"eaK 9a o ie 1a"ru $u"e0 E Dn"re2# noi cu ;er$u! !ui E ine$cu. Ce noi a are $1ecia!izarea acea$"a Dn"r:o e1oc# nu nu ai "recu"#, Dn$# cu "o"u! Dn afara "radi%ii!or noa$"re, c#ci noi nu cunoa("e nici ca"edra!e cu ;i"ra!ii, nici 1e!erini, nici "ru2aduri, nici 2ufoni (i, dac# a;e o i$"orie, aceea e 1o1uia"# cu i agini $1ecifice. ? Se 1oa"e r#$1unde !ui G. C#!ine$cu foar"e $i 1!u c# aici con"eaz# nu "radi%ia i$"oric#, ci i"o!ogia 1oe"ic#, a a"orii de edie;a!i"#%i g#$ind Dn i"o!ogia "ru2adurea$c# un iG!oc de e;aziune !iric#, Dn$# nu acea$"a e Mircea Cio2anu 1ro2!e a noa$"r# deoca da"#, ci una 1ri;i"oare !a cea de a doua "radi%ie. Ini i!e $u2 $#2ii $un" 16n# !a un 1unc" o i agine a$e #n#"oare cu "ru1u! Dn ar ur#: e!e $ugereaz# a!"ce;a dec6" e;u! ediu 1ro1riu:zi$, (i anu e un e; de fier ne!oca!iza2i! i edia", o !u e r#z2oinic# (i crud#, Dn fine, 1$iho!ogic, o inhi2are a $uf!e"u!ui 1e$"e care a"6rn# $a2ia, 16n# Ia re"ragerea !ui Dn $ine Dn$u(i ca Dn"r:o ar ur#. Medie;a!i"#%i!e $un" !a unii 1oe%i decor eF"erior: e!e $un" !a Mircea Cio2anu e"afore a!e fiin%ei agre$a"e. Pri e!e $e ri$i1eau Dn fa$" =ar ura:;e$" 6n" #re% fiind 1rinci1a!u! o"i;>, u!"i e!e "ind $# $e concen"reze Dn"r:o $i 2o!i$"ic# a cor1u!ui "eroriza" =de aceea ar ura:ca1can# $au ar ura:giu!giu $un" o"i;e ai frec;en"e>. A6ng#ni"u! ar e!or, fieru! "ra$ 1e fier a! !an%uri!or, 1ri;in%a de "or"ur# au de;eni" ai i 1or"an"e dec6" 1rinci1e$e!e $u2 c!ar de !un# (i $i!ue"e!e gra%ioa$e de ca$"e! ref!ec"a"e Dn !ac. Ln fond, ar ur#rii!e con%in (i $uge$"ia unor Dncerc#ri $au difici!e 1ro2e. @ u! cu $1ad#, ca;a!eru! cu ar ur#, .ho a$ nu ne in"ere$eaz# de!oc ca a1ari%ii de 2a!ad# edie;a!#: ei $i 2o!izeaz# 1e o u! 1u$ !a Dncercare. Un Dn"reg cic!u de ;o!u =(i anu e chiar. ,ce!a care D 1ru u"# "i"!u! $#u ;o!u u!ui Dn"reg: Pa"i i!e> e 2aza" 1e ideea de Dncercare Dn for a ei cea ai i edia"#: "or"ura fizic#. ,ici cor1u! e 1u$ !a 1ro2#, chinui", $i!ui". E! face, 1ri u!, eF1erien%a infernu!ui. Nu e ni ic ca;a!ere$c, codu! e a!"u! dec6" ace!a ro an"ic (i feuda!. )ieru! $e o1une fieru!uiM cor1u! Dn ar ur# Dnfrun"# $a2ia. Suf!e"u! $:a chirci" (i 1ri;e("e !u ea ca ochii o("eanu!ui 1rin ;izier#. Gura ar %i1a (i e a$"u1a"#. Carnea $ufer#. ?Pa"i i!eB !ui Mircea Cio2anu $un" a!e c#rnii: dar 2 carne din care $uf!e"u! $:a re"ra$ ca a1a Dn "i 1u! ref!uFu!ui. ,ce$"a e$"e un a!" e!e en" funda en"a!: ni ic "ran$cenden", nici un $en$ re!igio$ a! $uferin%ei (i, greu de de$cifra", unu! e"ic, nu co 1!ic# infernu! cor1u!ui. -e(i un cic!u $e in"i"u!eaz# E"ica, iz2i"oare nu e nici aco!o $uferin%a $uf!e"u!ui, ci a "ru1u!ui. -in $uferin%a cor1ora!# $e na("e o $"ranie cor1ora!i"a"e a $uferin%ei. Pa"i i!e $un" 1oezii!e cor1ora!i"#%ii !i1$i"e de "ran$cenden". Ia"# o 1oezie ca Nu $1une din E"ica: N:o r6$1indi, nu 1une o $:o duc# Dn ha!e!e cu $6nge: !a$:o Go$ ro"i"#:n $u! (i ;ino ai a1roa1e de u 2ra ca$ei e!e, fra"e 1a!id. Che a" $#: i $e eni =(i:nro(i" !a u #r de:ace!a(i fier>, a in# Dnc# fugaM r# 6i "re ur#"or $u2 arcu! u(ii unde (ezu E dar unghia ;e$"i"# ce nu e:a de(ira" 1e "encuia!# (i:a! cui a fo$", nu $1une. Urn# ca!d# cenu(ii e!e fii c6nd, da" deo1ar"e, rugu! $ur1a" o ;a dura ai a!2# dec6" a $"i;ei (i:a un$orii ar$e. Pe $ea a ei $# nu 2ei ;in (i cear# $# nu aduci !a "re1"e: !a$# ;inu! aco1eri" (i ceara:n 2u!g#ri ga!2eni. C# ;oi 1!u"i:n ar ura ea (i zaua ;a f!u"ura $u2 !i 2a Dn$e"a"# a dini!or ("ia N -ar de !u in# ace!or u! i $uind cu "o" cu ine $1re ceru! Dnc!ina", nici eu, nici "u. Lncerc6nd $:o ana!iz# , ne 1une dou# $erii de 1ro2!e e: une!e 1ro;enind din a$1ec"u! fizic a! $uferin%ei, din a2$en%a de "ran$cenden%# =re!igioa$# ori e"ic#>M a!"e!e 1ro;enind din fac"ura enig a"ic# a 1oeziei !ui Mircea Cio2anu, 1e care ;oi Dncerca $:o eF1!ic ai 1e !arg Dn u!"i a

1ar"e a ace$"ei 1o$"fe%e. Se Dn%e!ege, nu f#r# oarecare dificu!"a"e, c# Nu $1un Dnf#%i(eaz# Dn fina! in"erdic%ia unui ri"ua! funerar. Conda na"u! !a ardere 1e rug adre$eaz# ?fra"e!ui 1a!idB =$e enu! !ui, Dnro(i" de ace!a(i fier, dar (i aduc#"oru! 1oruncii de oar"e> rug# in"ea de a nu D 1!ini niciunu! din o2iceiuri!e cu;eni"e !a oar"e. I aginea arderii e inu%ioa$# (i chiar $enzua!#, Dn genere, e!e en"e!e fizice a2und#: ha!e!e de $6nge =1oa"e 1ie%e!e din Guru! ruguri!or>, u #ru! ar$ cu fieru!, cenu(a, $"i;a de !e ne =rugu!>, un$oarea ar$# ="ran$1ira%iaK>, !i 2a Dn$e"a"# a c!ini!or =f!#c#ri!e> !ing6nd ar ura =ia"# $en$u! de ar ur#:giu!giu: Dn care cor1u! $:a iden"ifica" cu zaua>. -e$1re 1ieirea "ru1u!ui ("iind "o"u!, $oar"a $uf!e"u!ui r# 6ne necuno$cu"#: ?!u ina. Suind cu "o" cu ineB. -e$1re ea nu $e 1oa"e $1une ni ic. Mai u!": nu "re2uie $1u$ ni ic. -e aici "i"!u! Nu $1une. In"erdic%iei de a oficia ri"ua!u! =f#r# ro$" c6"# ;re e e Dn Goc doar cor1u!, nu (i $uf!e"u!> i $e adaug# in"erdic%ia de a ;or2i de$1re $oar"a $uf!e"u!ui. Nu e!e ("er$ cu unghia de 1e "encuia!# "re2uie $# fie nero$"i". -oar un cor1 anoni ;a 1ieri Dn f!#c#ri, Dn"re;ede un $en$ nou a! ar urii: ea Dnchide acce$u! !a un cor1 f#r# nu e, ar"iriza". E"ica, !a fe! ca (i Ce!e ce $un" $au Pa"i i!e, con%ine, $1unea , 1ro2e a!e "ru1u!ui, ri"ua!uri a!e "ru1u!ui, ri"ua!uri a!e "or"ur#rii (i uciderii !ui. -ar oare ace$" ar"iraG ne$f6r(i", a$u1ra c#ruia i agina%ia 1oe"u!ui re;ine con"inuu, ce 1oa"e $e nificaK Ln cre("ini$ , ar"iraGu! "ru1u!ui de$chide ca!ea $1re 6n"uirea $uf!e"u!ui, Dn 1oezia !ui Mircea Cio2anu infernu! (i 1urga"oriu! nu $un" =deoca da"#> ur a"e Mircea Cio2anii de 1aradi$: 6n"uirea nu $e 1roduce, Dn$# "ru1u! chinui" din Pa"i i!e $ugereaz#, Dn"r:un fe!, a$1ira%ia c#"re $a!;are. E"ica 1oa"e fi in"er1re"a"# ca un 1urga"oriu. -ar Dn Ce!e ce $un" re;ine infernu!. ,ce!a(i !ucru (i Dn a 1!e!e 1oe e de !a $f6r(iru! c#r%ii, $cri$e ai de cur6nd (i 1ro2a2i! 1rin"re ce!e ai 2une !ucruri ie(i"e din 6na 1oe"u!ui: e!e con%in ;iziuni a1oca!i1"ice, o i agina%ie "eroriza"# de aceea(i a"eria!i"a"e a1#$#"oare. 3er1ii =din Nu ai o ;re e, c6" o 2#"aie de 1!eoa1#> $un" $i 2o!u! "e!uricu!ui, iner"u!ui, inu anu!ui. 4oi"arii =din 1oezia cu ace!a(i "i"!u> $i 2o!izeaz# agre$i;i"a"ea. Pa$#rea din ,$"fe! a $1u$ nu e cor2u! ne!ini("ii din Poe, ci o r#1i"oare care iz2e("e cu ciocu! Dn 1ie1"u! ador i"u!ui, oar"ea de$igur, Dn"ru1a"# Dn"r:o z2ur#"oare ca Dn 1ic"uri!e !ui BraWue. ,gonia Dn$#(i e in"er1re"a"# de 1oe" Dn "er eni fizici. Pa$#rea "r#ie("e din re$1ira%ia o u!ui, D! go!e("e de ea. -e $uf!e"K Nu, c#ci ea $1arge $"ernu! cu ciocu!: $6nge!e ce r# 6ne Dn ur a ei 1ro;ine din ini #, nu din $uf!e". ,ici e$"e origina!i"a"ea cea ai re arca2i!# a 1oe"u!ui: de a nu"ri din"r:o a$1ira%ie $1re zone!e e"ice a!e $uf!e"u!ui =unde eFi$"# 6n"uire> o 1oezie a1roa1e eFc!u$i; cor1ora!#, fizic#. Mar"iraGu! cor1u!ui a1are cu a"6" ai cu 1!i", cu c6" e zadarnic. ,$ce%ii din 1ri e!e "i 1uri a!e cre("ini$ u!ui D(i "or"ureaz# "ru1u! $1re a:(i e!i2era $uf!e"u!, Dn 1oezia !ui Mircea Cio2anu, "or"ura $e do;ede("e inca1a2i!# $# e!i2ereze $uf!e"u!. Cor1u! "or"ura" ia cu e! Dn oar"ea $uf!e"u!ui. Ca!ea 6n"uirii e$"e Dnchi$#. -efini"i;K Nu 1u"e ("i. )ac"ura ace$"ei 1oezii e$"e, 1e de a!"# 1ar"e, enig a"ic#, Dn $en$u! !ui Roger Cai!!oi$, care =Dn Enig # (i i agine> di$"inge dou# fe!uri de enig e. S# ne o1ri o c!i1# !a "eza e$ei$"u!ui francez: eFi$"# du1# e! enig e !i"urgice, din une!e ri"ua!uri 1ri i"i;e, 2aza"e 1e "radi%ie, e orie (i re1e"i%ie =a(adar 1e cunoa("ere (i 1e ini%iere>, (i enig e 1oe"ice, 2aza"e 1e i agina%ie. E!e nu "re2uie confunda"e, o2$er;# Roger Cai!!oi$. I aginea 1oe"ic# 1oa"e fi deri;a"# din enig a !i"urgic#, dar ea i 1!ic# nece$ar en"e nou"a"ea E nu re1e"i%ia, ci in$o!i"u! E (i e$"e Dn 1rinci1iu a!"ce;a dec6" enig a. Enig a 1ro1riu:zi$# e o Dn"re2are ri"ua!# !a care ne d# un r#$1un$ ri"ua!, Dn ;ir"u"ea unor con;en%ii $"a2i!i"e (i fiFa"e 1rin "radi%ie =?enig a nu $o!ici"# un r#$1un$ 1ro1riu:zi$, ci o fraz# cheie ?>M (i de o2icei $o!u%ia nu 1re"inde ageri e, ci infor a%ie, Dn $en$u! c# enig a face a!uzie !a fa1"e anecdo"ice "r#i"e de ce! ce Dn"rea2#, Dn 1oezie, ra1or"u! $o!u%ie:enig # e a!"u!. E! $e 1roduce 1e 1!anu! i agina%iei, nu a! cunoa("erii: o i agine 1oe"ic# ade;#ra"# "re2uie $# ai2# o $o!u%ie $1on"an# = ai 2ine zi$, firea$c#> Dn i agina%ia ce!ui!a!". -e aici Roger Cai!!oi$ "rage

dou# conc!uzii: c# nu e 1oezie nici aceea care 1re$u1une, $1re Dn%e!egere, un cod ori o infor a%ie 1er$ona!#M (i c# ana!ogia nu 1oa"e fi Dn 1oezie ar2i"rar# ori uni;er$a!# =1a$#rea 9i"era"ura ro 6n# 1o$"2e!ica. Poezia $u1rarea!i("i!or: orice $e 1oa"e co 1ara cu orice, du1# $i$"e u! core$1onden%e!or $i 2o!i$"e>, f#r# a de;eni in"e!igi2i!# ="re2uie deci $# r# 6n# o o!oga2i!# $au o"i;a"#>. ,ce$"ei "eze i $e 1o" aduce c6"e;a co 1!e"#ri (i o2iec%ii. Una e$"e c# i aginea 1oe"ic#, nefiind, e;iden", de "i1 !i"urgic, ini%ia"ic, 1oa"e $i u!a !i"urgicu! (i ini%ia"icu!. 9ucru! $e 1e"rece frec;en". EFi$"# un fe! de a"rac%ie a$u1ra 1oeziei a ace$"ui "i1 de i$"er. G. C#!ine$cu a de on$"ra" Dn Princi1ii de e$"e"ic# fe!u! Dn care 1oezia $en"en%ioa$#, gno ic# e"c. -# i 1re$ia 1rofunzi ii (i i$"eru!ui ini%ia"ic 1rin re1e"i%ii, $o!e ni"a"e, incan"a%ie, i 6nd adic# fac"ura !i"urgic#. , doua o2$er;a%ie 1ri;e("e codu!: ca (i enig a !i"urgic#, 1oezia are un cod, o $u # de con;en%ii, are fraze!e ei cheie. Roger Cai!!oi$ nu 1are a !ua Dn $ea # c# nu carac"eru! de con;en%ie acce1"a"# deo$e2e("e 1oezia de enig # $au de Gocu! enig a"ic care nici e!e E enig a !i"urgic# (i Gocu! E nu $e $u1ra1un 1erfec", diferen%iindu:$e chiar, cu ;o ;edea, Dn"r:o 1ri;in%# aGor#, ci na"ura in"i # a ace$"ei con;en%ii, Dn ;re e ce Dn Goc, regu!a 1oa"e fi $"a2i!i"# ad:hoc de c#"re Gudec#"ori (i odifica"# du1# D 1reGur#ri, Dn 1oezie regu!a n:o $"a2i!e$c de o2icei 1oe%ii, nu e o crea%ie indi;idua!#, nu e i"e o regu!#: cazu! .zara, Bre"on. ,ce("ia $un" ino;a"ori, nu ari 1oe%i. Poezia, a(adar, $e a1ro1ie, 1e de:o 1ar"e, de enig a !i"urgic# unde regu!i!e ;in de a$e enea din "radi%ie, $un" adic# 1rodu$u! unei eF1erien%e co!ec"i;e Dnde!ungi, (i $e de1#r"eaz#, 1e de a!"a, de Gocu! enig a"ic =ca ace!a de$cri$ de Bre"on ori ca regu!a !ui .zara 1en"ru dadai$ >. Poezia e$"e deo1o"ri;# (i con;en%ie ad:hoc, (i !i"urghie, ri"ua!. Roger Cai!!oi$ Di Dngu$"eaz# oarecu $fera. Poe"u! creeaz# "o"deauna un $"i! Dn!#un"ru! unui $"i!: un $i$"e re!a"i; 1er$ona! de i agini Dn!#un"ru! unui $i$"e fiF 1rin "radi%ie. C6nd ino;a%ia !ui $1arge for e!e o("eni"e, a$i$"# !a i(c#ri in$urgen"e (i eF1eri en"a!eM c6nd $e 1ierde cu "o"u! Dn e!e, !a con$er;a"ori$ (i "radi%iona!i$ 1urM arii 1oe%i g#$e$c de o2icei o ca!e de iG!oc. S# ;erific# ace$"e con$"a"#ri !a 1oezia !ui Mircea Cio2anu. S:a o2$er;a" de u!" c# ea e$"e de a$1ec" ini%ia"ic, 1!in# de for u!e oracu!are, i$"erioa$#. Nu e ne;oie $# ci"ez. Ci"i"oru! ;a g#$i $ingur de$"u!e eFe 1!e. Ia"# chiar Dn Nu $1une, unde =de !a "i"!u: ce $"a2i!e("e o in"erdic%ie> a;e i 1re$ia c# 1oe"u! e;i"# o co unicare direc"#, Dn;#!uie e$aGu! Dn for u!e 1ro"oco!are, ne o2!ig# $# a1e!# !a for a%ii $1ecia!e. 9iri$ u! ini%ia"ic i eaz# deci enig a !i"urgic#, Dn fraza cheie =$au 1e care !e $i %i ca a"are: ?!a$# ;inu!Paco1eri" (i ceara:n 2u!g#ri ga!2eniB> $e dau 1$eudo $o!u%ii unor Dn"re2#ri nicioda"# ro$"i"e. Sun"e Dn in"erioru! unui ;oca2u!ar care $"i u!eaz# deci e oria, nu nu ai i agina%ia, Dn$#, Dn defini"i;, !i"urghia enig a"ic# e$"e un "rucaG, c#ci noi cunoa("e ade;#ra"u! cod: care e$"e Mircea Cio2anii "oc ai ace!a c# ini%ia"icu! Dn 1oezie e$"e "o"deauna $i u!a". Ci"i"oru! ne1re;eni" fie renun%# !a a Dn%e!ege, fie, e1a"a" de 1oe", cau"# 1rofunzi i ineFi$"en"e, ori conce1%ii $1ecia!e incifra"e Dn ;oca2u!ar. ,de;#ra"a ad6nci e fiind 1oe"ic#, nu ideo!ogic#, ini%ia"icu! nu 1oa"e.fi dec6" "ruca", i a" Dn 1oezie. Poe"u! a$cunde $o!u%ia ca %#ranii cheia de !a 1oar"#, Dn"r:un !oc ("iu" de "oa"# !u ea: nu e 1oe" ace!a care, "e 6ndu:$e de ho%i, face cheia de neg#$i". Cheia "re2uie a$cun$# de ochii !u ii, Dn a 2e!e $en$uri a!e eF1re$iei: ca $# n:o ;ad# de Dnda"# ochii !u ii =faci!i"a"ea 1oa"e ucide !iri$ u!> (i f#r# a !ua Dn $erio$ a$cunderea =(i dificu!"a"ea 1oa"e ucide !iri$ u!>. Carac"eru! a$ocia%ii!or !irice Dn 1oezia !ui M. Cio2anu fiind ade$eori $ur1rinz#"or, nu in$o!i"eaz# Dn$# cu "o"u! !i 2aGu!. -ac# de ca!i"a"e nu 1oa"e fi ;or2a Ia e!, Dn $en$u! 1ro1riu, (i dificu!"a"ea e$"e !a r6ndu! ei re!a"i;#. )ie Gi nu ai fiindc# $e Dn$crie Dn"r:o anier# ce 1oa"e fi recuno$cu"#. In"6i!e 1oezii =din I nuri 1en"ru ne$o nu! cu;in"e!or> fiind 2ar2iene =1oe"u! nu !e:a re%inu" Dn ;o!u u! de fa%#>, e!e indicau deGa o direc%ie er e"ic# a i agi$"icii, a(adar enig a !iric# de;enea $o!u%iona2i!# 1rin Dn$crierea Dn"r:o "radi%ie !i"erar#. , ?eF1!icaB o 1oezie Dn$ea n# a. o

ra1or"a !a un gen 1roFi , fiind "o"oda"# diferen%a $1ecific#. Noi nu $1une Dn fond ni ic de$1re cu"are 1oezie Dn $ine, ci nu ai o $i"u# . -e aceea eroarea de $i"uare 1oa"e a;ea gra;e con$ecin%e. -ac# ;ede Dn 9uceaf#ru! e ine$cian un 1oe de "i1 a!egoric, o i!u$"rare Dn ;er$uri a unei idei, ri$c# $# nu Dn%e!ege ni ic (i $# in"er1re"# !iri$ u! ca 1e o $cen# dia!oga"#, cu ro!uri fiFe: dac# Dn$# D! $i"u# Dn "radi%ia ro an"ic# =9er on"o;, B*ron, 4o!der!in, No;a!i$> (i Di de$cifr# $i 2o!ica foar"e co 1!eF# E dar deGa eFi$"en"# Dn "radi%ia o"i;u!ui E 1u"e Dn%e!ege ;a!oarea !iric# rea!# a are!ui 1oe . -in ace$" 2ar2i$ ini%ia! a r# a$ =Dn une!e cic!uri ai ;echi> doar "#ie"ura 1reci$# a frazei !irice, !aconic# (i rece: a$cu%i"# ca o !a #. Ln !ocu! oric#ror eFe 1!e, iar fina!u! din Nu $1une de care # $er;e$c Dnc# o da"# 1en"ru de on$"ra%ie: e!udarea 1redica"u!ui indic# aici gra a"ica 2ar2iana: ? dar !u inaPace!or u! i $uind cu "o" cu ineP$1re ceru! Dnc!ina", nici eu, nici "uB. Unii co en"a"ori au $i %i", "o" Dn ace$"e 1ri e ;er$uri, re ini$cen%e din ,rghezi $au B!aga =u!"i e!e Poezii>. -ar c6" de 2ine re$or2i"eN Mai cur6nd e$"e aici 3". ,ug. -oina(, Dn ra%iona!i"a"e c!a$ici$"# a 1oe u!ui, "ran$1aren" (i in"e!igi2i!: ?Se;e "re1"a"e Dn nai. Ceara din "re$"ii !e:ncheie. Pia"#, de:acu ;ei dan$aPSu2 gura a ar#, fe eie. PC6n"ecu! %o;#ie:n dru P,zi, c6nd e("i $une" de a1#, PParc# %i "ru1u! de:acu P.o" nu :ar ;rea (i D i $ca1#B =Sir*nF>. .re1"a" $e recon$"i"uie Dn ace$"e uzica!e i nuri un $"i! a! 1oeziei deceniu!ui 0 =R#$fr6ngeri!e !ui Cezar Ba!"ag 1o" fi (i e!e a in"i"e>, ce ur #rea nu o aderen%# !a rea!, ci eForcizarea !ui. Nu Dn"6 1!#"or oniri$ u! !iric din cic!uri!e In$u!a (i ,$ediu !a a! D 1ing de$cri1%ia 16n# !a in;oca%ia $u2"i! agic#. Cu Pa"i i!e $e 1roduce Dn$# ru1"ura. ,ce$" Mircea Cio2anu f#r# ri # e$"e deoda"# a!" 1oe": o !iric# oracu!ar# (i incan"a"orie, 1e a!ocuri $i2i!inic#, ia !ocu! agice!or c6n"ece. /er$u! e ai a 1!u, cu o 2#"aie ai rar#, iz6nd 1e oficiere (i 1e ono"onia for u!#ri!or care de("ea1"# Dn noi ecouri i$"erioa$e, ca (i nu e!e 1ro1rii, "o1oni ia, nu ere!e fa"idice, o2iceiuri!e 1o eni"e: ?D 1in$ de g!a$uri, da"1e 6na $eriiPco2oar# "rea1"a:n"6i Su2 .ra1ezun"Pdre1"a"ea coridoare!or "e:a!ung#M Punghere!e "e:n"6 1in# E (i ;aru!P1e careS! ("ergi cu u erii 1e ziduriPe $ingura 1#rere de z#1ad#Pa frigu!ui din aerM o eandre. P9a !ocu! zi$ ,! "ragerii !a $or%iB e"c. Se con"ureaz# din ace$"e indica%ii ;oi" ezo"erice un $1a%iu $"raniu, de(i inu%io$ Dnf#%i(a", Dn care $e 1e"rece $cena a"roce: ? /erigi (i c!e("i, re%e!e $"r6n$e, !a%uriNB. Suge$"ia "or"urii =a cuiK Pen"ru ce o"i;K -e c#"re cineK Ln ce "i 1K> e "o"u!, Dn a2$en%a de"er in#ri!or, oarecu ca !a Jaf<a. I agina%ia e necon"eni" inci"a"# f#r# a fi ;reoda"# de1!in $a"i$f#cu"#. E$"e chiar regu!a ace$"ei !irici care 1are a re;e!a o "ain#, dar a$cunz6nd:o de fa1", care a1e!eaz# !a !i 2aGu! ini%ia"ic f#r# a $e adre$a cu ade;#ra" unor ini%ia%i. Ln ce!e din ur # $e con$"i"uie un anieri$ ce con$"# Dn: ?Gocu! $a;an" de a!uziiB, adic# ezo"eri$ u!, ca un de$en Dn co;or ;izi2i! doar de ochi eF1er%iM !i 2aGu! $o 1"uo$ rafina", eF1!oa"a" 16n# !a e1uizarea "u"uror re$ur$e!or de a 2igui"a"eM recurgerea !a 1aro!e, chei, for u!e de a$1ec" agic (i 1rofe%ii. ,r fi inu"i! $# de$cifr# ace$" !i 2aG, care e ireduc"i2i!. .o" ce 1oa"e face cri"ica e$"e $#:! recunoa$c#, $#:! iden"ifice ca a"are. ?9i"urghii!eB !irice a!e !ui Mircea Cio2anu nu con%in de o2icei $ecre"e, $un" e!e Dn$e(i un fe! de !i 2aG $ecre". -oar c# a"unci c6nd, Dn c6"e o 1oezie ce nu ur #re("e dec6" $# refac# 1rin cu;in"e o anu e $"are in"erioar#, a1are Dncifrarea 1ro1riu:zi$#, !iri$ u! decade Dn enig a ar"ificia!# (i ineF1!ica2i!u! din e! de;ine $"6nGeni"or. -e o2icei Dn$# e! i 1une, Dn $u1er2ia !ui, un od a! $1unerii 1e care urechea noa$"r# D! Dnregi$"reaz# dinco!o de no%iuni, ca a"unci c6nd a$cu!"# o co 1unere uzica!#. .oa"# !irica !ui Mircea Cio2anu e Dn ace$" od a! $1unerii, Dn acea$"# dic%iune i 1!aca2i!#, Dn acea$"# ;oce $o!e n# (i gra;# care are aeru! c# ne de$"#inuie 1ri eGdioa$e $ecre"e, dar care Dn fond !e Dn;#!uie (i !e face e$en%ia! inacce$i2i!e. Manieri$ u! ei e$"e unu! a! oficierii $o!e ne, dra1a"e Dn ari ge$"uri (i Dn fa!duri!e $o 1"uoa$e a!e cu;in"e!or. 9a a1roa1e 1a"ruzeci de ani, Mircea Cio2anu e$"e unu! din cei ai origina!i 1oe%i con"e 1orani.

=Pa"i i!e, Edi"ura Car"ea Ro 6nea$c#, Bucure("i, 1909> Con$"an%a Buzea C@NS.,NZ, BUAE, Prefa%# ?@ a!"# ca!e de a 1ri;iB ci"e("e (i nu "e $1eria c# nu:n%e!egi de !a:nce1u" ci"e("e (i a doua oar# (i:a un$1rezecea oar# $"#ruind (i ;ei $i %i cu !eag#nu! $e i(c# Dn fo(ne"u! unor azururi (i $"#ruind "e ;ei $i %i ci"ind $"6nd Dn"re o o1!a%ii unui Dnger cu;in"e!e ce n:au fo$" $cri$e Dnc#. Nu ("i cui $e adre$eaz# 1oe"a Dn ace$"e fru oa$e ;er$uri cu!e$e Dn 1ri a $ec;en%# a ;o!u u!ui ei an"o!ogic: $e 1oa"e adre$a, !a fe! de 2ine, $ie(i, ca (i nou#M a 1refera" $# a!eg a doua i1o"ez# (i :a confor a". Ia"#, i:a $1u$, o 1oezie care $e cu;ine ci"i"# cu griG# (i de ai u!"e ori, f#r# $# "e 1anichezi dac# n:o Dn%e!egi din ca1u! !ocu!ui. Ce! 1u%in acea$"a e$"e ideea 1e care 1oe"a dore("e $:o dea de$1re 1oezia ei. S"#ruin%a e a a Dn%e!egerii, a(a cu re1e"i%ia e$"e a Dn;#%#rii. S"#ruind, $i %i $en$uri!e n#$c6ndu:$e. Pro2a2i! a$"a $ugereaz# ui i"oarea i agine a !eag#nu!ui care $e i(c#. Un !eag#n ce!e$", a c#rui i(care face $# fo(nea$c# azururi!e. =9a Ion Bar2u, fo(ne"u! na("erii Dn%e!e$uri!or era a! #"#$oa$e!or #ri cu $are>, D 1ing6nd $"#ruin%a (i ai de1ar"e, ca1e%i acce$ !a cu;in"e!e ne$cri$e Dnc#, !a ace! i$"er a! increa"u!ui, a necu;in"e!or, care i: au o2$eda" 1e "o%i odernii, de !a B!a<e (i \hi" an =?,ce$"a:i cea$u! "#u, o, Suf!e" a! eu. A2oru! "#u $1re necu;in"eB> !a Ion Bar2u (i Nichi"a S"#ne$cu. ?.e ;ei $i %i ci"indP$"6nd Dn"re o o1!a%ii unui DngerB: !oc 1ri;i!egia", $u2iec"i;, 1e care %i:! ofer# $"#ruin%a. Nu e $ingura da"# 16nd a1are acea$"# "e # Dn ;er$uri!e 1oe"ei. -ac# r# 6ne , Dnc# o c!i1#, !a 1oezii!e care de$chid an"o!ogia de fa%# = # ;oi referi !a ea, din a!" unghi, (i ai de1ar"e>, con$"a"# c# 1oe"ei Di 1!ace $# $e 1rezin"e ca 1e un "rec#"or 1!in de r#2dare de 1e un a! 1e ce!#!a!". Nu $e a!#"ur# ce!or gr#2i%i, care $ar Dn 2arc# $au Dnoa"# re1ede. ? Eu nu # gr#2e$c ?, $1une ea, ?1en"ru c# ;i$ inuna" ;i$ez ?. Care $# fie ace$"aK Pen"ru c# nu 1o" a!"fe! $# fiu eu DnconGur f!u;iu! 1a$ 1unind Ung# 1a$ de !a ;#r$are c#"re iz;or (i Dna1oi $1re ;#r$are /i$u! e, Dn defini"i;, ace!a de a fi cu e$"e, de a:(i ur a in$"inc"u!, na"ura care o fac $# 1un# 1a$ !6ng# 1a$, DnconGur6nd f!u;iu, Dn !oc $#:! "ra;er$eze, de !a ;#r$are $1re iz;or (i Dna1oi. Gra2a ar $"rica "rea2a, adic# 1oezia, a $cur"#"uri!or, Dn"r:o a!"# 1oezie, foar"e ciuda"# dac# o !u# ca a"are, dar care $e !# ure("e Dn"ruc6";a dac# o a(ez# =r#2d#"ori, !a r6ndu! no$"ru> Dn con"eF", 1oe"a D! $!#;e("e 1e ?ce! ce ie D i !a$# argineaB, fiindc# arginea u 2!# 1e !6ng# f!u;iu ca a a 1e !6ng# fiu Ce 2izar# r#$"urnareN 4erac!i"iana curgere a ;ie%ii, $1rin%ar#, Gu;eni!#, care $e con$u #, $e ?"receB re1ede, D(i are Dn 1oezie (an$a ei: 1oezia nu e dec6" acea$"# griG# a"ern#, Dnduio(#"oare, 1en"ru o rea!i"a"e care "inde $# ne $ca1e, $# ni $e $u$"rag#, $# ne 1#r#$ea$c#. , ci"i" 1u%ine defini%ii ai 1rofunde a!e 1oeziei. ,r"a 1oe"ic#, decurg6nd de aici, e$"e una din"re ce!e ai (ocan"e (i $u2"i!e din c6"e cuno$c: a $"a 1e argine (i a 1ri;i nu Dn$ea n# a $"a degea2a ci a Dn%e!ege f!u;iu! !ini("i" curg6nd !a ;a!e 1!in de Dno"#"ori (i de Dneca%i $enin#"a"ea !ui ca! eaz# ne;ino;a" e f!u;iu! $1ui (i "e arunci Dn ;a!uri. ,ce$"ea $un" 1rinci1a!e!e o"i;e: f!u;iu!, cu inocen%a !ui $enin# (i crud#, care:! a"rage ca un agne" 1e 1oe"u! eni" 1ri;irii de 1e a!. Ce fe! de 1ri;ire e$"e acea$"aK ?@ a!"# ca!e de:a 1ri;iB: ;er$u! a1ar%ine E i!*ei -ic<in$on, din fai o$u! 1oe 7&0, care 1are $# $1un# =du1# o1inia au"oriza"# a unor co en"a"ori> c# fiin%a 1oe"u!ui e$"e ca o ce"a"e a$edia"#, iar 1oezia un fe! de a g6ndi ie(irea din $"area de a$ediuM un anu i" od de a 1ri;i Dn Gur, fiindc# nici un 1oe" nu ;ede dec6" ceea ce e$"e. Con$"an%# Buzea

,n"o!ogia de fa%# nu $ea #n# cu niciuna din ce!e 1e care Con$"an%a Buzea !e:a a!c#"ui" 16n# acu . Ln 1ri u! r6nd, nu e$"e crono!ogic#, dac# eFce1"# ordinea 1oezii!or din $ec%iunea a doua, Pa$"e!u! a oro$, (i a(ezarea, unu! du1# a!"u!, a ;o!u e!or U!"i a .hu!e (i Pe!erinaG. -e regu!#, 1oe%ii 1refer# crono!ogia, ;oind 1arc# $# !a$e, din "i 1u! ;ie%ii !or, o i agine 1o$"u #: o !ec"ur# ordona"# (i co 1!e"# a ;o!u e!or $ucce$i;e. Con$"an%a Buzea Dn$#(i a 1roceda" a(a, (i Dnc# de dou# ori, Dn Poe e, ,!2a"ro$, ?Ce!e ai fru oa$e 1oeziiB, 1900, (i Dn Cheia Dnchi$#, E e$cu, 1905. -in 1#ca"e Dn$#, ace$"e an"o!ogii crono!ogice nu $un" nu ai 1re a"ure, dar (i inco 1!e"e: au"orii nu rezi$"# i$1i"ei de a $e!ec"a, care %ine de na"ura o1era%iei de an"o!ogare, (i ne 1ro1un, Dn ace!a(i "i 1, un "a2!ou i$"oric a! o1erei !or, Dn e;o!u%ie, (i un "a2!ou aFio!ogic, du1# un cri"eriu 1er$ona! =a!"fe! $1u$: ce !e 1!ace !or Dn(i(i Dn c!i1a Dn"oc irii an"o!ogiei>. Co 2ina%ie neferici"#, care:! fru$"reaz# (i 1e i$"oricu! !i"erar =care ar dori $# ai2# $u2 ochi "oa"# o1era> (i 1e cri"ic =ne u!%u i", fa"a!, de cri"eriu! de $e!ec%ie a! 1oe"u!ui Dn$u(i>. ,n"o!ogia de a$"#zi a Con$"an%ei Buzea nu ne:o 1rezin"# 1e 1oe"# Dn cre("ere, de !a de2u" =-e 1e 1# 6n", 197+> !a a"uri"a"e =care Dnce1e de 1e !a Cin# 2oga"# Dn ;i$co!, 195+, Dn o1inia !ui Ion Negoi%e$cu, (i care, Dn o1inia ea, D(i af!# 1!eni"udinea Dn Pe!erinaG, 1995>: ne:o 1rezin"# Dn ce are ai origina!, ai 1u"ernic (i ai carac"eri$"ic. .o%i $crii"orii ;i$eaz# a$"fe! de $e!ec%ii Dn care $# nu 1oa"# fi $e$iza"e (o;#ie!i!e, erori!e (i inega!i"#%i!e "a!en"u!ui !or. .u"uror !e $ur6nde $# 1oa"# fi ci"i%i ?Dn"r:o $!a;# $"#"#"oareB. 3i chiar dac# a$"fe! de $e!ec%ii n:ar "re2ui !#$a"e Dn $ea a 1oe%i!or Dn(i(i =ine;i"a2i!, cei ai inocen%i ci"i"ori ai o1erei 1ro1rii>, e!e $un" de$"u! de e!oc;en"e, Dn 1ofida "enden%iozi"#%ii cu care $un" conce1u"e, (i de;in un a"eria! idea! de co en"ariu. Pa$"e!u! a oro$ e$"e, din"re "oa"e cic!uri!e, $inguru! care, cu ara"# da"e!e E 1978:!998 E are o i$"orie in"erioar#. .i"!u! e $u1er2 (i $e nifica"i;. E ;or2a de 1oezii de drago$"e Dn care na"ura Goac# un anu i" ro!. Ln genera%ia Con$"an%ei Buzea, !eg#"ura din"re iu2ire (i na"ur# e$"e a1roa1e genera!#. Per$ona!, D i eF1!ic fa1"u! 1rin nai;i"a"ea o2!iga"orie a "u"uror de$co1eriri!or. Poe%ii ani!or I78 rede$co1ereau, du1# de(er"u! 1ro!e"cu!"i$", 1oezia. @aze!e 1e$"e care ei au da" au fo$", ine;i"a2i!, ce!e de !a Dnce1u"uri!e 1oeziei oderne, E ine$cu ne1u"6nd !i1$i, cu "o" ro an"i$ u! $#u idi!ic, Dn care na"ura (i cro$u! coeFi$"au 1aradi$iac. E ine$ciani$ u! !a"en" e defini"oriu 1en"ru "o%i (i (aizeci("ii, Dnain"e ca ei $# $e Dndre1"e $1re $ur$e ai a1ro1ia"e, cu ar fi ,rghezi, Bar2u, Baco;ia $au B!aga. Nici Con$"an%a Buzea n:a 1u"u" r# 6ne $"r#in# de drago$"ea 1rin care a reDn;#%a" =!a un !oc cu Nichi"a S"#ne$cu, Cezar Ba!"ag, ,na B!andiana $au Ion ,!eFandru> 1oezia. ,ce$"ea $un", o ;re e, un fe! de cere onia!uri ero"ice $o!e n: uzica!e, gra;: e!if!uen"e. .re2uie $# recuno$c c#, de c6"e ori !e:a ci"i", !e:a g#$i" ca 1rea fru oa$e. 9e %in 2ine in"e: 1!6ngi cu frun"ea:n 1erna a!2# unde 1#ru! eu de u!" a cre$cu" Dnce" (i $ingur din ne$o n (i din of"a" 1!6ngi Dn ;i$e 1!6ngi Dn crucea 1#$#ri!or c#!#"oare 1!6ngi Dn z2oru! !or de "oa n# $cu"ura" Dn are Sau: 1#ru! i:e ro(u c6nd "recu$e ;ara 16ru! eu de aur greu ne!eg#na", %in"ui" de 2ru # 1r#fui" de cea%# ninge !in 1# 6n"u! unde !:a cu!ca" C6nd a $cri$ de$1re Con$"an%a Buzea, a ci"a" eu Dn$u i ;er$uri ca ace$"ea care nu 1o" fi "recu"e cu ;ederea, dar $un" Dnc# ai carac"eri$"ice 1en"ru o e1oc# dec6" 1en"ru 1oe"a Dn$#(i. ,ce$"e no2i!e e!egii de drago$"e "re2uie 1ri;i"e a$"#zi ca docu en"e 1en"ru o $"are 1oe"ic# =ce e (i una de $1iri", dar nu Dn $en$ 1ro1riu: fiindc# 1oe%ii nu "r#ie$c cu ade;#ra" $en"i en"e!e 1e care !e eF1ri #, ei con$ider6ndu:!e Dn$# $ingure!e ca1a2i!e $# eF1ri e fe!u! Dn care Dn%e!eg ei, Dn o en"u! cu 1ricina, 1oezia>. Pro!e"cu!"i$ u! DnGo$i$e 1oezia, $i!ind:o $# de;in# un $oi de 1roz# incinoa$#, fa!$# (i "ri;ia!#. Poe%ii "ineri din anii I78 Dncearc# (i reu(e$c $# r#z2une un deceniu (i Gu #"a"e de u i!ire: $criind eFc!u$i; Dn regi$"ru Dna!" =chiar (i Sore$cu, a! c#rui $1iri" !udic (i 1arodic nu "re2uie confunda" cu ni;e!u! $"i!i$"ic Go$> ei ;or $# fie fru o(i (i 1uri. ,ngeo!ogia (i:ar 1u"ea eF"rage un a"eria! foar"e 2oga" din con$u!"area ace$"ei !irici Dnari1a"e (i !a 1ro1riu (i !a

figura", ce!e$"e, azurii (i f!u"ur#"oare. C6nd 1!6ng, o fac !a fe! de fru o$, $1riGinind e!egia 1e i agini a!e 1!oii $au a!e nin$orii $au 1e ca$cade!e ;ege"a!e a!e 1#ru!ui. Pri e!e 1oezii a!e Con$"an%ei Buzea ;or2e$c cu u!" ai 1u%in de$1re Con$"an%a Buzea dec6" de$1re 1oezia Dn$#(i a ace!or ani. Con$"an%a Buzea -in acea$"# ecanic# ;r#Gi"# (i e ine$cian ador i"oare =G. C#!ine$cu o iden"ifica Dn e$en%a ro an"i$ u!ui !ui E ine$cu, o da"# e!i2era" de $onuri!e !ui ,!ec$andri (i Bo!in"ineanu>, 1oezii!e e;adeaz# greu (i re!a"i; "6rziu. Se 1oa"e 2#nui c# 1oe"a Dn$#(i n:a renun%a" cu 1!#cere =(i din"r:o da"#> !a ni("e c!i(ee =ea nu !e $i %ea ca a"are> generoa$e (i no2i!e, !a ri e 2oga"e, !a ri"ua!uri!e goa!e a!e unui ero$ Dn 2un# #$ur# !i"erar. ,cu , c6nd a;e o 1er$1ec"i;# !ung# (i ("i ce a ur a". -ede$u2"u! c!i(ee!or, a! i agini!or co une, a!e e ine$ciani$ u!ui !a"en" 1oa"e fi ci"i" un ro an de iu2ire. Cu;6n"u! Dn(a!#: de c6"e ori a reci"i" 1oezii!e, a a;u" i 1re$ia c# $en"i en"u! rea! e$"e u!" ai Dnrudi" cu fa$cina%ia dec6" cu 1a$iunea. @ anu e a"rac%ie fiFeaz# (i fa$cineaz#. Poe"a nu e a"6" 1rada ace$"ei a"rac%ii, ci" ;ic"i # a unei ciuda"e dorin%e 1ro1rii de a $e con;inge. E ai degra2# nu au"oero"i$ , o D 2#"are cu e o%ii, o for # de au"o$uge$"ie $en"i en"a!#. -e$"r# area iraGu!ui nu coincide cu 1#r#$irea "u"uror i!uzii!or. Iu2irea de;ine cu greu a in"ire. Ca u 2redoar, de funda!, "rec rare i agini a!e c# inu!ui (i a"erni"#%ii. Poe"a ;a $crie eF"raordinare ;er$uri 1en"ru co1ii u!" ai "6rziu. -eoca da"# ea n:are Dnc# ochi 1en"ru do e$"ici"a"ea ca! #, cu 2ucurii!e ei adinei, care Dnde1#r"eaz# $1ec"re!e -u1# cu n:are ochi =ce ciuda"N> 1en"ru na"ur#. -e$eori e;oca", 1ei$aGu! nu e 1ar"icu!ar: "oa ne, nori, co1aci, crengi, frunze, f!ori, 1#$#ri, 1!oi $au nin$ori. Nu 1inii aro a%i ai !ui \hi" an, ier!a !ui .ra<! $au Bo""a, dece ;re a! !ui Baco;ia $au gorunu! !ui B!aga. E defec"u! genera! a! 1oeziei (aizeci$"e Dnain"e de o anu i"# a"urizare care a Dn$e na" (i indi;idua!izarea !i 2aGu!ui. -in ace$" cerc, !irica 1oe"ei $ca1# o da"# cu a2andonarea uzica!i"#%ii eF"erioare (i a 2agaGu!ui de c!i(ee en%iona": 1oezia ca1#"# un nea("e1"a" aer a2$"rac", $e u 1!e de $i 2o!uri ai u!" $au ai 1u%in o2$cure, une!e ;oi" er e"izan"e. ,cea$"# e"a1#, (i ea co un# Dn"regii genera%ii, e$"e inco 1ara2i! ai 1u%in arca"# Dn an"o!ogia de fa%# dec6" Dn ce!e 1receden"e. ,(a c# nu ;oi in$i$"a nici eu. Ru1"ura are con$ecin%e i 1or"an"e. S1re iG!ocu! ani!or I58 1oezia Con$"an%ei Buzea $e a(az# Dn "i1aru! de1!inei a"uri"#%i. Nu !e$ne de defini". S:o 1arcurge Dnce" cu ochiu!, din$1re 1oe e!e fina!e a!e Pa$"e!u!ui a oro$ $1re $one"e!e din U!"i a .hu!e (i ai a!e$ $1re Pe!erinaG. 3i dac# "o" ;or2i de !en"oare, $# ci"ez un ,dagio care con%ine ai u!"e e!e en"e in"ere$an"e: a1roa1e iarn# $ear# fragi!# ca Dnain"e de nin$ aeru! u ed (i un $en"i en" de confor" ce nu ;a dura 1rin "ine ereu aceea(i 1ornire ace!a(i a$ediu a!2u! ce("ii de ceai ere!e ro(ii Dn ;a$ crizan"e e de 1!u 2 D 1odo2i" cu ari1i de car"on fiu! in"r# Dn ;i$ D! $ur1rind $"6nd Dn genunchi Dn"r:un co!% Dn Dn"uneric o ;ia%# co 1u$# un re$" Dn"re !i i"e "ran$1aren%# ca un adagio cu ca1u! 1!eca" cu 6ini!e Dn 1oa!# a("e1" a( Dn%e!ege ur area ;or2ind cu "ine Dnce" de$1re Dngeri (i de$1re 1#ru! iracu!o$ (i greu a! fe ei!or 2!onde -e$eori aici con$"#, Dn 1ri u! r6nd, Dn 1ar"icu!ari"#%i!e a 2ian%ei de$cri$e: for e, cu!ori, o2iec"e. Pei$aGu! nu ai e genera!. 3i, a1oi, are o in"en$i"a"e ora!# neo2i(nui"#, 1u$# de !a Dnce1u" $u2 $e nu! fragi!i"#%ii, a! dura"ei $cur"e, a! 1re$iunii "i 1u!ui, Dn a! "rei!ea r6nd, e$"e un "on, ace!a(i de !a un ca1#" !a a!"u! a! 1oe u!ui, care unific# i 1re$ii!e, i agini!e (i $une"e!e. ,"i"udinea ora!# e$"e =o reg#$i , ia"#, a2ia acu , du1# ce a de$co1eri":o Dn $uccin"e!e ar"e 1oe"ice din de$chiderea an"o!ogiei> de a("e1"are r#2d#"oare: ?cu ca1u! 1!eca" cu 6ini!e Dn 1oa!#Pa("e1"B. @ a"i"udine, Dn fond, enig a"ic#, ine!ucida2i!#. EFi$"# un re$". Poe a, a"6" de den$#, de 2oga"#, nu:(i $1une Dn"reg $ecre"u!. Reci"e$c ce!e dou# ;er$uri 1e care nu :a 1u"u" o1ri $# !e reiau. Pe co1er"a u!"i # din Pe!erina_ eFi$"# o fo"ografie a 1oe"ei care 1are in$1ira"# de ace$"e ;er$uri, dac# nu cu ;a e in;er$. C6nd a ;#zu":o 1ri a oar# E 1oe"a, din 1rofi!, 1e $caun,

D 2r#ca"# Dn"r:o rochie a!2#, cu dan"e!#, ce 1are $# a1ar%in# a!"or ;re uri :fo"ografia :a du$ cu g6ndu!, de$igur, $u2 $uge$"ia ;er$uri!or, !a o 1oe"# a! c#rei chi1 i:a r# a$ necuno$cu". E i!* -ic<in$on. M:a g6ndi" c# a(a "re2uie $# fi ar#"a" 1oe"a a erican#. ,$ocierea a fo$" (i Con$"an%a Buzea n:a fo$" Dn"6 1!#"oare. Nu ("iu ce a!"# 1oe"# de !a noi e$"e ai a1ro1ia"# de E i!* -ic<en$on dec6" Con$"an%a Buzea. M# refer !a 1oe e!e ei din u!"i u! deceniu, fire("e, Dn"re $one"e!e din U!"i a .hu!e (i 1oe e!e !i2ere din Pe!erinaN Nu e aI"# di$"an%# dec6" aceea e"ric# 1e care o cere for a fiF# (i reguia"# a ce!or din%ii. ,eru! dic<in$onian e$"e Dn$# e;iden". EF1re$ia 1oe"ic# $e concen"reaz# 16n# Dn 1uru! gno i$ . Nicioda"# n:a fo!o$i" Con$"an%a Buzea ai 1u%ine cu;in"e ca acu (i ca $# $1un# ai u!". )igura 1o"ri;i"# ace$"or 1oezii e$"e e1ura. Ni ic de 1ri$o$. Con"uru! unor in$u!e de 1ia"r# oco!i"e de a!2a$"ru! #rii (i $c#!da"e Dn $oare. ,"i"udinea nu e 1e$"e "o" aceea(i, dar $ur1rinde ca! u! c6"e unui 1a$"e! =care nu ai e a oro$>, a1roa1e 1i!!a"ian, Dn care i 1re$ii!e 1ar $cu!1"a"e Dn cu;in"e: $e1"e 2rie f#r# a$1ri ea ;erii e! e$"e "o" un fe! de ;ar# in$# ai du!ce:n"uneca" ;r#Gi"# 16nz# 1ic"a"# noa1"ea:n ur ure!e cerii $e1"e 2rie cu greieri Dn #"#$uri for e!e nori!or $uind din are cora2ie de frunze uri"oare Dn care ;6$!e!e $in" 1#$#ri 1#$uri $e 1reg#"e$c cu !in# h#rnicie $# "reac# "oa"e dinco!o $eninu! $u2 care a:nf!ori" (i $:a co1" ;inu! $e1"e 2rie "i id ;i$6nd Dn ;ie ci nu $e ;a !#$a e! du$ rai $i 1!u ;a $"a dea$u1ra "a (i:a ea "o" "i 1u! Pudoarea $en"i en"u!ui e$"e re arca2i!#. Guri a$"u1a"e. Nici un %i1#". 3i, ai a!e$, nici o e faz#. Muzica a co2or6" o "rea1"#, $1re in"erioru! 1oe e!or, Dn Pe!erinaG, unde nu ai eFi$"# ri #, iar caden%a e !i2er#, acea$"# uzic# $e adre$eaz# urechii noa$"re in"erioare, a ci"i"ori!or de 1oezie 2un#: a$ $1une ereu (i Dn "#cere a$. S1une (i Dn Dn"uneric a( $1une (i Dn "recui :a( duce $# $1un r#ni!e ;echi nu $:au Dnchi$ ar e!e nu $un" 1u"rede nici Dngro1a"e @ enor # ;u!nera2i!i"a"e $e $i "e Dn ace$"e 1oe e. Chiar dac# "ea a, regre"u! ori durerea $un" ro$"i"e cu gura Dnchi$# E 1oe e cu gura Dnchi$# E e!e nu r# 6n neo2$er;a"e. R#ni!e nu $:au Dnchi$, nici ar e!e n:au fo$" Dngro1a"e. Senin#"a"ea e de1ar"e. -ar 1oe"a 1refer# $# r# 6n# fide!# fe!u!ui ei oco!i" (i r#2d#"or de a 1ri;i !ucruri!e. Poezia ei $e hr#ne("e din i$"er (i din a 2igui"a"e a(a cu $e hr#ne("e cariu! din !e n: a 1une dege"u! 1e ran# e$"e un ge$" u(or de Dn%e!e$ c#ruia Di 1o%i da un $en$ $au a!"u! 1rin e! nu ri("i dec6" $# "e 6nGe("i de $eru! (i de $6nge!e nu (i de $uferin%a r#ni"u!ui ,ici nu e nu ai refuzu! de a a!ege eF1re$ia direc"#, $i 1!ifica"oare, dar (i credin%a c# ;u!nera2i!i"a"ea 1re"inde $# fie 1ro"eGa"#, re$1ec"a"#. Cu;6n"u! 1oa"e ucide (i, Dn orice caz, e! $e 1oa"e 6nGi cu $6nge!e $uf!e"u!ui no$"ru f#r# a:i 1erce1e $uferin%a: in$u1or"a2i!e cu 1!i"e $un" Dn$# 6ng6ieri!e 1e !ocu! unor r#ni Dnchi$e a a"inge oric6" de u(or 1a!oarea unei cica"rici e$"e un ac" de 1ur# cruzi e 1rin e! ri("i $# nu af!i ni ic 1ri;ind gri a$a ce!ui care $e ui"# !a "ine cu a$ca nean"u!ui 1e chi1 Dnce":Dnce" de;ine 1erce1"i2i! fondu! $uf!e"e$c ad6nc din ace$"e 1oezii, care e$"e unu! re!igio$, de(i c6"u(i de 1u%in 2i$erice$c, un fe! de i$"ic# f#r# un -u nezeu 1reci$, un na"uri$ $u2"i! (i in"egra"or, eF"re de de ocra"ic cu "oa"e fiin%e!e, ai a1ro1ia" de franci$cani$ u! Con$"an%a Buzea du!ce $ua; (i 2!6nd a! 1oe"u!ui din ,$$i$i dec6" de $e;eri"a"ea a$ce"ic# a or"odoFiei: "re2uie $"6r1i" r#u! din r#d#cin# dar cu f#r# $# fie r#ni" 1# 6n"u! ciu1erci!or (i a! ;ier i!or cu care D(i $a"ur# du nezeu 1#$#ri!e U!ui"or ace$" 1oe , ai cu $ea # Dn ;er$uri!e $a!e fina!e, Dn care radica!i$ u! e"ic nu e re$1in$, conda na" =r#u! "re2uie $"6r1i">, ci doar D 2!6nzi" de $uge$"ia $uferin%ei uni;er$a!e 1e care a1!icarea !ui ar 1ro;oca:o. Sau, ia"# cu cri a 1oa"e fi Dn%e!ea$#, chiar dac# nu Gu$"ifica"#, 1rin co 1!eFa, ineF"rica2i!a (i i$"erioa$a Dn"oc ire a co$ o$u!ui de fiin%e (i de $1ecii: 1i$ica D i !a$# Dn 1oa!# un 1ui de ;ra2ie ;iu (i # i$code("e cu ochi de fo$for fier2in"e

T1ar nu de foa e a ;6na" ci ca $#: i ara"e ;ir"u%i!e $1eciei $#: i dea o (an$# 1e care n: o eri" o !ec%ie 1oa"e !u ea na("e f#r# i$"o; fiare (i inocen%i zadarnic a(ez icu! Dnger Dn"re f!ori !a ferea$"r# 1a$#rea $e chirce("e (i oare ;#r$6ndu:(i $uf!e"u! Dn"r:un %i1#" care z2ur!e("e ni icu! u(or a! 1ene!or $a!e ,( 1u"ea ur a !a ne$f6r(i". , co en"a 1oezia e "o"una cu a o ci"i, cu infini"# a"en%ieM a o ci"i Dn$e n6nd a %i:o $1une, o da"# (i Dnc# o da"#, %ie Dn$u%iM dar cu $# 1#$"rezi 1en"ru "ine ceea ce e de$"ina" "u"urorKM (i a"unci nu "e 1o%i D 1iedica $# ci"ezi. , c#zu" Dn acea$"# cur$#, cu ;o!u u! Con$"an%ei Buzea Dn 6ini, una din ce!e ai $1!endide c#r%i de 1oezie din u!"i a ;re e (i din"o"deauna. ,(a c# ;oi $f6r(i cu a Dnce1u", ci"ind, reci"ind (i ci"6nd 1oezia Dn care ;#d Wuin"e$en%a de re!igiozi"a"e de;eni"# carac"eri$"ic# 1oe"ei, o re!igiozi"a"e a2$o!u" na"ura!#, in"e!igen"# "o"oda"# =in"e!igen%a fiind for a $u1re # a Dn%e!egerii>, 1!in# de 1a"o$, dar re%inu" de eF1re$i;i"a"ea $igur# (i gno ic#, "o" a(a de !i 1ede ca re$1ira%ia unui nou n#$cu": nu ai o da"# !a ur # de "o" "ru1u! (i $uf!e"u! $e recuno$c (i $un" D 1reun# ;or2indu:(i i!o$"i; $uf!e"u! Di $1une "ru1u!ui ia"#:ne D 1reun# ca dou# "ru1uri Dndr#go$"i"e (i ceea ce $1une e! e$"e ade;#r ade;#ra" "ru1u! $e:nc6n"# (i crede ro$"ind !a r6ndu:i ia"#:ne D 1reun# ca dou# $uf!e"e Dndr#go$"i"e dar ceea ce $1une e! e "rufie (i de(er"#ciune ce!#!a!" 1!6nge Dnce" Dnain"e de a $e infigura (i a $e ridica !a cer dar 1#rea Dn$uf!e%i" de $uf!e"u! eu (i 1#rea D 1reun# fiind "ru1 ;iu 1rin "ru1 ;iu "rec6nd Dn ire$ a" (i ca!d ca (i ine era (i ui"e ce duhoare $un" (i f#r# nici o a1# Dn a1ro1iere -in nou, un fina! u!ui"or. 3"iu 1u%ine ;er$uri ai eF"raordinare Dn "oa"# 1oezia !u ii. =Rou# 1!ura!, Edi"ura /inea, Bucure("i, 1999> ,nge!a Marine$cu ,NGE9, M,RINESCU ?/arB Ni eni nu $e a("ea1"# $# eFi$"e o concordan%# $"ric"# Dn"re !irica unui 1oe" (i 1unc"e!e de ;edere "eore"ice 1e care e! !e:a eF1ri a" cu o, ocazie $au a!"a: cu "oa"e ace$"ea, ar fi ce! 1u%in !a fe! de ciuda" $# nu eFi$"e a2$o!u" nici o !eg#"ur# Dn"re 1oezii (i e$euri. ,nge!a Marine$cu a 1u2!ica" Dn re;i$"e, Dn decur$u! ani!or, "rei e$euri, care:i define$c de$"u! de 2ine a"i"udinea 1oe"ic# (i 1oezia. E!e $e in$1ir# din oderni$ u! in"er2e!ic Dn dou# 1ri;in%e e$en%ia!e: Dn fe!u! radica! (i in"o!eran" Dn care $u$%in o anu i"# Dn%e!egere a 1oe"icu!ui (i, a1oi, Dn na"ura Dn$#(i a ideii de$1re 1oezie, care:(i Dnfige r#d#cini!e Dn $1iri"u! a2$o!u", dinco!o de con"ingen%e, conGunc"uri (i "ranzac%ii cu efe eru!. 9irica ace$"ui a2$o!u"i$ "ran(an" ;ine de !a 1o$"ro an"icu! Poe, "rece 1rin Ma!!ar e (i Ion Bar2u (i $e Dnfund#, dac# ne referi !a 1oezia ro 6nea$c#, Dn e1igoni$ u! 2ar2ian re1rezen"a" de -an Bor"a $au de Si ion S"o!nicu !a $f6r(i"u! ani!or I+8. @ric6" de nou# ac"ua!i"a"e ar fi do26ndi" oderni$ u! i edia" du1# 1978, e! n:a ai a;u" carac"eru! "ran(an", nici arogan%a dinain"e. , fo$" ne;oie $# ;in# ,nge!a Marine$cu 1en"ru a co 2a"e, f#r# $#:i dea ace!a(i nu e ca Ion Bar2u, Dn"reaga ?1oezie !ene(#B, care 1ac"eaz# cu acciden"a!u!, 2iograficu! (i re!a"i;u!, (i $# reafir e 1uri"a"ea $1iri"ua!# a ac"u!ui 1oe"ic Dn "er eni 1e care nu:i ai auzi$e de Gu #"a"e de $eco!, (i n:a;e (an$e a:i auzi nici Dn con"inuare Dn con"eF"u! !aF a! 1o$" oderni$ u!ui. Poezia Di a1are au"oarei e$euri!or ca o crea%ie u an# e$en%ia!#: ?nu de$cri1%ieB, ?na"ura!i$ B, co1ie a ;ie%ii, ci ?un !ucru ce a1ar%ine =Dn$#(i> e$en%ei ;ie%iiB. EF1erien%a 1oe"ic# are dou# !a"uri: e$"e o "r#ire care "inde c#"re o for #. Nu ;oi in$i$"a 1e Dn$u(iri!e re!e;an"e de au"oare, a!e "r#irii: ;reau doar $# 1recizez c# "er enu! 1oa"e induce Dn eroare: "r#ire nu Dn$ea n# 1en"ru 1oe"# nici nu ai $enza%ie, nici nu ai efec" (i Dn nici un caz 2iografie, ci un ra1or" co 1!eF 1!in de in"en$i"a"e, Dn"re o (i !u e, deo1o"ri;# concre" (i a2$"rac", ;i$cera! (i ra%iona!. Mai in"ere$an" e$"e c# acea$"# eF1erien%# u an# nu de;ine 1oe"ic# dec6" dac# D(i af!# for a: rece, Dnghe%a"#, defini"i;#. ,ici Dn"re;ede un ecou din Poe:Ma!!ar e:Bar2u (i Dn genera! din "o" ace!

1o$"ro an"i$ care a nega" infor u! ;ie%ii Dn nu e!e unui 1rinci1iu $u1erior de ordine, a! unui $1iri" a2$o!u", care, hr#nindu:$e din eFi$"en", e$"e a!"ce;a dec6" e!. ,nge!a Marine$cu define("e 1oezia 1e care o ;i$eaz# 1oezie e"afizic#: ?Poezia e"afizic# e$"e 1oezia a!e c#rei cu;in"e 1rofund dia!ec"i;e $:au in"er$ec"a" Dn E"her cu ;ia%aB. -eci nu cu;in"e, ci Cu;6n"u!, de1ozi" a! unei o2$e$ii funda en"a!e (i care D! con$"i"uie 1e 1oe" Dn au"en"ici"a"ea !ui. Gra;# (i chiar 1a"e"ic#, 1oezia acea$"a conda n# i 1!ici" ironia, !udicu!, ?rea!i$ u!B, anecdo"a, deci "oa"# acea !e 1e"i"e or #ie 1e care a 6nui":o cu non(a!an%# $au chiar cu far ec o 2un# 1ar"e din 1oezia de ieri $au de azi (i din care 2un#oar# 1oe%ii "ineri din u!"i u! deceniu D(i fac a"eria 1redi!ec"#. Reci"ind crono!ogic 1oezii!e din an"o!ogia /ar =Car"ea Ro 6nea$c#>, con$"a"# f#r# dificu!"a"e c# ,nge!a Marine$cu a ("iu" de !a Dnce1u" de "o" ce fe! de !iric# ;rea $# $crie. ,1roa1e c# nu eFi$"# !a ea ?e;o!u%ieB =dac# nu 2o"ez# a(a a"urizarea ca a"are a 1oeziei (i, Dnc#, o a"urizare in"ern#, de $u2$"an%#, ca a 1!an"e!or $au ca a fiin%e!or, ai cur6nd dec6" una eF"ern#, de iG!oace de eF1re$ie, ace$"ea din ur # fiind din ca1u! !ocu!ui foar"e $igure>. .e e!e, o"i;e!e, ;oca2u!aru! $un" ace!ea(i ;re e de a1roa1e dou#zeci de ani. S6nge a!2a$"ru =1979>, 1!ache"a cu care 1oe"a a de2u"a", ne ofer# deGa !irica a(a cu o ("i Dn ;er$iunea defini"i;#: e1ura"# de 2iografi$ 16n# !a a nu re$"i"ui dec6", cu ar fi $1u$ Ion Bar2u, figura $1iri"u!ui 1ur. Rea!u! e$"e de$c#rna", de1o$eda" de cu!oare $au de for #: 1ie1"u! e ro$" de carne, ochii n:au 1!eoa1e, a"eria ;ie $e acereaz# iar o2iec"e!e $un" $che!e"ice. .o"u! $e afund# ?Dn 1!anuri negreB. ,cea$"# 2aco;ian# nega"i;i"a"e D(i a$ociaz# o di en$iune e"ic# Dn ;o!u u! Cear# =1908>, dar $o!i"udinea in;oca"# e$"e "o" de e$en%# e"afizic# $au a2$"rac"#: fiin%a Dn$#(i ?e nu ai o $"areB (i nu Dn"6!ne("e Dn 1reaG a ei dec6" ?o2iec"e 1ureB, ;ir"ua!i"#%i Dn !oc de rea!i"#%i: nega"i;i"a"ea e aici oar"ea. E$"e ca (i cu !u ea ar fi 1ri;i"# din cea!a!"# 1ar"e, de 1e a!" a! dec6" ace!a 1e care ne duce ;ia%a, Dn"r:o eF1ri are !aconic# (i au$"er#, f#r# ni ic de 1ri$o$, ace$"e 1oezii a in"e$c uneori de ;iziuni!e !ui \. B!a<e =dar i$"ica nu are nici o re!igiozi"a"e>, Dn care i a"eria!i"a"ea e$"e den$# (i 1a!1i"6nd#, $1iri"u! $6ngereaz6 iar a$ce"i$ u! are nuan%e ero"ice =iu2i"u! e Dnger $au in;er$>. E$"e e;iden" c# 1oezia D(i refuz# gra%io$u! ca $# 1oa"# fiFa. Gra%ia D(i e;i"# fru u$e%i!e de "oa"# 6na ca $# ai2# acce$ !a )ru o$u! unic (i e"ern. Re arca2i! de uni"ar#, de !a Dnce1u", 1oezia ,nge!ei Marine$cu nu e $"r#in# "o"u(i de une!e odific#ri de a"i"udine $au de "ona!i"a"e, Dn Poezii =190'> af!# o frenezie necuno$cu"# Dnain"e, chiar dac# 1oe"a Dn$#(i 1roc!a # Dnf!#c#rarea ca o a #gire =e dre1", una de nee;i"a", $f6n"# (i 1ro2a2i! de $orgin"e $1iri"ua!#>. Ia"# foar"e fru oa$a 1oezie: ? Dnf!#c#rare, a #gire a ;ie%ii e!e, PUn $uf!e", ca o c6 1ie 1!in# de aci "ineri. P-oar ;6n"u!, "re ur6nd, ii a1!eac# f!ori!eP!e cu!eg cu o $fin%enie, cu adorare 1!ina de "ain#. II Dnf!#c#rare, de c6"e ori nu ,nge!a Marine$cu i:a arunca" "ru1u! ! Dn a!2ia "a $f6n"#. Ln aren#, "auru! e un Dnger. II )ocu! "#u # a enin%#, 1u"erea "a ur#PDn!#n%uie. Ca "auru!, ard de 1uri"a"e, ;e(nicB. Se ;ede c# arcu! !iric e ce;a ai de$"in$ (i ;iziuni!e ai !u inoa$e. ,ce$"e $chi 2#ri !:au de"er ina" 1e Gheorghe Grigurcu =Dn Poe%i ro 6ni de azi> $# 1un# e"iche"a ?arden"# $enzoria!#B. -in con"ra, Mircea !orgu!e$cu =Dn Scrii"ori "ineri con"e 1orani> e de 1#rere c#, 1oezii!e ,nge!ei Marine$cu 1orne$c de !a un fond a2$"rac"?. , 6ndou# o2$er;a%ii!e $un" eFagera"e. Senzoria!i"a"ea eFi$"6nd, ea $e af!# "oa"# Dn"r:un regi fer (i 1ur a! ideii. Singura conce$ie 1e care 1oe"a e di$1u$# $:o fac#, $ingura a2a"ere de !a regu!a $1iri"ua!i"#%ii a2$o!u"e 1e care o ;a "eore"iza Dn e$euri, e$"e, Dn Poezii, ai a!e$, aceea de a 6nui cu ai u!"# !i2er"a"e in$"ru en"u! !iric, Dn 1ri e!e ei c#r%i, radica!i"a"ea era ai are. C6"eoda"#, i $e Dn"6 1!# 1oe"ei $# $e !a$e Dn ;oia unui !iri$ cere onio$, chiar dac# cere onia nu e$"e "o"una cu Gocu! $au $# "raduc# ideea Dn "er eni 1!a$"ici, agrea2i!i, Dn !oc $:o ui"e arz6nd, con$u 6ndu:$e de !a $ine, 1e ceru! a2$"rac" a! ;er$u!ui, Dn genera!, "#ie"ura ;er$uri!or e$"e ne"#, ca a defini%ii!or conci$e =une!e de edie;a!# $uge$"ie co$"ine$c#: ?Ro$"u! iu2irii ca fu u! "rece?>. Poe e!e e;oc# o ?i acuia"# dorin%#?, o 1uri"a"e care

arde rece 1recu cu!oarea "randafiru!ui. Poezia e$"e ?fruc" a! Dn"regii e!e fiin%e?, ceea ce nu nu ai ne duce cu g6ndu! !a i1o"eze!e din e$euri, dar infir # 1o!ariz#ri!e $ugera"e de cri"ici. /i"a!i"a"ea ero"ic#, $enzua!i$ u!, 2e%ia c#rnii =?cu"re ur $fin" a! ;ie%iiB>, e!anco!ia fan#rii "ru1u!ui $un" eF1ri a"e !iric Dn fru oa$e ri"ua!uri, f#r# !a$ci;i"a"e, de o $u2"i!# r#cea!# cere2ra!#. @ no"# ai dra a"ic# rea1are Dn $chi 2 Dn Poe e!e a!2e =1905>. Schi 2area de iG!oace, 1erce1"i2i!# aici, e$"e de orche$"ra%ie. /er$u! are an;ergur# ai are, a 1!i"udine, c#z6nd 1e a!ocuri Dn di$cur$i;i"a"e. )aza e!oc;en"# a 1oeziei ,nge!ei Marine$cu $e Dn"inde (i a$u1ra 1oe u!ui "i"u!ar din S"ruc"ura no1%ii, ;o!u u! care ur eaz# Dn 1909, du1# care Dnce"eaz# a1roa1e !a fe! de 2ru$c cu $:a 1rodu$. ,(adar, Poe e!e a!2e $e deo$e2e$c de Poezii 1e de o 1ar"e 1rin"r: o ai 1ronun%a"# Dncordare =Dn e!e re;enind (i "e e!e nega"i;i"#%ii de !a Dnce1u">, 1rin 1#r#$irea a"i"udinii ce;a ai $enine din ace!ea =(i care, Dn 1er$1ec"i;a e;o!u%iei>, iar 1e de a!"# 1ar"e, 1rin"r: un re"ori$ cu care !a1idari"a"ea an"erioar# =(i 1o$"erioar#> nu au ni ic de:a face. -e regu!#, ,nge!a Marine$cu e$"e 1oe"a unui $ingur in$"ru en": acu ea c6n"# !a ai u!"e, Dnchi1uind chiar o ic# orche$"r#, de ca er#, e;en"ua!, ceea ce 1er i"e diferen%ieri de regi$"ru $"i!i$"ic. /er$u! are acu a 1!oare uzica!#, 1!in#"a"e a ideii e"ice (i o $inceri"a"e $e;er#, a1roa1e 1#"i a(#: ? Re;o!"a ea nu e re;o!"# a $c!a;u!ui, no2!e%e a u i!in%ei 1#"i a(e, PDn rare!e c!i1e de !ini("e, re;o!"a ea e$"e doar $e"e deP)ru u$e%e ?. Cu Poe e!e de fier $e Dn"oarce 2aco;iani$ u!. Me"afore!e recuren"e $un" ghea%a, o%e!u!, frigu!, z#1ada, e"a!u!, fieru!, dar (i creieru!, eF"azu!, ochiu! de carne, ;i$cere!e, Dn"r:un $1ecific a e$"ec de organic, de co 1!eFiune ani a!#, (i de ecanic, e"a!ic (i ro2o"ic. /iziuni!e $un" din nou fu!guran"e =$:au re"ra$ a1e!e re"oricii>, eF1re$i;i"a"ea a1ro1iindu:$e de zona inu$, nega"i;#, de !a Dnce1u", Dn ono"onia !or $u 2r#, 1oezii!e chea # Dn in"e 1ei$aGe 2o!na;e de "oa n# "6rzie, 1u"red#, o $enzua!i"a"e de1er$ona!iza"#, eF"aze reci, dar (i Dngeri 2uc#!a%i (i gra(i ce nu aduc 6n"uire. E!e 1ar $far6 #"uri din 1oe u! an"erior, Dn"r:un $"i! $acada", ca ni("e co unic#ri "e!egrafice de 1e "#r6 uri inferna!e, 1re$#ra"e Dn$# cu $u1er2e i agini: ? Pu$"iu f#r# oaz#. Ln de1#r"are, cara;anaPS"r#!uce("e ca o $"ea 1r#2u(i"#:n ni$i1B. -e aici Dnain"e, 1oezia ,nge!ei Marine$cu nu $e ai $chi 2a e$en%ia!, Dn B!indaGu! fina! =1951> (i Dn inedi"e!e =ce a1ar acu , Dn an"o!ogie> ne ;o Dn"6!ni cu aceea(i $in"aF# ini #, cu aceea(i fac"ur# e!i1"ic#, $acada"# (i, a( zice, no ina!# a !iricii =redu$# adic# !a nu e, !a $u2$"an"i;e, du1# ce ;er2e!e (i adGec"i;e!e au fo$" e1ura"e>, Dn care $e eF1ri # ;iziuni "erifian"e. R Incande$cen%e Dnghe%a"e, !a;e D 1ie"ri"e, gheizeri ca ni("e $!oiuri E adic# o2i(nui"u! a a!ga de arden"# (i de r#cea!#, de $enza%ie (i de cere2ra!i"a"e, de "ru1 (i de creier. Su1erioar#, Dn 1oezia ai nou# i $e 1are doar 1recizia eF1re$iei, ca (i cu 1oe"a ar g#$i eFac" cu;6n"u! "re2ui"or (i care n:ar ai 1u"ea fi urni" de !a !ocu! unde a fo$" 1u$. -ac# ad#ug# "onu! $en"en%io$, a1of"eg a"ic, c#derea i aginii ca o ghi!o"in# 1e g6"u! ideii, a;e de$crierea de$"u! de corec"# a ace$"or din ur # 1oezii, Dn"re care nu $un" ari diferen%e (i care 1o" fi con$idera"e frag en"e din"r:un $ingur are e"eori" care $:a $f#r6 a" Dn c#dere. Na"ura an"i$en"i en"a!# a !iricii e$"e ;#di"# nu doar Dn r#cea!a Dn care 1are gra;a" Dn e"a!, dar (i refuzu! confe$iunii, a! ?$uf!e"u!ui i 1ur Dn ca!oriiB =ca $# ai ci"ez una din eF1re$ii!e 2ar2iene 1o"ri;i"e Dn con"eF">. Si 2o!u! ce! ai frec;en" e$"e ace!a a! creieru!ui =, Creieru! eu DnPcreieru! "#uPD 2r#%i(a"?>. -e(i 1oe"a face o da"# e!ogiu! concre"u!ui =? Concre", Pfurie a concre"u!ui?>, "o" ce e !ar;ar, infor , incon$i$"en" e$"e a!unga" din 1oezie. Idea!u! r# 6ne "ran$1aren%a g!acia!# a !ucruri!or. ,( nu i acea$"# 1oezie, de n:ar fi neo2i(nui"# eF1re$ia, 1oezie de ?ana!iz#B: c#ci au"o$co1ia !iric#, ;eri"a2i!# di$ec%ie a $uf!e"u!ui $ea #h# cu un eFa en de $ine inu%io$ (i 1!in de cruzi e. Suf!e"u! nu e$"e i 1udic eFhi2a", ca Dn !irica ,nge!a Marine$cu $en"i en"a!#, ci 1ref#cu" Dn o2iec" de in"er;en%ie chirurgica!#, Dn "e # de ana!iza". Suf!e"u! e$"e a(eza" 1e a$a de o1era%ie (i $fir"eca": f#r# co 1!ezen%# (i f#r# cru%are.

)iecare e 2ru, organ $6n ;i$cer#, cu griG# decu1a", e$"e a1oi 1ri;i" cu icro$co1u!. Nu e o 2aie de $6nge :co 1!eFiunea ani a!# e$"e ca (i a2$en"# acu Dn ;er$uri!e ,nge!ei Marine$cu E ci un !a2ora"or $"eri!iza", o inune a ar"ei chirurgica!e, Dn fine, de(i a ;or2i" ereu de $uf!e", ar fi fo$" 1oa"e ai ni eri" $# ;or2i de $1iri": 1oezia $e in$"a!eaz# dinco!o de orice i 1ur# afec"i;i"a"e, Dn $1iri"u! care concen"reaz# doar in$"inc"e!e funda en"a!e a!e ;ie%ii (i or%ii. /iziuni!e 1oe"ice, (i "o" anieri$ u! ace$"a a! $1iri"u!ui Dn"uneca", car2oniza", a$a$ina", i 1!ic# o anu i"# e"ic#: dar ea e$"e ca ufia"# de aeru! de"a(a", ?("iin%ificB, o2iec"i; cu care, Dn !ocu! de$"#inuirii ;u!gare, 1oe"a 1refer# $# $e ana!izeze, Dn ce con$"# "o"u(i e"icu!K Lnain"e de orice, 1oe"a face ge$"u! renun%#rii !a "o" ce ar 1u"ea:o 1ro"eGa, enaGa, !a a1aren%e, i!uzii (i $1eran%e. Pe a$a de o1era%ie, "o"u! a fo$" di$eca" (i eF"ir1a". Ce ai r# 6neK R# 6ne u!"i a din"re a;en"uri!e 1o$i2i!e, infernu! $ingur#"#%ii 1ro1rii!or cu;in"e. .re1"a", ne d# $ea a c# eF1erien%a $ea #r"# cu un fe! de *oga !iric#, o au"oeducare !ucid nece$are con"e 1!a%iei a2$o!u"e, (i care $# dea ce!ui care aGunge !a ea o 1u"ere ne%#r uri"#, $1re a"ingerea 1uri"#%ii !#un"rice nece$are con"e 1!a%iei a2$o!u"e. Minciuna, Dn(e!area de $ine, faci!i"#%i!e de "o" fe!u! $un" goni"e, de(i doar e!e fac $u1or"a2i!# ;ia%a. P6n# !a ur #, e"ica 1oe"ei reco and# o ?a$cez# a de(er"u!uiB, o u$c#ciune greu de Dndura", inu an# a1roa1e. E !a iG!oc un $"oici$ eF"re , o renun%are !a 1!#ceri (i o dorin%# de au"o1uni%iune. Ln$# nu $"rig#"u! de "riu f ne Dn"6 1in# !a ca1#"u! rea!iz#rii eF1erien%ei de re"ragere Dn $ine, ci angoa$a. @ rug#ciune: $1o;edanie, "ragic# (i $f6(ie"oare, Dncheie 1arcur$u! !iric (i ora! a! ,nge!ei Marine$cu (i ea re1rezin"# o 1agin# de are 1oezie, !a una din c#r%i!e ce!e ai origina!e a1#ru"e !a noi Dn u!"i e!e decenii: ?Si " !i i"e!e g6ndirii ce!ui!a!", Pni eni i # 1oa"e 1o$eda nu 1o" 1o$eda 1e ni eniPdoa ne fa1"e!e e!e ca ni("e (er1i ;enino(iP # $"r6ng de g6" (i nu ai 1o" ;or2i, Pdec6" un $ingur cu;6n" Dn"in$ cenu(# f#r# $f6r(i"PD i a1rinde ochii. ?. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +7, 1959> Ln !oc de 1refa%#: Ro(u (i negru Poezia ,nge!ei Marine$cu re1rezin"# una din"re ce!e ai radica!e confe$iuni !irice din Dn"reaga noa$"r# !i"era"ur#. Curna! in"i Dn ;er$uri: deo1o"ri;# !ucid (i di$1era". /iziune a $en"i en"e!or: e"odic# (i i 1re;izi2i!#, con"roia"# (i $1a$ odic#. Pri;ire Dn"oar$# necon"eni" a$u1ra fiin%ei 1ro1rii. @ $1une 1oe"a Dn$#(i: ?Pu1i!a ea neagr# e$"e rece (i $u 2r#. Se con$u # Dn ea Dn$#(iPCa un foc Dn gura unui c!o;n ?. -ou# $erii "e a"ice $un" o2$er;a2i!e !a Dnce1u", c6nd 1ara!e!e, c6nd in"er$ec"a"e, og!indindu:$e una Dn a!"a, 16n# c6nd, de !a ecor(eu! !iric din B!indaGu! fina! =1951> Dncoace, a doua a2$oar2e "o" ai e;iden" 1e 1ri a ca un 2oa con$"ric"or care:(i Dnghi"e 1rada: ;ia%a (i oar"ea. /ia%a Dn$ea n# $6nge!e, orga$ u!. Moar"ea Dn$ea n# Dn"unericu!, ni icu!, nean"u!. @ $erie ro(ie, o $erie neagr#. ?9euce ia ea e$"e neagr#, nu a!2#B: ia"# arca", Dn acea$"# con$"a"are 1ro2a2i! "6rzie, cu!ea$# Dn"r:un fe! de carne" de crea%ie din 1990, in"i"u!a" Sa"u! 1rin care # 1!i 2a ra$# Dn ca1, o en"u! Dn care ;izionari$ u! $u 2ru (i !i1$i" de $1eran%# 1are a c6("iga 2#"#!ia cu $6nge!e, cu $enzua!i"a"ea, cu 1!#cerea. Negru! de;or# ro(u!. Ln"r:un a! c!i a" i$"oric, 1oezia ,nge!ei Marine$cu reface eF1erien%a 2aco;ian#. Nu e ;or2a de re ini$cen%e =;oi"e, c#u"a"e, in"er"eF"ua!e: cor2ii ;6$!ind Dn"r:un ocean de negru, enu er#ri Dn"r:un uni;er$ eF1!oda">, ci de $en$i2i!i"a"e ca a"are (i de eF1re$ia ei 1oe"ic#. Egocen"ric# (i o2$e$i;#, 1oezia acea$"a D(i Dn"oarce fa%a de !a na"ura de$c#rna"#, car2oniza"#, $1re fiin%a 1ro1rie, eF1!or6nd:o cu o cruzi e f#r# $ea #n, $cor onindu:i #run"aie!e, Dn ace!a(i "i 1 cu ;o!u1"a"ea (i cu onoarea. Ciuda"#, "o"u(i, acea$"# Gu1uireN Poe"a $e re"rage Dn ?infernu!B 1ro1rii!or cu;in"e =nu fac dec6" $:o 1arafrazez> ca Dn"r:o ?u!"i # a;en"ur# 1o$i2i!#BM ?f#r# $# de$"ra , f#r# $# ru1, f#r# $# ur!uB. Chiar dac#, a(a cu $1une unde;a, %i1#"u! e$"e a! 1oe"u!ui Dn ai are #$ur# dec6" a! oricui a!"cui;a, e! nu r#$un# Dn afar#, e inaudi2i! 1en"ru urechi!e $"r#ine,

c#z6nd Dn a2i$u! $ine!ui ca un "o1or Dn a1#. Poe e!e ce!e ai carac"eri$"ice au $"ruc"ura g#uri!or negre Dn uni;er$. , ci"i" rareori o 1oezie ai 1a"e"ic# Dn $en"i en"e (i ai re%inu"# Dn eF1re$ie dec6" aceea a ,nge!ei Marine$cu, origina! a e$"ec de $inceri"a"e (i decen%#. Zi1#"u! Dncre ene("e 1e o gur#. Pece"!ui"#. Ca Dn gra;ura !ui Munch. =S<anden2erg, Edi"ura /inea, Bucure("i, 1995> Mihai Ur$achi MI4,I URS,C4I ?-io"i a E Poezii de drago$"eB Un 1oe" foar"e in"ere$an" e$"e Mihai Ur$achi, de(i deoca da"# "ri2u"ar unor inf!uen%e foar"e diferi"e. EFi$"# Dn -io"i a un curio$ a!iaG de fan"ezie ironic#, Dn genu! !ui 9eonid -i o;, de !iri$ in"e!ec"ua! Dn for e!e con;er$a%iona!e !i;re("i, 1!ine de de"a!ii 1rozaice (i de 1aran"eze eF1!ica"i;e a!e !ui Mircea I;#ne$cu (i, Dn fine, de 1re%iozi"a"e e$"e"ic# a$e #n#"oare cu a !ui -an 9auren%iu. Poe u! de$1re do ni(oara Ga2rie!a 3er2an (i de$1re unica noa$"r# Dn"6!nire !a o eF1ozi%ie $uedez# de 1ic"ur# e$"e, ho"#r6", din $1e%a ce!or din Car"ea cu ;i$e a !ui -i o;: Ce e!anco!ice goarne !eg#nau Uni;er$u! DnPdu1# a iaza de "oa n# Dn care $"r#inP(i $"ingher r#"#cea 1rin"re "urnuri (i ca$e. P-ar Ga2rie!a 3er2an nu ("iaPc# ceru! anu e din goarne!e $a!e $una$eP$ingura ea Dn"6!nire cu ea. P-e$igur c# Dnain"e de a$"a i!eniiP$:au dr# ui", chiar Na1o!eon a uri"P(i u!"# ;re e !a deniiPcu $eri!e e!e :a du$ ferici". P-ar -o ni(oara E ochii ei faruriP;io!acee Dn noa1"eca din"r:un $o n :a "rezi", P-o ni(oara e"ern#, !ei"#, ne1#$#"oare de u!"e!e ei a;a"aruri. PCauza $"raniei $a!e 1rezen%e, a Dn"6 1!#rii, a fo$" (i acu doar ea, P1#rea c# o ("ie 1rea 2ine, de(i nicidecu nu ("iaP(i de(i a dura" doar o c!i1#, un neDn$e na" a #nun", Pera h#r#zi" $# af!u c# e$"e, $# ("ie c# $un"? e"c. Ce!e dou# 1oezii in"i"u!a"e -in re;erii!e do nu!ui R. de$cind din 1oe e!e cu Mo1e"e: ?C6nd $ingura"icu! do n R. =$u1ranu i" Ne2u!on> P$e 1!i 2a 1e o 1!aG# 1u$"ie (i ;#!uri u(oare de cea%#Padiau din$1re area care ocnea Dn ea Dn$#(i ge$"6ndP ari noroade defunc"e, i $e 1#ru c# audeP$che!#!#i" de !u1oaic# din !arguri, de o duioa$# cruzi e, P$au ai degra2# un $"raniu di$cur$, i 1reca%ii, ce;a ca Dn genu! ace$"a: P?/ai o u!e, cine e("i "uK PUnde %i:e ini aKB> ? e"c. Ln"reg Poe u! de$1re 1ur1ur#, cu a"6"ea !ucruri ad ira2i!e, ;ine din e$"e"i$ u! $o 1"uo$ a! !ui -an 9auren%iu. -ar ia"# @franda, o 1oezie ai $cur"#, (i de aceea ci"a2i!# aici: ? @frand# a!2# f!ori Dn adorarePcu 2un#"a"e (i 2!6nde%eP(i:n "o" a urgu! e$"e ca o f!oareP!u ina:n!#cri a"ei "a!e fe%eP)u da" ace$"or oar2e o!ecu!ePca:n aeru! adincei r#"#ciriPde ochiu! "#u adine $# $e:nde$"u!eP!a %#r u! unei #ri de hidrargirPSer2#ri cre1u$cu!are $u2 2o!%i!e de ;i%#Po !u e a e%i"# $e gr#2e("e:n Go$Peu D 1!e"e$c cununi de "# 6i%#P!a chi1u! "#u ce! 1ururea fru o$P@frand# a!2# f!ori Dn adorarePcu D 2!6nzire (i cu 2un#"a"eP!a %#r u! unei a1e ro"i"oarePacu Dn"o"deauna nicioda"#B. Care e no"a origina!#K Mihai Ur$achi e un 1oe" cu!"i;a" (i $u2"i!, !a care !ec"uri!e nu di$"rug na"ura!e%ea eF1re$iei, ci o $1ore$c, D 2og#%ind i agina%ia ca un Dngr#(# 6n" chi ic. Sur1rinz#"or !a e! e $i %u! uzica!: fire$cu!, cur$i;i"a"ea e!egan"# a ;er$u!ui, gra%ia ce 1are $1on"an#. 3i "o"u(i in"e!igen%a 1oeziei, e Dnain"e de orice re arca2i!#, !i;re$cu!, con$"ruc%ia $a;an"#. Prozaicu! (i in"e!ec"ua!u! $e "o1e$c !a un !oc Dn"r:o ar"# 1oe"ic# in$e$iza2i!# (i 1ur#: ?,ce$"a e au"oru!: e! duce 1e u #r un crin ca 1e:o 1u(c#. P,$"fe! Dnar a", "o" ce eFi$"# D! u(c#. P,de$eori $1une: Po, $!#2iciune, Pnu e!e "#u e ar"#. P)iind deci a"6" de ridicu! (i $!a2, Dn"re1rinderea !ui e de(ar"#, PDn"oc ai ca a zidaru!ui, fra"e!e $#u, Pcare a ;ru" $# con$"ruia$c# o 1ira id#:n Zic#u. P-ar ai cu $ea #, Pora Di 1are "6rzie, (i u!" Di e "ea #Pc# ;re ea nu:i 1e #$ura une!"e!or $a!e ode$"e. P-eci 1!in de 6hnire e! ;# 1ro1une acea$"# 1o;e$"eB. =3i ur eaz# o 1o;e$"e 2orge$ian#>. Ce!e ai 1er$ona!e 1oezii con%in $ua;e ;iziuni 1aradi$iace, uni;er$u! Dnf!orind "o" $u2 1ri;egherea 2!inda a ere$u!ui: ?,ici unde $un"e e 1ace cu ade;#ra". E 1ace cu ade;#ra". P9a 1icioare!e "a!e, iu2i"o, 1runu! $#!2a"ic a Dnf!ori", Pco!ina Dn"reag# e $e #na"# de Dngeri cu f!ori!ePce $:au nu i" i or"e!e. -in ini a eaPun ac de c6 1ie $:a1rinde o da"# 1e an. E$"e noa1"e, P(i !a 1icioare!e "a!e, iu2i"o, 1runu! $#!2a"ic e Dnf!ori". PMarea adine 1ri;egheaz#

"#ceri!e a!2e Dn careP$:a Dneca" graiu! no$"ru, iar !una, ca:n ;echi!e $fin"e 1oe ePi!u ineaz# zidirea Dn for # de crin. Un crin cuge"6nd, Pa$"fe! a fo$" (i:a "recu" noi 1e %#r u! ace$"aP!a arginea #rii. Uni;er$u! Dn"reg e un crin. P,ici unde $un"e e 1ace cu ade;#ra". E 1ace cu ade;#ra"B. Roze!e (i a!"e f!ori, f!u"urii, 1#unii, !eg#n#ri!e, 1!u"iri!e, z2oru! for eaz# e$en%a ace$"ui !iri$ 1rofund (i de!ica", de ;o!u1"#%i $ecre"e: /ino, ;reau $# "e:n;#% ne2uniaP1e c#i de!icioa$e (i a2eran"ePa $# "e duc 1en"ru:n"6iaPoar# 1e in$u!a f!ori!or, Aan"e. PE $inguru! !oc unde cea$u! nu 2a"e, P;ino, ;o !ocui f#r# griG#:nPca$"e!u! nu i" /o!u1"a"e, Pcu "urnuri Dna!"e de:un $"6nGen. P9a ce 2un 1o;e%e!e ce!e cu in%i, Po, nu "e g6ndi ce ri$can" e, Pne chea # o ie de f#g#duin%iPDn in$u!a f!ori!or, Aan"e?. Si 2o!i$ u! acedon$<ian $e a$ociaz# cu un ezo"eri$ ro an"ic (i a!#"uri de in$u!a f!ori!or a1are o oar# cu n#!uci, 26n"uind ca ni("e o2$e$ii ero"ice $uf!e"u! 1oe"u!ui: ?-e !ini("e %iuiePne2unii ca ;aru!, 1#re%iiM P$e na("e din go!uri, ("iu, ePduhu! de fu a! Singur#"#%ii. PMi $e 1are c# $un" Dn"r:o oar#P$"r#;eche de a1#, 1e:un f!u;iu i en$, Pfan"a$"ice roa"e $e:n;6r" Dn"r:o doar#PDn $inguru!, $inguru! $en$. P,ce$"ea $un" deci crizan"e e. PCa ;aru!. N#!uci!e:dege"ePfine (i !ungi: Nu "e "e e. P@h, $uf!e"u! eu 1en"ru ce $# ai 1rege"eK PIa"#, aud cu necheaz# fe ei!ePDn Gunghiu! 1!#ceri!or !or. Mihai Ur$achi (i gui%#P e$enii. S# nu ai in"irzii, d#: i chei!e, Pchei!e e!e, -o ni%#. ? ,!iind zei"#%i!e nordu!ui cu ho!der!iniene a"rac%ii eridiona!e, Mihai Ur$achi e 1oe"u! unei $o!ari"#%i noc"urne, un ro an"ic eForciz6ndu:(i de onii 1rin $arca$ , un 2!6nd "ru2adur Dn"6rzia", eFu!"an", enig a"ic (i "o"oda"# 1oe" a! ?ordinei c!areB, e$"e" ne!ini("i" a! ;i$e!or orgo!ioa$e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 18, 1907> ?Marea Dnf#%i(areB Prin 1oezii!e !ui Mihai Ur$achi din Marea Dnf#%i(are ai 26n"uie $1iri"u! e!egii!or !ui Nichi"a S"#ne$cu: ? /ai, ;ai, ce fruc" $# fie ace$"a, PCu iezu! ai are dec6" coaGaK PCe fruc" e ace$"a, Pcare "rec6ndu:(i de arginiPDn;#!uie oceanu!, 1# 6n"u! ca 1e:o nuc#, P(i $fera de cri$"a! a! Co oriiK P3i f"in%6nd ne$fir(i" de afar#, dinco!o de $ine, Pg#oacea !ui $"# Dn iG!ocu! iezu!uiP(i D! #rgine("e. ?. .i"!uri!e unor 1oe e $un" in"en%iona" di$cur$i;e, du1# o od# cuno$cu"# !ui Geo -u i"re$cu (i 1e care 1oe"u! e!egii!or a reg#$i":o Dn 9au$ P"o!e aei, (i !a care (i a!%ii de a"unci =-an /erona, de eFe 1!u> au recur$ Dn"re "i 1: C6"e ce;a din g6ndiri!e (i griPi!e an"ro1o$ofi!or (i ca!o!ogi!or din Ce"a"e, 1recu (i z;onu! a2$urd care Dnce1u$e !a un o en" da" $# circu!e 1rin"re ei. @rigina!i"a"ea !ui Mihai Ur$achi, 1oe" cu!"i;a" (i foar"e fin, con$"# Dn 1re!ucrarea ironic# a "o" fe!u! de $ur$e. Poezii!e 1ar un 2ric:#:2rac !iric, o co!ec%ie de ?enor i"#%iB, 1e Gu #"a"e haz!ii, 1e Gu #"a"e $erioa$e. Poe"u! e ?cuge"#"oru!B care edi"eaz# !iric a$u1ra uni;er$u!ui, ce! ce nu #r# inenu era2i!e!e co$ ice: ?E$"e o for # Dn"or"ochea"# din 1ia"r#. Un e!c uria(P$au o ureche Dn"@ar$# din 1ia"r#. ,d6nc# $"a"orniciePe Dn ;uie"u! #rii de 1!u 2. Eu nu #r. Pia"#, 1ic#"ura din nou $e co2oar#PDn e!cu! de 1ia"r#. Nu:i gra2#P(i nici o$"enea!#. Urechea a$cu!"#, Pcu Dnc# un $"ro1 $e adaug# #rii. ,(a $:a n#$cu" "oa"# areaM Pa$"fe! $e na("e. @ 1ic#"ur#Po da"#P!a (ai$1rezece ii de ani. P,cea$"a e "o"u!. Eu $un" ace! care nu #rB. Mode!u! con("ien" are a!"eori a$1ec" $u1rarea!i$" =?C6nd ;re ea:i 1rie!nic# a(inii de cu$u", nu ezi"a $# de on"ezi una 16n# !a ce!e ai ici #run"aie. /ei ;edea ce u!" $ea #n# cu 1ro1riu! "#u "ru1 Dn eF"azB> $au eF1re$ioni$" =?C!i1# de c!i1#. Mi!ioane de "one. ,rdePini a 1ie"rei:o%e!u!P;ar$# (iroaie, ca !a1"e!ePdin"r:un (i("ar. .une" de foc. P.ic#ie, "ic#iePini a furnicii Dn no1%i!e ro(iiB>. -e$co1eri (i "ran$cri1%ii fo!c!orice: ? Unde ;ede:o a1# 2un#Pea fuge ca o ne2un#Punde ;ede:o a1# reaPea o "u!2ur# (i:o 2eaB. Nu !i1$e("e a2$urdu! co1i!#re$c: ? C6nd ;re ea:i 1ro1ice f Guc#"oru!ui de 1o1ice, Pace$"a D(i zice: P9ui )riedrich Nie"z$cheP1oa"e $#:i $"ricePo 1ereche de 2riceKB. 9i 2a 1oezii!or e (ocan"# ea Dn$#(i, a e$"ec de arhai$ e, neo!ogi$ e (i cu;in"e in;en"a"e =ine i, re$o!u%i, c!a eaz#, orn# e"c.>, 1oe"iz6nd a1oe"icu! (i !ichid6nd con;en%ia 1oe"ic#. Manieri$ u! con$"# aici Dn afec"area ar"ificiu!ui. -ac# Cezar I;#ne$cu ur #re("e $i 1!ici"a"ea, Mihai Ur$achi

din con"ra cu!"i;# $ofi$"icarea. Pa$erariu $e co 1une din crearea unor de!icii can"e ire("i de !i 2aG: ?3i de a$e eni, eFi$"# o 1a$ere care Dn di ine%i!e ;erii =ceru!, cruzi ea acidu!ui 1ru$ie> u!" 1rea "#io$ 6nuie 2iciu!. @, f!age!a"e odori ca 1agnarde E "#cere a$och# a no$"a!giei: 1i": 1a!acN Pi":1a!adB. Ln fond, Mihai Ur$achi e un $en"i en"a! ce $e i$"ific#, un ?(co!ar a! e!anco!ieiB care:(i a$cunde e o%ia Dn $u1er2:fa$"uoa$e i agini grafice: ?$a!a andre $e z;6rco!e$c Dn 1oGaru! a urgu!uiB, ?$;e!" chi1aro$ Dn Gu1oane!e focu!uiB, ?"igru! de aur a! e!anco!ieiB. E! e (i un ;izionar ironic, ca Dn acea$"# $1!endid# a1oca!i1$# a ornice!or carni;ore din @ra zero: ? E$"e cura"# ne2unie $# eFi("i !a a$e enea or#. PCea$uri!e ici ca ni("e in$ec"e au fo$" 6nca"e de ce!e de a$# EPc!e("e ro"unde (i gra$e, care co"cod#ce$cP(i c6r"e$c c6nd $un" Dnghi%i"e 1e ne e$"eca"ePde ni("e 1endu!e a2u!ice (i on$"ruoa$e. P,ce$"ea $un" i$"ui"e 1e:nce"u! de oro!ogiu! 1on"ifica! din c!o1o"ni%#, Pda"6nd Dnc# din $eco!u! a! doi$1rezece!eaPa! "u"uror ore!or, P,! doi$1rezece!ea fiind deci u!"i u! cea$, Pe! $e roade 1e din#un"ruP16n# $e i$1r#;e("eP(i nu ai r# 6ne ni ica din $ine. P9a a$e enea or# e ne2une("e $# eFi("iB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +7, 1900> Cezar I;#ne$cu CEA,R I/XNESCU ?RodB ,( $1une c# ace$" de2u" de1#(e("e cu u!" o2i(nui"u!, de n:a( ("i c6" de re!a"i;e $un" cu;in"e!eN Ia"#, Dn orice caz, du1# C6 1ia e"ern#, du1# M#("i!e $o nu!ui, du1# /er$uri!e !ui /irgi! Mazi!e$cu, du1# Pozi%ia a("ri!or a !ui -an 9auren%iu, o nou# car"e de Dnce1u" care Dndre1"#%e("e infini"e n#deGdi. Cine e$"e Cezar I;#ne$cuK , 1u2!ica", 1rin re;i$"e, 1rea 1u%in: $# fi fo$" din ode$"ie $au $# fi ("iu" 1oe"u! c# ;a!oarea 1oeziei !ui 1ierde 1rin ri$i1ireK Rod nu e o $i 1!# cu!egere, e un 1oe din care $e 1oa"e ci"a "o"u! $au ni ic. Cezar I;#ne$cu e$"e, Dn"re 1oe%ii de azi, $inguru! ;eri"a2i! 2aco;ian. 3i nu 1rin i e"i$ , ci 1rin $"ruc"ur# 1rofund# ace!a(i !iri$ onocord, o2$e$i;. Niciunu!, nici a!"u! nu $un" 1oe%i Dn $en$u! =eF"erior> c# $criu 1oezie: cu;in"e!e !or au o r#d#cin# "u!2ure Dn in"i i"a"ea fiin%ei. Poe"u! are $en"i en"u! c# nu $e eF1ri # 1e $ine (i, Dn genera!, c# nu eF1ri #. ?. ,ce$" c6n"ec nu e a!"ce;a dec6"P@ Dn"runire de ;oci care # a1a$#B, #r"uri$e("e e!. .e a ace$"ei 1oezii onocorde e$"e ?rodu!B. Rodu! are Dn%e!e$ de !u e crea"#, care $:a n#$cu" (i ;a uri: e$"e !u ea f#1"uri!or de care B!aga $e refugia Dn $o nu! nena("erii, iar Bar2u Dn 1uri"a"ea increa"u!ui. Cezar I;#ne$cu nu ai cau"#, e!, nici un refugiu: 1ri;e("e Dn fa%# rodu! (i ci"e("e Dn i$"erioa$a !ui a!c#"uire $e ne!e ;ie%ii (i a!e or%ii: ?Suferin%e!e ari $e f#cur#, P-e cu a ie(i" din "ine, ca un ochi din or2i"#. P.oa"# c#!dura $oare!uiPMeni"# fu $# # u$uce. ?. Baco;ian e$"e, Dn $fir(i", ace$" $en"i en" de confuzie Dn"re ;ia%# (i oar"e, ace$" a e$"ec ineF"rica2i! a! 1u"reziciunii, a! de$co 1unerii Dn fiin%a ;ie%ii. @chiu! 1oe"u!ui ci"e("e 1e chi1u! f#1"uri!or oar"ea. E! nu $e ai Dngroze("e de ea, c6n"6nd ace$" $"raniu e!ogiu rodu!ui 1ieri"or: ? )#:!, -oa ne, $# crea$c# (i ;a iu2i. P)#:!, -oa ne, $# c6n"e (i ;a uri. P-#:i, -oa ne, fe"e (i !e ;a iu2i. P-#:i, -oa ne, ;ier i (i !a fe! ;a iu2i. PC#ci a $"a" 1en"ru e! de:a$"#:noa1"ePCu 1icioare!e, ca ;# i!e ceru!ui, de$1ica"e. P)#:!, -oa ne, $# crea$c# (i ;a uri. P.ri i"e:! cu ;ier ii (i ;a ;eni. PNu ai 16n"ecu! eu are dre1"u!: (i:! ;a 1ri iNB Moar"ea, infi!"ra"# Dn !ucruri, e nu o da"# carna!#, ;io!en"#, ca o f!oare de a1#. E o ?fe eie ro(ieB ca e ine$ciana ?cu 1#ru! 2!ond (i de$B, nu o hi er#, nu o i agine a $1ai ei, ci o 1rezen%# rea!#, "eri2i!# (i "o"oda"# fa i!iar#. Ea nu in$1ir# "eroare: 1oe"u! Di Dna!%# ade;#ra"e i nuri. /ia%a ;#zu"# $u2 ace$" a$1ec" Dnce"eaz# $# ai Dngrozea$c#: ;ier ii 1# 6n"u!ui $un" "o" a(a de inocen%i Dn 1oezia !ui Cezar I;#ne$cu, 1recu Dngerii !ui /. /oicu!e$cu. -inco!o de o2$e$ii!e !ui crun"e, 1oe"u! ;a rede$co1eri dez!ega" de fric# ;ia%a (i drago$"ea, "andre%ea, 2!6nde%ea. =Con"e 1oranu!, nr. +5, 1975> ?MuzeonB

-u1# 1oezia orgia$"icei $enzua!i"#%ii =ce 1#rea a fi, uneori, ;er$ificare nud# a unui Gurna! in"i > din 9a Baaad, Cezar I;#ne$cu re;ine Dn Muezon !a !irica "ru2adure$c# (i 2a!ade$c# din ;o!u e!e care I:au con$acra". Cu une!e deo$e2iri, "o"u(i, ce nu %in nu ai de carac"eru! e"eroc!i" a! cu!egerii de fa%#, de$chi$# de dou# 1oe e1 ocaziona!e Dnchina"re Nadiei Co #neci (i .eodorei Ungureanu, (i Dncheia"# de "raducerea I$ enei !ui `anni$ Ri"$o$. @rigina!i"a"ea 1oe"u!ui nu e con"raria"# de a!unecarea Dn "e e!e (i iG!oace!e unei 1oezii ?1o1u!areB, eni"# a 1re!ucra un a"eria! di;er$ (i de$"ina"# cuceririi unui 1u2!ic cu gu$"uri foar"e a e$"eca"e. Ca (i Ba!ade!e !ui Ji"ina , o 1ar"e din ace$"e 1oezii $un" un fe! de "eF"e 1en"ru uzic# fo!<, 1u%ind fi ro$"i"e cu aco 1ania en" de chi"ar#, 1e $cen#, Dn fa%a a$cu!"#"ori!or. S#!i 1!ine ar 1u"ea face de eFe 1!u reci"area 1oeziei Dnchina"# .eodorei Ungureanu =$u1erioar# ce!ei!a!"e>, Dn"r:un $"i! fo!c!oric (i cu $"6ng#cii 1!ine de far ecu! nai;i"#%ii: -o i!:.a"#!, Mu #:"a, EPnu e de D 1#r#"ea$#, P%i:au D 1!e"i" cununa, EPnu e de D 1#r#"ea$#, P%i:ai $"r6n$ 1#ru Dn"r:un coc, Pda:%i "o" cade o (u;i%#Pde deochi ori nenoroc, EPnu e de D 1#r#"i%#N Phai, !a A6na -ochia, Phai, !a A6na -ochian#, P$#:%i de$c6n"e (u;i%a, Pnu ai ea e cu 1rihan#, Pc# nu $"# $u2 co anac, Pc# "o" ie$e (i $e ;ede, Pnu !i:i 1#ru! "#u 1e 1!acPnici iar2a 1e c6 1u! ;erdeN PI. -oa ne:doa ne, #r ro"a", EPnu e de D 1#r#"ea$#, P"ru1u:i fraged, hari$ a"Pcu ochi ;ii de ido!i%#, P!:a $"r6n$ Dn Dn cura", Pnu e de D 1#r#"i%#N?. Re1e"i%ii!e, refrenuri!e Goac# un ro! incan"a"oriu. Poe"u! ?creeaz#? cu;in"e =ido!i%#, ini ar, ereu!, "6 1!#rea$#, (e$i e, ceri e, hr#nace, 1o ni%#>, cau"# ri e $au a$onan"e rare =ca oPI$eu!", Pgo!PMeu!e, dea$u1raPcu1#, fra"i:"uPacuPDn"unericu!>, Dn care for ei !i"erare Di e$"e 1refera"# aceea ora!#, $au re"eaz#, din ra%iuni de 1ur# eufonie, fina!u! unor ;er$uri, $chi 26nd ade$ea accen"u! fire$c: ? !eu ce a1# ne:a $1#!aP$uf!e"u! (i fa%aP"u un"#ri%# 2#!# EPhrana (i 1o;a%aPcu hr#ne("i co1i!e!eP =carne hi"ioan#> P1reah#nace zi!e!ePne:ar fi nu ai hran#Punde:i a1a ;ii!orK Cezar I;#ne$cu Po ("iu cer2i:ngoan#K P(i ochii co1ii!orPde$chi(i ca o ran#K P"ru1u! no$"ru ca 9u eaP(i:ar af!a ereu!, Punde:i a1a ce ne $1af $1a!#:n noi "o" greu!KB. -inco!o de a$"fe! de 1rocedee, reg#$i Dn Muieon 1reocu1area din "o"deauna a !ui Cezar I;#ne$cu 1en"ru Ero$ (i .hana"o$, care $"r#2a"e de !a un ca1#" !a a!"u! !iri$ u! !ui de $enzua!i"#%i $1iri"ua!iza"e, cu o no"# con$"an"# de ? or2idezaB. 9i 2a Dnfr#geze("e "o"u!, a e$"ec de eF1re$ii cu!"e, c#rur#re("i $au 1o1u!are, de un far ec ini i"a2i!: ?N Pe ca!ea B6rgaie!orPceruri (i ceri e, P$or# a Dngeri!or, P iro$eau ca "ine, f din a!2ea%a "ru1u!uiP(i din feciori e, PDndu nezei"u!uiPdoar ce ne:a in"i e: Pa! $fin%e!ii cu;io$P iro$ ne ai ;ine, Pcarnea noa$"r# cu 1rino$Pde !u in#:n $ine EPace!a(i iro$ de 2radP;ecinie D%i r# 6iePa nio$ de Dn cura"Pde o$c (i "# 6ieN P$fin" odor d! fe inaPa 2r# 1rea;ar#, Pcred azi c# iroa$#:a(aP$uf!e"u! )ecioar#N P$uf!e"u! ce $e:n;oiP$ingur $# 1ogoar#P$uf!e"u! ce:i ne;oi f ;oi"or $# oar#N Pcarnea "a ca Soare!eP"ru1 farI de 1#ca"ePca 1er!a din rane!e:iPDn !u ie $coa"eP$uf!e" cu iroa$e!ePde e"erni"a"e, Pca Dn .ronuri, $fin"e!ePde "ru1 dez2r#ca"eB. ,ce!ea(i au2ade$, GeuF dIa our (i a!"e $1ecii edie;a!e $un" acu in"egra"e Dn 1oe e a 1!e, cu nea$cun$6 1re"en%ie e"afizic#, Dn fe!u! ?c;ar"e"u!uiB in"i"u!a" =1e o $uge$"ie din )rance$c1 dI,$$i$i> )ra"e!e No$"ru Soare!e (i $u2in"i"u!a" o da"# Proce$iunea Rodu!ui (i a doua oar# -ra # Si 2o!ic#, Dn$# ade;#ra"u! con%inu" e de na"ur# in;oca"oare, nerezu a2i! Dn fond, 2aza" 1e cere onia for u!e!or: ?Pce! care D(i a("ea1"# Moar"eaPnu i:i de!oc a$e enea, Pce! care D(i a("ea1"# Moar"eaPce! care:(i a("ea1"# Moar"ea:(iPa("ea1"# nu ai Moar"ea Sa, PN Preaferici" ce! care:a("ea1"#Pa"6" ci" 1oa"e a("e1"a, Pce! care D(i a("ea1"# Moar"eaPce! care:(i a("ea1"# Moar"eaPnu i:i de!oc a$e eneaNB. Pe"rarchi$ u! Dn ;er$iunea au"oh"oniza"# de Conachi :rea1are (i e! Dn @chi!or. R Mu!"# 1rihan#: ?PochiPor, u!"# 1rihan#Pochi!or, u!"# 1rihan#, Pfru u$e%ea ei ;i:i ran#, Pfru u$e%ea ei ;i:i ran#, Pochi!or, u!"# 1rihan#N 9N C# de c6nd o a%i ;#zu":o, Pc# de c6ndo a%i

;#zu":oP1!eoa1a n:a%i ai co2or6":o, P1!eoa1a n:a%i ai co2or6":o, Pochi!or, u!"# 1rihan#B. Cea care 1rih#ne("e ochii e$"e )e eia $au 9u ea, $i 2o!uri a!e ;ie%ii care ucide 1uri"a"ea ca (i oar"ea, Dn "radi%ie "ru2adurea$c# ai direc"#, e c6n"a"# M#ria, ?1rince$$e !oin"aineB, fecioar#, $fin"# (i inacce$i2i!#, dar (i o ,ugu$"# -oa n# ,!2# care $i 2o!izeaz# carnea (i cro$u! e!e en"ar. In;oca%ii!e !ui Cezar I;#ne$cu au un aer foar"e !u e$c, $fin%enia =?N .u 1en"ru ine $f6n"# e("iP"u $fin"# e("i doar 1en"ru ineB>, fiind un a"ri2u" a 2iguu 1en"ru o fiin%# care e ur a"# =ca Dn Mirea$a !ui ,rghezi> Dn c6 1u! de ro an"ic# (i in;i"a"# !a Gocu! ce! ai 1#g6n: ?Pdac# "e:a( ur a, -o ni%#, PDn"r:un c6 1 de ro 6ni"#, Pde$chiz6ndu:%i !in cen"uraPde !u ina (i c#!dura. Pdac# "e:a( ur a, -o ni%#NB. )a"a oar"# e 1!6n$#, Dn"r:un Ceu dI, our care (i:a a!e$ ca o""o un ;er$ din"r:un c6n"ec francez edie;a! =? Que -ieu$ reda de "erra a!$ $icu$ fize!$ a an$B>, ca o a an"# 1ierdu"#: ?Punde zaci acu oar"# ! $or# a $u$1ine!orPunde zaci acu a oar"# ! $or# a $u$1ine!or ! unde zaci acu a oar"#P$or# o $u$1ine!orPDn ace! 1# 6n" :a( duce ! $#:%i ;#d "ru1u! ai u(orNB. ,ce$"a nu e o"i;u! ro an"ic de !a Chenier $au Bo!in"ineanu, ci o"i;u! edie;a! a! ri$i1irii a"eriei Dn 1u!2erea din care $:a i;i": ?"ru1 de iere (i de $ irn#Pde "# 6ie (i de o$cP1arfu a" de ca$"i"a"eaPce!or care nu cuno$cPnici 1#ca"u! nici durereaPnici nu $e ai na$c nici or, P$or#:n $6ngiuri!or e!eP$or# a $u$1ine!or. ?. .oa"e 1oezii!e din Muzeon re1rezin"# a$"fe! de ;aria%iuni 1e "e a iu2irii (i or%ii. -e !a un 1unc" Dnain"e, e!e $un" !i1$i"e de $ur1rize, c#z6nd Dn ono"onie. C6nd ;rea $# $e $chi 2e cu ade;#ra" (i recurge !a ;er$u! !i2er, Cezar I;#ne$cu D(i 1ierde far ecu! ingenuu =o ingenui"a"e, de$igur ?f#cu"#B, $a;an"#, ade$ea !i;re$c#> (i 1oezia $e Dneac# Dn 1roz#. -e eFe 1!u, Dn a 2i%io$u! 1oe @r =@re$"e>:N 3i or%i dac# ;e%i "receP1rin Baaad, u%enia a2$o!u"#Pa "urnuri!or 1un6nd ai u!"PDn e;iden%# zgo o"u! fiin%e!orPfragi!, ;# ;a a"rage 1e rindP(i:n"r:unu! din e! D! ;e%i auziP1e @r cu 1!6nge. ?. Mono"onia (i !ungi ea, ade$eori eFce$i;#, care duce !a un cura" de!ir ;er2a!, $un" ri$curi!e aGore a!e ace$"ei !irici neDndoie!nic origina!e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 17, 1958> ?-oinaB Poezii!e din -oina $un" din ce! ai ?1urB Cezar I;#ne$cu. .e e!e din"o"deauna a!e 1oe"u!ui =drago$"ea, oar"ea> $:au di$"i!a" 16n# !a a nu r# 6ne dec6" o !icoare ;r#Gi"#, Dn care au fier" "oa"e $ucuri!e !i 2ii. Baco;iani$ u! origina! a de;eni" c6n"ec 1ro1riu, in"en$ (i "6ngui"or, ca o rec#dere Dn co1i!#rie a unui $uf!e" "ragic: I erg (i $criu E (i $criuN EP(i $# "e cau" nu:%i 1ro i", Piar co 1un in"a!Pde c6nd h6r"ia $:a $cu 1i", P$criu 1e creierPcu negrea!a de 1e $uf!e"Pnegru negru negru negru EP( i negrea!a a$"a negre(i"Pa1e!e:or $:o $1e!e EPc6nd D i ;a 1!oua direc" 1e creier EPa$"a du1# ce: i ;oi fi ;6ndu" ca!o"aPfiindc# o$u:i 2un 1en"ru h6r"ie EPa$"a du1# ce # ;or fi o"r#;i": Pzi!nic iau (i 2eau o"ra;#, Pzi!nic 2eau o"ra;a !or, P # o oar# ("iu, dar cu z#2a;#, ! doa ne!or (i do ni!orN? -oine!e $un" un fe! de e!egii, f#cu"e 1arc# $1re a fi c6n"a"e, 2oga"e Dn re1e"i%ii (i refrene uzica!e, ?ro ance$ $an$ Cezar I;#ne$cu 1aro!e$? a!e unui /er!aine, a! c#rui $1iri" $:a i 1regna" de !irica noa$"r# 1o1u!ar#, de !i 2aGu! nai; a! 1oe%i!or ero"ici din $eco!u! "recu" (i de for e ora!e, ;echi (i argo"ice. Moar"ea e in;oca"# Dn "onuri $enzua!e, fra1an"e: ?$inu! "#u ce! acru:"oa1$#Pnu ai 1en"ru ine:i, du!:PMoar"e, "u, cu !ung# coa1$#, Pnu ai eu "e Dnde$"u!, P$inu! "#u ce! acru:"oa1$# f nu ai 1en"ru ine du:PMoar"e, "u, cu na!"# coa1$#, PD i ("ii 6nuri!e "u, PMoar"e, "u, cu na!"# coa1$#, PD i ("ii 6nun!e "u?. Mo"i;u! 2i2!ic (i edie;a! a! z#d#rniciei e reD 1ro$1#"a" Dn"r:o !iric# arz#"oare (i 1rofund#, care 1#$"reaz# ;oca2u!e!e (i $in"aFa din /ia%a !u ii a !ui Miron Co$"in, ad#ug6ndu:i no"a de indi;idua!i"a"e a odernu!ui: ? I. ,rd de durerea 2ie"u!ui eu "ru1, Pface%i: i "ru1u!, ;ier i!or, %arin#, P"rei ii de ani de:acu de e! # ru1, Pf#r#:de:$uf!e"u: i o $# r# 6n#, P!:or Dn;6r"i ;6r"e!ni"e de foc, P unci" (i chinui" ereu ne$"are%, P16n# !:or $"r6nge iar# !a un !ocP$uf!e"u! eu 1io$ ne1iz #"are%, Peu c#"re "ine "ru1 a! ei #:n"orcPIn Ja!i:Iuga, Dn Eonii care:%i f ;6n"ur# ;6r"e!ni"e (i:%i $"orcP iezu! deza$"ru!ui ereu ne$"are.?. Ri$i1irea "ru1u!ui (i negura $uf!e"u!ui

1roduc din ace$" foar"e 1ur 2oce", Dn care 2ucuria e!i2er#rii (i Ga!ea 1iericiunii $e a e$"ec# ineF"rica2i!: Ide acu ai u(orPdec6" cea%a:$ c#!#"or, Pde acu a ai !inPde acu a nu ai ;in: Pnegur#, negur#Pcu $6nge!e 1e gur#PPreci$"#, /ergur#P$uf!e"u! i:i negur#N P!P! negur#, negur#Pcu $6nge!e 1e gur#PPreci$"#, /ergur#P$uf!e"u! i:i negur#NB, Cea ai co 1!eF# doin# din ;o!u =$u2in"i"uia"# /arian"#> cu1rinde, Dn ace!a(i $"i! ini i"a2i!, cincizeci (i una de 1oe e =a!c#"uind o ?"ra #B !iric# neDn"reru1"#> con$acra"e ra1or"u!ui din"re $uf!e" (i "ru1. -e a$1ec" ini%ia"ic (i e$o"eric, doina acea$"a rezu # i"o!ogia !iric# a !ui Cezar I;#ne$cu. E ;or2a de in"rarea $uf!e"u!ui Dn ce! de a! (a1"e!ea $#u "ru1 =cifra 0 $e re1e"#>, a(adar de o $ui"# de e"a orfoze, care !e a in"e$c 1e ce!e 1!o"iniene =nu ("iu dac# in"en%iona">, dar nu Dn$o%i"e de $en"i en"u! e!i2er#rii, ci de ace!a a! $uferin%ei (i !u1"ei: ? I. Preg#"indu:$e $# in"rePDn"r:a! (a1"e!ea !ui "ru1, P$"nger6nd din ochi (i ;in"re, Pur!6nd %a1#n ca un !u1P(i:a!eg6ndu:$e doar din"reP oi $u$1inuri ce $e ru1, P$uf!e"u! eu.B. E"a1e!e $e de$chid cu acce1"area e"a orfozei, con"inu# cu re$1ingerea ei, Dn i 1reca%ii (i 2!e$"e e, cu 1!6ngeri!e 1#c#"o$u!ui care $e Dnf#%i(eaz# !a "ronu! de $u$, (i $e Dncheie, cu au Dnce1u", cu o anu i"# re$e nare, Dn"6!ni nu eroa$e o"i;e fo!c!orice, 1re!ucra"e $a;an": C a$"#zi i $e:n"oarce "oa"#PGa!ea cu e negura, P i:a 1u$ Ia gur# !#ca"#, P i:a D 1odo2i" gura, P i:a 1u$ !a gur# !#ca"#, P i:a D 1odo2i" guraN P!#zi zic gurii, -oa n# gur#, Pia (i 6nc#, ia (i 2ea, Pdar a!eanu! ei nu:ndur#Pci" cenu(# (i o"ra:Pdar a!eanu! ei nu:ndur#Pci" cenu(# (i o"ra:!B. -e o are $ua;i"a"e $un" 1oe e!e de$1re "ru1, 1!6n$ cu !acri i a are, 2oci" 1o1u!ar: ? drag i:a fo$" de "ine "areP"ru1 a! eu de "o" $#rac, Pde !a cre("e" Dn 1icioareP!a 1!6n$oare "e D 2rac, Pde !a cre("e" !a 1icioarePIn 1!6n$oare "e D 2racB $au ?Ga!e i:i de "ine, Ga!e, P"ru1 a! eu c# %i:a fo$" $cri$, P$# ;i$e: dor ind Dn "ineP$# "e 1#r#$e$c Dn ;i$, P$# ;i$ez dor ind Dn "ine, P$# "e 1#r#$e$c Dn ;i$NB Une!e accen"e ne "ri i" din nou !a fo!c!or, !a ri" u! co!inde!or: ? I. S#r#cu%a ea de !u ePeu ni ica nu:%i ai cer, P1oa"e e("i a(a anu e ! ca $# 1o" u(or $# 1ier, P1oa"e e("i a(a anu ePca $# 1o" u(or $# 1ier, P1oa"e e("i a(a anu ePca $# 1o" u(or $# 1ierN P!!n"r:o noa1"e a urire, PDn"r:o noa1"e a uri", Pf#r# "ea # de or2ireP1re -o nu! !:a Dn"6!ni". ? Poe"u! $e c#ina ca un 1#c#"o$, Dn$# 1#rerea de r#u du1# ce!e !u e("i Dn"rece Dn in"en$i"a"e dorin%a de $a!;are a $uf!e"u!ui. Iu2e%u! reg#$e("e Ge!anii!e 1ref#cu"e a!e !ui Conachi (i a!e !ui ,n"on Pann. Nu 1ierde ocazia de a:(i no"a Dn ca"a$"ih ga!an"erii!e ero"ice: I. Ln ora(u! #$"a (a1"eP # iu2e$c (a1"e uieri, Pnu # ui"Pde:i zi ori noa1"e, P!e dau "o" ce e!e: i cer, Pnu # ui" de:i zi ori noa1"e, P!e dau "o" ce e!e: i ceri? Nici de a $e ;ai"# c# nu e iu2i" de ce!e care:i ;or ne$#%ioa$e ini a: ? I. .oa"e (a1"e ;or de "oa"e, P;or (i "oa"# ini a, Pf#r# $a% $un" "oa"e (a1"e, P i!# de !a niciunaN P$ingur # a doar 1e inePdoar 1e ine (i -oina, Pdar de ine nu $e %inePcu iu2ire nici u 2ra, Pdar de ine nu $e %inePcu iu2ire nici u 2raN? .e a ar"ei $a!;a"oare e 1o eni"# Dn c6"e;a r6nduri, o da"# Dn acea$"# anier# de doin# 1o1u!ar# de Ga!e: ? I. -oina o Dng6n (i:o uhuP(i din nou i:o a in"e$cPc6nd # a1uc# ur6"uPc# 1e:aici # 1r#1#de$c, Pc6nd # a1uc# ur6"uPc# 1e aici # 1r#1#de$cN ? Ceea ce e$"e re arca2i! Dn ;er$uri!e !ui Cezar I;#ne$cu e$"e in;en"i;i"a"ea !iric# o2%inu"# 1rin re1e"area unui nu #r ic de e!e en"e. Monocord#, 1oezia !ui D(i "rage $a;oarea din Gocu! regi$"re!or !i 2ii, din uzica!i"a"ea !#un"ric#, !a fe! cu o2$e$ii!e =carnea, $6nge!e, negura, o"ra;a>, 1u%ine !a nu #r, "ran$ i" o "r#ire in"en$#, ne odifica"# de conGunc"uri. Pre!ucr#ri!e (i c!i(ee!e =cu!"e $au fo!c!orice> $e re$or2 Dn ace$"e !i"anii ego"i$"e, !#$6nd $# $e ghicea$c# dede$u2" !inia fer # a 1er$ona!i"#%ii !irice. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 51, 195+> ?,!"e frag en"e din MuzeonB E"eroc!i"e, $u2 ra1or"u! o"i;e!or (i a! for u!e!or, uni"are, 1rin anieri$ funda en"a!, ,!"e frag en"e din Muzeon:u! !ui Cezar I;#ne$cu =Car"ea Ro 6nea$c#, 199&> ne re;e!# ace!a(i 1oe"

Cezar I;#ne$cu eF"raordinar de Dnze$"ra" 1e care:! ("i din a1roa1e "oa"e c#r%i!e an"erioare, ca1a2i! uneori a da are!ui $#u "a!en" cea ai 1roa$"# Dn"re2uin%are. S# !u# , $1re eFe 1!ificare, 1oezii!e din Ceu dIanVur, 1ri u! din ce!e (a$e cic!uri a!e ;o!u u!ui, a! c#rui "i"!u ne "ri i"e !a "ru2aduri. Cezar I;#ne$cu a ai 1u2!ica" au2ade$ (i a!"fe! de "eF"e de fac"ura acea$"a. -eo$e2irea, acu , e$"e de ordinu! a(a zic6nd a! 1uri"#%ii fac"urii. -e !a ero"ica Dn $1iri" cura" "ru2adure$c =!u ea$c# (i 1!a"onic# deo1o"ri;#> din c#r%i!e an"erioare, 1oe"u! $:a de1!a$a" Dn u!"i a ;re e $1re un "i1 de co 1ozi%ii Dn care ace$"ui $"ra" de 2az# a! in$1ira%iei i $e adaug# a!"e!e, diferi"e, uneori greu de D 1#ca" Dn"re e!e. Care $un" ace$"e co 1onen"e noiK Mai Dn"6i, o 1u"ernic# $uge$"ie indian#, 1rin M. E!iade, 1ro2a2i!, cu "oa"# fi!o$ofia de rigoare =Nir;ana, -har a e"c.>. Mo""o:u! cic!u!ui e$"e $co$ din ,nanda J. Coo ara$Va *, de care #r"uri$e$c a nu fi auzi", (i $e refer# !a ?c#$#"oria $f6n"#B, i$"eru! ce! ai are din "oa"e, care $e nific# oar"ea (i "o"oda"# Dn;ierea, 2ea"i"udinea a2$o!u"# a $1iri"u!ui. ,!" e!e en" e$"e ace!a fo!c!oric ara ure(an. E ;or2a de c6n"ece re!igioa$e Dn care fe eia iu2i"# e ?confunda"#B cu Sf6n"# )ecioar#, cu M6ndra M#rie, ero$u! cu aga1e, dec!ara%ia de drago$"e cu rug#ciunea (i e!egia $e1ar#rii cu 2oe u!. Nu e $"r#in#, a1oi, de ace$"e incan"a%ii ori !i"anii i$"ice cu un are 1arfu 1# 6n"e$c a" o$fera din Cin"area C6n"uri!or, cu $o!e ni"#%i!e ei u(or echi;oce =?So%ia ea. )ecioara ea, cu "ine #: 1reG uiePD 1arfu a"# cu $an"a!, 1aciu!i (i "# 6iePodor di fe ina hr#nind $uf!e"u! or%ii e!eB> (i cu !en"e!e ei caden%e. Un 1a$ ai de1ar"e (i a;e , 1rin 9orca (i ,rghezi, c6n"ecu! 1ur !u e$c, a1roa1e o2$cen =? c6nd azi D%i 1rea$f %e$c f#1"uraP fe2ra c#rnii fer eca"e, PUi $un" cu ini a %i guraPcen"ura "a de ca$"i"a"e.B>. In $fir(i". Ie$e !a i;ea!# ce! ai curio$ din"re ace$"e $"ra"uri, ace!a a! aha!a!ei ora!e, co ic#, 2ur!e$c#, Dnrudi" cu ce! ai i edia" an"erior, dar ai 1u%in $"i!iza" =? ne:a uri" iu2ireaPdin ce:o fi uri"K P1oa"e din aceeaPc# 1rea ne:a iu2i", P1rin ho"e!uri $cu 1e, P$cu 1e ci" un 2ou, Pn:o !#$a $# oar#Po:ncingea din nou, Pd#dea 2ani (i "oa"ePce!e de 1e noiP$# 1!#"i o noa1"ePRaiu!ui "o" goiPda 2ac(i( %iganu:P!ui ce! Dng#!a", P1!in nu ai de aur, Paur (i c#ca"B>, co2or6nd Dn ce!e din ur # Dn "eF"e!e !ui Cri$"ian /a$i!e, a"6" de 1!#cu"e (i !ui C#r"#re$cu, 1e care !e 1re!ucreaz# Dn fe!u! !ui M. R. Para$chi;e$cu din %ig#ne("i!e !ui =? i:a in"eai de -oraPdu1# cu !uceai, P$cu 1# 2ai!adoraP(i 1recu !i1eai, Pdu1# "ine ochiu!, Pcare "e 1ri;eaPne$"e 6ndu:(i 1ie!eaPaurie zaPde aceea 1ie!eaPD%i era de zeuP2azi!i$c#:n "oa"eP1#r%i!e ereu, P%inea !na:n 2uzu:Pnar (i 1e cu%i", Pnea de 2aronea$#P u!" "e:a ai iu2i"B. Rezu!"a"u! e$"e e"erogeni"a"ea !a care :a referi" deGa, dar (i un incon"e$"a2i! a$1ec" de <i"$ch $"i!i$"ic, ne aiDn"6!ni" Dn 1oezia noa$"r# con"e 1oran# de !a Aoo$o1hia (i ce!e!a!"e a!e !ui Ion Gheorghe, un fe! de !iric ci i"ir ;e$e! de !a S#16n%a. Mu!" ai uni"are $"i!i$"ic $un" cic!uri!e ur #"oare, -oina (i Ro$ariu , Dn care de$co1eri c6"e;a 1oezii $1!endide. @ ca1odo1er# a !iricii ro 6ne("i ;a "re2ui con$idera"# -oina =Moar"ea 1e$"e "o">, 1rea !ung# $1re a o 1u"ea ci"a Dn Dn"regi e, de(i ar eri"a:o cu 1ri$o$in%#. .e a e$"e aceea arghezian# din -e:a ;:a%i a$cun$, dar Dn !ocu! Gocu!ui cu care 1#rin%ii D(i de1rind co1iii, aici e$"e Gocu! 2#r2a"u!ui cu oar"ea:cur;#, ;er$iune ?degrada"#B a o"i;u!ui ero$:"hana"o$. Ri" u! a!er" e$"e ace!a a! gro"e("i!or dan$uri aca2re edie;a!e =Moar"ea dan$6nd 1ic"a"# de -anie! Ro1$>, cu !ei": o"i;e (i re1e"i%ii, uzica!iz6nd $en"i en"u! de Dnc6n"are (i de "eroare care do in# doina: ?.I hai, # fugare, cur;an#Pc# $un" "o" un 1PDn$ (i:o ran#, Phai, # fugare, cur;an#, PMoar"ea 1e$"e "o", Moar"ea 1e$"e "o"N Phai, # fugare, cur;i%#, P$#: i 1u1i du!cea ea guri%#, Phai, # fugare, cur;i%# PMoar"ea 1e$"e "o"PMoar"ea 1e$"e "o"N Pe$"e o c#rare:anu ePunde:i ca1#"u! de !u e, Pe$"e o c#rare:anu ePMoar"ea 1e$"e "o"PMoar"ea 1e$"e "o%iPhai, aco!o 6ndru!ean#PMoar"ea or%ii cur;u!ean#, Phai, aco!o 6ndru!ean#PMoar"ea 1e$"e "o"PMoar"ea 1e$"e "o"I?. Re!igioa$e $un" 1oezii!e din Ro$ariu , rug#ciuni, co!inde, 1$a! i, c6n"ece de $!a;#, 1!ine de "oa"e figuri!e enco ionu!ui 1e care !e g#$i !a I;ireanu (i !a au"orii 2i$erice("i. E;!a;ia $e

"raduce $"i!i$"ic 1rin ciocniri de con$oane, uzic# de 1ahare de cri$"a! !o;i"e ori 1rin in"eroga%ii e ine$ciene =e ine$ciene ri" uri $un" (i aiurea !a Cezar I;#ne$cu, 1oe" care $e con$ider# 1rofe"u! !ui E ine$cu, dedic6ndu:i )rag en"e!e>:I (i Dngeri cad (i cad din cer heru;iiPor2i%i de "ru1u! "#u ce! hariz a"Pau, Dngeri, oare ea Regin# nu ;i:i, P;oi, heru;i i, de ce:a%i Dngenunchea"K Pau, Dngeri, oare ea Regin# nu ;i:i, P;oi, heru;i i, de ce:a%i Dngenuncha"K?. Ln 1aranoia !ui !iric#, 1oe"u! $e iden"ific# !a un o en" da" cu I$u$ =ca (i ,rghezi Dn -uho;nicea$c#> (i Dnchin# a ei, M#riei, unu! din ce!e ai fru oa$e i ne de $!a;# din c6"e a ci"i" =Dn C#"re di$ci1o!i ;o a;ea de:a dre1"u! "eF"e 1edagogice a!e 1oe"u!ui:1rofe" c#"re e u!ii $#i>, $"raniu a e$"ec de carna!i"a"e (i de $1iri", de $enzua!i"a"e (i de a$cez#, co 1u$ 1arc# Dn"r:un canon gregorian $ui:generi$. /oi Dncheia cu e! ar"ico!u! eu: ?.I eu de niciunde!ea ;eni", PDn "ru1u! "#u "u :ai 1ri i", P,;e M#ria, ,;e M#ria, Pcu "ru1u! "#u :ai Dnc#!zi", cu "ru1u! "#u "u :ai hr#ni", P,;e M#riaN PDn "ru1u! "#u :a 1ri eni"P(i %i:a ru1" "ru1u! (i:a ie(i", P,;e M#ria, ,;e M#ria, Pde dragu! eu "e:ai 1ri2egi", P!a "oa"# !u ea Cezar I;#ne$cu !e:ai ro2i", P,;e M#riaN PIcI e:i ,ce! a(a $fin%i", P$#:f i #$ure ci" ai iu2i"K P,;e M#ria, ,;e M#ria, PDndur #"oareo, i:ai 1ri;i", P1e cruce "ru1u! eu $f6r(i", P,;e M#riaN P.I !in%o!iu oa!e:ai 1reg#"i"P(i:n "ru1u! "#u iar :ai 1ri i", P,;e M#ria, ,;e M#ria, Pdoar $uferin%#:ai $uferi", Pdoar cu iu2ire ai iu2i", P,;e M#riaN PN Eu de niciundePea ;eni", Pun ;ene"ic ce:i 1# 6n"i"Pnu D%i !a$ %iia, nu D%i !a$ %iiaPdec6" ca!;aru! ne$fir(i", P4ri$"o$ 1rin $ine:ade;eri"P,;e M#riaNB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 17, 199+> I@,N ,9EH,N-RU ?/ia%a deoca da"#B Eu! e$"e o 1ozi%ie de echi!i2ru Dn"re ai u!"e ;oci in"erioare, 1re"inde un 1oe" francez. Pro1ozi%ia 1are 1aradoFa!#, 1en"ru c# Dn o1era fiec#rui 1oe" ade;#ra" ne:a de1rin$ $# recunoa("e o uni"a"e Dn ;arie"a"e, un "i 2ru 1ar"icu!ar, o ;oce ireduc"i2i!#. Poa"e $# fie nu ai o i!uzie a cri"icii, dar a;e ne;oie de ea $1re a ne Gu$"ifica de er$u!. .o"deauna cri"icu! ;a 1ri;i!egia din"re ai u!"e ;oci care $e aud din o1er# 1e cea ai 1u"ernic# $au 1e cea ai "andr#, 1e cea ai ;ehe en"# $au 1e cea ai di$cre"#. Chiar a;6nd 2#nuia!a c# nu e $ingura. -ou# ;oci $un" 1erce1"i2i!e Dn ace$" a! doi!ea ;o!u a !ui !oan ,!eFandru, neo2i(nui", cu u!" 1e$"e ;a!oarea Dn"6iu!ui. Cea ai a 2i%ioa$#, nu cea ai 1rofund#, cea ai con$"an"# e$"e aceea 1rin care "6n#ru! 1oe" $e $i"ueaz# Dn cadru! genera%iei $a!e. Iz2i"or e iar#(i E ca (i Dn ;o!u u! de de2u" E a e$"ecu! de $inceri"a"e (i de 1oz#, de r#$f#% (i de na"ura!e%e, dar ge$"uri!e ce!e ai $1ec"acu!oa$e $un" f#cu"e cu a"6"a ingenui"a"e Dnc6" nu 1oa"e fi ;or2a de ca2o"ini$ . Poe"u! e un au"or "eri2i!, care $e na("e $1#rg6nd cu 1u nii decoru! unui cor: ? Cu!i$e (i co$"u e cu fa!$e $"r#!uciri,N @ 2aie Ia $u2$o! unde: i $1#!a ciora1ii. P,1oi a $1ar" cu 1u nii decoru! unui corP(i $e n#$cu Dn !u e .eri2i!u! ac"orB. ,"i"udinea e orgo!ioa$# (i egoi$"#, "r#d6nd a 2i%ia de $ingu!arizare ar"i$"ic#, Dn"6!ni , ade$ea Dn for e 1rea o$"en"a"i;e, un nonconfor i$ $1ecific "inere$c, un 1ro"e$" Dn;er(una" con"ra ru"inei (i a 1oncife!or, con"ra g6ndirii dog a"ice. Poe"u! de;ine $arca$"ic (i, ca $# $e e!i2ereze de "e eri!e (i de ne!ini("i!e $a!e, D(i a!c#"uie("e un ?2e$"iariuB, o i"o!ogie carica"ura!#, cu"reiera"# de fan"o a 2roa("ei %e$"oa$e "6r6ndu:$e cu "enaci"a"e Dnfior#"oare $1re %in"a ei, a ar #$ari!or de 1r#$i!#, hr#ni%i (i %e$#!a%i, cu na$u! $"r#1un$ de ;erigi (i cu 1icioare!e Dn o!e"iere, a ?1or"aru!ui Dnchi1chia"B care 1er$ecu"# 1i$ica, a 1#ianGeni!or care u 1!u "oa"e unghere!e uni;er$u!ui cu $fori!e !or 1ri eGdioa$e. .eroarea de 1#ianGeni 1roduce o $"rof# eF"raordinar#: ? /or2i de$1re 1#ianGeni, iu2i"oM acu Pc6nd D(i !an$eaz# ei 1!a$e!e 1e dru uriP(i:n"re co1aci E in;izi2i!e !a$$ouri 1u"ernice, P$1i%e $"e!are :aco!o $u$, Dn cer $"e!e!eP$un", far#:ndoia!#, 1#ianGenii uni;er$u!uiP$"ic!ind 1ur din de1#r"arePduhnind a1roa1e de or2i"#. PP6nze!e !or ca1"eaz# duhu! 1runci!or or%i 1e 1# 6n", P1re"u"indeni D(i "6r#$c $acu! !or cu $foriP(i !a !oc 1o"ri;i", 1rin unghere (i co!uri de u!i%i, P!a 1oduri (i Dn $#!i de a("e1"are,

1#ianGeniiB. Poe"u! e un "e 1era en" dra a"ic, a1roa1e anFio$ uneori. Cu ce "u!2urare $ua;# $e in"erogheaz# a$u1ra !oan ,!eFandru 1ro1riei condi%ii: Co1i!u! de 1e $c6ndura Dn 2a!an$ a 1!eca"Pui"6ndu:(i "oa"# greu"a"ea Dn ine. PCine o $# # ai echi!i2reze ;reoda"#K ?. Ln"re "inerii 1oe%i, !oan ,!eFandru 1are ce! ai 26n"ui" de Dn"re2#ri, de ne!ini("i, dar cu o franche%e Gu;eni!# care ni:! face nu aidec6" $i 1a"ic. Chiar (i a"unci c6nd nu:! 1u"e a1ro2a, cu ar fi Dndoia!a de con"inui"a"ea genera%ii!or. Sigur c# a re1udia ce $:a f#cu" ai Dnain"e, a 1une o 1r#1a$"ie Dn"re genera%ii e o co1i!#rie. 9a fi!o$ofia $a nu 1u"e $u2$crieM $en"i en"u! e, Dn$#, Dn cazu! 1oe"u!ui no$"ru rea!: e! $ufer# !a g6ndu! de a nu fi Dn%e!e$ =$u2iec"i; e! e con;in$ c# 1oar"# un e$aG ie(i" din co un, 1e care, ne1rice16ndu:!, ?2#"r6niiB D! D 1iedic#>. -ar 1oe e!e 1rofunde a!e !ui !oan ,!eFandru $un" a!"e!e, de$chi$e unei eF1erien%e "u!2ur#"oare de cunoa("ere a uni;er$u!ui. E Dn ace$"ea in"ui%ia unei a"erii a$1re, 1oroa$e, dea$# de o!ecu!e uria(e. S1iri"u! a1are 1oe"u!ui $"ri;i" de o gra;i"a%ie co!o$a!#, Dneca" Dn a"eria!i"a"e ca Dn"r:o $ oa!# groa$#, Dn P# 6n"u! $e c6n"# chiar for%e!e "e!urice, Dn E!egie d# de "ri$"e%ea inera!iz#rii ;ege"a!e!or, a regre$iunii a"eriei: ? Cei ai z;e!%i (i dezghe%a%i din un%iPP!eac# 2razii "ineri 1e nin$oare, PR#d#cini!e r# a$e Dn 1# 6n"PS6nger6nd Dnghea%# $u2 1icioare. P,"6" de u!%i (i !i 1ezi a!earg# 1rin ora(P3i $un" 1ri i%i cu 2ine Dn fiecare ca$#, PUnii aGung cu ca1u! 16n#:n grind#, P,!%ii a2ia cu coa"e!e 1e a$#. P9a !oc de cin$"e (i D 1odo2i"PUn 2rad Dna!" Dn$ea n# de ni"a"e. P-e ,nu! Nou Dn ca$# c:un a$"fe! de $"r#inPMai 2u2ui" e focu! (i ;inu! e ai ;in. PC:un #r Dn 6n# (i c:o !u inare, PC:un ur$u!e% (i:o ;u!1e de car"onPS"au 2razii nedor i%i c6"e;a no1%i (i:o $ear#, P,1oi un dor de 1ia"r# Dnce1e $# Di doar#. PBra%e!e $e:ndoaie, !u ini!e $e $"ing, PPe !a genunchi (i coa"e un fe! de furnicare. PCu!oarea $e:nnegre("e (i o 6n# gra;#PInghe$uie:n"r:o "ind# coroana !or 2o!na;#B. Pre"u"indeni e o eF"raordinar# ca1aci"a"e de a "r#i $uferin%a a"eriei, u$carea aeru!ui, 1ie"rificarea !e nu!ui, 1u"rezirea 1ie"rei, cre("erea unei ier2i $c6r2oa$e: ?. 3i $e aude $ece"a cu $e na("ePdin 1ia"r# Dn 1ia"r# (er1uindM P3i 1e dru uri a!earg# din cio" Dn cio"Pro"unGind de cera ic# 1# 6n"u!. PSeac# Dn 2ocanc c#!c6iu! de 2#r2a", P$a!c6 ii $e u 1!u de r6ieP(i:og!inda:n 1ere%i de "# 6ie. PCade z a!%u! de 1e din%ii fe"e!orP(i #g#ru(ii $e freac# de cruci!e ca!caroa$e.B. Pan"ei$ u! "ac"i! a! !ui )undoianu e r#$"urna" Dn"r:o are $en$i2i!i"a"e !a degradarea a"eriei Dn acea$"# e!egie cu Dnde1#r"a"e ecouri e ine$ciene: ?Nu $e ai 1oa"e acin# ni ic, P1ia"ra ro"und# a 1u"rezi" de u!", 2ar2a 2#"r6nu!ui n#;#!i Dn !u ePcu $1u a ei de droGdie a ar#M P3i $acii:n 1od $un" 1!ini de 1#$#ri oar"e, Pari1a unui ;u!"ur $"#ruie Dn afar#, P(uieru! orii ;e("ede de ;6n". PIn re$", ace$" ci i"ir 1# 6n"ean, Pcu D! ;ede%i de cuie, !e n z26rci"Pde carii (i a"6"a "o"B. Inf!uen%a ade;#ra"# e$"e, Dn$#, aceea a !ui B!aga =$en"i en"u! "radi%iei, fan"o e!e $"r# o(i!or, Dnfr#%irea cu do2i"oace!e>. 9oan ,!eFandru nu e$"e un 1oe" a! $a"u!ui E cu nici B!aga nu e$"e E (i din acea$"# neDn%e!egere $:a 1u"u" na("e o2$er;a%ia c# $a"u! din 1oe e!e !ui e 1rea Dn"uneca" (i a1#$#"or. Sa"u! !ui e un "#r6 fa2u!o$ (i ineFi$"en", o !u e e"ern# (i ne$chi 2#"oare unde or in"e!e $e ("erg $u2 iar2# (i unde Dn aer 1!u"e$c ire$ e a%6%#"oare ca Dn 1aradi$: ? Ci i"iru! !a noi e un 1ogon co unPDnconGura" cu gard de 1ia"r#, P$# nu $e o!i1$ea$c# 1# 6n"u! r# a$ ;iuPin !i2er"a"e. PCruci!e de !e n du1# c6%i;a aniP$e !a$# Dn"r:o 1ar"e (i or a1oi (i e!ePde:a 2ine!ea, (i ;in ni("e 2#r2a%i ciuda%iP1e ie1e c#!#"oare (i !e fur# 1en"ruPfocuri!e !or. P9ocu! or 6n"u!ui $e ("erge E f o iar2# $6r oa$# $e Dndea$# 1re"u"indeniPca 1#ru! 1e ca1u! feciori!or Dn no1%i!e de iarn#M PC6nd e 1!in ci i"iru! ochi de !a un ca1P!a ce!#!a!" $e reia "o"u! de !a Dnce1u"M PGroa1a 2unicu!ui eu 1e$"e groa1a $"r#2unicu!ui eu, P"a"#! eu 1e$"e 2unicu! euP(i "o" a(a ;echiu! 1ri arP1e$"e $"r#;echiu! 1ri arP;echiu! 1o1#P1e$"e $"r#;echiu! 1o1#, P;echiu! $a" 1e$"e $"r#2unu! eu $a". 9 9a argini cre$c 1runi (i eriP(i $e ;#d f!ori iro$i"oare, Pa2uru! !or 1#"runde Dn !ucruriP16n# de1ar"e. PCei care ;in Dn "recere 1e !a noiPcu cea$uri!e Dngro1a"e Dn ina $"ing#P(i u erii 1!ini de 2#"r6ne%eP$e inuneaz# ca Dn 1aradi$B. U 2re!e $"r# o(i!or, a!e

1#rin%i!or, a!e co1ii!or "r#ie$c Dn 1ie"re, Dn cu 1#na f6n"6nii, Dn !ada cu ze$"re, fa i!iare (i a enin%#"oare "o"oda"#: ?Dn cu 1#na f6n"6niiP"a"#! eu r#$"igni", P16rghia $u2%ire e a a "6n#r#PDn(uru2a"# Dn 2ra%e!e !ui noduroa$e de !e n. P3i iz;or#$c din 1ie1"u! $"r# o(i!orPiz;oare!e e"erne. 3i ;re eaPne face una cu 1# 6n"u!B. ?Co$ o$u!B 1oe"u!ui e$"e acea$"# na"ur# 1ri ar#, cu ar2ori $"r#;echi (i $cor2uro(i, cu iar2a cre$cu"# 16n# $u2 2ur"a cai!or, 1e$"e care "rec "oa ne "6ngui"oare, Dn"r:o "ri$"e%e infini"# a or%ii a"eriei: ? /re ea 1!ec#rii 1#$#ri!or c#!#"oare EPzi (i noa1"e !a arginea g!o2u!ui $"aiPDnco!ona"e "rec 1rin $o nu! ;a e(i!or. PCu!ori!e !or c#!#"oare de un ;e("ed 1u"red, P$e go!e$c ochii ei]de i agini. PC6n"# groza; Dn !i 2a !or inor#P(i:a1rind Dn noi cei ce:a r# a$Pde ;eghe Ung# cui2uriPun dor ce nu $e $1une.B. =Con"e 1oranu!, nr. '9, 1975> ?Infernu! di$cu"a2i!B C6"e;a !ucruri $un" a(a de e;iden"e Dn 1oezia !ui !oan ,!eFandru, Dnc6" oricine 1oa"e a;ea i 1re$ia c#:i de%ine $ecre"u!. 3i "o"u(i 1oezia r# 6ne ereu dinco!o de orice carac"erizare. -e$igur, orice 1oe" $e dez;#!uie a$cunz6ndu:$e Dn ace!a(i "i 1, dar nu orice 1oezie $e af!# !oan ,!eFandru Dn"r:o a$e enea #$ur# Dn eF1re$ia i edia"# a chi1u!ui ei ;izi2i! Dnc6" Dn$u(iri!e e;iden"e $# 1ar# (i ade;#ra"e. Ce a #gire 1en"ru cri"icN 9ec"ura !ui con%ine ace$" 1aradoFM ea e un de er$ con("ien" (i $i$"e a"ic Dn c#u"area a ceea ce crede c# e$"e o1era, dar care nu:(i a"inge $co1u! dec6" 1ierz6ndu:! ereu. Cri"ica nu g#$e("e, ci odific#: ea ar fi un con"ac" or" cu o1era, dac# $:ar u!%u i $:o de$co1ereM ;ia%a !ec"urii e$"e Dn $en"i en"u! c#u"#rii unei rea!i"#%i in$e$iza2i!e 1e care n:o 1oa"e a"inge f#r# $:o di$"rug#. Ciud#%enia 1oeziei !ui !oan ,!eFandru ;ine din u(urin%a cu care $e !a$# dez;#!ui"#, 1#$"r6nd Dn$# du1# aceea o "o" a(a de are, de ineF1!ica2i!# rezi$"en%# !a odificare. ,$u1ra 1oe"u!ui "oa"# !u ea cade nu aidec6" de acord. Ln defini"i;, n:a $c#1a" ni #nui c# !oan ,!eFandru are in"ui%ia a"erii!or groa$e, den$e, ;6$coa$e, r#(ina, noroiu!, $udoarea, 6zga, 1uroiu!, un"de!e nu!, ;eninu!, !a1"e!e, 2u!ionu!. 9e nu! 1u"reze("e u 1!6ndu:$e de ;ier i, crengi!e 1o i!or co!c#ie de o izi gra$e, og!inzi!e $e Dn;erze$c de ucigai, fieru! c!o1o"e!or $e aco1er# de rugin#, 1rafu! cre("e Dn can"i"#%i oceanice, $6nge!e $e Dncheag# Dn ciorchine, 2roa("e!e $:au co1" Dn !ac, 1# 6n"u! $e u 1!e de (o2o!ani (i de cioc6r!ii gra$e ca 1uii de c6r"i%#, 1!oaia $ur1# "o"u!, %6%a oi!or $e a$"u1# cu c!ei, !una u 2!# $c# oa$# 1rin n#du(a!a nori!or. )eno ena!, !u ea e g6ndi"# Dn eF"re e, o da"# $e c6n"# u ezea!a care 1#"runde "o"u!, a!"#da"# $ece"a care $uge a1a din !ucruri 16n# !a r#d#cin#: ?Dn ace$"e %inu"uri du1# doi aniPorice 1o rodi"or $e $#!2#"ice("e. PPe 1ie!ea a1ei goa!# $e:ndea$#Pun fe! de 1#r #"re%o$. P)runze!e $e chirce$cPca (i cu o oa!# fier2in"eP!e:ar o1#ri "o" "i 1u!. PS6nge!e:(i 1#r#$e("e a!2ii!e fire("iP(i $e adun# ciorchine $u1ra1u$eP1e !a:ncheie"uri. PPrunii $un" ;ine%i din 1ricina a!coo!u!uiP$"or$ din 1ia"r# $eac#B. -ar ceea ce carac"erizeaz# ;iziunea 1oe"u!ui e$"e "eroarea de a"eria!i"a"e. Uni;er$u! f#r# a1# $e Dngroa(#, de;ine ;6$co$, u!eio$, aeru! $e roade, 1ia"ra $e face ni$i1 (i 1rafu! Dneac# ora(e!e. S"area nor a!# a a"eriei e$"e Dn$# o c!oco"ire con"inu#, ca 1e o in$u!# ?;u!canic# unde focu! u$uc# roca, dar face Dn ace!a(i "i 1 $# fiar2# a1e!e di 1reGur. Ma"eria $e z2uciu # Dn"r:o con"inu# facere, Dn"r:o $uferin%# a na("erii ne$f6r(i"e, i agina"# !a di en$iuni!e uria(e a!e uni;er$u!ui: ? @ fe eie uria(# na("e un co1i! uria(. P-e ci"e;a ii de ani $e chinuiePin $udori ci" 1!ane"e!eP(i nu 1oa"e $c#1a?. @2$e$ia e a(adar aceea a unui uni;er$ Dn 1ro!iferare con"inu#, ;ia%a %6(nind fier2in"e din ;ia%#, !a1"e!e n#;#!ind Dn %6%e!e fe eii (i a!e !u1oaicei, Dn 2o2u! de gr6u (i Dn f!oarea de "ei: P# 6n"u! Dn$u(i, cu #ri (i cu 1u$"iuri, Pugeru! a # ce! ai n#zdr#;anPc#ruia noi, i!iarde!e de oa eni, PDi $un"e %6%e!e 1rin careP1runcii uni;er$u!ui $ug !a1"e!e u an, a e$"eca", Pcu ur# (i $udoarePcin$"e (i ince$", Piz2ind#, frig, iu2ire, ! necredin%# E 1o"o1 de !a1"e a arP(i or2 (i $fin" (i cri$"a!in ?. .eroarea de a"eria!i"a"e a$cunde Dn defini"i; o ne1u"in%# a $1iri"u!ui de a $e e!i2era. .e!uricu! $i 2o!izeaz# 1u"eri!e dia;o!e("i ?de dede$u2"B: ?,"6"a a!2a$"ru dea$u1ra Dncre eni", -oa neN Pa"6"a noa1"e $1riGinind 1u"eri dia;o!e("iPdede$u2"N PCine i:a fiFa" or2i"e!e Dn fa%a

ca1u!uiP(i er$u! 1e 1r#1a$"ia !or, Pc# ard ereu Dn noa1"ePcu ceafa ea !unar#NB. Nu ai c# Dn rea!i"a"e nu e nici o o1ozi%ie: $1iri"u! a1are 1oe"u!ui Dneca" Dn a"erie ca Dn"r:o $ oa!# groa$#. C!oco"irea a"eriei $e da"oreaz# 1rezen%ei ace$"ui $1iri" Dnc#"u(a", Dn cen"ru! !u ii ;io!en"e a !ui !oan ,!eFandru zace o dra a"ic# ne1u"in%#: a $1iri"u!ui de a $e $e1ara Dn for e 1ure de a"erie. Poe"u! $ufer# de Dnc#"u(area $1iri"u!ui Dn infernu! a"eriei. -ar, a( $1une, i agina%ia 1oe"u!ui e$"e 1aradoFa!#: ea $e co 1!ace $# hi1er"rofieze "oc ai for e!e de care $e $i "e a enin%a"#, de;enind 1e ur # !ocu! !or 1redi!ec" de de$f#(urare. Nic#ieri e!ogiu! $1iri"u!ui nu $:a rea!iza" 1rin"r:o ai de1!in# Dnecare a !ui Dn a"eria!i"a"e, nicioda"# o 1oezie n:a a;u" ai u!"# Dn#!%i e $1iri"ua!# !#$6ndu:$e Dn ace!a(i "i 1 ai u(or in;ada"# de for%e!e dia;o!e("i de dede$u2". ParadoFa!# e$"e, Dn $f6r(i", a"i"udinea !ui Ion ,!eFandru fa%# de 1oezia Dn$#(i: Eu fac ce;a E ne eF1!ic# e!, Dn"r:un o""o E care i $e 1are ai a1roa1e de oar"e dec6" de eroare, de ;ia%a o u!ui dec6" de !i 2aGu! !ui, care 1oa"e fi uneori o "r#dare a fa1"e!or?. E, nici ;or2#, ade;#ra", dar "re2uie re arca"# curiozi"a"ea c# 1oe"u! a a!e$ a!" !i 2aG dec6" 1oezia 1en"ru a o #r"uri$i. )raza =;ai, 1rea fru oa$#> fo!o$e("e ni("e cu;in"e a$cu!"#"oare (i $u1u$e, care:(i Dnde1!ine$c nor a! ro!u! de co unicare, Dn QuIe$":ce Wue !a !i"era"uraK C. P. Sar"re o2$er;# c# 1oe"u! $e deo$e2e("e de 1roza"or, Dn genera! de ;or2i"or, Dn ra1or" cu cu;in"e!e, 1en"ru c# e! nu !e fo!o$e("e ca un !i 2aG eni" $# "ran$ i"# ni("e $e nifica%ii, ci !e con$ider# dre1" rea!i"#%i Dn $ine. @2$er;a%ia nu e "o"u%i ni eri"# 1en"ru orice 1oezie, c#ci ce!e dou# a"i"udini fa%# de !i 2aG nu $e eFc!ud, de(i una din"re e!e e u!" ai nou#. Pen"ru 1oe%ii "radi%iona!i, 1oezia e$"e $u2$"an%a =ei o cred 1$iho!ogic#>, iar !i 2aGu!, in$"ru en"u!. Poe%ii $e $oco"e$c eF"eriori !i 2aGu!ui, !a care recurg ca !a un de1ozi" de a"eria!e. 9i 2a co un# (i !i 2a indi;idua!# a 1oe"u!ui nu $e deo$e2e$c, Dn ace$" $"adiu, 1rin e$en%a !or, ci nu ai 1rin de$"ina%ie. Mai "6rziu, 1oe%ii Dnce1 $# fac# deo$e2irea Dn"re !i 2a co un# (i !i 2a 1oeziei, u!"i a de;enind din in$"ru en" $u2$"an%a Dn$#(i a !iri$ u!ui. Cu;in"e!e nu eF1ri # ni ic din afar#: ;ia%a (i oar"ea !or $e af!# Dn e!e Dn$e(i. Ca $# eF1ri e, e!e ar "re2ui $# fie g6ndi"e ca un Dn;e!i(, ca o coaG# a ideii. )o!o$indu:!e, 1oe"u! $:ar !oan ,!eFandru co unica, 1un6nd Dn$# Dn"re e!e (i 1oezie, ca o di$"an%#, cu;6n"u!. -ar (i e! re$1inge cu;6n"u! ca in"er ediar (i ca in$"ru en": 1en"ru a:! rede$co1eri ca $u2$"an%#. E! nu $e af!# unde;a Dn afara cu;in"e!or, nu e ne;oi" $# !e:cau"e, $# !e a!eag#, 1en"ru a !e u"i!iza: ;ia%a !ui eFi$"# Dn in"erioru! cu;in"e!or, ca Dn"r: un uni;er$ a1ar"e, e$"e f#cu"# din cu;in"e. E! %ine de a!"# na"ur# dec6" noi: a cu;in"e!or. -ar fiind Dn!#un"ru! !i 2aGu!ui =(i nu de 1ar"ea cea!a!"#, cu $1une Sar"re, a -i;ini"#%ii>, 1oe"u! nu:! 1oa"e fo!o$i, ci:! Dnfrun"#, Dn"re 1oe" (i !i 2aG a Dnce"a" $# ai fie un ra1or" u"i!, co ercia!, (i de aceea ca! : ra1or"u! a de;eni" o !u1"# chinui"oare a! c#rei $co1 "eri2i! nu e$"e u"i!izarea cu;in"e!or ori $u1unerea !or, ci renun%area !a e!e. Poe"u! ;i$eaz# $# fie u", a(a cu noi ;i$# $# $c#1# de condi%ia noa$"r# uri"oare. EFi$"en%a Dn cu;in"e i $e 1are inferna!#. ? E1i oino1a 1on"on E 2a CeaPa GerufonPMicroo$iani$ -e(er"u! ro(u o2oiu! $cufunda"P/arhanf Si$if @chi negri Dn"r:un ocean @rangeP`ori< Good 2a* !uda Ec!i1$# de f!oarea $oare!uiPBo!ero Gro1aru! ! !oca( "a. PCi" infern Dn fiecare cu;6n"NB. 3i 1oe"u! ;a de"e$"a ace$" in$"ru en" care nu:i ai 1oa"e fi de fo!o$M ne1u"6nd renun%a de "o" !a cu;in"e, !e ;a !#$a de ca1u! !or. -ar E iar# 1aradoFu!: E Dng#dui" $# 1ar"ici1e !a infernu! cu;in"e!or, 1oe"u! e$"e ade$ea ca1"i;a" de ace$" $1ec"aco! u!ui"orM "eroarea !ui face !oc 1!#cerii de a di$1re%u! cu;in"e!e. Refuzu! de;ine Dn a$"fe! de cazuri un Goc. 3i Dn ace$" Goc cu;in"e!e $e !a$#, cu ;ic!enie, di$1re%ui"e, $"6!ci"e, 2a"Gocori"e, 1en"ru c# ("iu c# acu 1oe"u! nu $e ai 1oa"e !i1$i cu ade;#ra" de e!e. In !u1"a !ui cu cu;in"e!e, 1oe"u! a Dn;in$ Re"orica 1en"ru a o rede$co1eri c6nd $e a("e1"a ai 1u%in. =Con"e 1oranu!, nr. 0, 1970> ?I ne!e 2ucurieiB ,ce$" a! cinci!ea ;o!u de ;er$uri a! !ui !oan ,!eFandru, de cur6nd a1#ru", !e reface, 16n# !a un 1unc", 1e ce!e!a!"e 1a"ru, a;6nd o ;a!oare de $in"ez#. E! re1rezin"# Dn$# (i o Gu #"a"e de 1a$ ai de1ar"e, Dn direc%ia unui a!" fe! de !iri$ , ai cere onia!, ai a 1!u, a1roa1e cora!, care

deno"# cunoa("erea ;echi!or 1oe%i e!ini, ai a!e$ Pindar =din @de!e "riu fa!e !oan ,!eFandru a (i "radu$>, dar (i a ro an"ici!or No;a!i$ (i 4o!der!in =u!"i u! "radu$ (i e! (i co en"a" de c#"re au"oru! I ne!or>. -e /ia%a deoca da"# =dac# nu (i de Dnc# neorigina!u! Cu $# ;# $1un> ne a in"e$c de$"u!e 1oe e 1!ine de "o" ace! $en"i en"a!i$ arde!ene$c E no$"a!gia 1!aiuri!or na"a!e, a $a"u!ui (i a ca$ei 1#rin"e("i, a $"r#2uni!or din ci i"ire E 1e care:! ("i de !a Co(2uc, !o$if (i Goga. E;ocarea direc"# =?Poar"# $"r#;eche Dn $a"u! 1#rin"e$cPSi 2o! cura" f#r# z#;orP-e:o 1ar"e "e ;egheaz# %in"iri u!P-e a!"a (o1"e("e un iz;or. P,co!o:i ca$a noa$"r# din !e n (i din 1# 6n"PC!#di"# ane;oie Dn $udoarePPe dea!u! no$"ru o!co "ran$i!;anPS#rac Dn do2i"oace (i gr6nare. ?, Ca$a 1#rin"ea$c#> $e 1#"runde de acea "ri$"e%e concre"# (i "o"oda"# e"afizic# ce a for a" ereu no"a cea ai ad6nc# a "radi%iona!i$ u!ui ro 6ne$c =Goga, B!aga>M ?-e:aceea 1!6nge noi ereuP3i 1o;e$"i o !i 2# necio1!i"#PMai u!" "#cur# dec6" a gr#i"PCu ;or2a:n crucea !i 2ii r#$"igni"#PEu ;in din"re ace("i %#raniPP#$"or diac $# dau adine de ("irePC# uni;er$u: n"reg a Dnf!ori"P3i "oa"e $un" !u in# (i iu2ire. P-e:a"6"ea $uferin%e:a de;eni"PU i!i, $e $1une, (i de o enie e._ P.ran$i!;ania, 1rea iu2i"a eaP)!u"urii 1!6ng f#r#:nce"areP3i $oare!e:i ereu 1e zare $16nzura"P9ing# icoana ;ergurei fecioareB =C#"re E ine$cu>. .i"!u! ace$"ei din ur # 1oezii nu e Dn"6 1!#"or, fiindc# "radi%iona!i$ u! !ui !oan ,!eFandru diia"# 1ro;incia na"a!# Dn"r:o ance$"ra!# -acie i"ic#, $i 2o! foar"e e ine$cian a! $1a%iu!ui e"nic ro 6ne$c. S"rofa ur #"oare are chiar carac"er 1rogra a"ic: -e u!" a ;ru" 1rin "ine $# ;e$"e$cPMihai, Mo!do;a, c# ai ;inePDnc# un 1!6n$ Dnce" Dn uni;er$P-in $"rane!e:arde!ene c#"re "ine ?. .e a $a"u!ui fa2u!o$ (i regre$iunea din fa%a ci;i!iza%iei 1er$i$"# a(adar Dn I ne!e 2ucuriei ="i"!u! Dn$u%i e arhaizan">, de(i a$1ec"e!e ;io!en"e, eF1re$ioni$ u! din Infernu! di$cu"a2i! au fo$" Dn!#"ura"e, o da"# cu $u2$"an%e!e gre!e, r#(inoa$e, 6zga, 2u!ionu!, ;eninu!, care co 1uneau un uni;er$ a"roce, de o a"eria!i"a"e $"ri;i"oare. ," o$fera e aici 2!6nd# (i eF"a"ic#, Dnc# din ;o!u u! a! 1a"ru!ea, /# i!e 1u$"iei, 1oe"u! cu!"i;# ;iziuni!e 1ure, de o re!igiozi"a"e decora"i;#, 2izan"in hiera"ic#M dar (i cu o no"# a$ce"ic#, ar"ificia!#, care d#dea Dn ce!e din ur # 1oeziei un gu$" de cenu(#, Dn I ne, $en"i en"u! do inan" e$"e de 2ucurie. .ran$figur6ndu:$e, !u ea nu:(i 1ierde du!cea%a 1# 6n"ea$c# (i 1aradi$u! de 1!an"e (i ;ie%ui"oare Dnfr#%i"e 1#$"reaz# Dn"reag# "andre%e a ;ie%ii. Poe"u! e dinco!o (i de ?infernB (i de ?1u$"ieB, Dn"r:o zon# de $enin# con"e 1!a%ie (i de Dn%e!ea1"# recu!egere. -e$igur, i agini!e "era"o!ogice $un" Dnc# 1u"ernice, ca (i ace!ea a!e 1u$"iirii $uf!e"u!uiM dar in"ere$an"# i $e 1are "oc ai e"a orfoza on("ri!or co!c#i"ori (i hido(i Dn de!ica"e fiin%e Dn"r:ari1a"e. Ia"# 1oezia Mi$erere no2i$ care i!u$"reaz# ad ira2i! "oc ai ace$" 1roce$ de "ran$figurare: ?,cea$"# o id# cu 1!i"# (i greaP(oarecu! ace$"a u". ,cea$"# !#cu$"#PCu ca1 de ca! (i 1icioare arz#"oarePCe acin# 1!ane"a. ,cea$"# o id#P)#r# auz. )#1"ura a$"a "6r6"oarePCe:n"unec# uni;er$u! cu u 2re!e ei, P,ce$" cearc#n D 1!e"i" !a "e e!ia !u iiP@ ida acea$"a o"r#;i"oare ce !oan ,!eFandru car2onizeaz#P,eru! (i $eac# rou# $e in%e!or. P3ar1e!e ace$"a enor Dn$1#i 6n"6ndPR#$cruci!e. ,ce$" 1u"regai Dnf!ora"PIn i(care. ,ce$" ucegai ne1o"ri;i". PBufni%a a$"a r#$coa1"# de 2#"r6ne%eP/ier e!e ace$"a $ugru a". ,cea$"#PRi # er e"ic#, 1#ianGenu! ace$"aP.6r6ndu:(i crucea $a 1e zarea co!ine!orPSu2 1!e$ne"e!e fu!gere!or (i:n !#"ra" de ciiniM P4uidui" de "oa"e nea uri!e f#r# $o n (i 1#rin%iP)#r# u 2r# (i a("ernu". ,cea$"# 2ia"# 1ia"r#PNe$oco"i"#, acea$"# u i!i"# $!ug# a ni #nuiaP,cea$"# 2!inda o id# a 2ezne!or, Dn!r:o 2un# ziP-a, acea$"# cu 1!i"# o id# ;a de;eniP)!u"ure. Un f!u"ure $fin" (i cura"Pun f!u"ure a!2 (i e"heric, un f!u"urePIn;izi2i!, un f!u"ure uria(, f#r# de carePNu $e ai 1oa"e. )!u"ure!e din%ii. P,nu e f!u"ure!e u #, P)!u"ure!e o26r(ie Dn care:i $"r6n$PDn"regu! nea de f!u"uri ce:o $# ;in# e._B. )!u"urii $un" e"afora cea ai r#$16ndi"# a ace$"ui uni;er$, $ua; uzica! ca 1aradi$u! dan"e$c. ? .re1"a" !u ini!e $:au $"in$P3D noa1"ea r#$#ri fier2in"eP3i:a fo$" din nou r#1i" (i du$PPe ari1i "inere (i $fin"e. PUnde:a aGun$ nu cuno("ea P.recur# dinco!o de a1eP3i:a 1ogor6" Dn"r:

un "6rziuPPe %#r u! ari!or garoafe. P)!u"urii de aur $"r#2#"eauPP!#16nda ea a!c#"uireP3i iar a Dnce1u" $# 1!6ngP!o;i" de i!# (i iu2ireP@chi 2!6nzi ;eneau Dn Guru! euPCu cande!e de ir u(oareP(i:nce" $e Dncheg# un I nPZe$u" din !acri i (i:ndurare. PCu;6n" nu ai era E (o1"ea P-oar ad6nci i f#r# de nu ePCu rou# u 2rii !u in6ndPCura" de dinco!o de !u eB =A2oru! cura">. Se aud 1re"u"indeni c6n"ece care $!#;e$c ar onia !u ii (i 1oe"u! cade Dn eF"az orfic: ?M# u 1!u de ire$ e (i de harPPri;indu:"e iu2i"a ea inunePSun" r#$"igni" Dn ine Dn eF"azP1#"run$ de:un i n f#r# de nu e ? =EF"az>. Ca1odo1era ace$"ui !iri$ incan"a"oriu, de 1uri"#%i a$"ra!e r# 6ne Iz;oru!, un fe! de i n a! na("erii, 1rea !ung $1re:a:! re1roduce aici. Nu !i1$e("e din I ne (i o in"en%ie de $in"ez# ai a 2i%ioa$#, Dn "i1are!e 1indarice, !oan ,!eFandru 1une i agini de ;ia%# 1#$"orea$c# au"oh"on#, o geografie (i o i$"orie !e$ne de iden"ifica", urc6nd 16n# !a 1#duri!e $"r#;echii -acii. @rfeu Dn$u(i e in;oca" ca a;6ndu:(i originea Dn -acia: ? Prie"en noc"urn 2unu!e @rfeuPS#!a(u! "#u era aici -acia ? =Prie"enu! @rfeu>. @ a$"fe! de Dncercare de a con$"rui o i"o!ogie ro 6nea$c# au f#cu" (i a!%ii, de eFe 1!u E ine$cu Dn 1oe e!e de "inere%e =Mure(anu e"c.>, $au, ai eF"erior fo!c!oric, G. Co(2uc Dn 1roiec"u! ,"Wue no$. -oar c# Dn !ocu! ro an"i$ u!ui ce%o$ (i a! 1rofe%ii!or zgudui"oare, !oan ,!eFandru ;ine cu un $"i! ai e"odic, c!a$icizan" a1roa1e. 3"efan, Br6nco;eanu, ,;ra !ancu, ,rdea!u! $un" c6n"a%i Dn !ungi (i ca 1rozaice a(in#rii Dn ;er$uri. Ur #rind $# fie $o!e n:oracu!ar, "onu! e ade$ea nu ai di$cur$i; (i e fa"ic, Dn"r:un ri" ono"on de c#de!ni%#. Marea in$1ira%ie !i1$e("e (i din I nu! !ui ,;ra !ancu (i din I nu! !ui Con$"an"in Br#nco;eanu, n#1#di"e de 2uruieni!e unei g6ndiri 1rozaice, Dn ciuda re"ori$ u!ui, e de $e na!a" fa1"u! c# ace$"e 1oe e, ca (i une!e a!e !ui Ion Gheorghe =din Ca;a!eru! .rac, Mega!i"ice e"c.>, cau"# $# Dna!%e e;ocarea 1ioa$# (i 2ana!# a "recu"u!ui !a ni;e!u! unei ;iziuni i"o!ogice in"egra!e. Cu deo$e2iri de iG!oace, e;iden": i"o!ogia !ui Ion Gheorghe e ai in;en"i;# (i ai e"eroc!i"#, cu !inii!e r#$uci"e 16n# !a gro"e$c (i $co%6ndu:(i efec"e!e din gigan"i$ u! di en$iuni!orM a !ui !oan ,!eFandru e ai $e;er# (i ai $enin#, Dnchi1uind o !u e a1roa1e firea$c#, 2!6nd# (i au$"er#. Con"or$iunii !i 2aGu!ui din Mega!i"ice Di r#$1unde aici o uzica!i"a"e in"erioar# a cu;in"e!or. -ar Dn e$en%# 1roiec"e!e ce!or doi 1oe%i $un" a$e #n#"oare. I ne!e 2ucuriei e$"e, cu une!e !ucruri de ni;e! di$cu"a2i!, o car"e eFce1%iona!#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &7, 190+> ?I ne!e .ran$i!;anieiB Dnce1u"# $u2 $e nu! !ui B!aga =a! !ui era $a"u! fa2u!o$ din /ia%a deoca da"#>, 1oezia !ui !oan ,!eFandru $:a a1ro1ia" "o" ai u!" de !a I ne!e 2ucuriei Dncoace de aceea a ce!ui!a!" are !iric arde!ean, @c"a;ian Goga. I ne!e .ran$i!;aniei nu ne ai !a$# nici o Dndoia!# Dn acea$"# 1ri;in%#. E!e e;oc# ,rdea!u! ca 1e o %ar# deo1o"ri;# i"ic# (i i$"oric#, Dn care $e Dnfig r#d#cini!e de u!"e genera%ii a!e 1oe"u!ui, c6n"a"# cu $o!e ni"#%i re"orice (i 1e ace!a(i "on de !i"anie, c6nd no$"a!gic# (i 2!6nd#, c6nd Dnce%o(a":1rofe"ic#, din Noi ori din Rug#ciune. ,ce$" $en"i en"a!i$ %#r#ne$c deo$e2e("e 1e Goga, 1e Co(2uc (i acu 1e !oan ,!eFandru de ,ron Co"ru( $au de Mihai Beniuc, 1oe%i (i ei, ca "o%i arde!enii, ai $o!idari"#%ii na%iona!e, cu un 1u"ernic $i % a! ;a!ori!or co!ec"i;e, dar ca1a2i!i de accen"e ai direc"e, de o re;o!"# c#reia i $:a zi$ 1e dre1" cu;6n" 1a"o$ $ocia! ac"i;i$", fiindc# eFc!ude eF"azu!, 1$a! odierea, durerea ocni"# iz2ucnind, din con"ra, Dn 1ro"e$"e (i in;ec"i;e energice. Pe$"e uni;er$u! arhaic a! !ui !oan ,!eFandru, oric6" de a ar (i de "u!2ure, $e Dn$"#16ne("e un duh de D 1#care (i 1!6ngerea !iric# $e Dn$enineaz# ade$ea, de(i 1oa"e fi 26n"ui"# de un "ragic $u2"eran acu u!a" de ;eacuri. E!ogiu! Dnce1e, ca (i !a ,rghezi $au Beniuc, de !a !i 2a ne(!efui"#, dur#, de !a ?graiu! cu: nde nuri 1en"ru ;i"eB a! $"r#2uni!or: ?Noi n:a;e a!"e ar e de:a !u1"aP,ici Dn .ran$i!;ania ea ;a"r#P-ec6" cu;in"e!e greoaie 2o!o;aniPCe !e z;6r!i $1re ceruri ca de 1ia"r#. P!oan ,!eFandru Nu:i dec6" graiu! za!a ea (i $cu"PCu;in"e!e ace$"ea Dnc6!ci"ePCa o 1#dure $"ri 2# de $"eGariPP!in# de cui2uri oar2e (i i$1i"e?. -e;ine deDnda"# ;izi2i! $en"i en"u! originii arde!ene("i,

1oe"u! $oco"indu:$e 1ur"#"oru! "radi%ii!or, che a" $# reDn;ie a in"irea "u"uror ace!or $#r ani 1#$"ori, 1!ugari (i ocani ce $:au 1erinda" de ;eacuri 1rin ?%ar#?: ?-in ,1u$eni, din r#$#ri", # "ragP -e 1e ace$"e dea!uri "ran$i!;ane?. Sau (i ai !i 1ede: ?-ar cei ce nu ai $!n" aici, $"r# o(ii eiPCohor"e!e de or%i aco!o:n .ran$i!;aniiP!oanii i!ioane (i Pa;e!i dede$u1"PSe n#rii dre1%i, 1#$"orii (i ocaniiPCu $# Di $"rig 1e nu e, $#:i Dnde nP,$"a i:e $ingura enireP,ducere: a in"e $"r# o(i!or $#r ani f Pe fiecare:n 1ar"e, e"ern# 1o enire?. -eoca da"# $un"e Dn ;ecin#"a"ea .e$"a en"u!ui arghezian, Dn$# 1oe"u! D(i Dn%e!ege enirea ai concre", ca 1e a unui a1o$"o! care u 2!# din $a" Dn $a": ?3i $#:i Dn"re2 ci"i D(i aduc a in"eP-in ca$#:n ca$# (i din o Dn o PS# Di a$cu!" ;or2indii: i de 1#rin"e?. E! D(i dec!ar# cu o o$"en"a%ie orgo!ioa$# Dnrudirea cu "o%i ace("ia, Dn$#(i ?%ara? !ui e o a"c# din care $e de$face o Dn"reag# geografie =?-in Mara ure( 16n# 1e$"e un%iP(i Dn Mo!do;a (i:n ,1u$eni 1e a$#PM:a( ;rea f#c!ie !i 1ede "ri e$PCu:acea$"# 2ucurie !u inoa$#?> (i i$"orie na%iona!#, Dn a! c#rei ne$f6r(i" 1o e!nic figureaz#, 1e !6ng# ;oie;odu! Ge!u, 4oria, ,;ra !ancu =? -e unde ;ii "u !ancu!e ,;ra PCu $une"e In $6nge de r#$coa!#?> (i a!%ii 1recu Mircea, 3"efan, Mihai /i"eazu!, B#!ce$cu (i E ine$cu. )iec#ruia 1oe"u! Di Dnchin# c6"e un i n 1io$ (i $ eri", 1!in de:o a2unden%# 1rozaic# a!"eori, Dn ;er$uri ca inega!e (i greoaie, a! c#ror arc Dna!" $e de$"inde 1rea ade$ea 16n# !a 2ana!i"a"e. S# re%ine 1or"re"u! !ui 3incai, de$1re care a $cri$ (i Geo Bogza o "a2!e"# eF"raordinar#, c#r"uraru! 1ri2eag care 1ur"a 1re"u"indeni cu $ine Dn de$ag# ?cronica ro 6ni!or?: ?Su1" coroana frun%ii !ui, dec6"P@2razu! de dou# ori ai Dna!"#, $coicaPUrechii (!efui"# 2!6nd, P-e:a"6"ea z;onuri a!2e ce:i #n6nc#PS:a $u2%ia" Dn ca1 de dia an", Dn %#rnaPC#rnii $:a u$ca" 1e $"inc#. Buze!e do oa!ePde 1#$"or u(or 1ar "ra$e:aci" din f!uieru!PSu2%ire, ca un 1o"ir de:argin" r#$#ri"eanP9o;i" Dn er$ de:un c!inche" f#r# ("ireB. -in Goga ;in i agini!e $a"u!ui arde!ene$c "ra"a", Dn une!e 1oezii, (i 1e o !a"ur# ai fire$c fa i!iar#, ace! uni;er$ zugr#;i" Dn de"a!ii "o1oni ice, ono a$"ice, e"nografice, e;oca" Dn ;er$uri o!co e care $:au Dnc#rca" de "ri$"e%ea f#r# nu e a unei i$"orii fr# 6n"a"e. 9e!ea .eodo$ia, care ?;egheaz# ciurda $a"u!ui de ;i"eP1e -o$u! Marianu!ui Dn"re $"eGariP(i 1e iri("i de ho!de ;e("eGi"eB, !e!ea M#ria care:(i a("ea1"# re$e na"# oar"ea, !oanu! -anii (i cei!a!%i $un" eroii ace$"ui $a" a c#rui a #r#ciune uzica!:1rofund# $e $u2!i eaz# o da"# Dn"r:un ;er$ e ora2i!: ?Mara ure( ur ure a arB. @rigina! e$"e !iri$ u! ineF1ri a2i! a! ace$"ei arhaice !u i de %#rani care:(i 1oar"# care!e (i ;i"e!e !or 1e dru uri 1r#foa$e, 1rin"re dea!uri au$"ere, $un6ndu:(i coa$e!e (i $ecere!e $u2 $oare!e arz#"or ori 2#"u%i de 1!oi!e "oa nei, $au !ucr6nd ogoare!e, cre$c6ndu:(i 1runcii, 2ucur6ndu:$e ori urind Dn "#cere, du1# ri"ua!uri, de ii de ani ace!ea(i, de o #re%ie f#r# ;e$e!ie. Z#rani!or !e Dnchin# !oan ,!eFandru unu! din i ne!e !ui ce!e ai fru oa$e: ?, iro$ %#ranii:a f!u"uri (i:a 1# 6n"P, iro$ %#ranii:a oi (i a nin$oare, ! , iro$ %#ranii a $16nzur#"oare. P, iro$ %#ranii a dre1"a"e, , iro$P, iu2ire, a iro$ (i:a ne1u"ereP, iroa$e .ran$i!;ania $#rac# a %#raniP(i %#ranii a iro$ a Dn;iere. II , iroa$e ca$a !or a 1runciP-oi$1rezece:n(irui%i 1e ;a"r#PD 2r#ca%i Dn 1e(ci (i $u #;iciPGrei (i gra(i ca ni("e cruci de 1ia"r#. P, iro$ %#ranii:a i!# ce $:a $"r6n$P,n de an (i:a:ncre eni" Dn %ar#P(i din carnea ei a r#$#ri"PSe in%ia a$"a i!enar# ?. ,ce$"e c6n"ece ono"one, gra;e, $un" !a !oan ,!eFandru (i eF1re$ia =e$"e"ice("e di$cu"a2i!#> a unui "radi%iona!i$ eFce$i; care D 1inge $en"i en"a!i$ u! 1rofe"ic a! !ui Goga 16n# !a icoane!e de;i"a!iza"e a!e !ui Pi!!a" din Bi$erica de a!"#da"# $au 16n# !a ace!ea decora"i;e a!e 1ic"oru!ui -e ian. Sa"u! $"r#;echi $e 1o1u!eaz# a"unci de figuri de !egend# re!igioa$#, au"oh"oniz6nd re1rezen"#ri 2i2!ice, (i $e u 1!e de dang#"u! c!o1o"e!or, de %in"iri uri (i de rugi. Caru! ;oie;odu!ui Bogdan 2un#oar# nu e 1e"recu" doar de ("ergare!e $i 2o!ice, de 16inea (i $area ferici%i!or $u1u(i, dar (i Dn;#!ui" 1e$"e ca1e"e!e Dngenunchea%i!or, D i di$1!ace nu doar re1rezen"area con;en%iona!#, 1rea 2ine ("iu"#, dar (i "onu! !i"urgic a! 1oe u!uui, ?re!igioriza"eaB fac"ice, care n:are #car 1ro$1e%i e nai;# ca ace!ea din icoane!e 1o1u!are: ?P# 6n"u:i zgudui"

de "6nguirePE ar"ie (i $6nger#:n ;#zduhP.ur a de iei Dn hor# du1# ire, PCi" ;ezi cu ochii roa"# Mo!do;a Dn genunchi. PCu:n 2ra% de crini "e:n"6 1in# irea$#PMiroa$e:a gr6u Dn "6rn# Gu1ui" de ;6n"P3i:a Sfin"u! Gheorghe E Dn fiecare ca$# ! 3i "rece caru! "#u ;oie;oda!PPrin $a"e!e $"r#;echi (i 1rin c#"uneP3i o!do;enii 1e ("ergare:%i ie$PC:un dro2 de $ irn# fu eg6nd Dn 1!ineB, Dn cea!a!"# eF"re # =eF"re e!e $e a"ing Dn"o"deauna> $e af!# i agi$"ica de a1oca!i1$ din !unga 1oezie , in"ire =cu !ucruri no"a2i!e> ce 1are a fi ;er$iunea 1#g6n# a 1ic"uri!or de 1e 1ere"e!e Suce;i%ei: ? Pruncu! de ic era ui"a" $u2 cer f Su2 ochiu! $or%ii 1e c6 1ii geroa$ePun zeu ca1ricio$ Di acin#PS6nge!e crud (i #du;a din oa$e. PGr# ezi de hu #, nea uri de 2ar2ariPMu!%i f#r# grai (i hoarde f#r# nu eP-o$i%i 1rin $ 6rcuri (i 1e $u2 r#$cruciP)ai # de groaz# ;:a r# a$ Dn !u e. PCare 1e care, cu%i" 1en"ru cu%i". PS#!2#"icie !oan ,!eFandru 1rin $#!2#"iciePS16nzur#"oare din $16nzur#"oriP@chi 1en"ru ochi, inie din inieP9an% $e %ineau din nea Dn nea P,ceea(i ur# (i ace!a(i c6n"ecP1u"ea i$"oria de $6nge 1u"rezi"P,! 1runci!or uci(i !a aic#:n 16n"ecP)ocuri $e:na!%#:nda"# du1# Gaf ! 3i ;ic"i e!e (chioa1e $un" 2e!i"ePCe:i "6n#r Dn dez #% 1e !oc e:nc#!eca"P,co!o Dn"re caii or%i(i:n"re co1i"eB e"c. I ne!e .ran$i!;aniei e ;o!u u! inega! =(i nu ce! ai 2un> a! unui 1oe" i 1or"an" de azi, au"or a! unor i 1re$ionan"e e;oc#ri i$"orice, 1!ine de $uf!u 1a"rio"ic, dar 16ndi" de$"u! de de$ Dn u!"i a ;re e de di$cur$i;i"a"e (i e faz#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &7, 1907> ?P# 6n" "ran$figura"B !oan ,!eFandru $e af!#, cu P# 6n" "ran$figura", !a a cincea an"o!ogie de au"or. Cea ai cu1rinz#"oare, dar (i cea ai di$cu"a2i!# $u2 ra1or"u! cri"erii!or, Dnain"e de orice, nu e de!oc u(or $#:%i dai $ea a, 1arcurg6nd $u aru!, de unde 1ro;in 1oezii!e (i care $un", dac# $un", inedi"e!e. -e(i cu!egerea $e 2ucur# de o generoa$# Prefa%#, $e na"# de Aoe -u i"re$cu Bu(u!enga, (i de o No"# 2i2!iografic#, Dn"oc i"# de U!;ine ,!eFandru, !i1$e$c cu de$#;6r(ire 1reciz#ri!e referi"oare !a edi%ia de fa%#. Ce!e 1e$"e dou# $u"e cincizeci de 1oezii $e Dn(ir# Dn"r:un !ung ono , ca a! c# i!e!or Dn de(er", negru1a"e 1e ;o!u e (i nere$1ec"6nd crono!ogia Dn"6ii "i1#riri. S:ar 1u"ea ca, ri$i1ind a1aren" !a Dn"6 1!are 1oe e din Infernu! di$cu"a2i! Dn a$a de I ne, au"oru! $# fi ur #ri" un $co1 anu e, care Dn$# ie D i $ca1#. -e a!"fe!, din 1ri e!e $a!e c#r%i, a re%inu" foar"e 1u%ine "i"!uri. Ce!e ai u!"e $un" din Infernu! di$cu"a2i!, Dn Gur de dou#zeci. )#r# a ai $"#rui Dn ca!cu!e de ace$" fe!, e deaGun$ $# 1recizez c# 1ri a Gu #"a"e a crea%iei 1oe"u!ui =de !a Cu $# ;# $1un !a /# i!e 1u$"iei> nu ocu1# dec6" a o1"a 1ar"e din P# 6n" "ran$figura". Re$"u! de (a1"e o1"i i $un" 1oe e a1#ru"e Dn ce!e 1a"ru ;o!u e de I ne. ,ici, ce! 1u%in, cri"eriu! e$"e c!ar. 9oan ,!eFandru a er$, cu $e $1une, 1e 6na ace!or cri"ici ai 1oeziei !ui care con$ider# c# ;er$uri!e ai noi $un" $u1erioare ce!or din deceniu! (a1"e. ,ce$" 1unc" de ;edere D! eF1ri # f#r1# ezi"are 1refa%a"oarea: ?. Cei 1a"rii ani care de$1ar" /# i!e 1u$"iei de ;o!u u! I ne!e Bucuriei Dn$ea n# Dn de;enirea I !oan ,!eFandru un in"er;a! e$en%ia! de 1rogre$ Dn cunoa("ere. , fo$" o $cur"# 1auz# de crea%ie, dar ce reco!"# a g6ndu!ui, ce eF"en$ie a orizon"u!ui de cu!"ur#, ce ad6ncire a 1ro1rii!or idei i"o1oe"ice au fo$" 1ro;oca"e de confrun"#ri!e cu Euro1a con"e 1oran#NB =Dn 1aran"ez# fie zi$, doar una $au dou# din u!"e!e 1oezii ci"a"e ca argu en" 1en"ru acea$"# e;o!u%ie Dn 1refa%# 1o" fi g#$i"e Dn $u aru! an"o!ogieiN>, Dn ce # 1ri;e("e, nu ezi" !a r6ndu! eu a # dec!ara de 1#rere con"rarie. -u1# o $u"# (i ai 2ine de 1agini de an"o!ogie, a "re$#ri" recuno$c6nd ;er$uri care, acu un deceniu (i Gu #"a"e, 1ro i"eau Dn, 1e a"unci, Ion ,!eFandru, un a!"fe! de 1oe", ai 1rofund, ai dra a"ic, ai ;izionar: ?-e$1re 1oe%i nu ai oar"ea 1oa"e ;or2iP$ingur# oar"ea ("ie de$1re ei c6"e ce;aB. Sau: ?S:au $cu 1i" caii a(a cu $e $cu 1e("ePa1a Dn nori 1e ;re e de $ece"#B. Sau, Dn fine: ?-ar nun%i!e !a noi 1!ine de coa e!e cai!orP(i c!o1o"e ro(ca"e !a ha uri cu 1ang!ici "rico!ore, P!a c#1#$"ru 6nGii duc frunze %e1ene de $"eGar (i 2ur%i!e ie1e!or $un" 1!ine de 1raf (i $udoare. PPe$"e a"6"ea dea!uri u 2!# ro%i!e Dn ,rdea!Pc# 2#r2a%ii $un" adu(i 1u%in de u eriP(i "o%i co1acii Dn 1#duri cre$c noa1"eaPnu a:n r#d#cin#B.

Cu /# i!e Pu$"iei Dnce1e, de fa1", $chi 2area !a fa%# =nu Dnc# (i !a nu e> a 1oe"u!ui. Ea $e ;a de$#;6r(i, 16n# !a nerecunoa("ere Dn I ne!e Bucuriei, I ne!e .ran$i!;aniei, I ne!e Mo!do;ei (i I ne!e Z#rii Ro 6ne("i. Cu $e ;ede de !a "i"!uri, (i cu au o2$er;a" "o%i co en"a"orii, 1oe"u! a $acrifica" ;izionari$ u! $#u "u!2ure:eF1re$ioni$", 2aza" 1e un are i$n"inc" a! a"eria!i"#%ii !u ii, cu ecouri din B!aga, din Infernu! di$cu"a2i!, 1en"ru o !iric# $o!e n# (i fe$"i;#, de ca!igrafii 2izan"ine 1e fi!ier# g6ndiri$"#. Nu e Dn$# ade;#ra" c# 1oezia !ui !oan ,!eFandru a de$co1eri" a2ia acu "e e!e $ocia!e (i na%iona!e. -in ca1u! !ocu!ui, (i ca una din co 1onen"e!e ei ?arde!ene("iB, acea$"# 1oezie a con"inua" $1iri"u! unor Goga, Beniuc =Dn Cu $# ;# $1un>, Co"ru(, B!aga, cu "o" ace! $en"i en"a!i$ $ocia! (i na%iona! care Di carac"erizeaz#. E;oca"or a! !ocuri!or na"a!e, a!e ca$ei 1#rin"e("i, a! "radi%ii!or fa i!ia!e, a! ,rdea!u!ui $"r#;echi %#r#ne$c, ;a"r# ro 6nea$c# i!enar#, !oan ,!eFandru n:a de;eni" Dn I ne, ci a fo$" de !a Dn"6ia $a car"e. -iferen%a nu "re2uie a(adar c#u"a"# Dn "e a"ic#, ci Dn conce1%ia de$1re 11ezie (i Dn oda!i"a"ea de eF1re$ie. EFi$"# indicii c# $chi 2area n:a fo$" f#r# dificu!"#%i !#un"rice. I ne!e Bucuriei 1#$"reaz# $e ne a!e unor Dndoie!i, Dn"re2#ri (i $f6(ieri. Ceru! 1oeziei !ui !oan ,!eFandru ;a de;eni $enin a2ia Dn c#r%i!e ur #"oare, Dn"oarcerea 1oe"u!ui e un a 1!u 1oe ho!der!inian, 1e "e a eF1erien%ei Pu$"iei, 1e care 1oe"u! n:o 1oa"e oco!i Dn dru u! !ui $1re $ine. I agina%ia e$"e aici Dnc# 1u"ernic#, ;er$uri!e au $in"aF# origina!# (i dificu!"uoa$#, r#$uci"e ca ;i%a de ;ie 1e araci. ,$1ec"u! "era"o!ogic a! !iricii an"erioare n:a di$1#ru" co 1!e", iar e1urarea $uf!e"u!ui de ;echi!e fan"a$ e e doar 1ar%ia!# =? .re2uie doar $# "e !a(i u(ure! Dn ;oia ;a!u!uiP3i 1oe u! $e:n"oarce !a 1#ianGenii (i 2roa("e!e $aPeB>. U 2!e"u! 1rin 1i$curi!e ari de 1ia"r# a!e renun%#rii !a !oan ,!eFandru 1# 6n"e("i che #ri nu e $cu"i" de "ea # (i nici de "en"a%ia ca1i"u!#rii. I agini a!e !u1"ei cu $ine a1ar (i Dn a!"e !ocuri =acu $au ai "6rziu>, c6nd 1oe"u! $e 1roiec"eaz# Dn ,2raha , Dn !aco2 $au Dn Iere ia: ? In"r:o fin"6n# fo$":a arunca"P-oar ;a 1!eca de:a 2ine!ea din %ar#P-ar e! era:n cu;6n" Dn"e ni%a"P3i n:a;ea cu $# ia$# Dnafar#B, ne $1une 1oe"u! de$1re ace$"a din ur #. -in 1u%u! unde ura conce"#%eni!or !:a arunca". Iere ia a fo$" $a!;a" de o ;oin%# de $u$ care i:a Dn"in$ o ?funie de aur (i de Dn;iereB. Nou! Iere ia nu ;a ai fi Dn"uneca"u! c6n"#re% a! ruine!or, a! 1ieirii (i or%ii: ;a fi, di 1o"ri;#, ? D 2r#ca" Dn grai de $#r2#"oriB. .re1"a" a" o$fera $e face 2!6nd# (i eF"a"ic#, iar "onu! cu ade;#ra" i nic. Lnc# din /# i!e 1u$"iei 1u"ea no"a ;iziuni!e 1ure, de o re!igiozi"a"e decora"i;#, 2izan"in hiera"ic#: aco!o cu o no"# a1roa1e a$ce"ic# (i care d#dea !iricii un gu$" de cenu(#, Dn I ne!e do in# 2ucuria. Uni;er$u! e "ran$figura" (i !u ino$, 1aradi$iac, 1!in de du!cea%#. /er$uri!e ca1#"# o fac"ur# ne" "radi%iona!i$"# (i $e D 2rac# Dn haine de du inic#. EF1re$i;i"a"ea de;ine ega!# (i $"ereo"i1#. 9ucru! ce! ai cri"ica2i! e$"e e!e en"ari"a"ea ar"ei 1oe"ice, 1re$u1u$e a genera ace$"e 1oezii cu;iincioa$e (i ("er$e, nu o da"# de o $"6ng#cie f#r# far ec. @ in"en%ie de $in"ez# a 2i%ioa$# re arc# deGa Dn I ne!e Bucuriei Dn "i1are!e odei 1indarice, 1oe"u! 1unea icoane de ;ia%# 1#$"orea$c#, au"oh"on#, o geografie (i o i$"orie u(or de recuno$cu", urc6nd 16n# !a codrii ;echii -acii, Dn"r:o 1oezie ce nu ai a1are Dn ;o!u u! an"o!ogic, era e;oca" @rfeu, ca a;6ndu:(i ?$#!a(u!B Dn -acia. Mode!e 1en"ru o a$"fe! de i"o!ogie ro 6nea$c# Di ofereau !ui !oan ,!eFandru (i Co(2uc =,"Wue no$> (i E ine$cu =Mure(anu (.a.>. Ceea ce reu(e("e 1oe"u! $# rea!izeze din 1roiec"u! $#u e$"e = ai a!e$ Dn I ne!e Bucuriei> $ugerarea unei %#ri ira2i!e de 1#$"ori (i de ho!de =?o 1a"rie de fo(ne" aurieB>, 2!6nd !u ina"e de $oare, cu di ine%i Dnroura"e, cu ?$!#;i"u! ;6n"B care face $# unduia$c# ier2uri!e, cu oa eni unci"ori (i $ eri%i, 1ierdu%i Dn c6n"#ri de $!a;#, cu "ur!e ce:(i "ri i" $e e%ia $1re un cer Dng#dui"or (i 1ro"ec"or. Pu"e de$1rinde de$"u!e i agini (i ;er$uri ferici"e: ?Grea e$"e $fin%enia de 1ur"a"PMai grea dec6" roa"a i$"orieiBM ?-e "ur e:i grea Mo!do;a (i 1#duriB. ?Mara ure( ur ure a arP-e ire$e ari ne #ri"a"eB. C6"e;a i ne $un" e o%ionan"e Dn Dn"regi e. Ceea ce o1re("e Dn$# ace$"e

c#r%i $#:(i D 1!inea$c# 1rogra u! e$"e, 1e de o 1ar"e, un $oi de $6rguin%# Dn 1!an can"i"a"i;, care face ca are 1ar"e din ;er$uri (i 1oe e $# ai2# un a$1ec" indu$"rio$, cu u!"e re1e"#ri inu"i!e, cu D 1iedic#ri a!e cu;in"e!or, in;ada"e de 2uruiana 1!a"i"udinii ne1!i;i"# !a ;re eM 1e de a!"# 1ar"eM din ;izionar#, !irica !ui !oan ,!eFandru de;ine de$cri1"i;#, e"icu!oa$#, e"nografi$"#. Mode!u! "o" ai de$ ur a" nu ai e ace!a "inere$c:ro an"ic e ine$cian, ci ace!a ? onograficB a! !ui ,ron Co"ru(, care (i e! a Dnchina" c6"e o car"e 1ro;incii!or i$"orice ro 6ne("i. ,2und# enu er#ri!e, !i$"e!e de nu e =ca Dn -u 2ra;a ro(ie a !ui ,!ec$andri>, e;oc#ri!e nici #car !iric "ran$figura"e de 1er$onaGe i$"orice ori fa i!ia!e =ca Dn Sa"u! eu de Ion Pi!!a" (i f#r# duio(ia !ui Goga>. ,1roa1e nu e$"e 1er$onaG a! co$ o$u!ui rura! = a a, "a"#!, c!o1o"aru!, !e!ea M#ria, !e!ea .eodo$ia> care $# nu ai2# 1ar"e de un 1or"re" 1re;izi2i! (i !i1$i" de area i agina%ie de odinioar#. Uneori ace$"e fre$ce (i figuri de e1oc# $un" $c#!da"e Dn"r:o a" o$fer# difuz# de icoan# or"odoF#, Dn !inii 1u%ine, $"i!iza"e (i hiera"ice: ? Poar"# $"r#;eche Dn $a"u! 1#rin"e$cPSi 2o! cura" f#r# z#;orP-e:o 1ar"e "e ;egheaz# %in"iri u!P-e a!"a (o1"e("e un iz;orP,co!o:i ca$a noa$"r# din !e n (i din 1# 6n"PC!#di"# ane;oie Dn $udoareP1e dea!u! no$"ru o!co "ran$i!;anPS#rac Dn do2i"oace (i gr6nareB. -e o2icei Dn$# 1rozai$ u! co"ro1e("e !iri$ u!: ?-e !e!ea .eodo$ia ce:a( 1u"ea $# $1unP-e ;#du;ia ei Dn $#r#cieP.r#ie("e nu ai din 1ri;eghi (i 1o$"PIn ca$a ei 1u%in# (i 1u$"ieP-e c!nd i:a uri" o u! Dn r#z2oiPU 2!# 1e ca1 c:o $ingur# n#fra #P-oar e 1e Go$ 1e:o $c6ndur# de 2radPC:un %o! de !in# care $e de$"ra #P(i "o" ;or2e("e $ingur# 1e dru P3i $1une 2un# ziua Dn"r:o doar#B e"c. Schi 26nd nu e!e, 1oezia r# 6ne aceea(i: 9e!ea M#rie !a !a 1# Dn a urgP9a "reizeci (i ce;a de ani de ;#du;ieP,cu cu "oa"# ca$a ei Dn a!2P,("ea1"#:n 1ace oar"ea ca $# ;ieP.reizeci de ani Dn negru a u 2!a"? e"c. Ln /ia%a deoca da"# $au Dn Infernu! di$cu"a2i! ani a!e!e fa i!iare %#ranu!ui erau ni("e 1rezen%e i"o!ogice, Dn I ne e!e D(i 1ierd ca1aci"a"ea $i 2o!iza"oare (i uneori (i 1e aceea decora"i;#. 9a fe!, co1acii, f!ori!e, f!ora co un# 1e care 1oe"u! n:o ui"#, dar Dn c6n"area c#reia nu ni ere("e dec6" ;agi accen"e !irice: Rodnicia 2radu!ui nu:i !a 1# 6n"PCrengi!e din ;6rf$6n" Dnc#rca"ePS# auzi c!nd (uier# Dn ;6n"PC6"e ;# i Dn ur #:au fo$" !#$a"e. ?. Mari!e i ne =adre$a"e !ui 3"efan ce! Mare, !ui Br6nco;eanu E $u2iec" a! u!"or co 1uneri E !ui 3incai (i a!"ora> $ea #n# cu ni("e greoaie a(in#rii, din care r#$are rareori un ;er$ noroco$, c6nd nu a!unec# de:a dre1"u! Dn 1!a"a cronic# ri a"#: DnIBucure("i !a 1oa!e!e Mi"ro1o!ieiP.a"#! !ui Br6nco;eanu a fo$" a$a$ina"PCrucea de 1ia"r# de 1e fo$"u! dea! a! ;ieiP3i:acu 1#$"reaz# !ocu! neui"a"B. Penuria ;oca2u!aru!ui 1oe"ic e$"e !a fe! de re arca2i!# ca (i $u2%ierea i"o$u!ui. ,eru! de ;er$ifica%ie $"6ngace $e in$"aureaz# 1re"u"indeni. E de aGun$ $# ci"ez 1oezia "i"u!ar#: .ran$figurarea aGungerea: n cu;6n"PMu"are:n $1iri" foc Dn ne;edereP!oan ,!eFandru Giu!giuri!e go!u!ui or in"P1e r#ni hr#ne$c 1# 6n" de Dn;ierePCu ci" co1i!u! a cre$cu" Dn noiPCu a"6"a 1aradi$u:i a1ar%inePCa norii fi:;o de$1uia%i de 1!oiPRodi:;a $"ingerea de $inePGr#dina (i ora(u! ce"a"e f#r# ;eacPDn"e eiaz# dinco!o de $"e!eP-ureaz#:n "o" ce:i ai $#racPRode$c a 1er!e !acri i!e e!e?. .oc ai for%a i nic# nu $e $i "e Dn ace$"e ;er$uri. Mi:e greu de aceea $# fiu de acord cu Edgar Pa1u care:! con$ider# 1e !oan ,!eFandru ?ce! ai are 1oe" i nic din Dn"reaga i$"orie a !i"era"urii noa$"re?, au"or de icoane co 1ara2i!e cu ace!ea de 1e ziduri!e /orone%u!ui (i Suce;i%ei care ?D%i iau ochii din"r:o da"#B. .re2uie $# #r"uri$e$c cu 1#rere de r#u Dn Dncheiere c# r# 6n Dn ideea c# au"oru! eF"raordinare!or ;iziuni din Infernu! di$cu"a2i! $au a! $ua;:$1iri"ua!e!or in;oca%ii din /# i!e Pu$"iei nu (i:a %inu" area 1ro i$iune. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '8, 195&> ?I ne!e Mara ure(u!uiB E$"e !i 1ede in"en%ia !ui !oan ,!eFandru de a $ugera Dn I ne!e Mara ure(u!ui, a(a cu a f#cu":o (i Dn ace!ea a!e .ran$i!;aniei, Mo!do;ei, Z#rii Ro 6ne("i ori Pu"nei, eFi$"en%a unui "#r6 $1iri"ua!, ai 1re$u$ de e"nografie (i de !ing;i$"ic#, $1a%iu $"r#;echi na%iona!, 1!in Dnc# de 2oarea i"o!ogii!or, de ecou! !egende!or, de ur uru! c6n"#ri!or. Poe"u! Dn$u(i ne:o $1une Dn 1refa%a !a recen"a !ui car"e, o 1refa%# a1roa1e !a fe! de

e"aforic:incoeren"# ca (i ;er$uri!e, Dn nu #r de c6"e;a ii, care ur eaz#, Dn ;iziunea 1oe"u!ui, Mara ure(u! ?e$"e Dncin$ cu 2r6u!$i 2o!ic, un fe! de ;ie%uire de !a care a;e de Dn;#%a"B, a(adar, e$"e o 1aradig # 1en"ru $en$i2i!i"a"ea (i duhu! ro 6ne$c. ? E$"e aici E adaug# !oan ,!eFandru E o co1!e(ire a !ogo$u!ui Dn"ru1a" Dn inconfunda2i! $#r2#"ore$c Dn i 1re$ionan"a ro2u$"e%e c"i"orind 1e$"e ;eacuri o co!ec"i;i"a"e ce nu $"ri;e("e indi;idua!, ce $a!;eaz# 1er$oana aduc6nd afir area re!a%iei $acra!e 1e care acea$"# !u e a ("iu" $# o 1#$"reze ca u an# 1ur (i $i 1!u Dn"r:un fire$c cuceri"or ?. .a"on6nd Dn 1ri;in%a ideii din 1a$aGu! ci"a", $# $1un deci c# $acru! (i u anu! $e Dnfr#%e$c $#r2#"ore("e, Dn %ara de !a nord, Dn chi1 a2$o!u" na"ura!. Cu $e 1oa"e re arca, !oan ,!eFandru (i:a f#cu" chiar (i 1en"ru ocazii 1rozaice =1refe%e, "a2!e"e 1u2!ici$"ice, ar"ico!e e"c.> o !i 2# 1er$ona!#, cu nu ai ,rghezi, 1#$"r6nd 1ro1or%ii!e, a ai a;u", dar care, aGu"a"# (i de econo i$irea a;ar# a ;irgu!e!or, de;ine uneori !a fe! de e$o"eric#, de inde$cifra2i!#, ca (i 1oezii!e !ui., 3i fiindc# a a"in$ acea$"# 1ro2!e #, eri"# $# $"#rui 1u%in. 9eFicu! fo!o$i" de !oan ,!eFandru nu e nici arhaic, nici odern. Mai degra2# un in$"inc" ar"i$"ic dec6" o cu!"ur# !ing;i$"ic# !:a D 1in$ 1e 1oe" c#"re i 1ro;izarea =i1o"eza> unui !i 2aG care are 1arfu u! ;echi ii, dar e$"e Dn fa1" ar"ificia!. )ondu! 1rinci1a! de cu;in"e e$"e %#r#ne$c =e;iden", nu nu ai ara ure(an> (i 2i2!ic. E! nu e$"e foar"e 2oga", ca (i cu 1oe"u! $:ar $"r#dui $# 1ic"eze Dn c6"e;a, 1u%ine, cu!ori 1ei$aGe!e $a!e ora!e. Pe !6ng# a$"a, g#$i in;en%ii, 1ro2a2i!, 1ro1rii, ca 1odo2ie, agne" =de !a angu$K>, echa"on, 1aradei, iezono1"ic, ar"iric, a1oi $"6ngace for e ;er2a!e din ;oca2u!aru! 1oeziei noa$"re ro an"ice =de;enind#, $e $"recor, o:n;oa!eaz#>, Dn fine, $u2$"an"i;e cu genu! odifica", confor 1rocedeu!ui fo!o$i", 1e $car# ai !arg# (i de Ion Gheorghe =cu;6n"#, a$in#>. -in ace!ea(i o"i;e, cred, de a da $enza%ia de ;echi, 1oe"u! 1refer# 1e D !ui D, 1e$"e "o", chiar (i aco!o unde nu $:a af!a" nicioda"# =do2or6"#, ur6!#>. .re2uie $# en%ionez con$"ruc%ia frazei 1oe"ice, r#$1unz#"oare Dn cea ai are #$ur# de arhai"a"ea acea$"a ca $i!nic#, (i care nu o da"# 1are D 1ru u"a"# din /ar!aa $au I;ireanu!, D 1reun# cu care 1oe"u! de azi ai are Dn co un (i Dnc!ina%ia $1re 1ro2ozanie (i 2!e$"e =? /ai de noi ce ne fo!o$i 1rice1erea (i ("iin%aPCe!or af!a%i Dn cre("ere o"r#;indu:!e con("iin%aP-ec6" $# $e $ in"ea$c# un "6n#r $au o fecioar#PMai 2ine ne:ar fi de gru az o 1ia"r# de oar#P/ai nou or in"e 1e dinafar# ;#g#une Ga!nicePP!ine de $1urc#ciuniB>. Una 1e$"e a!"a, i ne!e !ui !oan ,!eFandru ;#de$c o ar"# 1oe"ic# de$"u! de 1ri i"i;# (i ca $i 1!i$"#, f#cu"# din $o!e ni"#%i re"orice a c#ror $ur$# Dnde1#r"a"# o ofer"# i ne!e, e!egii!e (i di"ira 2ii 2izan"ini, care au circu!a" !a noi Dn $!a;on# Dn $eco!e!e H/I:H/II. ,"i"udinea Wua$i genera!# e$"e de $ erenie nediferen%ia"#, de onodie care curge !a ne$f6r(i", dar 1oa"e fi !a fe! de 2ine o1ri"# Dn orice 1unc". )ondu! e$en%ia! a! 1oe"u!ui e$"e e!egiac. 9ucruri!e no"a2i!e, c6"e $un", !e de$co1eri Dn "eF"e!e ai conci$e, care $ea #n# cu 1$a! ii ori con%in e;oc#ri a!e unor !u i de 1#$"ori nai;i (i credincio(i. .eF"e!e a 1!e $un" greoaie (i 1!ic"i$i"oare, fiind 1rac"ic cu ne1u"in%# a !e duce !a ca1#" f#r# $for%are. Une!e au (i un aer e$o"eric, i$"erio$, care are un 1receden" Dn Goga, eF1!ica%ia !ui ai direc"# fiind "o"u(i aceea c# !oan ,!eFandru cu!"i;# Dn ace$"e i ne o fraz# eF"re de ar2i"rar# Dn a!c#"uirea ei $in"ac"ic#, ru16nd 1un%i!e de !eg#"ur# (i cre6nd i 1re$ia de Dn%e!e$ o2$cur. -efec"u! 1rinci1a! a! !iricii !ui di"ira 2ice e$"e Dn$# a2$"rac%ia. ,cea$"a $e $i "e de !a ni;e!u! figuri!or $"i!i$"ice: ?nec#1#%6na ne2iruin%iiBM =("ergare!e (i 2!ide!e> ?doFo!oge$c o$ana!eBM ?Dngerii doFo!ogind g!oriaB. Sun" (i ;er$uri Dn"regi care re$1ir# Dn ace$" aer rarefia" de conce1"e: ?N:are infernu! $"a"u" on"o!ogicPCi nu ai eFi$"en%# feno ena!#B. Se Dn"6 1!# $# crezi, ci"ind un "i"!u ca !oan ,!eFandru P#dure iarna, c# ;ei af!a un 1ei$aG oarecare, oric6" de $"i!iza", (i Dn !oc de a$"a, dai 1e$"e ? cu!oaru! e"erni"#%ii a(a "re2uie c# ara"#B $au 1e$"e 2ana!i"#%i 1recu ? Prin z#1ezi 1rin"re crengi!ePDnc#rca"e de nin$oare i acuia"#B. Poe"u! 1ri;e("e a"6" de fiF !a ideea care:i c#!#uze$c in$1ira%ia Dnc6" rea!i"a"ea din 1oezii de;ine "ran$1aren"#, $e ;#d doar oa$e!e, carnea de 1e !ucruri

"o1indu:$e. ,ce$" !iri$ de a2$"rac"e no%iuni e"ice e$"e de$eori re2ar2a"i;: ? .re2uia $# ia 1#ca"e!e ce! a$u1ra c#ruiaPNu 1o" r# 6nePD 1reun# cu 1edea1$a iz;or6"# din e!ePS# !e di$"rug# 1rin co 1a$iunePSuferin%e!e 1ricinui"e de r#u!P,$u a" (i ce:i ur eaz# ;ino;#%iaB e"c. Care e$"e ideeaK -u1# c6"e D i 1o" da $ea a, $e 1roduce !a !oan ,!eFandru o confuzie inocen"# =dar 1!in# de ur #ri ;ino;a"e> Dn"re Dn"ru1area !ogo$u!ui (i Dncre("inarea i$"oriei. /o!u u! $#u din ur # de2u"eaz# cu ai u!"e 1oe e de$1re =(i in"i"u!a"e> Mihai /i"eazu! $au C6 1ia .urzii. Nu $un"e Dnc# Dn $1a%iu! ara ure(ean, dar, de$igur, nu 1u"e 1re"inde unei cu!egeri de 1oezie $# ai2# uni"a"ea unui "ra"a" de i$"orie $au de geografie, Dn ace$"e 1oezii, uciderea i(e!ea$c# a ;oie;odu!ui e$"e in"er1re"a"# ca un $acrificiu de Dn"e eiere: "#ierea ca1u!ui e$"e iden"ifica"# cu DnGunghierea ie!u!ui chri$"ic. Mihai ar fi deci ie!u! 1a$ca! $acrifica" ca o ?ca!e a Ger"fei Dn"e eie"oare de %ar#B. Cu a$"fe! de hi2rizi ne:a ai Dn"6!ni" Dn Aoo$o1hia !ui Ion Gheorghe, dar aco!o nu era a"6" $o!e ni"a"e, c6" 2ur!e$c. -iferen%#, 1rin ur are, de regi$"ru $"i!i$"ic. .e a $acrificiu!ui cu 1ricina (i a2uzi;a ei in"er1re"are 1oe"ic# (i idea"ic# re;ine de zeci de ori, Dn !eg#"ur# cu 1er$onaGe foar"e diferi"e, de !a -oGa !a Ba2a No;ac (i de !a 4orea !a ,;ra !ancu, 1refac6nd ie!u! $i 2o!ic Dn"r:o "ur # Dn"reag#, Dnain"e de a c#!ca 1ragu! Mara ure(u!ui (i a da 1e Mara de ?o 1ha!o$u! Euro1eiB =2uricu!, cu ar ;eni>, ai $un" c6n"a%i Dn ;er$uri ai u!" ori ai 1u%in 2iografic !ancu de 4unedoara, Io Mircea /oie;od, B#rnu%iu, B#!ce$cu, 3coa!a ,rde!ean# (i a!%ii. Poe"ic $e 1oa"e re%ine e;ocarea 1eregrin#rii !ui !ancu Dn"r:un $"i! ce a in"e("e 1u%in de a! !ui Bo""a din 1a"rio"ice!e !ui 1or"re"e !irice: ?Nu ai ;or2e("e cu ni eniPGraiu! $:a re"ra$ din e!PCa iz;oare!e din fin"6n#PDnc# Dn"r:o 1e("er# nu aiPRaze!e !unii r#$un#P,(a a r# a$ Dn i$"orie !ancuP/re i!e nu ai $e $chi 2#PC!o1o"u! uria( $16nzura"P-e "ur!e!e un%i!orP)#r# !i 2#B. Un !o" are de 1oezii, din $ec%iunea care "re2uia $# fie de in$1ira%ie direc" ara ure(ean# =dar acea$"a $e do;ede("e 16n# !a ur # ai greu de aGun$ din ur # dec6" o )a"a Morgana Dn 1u$"iu>, i:au da" ce! ai 1ronun%a" $en"i en" de deGa ;u. Ln re;i$"e!e "radi%iona!i$"e (i g6ndiri$"e de dinain"e de r#z2oi a$"fe! de "eF"e erau 1e "oa"e 1agini!e. MaGori"a"ea re1o;e$"e$c, !oca!iz6nd, Dn"6 1!#ri 2i2!ice, din Nou! .e$"a en", nu, din 1#ca"e, cu de$"u!# $a;oareM a!"e!e $un" rug#ciuni, din care doar c6"e;a eri"# a fi "ran$cri$e =de eFe 1!u ace$" fru o$ (i foar"e 1ur I n: ?Cu $c!a;ii fugind D(i "6r#$c du1# eiP9an%uri!e oriundeP)ereca" 1rin !acri i de "ine doa nePNu # 1oa"e co$ o$u! a$cundePNu # 1oa"e ni eni 1ri iPNu:i Dng#dui" ni #nuia $#:! "#inuieP)ugaru!PDn fiece $ear# r#ni!e # ;#de$cPC:a Gefui" $anc"uaru!PS"r#in "u"urorP9a 1icioare!e "a!e Dn hoho"eP9an%uri!e de foc a!e ochi!or eiPCa"edra!e!or c!o1o"eB>M Dn $f6r(i", aici $e g#$e$c ace!e e!egii, 1!6ngeri, a in"i"e !a Dnce1u"u! recenziei, care ar fi 1u"u" a!c#"ui un ;o!u , ai iezo$ dec6" ce! de fa%#, dac# 1oe"u! $:ar fi !i i"a" !a e!e, Mara ure(u! e$"e e;oca" Dn"r:unu! din e!e, cu o uzic# ce ne:o "reze("e Dn in"e 1e aceea a !ui Bo""a =?Mara ure( Marea noa$"r# Moar"#P!e nu! Dnghi%i" de "roi%# (i 1oar"#P.urnu! nu ai $u!i%# $#gea"#. ?> (i Goga =?-e:a"i"ea !acri i ce:a ;#r$a" ,rdea!u!PNu $e ai ;ede de a!2a$"ru a!u!PS# nu:(i 1iard# $area din 1u"erePDn;e!i" oceanu! de:n;ierePD 1!e"i" nu ai cu focu! 1!6n$u!PMacereaz# un%ii du1# d6n$u!P)und#"ura e$"e oc"ogoan#PDn"re eF"az# (i 1rigoan#. ?>. Ln a!"a, .o1o$, a;e un !oan ,!eFandru !a ni;e!u! !ui ce! ai Dna!" =a"in$, din 1#ca"e, de$"u! de rar Dn ace$"e 1rea 1o!ifice I ne>: ? 9:a !ocui" cu 1!ugu! (i cu "ur a D i ("iu nu ai ceruri!e ur a C6" cu1rinde zari("ea $"eGaru! Mi:a Dncro1i" Dn co$ o$ $anc"uaru! 3"iu de $uf!e" c# e ai greu Dn ine Coarne!e # %in de r#d#cine Cu ci" rodirea Dn coroane ai ad6nc# 9e nu! Dnfi1" Dn c#1#%6na $"6nc#. ?

,$"fe! de ;er$uri Dndre1"#%e$c $1eran%a c# 1oe"u! de a!"#da"#, a! Infer u!ui di$cu"a2i! ai are re$ur$e!e nece$are 1en"ru a 1une ca1#" !ungii !ui r#"#ciri !irice din u!"i u! deceniu. =Ro 6nia !i"erar#, nr. ++, 1955> ,na B!andiana ,N, B9,N-I,N, ?Cincizeci de 1oe eB, ?Ca!i"a"ea de ar"orB Dn Cincizeci de 1oe e =Ed. E ine$cu, 1908>, ,na B!andiana D(i face o 1ri # =du1# c6"e ("iu> $e!ec%ie din 1ro1ria 1oezie. Se!ec%ie nici 1rea generoa$#, nici 1rea $e;er#M de a!"fe!, i:e cu a"6" ai greu $# # 1ronun% a$u1ra ace$"ui 1unc" cu c6" 1oe"a a $cri$ Dn genere 1u%in (i =dac# eFce1"# ;o!u u! de de2u"> f#r# are inega!i"a"e. 3i 1ri u! !ucru ce $e o2$er;# !a !ec"ura ace$"or cincizeci de 1oe e =1e care 1oe"a !e:a $oco"i" re1rezen"a"i;e> e$"e "oc ai $cru1u!u! ar"i$"icM dac# nu, cu $1unea , Dn a!egerea 1ro1riu: zi$#, Dn chiar $"ruc"ura 1oeziei, care $ufer# de rigoare ca de o $ecre"# di$ci1!in#. Poe"a $e re1ri # e;iden". Nu nu ai Dn $en$u! c# !irica ei e$"e an"ife inin# =refuz6nd $# $e ene cu Gurna!u! unor $enza%ii (i e o%ii>, dar (i Dn ace!a de a e!i ina "o" ce %ine de o i agine 1o$i2i!# a ;ie%ii i edia"e, ?2ana!eB, $u1erficia!e. -e unde (i o anu e !i1$# de $1on"anei"a"e, de na"ura!e%e, de unde a$ca, nedez!i1i"# de 1e o2raz, a gra;i"#%ii re$1on$a2i!e. , ai re arca" ace$"eO !ucruri $criind de$1re , "reia "ain# acu un an. Ce:ar fi de ad#uga"K Ln 1ri u! r6nd c# acea$"# e"ic# a 1oeziei (i:a g#$i" cu "i 1u! !a ,na B!andiana eF1re$ia 1o"ri;i"#. Nu e $uficien" ca un 1oe" $# a(eze !a 2aza 1oeziei $a!e o con;ingere ora!# ori de a!"# na"ur#M "re2uie ca acea$"# con;ingere $# $e 1oa"# "ran$for a Dn 1oezie. -e !a o e"ic#, fru oa$# (i Dna!"#, a 1oeziei, ,na B!andiana a aGun$ !a o ;eri"a2i!# 1oezie e"ic#. Poezie de a$1ec" $en"en%io$, nici ;or2# ?$incer#B, Dn$# de o $inceri"a"e ;oi"#, cu!"i;a"# ca o 1oz#. ? .ragic i:e doru!, a$e eni 2!e$"e e!or I;echiB, $crie ,na B!andiana Dn"r:o 1rofe$iune de credin%#: ?.o" ce a"ing $e 1reface:n cu;in"eB. Parafraz6nd:o, a( 1u"ea $1une c# daru! ei con$"# Dn a 1reface Dn a"i"udine de!i2era"# orice $1on"anei"a"e. P!6ngerea $au Gu2i!a%ia, "e erea $au $1eran%a au !a ea o caden%# i 1!aca2i!# (i i 1re$ionan"#. 9iri$ u!ui ace$"uia $en"en%io$, au$"er, Di !i1$e("e uneori chiar (i acea in"i i"a"e "andr# a ;ocii care ne e o%ioneaz# Dn confe$ia 1oe%i!or. Ce!e ai "u!2ur#"oare ;er$uri a!e ,nei B!andiana $un" Dn$# ace!ea Dn care 1oe"a reu(e("e $# $e a$cund# ce! ai 2ineM din con"ra, ;er$uri!e Dn care i 1er$ona!i"a"ea, e!e;a%ia, ora!a $e "r#deaz# 1rin"r:o inf!eFiune nea("e1"a"#, 1rin"r:un %i1#", 1rin"r:un accen" dra a"ic, Dn care fiin%a ad6nc# $e de a$cheaz#, cer6ndu:(i dre1"u! !a na"ura!e%e, !a 2ana!i"a"e, !a co un. ,n"o!ogia de azi a ,nei B!andiana ai confir # con$"a"area ai ;eche referi"oare !a , "reia "ain#: o e"a1# $e Dncheie Dn $cri$u! 1oe"ei, ;er$uri!e ei de 6ine nu ;or ai $e #na, 1oa"e, cu ce!e de azi. Ln"r:un fe!, e;o!u%ia ,nei B!andiana e$"e eFe 1!ar# 1en"ru 1oe%ii care 1un Dnain"ea "a!en"u!ui o con("iin%# a 1oeziei (i nu $e #rgine$c !a a:(i eF1!oa"a Dnze$"rarea firea$c#. )iecare e"a1# a 1oeziei e$"e cuceri"# Dn ur a unei ai 2une cunoa("eri de $ine, Dn ur a unei Dn%e!egeri $u1erioare a 1oeziei Dn$e(i. Cu era de 1re;#zu", 1ar"e din "e e!e (i carac"eri$"ici!e 1oeziei $e r#$fr6ng (i a$u1ra "a2!e"e!or 1u2!ica"e de ,na B!andiana "i 1 de (a1"e$1rezece !uni Dn Con"e 1oranu! $u2 "i"!u! ?,n"iGurna!B (i aduna"e acu Dn Ca!i"a"e de ar"or =Ed. Car"ea Ro 6nea$c#, 1908>. 3i, Dnain"e de orice, ;o recunoa("e a"i"udinea ?nega"i;aB din 1oezie fa%# de ;ia%a i edia"# =? eFi$"# de$igur o 1oezie de i!u$"rare, care cau"# $# ca!ce cu 1icioare!e ei ici Dn ur e!e !#$a"e de 2ocancii 1oe"u!ui. E ade;#ra", dar (i Dn ca1u! ace$"ei 1oezii, 1e care nu o re$1ec", 1e care o $oco"e$c nee$en%ia!#.B>, Dn"6ia (i u!"i a "a2!e"# $e refer# deo1o"ri;# !a condi%ia 1oe"u!ui (i a $cri$u!ui, con$"i"uind o"i;area de 1rinci1iu a 1u2!ici$"icii din ;o!u . Se 1oa"e o2$er;a (i o oarecare odificare a unghiu!ui de ;edere, ai $u2"i! Dn u!"i a "a2!e"# dec6" Dn 1ri a, de(i, indi$cu"a2i!, ace$"a r# 6ne funda en"a! con$ec;en". -e ce ,n"iGurna!K

R Se Dn"rea2# ,na B!andiana. Pen"ru c# =r#$1unde ea> ;ia%a 1oe"u!ui e nei 1or"an"# Dn $ine (i, dac# Gurna! Dn$ea n# ;ia%a Dnregi$"ra"# (i co en"a"#, ;ia%a de !a o zi !a a!"a, a"unci Gurna!u! unui 1oe" e$"e o no%iune f#r# $en$?. 3i Dnda"#: ?Poe"u! eFi$"# (i r# 6ne nu ai 1rin ceea ce reu(e("e $# nu "r#ia$c# (i, ne"r#ind, $# creeze doar. Pen"ru c#, du1# cu 2ine $e ("ie, nu ai ceea ce nu eFi$"# Dn 1!anu! ;ie%ii $e rea!izeaz# Dn 1!anu! ar"eiB. /a $# zic# an"iGurna!, fiindc# o1era nu eF1ri # ceea ce 1oe"u! a "r#i", nu e o "ran$criere a eFi$"en%ei, ci un ac" 1rin care 1oe"u! in"r# Dn 1o$e$ia eFi$"en%ei !ui e$en%ia!e. E$"e fire("e o idee curen"# Dn g6ndirea e$"e"ic# ac"ua!# for uia"# agi$"ra!, de 1i!d#, de Ma!rauF a c#rui 1aradoFa!# 1ro1ozi%ie =dac# $crii"oru! ar crea $1re a $e eF1ri a ar fi foar"e $i 1!u, dar e! $e eF1ri # $1re a crea> o reg#$e$c Dn fina!u! "a2!e"ei ,nei B!andiana care afir # !a1idar c# ar"a nu e efec", ci $co1. Singuru! !ucru care # de$1ar"e de ,na B!andiana e$"e ace$"a: ar"a nu 1urcede 1ur (i $i 1!u din a2$en%a ;ie%ii, cu 1are a $ugera ea. 9i"era"ura nu co 1en$eaz# a2$en%a ;ie%ii, ci rea!izeaz# un od a! ei e$en%ia!. Biografia idea!# a 1oe"u!ui, chiar dac# nu coincide cu cea rea!#, nu e$"e o i!uzie, o a2$en%#, ci "o" ;ia%# =!a"en"#, Dn 1roiec">. EF nihi!o, nihi!. Poe"u! nu $e in$1ir# eFc!u$i; din ceea ce a "r#i" rea! en"e, dar nici eFc!u$i; din ceea ce n:a "r#i" nicioda"#. ,na B!andiana Dn "a2!e"a fina!#, $e re;ine oarecu !a ace$"e !ucruri. Condi%ia 1oe"u!ui ar fi aceea a unui ar"or idea!, care 1ar"ici1# !a ;ia%# f#r# a fi i 1!ica" "o"a! (i a c#rui ?$ingur# da"orie, fan"a$"ic#, eFi$"en%ia!#B, e$"e de a $1une ade;#ru!, 1en"ru ca Dn func%ie de $1u$e!e !ui ?a1roa1e $acre, $# $e Gudece, i 1!aca2i!, 1roce$u!B. Ca!i"a"ea de ar"or 1ro;ine din aceea c# $en"in%a nu 1oa"e $chi 2a ;ia%a Dn$#(i a 1oe"u!ui. -ar acea$"# ca!i"a"e ?zeia$c#B nu e un da", ci rodu! unei !u1"e. Se 1oa"e Dn"6 1!a ca, du1# ani de zi!e de indiferen%#, 1oe"u! $# de$co1ere c# $en"in%e!e nu %in con" de de1ozi%ii!e !ui, c# 1roce$e!e $e "er in# con"ra ade;#ruri!or ro$"i"e de e!, (i a"unci, e! in"r# deoda"#, 1en"ru un "i 1, Dn $cen#, de;ine 1rocuror, Gudec#"or $au incu!1a", $"r#2#"6nd un 1urga"oriu nece$ar $1re a rea2i!i"a ca!i"a"ea de ar"or. )ru oa$# (i 1rofund# ana!ogieN Ln $1ecia! ra1or"u! din"re 1a$i;i"a"e (i !u1"#, din"re condi%ia $u1erioar# a 1oe"u!ui (i o2!iga%ii!e !ui $ocia!e, 1o!i"ice. R Mi $e 1are ad ira2i! eF1ri a". Poe"u! cunoa("e angaGa en"u! $ocia!, dar nu 1e ace!a ocaziona! (i eF"erior. Ca (i 1oezia, "a2!e"e!e ,nei B!andiana $un" eF1re$ia ace$"ei con("iin%e re$1on$a2i!e: nu eFerci%ii !i"erare, ci ac"e de angaGa en" ora!. Poe"a nu $e Goac#, din gra"ui"a"e, din u or, din Dn%e!e1ciuneM !ucid# (i $erioa$#, ea "ra;er$eaz# ora!a, g6ndirea, i$"oria, 1o!i"ica !u ii noa$"re, $1re a:(i eF"rage 1re"eF"e!e (i i agini!e. Ea re1rezin"# 1e ar"oru! f#r# de care 1roce$u! nu $e 1oa"e GudecaM (i crede 1rofund Dn u"i!i"a"ea de1ozi%iei ei. -e$igur, re1er"oriu! "a2!e"e!or e ai !arg: deo1o"ri;#, ar"a, na"ura, e;eni en"u! acciden"a! D(i af!# un !oc Dn e!e. 3i dac# 1u%ine!e "a2!e"e cu carac"er ai !iric, ai 1oe a"ic, n:au 1arc# in"en$i"a"ea 1ri;irii, a e o%iei, ce!e!a!"e i $e 1ar a1roa1e ereu in"ere$an"e (i 1#"runz#"oare. S"i!u! e direc", eFac", $1iri"u! con$ec;en" (i e"odic, de(i. )#r# fan"a$"ic, f#r# acea incoeren%# $u1erioar# care d# gra;i"#%ii far ec. E$"e 1oa"e o carac"eri$"ic# ine;i"a2i!# 1en"ru 1u2!ici$"ica (i 1oezia ,nei B!andiana, a2$en%a u oru!ui de idei, fiindc# 1re$u1une, fie (i nu ai ;ir"ua!, !a2i!i"a"ea idei!or. =Con"e 1oranu!, nr. &, 1901> ?Proiec"e cu "recu"B ,na B!andiana 1er$e;ereaz# Dn 1roz#, cu 2une rezu!"a"e: du1# Ce!e 1a"ru ano"i 1uri din 1900, ia"#, i:a a1#ru" de cur6nd o nou# car"e, in"i"uia"# Proiec"e de "recu", (i care cu1rinde un$1rezece $cur"e 1o;e$"iri. Poe"ice, fan"a$"ice (i e oria!i$"ice, ca (i 1receden"e!e, 1o;e$"iri!e ai noi $un" !a fe! de enig a"ice (i de 1!ine de irea$ #, de(i $cri$e, Dn genera!, Dn"r:o !i 2# care nu face ri$i1# de 1!a$"ici"#%i !eFica!e, a!2#, neo!ogi$"ic# (i e!egan"#. Re arca2i!# e$"e Dndeo$e2i ca1aci"a"ea "u"uror ace$"or 1roze de a crea a" o$fer#. -e !a un 1unc" Dnain"e, $e o2$er;# Dn$# Dn Proiec"e de "recu" un gu$" 1en"ru e;ocarea rea!i$"#, 1en"ru ironie (i $a"ir#, care !i1$ea Dn Ce!e 1a"ru

ano"i 1uri. MiG!oace!e eF1re$i;e $e di;er$ific# Dn chi1 e;iden" (i, chiar dac# nu 1o" anun%a Dn ,na B!andiana un ;ii"or ro ancier rea!i$" (i $ocia! =ceea ce nu cred c# ;a de;eni>, $un" $igur c# $cri$u! ei $e ;a odifica Dn con"inuare, D 2og#%ind cu e!e en"e noi regi$"ru! $uge$"i;u!ui, i$"erio$u!ui $au "erifian"u!ui, carac"eri$"ic 1rozei ei fan"a$"ice de 16n# acu . 9a %ar# e$"e, din"re 1o;e$"iri!e a 1!e, aceea care ne Dn"oarce ce! ai c!ar !a o"i;e!e (i !a a" o$fera an"erioar#. E$"e de$cri$# o c#!#"orie =Gu #"a"e rea!#, Gu #"a"e i aginar#, ca a1roa1e "o"deauna Dn 1roza ,nei B!andiana> $1re $a"u! 2unici!or, Dn fond o regre$iune Dn"r:o !u e 2#"r6n# (i $#!2#"ici"#. .e a ace$"ei 1o;e$"iri, $cri$# cu o fan"ezie de2ordan"#, e$"e ;eche: ci;i!iza%ia co"ro1i"# de na"ur#. C6 1ia Dnghi"e $a"u!, ;ege"a%ia !uFurian"# Dnha%# cu o ;oraci"a"e Dn$1#i 6n"#"oare 1rodu$e!e o u!ui (i a!e i$"oriei $a!e. Pu%inii 2#"r6ni r# a(i Dn $a" Dncearc# $:o $eche$"reze 1e i 1ruden"a ;izi"a"oare. Pe arginea din"re rea!i"a"e (i co( ar e1icu! e nei 1or"an": con"eaz# acu u!area de fac"ori care $# $ugereze ne$a%iu! unei na"uri din 1u"erea c#reia nu eFi$"# $c#1are. @ in"ui%ie 1erfec"# a $u2iec"u!ui o D 1inge 1e au"oare $# de$crie $f6r(i"u! ace$"a a! uni;er$u!ui ei din a in"ire Dn "er enii unei uni;er$a!e en"ro1ii: dezordinea ce $e Dn$"#16ne("e e$"e eF"raordinar de ;i"a!#, e o furie a a"eriei care 1ro!ifereaz# on$"ruo$, un cancer a! organicu!ui. , e$"ecu! de cre1u$cu!ar (i de ;igoare e!e en"ar# creeaz# "oa"# $"rania a" o$fer# a ace$"ei 1o;e$"iri. -ru u! $1re $a" "ra;er$eaz# o c6 1ie in"en$ i(un#"oare: ?Cea ai fra1an"# deo$e2ire fa%# de fe!u! Dn care credea eu c# ara"# c6 1ia era !i1$a %arinii, fa1"u! c# 1# "n"u! nu $e ;edea. E! era aco1eri" cu un $"ra" gro$ de un e"ru 1oa"e E 1oa"e ai u!" E de 2oa2e (i ("iu!e%i (i $e in%e 1rin"re care i(unau, forfo"eau, $e agi"au ii (i ii, i!ioane 1ro2a2i!, de fiin%e de ce!e ai di;er$e $1ecii (i fe!uri, ;ier i (i g6ndaci, (oareci (i ne;#$"uici, cu ochi (i f#r# ochi, cu 2!an# (i f#r# 2!an#, cu an"en# (i f#r# an"en#, 1a"ru1ede, "6r6"oare, iria1ode, (i chiar z2ur#"oare, 1en"ru c# dea$u1ra ace$"ui co!c#i"or a e$"ec, incredi2i! de ;iu (i de Dn"re1rinz#"or, $e ro"eau e$cadri!e Dn"regi de cor2i 1!an6nd Dn z2or razan" (i o1rindu:$e Dn"r:un 1recar echi!i2ru 1e ace$" co;or ;e(nic !unec#"orB. /ege"a!u! (i ani a!u! $e de;oreaz# reci1roc. /iziune din Bo$ch (i -an"e:M 3i nu nu ai ani a!e!e, in$ec"e!e (i 1#$#ri!e de;orau 1oru 2u!, ci (i 1oru 2u! 1#rea $# de;oreze ani a!e!e (i in$ec"e!e, ,na B!andiana Dn a(a #$ur# e!e, 2oa2e!e, $e agi"au (i a enin%au ereu $# Dnghi"# ce!e!a!"e ;ie%ui"oare, 1e care reu(eau $# !e aco1ere chiar, 1en"ru c6"e;a c!i1e, ur ind ca Dn c!i1a i edia" ur #"oare $# fie aco1eri"e e!e, 2oa2e!e, de ze!u! $u1ra;ie%uirii ce!or!a!%i, (i a$"a ereu, f#r# Dnce"are, f#r# odihn#, Dn"r:o fier2ere urdar# (i co!ora"#, Dn"r:o foire, Dn"r:o ;ier uia!a, Dn"r:o co!c#ia!# dezgu$"#"oare, 1ro i$cu#, dGar nu !i1$i"# de o anu e 1aradoFa!# #re%ie a ;ie%ii care con"inu# $# fie oricu , aricind, oriunde, oriceB. Sa"u! Dn$u(i e "ra$ Dn hora ace$"ei na"uri ;orace. Co1acii au cre$cu" gigan"ic, au ra uri noduroa$e (i a1uc#"oare, iar2a a $1ar" 1ode!e!e ca$e!or, a r#z2i" 1rin"re ziduri, 2i$erica a fo$" D 2r#ca"# Dn !u"u! %e$u" cu a"erii organice a! unor cui2uri de 1#$#ri Dn care $e af!# i!ioane de ici z2ur#"oare. Po;e$"irea $e Dncheie cu i aginea grandioa$# a "ragerii c!o1o"e!or, c6nd Dn"reaga 2i$eric# 1are a $e Dn#!%a Dn aer, 1ur"a"# de ari1i!e z2ur#"oare!or ce $e agi"# $1eria"e Dn Guru:i ca de un co$ ic ;aier $onor. Sun" u(or de iden"ifica" aici o2$e$ii!e din Ca1e!a cu f!u"uri (i ce!e!a!"e 1roze ai ;echi. Co 2ina%ia cea ai $"a2i!# fiind aceea din"re $"r#!ucire (i 1ro i$cui"a"e, o2$er;# !e$ne c# i agina%ia au"oarei $e i(c# re1ede =uneori 1rin $u1ra1uneri fu!ger#"oare> de !a o eF"re # Ia a!"a: de !a un uni;er$ inci1ien", infor (i 1reu an, 1o1u!a" de !ar;e, f!u"uri, cri$a!ide, ou#, cui2uri, !a un uni;er$ 26"r6n, noduro$, inera!iza". Bi$erica aco1eri"# de cui2uri ca de o a!;eo!# co!o$a!# une("e Dn ace!a(i $i 2o! a! ou!ui E 1a!a" de nun"# (i ca;ou E !a"uri!e o1u$e a!e rea!i"#%ii, Dnce1u"u! cu $f6(i"u!, na("erea cu 1ieirea ;ie%ii. ,!"e 1o;e$"iri $un" !i1$i"e de $1riGinu! ace$"ei fan"ezii !uFurian"e. E!e au "#ie"ur# ai ne"# (i ai c!a$ic#, Dn !inia fan"a$"icu!ui in"e!ec"ua! din Borge$ $au ,. E. Bacon$<*: @ ran# $che a"ic#, Ce! ;i$a" =unde 1o;e$"i"oru! $e Dnchi1uie ca f#c6nd 1ar"e din ;i$u! a!"uia (i ;rea $# !a$e o ur #

$cri$# Dnain"e de a di$1#rea o da"# cu ;i$u! Dn care !ocuie("e>, Gi na$"ica de $ear# =un Dnger care a !ua" chi1 de o de$co1er# de!icii!e $o nu!ui (i ;i$u!ui u an> (i Rochia de Dnger. -e o fac"ur# oarecu deo$e2i"e $un" In;i"a%ia de co( ar (i Bi$erica fan"o #, unde a$1ec"u! fan"a$"ic $e 2azeaz# direc" 1e o"i;e fo!c!orice, 1e !egende (i ere$uri 1o1u!are. U!"i a din ace$"ea e o 1o;e$"ire, Dn genu! ei, ad ira2i!#, Dn "radi%ie Ga!ac"ion:/oicu!e$cu:B#nu!e$cu, e;oc6nd i$"eria incredi2i!# =care a ger ina" a1oi o !egend# Dnc# ;ie> a u"#rii unei 2i$erici din ,rdea! Dn $eco!u! H/III. Sigur, oric6"e ;ir"u%i !i"erare ar a;ea o a$"fe! de 1o;e$"ire =(i are>, ea nu ai 1oa"e fi ci"i"# a$"#zi ca un !ucru inedi" (i nu cred c# re1rezin"# o ca!e de ur a" Dn 1roza $cur"#. .rei 1o;e$"iri ocu1# un !oc a1ar"e Dn ;o!u . A2ur#"oare de con$u ;a!orific# un "i1 de fan"a$"ic ineFi$"en" 16n# acu !a ,na B!andiana (i anu e fan"a$"icu! 2uf. ,nor a!u!, eF"raordinaru! cre$c din co"idian (i derizoriu, 1e de o 1ar"e, iar i 1re$ia rezu!"a"# nu e nici "erifian"#, nici co( are$c#, ci Dn;e$e!i"oare (i chiar reconfor"an"#. Su2iec"u! 1oa"e fi di;u!ga" f#r# 1erico!u! de a ri$i1i in"ere$u! ci"i"ori!or 1en"ru 1o;e$"ire. -oa na 9., 1rofe$oar# uni;er$i"ar# de fi!o$ofie (i $1ecia!i$"# Dn a"ei$ , $e decide $# 1un# Dn 2a!conu! !ocuin%ei $a!e de !a 2!oc o c!o(c# 1e ou#. C#u"area g#inii (i a ou#!or 1rin $a"e!e din Guru! Ca1i"a!ei con$"i"uie un 1ri e1i$od u ori$"ic. P6n# !a ur # ou#!e Di $un" adu$e de un %#ran:or#(an cu a$1ec" de o de car"e =care:i $una 1eriodic !a u(# ca $#:i ;6nd# (i a!"e 1rodu$e agro:a!i en"are, cu $e $1une> (i a(eza"# $u2 ari1ioare!e a"erne a!e unei c!o("e Dnchiria"e. -u1# o !ung# c!ocire din ou# nu ie$ 1ui, ci ni("e f#1"uri roza!ii (i cu 1ufu(or care $"6rne$c d:nei 9. un $oi de $"u1efac%ie ori1iia"#: ?,cu 1u"ea $#:i ;ad#. Erau go!a(i, nu ai ari dec6" !#%i ea unei 1a! e, cu ari1i!e (i cre("e"u! 1ro"eGa"e de 1ene!e ace!ea inci1ien"e, care, Dn !oc $#:i aureo!eze, a"r#gea a$u1ra !or i!a (i chiar o ;ag# re1u!$ie. 3i ai a!e$ nu f#ceau de!oc i 1re$ia unor f#1"uri $u1rana"ura!eB, Dn dou#:"rei zi!e, ace("i 1ui eFo"ici cre$c (i nu ai Dnca1e Dndoia!# c# $un" unii (i aceea(i cu fiin%e!e ce au 1o1u!a" de ;eacuri i agina%ia 1ic"ori!or (i 1oe%i!or, (i anu e Dngeri. Pe 2a!conu! unei fi!o$oafe cu $arcini $1ecia!e !a uni;er$i"a"e. -u1# haz!ii de!i2er#ri cu $ine, du1# ce ai Dn"6i ;rea $#:i a$cund# de ochii ;ecini!or (i:i %ine Dn co"e%e "a1e"a"e cu 1ro$oa1e chineze("i, d:na 9. face ge$"u! d#rii Dngeri!or !a i;ea!#: unu! c6"e unu!, din"r:o gean"# Dn care:i "ran$1or"a$e, (i Di !a$# $# z2oare 1rin"re 1ahare, ce("i (i $cru iere. Po;e$"irea e $cri$# cu are fine%e ironic#. ,1ari%ia Dngeri!or din ou#!e de g#in# face $# ;i2reze din nou o coard# e$en%ia!# a 1rozei ,nei B!andiana: ?Ce! ai $"aniu a$1ec" a! Dn"6 1!#rii, Dn"6 1!are care nu ai de $"raniu nu ducea !i1$#, era c# Dn fiin%e!e ace!ea necuno$cu"e, a2ia ie(i"e, e;iden", din $"adiu! de e 2rion, $e a e$"ecau dou# ca!i"#%i Dn genera! nefuziona2i!e: $"r#!uci"oru! (i 1ro i$cuu!B. -ar cur$u! 1o;e$"irii nu ur #re("e acea$"# !inie, ci una u ori$"ic# (i $a"iric#. .u!2ur#"oare e$"e (i Re1or"aG =cu o e ora2i!# $cen#: a cinei !a care ia 1ar"e (i ofi%eru! ;eni" $# are$"eze 1e ca1u! fa i!iei>, cu o no"# gro"e$c# Dn fina! (i a2$o!u" "eri2i!#, c6nd Dn%e!ege care e ideea ?$a!;a"oareB a unuia din e 2rii co anda en"u!ui de inunda%ii, Dn fine, 1o;e$"irea "i"u!ar#, Proiec"e de "recu", nu DndeaGun$ !ucra"# =au"oarea 1#r6nd de1#(i"# 1e a!ocuri de $u2iec"> con%ine e 2rionu! unui ro an $ocia!, 1orni" ca o 1roz# de Cu!e$ /e e: un gru1 de nun"a(i, 1e !a Dnce1u"u! ani!or I58, $un" ridica%i (i du(i Dn B#r#gan, unde r# 6n 11 ani con$"ruindu:(i eFi$"en%a de !a zero, ca Dn"r:un fe! de co!onie 1eni"enciar# f#r# 1aznici (i $6rrn# ghi 1a"#, dar din care nu 1o" ie(i, ,na B !and i a na c#ci nu au unde $e duce. Ro2in$onada acea$"a 1o!i"ic# (i odern# are c6"e;a 1a$aGe foar"e 2une =$f6(ie"oarea $cu"urare a 2oa2e!or de gr6u din 1#ru! ire$ei $1re a $e o2%ine un ic $"oc nece$ar Dn$# 6n%#rii ;ii"oare, $o$irea "ur e!or de oi (i a cio2ani!or ne1#$#"ori !a $oar"a $e eni!or !or (.a.>, nu Dn$# "ragica 1oezie 1e care a fi a("e1"a":o. =Ro 6nia !i"erar#, . &9, 195&> ?PoeziiB Prea 2u!. .eF"u! cronicii de ai Go$ "re2uia $# a1ar# Dn nu #ru! &8 din 15 ai 1959 a! ?Ro 6niei !i"erareB, Dn 1ofida in"erdic%iei de $e n#"ur# care dura din augu$" 1955, ,nei B!andiana Di e$"e "i1#ri"#, !a $f6r(i"u! !ui a1ri!ie 1959, an"o!ogia de Poezii, care era ga"a 1en"ru

"i1ar din ;ara 1receden"#. Nu cuno$c o"i;e!e 1en"ru care cenzura a !#$a":o "o"u(i $# a1ar#. M:a gr#2i" $# co en"ez car"ea, ("iind, din eF1erien%#, c# gra2a n:a $"rica" nicioda"# "rea2a, c6nd a fo$" ;or2a de cenzur#: din con"ra, ea a oferi" uneori (an$e unice. -e da"a acea$"a Dn$# iu%ea!a cu care a ;eni" o nou# in"erdic%ie de $e n#"ur# 1en"ru ,na :B!andiana a fo$" ai are ca oric6nd (i ar"ico!u! eu a fo$" $co$ din 1agina a noua a ? Ro 6niei !i"erare ?. Ln od in"en%iona", n:a da" un a!" ar"ico!, ca $# archez !i1$a. Mo"i;u! $coa"erii "eF"u!ui n:a fo$" co unica" redac%iei. Nici ie c6nd, Dnc6!cind ?1ro"oco!u!B =c#ci n:a;ea nici o ?func%ieB Dn redac%ie, fiind doar co!a2ora"or eF"ern, cu $e zice Dn i argonu! 1re$ei din u!"i e!e decenii> a "e!efona" Dn c6"e;a zi!e de !uni =e$"e ziua c6nd 1redau cronica> ce!ui care !a Con$i!iu! Cu!"urii $e ocu1a de ? Ro 6nia !i"erar# ?. Cena" (i 1o!i"ico$, ace$"a D i d#dea a Dn%e!ege c# 1ro2!e a D! ?de1#(e("eB. Era for a curen"# a de!eg#rii r#$1underii. N:a re"ra$ ar"ico!u! (i a $1era" c# Dn"r:o zi ;a ;edea "o"u(i !u ina "i1aru!ui, cu $e Dn"6 1!a$e cu a!"e!e a 6na"e (i a1oi 1u2!ica"e, ca de 1i!d# ace!a de$1re Urcarea un"e!ui, ;o!u u! de ;er$uri a! I!enei M#!#ncioiu =(i ace$"a un ;o!u cu ?1ro2!e eB E a!" "er en din Gargon>. N:a 2#nui", de$igur, cu "o" o1"i i$ u! eu ire$1on$a2i! =1#rerea unui 1rie"enN>, c# D! ;oi 1u2!ica Dn D 1reGur#ri!e i$"orice 1e care !e "r#i a$"#zi. 9:a reci"i" cu oarecare $"r6ngere de ini #: nu: i ai a in"ea ce (i ci" "re2uie $# $acrific cenzurii. Un !ucru doar: nu e!e !ui 3". ,ug. -oina(, (i e! in"erzi$ 1e a"unci, !:a Dn!ocui" cu 1erifraz# ?au"oru! ,!fa2e"u!ui 1oe"icB, Dncerc6nd Dn fe!u! ace$"a $# ;#d dac# ? "rece ?. N:a a1uca" $# ;#d, ar"ico!u! fiind $co$ Dn Dn"regi e. Unu! din ofi%erii de $ecuri"a"e care !:a in"eroga" 1e -an -e(!iu =a!" 1oe" in"erzi$ a! anu!ui> i:a $1u$ =(i 1oe"u! i:a $1u$ ie> c# ?2#g# f!"i!eB =Pargonu!N> Dn ar"ico!. Recuno$c unu! $ingur, D! 1u"e%i g#$i Dn u!"i a fraz#, aco!o unde $crie c# nu # Dncu e" $# 1rono$"ichez ni ic Dn !eg#"ur# cu 1oezia ,nei B!andiana E cu a ei ? ai 1u%in dec6" cu a oricuiB. 3i cu $# # fi Dncu e"a"K .eF"u! care a1are a$"#zi e$"e eFac" ace!a Dncredin%a" re;i$"ei cu $a$e !uni Dn ur #. Ln"re de2u"u! edi"oria! a! ,nei B!andiana (i an"o!ogia recen"# din ?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB $:a $cur$ eFac" un $fer" de ;eac. Poe"a a. 1u2!ica" 1ri a ei 1oezie Dn 1959 Dn re;i$"a c!uGean# .ri2una, ne aiur a"# Dn$# de a!"e!e, 16n# c6nd, Dn 197+, G. I;a(cu i:a de$chi$, ca (i a"6"or a!"or "ineri, 1agini!e Con"e 1oranu!ui, Dn 197' Di a1are car"ea de de2u" =cu 1refa%a $u2$e na"u!ui> Dn ;echea. Co!ec%ie ? 9uceaf#ru!B a fo$"ei Edi"uri 1en"ru 9i"era"ur#: Per$oana Dn"6i 1!ura!. @ da"# cu ,na B!andiana de2u"au (i Marin Sore$cu, Ion ,!eFandru (i George B#!#i%#. @ nou# genera%ie in"ra Dn acei ani Dn !i"era"ura ro 6n#, Dn ;a!uri, dac# e $# fo!o$i e"afora !ui 9auren%iu U!ici. ,cu , acea$"# genera%ie a aGun$ !a ora 1ri e!or 2i!an%uri. -u1# (a1"e ;o!u e de ;er$uri =f#r# a !e $oco"i 1e ce!e de e$euri (i de 1roz#> (i 1a"ru an"o!ogii de au"or, cu $un" nu i"e, ,na B!andiana D(i $"r6nge a1roa1e "rei $u"e de "eF"e Dn Poezii!e "i1#ri"e Dn cea ai 1o1u!ar# co!ec%ie de !a noi, ?Bi2!io"eca 1en"ru "o%iB. Prefa%a !ui Eugen Si ion Dnf#%i(eaz# cu 2inecuno$cu"a co 1e"en%# e"a1e!e unei ari cariere !i"erare. Ce a!"ce;a $:ar cu;eni $# fac eu Dn$u i Dn cronica de fa%# dec6" o $i i!ar# "recere Dn re;i$"#K E foar"e 1ro2a2i! ca "i"!u! 1!ache"ei de de2u" din 197' $# fi ur #ri" ini%ia! =!a $uge$"ia, 1oa"e, a edi"urii> $# indice ?iden"ificarea eu!ui 1oe"ic cu de$"inu! co!ec"i;B, cu a1reciaz# 1refa%a"oru! de a$"#zi. -u1# dou#zeci (i cinci de ani, e! ca1#"#. Un Dn%e!e$ Dn"ruc6";a diferi": 1er$oana Dn"6i 1!ura! o $i %i , reci"ind ;o!u u!, ca fiind aceea a 1oe%i!or "ineri din deceniu! (a1"e, cu 2iografia, cu i agini!e, cu $crii"ura !or, Dn a"6"ea 1ri;in%e, a$e #n#"oare. -iferen%ierea !i"era"urii care a2ia Dnce1u$e, 1!#"ea Dnc# 1re%u! unor !ocuri co une, care dau 1oeziei (i 1rozei ace!or ani un iz2i"or aer de fa i!ie, Dn 1ofida 1er$ona!i"#%ii inconfunda2i!e reuni"e Dn "a2!ou. Scrie ,na B!andiana Dn Co1i!#rie: ?-in og!ind# # 1ri;ea un "ru1 fira;PCu c!a;ia"ura coa$"e!or di$"inc"#, PIni a:a1#$a 1e c!a1e gra;P3i:ncerca $#:a1ar# Dn og!ind#B: "ru1u! (i ini a cu 1ricina $un" (i a!e !ui Nichi"a S"#ne$cu, (i a!e !ui ,drian P#une$cu, din"re cei care ;or de2u"a du1#.

Ln"reaga genera%ie $e con$acra !a Dnce1u"uri!e ei unei !irici 1e care a 1u"ea:o nu i de iden"ificare afec"i;#, carac"eriza"# de un dec!ara"i;i$ ingenuu (i "inere$c, de un en"uzia$ fac"ice ar"i$"ic =de(i 1rofund o"i;a" $ocio!ogic> =?E1o!e%ii genera%iei e!ePCine:ar Dndr#zni $# Di Gignea$c#K ?, $e Dn"re2a nai; ,na B!andiana B!andiana (i D 1reun# cu ea, u!%i a!%ii> (i de recuren%a c6"or;a "e e =candoarea, ado!e$cen%a, na"ura de$c#"u(a"#, da"oria fa%# de 1#rin%i, care $i 2o!izau ade;#ra"a "radi%ie in"erioar#, Dn ra1or" cu a!"e!e, fa!$e (i i 1u$e din afar#>. )oar"e re1ede, B!andiana de;ine con("ien"# de fa1"u! c# renun%area !a c!i(ee!e care $"#16ni$er# ai 2ine de un deceniu 1oezia ro 6nea$c# nu conduce au"o a" !a au"en"ici"a"e: C#!c6iu! ;u!nera2i!, a! doi!ea ;o!u a! ei, con%ine deGa ideea 1refacerii $en$i2i!i"#%ii ;ii Dn cu;in"e oar"e =?Ceru! nu 1o" $#:! 1ri;e$c E $e Dnnoreaz# de ;or2e, PMere!e cu $# !e u(c D 1ache"a"e:n cu!oriK P-rago$"ea chiar, de:o a"ing, $e ode!eaz# Dn fraze, P/ai ie, ;ai ce!ei 1ede1$i"e cu !audeB>, a ?daru!ui "ragicB a! 1oe"u!ui de a !i"era"uriza "o"u!. =?-oa ne, ci"# !i"era"ur# con%ine N> ?. S1re deo$e2ire de 1oe%ii de du1# 1958, !a care eFi$"# $en"i en"u! unei in"i e $o!idari"#%i Dn"re ;ia%# (i !i"era"ur#, genera%ia I78 a fo$" 1ar"izana unei 1oe"ici a na"ura!u!ui, re$i %ind durero$ ar"ificia!i"a"ea ineren"# a oric#rui "eF" !i"erar. 9ucru! $e eF1!ic#, Dn condi%ii!e reac%iei !or !a Dnghe%u! "e a"ic (i $"i!i$"ic din e1oca dog a"ic#, 1rin ne;oia de $inceri"a"e, de e o%ie a(a:zic6nd ?ca!d#B care $e ;rea ?;i2ran"#B de ade;#ruri $uf!e"e("i ne1er;er"i"e, dec!ar6ndu:$e ca a"are (i Dncerc6nd $# fac# $# "riu fe $uf!e"e$cu! 1ur, fie ace$"a de ordinu! $enzua!i"#%ii =?9#$a%i 1!oaia $# # D 2r#%i(eze de !a "i 1!e 16n# !a g!ezne ?>, fie de ordinu! con;ingerii ora!e =?-e ging#(ie "o" ai u!" #:n"unecP3i 1ier de u ani$ (i i!#B>. Efec"u!, 1aradoFa!, a! ace$"ei a"i"udini e$"e c# 1oezia $incer# a 2iografiei $en"i en"a!# a "ineri!or $crii"ori din anii I78 a i 1u$, Dn fond, 1en"ru o ;re e o re"oric# a afec"#rii (i un nu #r de o"i;e e"ico:$ocia!e genera!e care a$"#zi $e ;#d cu ochiu! !i2er. Un ;i2ra"o e o%iona! con$"an" a! ;ocii Dn$o%e("e #r"uri$iri!e !i 1ezi, 1rofe$ii!e de credin%# ne"e, e!oc;en%a ri"uoa$#. )or a!, 1oe e!e $un" corec"e, ro"unGi"e 1e !a co!%uri, cu e"afore cu in%i, dar care 1#reau i 1re$ionan"e =? fr6nghii!e 1!oiiB, ? #du;a$ur6$u!uiB>, rareori for%6nd Dn $en$u! a;angardi$ u!ui an"e2e!ic =?1i$ica oar"# a ce"iiB>. Ln C#!c6iu! ;u!nera2i! g#$indu:$e a"6" 1ri a ca1odo1er# a ,nei B!andiana =1ara2o!a dra a"ic# .orWua"o .a$$o>, c6" (i 1ri e!e infi!"ra%ii 2!agiene =? /reau $a"u! cu $une"u! !acri ei e!eB, "e a $o nu!ui, a $"r#2uni!or, a a"ricia!u!ui>, a2ia cu L "reia "ain# a;e , Dn 1979, ;o!u u! cu ade;#ra" carac"eri$"ic a! 1oe"ei. -i$cur$u! a de;eni" a1roa1e eFc!u$i; ora!, !i2er 1rozodic =deca$i!a2ii ia 2ice care $unau "o%i !a fe! Dn 1ri a Gu #"a"e a deceniu!ui, di$1ar "re1"a">, origina! e"aforic, dar f#r# eFce$e, rareori 1oe"a 1un6nd 1re% 1e i aginea izoia"# =?$"e!e reci cu !a2e f#r# $o%B, ?oa$e!e $erafice a!e e$"eceni!orB>. /izionari$ u! are "#ie"ura c!ar#, ?ra%iona!#B (i c6"eoda"# afori$"ic#: ? .o"u! e$"e eu Dn$u i, ! -a%i: i o frunz# care $# nu: i $e ene. P,Gu"a%i: # $# g#$e$c un ani a!PCare $# nu gea # cu g!a$u! eu. PPe unde ca!c 1# 6n"u! $e de$1ic#P(i or%ii care 1oar"# chi1u! euPDi ;#d D 2r#%i(a%i (i 1rocre6nd a!%i or%iB. Inf!uen%a !ui B!aga, di$cre"#, e$"e, "o"u(i, de aici Dnain"e, $"a"ornic#. B!andiana $e nu #r# 1rin"re 1oe%ii a c#ror a$cenden%# 2!agian# re1rezin"# unu! din e!e en"e!e defini"orii 1en"ru !irica nou# de !a iG!ocu! deceniu!ui (a1"e =,rghezi (i Bar2u 1a"ron6nd a!"e dou# for u!e>. Ref!eFi;#, gra;#, $i 1!#, 1oezia B!andianei nu ai cunoa("e acu afec"area $en"i en"a!# (i $"i!i$"ic# din ;o!u e!e an"erioare, iz2u"ind $#:(i a$u e de1!in 1ro2!e e!e ora!e (i eFi$"en%ia!e 1e care !e con$ider# e$en%ia!e (i $# !e indi;idua!izeze ca "r#iri ;eri"a2i!e. 3i dac# 1ei$aGu! e$"e eFc!u$i; ace!a !#un"ric, ora!, iar din"re "e e !i1$e("e =(i ;a !i1$i ereu> cro$u!, au"en"ic# E 1oezia din , "reia "ain# e$"e Dn #$ura Dn care co unic# ne!ini("ea $uf!e"u!ui 1oe"ei ce $e confrun"# cu di!e a $au cu i$"eru! eFi$"en%ei =/oi ("i%i ce;a>, cu ;ino;#%ia, cu eroarea (i cu oar"ea. .onu! e $o!e n, f#r# rigidi"a"e, iar confe$ia a

de1rin$ de !a B!aga acea i 1er$ona!i"a"e conci$ ref!eFi;# care !a$# $# $e ;ad# din o ai a!e$ fiin%a g6ndi"oare: ?)iecare "r#i dou#, "rei $au chiar 1a"ru ;ie%i deoda"#, PNe na("e , -oa ne, a"i" de "ineri, Dnc6"P-in ii!e de ;ie%i 1o$i2i!ePNu ni $e 1oa"e 1re"indePS# ("i a!ege doar una. P,ni a!e!e unei ;ie%i ;6neaz# ani a!e!e ce!or!a!"e, PPe("ii ;ie%ii ai ari Dnghi" 1e("ii ;ie%ii ai ici, PCrengi!e ar2ori!or Di $un" du( ane (i $e u$uc#:n ho"are, PSoare!e ;ie%ii a 1a"ra Dn"unec#PSoare!e:a! "rei!ea, $oare!e:a! doi!ea, PSoare!e 1ri . PCon"rare, ;ie%i!e $e anu!eaz# una 1e a!"a :P3i, neho"#r6%i Dnc#, (i ne a"uri uri ?. /o!u e!e a"uri"#%ii 1oe"ei "re2uie con$idera"e ace!ea care ur eaz# (i din care 1referin%e!e e!e $e Dndrea1"# $1re @c"o 2rie, noie 2rie, dece 2rie (i @chiu! de greier, Dn od e$en%ia!, nu $e ai $chi 2# are !ucru du1# , "reia "ain#, Dn afar# de do26ndirea ace!ei f!uen%e 1rofunde a !iri$ u!ui ora! care face din B!andiana din anii I08 o 1oe"# inco 1ara2i! $u1erioar# ce!ei din deceniu! de2u"u!ui ei (i una din ce!e ai de $ea # a!e !i"era"urii noa$"re con"e 1orane. I agina%ia 1oe"ic# $e cufund# Dn iraco!e!e unei !u i a1roa1e $u1rana"ura!e (i eF1ri # o 2iografie ne!u ea$c#, dac# 1o" $1une a(a, a 1oe"ei. Poe"a e$"e o fiin%# care ;ine din 1aradi$u! unei ;eri unde, de 1rea u!"# fericire, %i $e face $o n. , in"iri!e ei $un", ca (i a!e !ui B!aga, e"afizice: 4ai $# ;or2i P-e$1re %ara din care ;eni . PEu ;in din ;ar#PE o 1a"rie fragi!#PPe care orice frunz#, PC#z6nd, o 1oa"e $"inge, P-ar ceru! e a"6" de greu de $"e!ePC:a"6rn# uneori 1in I!a 1# 6n"P3i dac# "e a1ro1ii:auzi cu iar2aPG6di!# $"e!e!e, r6z6nd, PI ,na B!andiana 3i f!ori!e:$ a"6" de u!"ePC# "e dorP@r2i"e!e u$ca"e ca de $oare, P(i $ori ro"unzi a"6rn#P-in fiecare 1o M P-e unde ;in, euPNu !i1$e("e dec6" oar"ea, PE:a"6"a fericirePC:a1roa1e c# %i:e $o n ?. Soare!e fo(ne("e $o noro$, na"ura dec!in# ri"ua!ic, $c#!da"# Dn"r:o !u in# !u in6nd a oar"e, care Dn;e!e("e "o"u! ca un giu!giu. Poe"a $crie, Dn defini"i;, ni("e e!egii $u1er2e, de o 2!6nde%e 1e$"e fire (i Dn fond $enine, f#r# re;o!"# $au a$1ri e, Dn care ref!eFi;i"a"ea e$"e e!odioa$#, iar iu2irea $ua;:di;in#: ?-in a1# ie(eau "ru1uri!e a!2e de 1!o1iPCu for e $o noroa$e (i $ua;e, P,do!e$cen%i fru o(i $au doar fe ei, P-u!ce confuzie, 1!e"e!e Gi!a;e. PNu Dndr#zneau dorin%a $:o a$cund#, P,1a era f#r# $f6r(i", ro"und#, P9una "urna 1e !uciu! eiPU!ei. PP#(ea de$cu!%i (i !i 1ezi, PD i $i %ea P-ege"e!e ador i"e:n 6na "aM ! Era a"6"a !ini("e c# "i 1u!PNu Dndr#znea $# $1un# ;reo $ecund#, PCeru! nu ro$"ea nici un nor, P,1a nu:ng#i a nici o und#, P-oar "#!1i!e goa!e, PC#!c6nd Dn !u ina de !un#, PSco"eau un $une" u(or?. In"r:un regi $e i:oniric, $un" e;oca%i ? n# e%i grei de $o n ? (i ? "ur e ari de:o #"?. ?Ninge cu du( #nie?, $crie 1oe"a Dn"r:un ;er$ 2aco;ian, ad#ugind: ? Cine (i ce $# ;i$ezePDn "i 1u! cre$cu" 1e$"e noiB. Ca o co 1en$a%ie, a1are, Dn acea$"# 1oezie de 2ea"i"udini e"afizice, o"i;u! %#rii ;ege"a!e, a! ?raiu!ui 1#dure$cB, a! ier2ii, a! frunze!or, definind ceea ce a 1u"ea con$idera na"uri$ u! B!andianei. Mai a!e$ Dn @chiu! de greier !irica Dnchi1uie 1e nea("e1"a"e un Gurna! a! eFi$"en%ei Dn iG!ocu! unei na"uri 1erce1u"# in"ui"i;, direc" =ceea ce nu $e Dn"6 1!a$e Dnain"e (i nu $e ;a Dn"6 1!a, nici ai a1oi, Dn S"ea de 1rad#, 2un#oar#, unde na"uri$ u! $e re$oar2e din nou Dn ;iziunea uni;er$u!ui ca $i 1!# a"ri%# ;ege"a!#>. Urechea 1rinde $une"u! afund a! ca!iciu!ui f!orii, $u2 "#!1i ? inunea "ro$ne("eB ca o creang# ud# (i $e 1oa"e !ocui 1i!!a"ian Dn"r:o nuc#. -e a!"fe!, B!andiana e ai a1roa1e aici de Pi!!a" (i deY,rghezi dec6" de B!aga =?Ca$# a1#ra"# de 1o i (i de ;i%e cu $"ruguriP3i ;eghea"# de a!2ine, de !icurici, de !#$"uni, PPe care $e ca%#r# ;i"eGe("e do;!eciiP3i $e:ncaier# crengi Dnc#rca"e de 1runiB>. -e$co1eri o u!%i e de in"ui%ii ne iG!oci"e (i fragede 1rin care 1oezia ca1#"# acce$ !a uni;er$u! rea! 2ara" a!"#da"# de in"erdic%ii e"afizice: $o nu! Dn finu! 1arfu a" c6nd c6n"# greierii, 1ocne"u! $urd a! c#derii 1rune!or, 1!oaia care ?coa$e ceru! de 1# 6n"B, c#rarea 1rin iar2# $au acea$"# i agine ca!igrafic:$en$i2i!# a crengi!or: ?Iarna crengi!e $criuPPoezii Ga1onezePCu 1ene! fu uriuPPe #"a$ea z#1eziiB. Un e!egiac Por"re" cu cire(e !a urechi, 1e care !:a ai ci"a", fru oa$a 2uca"# in"i"uia"# P# 6n" co 1!e"eaz# $ur1rinz#"oru! arghieziani$ a! ace$"ui $ec"or a! !iricii B!andienei, ce $"# u!" ai f#%i( $u2 $e nu! na"urii

1!#16nde (i e"erne: ?,ce$" "ru1PPe care:! r#ne$cP3i ing6ieri!e, PCu u eri din care ari1i!eP,u renun%a" $# ai crea$c#, PE$"e $ingura fi(ie de 1# in"PUnde D i 1o" c!#diP@ D 1#r#%ie !u ea$c#. PC6nd "e ;oi 1ierde, PP!#16nd uni;er$PMai "rec#"or dec6" frunza, Pfraged i 1eriu de:o or#PPe care:! conduce norocu!, P.oa"e ar a"e!e e!e de DngeriPGuc6ndu:$e de:a ;:a%i a$cun$aPD%i ;or 1u"ea %ine !ocu!K ?. Cu S"ea de 1rad# $e 1roduce o odificare de$"u! de are Dn 1oezia B!andianei, $i i!ar# Dn anu i"e 1ri;in%e cu aceea din crea%ia din ur # a au"oru!ui ,!fa2e"u!ui 1oe"icM 1e de o 1ar"e, ochiu! re"rece !a e$en%e, !a radiografia rea!u!ui, !a a"ricia!u! din na"ur#, 1e de a!"a, $enin#"a"ea ;i$#"or:$o noroa$# a e!egii!or din @c"o 2rie, noie 2rie, dece 2rie face !ocu! unei a"i"udini ai 1u%in ca! e, cu accen"e iri"a":re;o!"a"e. Se Dn u!%e$c i agini!e eF1re$ioni$"e. .a2!ou! e $c#!da" Dn"r:o !u in# rece (i dur#. Inedi"e!e de !a $f6r(i"u! cu!egerii ara"# f#r# "#gad# 1re1onderen%a ace$"ei for u!e de !iri$ a$1ru, 1o!e ic. .re2uie $# ad i" c# e"a orfoza # ia, cu $e zice, 1rin $ur1rindere (i g#$e$c greu 1un%i!e de !eg#"ur# cu 1oezia an"erioar# a B!andianei. -ar, # rog, nu # Dncu e" $# fac 1rono$"icuri =Dn !eg#"ur# cu 1oezia ei ai 1u%in dec6" cu a oricui>, a(a c# # ;oi #rgini $# $1un, Dn Dncheiere, c# an"o!ogia de Poezii e$"e de1!in re1rezen"a"i;# 1en"ru o1era unuia din cei ai i 1or"an%i 1oe%i ro 6ni con"e 1orani. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 5&, 1959> 3er2an )oar%# 3ERB,N )@,RZX ?Si 1!erozeB Un anieri$", Dn $en$u! 1ro1riu a! cu;6n"u!ui, e$"e 3er2an )oar%#, care $crie ?1our Ie$ Enfan"$ e" 1our Ie$ Raffine$B, du1# cu ne a;er"izeaz# e! Dn$u(i 1rin o""o:u! !ua" din MaF Caco2. Poe"u! e un dan$a"or 1e funie, Gong!er de cu;in"e, in;en"a"or de ri e rare =? 2ou!e:de: neigeP2eGB, ? I$"a 2u!P1rea 2u!B, ? 9a Manche f e"an(B, ?ancoreIancoraB, ?indiferen%aP)a*enzaB, ?2a!onPBa*onneB, ?Pau! C e!anP1orce!anB, ?Bieder a*erPaerB E aici a;6nd 1recur$or 1e G. C#!ine$cu, dar care $cria ?aierB (.a.>, eFhi2i%ioni$" 1!in de ingenui"a"e (i de har. Poezii!e $un" o cu"ie cu $ur1rize, din care $e $co" ce!e ai nea("e1"a"e !ucruri. Ca!a 2uru! e cu!"i;a" cu $a;oare: E$"i 1 un 1e("i(or aroP"recu 1e !ing# unuI ro(u, Pcu $o!zi ca a$u! de caro, Pd6nd na("ere unui aro(u, Pcare. R N%e!e$ cu unuI roz, PD i "ic!uir# un aroz.?. Sau: ?-o ni(oara cinefi!ePdin 9o$ ,nge!e$. /eV `or<Pcine fi!e!e ;#:n"oarceK? Un cic!u din ;o!u u! Si 1!eroze $e in"i"u!eaz# Poe e 1erifeerice. Chiar "i"!u! ;o!u u!ui $e 1re"eaz# !a un Goc de cu;in"e, do;ad# ace$" ca"ren din"r:o 1oezie: ?Roze a!2e, ro(ii roze, ro: e roz. PCe fru oa$e rozeN Parc# $un" 1ic"a"e1PUna din"re e!e f":;ei in6ine, 1oa"e, P1rin e"e 1$ihoz#, 1ar une $* 1!ero$e?. @ no"# de $u2$o! eF1!ic# ce Dn$ea n# ?$* 1!ero$e? !a 1ri ii 1!a"onicieni. Ca !a orice anieri$", ace$"e echi;ocuri $un" de!i2era"e, ca (i re!u#ri!e, cu $u2"i!e odific#ri, a!e unor ri" uri $au ;er$uri cuno$cu"e: ?,co!o un r6u de !a1"e Dn"re dou# ;6r$"e cur#, Pcu:a!e c#rui $1u ega"e ;a!uri ca cu 9eandru !u1". P@ri ai %ii aceea(i = ic#> f!oare de:o!eandru:n gur#K PM#du;a ace!ui f!au", f u, de u!" o ;oi fi $u1"B. S# re arc# (i ri e!e in"erioare. ,ce$"e de!icioa$e ar"ificii, D 1in$e uneori 16n# !a $a%ie"a"e, archeaz# un !iri$ $en"i en"a!. Bufoneria e de o2icei, Dn 1oezie, o for # a $en"i en"a!i$ u!ui. Poe"u! $e Goac# 1e $ine, co 1un6ndu:(i ?2iografiaB unui a"roz ce a c#!#"ori" 1e P!ane"a Roz. ,Gegoria icu!ui 2a$ e de$"u! de "ran$1aren"#, ca Dn Car"ea cu ,1o!idor a !ui Ge!!u Nau . Ma"rozu! e un $educ#"or care ?ne:a da" ini a Dn gaGB, care, cu a!"e cu;in"e, $e fo!o$e("e de ingenui"a"e ca $# ne re%in# a"en%ia. Su!e ene!i!e (i eF"ra;agan%e!e %in de ca!cu!, $un" o $"ra"egie !iric#: ?Mai !a$#: #:n r#$"i 1u! roz, P$# ai dan$ez 1u%in 1e funieN PSu!e eni" cu chinoroz, Pa("ea1"# de 1rin !una ii!nie, P!a cur"ea noa$"r# un a"roz: Pui"e:Paco!o, Dn "angaG, P1e cea ai de(ira"# $car#, Pcu "o": cu ar e (i 2agaG. PS# nu i:! face%i de ocar#, Pc#ci ne:a da" I?I # Dn u cf"YO9SrYcOI. OP" OIOiOfIYB ?e:[ Y I? ace$" JY I?Y :'KI

Y O dea O@" fI f^UY ca YBYPY O 3er2an )oar%# $u2"i!e, Pne aiDn%e!egind, a"unci, nici eiPde ce:ai" da" cur$, a(iGderi unor zei, Pa"6"or !u i de farfurii (i 2i!e. PE1uer (i ou;e, do nu!e Gong!er.?. Bi!e!e (i farfurii!e c6n"a"e Dn 1oezie, ca (i ou! !ui Ion Bar2u, $un", deci, cu $:ar zice, ?dog a"iceB =adic# $i 2o!ice>. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &+, 1905> ?3a!u!, e(ar1e!e I$adoreiB Pre%iozi"a"a anieri$"# a !ui 3er2an )oar%# D(i ;#de("e ai u!" dec6" oric6nd, Dn recen"a 1!ache"#, $u2$"ra"u! !udic. Pe 1ri a co1er"# ci"i : 3a!u!, e(ar1e!e I$adorei, iar 1e c!a1#, c6"e;a ;er$uri din )u!aru! !ui M. R. Para$chi;e$cu. Pe u!"i a: 3a!u! e (ar1e!e I$adorei, iar 1e c!a1#, un 1a$aG din 9e( Enfan"$ "erri2!e$ de Cean Coc"eau, /o!u u! e dedica" !a Dnce1u" !ui Coc"eau =?, Cean Coc"eau, agen", coWue, "audde no$ 2a"eauF en 1a1ierB> (i !a $f6r(i" !ui M. R. Para$chi;e$cu =?,. M. R. P., # e, air e" 1aiF de no$ cha"eau* de car"e$B>. Cu $e ;ede, din chiar acea$"# di$1ozi%ie grafic#, e ;or2a de o car"e ?Wui $e ord!a WueueB, cu ar $1une au"oru!, care adic# $:ar 1u"ea ci"i Dn a 2e!e $en$uri. @ ,n"i$"rof#, 2aza"# 1e o ofonic, ne d# o idee re!a"i;# de o a$e enea !ec"ur#: ?Ro$ine, Edi"h, ,!ice: adore:iP(a!u!, e(ar1e!e de !uF. P3a!u! e (ar1e!e de !uF, Proz inedi", a! I$adoreiNB. ,er nu Dn$ea n# aici nu ai ceea ce ("i cu "o%ii, dar (i ? o 2uca"# de $"ofa $au de 16nz# de o2icei 1ic"a"# $au %e$u"#, cu care $e aco1er# ;a$e!e !i"urgice ?. Ln ace$" caz, ? a $u1ri a aeru! din"re cu;in"e ? ;rea $# $1un# ai u!" dec6" 1#rea a $1une. Poe"u! face !a un o en" da" e!ogiu! a"eria!e!or, a! $"rofe!or (i %e$#"uri!or =de !a firu! ,riadnei, !a o urzea!# oarecare (i Dn fine !a 16nza 1#ianGenu!ui, $i 2o! !iric: ?,rachne :ori2i!u! 1#ianGen E e cea $u2 $e nu! c#reia $"# noi, urzindu:(i, ea, din 1ro1ria:i $u2$"an%#, Gur:D 1reGiiru:i, 1!nze fe2rire (i a!egereM (a!u! radiaN ,! E ei E ca o gre(ea!#B>, od de a $1une c# e$en%a 1oeziei e de na"ur# "eF"i!#M ?3i "o"u(i, a iu2i 1en"ru e! Dn$u(i, !a ad#1o$" de fe"i(i$ e, ere$uri, cono"a%ii, un fa!d de grea ;e!ur#, un 1o$"a;M a ;edea Dn"r:un 1o!og de andrino1o!, a(iGderea unor co1ii "eri2i!i, un $e n de r#u augur, de ne:oguri: 1ro!ogu! unor cr!ncene i$"oriiM a afir a de$1re cu"are C!i"e ne$"r# c# e$"e ga!e(# (i ca! # ca & de #"a$e a!2# =cf. .ri$" an .zara, @ei!>M a "e Dncrede:n c6ne1#, DnI!inM a nu a;ea Dncredere Dn oaruriM a $1u$ c# "rochee!e $un" $"a 2e =cf. M. E ine$cu, Cu negu$"orii din Con$"an"ino1o!> ori $"a 1e =i 1ri a"ePi 1ri euri>M a fi a$1ru (i 2#%o$ ca organdiu!, ca (i, de$igur, "o" 1e:a"6" de $"r#;eziuM a con"e 1!a o$$e!ine:u! ca 1e o (a 1anie rar#M a in$1ira anu e ca"ife!e ca 1e ni("e !6ncede o"r#;uriM a iu2i 1en"ru fru oa$e!e !or nu e a"!azuri, !a$"ra, $era$iru!, 2uhuru!, fi!endre(u!, ecar!a"aM a $uferi $# nu auzi 1e ni eni zic6nd c#:i 1!ace $# ;i$eze, Dn "i 1 ce foarfeci!e:i in"r#, cu a 1!oare, Dn"r:un cu1on de (an"ung con$i$"en"NB 3i 2oa de$e neaz# a"6" (ar1e!e "ro1ica!, ai 2ine ("iu", e6" (i un $oi de (a! din !6n# ori din 1ene. .i"!u! ;o!u u!ui, referindu:$e !a I$adora -uncan, $e fo!o$e("e de o oni a acea$"a. -ar, de$igur, Gocu! !ing;i$"ic a2ia Dnce1e. 9i 2a ro 6n#, credea , nu $e 1re"eaz# !a o oni ie =ca franceza, din cauza e"i o!ogi$ u!ui>: 3er2an )oar%# 1are deci$ $# 1ro2eze con"rariu!. E! in;en"eaz# nenu #ra"e o oni ii, une!e ai $ur1rinz#"oare dec6" a!"e!e. C6"e;a $un", (i 1oe"ic, ad ira2i!e, ia"# dou# ca"rene Dn care ;er$uri!e ! (i ', & (i +, 5 (i 5 (i 7 (i 0 $un" o ofone: ?-oa neN Cu Pan, g!icine, ga!e(i, Pru1 (i $erafii =nea z#c6nd>, Pru1 (i $e rafineaz#, c6ndPdoa ne, cu 1ang!ici inega!e. R 3iPde$co1er# un $er afinP!a a!adie. ,za!eeaP!a a! adie, ,zI, a!eeaPde$co1er# un $erafin ?. Sau acea$"# P!ac# =1u%in> defec"#: Parfu uri!e unor crino!ine ne 1ar fu uri!e unor criniN @, !uine 1ar fu uri!e unor crino!ine. ?. 3i, Dn fine, du1# $i$"e u! din 1ri u! eFe 1!u: ?-V ;i"re, ga!2 o;a!, e rodia ! 1e cer, a $oare!ui, din nouM P1e cer, a $oare!ui, din ou, Pdin ;i"reg a!2 o;a!: erodia. P@ a1#, $"raGa $1re 9e;an", Pcu "u2ercu!oze:n auroraPcu "u2e roz. E:n aur ora. P@, a 1#$"ra Ga1$ re!e;an"NB. Gra a"ica (i "eF"i!e!e fac ca$# 2un# cu 1oezia, c6nd nu $e a2uzeaz# de e!e. 3er2an )oar%# e un $1iri" in;en"i;, a a"or de fi!o!ogica!e, 1oe" ade;#ra" "o"u(i 1rin $i %u! !i 2ii (i 1rin nu ("iu ce ingenui"a"e, chiar aco!o unde efor"u! 1are ai !a2orio$. -ac# Dn ;o!u u! !ui an"erior, Si 1!ero%e, 1oezii!e a;eau (i un $en$ dinco!o de cu;in"e =a!egorii, fa2u!e>, aici e!e $e !i i"eaz# $#

%ea$# un aer den$, ineF"rica2i!, ca o a"erie 1ri ar# 1en"ru un 2oa $u1er2, ce $e $"r6nge Dn Guru! g6"u!ui 1oezieiM a"en%ie, doar, !a cu a uri" I$adoraN =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, 1905> /irgi! Mazi!e$cu /1RGI9 M,AI9ESCU ?/er$uriB E de$"u! $# ci"# , ca $# ne d# $ea a de ca!i"a"ea eFce1%iona!# a 1oeziei: ?$oare!e $"rig# %i cade Dn frunzePDn $inguru! 1arc a! ora(u!uiPco1iii ora(u!ui $e fac Dnce" ari ! f#r# "ea # !a u 2ra doici!orPcare cro(e"eaz# aici de ai u!"e deceniiPco1iii ora(u!ui $e fac ari :D 2r#ca%iPDn coaGa "ei!or "un(i ca (co!ariiPdoici!e cro(e"eaz# ;i"eGe("e 1en"ru ni eniPdor e!e cu ochi de ie1ure 1en"ru ni eniP(i eu 1e aici E g!orio$ (i cu 6ini!e Dn 2uzunareP1ri;e$c a"6"a doarP("iu c# "oa na:i de aGun$ $# 1ri;e("iPdi$"an%a din"re co1ac (i di$1ari%iePdu1# o or# in;en"ez ace! cu;6n" ;erdePca ochiu! "#u ;erde Dn "rei #ri deoda"#B. -ar nu e de$"u!, ca $# carac"eriz# 1oezia. -e$1re /irgi! Mazi!e$cu =1u2!ica" 1ri a oar# de M. R. Para$chi;e$cu Dn Ra uri acu doi ani> $:a $1u$ cu o oarecare u(urin%# c# e$"e un ?$u1rarea!i$"B. -e$igur, dac# e! re$1ec"a 1unc"ua%ia (i $cria: ?Soare!e $"rig# (i cade Dn frunze. PDn $inguru! 1arc a! ora(u!ui, Pco1iii ora(u!ui $e fac Dnce" ari, f#r# "ea # !a u 2ra doici!orPcare cro(e"eaz# aici de ai u!"e decenii. PCo1iii ora(u!uiB e"c. I 1re$ia ar fi fo$" a!"a. Su1rarea!i$ u! "6n#ru!ui 1oe" $e reduce !a inocen"e in;er$iuni $au re1e"i%ii =?co1i!u! ;#z6ndu:(i Guc#rii!e (i Dn de1#r"are un corPDn cea%# Dn cea%# coru!Pnu e$"e coru! e$"e i"ra!iera $un": a2$in"u!P(i 1#$#ri!e n#$c#"oare de du nezeiB>, 2a, ai rar, a$ocia%ia in$o!i"# de cu;in"e. /o!u u! !ui de de2u" =/er$uri, co!. 9uceaf#ru!> ni:! ara"#, ce e dre1", Dncerc6nd $# $e $ u!g# far ecu!ui uzica! a! 1oeziei, $:o frag en"eze, din oroarea de di$cur$, $# Goace incoeren%a din dorin%a de a 1#rea na"ura!. -ar a$1ec"u! $u1rarea!i$" e$"e $u1erficia!. Poe e!e au, Dn fond, un carac"er "radi%iona!, $un" confe$iuni deghiza"e $au Dn"reru1"e $au 1arodia"e. Nu r# 6ne ai 1u%in dificu!"a"ea de a ?1rindeB no"a e$en%ia!#. C6"e;a Dn$u(iri i $e 1ar "o"u(i iz2i"oare. -e eFe 1!u, 1oe"u! fo!o$e("e (i Dn ace!a(i "i 1 re$1inge un anu e iG!oc. Nu 1u"e nici o c!i1# $# fi $iguri c# !:a a!e$, fiindc# a;ea ne;oie de e!, $au "oc ai fiindc# n:a;ea. -ac# o 1oezie Dnce1e Dn"r:un "on de di$cur$, o$"en"a"i;, e a1roa1e neDndoie!nic c# ;a $f6r(i 1rin a de$"r# a %e$#"ura co!oc;ia!# a frazei, $u$1end6nd di$cur$u!: ?;ei $1une c# a$"a e ;ia%a (i eu ;oi $1une c# a$"a nu e ;ia%aP(i ai a1oi c6" echi!i2ru 1e o $6r #:n $ingur#"a"ePnoi ne iu2i Dn #$ura Dn care ura "a D 1o"ri;a 1ie"re!orPe$"e (i ura ea D 1o"ri;a 1ie"re!orP1ri;e("e Dn"r:aco!o (i ai $# ;ezi cu a"6rn# cu in%enia 1# 6n"u!uiP1ie1"#na"# du!ce E dea$u1ra 1a"u!ui Dn care ne ai iu2i ?. Ceea ce $e d# cu o 6n# $e ia cu cea!a!"#. /er$uri!e au ade$ea o i(care gra;#, ri"ua!ic#, (i ne a("e1"# $# ni $e re!e;e !ucruri "u!2ur#"oare. Nu $un"e de fa1" deza #gi%i =c#ci 1oezia are ereu un con%inu">, dar cere onia r# 6ne Dn od ineF1!ica2i! eF"erioar#, ;a!a2i!# ca a"are: ? incau !a o a$# !ung# (i 2oga"#Pa(a du1# cu e$"ePo2iceiu! 1rin 1#r%i!e noa$"re r#$#ri"ene (iP1o" $# $1un c# :au in"i 1ina" cu un "u!2ure $a!u" ! cu $# nu # in"6 1ine cu un "u!2ure $#ru"P 6ncauPce $# fac#Pdar ai "6rziu :au Dn;e!i" in"r:un ziarP(i nea"en%i :au 1ierdu" 1e arePce $# fac# (i eiP;i$a$er# "rei zi!e (i 1a"ru no1%iPin$u!e cu ne;e$"e fru oa$eP(i ne;e$"e!e $e ("ie $un" ca $uf!e"u!Pdar ai "6rziu :au g#$i" Dn 2ur"a 1e("e!uiPde$1icau 2ur%i!e 1e("i!or 1e r6nd c#u"6ndu: #Pce $# fac# (i eiP1rie"eniiB. Ce e$"e aici $i u!a%ie (i ce nuK Poezia ni $e $u$"rage, Dn%e!e$uri!e ei ai ad6nci 1ier ca fire!e de a1# Dn ni$i1. Poe"u! $e 1une Dn $cen#, $e a$cunde, cau"# o 1oz#. -ar Dn"re ce!e dou# 1!anuri, Dn"re rea!i"a"e (i i$"ifica%ie, Dn"re o2raz (i a$c#, nu e un ra1or" i edia". Poe"u! $e co 1!ace Dn confuzie, 1re!u6nd in"en%iona" !u ea Dnchi1uirii Dn !u ea rea!#: ? "oc ai organiza$e un a"ac $u2"i!Pc6nd a 2#"u" !a u(a ea iu2i"aPeu i:a de$chi$ cu Dn"uneca"aP ea in# drea1"#Pdu1# aceeaPeu a con"inua" Gocu! de (ahP"oc ai z6 2ea "oc ai $ucea PDn eF"az g6"u!

regineiPo "6n#ra ea $#r ana regin#P"oc ai ur ura$e rug#ciunea 1ie$e!or de (ahP1e care o $1un c6"eoda"# (i $o!da%ii de 1!u 2P(i $uce("e:ne nou# ;ia%# g6"uri!e noa$"reP!e n carne i$1i"# du:ne a inB. E 1oezia e ora2i!# a ;o!u u!ui. Ni ic ai fa!$ dec6" a crede c# 1oe"u! g!u e("e. E faza, 1roza, $un" eni"e $# deru"eze. Cocu! =de (ah> nu Dn!ocuie("e e o%ia, dar o e!i2ereaz#. Cu a!"e cu;in"e, 1oe"u! nu 1oa"e di$1une de ;ia%a !ui dec6" "ran$for 6nd:o Dn"r:un Goc. , 2i%ia, no$"a!gia, Dndr#znea!a (i $uferin%a $un" re1rezen"a"e ca (i cu nu i:ar ai a1ar%ine, ca (i cu ar fi ;or2a de a 2i%ia, no$"a!gia, Dndr#znea!a (i $uferin%a a!"cui;a. Poe"u! a in;en"a" un iG!oc de a Ie 1ri;i din afar#, de a fi !i2er de e!e. Sen"i en"u! $e g#$e("e a$"fe! Dn$"r#ina" (i 1oa"e fi ar#"a" ca un 1ur $1ec"aco!, de 26!ci $au de cine a"ograf u". Poe"u!, e!, nu e$"e o 1er$oan# a!e c#rei "r#iri ne $un" #r"uri$i"eM e$"e un $i 2o! a! ce!ui care a fo$", un $i 2o! care a anu!a" 1e indi;idu! rea!: ? cine;a 1e !u e are ne;oie de inePdrago$"ea ea dac# ai ne;oie de inePo drago$"ea ea dac# ai ne;oie de inePg6nde("e:"e !a inePDn $1a%iu! ce! ai u i!i"P"e:a $#ru"a" eu or"u!Pfiecare $#: (i a$cund# 2ine Dngeru!PDn 2uzunarPca !a 26!ci ca !aPcine a"ografu! u"P1oa"e z2oru! ;a %6(ni 1rin"re zdren%e (i urechiPeh ce $#:i faci ;o fi un 2ie" $i 2o! ! (i unghiu! din"re "oa"e i 1o$i2i!P"e: a $#ru"ai eu or"u!B. /irgi! Mazi!e$cu Cu iG!oace uneori foar"e 1er$ona!e, /irgi! Mazi!e$cu reface eF1erien%a "u"uror 1oe%i!or $en"i en"a!i, care $e di$i u!eaz# Dn ge$"uri "ea"ra!e. E! D(i 1#$"reaz# ereu o 1or"i%# de $a!;are, ar 1u"ea Dn orice c!i1# $# 1re"ind# c# a g!u i", c# $:a Guca", c# a in%i". Ceea ce e ade;#ra" 1en"ru dec!ara%ia inu!e$cian# de iu2ire din .e rog Bea"rice $# ne Dn"i!ni e$"e cu "o"u! ai ade;#ra" 1en"ru 1oezia !ui Dn genera!. ? .e rog Bea"rice $# ne Dn"6!ni P!e rog (i n:ar "re2ui $# "e rog: P 6ine $ear# $"eaua ;egaPD 2r#ca" cu o hain# a!2# $i 1!# (i u(oar#Pf#r# cra;a"# f#r# $#: i a in"e$cP;er$uri $au a!"e !ucruri fru oa$e din na("ereP$i 1!u 1e #$ura hainei e!eP;oi co2orD din "ra ;aiu! 089Pcu o f!ac#r# !a 2u"onier#Pcu un 1ui de (o16r!# Dn 1a! #P$# # 1o%i recunoa("e i edia"P"e rog Bea"rice "e rog Bea"rice "e rogP!a ce or# o enea$c# ;ei ;reaP 6ine $ear# Dn $"eaua ;egaB. Bea"rice e$"e o fe eie Dnchi1ui"# =idea!#> $au doar un nu e fru o$ a! unei fe ei care nu $e 1oa"e nu i: cu;in"e!e 1oe"u!ui nu $un" (i e!e ni("e nu e fru oa$e 1en"ru ceea ce nu are nu eK Sun" (i a!"e 1oe e care ar fi eri"a" o en%iune. ,!"e!e, de$"u!e, 1u"eau !i1$i. /irgi! Mazi!e$cu e$"e Dn$#, Dnain"e de orice, 1oe" (i inega!i"#%i!e, 1re"en%ii!e f#r# aco1erire, Gocu! f#r# 1oezie, nu ai con"eaz# deoca da"#. S# a("e1"# c#r%i!e ur #"oare. =Con"e 1oranu!, nr. &5, 1975> ?;a fi !ini("e ;a fi $ear#B Poezii ;echi (i noi g#$i Dn cu!egerea ;a fi !ini("e ;a fi $ear# a !ui /irgi! Mazi!e$cu 1rin care Edi"ura Car"ea Ro 6nea$c# inaugureaz# $eria ?4*1erionB. S:ar 1#rea, du1# acea$"# 1ri # a1ari%ie, c# fiecare ;o!u din $erie =de o2icei o $e!ec%ie din o1era 1oe"u!ui> ;a cu1rinde o $cur"# 1refa%# a au"oru!ui Dn$u(i =e;en"ua! o ar"# 1oe"ic#>, o 1o$"fa%# de un cri"ic cuno$cu" (i o no"# 2io: 2i2!iografic# =co 1u$# de cineK>. ?4*1erionB ;a a;ea, Dn ace$"e condi%ii, un $ucce$ neDndoie!nic. .re2uie indica" "o"u(i Dn no"a fina!# c# a;e de:a face cu an"o!ogii de au"or. ,$e enea infor a%ii e 2ine $# fie i edia" ;izi2i!e, a!"fe!, 1u"e crede car"ea nou#, ai a!e$ c6nd $e Dn"6 1!# ca 1o$"fa%a"oru! $# $u$%in# ace$" !ucru =? Ia"#, Dn$#, c#, !a zece ani de !a ;o!u u! de de2u", acea$"# nou#, cu1rinz#"oare car"e de ;er$uri $e na"e de /irgi! Mazi!e$cu re!e;# aceea(i.B, 1. 11'>, $au ce! u!", $# nu ("i ce $# crede c6nd, ce;a ai Dnco!o, e! $e refer# !a ?zona de 1oezii inedi"e a ;o!u u!uiB, 1. 110. 3i o u!"i # (ican# co!egia!#: ci"ind no"a 2i2!iografic# a con$"a"a" c# a $cOi$ 1ri a cronic# de$1re /er$uri!e de de2u" a!e !ui /irgi! Mazi!e$cu, de(i ordinea en%iuni!or, nici crono!ogic#, nici a!fa2e"ic#, # D 1inge c#"re iG!ocu! !i$"ei. Poe"u! =$au au"oru! no"ei> ;a fi 1refera" $# Dncea1# cu !ucruri!e ce!e ai $u2$"an%ia!eN

Po$"fa%a !ui Eugen Negriei, foar"e in"ere$an"#, di$"inge, Dn !inia 1reocu1#ri!or cuno$cu"e a!e cri"icu!ui din )igura $1iri"u!ui crea"or, dre1" 1rinci1a!# carac"eri$"ic# a 1oeziei !ui /irgi! Mazi!e$cu o ?$"i!i$"ic# a e$chi;eiB. ,2$en%a ?$i!in%ei con$"ruc"i;eB $au chiar a ?ce!ui ce $u1ra;egheaz# (i ;oie("eB Dn ace$"e ;er$uri Dn care 1unc"ua%ia e$"e a1roa1e a2o!i"# =cu eFce1%ia "o"u(i a. 1unc"u!uiN>, !ogica di$cur$u!ui con"razi$#, iar i ageria incon$ec;en"#, 16n# !a a crea i 1re$ia de ? "e!egra # !ung#, $o na 2u!ic#, ne1#$#"oare de re1e"#ri, de g6"uiri $au de a!unec#ri digre$i;eB, nu $un" deci eF1!ica"e ca indicii =1$iho!ogice> a!e unei u i!in%e $au indiferen%e eFi$"en%ia!e (i for a!e, ci ca o $"ra"egie con("ien"# 1rin care 1oe"u! ? n#zuie("e $#:(i 2ruieze e$aGu! Dn 1unc"e!e !ui i 1or"an"e =Dnce16nd cu !ocu! unde $e af!#> (i $# e!udeze, a$"fe!, co 1ro i$u! 1e care D! 1re$u1une confe$iuneaB, Dn "er enii cri"icii i 1re$ioni$"e ai ;echi ace$"e con$"a"#ri ar fi $una" a1roFi a"i; a(a: 1oe"u! e un $en"i en"a! ce $e re1ri #, 1rin"r:o a"i"udine ironic#, a"6" fa%# de 1ro1rii!e e o%ii^(?c6" (i fa%# de eF1re$ia !or, 1u!;eriz6nd uneori $in"aFa. E$"e "o"u(i o deo$e2ire ce nu %ine eFc!u$i; de !i 2aGu! cri"ic Dn"re /irgi! Mazi!e$cu (i a"6%ia a!%i 1oe%i Dn fond $en"i en"a!i (i 1e fa%# ironici =Marin Sore$cu, Geo -u i"re$cu, Mihai Ur$achi e"c.> (i anu e "oc ai acea$"# 1u!;erizare a $in"aFei, de!oc o2!iga"orie Dn "oa"e cazuri!e. Poe"u! "radi%iona! D(i re1ri # e o"i;i"a"ea 1rin ironii ce ;izeaz# eFc!u$i; con%inu"u! afec"i;, D(i ia cu a!"e cu;in"e 1e$"e 1icior "r#iri!e, D(i re"eaz# e!anuri!e duioa$e. Rareori e! duce Dndr#znea!a 16n# !a 1!anu! for a!, $"i!i$"ic. S"ra"egia dero2an"#, Dn ace$" 1!an a!. 9eg#"uri!or !ogice, $in"ac"ice (i grafice, 1re$u1une eF1erien%a $u1rarea!i$"# Dn 1oezie. /irgi! Mazi!e$cu e$"e, neDndoie!nic, ca anier# un $u1rarea!i$" "6rziu, $crii"ura !ui fiind Dnrudi"# cu a !ui Ge!!u Nau , de eFe 1!u. /er$uri!e 1ar a nu Dnce1e cu Dnce1u"u! (i r# 6n f#r# $f6r(i", ca (i cu $:ar fi decu1a" doar un frag en" din"r:un di$cur$M recurg !a co!aG = ai 1u%in ra%iona!, ai $1on"an "o"u(i dec6" ace!ea din Ie1uri (i ano"i 1uri de Pe"re S"oica>M con$"au Dn"r:o $ucce$iune de Dn"re2#ri ce nu a("ea1"# nici un r#$1un$M 1o;e$"e$c o Dn"6 1!are f#r# $en$M de$criu un 1ei$aG ce nu $e con$"i"uie fizic (i a(a ai de1ar"e. @2$er;# , chiar (i nu ai enu er6nd, ace$"e 1rocedee, c# ?$"i!i$"ica e$chi;eiB, cu o nu e("e in$1ira" Eugen Negriei, nu e$"e o $i 1!# (i ecanic# de$"ruc%ie a a$1ec"u!ui !ogico: $in"ac"ic a! 1oeziei, ci, Dn chi1 ai co 1!eF, un fe! de $i u!are 1e "oa"e c#i!e a unei con$"ruc%ii 1oe"ice. 9a 1ri a ;edere, ;er$uri!e nici nu $un" a"6" de f#r6 i%a"e ori de nein"e!igi2i!e. E!e au o for #, !i 2a curge fire$c, 1oe"u! 1are c# /irgi! Mazi!e$cu 1o;e$"e("e, de$crie, $e confe$eaz# ca oricare a!"u!. ,2ia u!"erior ne d# $ea a c# ace$"e iG!oace func%ioneaz# oarecu Dn go!, c# $un" o for # eni"# a a$cunde ade;#ra"u! con%inu". Ceea ce a"rage a"en%ia !a $u1rarea!i$ u! de du1# a! doi!ea r#z2oi e$"e "oc ai i area for ei, Dn !oc $# $ucea$c# 1re"u"indeni g6"u! e!ocin%ei, $# ri$i1ea$c# orice nuc!eu !ogic, dez e 2r6nd fraze!e, $u1rarea!i("ii ai noi 1rocedeaz# oarecu 1e do$, $un" adic# e!oc;en%i, !ogici (i congruen%i $in"ac"ic, dar Dn"reag# acea$"# for # e goa!#, ecanic#: (i, Dn !oc $# e!i2ereze con%inu"u! !iric de rigidi"a"ea unei for e, e!i2ereaz# for a de con%inu". Nu "re2uie "ra$# de aici conc!uzia c# 1oezia !or e !i1$i"# de fond, adic# de acea $1iri"ua!i"a"e 1rofund# care garan"eaz# !iri$ u!, ci doar c# a!eg o a!"# $"ra"egie 1oe"ic# dec6" aceea con$"6nd Dn dec!ararea, #r"uri$irea e"c. S1iri"ua!i"#%ii. Ln"r:o 1oezie de ai de u!", /irgi! Mazi!e$cu $1une cu aeru! unui Dndr#go$"i" Dn"r:un c6n"ec duio$ =in"i"u!a" dea!"fe! ca o ro an%#: dor i drago$"ea ea>: ?"u dor i drago$"ea ea, $un" $ingur a in;en"a" 1oezia (i nu ai a ini #B. ,ce$" fina! ne readuce !a ade;#ra"e!e in"en%ii !irice. Poezia nu ie$e din ini #, ci %ine !oc de ini #. .oa"# !u ea ;rea $inceri"a"e, dar 1oe"u! nu e di$1u$ $#:(i !a$e ;6na"e $en"i en"e!e. -o eniu! Cui e cu;6n"u!, nu $uf!e"u!, !i 2a, nu 1$iho!ogia. E! $e a1#r# de agre$iune (i $e Gu$"ific# Dn"r:o !aconic# (i fru oa$# 2uca"#, Dn care e$chi;a Dnce1e chiar de !a "i"!u: dea!uri (i ;#i (i c6 1ii. Ln defini"i;, e ;or2a "oc ai de $u$"ragerea $uf!e"u!ui de !a ;6n#"oare, de o fric# $ecre"# de agre$iuni: ?a1# ;:a da" $uf!e"u! unde ;:a fo$"Punde 16!16i "u

$uf!e"u! eu (i Dn careP1ar"e a !u ii ;6neaz# acu ;!n#"oriiPdac# 1ri;e$c E haina ea e$"e chiar fricaPdac# 1ri;e$c dea!uri (i ;#i (i c6 1iiB. -inco!o de ace$"e foar"e di$cre"e ar"e 1oe"ice, 1oezia !ui /irgi! Mazi!e$cu e$"e una de no"a%ii $i 1!e de $"#ri funda en"a!e: i 1re$ii de o en", anFie"#%i, Dndoie!i, no$"a!gii. Mai fra1an" dec6" $u1rarea!i$ u!, e$"e i 1re$ioni$ u! unor 1oe e, fraged (i 1ur, $c#!da" Dn"r:un aer a"ina!, ca Dn"r:un 1aradi$ a! inocen%ei, D? care Dn$# 1e nea("e1"a"e !uce("e, ca o !a # rece, o a enin%are: ? nici o 6ng6iere (i f!ori a!2a$"re (i nici o ;or2#, ina ;a credePc# ;i$eaz# E !a$:o, !i 2a doar e de nou# ani Dn"re a!uri EP!a$:o, f!ori a!2a$"re da Dn$1#i 6n"#"oare f!ori a!2a$"re (i ai a!e$Pnici o ;or2#: cu%i" !ing# cu%i"?. .o"u! 1are a $e 1e"rece $u2 $"e!e reci: ? ar fi 1u"u" g#$i un !oc (i dru u!P16n# !a e!: ici a(ez#ri de %ar#P$u2 $"e!e reci E (i de$1re fe!u! cu Pah de$1re fe!u! cu $e Dncheag# $6nge!eP1e 2uze !a un $e n f#cu" a! or%iiPar fi g#$i" eFe 1!e Dn i$"orie?. Moar"ea e o 1rezen%# $"raniu:fa i!iar#: ?ni$i1 (i 1ie"rePne (o1"e("e zidaru!P$# ;# fac eu o ca$#Pcu nu $:a ai ;#zu"P$c6nduri (i cuiePne (o1"e("e !a ureche zidaru!P1rin aeru! "o" ai receP$u2 1!oaia "o" ai Dn"uneca"#?. ,nFie"a"ea ia uneori for a unei 2!6nde (i re$e na"e dezn#deGdi: ;ei $1une c# a$"a e ;ia%a (i eu ;oi $1une c# a$"a nu e ;ia%#P(i ai a1oi ci" echi!i2ru 1e o $6r #:n $ingur#"a"ePnoi ne iu2i Dn #$ura Dn care ura "a D 1o"ri;a 1ie"re!orPe$"e (i ura ea D 1o"ri;a 1ie"re!orP1ri;e("e Dn"r:aco!o (i ai $# ;ezi cu a"6rn# cu in%enia 1# 6n"u!uiP1ie1"#na"# du!ce E dea$u1ra 1a"u!ui Dn care ne ai iu2i B. Nu !i1$e$c no"e!e a ar:$arca$"ice (i $en"i en"u! de(er"#ciunii: ? "oc ai organiza$e un a"ac $u2"i!Pc6nd a 2#"u" !a u(a ea iu2i"aPei i:a de$chi$ cu Dn"uneca"aP ea ina drea1"# du1# aceeaPeu a con"inua" Gocu! de (ahP"oc ai zi 2ea "oc ai $ucea PDn eF"az g6"u! regineiPo "6n#ra ea $#r ana regin#P"oc ai ur ura$e rug#ciunea 1ie$e!or de (ahP1e care:o $1un c6"eoda"# (i $o!da%ii de 1!u 2P(i $uce("e:ne nou# ;ia%# g6"uri!e noa$"reP!e n care du:ne i$1i"# a inB. Condi%ia ace$"or Dn genera! !aconice ;er$uri e$"e ca 1arfu u! $"#rii in"erioare $# r#z2a"# 1rin "o%i 1orii !i 2ii. /irgi! Mazi!e$cu e$"e un 1oe" re arca2i! c6nd D(i re$1ec"# 1ro1riu! crez: ?!ec%ia ea: o "u $i 1!i"a"e 1!in# de re$1ec"B Dn$# e de o2$er;a" Dn"6i !a e! o anu e o$"en"a%ie =de un gu$" Dndoie!nic> cu!"ura!#, Dn c6"e;a 1re"en%ioa$e 1oe e care au ca "i"!u nu e 1ro1rii de 1er$onaGe $au de au"ori ce!e2ri (i care $un" $au de neDn%e!e$ $au de "o" nai;e, Dn a! doi!ea r6nd, o dorin%# de co 1!ica%ie ce r#1e("e unor 1oezii "oc ai 1ro$1e%i ea de care ;or2ea . ,ici nu $un" dec6" c!i(ee!e unor anu i"e 1oezii ne;ro"ice Dn !i 2aG $u1rarea!i$": ?1!# 6nii 1e 1a"ru $coar%e o!"ene("iP(i "oa"e r#$cruci!e dru uri!or $6nge!uiP1en"ru c# azi a ;#zu" a auzi" a Dn%e!e$Po2o$ea!aP i:o $i "e 1#ianGenu! 2!ond 1e "a;anPiar dac# a1rind !u ina 1#ianGenu! dezer"eaz#PDn geo e"rii!e Dn ;re e ce o2o$ea!aPa e$"ec# iar $"ric"e%ea cea$ornicu!ui cu ;ia%a i 1re;izi2i!#B (.a. .d. ,$e enea ?"e!egra eB !irice ai eFi$"# Dn car"e (i a1ar%in unui $"adiu ai ;echi a! 1oeziei !ui /irgi! Mazi!e$cu. Nu dic"eu! au"o a" a $u1ra;ie%ui" din $u1rarea!i$ , adic# di$"rugerea de!i2era"# a !ogicii eF"erioare, co!aGu! ;oi" a2$urd, non$en$u!, ci un a!" od de a con$"rui 1oe u! dec6" ace!a c!a$ic. @ $"ra"egie a in$o!i"u!ui: a!"# con$"ruc%ie a $en$u!ui, a!" $en$ a! con$"ruc%iei. C6nd 1oezii!e !ui /irgi! Mazi!e$cu nu ado1"# 1ura "ehnic# de a$ociere a unor !ucruri i 1re;izi2i!e (i nu $f6r6 # Dn chi1 gra"ui" $in"aFa, e!e $un" ad ira2i!e (i, !iric, 2oga"e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +5, 1909> /irgi! Mazi!e$cu ?Gui!!au e 1oe"u! (i ,d ini$"ra"oru!B Dn"re 1oe%ii de azi, /irgi! Mazi!e$cu Dnf#%i(eaz# cazu! foar"e rar de au"or cu o o1er# infi #, 1e care nu %ine 1arc# de!oc $:o $1orea$c#. -in 1975, c6nd a de2u"a", a 1u2!ica" ai 1u%in de o $u"# de 1oezii, Dn 1a"ru 1!ache"e $u2%iri, din"re care una an"o!ogic#, doar 1ar%ia! inedi"#. ,cea$"# $!a2# e i$ie !iric# nu "re2uie nu aidec6" !ega"# de $e;eri"a"ea con("iin%ei 1oe"ice, dar cu $iguran%# de o $"ruc"ur# a 1oeziei Dn$e(i, care, de a!"fe!, a r# a$ Dn !inii ari aceea(i ;re e de un deceniu (i Gu #"a"e. Ce! ai 2ine a defini":o Eugen Negriei, ;or2ind, Dn 1o$"fa%a !a an"o!ogia din 1909, de o ?$"i!i$"ic# a e$chi;eiB.

P!anu! for a! oferea cri"icu!ui c#i de acce$ $1re $"ruc"ura de ad6nci e a 1oeziei: ?-e o ineF1!ica2i!# 1udoare, e! =1oe"u!> cau"# ai in"6i $#:(i ? a;er"izeze e i%#"oru!?, $#:(i ruineze, 1e ci" 1o$i2i!, con"uru! 1regnan" a! eu!ui $#u crea"or, de$1re care ne face $# crede E Dn"r:o Dncercare de $coa"ere a !ui din cauz# (i de de1er$ona!izare a 1oeziei E c# e de"a(a", ne;o!nic dez!ega" de re$1on$a2i!i"a"e, ne1#$#"or de ce re1rezin"# (i ce 1oa"e $chi 2a, Dn$"r#ina"# $e ara"# a fi fiin%a de ge$" (i de ro$"ire (i de a!"# gur# $1une 1o;e$"ea =.>. -ar E (i aici $e af!# ne$u! ar"i$"ic aN Poezii!or E o face "o"deauna !#$!ndii:ne, Dn"r:o #$ur#, $# o2$er;# c# o face, !#$6ndu:ne $# 1re$u1une c# nu ai un o"i; adine, ca o ran# greu de ar#"a", !:ar fi 1u"u" $"6nGeni. S# fi fo$" nu ai a"6" (i "o" i: ar fi fo$" $uficien" 1oeziei $# $e cu1rind# de !iri$ ? =Po$"fa%a !a /a fi !ini("e ;a fi $ear#, Car"ea Ro 6nea$c#, 1909, 1. 117:!10>. E$chi;a $"i!i$"ic# e$"e, a(adar, indiciu! for a! a! unei re"icen%e afec"i;e (i, deo1o"ri;#, un Goc e$"e"ic, 2aza" 1e $i u!are. 9iri$ u! nu 1ro;ine 1ur (i $i 1!u din ceea ce r# 6ne a$cun$, de ne$1u$, din"r:o 1rezu "i;# "rau # $uf!e"ea$c#, dar din Dn$#(i ar"a a$cunderii: cu a!"e cu;in"e, din $"i u!are ai u!" dec6" din di$i u!are. Un !ucru in"ere$an" (i 1aradoFa! e$"e c# $crii"ura 1oe e!or o a in"e("e 1e aceea a a;angardi("i!or an"e2e!ici: $#r#cia, dac# nu chiar !i1$a 1unc"ua%iei, a1aren"a incoeren%# $in"ac"ic#, 2izaru! (i i!ogicu!. ParadoFu! con$"# Dn aceea c# re$1ec"i;a "ehnic# nu ai e$"e eni"#, ca !a fu"uri("i $au ca !a dadai("i, $# (ocheze, ci, din con"ra, $# di$"rag# a"en%ia de !a 1er$ona!i"a"ea ce $e eF1ri # !iric. Egocen"ri$ u! e Dn!ocui" de de1er$ona!izare, Dn defini"i;, /irgi! Mazi!e$cu cau"# $# 1un# !a 1unc", Dn ace$" $co1, o for # goa!#, un ecani$ a! a2$en%ei. ,re dre1"a"e Con$"an"in Prico1 $# afir e, Dn recenzia din Con;or2iri !i"erare =&, 195'> !a recen"a cu!egere, c# 1oe"u! nu e 1ro1riu:zi$ un $u1rarea!i$", c6"# ;re e nu cu!"i;# $ur$e!e incon("ien"e. -ic"eu! au"o a"ic e$"e !a e! 1ur eF"erior, o i are a "ehnicii $u1rarea!i$"e. Gui!!au e 1oe"u! (i ad ini$"ra"oru! e$"e un ro an !iric cu "rei 1er$onaGe (i f#r# un $u2iec" 1ro1riu:zi$. E1icu! ace$"a 1ur era cuno$cu" dadai("i!or. Ci"i Dn ;er$uri un fe! de 1o;e$"iri $ui: generi$, Dn care efec"u! $e na("e din a1aren%e (i din ref!eF. Gui!!au e a Dn"f!ni":o 1e Margare"a Dnce1e, de eFe 1!u, ca o 1o;e$"e de drago$"e: ? din"r:un o cu ade;#ra" $ingura"ec E a(a cu D! de$e nauPa1roa1e "oa"e D 1reGur#ri!e eFi$"en%ei $a!e de 1in# ai ieriPgui!!au e a Dnce1u" u(ure! $# Dnf!orea$c#: a Dn"6!ni":o 1e argare"aB (i con"inu# cu una de cunoa("ere: ?$#ru"6nd 1ierdu" !a2e!e argare"eiPc6nd o dez2rac# 1e argare"a 1arc# Gu1oaie !u eaP1#i 2#"#!ia !ui cu Dngeru! e!ieP1e("era (i ;#g#unaP(i a(ina de c#!ca" cu care ca!c# e! fu$"a a!2a$"r# a argare"eiB U!"i e!e dou# ;er$uri, a(eza"e de 1oe"u! Dn$u(i Dn"re ghi!i e!e, con%in ora!a: ? Dn;a%# acu de !a ine $# 1ri;e("iPdinco!o de gardu! Dna!" 1#durea ;e("ed# E Dn"o"deaunaB. )ina!u! e$"e, a(a zic6nd, dece1"i;: 1oe"u! ne Dn(ea!# a("e1"#ri!e $u$1end6nd 1o;e$"irea. ,2ia Dncheag#, ea $e Dn"reru1e !a fe! de 2ruc cu a de ara". Un ro$" a$e #n#"or D! are con$"ruc%ia "e!egrafic#, Dn care #r"uri$irea e doar $ugera"#, ca (i cu ar fi in"en%iona" ui"a"# Dn in"er$ec%ii!e 1oe u!ui, re;enind ci"i"oru!ui $arcina $: o de$co1ere: 2oa2e de ei ri$i1i"e ici (i co!o: ;u!1ea ro(ca"# furi(6ndu:$e 1rin 2#!#rii. Pia"# du1# unu i aginea $i 1!i"#%iiP"u ce creziK Lncurc#"uri!e 1!6n$u! !a "ro 1e"# frun"ea $1riGini"# Dn 1a! eP"oa"e a$"ea ;or ;eni u!" ai "6rziu 3i a"unci c6ndP;or Dnce1e $# ;in#Pnu $e ;or ai $fir(i nicioda"#, nuuuuu, nicioda"#Pca $oare!e negru a! e!anco!ieiK Ca $oare!e negru a! e!anco!iei? =1ozi%ia inco od# din care ne rug# >. I"ineraru! !iric "re2uie ref#cu" cu aGu"oru! unor $e ne =i agini:"i1 $au e"afore ca aceea ner;a!ian# de !a ur #>, 1re$#ra"e cu firi i"uri!e de 16ine din -ege%e! a! !ui Perrau!", du1# care co1iii a2andona%i Dn 1#dure ni ere$c dru u! Dn"oarcerii aca$#. CuF"a1unerea, a1aren" a!ea"orie, de ge$"uri, i agini, afir a%ii !irice, D(i af!# a!"eori $en$u! Dn"r:un $u2"eF" oFi oronic: ? 1e ri" uri $"r#ine, Guc#rii Dn a urg, $1unea c# e inuna" $# de$"ra iPun i 1eriu, $# de$chizi o 1r#;#!ie de #run%i(uri !a arginea ora(u!ui, P$# "e "reze("i ai degra2# !ac de $udoarePDn%e!e1"u!eN? =din a;en"uri!e ad ini$"ra"ori!or>. ,!"ernarea din"re i 1or"an" (i derizoriu, $chi 2area neanun%a"# a regi$"ru!ui de $e nifica%ie e "o" un

1rocedeu din ca"egoria ce!or de ai $u$. Ca (i Dn $fir(i"u! !ec%iei de i$"orie, unde "recerea de !a o con$"a"are a cruzi ii !a una a 2!6nde%ii 1aradi$iace nu i 1!ic# nici un a;er"i$ en": ? (i cu $e ai ro$"ogo!eau ca1e"e!e: $1re $ear#PDn zu ze" du!ce Dn zu ze" ;oio$ de a!2ineB. Chiar (i c6nd, Dn !aconi$ u! !or, une!e 1oe e r# 6n o2$cure, /irgi! Mazi!e$cu nu e ai 1u%in 1oe". EFi$"# necon"eni" !a e! /irgi! Mazi!e$cu o ar"# de a 1#rea 1!auzi2i!, chiar dac# nu Dn%e!ege =$au nu ai 2#nui > ce ;rea $# $1un#, o 16!16ire de e o%ie inefa2i!#. Gui!!au e fiind o i1o$"az# a co1i!u!ui =inocen" (i crud> (i ad ini$"ra"oru!, una a adu!"u!ui =!i i"a", agre$i;, $"u1id>, $cenariu! !iric Dnchi1ui" de 1oe" =a "reia i1o$"az#> e$"e unu! a! unei e!anco!ice inada1"#ri. ,$1ec"u! nai;, infan"i! din aGori"a"ea 1oezii!or "re2uie in"er1re"a" Dn !eg#"ur# cu ace$" $cenariu. @ric6"# "ri$"e%e $au chiar dezn#deGde a $i %i, 1oezia !ui /irgi! Mazi!e$cu e$"e una de fragede ;iziuni a"ina!e, a1roa1e feerice: $e Dn"6 1!# c6"eoda"# $# de$co1#r chiar Dn ochii !u1u!ui din 1o;e$"eP$en"in%a ;reunei !ungi (i fa$"uoa$e di ine%iPde u!" "recu"e, chiar !ing# !ac un ic 1e("e or": 2i2an $au 1!#"ic#. P(i ai ce9 (i ai ceK Pchiar Ung# !eag#nu! eu !eag#nu! iu2i"ei e!e?. , 2igui"a"ea nu 1oa"e a$cunde co 1!e" no$"a!gia Dnce1u"uri!or, a 1uri"#%ii co1i!#re("i. ,cea$"# $cur"# 2uca"# f#r# "i"!u 1une fa%# Dn fa%# dou# $erii de re1rezen"#ri curen"e !a /irgi! Mazi!e$cu: a!e de!ica"e%ii (i a!e agre$iunii. -i ine%i!e de a!"# da"# $"r#!uce$c, a!2a$"re, 1rin"re co!%ii !u1u!ui. )eroci"a"ea !u ii adu!"e, a ad ini$"ra"oru!ui, nu 1oa"e face cu "o"u! ui"a"# $1!endoarea !u ii infan"i!e, a !ui Gui!!au e. Poe"u! a r# a$ un co1i! Dn !u ea adu!%i!or, inada1"a" 1er1e"uu (i o$"i! f#r# ;ehe en%#. S"# 1arc# indeci$, cu 1icioru! Dn $cara (eii unui ca! de 2a$ , ga"a $#:! 1oar"e Dn"r:o %ar# a iu2irii (i a inuni!or =a! doi!ea ;i$ a! 1oe"u!ui>: nu ai $un" "ri$" arcu! $e !eag#n#:n "ind# (aua e 1u$#Punu! du1# a!"u! ce"#%enii $"rig# "r#ia$c#, =(i 1erifraz# (i r#z2oiu! (i ar"e!e> Pci" !una $e Dna!%# Dnc# 1e cer E a! a in"irii Dnfrico(#"or a$"ruPnu ai $un" "ri$" carnea ei a!2# are a1roa1e "oa"e ;ir"u%i!ePcu cai (i cu 1ana( Dn ad6ncu! #rii E ce cau%i aici $# Dn"re2ePD 1#ra"u! 1e("i!or E D i cau" iu2i"a 1rea:2unu!ePcarnea ei a!2# are z#u a1roa1e "oa"e ;ir"u%i!ePa1oi ridic6ndu:$e (i 1ierz6nd Dn ;#zduh ca un fu de Ger"f#P$uf!e"u! eu ar 1o1o$i 1en"ru "o"deauna !a ce!#!a!" %#r !a grecii g#!#gio(iB. Ln"reaga 1oezie a !ui /irgi! Mazi!e$cu e$"e eF1re$ia unui co 1!eF 1e care !:a( nu i a! ,!icei Dn %ara inuni!or. ,cea$"# %ar# e$"e, fire("e, (i una a 1oeziei. E;aziunea nu e$"e doar 1$iho!ogic re1re$i;# =Dn co1i!#rie, Dn a in"ire>: ?!a grecii g#!#gio(iB e$"e o e"afor# 1en"ru Grecia a!eFandrin# a !ui Ja;afi$ =dar (i a !ui Ion Bar2u>. Nu Dn"6 1!#"or, Gui!!au e 1oe"u! (i ad ini$"ra"oru! $e de$chide cu a!eFandria =c6n"ecu! 1oe"u!ui>, ? :a ;i$a" azi:noa1"e Dn ora(u! a!eFandriaPgrecii de !a 1eriferie de ni ur a(i ai ;echi!or greciPD i da"orau recuno("in%# (i u!"e drah ePgrecii "o%i ar fi "recu" 1en"ru ine edi"eranaP :a ;i$a" Dn"r:o c!#dire a!2# (i d#r#1#na"# E or2 !a o a$#PDn cafeneaua 1rin care au D 2#"r6ni" f#r# $# 1rind# de ;e$"eP(i c!inii 2ru"aru!ui ianni (i orgo!iu! !ui <on$"an"ino$P1 <a;afi$ =1oe" cu fai #> P(i "oa"e c6"e ai 1o" $# D 2#"r6nea$c# Dn"r:un are ora(Pca a!eFandria Dn"r:o c!#dire a!2# d#r#1#na"#B. ,ici e (i o du2!# iden"ificare: 1rin Ja;afi$ cu 4o er. E 1o$i2i! ca 1oezia Un 2#"r6n a !ui Ja;afi$ $#:i oferi" 1oe"u!ui no$"ru un 1unc" de 1!ecare ="radu$# de ,ure! R#u Dn Poezii, Uni;er$, 1901, 1. '&>. Ln ungheru! unei cafene!e ;ui"oare, un 2#"r6n a%i1e("e cu ca1u! 1e a$#, a in"indu:(i, regre"6ndu:(i "inere%ea ne"r#i"#. -e n:ar fi dec6" a"6", a1ro1ierea ar fi for%a"#, Dn$# Ja;afi$, e;oca" (i a!"#da"# de /irgi! Mazi!e$cu, e$"e cu $iguran%# unu! din 1oe%ii care !:au in$1ira", 1rin eF"raordinara $i 1!i"a"e, 1rin 2ana!i"a"ea ;oi"# =care rezu!"# din cu!"i;area 1rozei co"idiene (i a an"i1oeziei>, ca (i 1rin une!e de1rinderi "eF"ua!e, cu ar fi 1re!ucr#ri!e (i ci"#ri!e =din 4o er, din -an"e, din i"o!ogie, !a 1oe"u! grec>. -e!ica", a 2iguu, di$cre" =(i Dn Dn%e!e$u! de di$con"inui"a"e $"i!i$"ic#N>, de o e!anco!ie infuz# (i i$"erioa$#, ;i$#"or 16n# !a a2$en%#, ;ag ironic, /irgi! Mazi!e$cu e$"e Dn Gui!!au e 1oe"u! (i ad ini$"ra"oru! un 1oe" ad ira2i!, ca (i Dn cu!egeri!e 1receden"e. 3i:a de$co1eri" a1roa1e

de !a Dnce1u" $crii"ura 1o"ri;i"# E cu f e%i ca!igrafice E 1en"ru afec"i;i"a"ea !ui re"icen"# (i nu d# $e ne c# o ;a. P#r#$i. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 18, 195'> Mariu$ Ro2e$cu M,RIUS R@BESCU ?S1iri"u! Dn$e"a" de rea!B @ 1oezie di$cre"#, afec"i;, (i $o2r#, $u2 ra1or"u! eF1re$iei, $crie Mariu$ Ro2e$cu, a c#rui an"o!ogie recen"# din co!ec%ia ?4*1erionB S1iri"u! Dn$e"a" de rea!> cu1rinde 1ie$e!e con$idera"e re1rezen"a"i;e de 1oe"u! Dn$u(i din ce!e cinci c#r%i 1u2!ica"e 16n# acu , 1!u$ un nu #r are de inedi"e, care ar 1u"ea con$"i"ui $u aru! unei a (a$ea. E;o!u%ia 1oe"u!ui e$"e e;o!u%ia 1oeziei Dn$e(i Dn dou# decenii. -ar $# 1arcurge an"o!ogia. Un anu e aer de e1oc# e$"e $e$iza2i! Dn 1oezii!e de Dnce1u", de 1rin 1977:!970, Dn a"i"udini (i Dn !i 2a Dnc# ne$1ecific#, i 1regna"e de ecouri din !oan ,!eFandru, ,drian P#une$cu ce! de a"unci $au, ai genera!, din noii ?"radi%iona!i("iB: ?Ce co2or6" e ceru!, -oa ne, P!6ng# $"6!1ii de $u$%inere ai !u iiPfi cu 1o" fi eu ferici"P1e o a$"fe! de ;re e de cea%#N P.oa na a i agina" un hao$ ;ege"a!P(i $e !a$# 2o!"a 1e noiPca!d# ca o 2ur"# de ca!B. Sau: ?Crud (i "u!2ure a Dn;ia"Pchinu! 1re$chi 2#rii In (er1i. PBou! di;in a!earg# $u2 c6 1ieP$uindu:(i coarne!e 1rin ier2iB. No"a ade;#ra"# a 1oeziei !ui Mariu$ Ro2e$cu fiind a!"a, (i anu e o in"eriorizare ref!eFi;#, un in"i i$ e!anco!ic (i de!ica", 1oe"u! $e de$face cur6nd de !an%uri!e Dnr6uriri!or ca $# $crie ici 1oe e, ad ira2i!e 1rin !a1idari"a"e, 1o"ri;i"e cu "e 1era en"u! $#u con"e 1!a"i; (i $ingura"ic. Ia"# o @di$ee redu$# !a $car#, Dn care 1oe"u!:U!i$e $e !a$# 1rad# re;eriei Dn"oarcereii, inca1a2i! de o a!"# ac"i;i"a"e dec6" aceea a i agina%iei $a!e no$"a!gice: ? E1ice 1odi(uri, ci 1uri de arginePferici"e de 1!oi, aco!o "e af!iP$u2 $"eaua ;i2ra"i!# o, draga ea, P(i n:a a!"# dorin%# acu PDn afara unui ca$nic Dnde nPne1o"ri;i", n:a a!"# dorin%#P1e ;6$!e cu!ca", cu n#ri!e 1!inePde $are Gi!a;# (i fu . PRo(ii $#ge%i "ri i" Dnain"e, P!a 1ragu! "#u # Dnchi1uiP$u2 g!ug#, necuno$cu"B. 9a fe! de fru oa$# e (i 1oezia -aru!, Dn care concen"rarea eF"re #, dar (i recuzi"a =ziduri!e, $cu"u!, $#ge%i!e> nu $un" $"r#ine de Pa"i i!e !ui Mircea Cio2anu: ? I%i d#ruie$c $f6r(i"u! Dn"6 1!6rii. P@ generozi"a"e u!" ai crud#P i:ar "re2ui, dar n:a 1u"erea. P,"6" de 2!6nd D i ;ei ;or2iP1ri indu: # din nou, a2$urdP1aznic a! ziduri!or ar$e. PCi $!6nd a!#"uri r#ni!e $e:a"ing. PNefericirea ea D%i Dnf!ore("e $cu"u!, P$6nge $"r#in D 1odo2e("e ne("iu"P1ie1"u! (i 2ra%e!e erou!ui, PC6nd $un" Dn ine for%e!e ce ningP$ucce$u! "#u e c# $:au du$ cocoriiPiar 1or%i!e $ur16ndu: $e acu Pde u!" $un" 2iciui"e de $#ge%i. PM# ("iu Dn;in$u! "#u de !a:nce1u", Pace$"a:i daru! 1en"ru care !u1"B. Se re arc# aceea(i orien"are regre$i;# a $1iri"u!ui, aceea(i orien"are regre$i;# a $1iri"u!ui, aceea(i i(care de Dn"oarcere (i de D 1#care, ca (i !i1$a dorin%ei, de !u1"#. Poezii!e de drago$"e deno"#, "oa"e. ,2$en%a "e 1era en"u!ui ero"ic. 9iri$ u! rezu!"#, Dn aGori"a"ea ace$"or din"6i 1oe e, din con"e 1!a%ia uni"# cu ref!ec%ia, ceea ce conduce fie !a crochiuri fine, 1ic"ura!e, !a na"uri oar"e =?Pe a!u! !acu!uiP"oa na $e cunoa("e du1# 2#rci. P.ra$e cu de:a $i!a 1e %#r Pzac cu 2ur%i!e Dn $u$Porganiz6nd ca 1e("iiB>, fie !a 1unerea $u2 !u1# a unor "r#iri infini"e$i a!e =c#ci ref!ec%ia $1ore("e "o"deauna di en$iuni!e>, a unor $"#ri =? @2o$ea!a ca un un"e de ni$i1P(i "oa"e !ucruri!e a2ia 1a!1i"6ndPcu g6"u! Dndoi"B>. Pu"e de"er ina Dn 1ri e!e "rei c#r%i a!e !ui Mariu$ Ro2e$cu (i un uni;er$ 1redi!ec" 1en"ru e!anco!ice!e !ui re;erii. E!e en"e!e 1rinci1a!e a!e ace$"ui uni;er$ $un" area =$au !acu!>, ceru! =$au aeru!, $au noru!>, 1#$#ri!e, 2arca (i ;ege"a%ia de "oa n#. P$iho!ogic, $o nu! $au ;i$u! $un" fere$"re!e 1rin care 1oe"u! 1ri;e("e a1roa1e "o"deauna $1re 1ei$aGe!e !ui fa i!iare. Ceea ce era ;a!a2i! 1en"ru e o%ii!e ora!e a!e indi;idu!ui nu e ai 1u%in ;a!a2i! 1en"ru na"ura Dn care e!e $e o2iec"i;eaz#: o na"ur# Dn de$frunzire 1er1e"u#, agonic#, Dn de$"r# are, indic6nd aceea(i Dn"oarcere, no$"a!gie, regre$iune 1e care a de$co1eri":o Dn ce!e!a!"e: ? Carnea (i u 2ra frunza D(i 1ierdePceru! $e duce cu 16nze de nori, Pordinea !orB. ,cea$"# dec#dere din ordine i $e 1are a

carac"eriza Dn gradu! ce! ai Dna!" $i %irea !iric# a !ui Mariu$ Ro2e$cu, 1oe" cu 1re$en"i en"u! en"ro1iei, dac# 1o" $1une a(a, a! or%ii co$ ice. -e aici 1ro;ine, ca 1a!ea"i;, ne;oia de Dn"oarcere, de cic!ici"a"e. Ln$# Dn"r:o 1oezie $u2"i! e ine$cian# ca fond, in"i"uia"# -or (i ;i$ez, chiar (i con("iin%a ace$"ei cic!ici"#%i ce a$igur# ne urirea 1are Dndoi"#: ?-or (i ;i$ez iu2i"a ea c# dor Pcu "6 1!a 1e o ;in# de co1acPiar $e;e!e D i curg 1e$"e o2raGi, Pnu 1o" din !acri e $# # de$facP$i!i" zorii (i c#derea $eriiP$# ("iu cu din adine $1re "runchiu ar$P1rin ine $uie nu! Dn;ieriiPdor (i ;i$ez iu2i"a ea c# dor Pcu "6 1!a 1e o ;in# de co1acPca Dn"r:un 1a" Dn$6ngera" (i n:a Pde 1!6n$u! $e;e!or $# # D 1acPnici dor nici a in"iri de ;e(niciePnici ari1# de $uf!e" ai Dna!", Pci nu ai o$u!, carnea, 1ierdu"e a indou#Pc6nd # ;a $coa"e Charon cu 2arca !ui Dn !argB. Mi $e 1are c# U"o1ia nin$orii din 1905 (i S1iri"u! Dn$e"a" de rea! din 1909, 1recu (i inedi"e!e de !a fine!e cu!egerii 1rezen"e, archeaz# un 1unc" de r#$cruce Dn 1oezia !ui Mariu$ Ro2e$cu. -iferen%a e$en%ia!# e$"e una de regi$"ru: inor, ini%ia!, e! de;eni$e aGor Dn"r:o 1ar"e a noi!or ;o!u e. S# no"# c6"e;a !ucruri: ref!eFi;i"a"ea e$"e din ce Dn ce ai a2$"rac"# (i ai radica!#M i agina%ia !iric# $e de1oe"izeaz# ;oi", c#u"6nd eF1ri #ri ai direc":1rozaice, ai rea!i$"eM ironia, care era Dnain"e ca un $"ra" de a1# frea"ic#, %6(ne("e acu , "o" ai de$, !a $u1rafa%# Dn for e dezin;o!" 1o!e ice, Dn Re;enire, 1oe"u! 1are a fi aGun$ !a con("iin%a unui ade;#ra" 1rogra Dn ace$" $en$: ?,$u1ra ea Mariu$ Ro2e$cu cade o 2oare de 1ri #;ar#P ai rea ca un 2!e$"e Pridic6ndu: i $uf!e"u! Dn n#ri (i:n g6"!eGP$:a zi$ cu de$"inu! de DngerP1e care Gura$e nenu #ra"e 1erfidii #run"eP =gif6i"u! iei!or, cin"ecu! "ur"ure!ei> Piar#(i oche$c Dn carne ne1#$areaP$i fac $# 1icure $6nge din"r:o nou# $i %irePa!e!uiaPDngerii $un" ani a!e f#r# iro$P o"i; 1en"ru careP$un" fo!o$i%i cu $ucce$ !a cur#%i"u! hazne!or, P"rea2# ai 2un# 1en"ru ei nu eFi$"#?. In$cri1%ie e (i ai "i1ic#: ?B!e$"e a%i fie cei care au $1urca" nea u! 1oe%i!orPCei care au $u1" #du;# din o$u! fra"e!ui !orPDn ;eci fie 2!e$"e a" ;ier e!e Dn $"raie de f!u"ur?. Sau conc!uzia din .i 1u!: ?1rin ur are ni eni nu 1oa"e $# $crie 1oeziePdac# nu $i:a fr6n" ai Dn"6i in$"inc"u! de con$er;are?. ,ici e un a!" Mariu$ Ro2e$cu (i e! 1oa"e $1une de$1re $ine Dn u!"i a din"re S"an%e: ?Ci nu: i fu da" $#: i 1ierd graiu! =a"i"a 1agu2#N> du1# !uni de zi!e de u%enie. -ar nu din"r:un fagure $"orc iere cu !i 2a acu , ci din"r: un 2ure"e de 1i$P#?. Poezia $:a a$1ri", (i:a 1ierdu" ?far ecu!? ca!ofi!, "ri$"e%i!e $:au con;er"i" Dn furie, iar e!anco!ia Dn di$1re%. ,dor o f#r6 # de $uf!e" e a"6" de ?rea!i$"#? (i de 1rozaic: 1a f!e"ar# Dnc6" nu ai $ea #n# cu $o2re!e re;erii de odinioar#: ?C6nd. Unii $un# !a u(# ca $# "e c#$#1ea$c#Piar a!%ii a("ea1"# !ini("i%i du1# ziduriP3"iind c# Dn"r:o 2un# zi "e ;ei duce "u $ingurP$#:%i ;6ri ca1u! Dn !a%Pc6nd unu! 2eh#ie "6nGind Dn ;igoarea a urgu!uiPiar a!"u! cu 1#r# "o"u! 1e un corne" de $e in%eP =2ia"a !ui co1i!#rie a Dn$e na" inciun# (i ra1", P(i ;ir"u"ea e ai "are dac# n:ai ci"i nici o car"e> Pc6nd "o"u! $e reduce !a eficien%a onedei care Dnfiri1#P ereu aceea(i e!odie rugini"# Dn cu"ia "ono a"u!uiP =ferea$c# $f6n"u! $#:%i fie $cir2# $# re1e%i, P;ia%a cere $#:! "ragi Dnain"e f#r# ru(ineN> Pcrede: # c# ador o f#r6 # de $uf!e"Pa$e eni unei "r6 2e de f!ori $cu"ura"eP1e "erenu! ro(co;an de "eni$ Dn du inica 1a("i!orP1!ace: i u!" $# fiu eu nai;P(i $# nu "rag 1e ni eni 1e $foar#B, Dn $1iri"u! Dn$e"a" de rea! a! 1oe"u!ui, ora!i$"u! uzur1eaz# "o" ai u!" 1e ;i$#"or. Chiar dac# aici reg#$i , ca (i !a Dnce1u", un anu i" aer de e1oc# =a!"# e1oc#>, c#ci orien"area rea!i$"# (i 1rozaic# e genera!# Dn 1oezia deceniu!ui din ur #, Mariu$ Ro2e$cu D(i 1#$"reaz# no"a de origina!i"a"e (i de au"en"ici"a"e. E! e un 1oe" ad ira2i!, 1rin $eriozi"a"e (i cu!"ur#, de care ;a "re2ui $# %ine $ea a. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +5, 1958> ?Coc (i Dn;iereB Cine $:ar fi g6ndi" c# Coc (i Dn;iere ;a fi o car"e 1o$"u #K Mariu$ Ro2e$cu, a2ia "recu" de 1a"ruzeci de ani, era Dnc# un 1oe" "6n#r. Ma"uri"a"ea !iricii !ui Dnce1u$e $# $e Dn"re;ad# o da"# cu 9i"era"ura ro 6n# 1o$"2e!ica. Poezia

S1iri"u! Dn$e"a" de rea!, ;o!u u! din 1909, a! c#rui "i"!u era D 1ru u"a", Dn 1958, 1ri ei an"o!ogii de au"or, 1u2!ica"# Dn co!ec%ia ?4*1erionB a C#r%ii Ro 6ne("i. C6nd a co en"a":o, !a da"a a1ari%iei, a re arca" c# in"i i$ u! ;i$#"or (i e!anco!ic de 16n# a"unci f#cea !oc unui ora!i$ ironic (i c6"eoda"# a$1ru. Schi 2a" era (i regi$"ru! 1oe"ic: confe$i; in"erioriza", inor, Dnain"e, e! de;enea ref!eFi;, dar nu a2$"rac", cu o no"# 1rozaic# (i ;ehe en"#, care ergea 16n# !a 1a f!e". Coc (i Dn;iere $e en%ine Dn cadru! ace$"ei din ur # orien"#ri, Dn ciuda Dnf#%i(#rii e"eroc!i"e a 1ie$e!or care:! co 1un. Ce ar fi ur a" nu ai 1u"e ("i. I 1re$ia ea e$"e c# 1oe"u! nu $e fiFa$e de1!in !a o for u!# (i ai "a"ona. Pe co1er"a a doua a c#r%ii de fa%# a fo$" "i1#ri"# o #r"uri$ire $e nifica"i;#. Cu u!"# franche%e, Mariu$ Ro2e$cu recunoa("e c# nu:i $un" nici !ui Dn$u(i !# uri"e ?in"en%ii!e 1rofundeB a!e !iricii $a!e, a!e c#rei ?a$cunzi(uri in"erioareB, !e a$ea #n# cu o cara1ace de 2roa$c# %e$"oa$# Dncru$"a"# cu hierog!ife, ad#ugind a fi 1reocu1a" ai a!e$ de ?de$"inu! cu;6n"u!uiB. S# ne o1ri !a acea$"# din ur # con$"a"are, Dn car"e, eFi$"# c6"e;a "eF"e care ref!ec"eaz# de$chi$ a$u1ra ro$"u!ui cu;6n"u!ui Dn 1oezie. Una din 1ro2!e e!e de care 1oe"u! e con("ien" e$"e aceea a rezi$"en%ei 1e care cu;6n"u! o o1une =Sune"e>: ? /reau $# $1un a E dar nu $1un dec6" aP(i # o1re$c ca !a un 1!6n$ de durere, P;reau $# $1un a1 E dar nu $1un dec6" a1P(i "ac 1e !oc a$urzi" de eF1!ozieP;reau $# $1un a1# dar nu $1unPdec6" a1#Piar ace$"a e$"e acu un cu;6n"Pa!"ce;a ;oia eu $# zicPce con"eaz#P"re2uie $# 1or" r#$1underea ;or2e!or e!eNB. Sune"e, care D(i au r#d#cina Dnfi1"# Dn g6"!eGu! 1oe"u!ui, $un" a!e !ui (i "o"u(i $un" diferi"e de e!: ?Mai u!" nu: i cere%i $# eF1!ic EPD i 1iere graiu!NB. -ificu!"a"ea e$"e e;oca"# (i Dn @ a!"# !i 2#: ?Nu ;reau $# $criu dec6" Dn !i 2a eaPdar 1arc# o a!"# !i 2# # Dncearc#Po !i 2# a $1!inei o !i 2# a ni$i1u!uiPo !i 2# a fruc"u!ui (i o !i 2#Pa ochiu!ui 1inea!, Po !i 2# care # u(c# din Dn"6 1!arePdin gre(ea!#, a(a cu (i eu D i u(cP!i 2a ea ro(ie cu a"6" ai 1re%ioa$#. ? Dn S"are de fa1" 1oe"u! $e co 1ar# cu un ? ae$"ru Dn na;igarea cu;in"e!orB, dar care, ?1i!o" 1e ;re e de cea%#B, (i:a r#"#ci" ?c!o1o"u! de a;er"izareB. -inco!o Dn$# de ace$"e !irice $1ecu!a%ii e"a1oe"ice, Mariu$ Ro2e$cu n:a "recu", ce! 1u%in Dn Coc (i Dn;iere. , i!u$"ra" ace$" $"ra" a! 1oeziei !ui nu nu ai fiindc# au"oru! Dn$u(i $:a referi" !a e!, Dn #r"uri$irea ci"a"#, dar (i fiindc# e! con$"i"uie do;ada cea ai c!ar# a r#$crucii !a care 1oe"u! $:a af!a" !a un o en" da". ,$"fe! de Dn"re2#ri $un" "o"deauna $e nu! unei $chi 2#ri $au a unui i 1a$. E ca (i cu , 1ierz6ndu:(i Dncrederea Dn !i 2aG (i $1on"anei"a"e, 1oezia (i:ar Dn"oarce 1ri;iri!e $1re $ine, Dndoi"e (i cu1rin$e de ne!ini("e. Mariu$ Ro2e$cu -e(i nu e D 1#r%i" 1e cic!uri, Coc (i Dn;iere cu1rinde 1oezii fe!uri"e, fiind a2$o!u" e;iden"# (o;#ia!a Dn"re ai u!"e dru uri 1o$i2i!e. /oi Dncerca $# de$criu ;o!u u! din acea$"# 1er$1ec"i;#. 9a de2u"u! $#u, Mariu$ Ro2e$cu a $uferi" Dnr6urirea, Dn"re a!%ii, a !ui Nichi"a S"#ne$cu. ,n"o!ogia din 1958 nu re!ua niciuna din 1oezii!e re$1ec"i;e. -ar, ia"#, 1oe"u! n:a $c#1a" cu ade;#ra" de "oa"e ecouri!e. Nu nu ai c# Geocen"ri$ ne duce cu g6ndu! !a 9au$ P"o!e aei, dar 1oezia "i"u!ar# (i, a1oi, )u!geru! Dnco;oia", $un" ;#di" nichi"a$"#ne$ciene Dn "e # (i Dn iG!oace, 1rin"r:un $oi de an"ro1ocen"ri$ , Dn care uni;er$u! Dn"reg e$"e re1rezen"a" ca o eF"ra1o!are a u anei ana"o ii. Coc (i Dn;iere e$"e, Dn ciuda a"eria!u!ui $"r#in, o foar"e fru oa$# 1oezie: ?Pri e!e cinci dege"e D(i !uar# z2oru!P"r#g6nd ina du1# e!e h#" de1ar"eP"r#gind Dn cer 2ra%u!Pur #"oare!e cinci dege"e (i e!ePD(i !uar# z2oru! r#z!e%eP"r#g6nd 6na "r#g6nd 2ra%u!P"oa"e !a un !oc $e $"r6n$er# 1e o crac#Pciri1ind "ru1u!ui ciri1ind ca1u!uiPg#in#%6ndu:$ePa"unci ca1u! $e urc# ai $u$P$e D 2r#c# Dn razeP(i $e f#cu de inune $oarePiar# "ru1u! $e !#$# ai Go$P$ugindu:(i 16n"ecu!P(i Dn "o"u! de;eniPui"e cu $e c!a"in# de ni ic uni;er$u!Pcu $e duce (i ;ineP1e 2ie"e!e o u!ui dou# 1icioareNB. -e a!"# fac"ur# $un" ce!e "rei Buco!ice, Pe $#ri"e (i -i inea%#. 9a 1ri a ;edere, 1are a fi ;or2a de o oarecare no$"a!gie na"uri$"#, Dn"r:un decor odern (i ?1rozaicB de Dn"oarcere !a $a" a

or#(eanu!ui, 1oe"u! $"recoar# un accen" 1anic, a in"ind de B!aga c!in P#%ii 1rofe"u!ui. Pe o ?1ri$1# !a %ar#B, $chi 26nd ?;or2e nu 1rea de $oiB, oa$1e%ii (i gazde!e 2eau ;in ?din 1ahare ode$"eB: 1e nea("e1"a"e, din ;i%# de ;ie neDnf!ori"#, dar ca "rezi"# din $o n. @ 1ic#"ur# cade Dn 1aharu! du$ !a gur#. , rezu a" Buco!ica a I!:a. Ne;oia de a reg#$i iraco!u! nai; a! na"urii nu 1are Dn$# $a"i$f#cu"#. Ea e$"e ai cur6nd 1roc!a a"#, cu o doz# de ironie, dec6" "r#i"# cu ade;#ra". S# fie au"en"ic# fericirea din fina!u! Buco!icii a I!!:aK Mi $e 1are c# "re2uie $# 1ri;i cu circu $1ec%ie dioni$iani$ u! a"6" de u(or reg#$i": ?Miroa$e a fu a !a1"e fier (i a 2a!eg#P;i"e!e co2oar# dru u! Dn 1an"#P1ro1"indu:$e zdra;#n de 1ie"rePde 1e dea!uri curg (u;oaie Dn a!2ia r6u!uiPDn co!%u! e("eru! 1o"co;arPciocane ri" ic $"ric6nd efigiaPde 1e o oned# uza"aP$fir(e("e 1rin a $"r6 2a din din%iPnoi 2e ;in (i a("e1"# P(i ne "rage !a c#!dur#Pr6de P(i Guc# c#r%i Dn 1ro$"ieP: ;6r!indu:ne $#gea"a din arcPea oco!i 1# 6n"u! (i ne $"r#1un$e din $1a"eP =nai; dac# e("i Dn;e%i ai u!"eN> Pco1acii $"ingheri fac 1a(i $1re ca$#P$un"e ;e$e!i, chiar ferici%iN Pne:a reg#$i" a"riceaP$6nge!e no$"ru $are coardaP1rin ;ineB. Un ora!i$ direc" ne Dn"6 1in# cu a!"e c6"e;a 1oezii, 1rea ?c!areB, du1# gu$"u! eu =?C6nd;aP1e un gazon de$ (i 1roa$1#"Pin !oc de ingePa a1uca" Dn 6ini o fa%# o enea$c#Pace$"a a fo$"P1ri u! i 1u!$ a! Dnc#run%ir#B E Pri u! i 1u!$>, c#rora !e 1refer f#r# ezi"are 1ara2o!e!e !irice care a!c#"uie$c ai 2ine de o "rei e din car"e, Dn ce!e ai iz2u"i"e, $un" e;oca"e $cene 2ana!e, co"idiene, de ;ia%#, c#rora i $e a"ri2uie o $e nifica%ie difuz#. Mai 1u%in de i$"ifica"oare dec6" ace!ea a!e 1ri u!ui Marin Sore$cu, !e $ea #n# "o"u(i 1rin, a(a zic6nd, 1unerea Dn 1agin#. 9iri$ u! ie$e 1rin in"er$"i%ii!e din"re 1!anu! rea! (i ace!a a! ideii. @ric6" ar fi de 1re;izi2i!#, uneori, i(carea 1oe"ic#, eFi$"# nea1#ra" Dn fina! un ic e!e en" de $ur1riz#, care are ro!u! unei 1oan"e, Dn Pa"ina>, 1oe"u! 2ea ceai (i 1ri;e("e cu e;o!ueaz# 1e ghea%# "o" fe!u! de ? do ni (i do ni(oareP2ra;i ar"i("i ai a!unec#riiB, Di a"rage a"en%ia un "6n#r ?cu ari1i o2!iceB, care e$"e ?un a$B a! dan$u!ui 1e 1a"ine. -ar un cuno$c#"or Di $1une c# "6n#ru! de fa1" nu 1a"ineaz#, ? ci de foar"e u!"# ;re e Dncearc#P$# cad# 1e ghea%# (i nu reu(e("eB. In;er$area o"i;u!ui Dngeru!ui c#zu" e$"e de$"u! de !i 1ede. ,ce$"e 1ara2o!e 1o" fi (i eF"re de $u2"i!e. Cea ai $uge$"i;# din"re "oa"e, (i una din 1oezii!e an"o!ogice a!e !ui Mariu$ Ro2e$cu, i $:a 1#ru" Mo("enire, care de$chide car"ea: ?Pof"i un $6 2urePde acu ai (i "u un ro$"P1une:! Dn 2uzunarPdar ai griG# $# nu cad# 1rin ;reo cr#1#"ur#P$# aGung# Dn c#1"u(ea!#P(i $# Dnco!%ea$c# nai2ii aco!oP$# "e 1o ene("i c# "e "ragP!#$"arii de 1oa!ePc#:%i Dnf#(oar# genunchiiPr#d#cini!e !aco ePc#:%i ie$e 1rin gu!erP"runchiu! ;6r"o$PDnco!o f# ce ;reiPnoi ne $1#!# 1e 6iniP(i a(aPfruc"u! a fo$" ca crudNB. Mai 1u%in i:au 1!#cu" 1ara2o!e!e Dn care e!e en"u! ?rea!i$"B !i1$e("e (i care $ufer# de o anu i"# e faz#, Dn Ceru! co un, 2un#oar#, cadru! (i a" o$fera $un" a!e !ui E i!Y Bo""a, inu$ Dn$# 2ur!e$cu! co 1en$a"or de !a 1oe"u! Dn"uneca"u!ui a1ri!. Ln "o"u!, Coc (i Dn;iere e$"e car"ea unui 1oe" ade;#ra" care, dac# ar ai fi "r#i", ar fi g#$i" cu $iguran%# ce!e ai ni eri"e con"inu#ri a!e !iricii !ui in"e!igen"e (i $en"i en"a! 1e$i i$"e, Dn care ero"ica nu (i:a g#$i" a1roa1e nici un !oc. =?Eu, Dn "inere%e, a $uferi" u!" din drago$"ePacu , !a a"uri"a"e, $i " Dn"r:ade;#r 6ng6ierea fe ei!orPrana ne;#zu"# din 1odu! 1a! e!or din "#!1i (i din coa$"eP i:o de$co1er# e!e 1e 1i1#i"e ! (i o rede$chidB S Rana ne;#zu"#>, $e;ere 16n# !a au$"eri"a"e (i !i1$# de "andre%e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 5, 1957> ,drian P#une$cu ,-RI,N PXUNESCU ?P# 6n"u! deoca da"#B Dn ,drian P#une$cu, (i o u! (i 1oe"u! "r#ie$c din ge$"u! $1ec"acu!o$, o$"en"a"i; (i inco od. 3i unu! (i ce!#!a!" iu2e$c $cena, "ri2una, !ocu! 1u2!ic. Sun" ac"ori i 1er"inen%i, agi"a"ori cu ;or2a, eF1!ozi;i, Dn"r:un a e$"ec greu de de$!u(i" de $inceri"a"e 2ru"a!# (i de con"rafacere ;izi2i!# cu ochiu! !i2er. @rice 1or"re" i:a face au"oru!ui P# 6n"u!ui deoca da"#, e! i 1!ic# !a"uri con"radic"orii. Mi:! a in"e$c 1e ace!a, fru o$ !i"erar, din I$"oria 1o!e ic# a !ui Eugen Bar2u, Dnce1u" cu o carac"erizare

a2ru1"# =? .o"u! # $u1#r# !a ace$" 1oe" Dn afar# de 1oezia !uiB> (i con"inua" cu enu erarea a1roa1e 1aradoFa!# a con"raziceri!or: ? Poe" de ari ge$"icu!a%ii, agi"a"or de ;er$ (i ac"or 2!a a2i!, in$1ir6nd neDncredere In ar"a !ui "oc ai 1rin "eroarea cu care ;oia $:o i 1un#, !i1$i" de dra #, $# nu zic "ragedie, faci! f#r# $# ("ie, $uferind Dn$# de o u(urin%# "a!en"a"#, "rece Dn ace$" o en" de r#$cruce a! eFi$"en%ei 1rin"r:o $chi 2are funda en"a!# !a fa%#NB Ia"#, chiar Dn P# 6n"u! deoca da"#, 1oe"u! dec!ar#: ? S# fiu $#r2#"ore$c, ;oio$ (i i nicPS# 1o" $# "e ai c6n" 1# 6n" a! %#riiPCu for%a drago$"ei (i:a di$1er#rii. ? /oio(ia eFu2eran"# (i e!anuri!e a2unden"e a!e !iricii 1a"rio"ice nu eFc!ud, Dn e;ocarea ?@!"u!ui !#un"ricB, a %#rii $"r#;echi de cio2ani ce:(i urc# ?2!6nde!e !or "ur eB 1e un%i, ?1!6n$u! ii!or de. Miori%ePDnduio(a"e de ur$i"a !u iiB. Poe"u! are ?"ru1 dr#ce$c (i $uf!e" Dngere$cB, o ;i"a!i"a"e care:! D 1iedic# $# fie ?$fin"B, 1ur (i co1i!#re$c, D 1ing6ndu:! $1re dezordine afec"i;#, $1re "onu! 1r#1#$"io$ a! ;iziuni!or a1oca!i1"ice: ? Cine ai e 1e !u e $#n#"o$K PCine f#r# de griG#:n zori $e $coa!#K PDn ace$" ;eac de $u$ (i 16n# Go$P!u ea !e: 1ar"e:n doc"ori (i Dn 2oa!#B. Re"orica en"uzia$ u!ui con$"ruc"i; e du2ia"# de aceea a e$ha"o!ogicu!ui. Ln"r:un au"o1or"re", 1roc!a # ri$cu! dre1" e!e en"u! !ui fire$c. E un !u1"#"or, un in$urgen", un co1i! "eri2i! $1eria" de 1o$i2i!a !ui cu in%ire ca de un ca"ac!i$ : ?-e !ini("e fiin%a ea $e "e eB. Parada zgo o"oa$# face !a e! ca$# 2un# cu Dndoia!a, !auda (i i nu! cu 1a f!e"u!. 4i$"rionic, $e 2a"e ca -on QuiGo"e cu ori!e de ;6n" $i!indu:Ie $# dea fain#: ?E 1o"o!i"# foa ea ;oa$"r# 1!in#: PEu, -on Quifo"e, azi ;# dau f#in#B. @rgo!iu! nu:i !i1$e("e, cu $e ;ede, conduc6ndu:i 1oezia $1re dec!ara%ii enor e de$1re $ine: $e $i "e che a" $# ia a"i"udine, $#:(i "r#ia$c# ;eacu!, dar nu 1a(nic, ci ener;a", furio$, con;in$ c# 1oa"e $chi 2a !u ea: ?, $1u$ ace$"ea "oa"e de$1re !u eP-in doru! de:a o face ai cura"#PCa ini a ea $# ai2#:n ce $# 2a"#PDn"r:o fiin%# nu doar Dn"r:un nu ePC6n"ecu! eu $:a $#"ura" $# fieP-oar ar"or, in;i"a" ca !a o nun"#PE! face re;o!u%ie c6nd c6n"#PNu 1o;e$"e("e cu era $# fie. PNu !#u"ari cu ;ia%a co anda"#, PNu a1a"rizi cu $inge!e:n $chi 2are, PCi oa eni ;ii (i de ni 1e care:i doare, PRe;o!u%ionari, cu !u ea "oa"#. PErou e ce! ce e, nu ce! ce are, PSe:n;6r"e:n ;er$ P# 6n"u! -eoca da"#B. -ar, "o" e! cade a1oi Dn e!anco!ie, 1!6ng6ndu:(i de$"inu! gre(i", ;ia%a $"rica"#, $ingur#"a"ea in"o!era2i!#: ?M# $i " a"6" de $ingur, 1e !u e, c# i:e frig. P9a co!%uri!e ca$ei e ;6n" (i e$"e 1!oaiePCe nici nu 1o" a crede D i 1are c# a(a ePPe 1ro1ria ea a # ca 1e:un $"r#in o $"rigB. Schi 2#ri!e de u oare $un" o carac"eri$"ic# a 1oe%i!or "e 1era en"a!i (i afec"i;i ca ,drian P#une$cu. Re;er$u! for%ei !ui "oren%ia!e e $!#2iciunea Dn $o!i"udine, re;o!"a"u! are o en"e de a1a"ie, dec!a a%ie, 1a"o$u! $e $"inge Dn c6"e un $one" a! iu2irii fru$"ra"e. @rigina!i"a"ea 1ro;ine din ace$"e $"#ri co 1!eFe (i incon"ro!a2i!e, din !a2i!i"a"ea $uf!e"ea$c# a 1oe"u!ui, Dn fond, ,drian P#une$cu e un egocen"ric, c#u"6nd ereu 1o$"ura cea ai a;an"aGoa$# =uneori cu 1re%u! $acrific#rii ar"ei> Dn care eu! $# %6(nea$c# hi1er"rofieM 1oe e!e !ui $un" zgo o"oa$e, re"orice, ora!e, chiar dac# rareori !e !i1$e("e acea energie 1ri ar# (i "u u!"uoa$# f#r# de care nu 1u"e ;or2i de 1oezie ade;#ra"#. , fo$" ereu i i"a" ai a!e$ 1e acea$"# !a"ur# de ai "inerii 1oe%i. Ceea ce nu i $:a 1u"u" i i"a e$"e Dn$# "a!en"u!. 9i 2aGu! ace$"ei 1oezii Dn echi1a en" de ca 1anie nu:(i a!ege iG!oace!e. ,drian P#une$cu ar 1u"ea $1une D 1reun# cu "6n#ru! Beniuc: ?C6nd ;oi iz2i o da"# cu 2ardaP,cea$"# $"6nc# are $# $e cra1e. P3i ;or %6(ni din ea (u;oi de a1e, PB#ie%i, acea$"a e$"e ar"aNB @ ar"#, de$igur, ca e!e en"ar#, Dn care fac"oru! de 1er$ua$iune ora"oric# are ai are i 1or"an%# dec6" ref!eFu! !iric 1ur a! unei e o%ii. Progra u! ca a"are D! g#$i eF1!ica" Dn 1ri a 1oezie din ;o!u (i e! e $u1#r#"or de neg!iGen" !ing;i$"ic, de 1rozaic: ? Pe 1# 6n" a;e de "oa"eP3i ai 2une (i aire!e, PBune, re!e, P3i:nchi$ori (i !i2er"a"eP(i:a 1u"ea (i nu $e 1oa"eP(i noroi (i $"e!e ?. Si 1!i"a"ea a de;eni" $i 1!i$ , 1oezia 1roz#, Dn 1ri u! r6nd, c#u"area eF1re$iei direc"e Dn 1oezie nu e "o"deauna !#uda2i!#, 1u"6nd "ran$for a !irica Dn"r:o ;er$ifica%ie greoaie, incorec"#. ? /oi ce

6ncafi co"!e" de a!2a"ro$B e un ;er$ neferici" fie (i Dn"r:un 1a f!e", ca (i ?Scincind non!i2er"a"ea ;ii"oareB care zg6rie urechea. EFe 1!e!e $un" nenu #ra"e (i ceea ce # in"rig# e$"e c# e!e nu $e da"oreaz# unei caren%e a $i %u!ui !i 2ii, ci, ai degra2#, orgo!iu!ui de a o $i!ui: ?Dnc6" Mo!do;a de n#deGdePPrin ani $e e ine$cuie("eB. Cu;in"e!e dau 2uzna !a ,drian P#une$cu, 1rea gr#2i" 1en"ru a !e 1une $"a;i!# (i 1rea 6ndru 1en"ru a !e "ria. ,ici nu ai e ;or2a de 2og#%ie (i na"ura!e%e a ;oca2u!aru!ui, ci de un fe! de 2ar2arie ,drian P#une$cu are a enin%# eF1re$i;i"a"ea ini #. @ra! (i 1raa fa i!iar, ,drian 1#une$cu $fideaz# con;en%ii a2$o!u" nece$are. Ln a! doi!ea r6nd, $e o2$er;# c# u!"e din ace$"e fraze ne1o"ri;i"e ;in din !i 2aGu! Gurna!i$"ic curen". Nici nu e de irare, de ;re e ce 1oe"u! 1oa"e ;er$ifica Dn "oa"# !ini("ea a$"fe! de 2ana!i"#%i $"6ngace: ? 9u1"a 1en"ru dre1"a"e 1e 1!ane"#Pnu e o 2#"#!ie 1ur (i $i 1!u, P$#racii 1!#"e$c "aFe!e de "i 2ruP$1re:a fi Gu$"i%ia ci" ai coche"#B Recunoa("e 1rea u(or "urnura dec!ara"i;# a unei anu i"e 1oezii ai ;echi (i ai noi =?-e dou#zeci de $eco!e DncoacePS#racii "o" fac "ronuri (i fo"o!iiPN:au oa enii cu ce $# $e D 2raceP-e:a"6"ea $"eaguri negre (i de do!iiB>, $u1erficia!# (i g#unoa$#, a!unec6nd uneori Dn fa2u!a "ran$1aren"#, e$en%ia! 1rozaic# f. .ri$" e ;u!"ure!e cu ochii $co(i, PDn 2erna $ade 1!i$cu! !ui de 1ia"r#PParc:ar co"cod#ci (i 1arc# !a"r#PDn"or$ Dn Dn"uneric !a coco(i?>. ,ce$"a e, ar"i$"ic, ni;e!u! ce! ai de Go$ !a care 1u2!ici$"u! !:a $co2or6" 1e 1oe" Dn P#nun"u! deoca da"#. /igoarea 1a f!e"ar# $e con$u # Dn $a"ire =foar"e ode$"e ca iG!oace> a!e 2irocra%iei, de!a%iunii, ho%iei ora!e, neone$"i"#%ii. ,d i%6nd 2une!e in"en%ii de a$ca"oare, re$1inge i agina%ia !iric $#rac#. Poe"u! reu(e("e doar Dn c6"e;a !ocuri unde carica"ura, cri"ica, ;ehe en%a 1a f!e"ar# iz;or#$c din"r:o $ecre"# gra;i"a"e. E cazu! 1oezii!or de$1re %#rani din ;o!u . Poezia rezu!"# aici din"r:o generoa$# ;i2ra%ie: ?S# fii %#ran (i $# nu:%i fie 2ine, PCe;a ineF1!ica2i! c6nd "e doare, PS# n:ai a"6%ia 2ani Dn 2uzunare, PCu:o 2oa!# u!" ai $cu 1# dec6" "ine,. P3i din Dn"reaga !u e cu ru(inePS# af!i c# %arina e u(oar#, PC# du1# o i$"orie a ar#, PNi eni, 2o!na;, 1e gra"i$ nu $e %ine, PS# fii %#ran, $# ;ii Dn ca1i"a!#, PS#:%i ai a!ini a or%ii "a!e "ea #, PS# nu "e 2age nici1or"aru:n $ea #, PS# "aci ;#z6nd cu doc"oru! Dn(a!#P9a !ici"a%ii 1en"ru c6"e:o 2oa!#PMai $cu 1# ca o c!a$# $ocia!#B. U!"i u! ;er$ e e ora2i!. Reg#$i Dn e! ce;a din 1ro$1e%i ea a2$en"# Dn de$"u!e a!"e!e. C# ,drian P#une$cu e 1oe" ade;#ra" (i origina! ne:o do;ede("e "oc ai ca1aci"a"ea !ui de a:(i de1#(i i 1a$uri!e. EFi$"# Dn P#nun"u! deoca da"# 1oezii ad ira2i!e care ri$c# $# "reac# neo2$er;a"e din cauza ideii 1reconce1u"e =dar c6" de 2ine Dn"re%inu"# de au"oru! Dn$u(iN> c#, de !a I$"oria unei $ecunde Dncoace, ,drian P#une$cu a de;eni" un 1oe" onocord, e fa"ic (i fa$"idio$. /er$uri foar"e fru oa$e !e co 1en$eaz# 1e ace!ea faci!e $au chinui"e: ?-e:a"6%ia eri ce nu ai 1o" $# doar #PParc# $e ;#ruie("e o cazar #B. Sau: ?Noi, -oa ne, "e rug# cu i!# areP.ri$"e%ea !u ii d#:ne:o nou# a$"#ziB, Dn ace$" "on de 1$a! i oderni =cu une!e re ini$cen%e argheziene: ? Un ar2ore cu frunze ici $# fiiP3i $# "e 2a"# ;6n"uri!e:n e!e. ?. 3i Dnc#: ?Se;er, 1ri;ind 1e cei care "e !a"r#, P.u ;iu $# fii dar $# iro(i a 1ia"r#B> $un" $cri$e c6"e;a din 1oezii!e e o%ionan"e a!e cu!egerii. @ 1!6ngere a ui"#rii (i a dezr#d#cin#rii e$"e Pin#!a ;a"r#, a in"ind de Dn"6iu! !oan ,!eFandru, dar Dn 1!u$ cu o u 2r# de re u(care ce o face con("ien"# (i in$u1or"a2i!#: ?,ceea(i a$# ic# ne adun#PDn Guru! du i"a!e, aic# are, P1e $caune de !e n cu "rei 1icioare f Ne $"r6nge . Maic# $f!n"#, aic# 2un#. II 3i du nea"a e("i du$# 16n:!a ;a"r#PParc# $# iei un "uci de # #!ig#P3i 1arc# o ;ecin# "e (i $"rig#P3i 1arc# (i un dine "e "o" !a"r#. P3i nu ai ;ii (i a ui"a" cu "o%ii, PCe ;re aici (i ce ;a fi $# fie, P@, aic# 2un#, aic# 1# 6n"ie, PCa 1e:o:n"6 1!are "e:au ui"a" ne1o%ii. PP!ec# 1rin $a" $:af!# , ne1!!n$o I6nc#, ! Pe cine;a, cu 1ia"# $# "e 1!ing#B. ,ceea(i e o%ie $ugru a"#, Dn )!oare (i cenu(#, de o 1rofund# (i !aconic# eF1re$i;i"a"e: ? /ai, "inere%ea ea ai $"# !a u(#, Punde:a in"ra" $# D i 1re$chi 2 ur$i"a, PM#:n"orc 2#"r6n, $uf!e" cio1!i" cu $i"a, PS"rig6ndu: # 1e nu e cu cenu(a. P, fo$" co edian"u! f#r# ;oie, P, fo$" ru(inea cea

neru(ina"#, P,cu $"r6ng6nd eroare !ing# 1a"#, PPe ;ia%a ea gre(i"# "rec ca Noe. PUnde $!n" f!ori eu $i " c#:i (i o"ra;#, PMinia unui ;eac o $i " Dn creieri, PCa !ac#"e $:aud Dn aer greieri, P.ocind #run" Dn !ini("ea groza;#. P3i ;oi 1!eca, iar f!oarea de !a u(#P/a $"r6nge:o $er;i"oru! de cenu(#B, Dn $f6r(i", ce acui"a"e a ferici":Dndurera"ei confe$ii ero"ice e$"e Dn @aia Dndr#znea%#: ?,cea$"# oaie a Dnne2uni", Nu:i ai e fric# de ni ic, ni ic, .oa"e cu;in"e!e ce i !e zic @ fac $# rida fraged (i cu 1!i". P6n:a a;ea o "ain# (i un "ic, Se ui"# ca:n og!ind# Dn cu%i". ,cea$"# oaie $:a Dndr#go$"i" 3i ur ur# un fe! de ri" 1e!"ic. -ar n:a ce:i face, erg Dn ur a ei, 3i:$ ga"a !a orice $# # a("e1", ,cea$"# oaie ce o 1or" Dn 1ie1" ,cea$"# ini # f#r# idei Ca un cio2an, cu oaia !ui cin$"i", Ur 6ndu: i ini a 16n:!a $f6r(i"B: ,ce$"a e$"e 1oe"u! ,drian P#une$cu, deoca da"#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 5, 1900> -orin .udoran -@RIN .U-@R,N ?Pa$aG de 1ie"oniB -e(i une!e !ucruri $e re1e"# =(i Dn Pa$aG de 1ie"oni care, cu eFce1%ia 1ri u!ui cic!u, e$"e o re!uare>, rareori un ;o!u a! !ui -orin .udoran $ea #n# cu 1receden"u!, Dn fond a2$"rac"e, cere2ra!e, 1oezii!e de de2u" din Mic "ra"a" de g!orie =190+> Dncercau $# Dncarneze ideea Dn"r:o defini%ie, $# o 1roiec"eze 1!a$"ic Dn"r:o no"a%ie de o2icei 1!in# de fraged# eF1re$i;i"a"e: ?$e face din"r:o da"# ziu#Pde 1arc# ner;ii unei harfeP$ini ing6ia%i ;e!in de coadaP1#unu!ui ce! #"#$o$ ?. Ce 1oa"e fi Dn acea$"# 2ar2iana $uge$"ie dec6" o i 1re$ie a"ina!#K Poezia $e in"i"u!eaz# -i inea%#. ,!"eori a$ocieri!e $un" (i ai ciuda"e, f#r# ca 1oezia $# de;in# ;reoda"# cu ade;#ra" er e"ic#: ? uneori cai D 1#r#"e("i ie$ noa1"ea din a1#P$#:(i u$uce 1!e"e!e !a ;ocea !ui ne" <ing ca!eB. .i"!u!: ,n$ieda". Se o2$er;# Dn defini"i; c# $u2 a$1ec"u! anieri$", (ocan" ana!ogic, chiar eF"ra;agan", $e a$cunde o $i %ire e!anco!ic#, anFioa$#, de(i ga"a oric6nd $# 2ra;eze, $erioa$#, f#r# a di$1re%ui far$a, a;6nd 1arc# 1er anen" ce;a $fid#"or Dn candoare. Pri;irea 1e care 1oe"u! ne:o Dn"oarce 1e$"e u #r de 1e co1er"a ace$"ui 1ri ;o!u e a unui ado!e$cen" 1u%in D 2ufna" (i 1u$ 1e re!eN I edia" du1# aceea, Dn Cin"ece de "recu" ,<heronu!, 1ro2a2i! ca $# nu ai 1ar# Gu;eni!# =de(i ace$"a Di e far ecu!>, 1oezia !ui -orin .udoran D(i Dngroa(e ;ocea, $e $i$"e a"izeaz# 1e dou#:"rei ari "e e =$au, oricu , are aeru! a o face>, ca1#"# a 1!oare re"oric#, Dncerc6nd $# i i"e re arca2i!e =, dar ;#d c# a $o$i" Dnc# o da"# ;re ea 1!ec#riiP(i eu ne$oco"ind fa1"e!e zac de 2oa!a 1oe%i!or e!anco!iciB>. Uneori 1!u"irea e, din nou, a!"ce;a: o cu!egere de 1oezii de drago$"e, une!e foar"e e ine$ciene ca eF1re$ie, a!"e!e Dn $"i!u! $o 1"uo$ ar"ificia! a! ?ro an%e!orB !ui ,. E. Bacon$<*. Poezii de drago$"e D(i Dn"i"u!a au"oru! (i cic!u! fina! din Mic "ra"a", dar nu ai cu. Greu, $u2 ego"i$ u! foar"e "inere$c, 1u"e de$co1eri aco!o cro$u!, Dn Uneori 1!u"irea, chiar dac# f#r# ?$inceri"a"eB =;or2ind>, c#ci -orin .udoran e$"e un 1oe" ar"izana! Dn ace$" $"adiu, o"i;e!e (i figuri!e 1oeziei ero"ice $e 1o" recunoa("e. 3i Dn ;o!u u! ur #"or @ zi Dn na"ur#, a! doi!ea cic!u cu1rinde a$"fe! de 1oezii, une!e fru oa$e, f#r# a 1u"ea "o"u(i iden"ifica nici aici o origina!i"a"e de1!in#. Ia"# C6n"ec =re!ua" Dn Pa$aG de 1ie"oni $u2 "i"!u! C6n"ecu! ;6n#"oru!ui "6n#r>: ? C6"e c6n"ece ai $un"PP6n# !a "ine, irea$#, PC6" ai "re2uie $# c6n"PS#:%i "o1e$c gea u! !a ca$#K II C6"e no1%i $# ai a1rindPBorangicu! de 1e ineP@chiu! ci" $# i:! ai in"Pcu inciuni farI de ru(ineK Pc6"e a1e $# ai "recPP6nI !a a1a 1ref#cu"#PC!nd In $6nge de 2er2ecPC6nd Dn !acri # de ciu"#K PBra%u! ci" $# i:! ai $ca!dPDn $c#zu"e!e iz;oarePP6nI $# $une cornu!, ca!d, PPen"ru Marea /6n#"oareK P.ru1u! ci" $# i:! ai ungPCu ce! $6nge far I1rihan#PC# de:a"6"ea r#ni, n:aGungPS#: i ai fac 1e "ru1 o ran#B. ,ce$"a e $"i!u! $ua; aha!age$c a! !ui M. R. Para$chi;e$cu (i 9orca. -ar Dn Pa$#rea E anue!"a =din Uneori 1!u"irea, re!ua"# (i ea Dn Pa$aG de 1ie"oni> "onu!, a" o$fera,

ri" u! $un" a!e !ui Poe (i 1e a!ocuri Bo""a: ? Dn fiecare din no1%i!e $o!$"i%iu!ui de iarn#, Pa!unec# 1e$"e ine cin "ecu! P#$#rii E anue!!e. 3i, Pdi inea%a, 2ra%e!e e!e a!2e $"r#!uce$c or2i"or, caPdou# 16r"ii de $chi. -ar nicioda"# n:a 1u"u" af!a, Pdu1# dan"e!a ur e!or, direc%ia $1re care $e Dndrea1:P"a, de fiecare da"#, in;izi2i!a Pa$#re E anue!!eB. Ne;er ore. Re ini$cen%e de !ec"ur#, "ran$crieri ;oi"e (i uneori cu $u2$"ra" 1o!e ic, ca ace$"e )ruc"e a!e a in"irii din ;o!u u! a! 1a"ru!ea, Re$1ira%ie ar"ificia!#, nu nu ai de$"u! de nichi"a$"#ne$ciene Dn eF1re$ie, dar dedica"e !ui Nichi"a S"#ne$cu: du nea;oa$"r# a%i ci"i" Dnc6n"a%!P)ruc"e!e 6niei, P-u nea;oa$"r# con$u a%iPnu ai fruc"e 1roa$1e"e, P-u nea;oa$"r# iu2i%iP$a!a"a de fruc"e, P-u nea;oa$"r# $un"e%i fruc"e!ePunei anu e rea!i"#%i, P-u nea;oa$"r# (i nu ai -u nea;oa$"r#P$un"e%i 16ndi%i (i ad ira%iPde o u! care:(i ri$i1e("ePDnc# un r6nd de din%iP u(c6nd Dn ne("ire, Pdin fruc"e!e de fierPa!e a in"irii. PPri;i%i:!P1e 2#r2ia !uiPa!unec#, 1are c# a!unec#Pun $uc $"r#!uci"or ca un !ac u!"rara1idPu$ca" de acu c6"e;a i!eniiB, Dn Pa$aPde 1ie"oni 1oe"u! renun%# !a dedica%ie, ceea ce 1oa"e induce Dn eroare 1e ci"i"oru! care $i "e ironizarea unui anu i" 1ro"oco! a! !iricii !ui Nichi"a S"#ne$cu. Re$1ira%ie ar"ificia!# (i recen"u! Pa$aG de 1ie"oni =ad ira2i! i!u$"ra" grafic de /a$i!e @!ac> con%in, Dn"r:o 1ar"e a !or, (i un cu "o"u! a!" "i1 de 1oezie, 1e care o cred cea ai au"en"ic# (i odern# de 16n# a$"#zi a !ui -orin .udoran. -e a!"fe!, 1ri a din ace$"e c#r%i e re!ua"# a1roa1e "oa"# Dn cic!uri!e Banche"u! !e1ro(i!or (i .ene2re!e $1eran%ei din cea de a doua. =Se ne 1ar"icu!are de !a Edi"ura E ine$cu, fiind o cura"# an"o!ogie de au"or>. ,$"fe! de Dn"re1#"runderi ara"# e!e Dn$e(i, 16n# !a un 1unc", foar"e !en"u! 1roce$ de decan"are a 1oeziei !ui -orin .udoran. S"ra"uri!e $e a e$"ec#: defini%ii 1!a$"ice Dn aniera de2u"u!ui, ;er$uri c!a$ici$"e, ca ace!ea din C6n"ec de "recu" ,<heronu!, !iric# ero"ic# cere onioa$# (i ar"ificia!# 1recu aceea din ur #"oare!e dou# c#r%i. Nou"a"ea, Dn "i 1u! din ur #, o con$"i"uie 1oezii!e cu a$1ec" de 1ara2o!# (i cu "e # ora!# $au $ocia!#, ce a"ing un 1unc" aGor de in"ere$ Dn cic!u! =(i Dn 1oe u! cu ace$" nu e> 9a ;ie en 1ro$e din Pa$aG de 1ie"oni. Un o""o din Borge$ $1une "o"u! de$1re fe!u! de eF1erien%# -orin .udoran care ace$"e 1oe e D! au Dn ;edere. -ar nu e nu ai "e a"ica: ci (i f rrnu!a Dn"re2uin%a"#. Poezia !ui -orin .udoran $:a a$1ri" con$idera2i! a ado1"a" un "on a1roa1e dur. ,u di$1#ru" efec"e!e c#u"a"e de $"i!, iciu! de og!ind# a! 1oeziei de drago$"e, (i Dn genera! Dnf#%i(area inor# 4Gn 1oezii!e an"erioare. Poezia $e a1ro1ie acu de for e!e di$cur$u!ui (i a!e 1rozei zi!nice, e neg!iGen"#, 2a"Gocori"oare, dec!ara"i;#, dia!oga"#, e1ic#, direc"#, a!egoric#, ner;oa$# (i ener;a"#. Sarca$ u! ;izeaz# Dn $1ecia! dou# ca"egorii de feno ene: ani1u!area indi;idu!ui Dn une!e din $ocie"#%i!e oderne, di$"rugerea 1er$ona!i"#%ii, do e$"icirea, Dndo2i"ocireaM (i ro!u! 1oe"u!ui, cu !u1"a !ui, ade$ea de$1era"#, con"ra ce!or care:! di$1re%uie$c $au ucid. S1re a o eFe 1!ifica 1e a doua, ia"# o Dngrozi"oare 1ara2o!# cu ,n"e Pa;e!ici, ce! care, cu,. M6ini de 1iani$"?, $coa"e ochii 1oe%i!or (i Dn care "eroarea 2run#, a haida aci!or, a 2ru"e!or Dnc#"#r# a"e, !o;ind Dn in"e!ec"ua!i, e Dnc# o da"# (i agi$"ra! e;oca"#: ?S"au haida acii ! !a u 2ra unui $"eGar: P #n6nc#P1!o$ca "rece de !a unu!P!a a!"u!Pca o "irP# de !uFP u!" r6;ni"#Pc6"e u i! r6g6iePc6"e unuN Sun#Pde:ai zice c#:(i d# $uf!e"u!P1rin "uru! 1an"a!oni!or: PS#n#"a"e, ca aradeN?P ai de1Wr"ePa2#"u" (i cu 6ncarea nea"in$#Pdinain"ea !uiPe! Di 1ri;e("e: Pnu:(i 1oa"e a$cunde di$1re%u!P 6ini!e !or nu:i 1!acP$un" urdarePcr#1a"ePdifor e EPr#d#cini dez!#n%ui"eP$e: ncrun"#P ai 2ag# o da"#P 6naPDn 1aneru! de r#chi"#Paco1eri" cu (er;e" a!2Pcau"#P1i1#ieP 6ng6ie agi"a"Pne u!%u i" $e ridic#PD(i ("erge 6ini!ePcu o 2a"i$"# a!2# de #"a$eP 6ini!e !ui a!2ePcu dege"e !ungiP(i 2ine de$ena"ePE 6ini de 1iani$" EPa1oi ur!#: PBIdio%i!or, Pdar ochii !ui, Pochii 2!e$"e a"u!ui #!uiaPde 1oe", Punde $un"K PNei$1r#;i%i!or, Pnu $un"e%i 2uni de ni icN?P(i:n ace!a(i "i 1Pcu:o n#1ra$nic# !o;i"ur# de 1iciorPr#$"oarn# 1aneru! de r#chi"#: Piar2a 1are o i en$# a$# de 2i!iardPr#;#(i"# E 2i!e, P u!"e 2i!e a!2ePDn$6ngera"ePnu ai 2i!a ro(ie !i1$e("eM f ,n"e Pa;e!ici a a;u"PDnc# o zi 1roa$"# EP 6ine, cine ("ieI?.

=Ro 6nia !i"erar#, nr. 18, 1958> -,NIE9 .URCE, ?En"ro1iaB -e$1re au"oru! En"ro1iei =Ed. C. R., 1908> $:a ;or2i" ca de$1re unu! din cei ai "a!en"a%i de2u"an%i ai anu!ui "recu". -anie! .urcea =1e care:! ci"e$c cu oarecare Dn"6rziere, eF1!ica2i!# 1rin greu"a"ea de a: i 1rocura car"ea> e$"e, Dn"r:ade;#r, un 1oe" Dnze$"ra" (i ace$"e 1ri e ;er$uri a!e $a!e $un" ai u!" dec6" 1ro i%#"oare. .i"!u!, ca (ocan", e dre1", r#$1unde unei in"en%ii !i 1ezi, $1riGinindu:$e 1e ideea unei 1oezii care:(i in;en"eaz# 1ro1ria geo e"rie, 1ro1riu! $1a%iu de for e 1ure (i doar a1aren" dezordona"e: ?E:a"6"a crede%i, c# conGur, rigoarePIn Gocu! geo e"ric dar noci;Pde $i 1!u (i de $u1!u (i "radu$P1rin nace!e 1!u"ind 1e$"e nace!eP1!u"ind Dn $ine c#"re $ine DnPEFi$"# doar ceea ce nu eFi$"#P-ar nu $e 1oa"e, crede%i, afir aPUn Euc!id e:n aer 1e$"e `e enP$i:n geo e"rii cu uchii de #"a$ePIneFi$"en"e, "o", $e ;a:n"i 1!aPCu $e in"6 1!#:n in"er$ec%ia fruc"a. ? Cu frac"ur# eF"erioar#, ;er$uri!e D i a in"e$c de ace!ea a!e !ui I!arie /oronca =aceea(i di$cur$i;i"a"e o$"en"a"i;#, ace!a(i a$1ec" hao"ic (i in$o!i" a! e"afore!or e"c.>. Ln fond, -anie! .urcea e$"e Dnrudi" "e 1era en"a! cu 9eonid -i o;, 1rin Dnc!ina%ia $1re re;erie (i con$"ruc%ia de i aginare uni;er$uri 1!a$"ice. -. Ze1eneag =care:i 1rezin"# ;o!u u!> 1rinde foar"e 2ine no"a de ? iraGB a ace$"ei 1oezii. ,u"oru! are no$"a!gia unui @rien" irific, $1a%iu 1ur, ne!ocui", irea!, ce $e iden"ific# o da"# cu ,$ia 1a$"e!uri!or chineze a!e !ui ,!ec$andri (i Macedon$<i, a!"#da"# cu Nordu! 2orea! a! !ui !u!iu Cezar S#;e$cu $au chiar ca S1ania 2aroc# a !ui E ine$cu. E$"e o !u e de geo e"rii incer"e, #"#$oa$e, de aro e, de 1ie"re $cu 1e, de cu!ori, de fruc"e (i de ani a!e $"ranii: ? 3i a(a cu dea$u1ra Z#rii `e enPaeru! ;i$eaz# geo e"riiPcu oi, Dn cu2 hazu* de ca"ifea, P$fere de Dn"6 1!#ri #ce!uri un$e cu ir" (i a!oeP!e$1eziPdin cafeaPcu nuci de $6nge eunuciP2#!ai, co1ii e iri $u2 iazuri co!ora"ePder;i(i (o1!r!e:n cara;an$eraiPin $eri ai fe inin de u!" af!a"ePcuP1or"oca!e:oranG:cere onii 1a!a"ePda ! ir"u!Pe !egenda a!e$u!ui i anP(i "o" ni$i1u! $erii $u2 1!eoa1a !ui @ anPe o!i a 1!ec#rii ara2i!or neferi"Pe:n rodie de$fr6u:n $e in%e oda!i$c#Pe:n (a! de oda!i$c# 1a!oarea fruc"ei ;aiP$u2 dia an"e zodii de ani a! a!#"uriP$un" o1iu:n aci cu $"au di$1u(i $"r#inii ai /erdei Chine:n cara;an$eraiB. Nu "re2uie c#u"a"e $en$uri ai ad6nci Dn ace$"e ef!u;ii de cu!ori (i de for e, c#ci 1ozi%ia !ui -anie! .urcea $e af!#, "oa"#, Dn 1!#cerea -anie! .urcea nunerii de ;iziuni ca!eido$co1ice. Poe"u! $e Goac# cu ;or2e!e, !icrrafic (i ingenuu, ;i$6nd geografii !irice (i eFo"ice (i 1o1u!6ndu:!e de f#1"uri!e $ua;e a!e i agina%iei $a!e. =Con"e 1oranu!, nr. 0, 1901> ?E1ifaniaB Pe$"e eFac" dou# $#1"# 6ni, !a && iu!ie, -anie! .urcea ar fi D 1!ini" +0 de ani. N#$cu" Dn 19'5, e! a di$1#ru" 1re a"ur Dn 1909. -in ce!e dou# c#r%i 1e care !e:a 1u2!ica" =En"ro1ia, 1908, (i E1ifania, 1905>, re1rodu$e in"egra!, 1recu (i din c6"e;a zeci de inedi"e, a fo$" a!c#"ui"# o cu!egere, in"i"uia"#, ca (i 1receden"a, E1ifania, una din u!"i e!e care a1ar Dn eFce!en"a co!ec%ie ?4*1erionB a Edi"urii Car"ea Ro 6nea$c#. Nu ("i , ;ai, cu ar fi ar#"a" $e!ec%ia, dac# 1oe"u! ar fi 1u"u" $# (i:o fac# e! Dn$u(i (i nici de for a fina!# a ;o!u u!ui !a care !ucra, Poe e de drago$"e ="i"!u! a1ar%ine oare 1oe"u!ui $au edi"oru!uiK> nu 1u"e fi $iguri. Ce ar ai fi $cri$ -anie! .urcea dac# $oar"a i:ar fi Dng#dui", e, 1e de a!"# 1ar"e, greu de $1u$ (i, Dn defini"i;, inu"i!. Mai ni eri" e$"e $# $u2!inie fa1"u! c# u!"e din 1oezii!e cu1rin$e Dn E1ifania $un" eFce1%iona!e (i c# -anie! .urcea a !#$a", !a nici +' de ani, o o1er# origina!# (i 1u"ernic#. Ln"re ce!e dou# c#r%i "i1#ri"e, !a in"er;a!u!, neo2i(nui" 1en"ru 1oe%ii ro 6ni de azi, de o1" ani, $un" une!e a$e #n#ri, dar (i ari deo$e2iri. En"ro1ia con%ine !ungi (i ;o!u2i!e 1oe e, Dn care $e a e$"ec#, Dn chi1u! ce! ai 1er$ona!, 1re%iozi"a"ea (i u oru!, fi!o$ofarea (i 1arodia ei, au$"eri"a"ea cu o #"#$oa$# $enzoria!i"a"e. .6n#ru! 1e a"unci 1oe" era un e1icureu ;i$6nd geo e"rii $1iri"ua!e, Dnrudirea cu Ion Bar2u =Dn "#ie"ura frazei !irice, ca (i Dn une!e o"i;e cu ar fi he!eni$ u! "6rziu, 1#"run$ de duhu! ara2 (i a$ia"> i:a fo$" $e naia"# de !a Dnce1u", nu (i o anu e

di$1oni2i!i"a"e $1re u or, $1re co icu! ideii, indiciu a! unei i agina%ii 1!ine Dn fond de ;i"a!i"a"e. Poe e!e, de a$1ec" oniric, cu!"i;# uneori un $oi de de!ir ca!cu!a", ca !a -a!i $au Chaga!! =?c6nd !u ea doar e ;i$6nd din chaga!!B>, Dn care a"erii!e D(i $chi 2# 1ro1rie"#%i!e, $o!ide!e curg, !ichide!e Dnghea%#, Dn"r:o foia!a 1er anen"# a o!ecu!e!or, inu$cu!e fiin%e de oniace care aiureaz#, nd, c!inche"e$c, fo(ne$c (i 16!16ie. Pe$"e ace$" $"ra" organic 1rofund, 1oe"u! a("erne unu! de cu!oare, ;#di" !i;re$c, 2oga" Dn referin%e (i $i 2o!uri. Pri a i 1re$ie e$"e de eFo"i$ Dn aniera $i 2o!i("i!or !a 1988. Gh. Grigurcu a ;or2i" de $i i!i"udini cu 1oe%ii acedon$<ieni Mircea -e e"riad, ,!eF. @2edenaru (i ,!. Pe"roff =. Poe%i de are e!an "o1i" Dn 1re%iozi"a"e?>. ,2und# nu e!e 1ro1rii, cu irea$ # orien"a!# =ara2# $au chinez#>, Dn Dncercarea, re1e"a"# de a $ugera co!a2orarea =aici e re ini$cen%a 2ar2iana cea ai ;izi2i!#> $1iri"u! de geo e"rie grece$c cu $1iri"u! $enzua!, 2aroc, a! ,$iei. Une!e ;er$uri $un" 1rogra a"ice: ? Un Euc!id e:n aer 1e$"e `e enP(i:ngeo e"rii cu uchii de #"a$e?. ,!"e!e $e #rgine$c $# $ugereze a!chi ia acea$"a $1ecia!#: ?Cu geo e"ria !in# a S"a"u!ui Moha2P-ez;#!ui"#:n du!ii 1rin Dn$u(i cu2u! ,2P-u!PMo$cheea ca$ei E! Irha!PE u(c#"ura $erii ani a! !a g6"u! doa neiPran# $i!inic!Pc:a"6"a crede%i, ;# conGur, rigoarePDn Gocu! geo e"ric dar noci;Pde $i 1!u (i de $u1!u (i "radu$P1rin nace!e 1!u"ind 1e$"e nace!eP1!u"ind Dn $ine c#"re $ine Dn?. Modu! Dn$u(i de a nu $f6r(i 1ro1ozi%ii!e !irice e$"e carac"eri$"ic 1oe"u!ui, care ado1"# un "on oracu!ar $au $i 1!u !i"urgic. , c#u"a Dn%e!e$uri ad6nci Dn ace$"e nu e Dn$ea n# a ;edea o $i 2o!i$"ic# er e"ic# aco!o unde nu i $e 1are a fi ai u!" dec6" un Goc. Cred c# En"ro1ia !ui -anie! .urcea a fo$" r#u in"er1re"a"# $u2 ace$" ra1or", ne!u6ndu:$e Dn con$iderare faconda inu!e$cian# =dac# "o" ;or2i de $i 2o!i$ >, "endin%a $1re 1arodie. Ce:i dre1", e uneori greu de di$"in$ e!e en"u! $erio$ de ce! !udic de eFe 1!u Dn"r:un 1oe ca 3an$a inefa2i!# a rena("erii f!oren"ine, une Dn"6!ni , a!#"uri de e;oca"oare i agini $"i!iza"e =?(i andarini $or2indu:(i a!2 ia: de "i 1 din ce("i?>, a!"e!e 1!ine de u or =?du!#u! cu!" ce rodea geo e"ria de carnea unei dre1"e?>M a!#"uri de ;er$uri ce 1ar $# ai2# "6!cu! !or =?(i a"e a"ici $acre $e !ogodeau garoafe ?>, care D i a in"e("e de "i"!u! ;o!u u!ui !ui Gh. Grigurcu, Un "randafir ;i$eaz# a"e a"ica, $au: ?!a ;eacu! a"e a"ic f!a and $f6r(i" e!in?>, de$"u! de faci!e ca!a 2ururi =?Zara Con:Ca;#?> ori fan"ezii !udice =?!ung eFod de ni!uriPc#"re 1ira idePunde faraonu!PPara:1ar enideP(:a:ngro1a" Dn Ra fruc"a: iPE o!i aPde ca e!eonP/i$ )iind og!inzii ari"h o$ ideon?>, une!e foar"e Dn genu! !ui Ion Bar2u =care (i e! ("ia $# $e Goace>: ?$e n#1#dea de cac"u(i "o" aeru! a!ergP1rin"r:un rega" de a%# $1re co i"a"u! BergIPau ar$ 1e rug oo, agii, Dn Zara de Cri$"a!Pc#ci 1roorocirea ca!d# (i afina" o!u$c#N P;a inuna 1e 1!aGe cu cad, #n6nc# $"e!ePa(a a fo$" :co e"# E (i D! crezur# u$c#Pau ar$ 1e rug a!#"uri 1e cei ce:aud un 1e("eP$"r#!uci"or 1rin 4ao$ 1ri;ind cu + 1!ane"ePa 1!6n$ din cer cu cear#P(i ni eni n:a crezu". 3: oriunde 1ira ida a a!erga" co1i!Pau ar$ a1oi ace("ia au ar$ au ar$ au ar$Pa fo$" un c6 1 de !u1"# unde au g#$i" ghi"arePc#ci ai fru o$ ca g!a$u! !ui 9aucoon (i $1ar"Pe D 1!e"irea:n (ar1e, ai ca!d, de PraFi"e!eP$u2 ;inuri de 2acan"e cu 1!e"e !ungi (i che!ePar fi ur!a" !a !un# 2ocancii unui regePa r6$ Ra2e!ai$ hainu! (i $:a: 2#"a" Dn !egeB. -anie! .urcea Dn ace$" din"6i ;o!u , !iri$ u! 1endu!eaz# a(adar, Dn"re fan"ezia #u(# (G $"i!izarea $u2"i!a. ,( zice c# -anie! .urcea $i u!eaz# ;or2irea 1endan"#, (i c# "onu! !ui e$en%ia! e $i i!ioracu!ar: o da"# con$"rui" decoru!, o da"# $ugera"# a" o$fera, 1oe"u! $e !a$# Dn ;oia G aaGna%iei !ui iu2i"oare de ire$ e, de eFo"i$ , de ;i$are (i de ideogra e. Zara Sin, 2un#oar#, e;oc# o Chin# 1oe"ic:u"o1ic#, i agine a unui R#$#ri" $ua;: e!odio$ (i r#coro$:hiera"ic: ?Ceai (i 1agode de Fi!ofonPfruc"e!e r#coare a!2#Pa"o ii Dn !i"ere chineze("iPninge de a$e eni cu hierog!ife (i ideogra eP1ufoa$e (i oi a!2 "o1indPe;an"aie i en$e (i u!"e ca e!iiB. 4ierog!ifa nu a$cunde ni ic, e un 1ur $i 2o! decora"i;, o figur# geo e"ric# Dn care 1oe"u! ;ede, ca $6 2ure!e ;ege"6nd Dn iezu! unei fruc"e, !inii!e in"erioare ;i$6nd: S:a Dn"i 1!a" Dn"r:o hierog!if#Po da"# cu adierea ;6n"u!ui de o$cP$oare!e a de$f#cu" un !o"u$P!a:n"re"#ierea a ' !iniiP(i una din e!e a:nce1u" $#

;i$ezeB Secre"u! ace$"or 1oezii con$"# "oc ai Dn co 2ina%ia de na"ura! (i ar"ificia!, de re;erie !i2er# Dn fa%a !ucruri!or (i de ;iziune a unui uni;er$ a2$"rac" (i a"e a"ic. E1ifania renun%# a1roa1e c?u "o"u! !a ingeniozi"a"ea !udic# Dn fa;oarea unui !iri$ gra; (i eF"a"ic. Poezia 1ierde din far ec ="o"deauna $u1erficia!i"a"ea e fer ec#"oare: $u1rafe%e!e, concre"u!, ;izi2i!u!, audi2i!u! !u ii> (i c6("ig# Dn "en$iune, Dn dra a"i$ . Ceea ce -anie! .urcea nu e("e, 1!o"inian, Dn chiar $u2"i"!u! c#r%ii !ui din 1905, ?o c6n"are a "re1"e!or ? e$"e o for # a 1oeziei de cunoa("ere, c6"eoda"# Dn anier# conce""i$"#, 2aza"# 1e i!u inare, dar (i 1e $en"in%#, 1e ;iziunea fu!guran"#, dar (i 1e defini%ia care 1rinde o2iec"u! Dn for u!#. 9iri$ u! e 1e a!ocuri $u1erior didac"ic, u"i!iz6nd aFio e !i 1ezi (i nede on$"ra2i!e, oarecu ca ace!ea a!e !ui Nichi"a S"#ne$cu din 9au$ P"o!e aei: ?1unc"u! e$"e 1oar"a 1rin care uni;er$u! 1oa"e ie(iPDn afara !ui? Sau defini%ii: ?geo e"ria E !ege a !u i!or Dnchi$e?. Chiar (i 1oe e!e de an;ergur# = ai 1u%ine> nu ai au di$cur$i;i"a"ea ce!or din En"ro1ia. Poe"u! e noroco$ aici 1e $1a%ii ici. -ac# o 1ar"e din ari!e 1oe e $un" reu(i"e, ace$" !ucru $e da"oreaz# ca1aci"#%ii !or de a r# 6ne !aconice Dn can"i"a"e. Sin"aFa $f#r6 a"# creeaz# i 1re$ia de $u$1endare a ;or2irii: !iri$ u! nu $e af!# Dn cu;in"e, ci Dn co$ ice!e $1a%ii a!2e din"re e!e. @ ca1odo1er# a genu!ui e$"e de 1i!d# 1oe u! Gr#dini, neci"a2i! din cauza !ungi ii. -ar ia"# u!" ai $cur"a In$erare unde a" o$fera $uf!e"ea$c# e un ic ha!ou Dn Guru! cu;in"e!or rare (i 1u%ine: ?$"ing6ndu:$ePr# 6nPnu ai ire$ eP$"runePnea"in$ePca $uf!e"u!Pa1roa1e ?. .re1"a", $e Dncheag# un !iri$ de ari "ran$1aren%e (i 1uri"#%i Dn :care $#!#(!uie("e un $uf!e" eF"a"ic. Poezii!e $ea #n# cu ni("e ice2erguri, care ai u!" a$cund. Mo"i;u! c6n"#rii f#r# a"ingerea $"rune!or =de origine a!!ar ean#, 1rin 3"efan Pe"ic#> re;ine: aceea(iPdiferi"e "onuriM unei ! $"rune:a2ia a"in$e, 1#r#$ind ! Dn du1#:a ieze, "oa na. 9a$:oPnea"ing6nd:o, c6n"#I?. Suf!e"u! $e cufund# Dn"r:o con"e 1!are f#r# argini, ca un fe! de 1!o"inian# con"o1ire =de$1re P!o"in, 1oe"u! $1une: ?u!"i u! orgo!io$ a! Dn;in$eiP1en"ru "o"deauna E!ade?>: ? ;ia%a: iP1u%in#P"ru1u! Dng6ndura"PDngroa1#:!eP;iiPDn !u in# II de:ar uri ! "o" ce nu ePDn inePcura"P%#r6n#P(i g6ndu!P1reaiu2indP!e $fin%e("iP$# nu ai ("iuP$# nu ai ("iuPdac# ai $un" ! $au doar .u e("iP;ia%a: iP1u%in#P"ru1u!PDng6ndura"Pu(orP i !e:ngroa1#Pde ;iiPDn !u in#B. Sau, 16n# !a de!ica"a, $ua;a, rug#ciune Dn#!%a"# 1u"eri!or necuno$cu"e a!e are!ui "o": ?1o;ar# ! D%i $un"P!e nPde r#$"ignirePD i e("i cerP u!" ier"6ndP1e$"e $uf!e"Piu2ire ?. Un $une" ai !i 1ede (i ai cura", $:a f#cu" rareori auzi" Dn 1oezia noa$"r#. C6"e;a "e e $e reg#$e$c 1e$"e "o" Dn E1ifania (i Dn Poe e!e de drago$"e 1o$"u e, unde nu e ;or2a de iu2i"#, ci de iu2ire, (i unde 1rea 1u%in din drago$"ea "ru1ea$c# 1#"runde. Poe"u! $1une ad ira2i!: ?Cu;6n"Pde 2un# irea$ #Pgura eaPu 1!eB. C6nd nu $un" $che a"ice (i $"r#;eziu dog a"ice, ace$"e 1oezii $un" $1!endide Dn $i 1!i"a"ea !or, de$f6c6nd "oa"# carnea de 1e o$u! ini ii, redu$e !a o !u inoa$# eFc!a a%ie de iu2ire (i de ui ire. -anie! .urcea ("ie ce face (i Dn"6 1!#"or, Dn"r:un rari$i o en" de orgo!iu, #r"uri$e("e: ?("iu "o"u! a$"#zi de$1re 1oezieB. Un Poe de drago$"e 1o$"u Dnce1e a(a: ? a 1ri;iPa ;edeaPcu $uf!e"u!Pf#r# ;e( in"ePa a"ingePa in"raPDn "ain#B. E$"e chiar cheia ace$"ei 1oezii Dn care nu g#$i confe$ii, ci $i 1!e $"#ri eF"a"ice, c# $uf!e"u! nu $e con$ider# de n a:(i #r"uri$i e$chine!e "r#iri, ador6nd $# $e ri$i1ea$c# Dn are!e iraco! a! fiin%ei: ? # $i " acu a"6" de ;echiPinci": e 2inePni ic nu i:e acu $"r#inP i:e dorPde ine Dn$u i r#$16ndi" Dn !u eB. S1iri"ua!i$ u! ace$"a eF"a"ic D(i creeaz# "re1"a" $"ereo"i1ii!e (i re"orica. 9u ina, focu!, ceru!, iu2irea, $e in%e!e, !acri a, "aina, $oare!e, cu;6n"u! =!ogo$u!> Di a!c#"uie$c ;oca2u!aru! 1rinci1a!. Nu ("iu cu ar fi e;o!ua" 1oe"u!, dar 1o$"u e!e deno"# deGa un 1uri$ eFce$i;, 1e de o 1ar"e, (i $e ne de dog a"izare a 1ro1riei a"i"udini, 1e de a!"a. Con;en%ii!e "i1ice D 1ung ca ni("e coa$"e 1ie!ea care D 2rac# une!e 1oezii. ,de;#ru!, /ia%a, Cu;6n"u!, 9u ina Dnce1 $# fie $cri$e cu aGu$cu!#, D(i 1ierd $a;oarea, r# 6n doar no%iuni a2$"rac"e, D i di$1!ace acea$"# ono"onie, acea$"# $i 1!i$"# !i"urghie !iric#, Dn 1oezii !a care e

1o$i2i! ca -anie! .urcea $# fi renun%a", dac# ai "r#ia. @ricu , de$"u!e din 1oeziiGe !ui $u1er2e $un" de g#$i" 1rin"re 1o$"u e, ca de eFe 1!u chiar aceea =In acea$"# "#cere> -anie! .urcea cu care edi"oru! Dncheie cu!egerea: ?cu e("i cu;in"e!or de$#;6r(ire, "#cereP ai u!" dec6" ceru!Pde 1e$"e 1# 6n"Pde 1e$"e durerePin acea$"# "#cerePcu;in"e!e $e de$fac ca nuferiiPde a!2e, Dnce" (i ca fruc"a re$1ir#PDn acea$"# "#cereP$c6n"eiaz# ca $"e!e!e no1%iiP16n#:n acea di inea%# a !u iiB. E $e nifica"i;, Dn fine, c#, "ran$figur6nd !ucruri!e (i ra1or"u! !ui cu !u ea, -anie! .urcea a $cri$ de fa1" de$1re ;ia%#, nu de$1re oar"e, nici chiar c6nd, 2o!na;, Dn u!"i u! an, ar fi 1u"u" $# (i:o 1re$i "#. dRo 6nia !i"erar#, nr. &5, 1955> ,-RI,N P@PESCU ?)ocu! (i $#r2#"oareaB Re arca2i! e$"e ,drian Po1e$cu, af!a" (i e! !a a! doi!ea ;o!u =)ocu! (i $#r2#"oarea>. @ cuno("in%# e;o!ua"# a 1oeziei "ran$1are nu doar Dn 1erfec%ia for a!#, dar Dn re ini$cen%e!e !i;re("i ce 1ar"ici1# con"inuu !a $u2$"an%a !iricii. Core$1onden%e e$"e o $1!endid# 1oezie de$1re 1oezie, Dn"r:un "on de 2adinerie, Dn$# Dn care $e $1un !ucruri 1rofunde (i $u2"i!e: ?D i Dn"ind 1oe ePe "i 1uriiP1e o $foar# de rufe, P1u%in 2ucuro$, 1u%in "ri$", Pca Dn"r:un ;er$Pdin ,r"hur 9i d<Vi$"P1e care, 1oa"e, D! ("ii. PiP$uci Poe u! 1e o fr6nghiePce:ai 1e"recu":o Dn"r:o: i du1# I "runchiu! de 1in. P-ar de$1re acea$"a ni eni $#Pnu ("ie. PUneori e("i a!"u!P,!"eori "e:ai ur6". PIeri a 1!oua". M6ine ;a fi iar#(i $enin. PCu 16ndand, cu 1#duraru!, cu $o!da%iiP"e Dn%e!egi Dn"r:o !i 2# 1e care o ;or2e$cP(i eu. P-eci, $un"e ca fra%ii, PD i $crii: 1oezia "oa"# $:a $1u$P(i "e Dnchi1ui, cu ochi ui i%i, Pdi!a"a%i, Dn a1u$, P1ri;ind cu $e "rece, u(oar#, Po !u inare de cear#. P-e ce nu $:a $1u$ 1en"ru Dn"6ia oar#K ?. 9a"ura 1ic"ura!#, concre" ;izua!#, 1redo in#, ca !a E i! Gu!ian, cu care ,drian Po1e$cu $e Dnrude("e Dn aeru! ;i$#"or, Dn Dnchi1uirea ce a!"erneaz# ?rea!i$ u!B de$cri1%ii!or: ?Cur"ea e$agerii!or Dn ra # de 1!u 2, Dn cre1u$cu!, Pc6nd de;ii din"r:oda"#, $ua; (i agre$", Piar gura ea 1ronun%# africa"e!e Se1"en"rionu!ui, Pcu ar ci"i (o1"i" din"r:un "ainic o1u$cu!M Pdec!in# a1u$e, a1u$ene ora(e:ce"#%i, Pora(:!a2irin", 2urguri:og!ind#, PDn"rea2# de ire$ e din E$". P-oa ne, 1oa"e "o"u! nu e dec6" o fan"a$ agorie, Po a 6nare, un r#gaz, un cu"re ur, Pca Dn 16nza 1#ianGenu!ui undePcu1o!e (i "urnuri, 1ie%i (i ca"edra!e, P1ri;e!i("i, ora(e, irizeaz# Dn "re urK P@, $acii ari de 1o("#, 1e raf"uri, $"ranii $aci, P!ega%i cu (a1"e noduri, 1ece"!ui%i Dn cear#, P("ii ai Dn"6i 1e care $#:! de$faciK PIn care e irea$ a ar2u("i!or din /ar#K PCur"e cu nu e $"ranii, de!iran"e, PRoza ;6n"uri!or 1e a!ei Dn;o!2ur# 1!an"e. P)ere$"re ari ci" o gr#din#Pcu 1!an"e: ag#%#"oare, u$"ind de 1rea u!" ;erde, PCur"e !a care ai fo$" 1ri i" Dn /i$, P(i:n care $uf!e"u! $e 1ierdeB. , ci"a" ace$" !ung 1oe 1en"ru fru u$e%ea !ui, 1en"ru gra%ia ad6nc# (i cere onioa$# a fan"eziei. ,drian Po1e$cu e un 1oe" care ("ie $#:(i %in# 1ro i$iuni!e de2u"u!ui, unu! din cei ai origina!i ai genera%iei !ui. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &0, 1905> Ion Mircea I@N MIRCE, ?.o2e!e fragedeB -e$1re Ion Mircea, care a de2u"a" Dn 1901 cu I$" , $:a ;or2i" ai 1u%in dec6" de$1re co!egii !ui de !a re;i$"a c!uGean# EchinoF, 1oa"e (i 1en"ru c# nu $:a ar#"a" 1rea gr#2i" $# "i1#rea$c# un a! doi!ea ;o!u . Cri"ica noa$"r# de 1oezie fiind ai a!e$ una de Dn"6 1inare, ea co en"eaz#, !a a1ari%ie, c#r%i!e, (i !e ui"# 1e ur # a1roa1e cu "o"u!, Dn"re dou# c#r%i r# 6ne un fe! de $1a%iu a! ni #nui. .o2e!e fragede readuce Dn ac"ua!i"a"e un foar"e "a!en"a" 1oe", a"uriza", chiar dac# nu odifica" $u2$"an%ia!. E un ca!igraf (i un 1uri$", care "ran$crie e o%ii!e Dn"r:un $i$"e de $i 2o!uri origina!e, a$e #n#"oare unor Ga1onezerii de!ica"e, Dn$# difici!e ade$ea 1rin !i1$a cheii. I 1re$ia e$"e de cifrare du1# un cod 1ro1riu: ? /io!e"e!e de gr#din# nu au iro$. P9#cr# ioare!e auB. Prin"r:o "ran$!a%ie i$"erioa$#, no"a%ii!e de;in e"afor#: ? Poru 2e!u! de are a2ia (i:a $#ru"a" i aginea. /echi fraze ic(or6nd o c!i1#, Dn du!ce, !u inaB. ,ici e$"e o2$er;area unei de$cinderi

a 1#$#rii dea$u1ra i aginii 1e care i:o ref!ec"# a1a: i aginea $c#zu"#, efa$a"#. Ln"reg Dn"6iu! cic!u din ;o!u cu1rinde, Dn"r:o anu e acce1%ie, a$"fe! de 1oezii ocaziona!e: Dnregi$"r#ri fugare a!e unor e;eni en"e, de$crieri, 1erce1%ii, $uge$"ii de a" o$fer#, a in"iri, o2$e$ii, 1re!ucra"e Dn$# uzica! (i 1!a$"ic. Ni ic din rea!i"a"ea 2ru"# care !e:a da" na("ere nu in"r# Dn 1oezie, ci a 1ren"a ei, Dn"r:un o en" 1ri;i!egia" a! con"e 1!a%iei. ,cea$"# 16!16iere ca ;ia%a 1ri a oar# e$"e a!2u u! unor $"#ri de. Gra%ie. Ia"#: ? -oar Dn $"rig#"u! ;echi a! a1ara"u!ui, PDn $"rig#"u! are, fiin%a "a:i ca a1a cu $#!cii de!#$#"oare, Pa in"irea 1#$"reaz# (i "#cerea de:a"unci, P$e"ea (i ea og!inde("e ceru!, Pun ;a$ cu a2uri c#!#"orind 1e$"e ora( ?. Nu ("i de o2icei care e$"e referen"u!M e"afora n: are "ran$1aren%#, e ca o ferea$"r# o2!oni"#. Ni ic, dinco!o: doar un dincoace a! 1ure!or i agini, un de$en $ua; 1e cenu(iu! 1ere"e!ui: ?Dn a in"irea zah#ru!ui u 2ra i:o 1ri;ea un "i 1Pcu urc# 1e $i!i"ra 1o$o ori"# a zidu!ui, PDnco;oia!#, Pca o i en$# frunz# de $fec!#B. Poezia !ui Ion Mircea $e con$"i"uie ca un Goc cu i$"erioa$e ref!ec"#ri (i e$"e un e!ogiu a! e"erne!or a1aren%e: ? Icoane!e "oa naPIcoane!e "oa na 1e !e nPIcoane!e "oa na de !e n icoane!e "oa naPCe $coroGirePCe de$frunzirePC!nd 1e ar2ore!e or"P1ic"a" e Dn$u(i ar2ore!ePC!nd 1e ar2ore!e or"PPic"a" e Dn$u(i ar2ore!eB. Ceea ce e$"e fra1an" !a e! e$"e !i1$a de ad6nci e, de cor1ora!i"a"e. Uni;er$u! !iricii e$"e o $u1rafa%# uzica!#, Dncre%i"# de $1u e a!2e, un ecran 1e:care $e 1roiec"eaz# i!uzorii u 2re (i !u ini. Poe"u! 1ic"eaz# icoane, "ran$for 6nd cu;in"e!e Dn $cene, Gu #"a"e de$en, Gu #"a"e !i"er#. Pri;irea con$u # !ucru!, care $e !i1e("e de re"in#, a$e eni unui "i 2ru de!ica": ?Co1i! con"e 1!6nd o ;i1er#P(i diger6nd i aginea ;i1erei. PPe ur #, i aginea ;i1erei ! diger6nd co1i!u!M P(i i aginea ;i1ereiPdiger6nd i aginea co1i!u!ui. PPe ur #, din ;i1er#: i aginea ;i1erei, dinPi aginea ;i1erei: iar#(i i aginea co1i!u!uiPcare o con"e 1!#M P(i din i aginea ;i1erei: ;i1eraM P(i din i aginea !ui: e!. PPe ur #, iar#(i co1i!u!Pcon"e 1!6nd o ;i1er#, P!a ;edere ned#un#"oare, P1e 1or%iuni 1oa"e du!ce ?. E$"e"i$ u! ace$"a ca!igrafic, Dn aniera !ui Ungare""i, dar (i cu ai Dnde1#r"a"e r#d#cini Dn 1uri"#%i!e a!!ar eene (i 2ar2iene, nu e $cu"i" de oarecare r#cea!#. /ia%a 1#$"reaz# o 1ro$1e%i e a"ina!#, 16!16ind g!acia!. )an"ezia e r#coroa$#, fraged#, eFangu#. Perico!u! 1en"ru Ion Mircea e$"e de a de;eni cu de$#;6r(ire $i2i!inic, ru16nd $i$"e a"ic 1un%i!e din"re e"afore!e !ui $a;an"e (i !u e, ("erg6nd ur e!e care ne conduc $1re ini a 1oeziei, D! 1refer Dn i1o$"aze ai in"e!igi2i!e, Dn 1oezii =a"6"ea> fru oa$e (i origina!e, cu ar fi acea$"# $u1er2 e!egiac# 9aud# a 1i1eru!ui: ?, "reizeci de ani (i:n f!oareP/ai eu n:a ;#zu" 1i1eru!P9#uda" fie 1i1eru!P/i(nu Dn$u(i D! #n6nc#. P9a "reizeci de ani Dn f!oareP/ai eu n:a ;#zu" 1i1eru!P9#uda" fie 1i1eru!PChiar de !i 2a a ei !ui. P, "reizeci de ani (i:n f!oare ! /ai eu n:a ;#zu" 1i1eru!P9#uda" fie 1i1eru!P9#uda" ca auru!. P9a "reizeci de ani Dn f!oareP/ai eu n:a ;#zu" 1i1eru!P9#uda" fie 1i1eru!PCu e:n gr aPdur i "auru!B. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +7, 1905> Pe"re S"oica PE.RE S.@IC, ?Bunica $e a(eaz# Dn fo"o!iuB Poezia recen"# a !ui 1e"re S"oica nu $e deo$e2e("e de 1roduc%ii!e $a!e ai ;echi dec6" 1rin $u2"i!i"a"e (i uneori 1rin decorM ea r# 6ne Dn$#, e$en%ia!, !a for u!a $en"i en"a!i$ u!ui ironic din ,rheo!ogie 2!6nd# ori Dn Me!anco!ii inocen"e. Mo"i;e!e $un", (i acu , ace!ea(i: !u ea 1oe"u!ui $ea #n# cu aceea 1e care o 1u"e recon$"i"ui din ;echi a!2u e de fa i!ie $au din fi! e!e de a!"#da"#. Ea are o rigidi"a"e ;oi"#, i(c6ndu:$e ri"ua!, 1rin ge$"uri ecanice, Dnduio(#"oare (i ridico!e "o"oda"#. @a enii 1ar ni("e 1#1u(i, Dn"r:un $1ec"aco! foar"e rea!, dar (i foar"e $"raniu, fiindc# 1oe"u! cu!"i;# fan"a$"icu! o2iec"e!or de oda"e =$crinu!, gra ofonu!, gheridonu! e"c.>. Se Goac#, Dn "ra;e$"i, ici dra e $en"i en"a!e e"erne: ?-ac# r# 6i !a fe! de ginga(# cenu(ie de1u$# Dn 2azaru! din $crinP(i:%i cu 1#r cor$e"u! oferi" cu Dnde nuri nai;ePDn rec!a a 1u2!ica"# Dn ur # cu a1roa1e nou# deceniiP"ru1u! "#u ;a cunoa("e o $#r2#"oare f#r# $fir(i"P(i "oa"e fe ei!e oderne

din ora(u! no$"ru gen"i!P;or af!a cu in;idie de cadou! eu cu 1#ra"Pde !a ca$a de ode a o!ii!or ici de argin"Pa1oi 1!ec# 1e:o in$u!# 1u$"ie (i:n iG!ocu! eiPne !#$# fi! a%i Dn Guru! unui gheridon 1ono$i"P"u Dn chi1 de -ian#, iar eu cu u$"#%i 1re!ua"ePde !a ce! ai fru o$ $"r#2unicB Sun" u!"e 1oezii fru oa$e Dn ;o!u 1rin ace$" a e$"ec de $en"i en"a!i"a"e 2!6nd# (i de u or, 1rin de$ue"udinea in"en%iona"#, du1# ode!u! !ui Ion Pi!!a" =cu care Pe"re S"oica $e Dnrude("e, dea!"fe!> din ,ici $o$i 1e ;re uri. )o"ografia Dng#!2eni"#, gra;ura din a!" ;eac, fi! u! cu ac"ori ce!e2ri acu 1a"ruzeci de ani $un" iG!oace de a ?da"aB $en"i en"u!, de a:! i 1regna de un 2izar aer inac"ua!, de e1oc#. Poe"u! e din fa i!ia "ru2aduri!or e!anco!ici, de o ;e$e!ie "ri$"# (i !ucid#, iar ;er$uri!e !ui $un" ono"one (i i(c#"oare a"enu6nd $en"i en"a!i$ u! congeni"a! 1rin 2ufoneria $u2"i!# =care nu a"inge nicioda"# 2ur!e$cu!>. Ideea ai genera!# a ;o!u u!ui e$"e aceea c# ;ia%a e un $1ec"aco!, iar !u ea, o are $cen#: ? Ga"a, "rag cor"ina $1ec"aco!u! eu $:a $fir(i"Pnu $un" c!oVn 1en"ru ci" a%i 1!#"i" e de$"u!P;:a ar#"a" 1e("i(oru! Ga1onez din ac;ariuP edi"6nd !a $oar"a a;ioane!or de "i1 $u1er$onicPa f#cu" Dn"re ;er$uri (i c6"e;a $a!"uri or"a!ePdar nu !e:a%i ;#zu" a adu$ c6"eoda"# 1e $cen#Pca1ra fonografu! 2roa$ca 2!aGin# (i ini a eaP;# rog Dndre1"a%i: ;# acu $1re ca$e!e ;oa$"rePIn !u e e:o ;e$e!ie are (i 1!ou# (i 1!ou# ereuPca$a ea e nu ai un "urn de h6r"ie $u2%ire 1!eca%iPDn $"agiunea ;ii"oare ;# ar#" (i c6"e;a o$"rePde coarne de dia;o! "u"urora $a!u"B. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 190&> ?@ nun"# de cenu(#B Ceea ce e$"e carac"eri$"ic 1en"ru 1oezia !ui Pe"re S"oica =de !a ,rheo!ogie 2!6nd# Dncoace> e$"e o 1refacere con"inu# a iG!oace!or 1e un fond $en"i en"a! r# a$ ne$chi 2a". .oa"e c#r%i!e !ui au un aer co un, de(i $ea #n# rareori una cu a!"a. Poe"u! e un no$"a!gic, o fire e!egiac#, !i1$i" de %6(nire !iric#, "ran$criindu:(i e!anco!ii!e inocen"e Dn"r:o ga # inor#. /er$u! $:a 1urifica" for a!, renun%6nd (i !a o"i;e!e de a!"#da"#, din care o nai;i"a"e ironic# ("ia $# con$"i"uie uni;er$u! de cro o!i"ografie a! unei !6ncede (i "ri$"e 1ro;incii $uf!e"e("i: cu $"r#zi!e (i ca$e!e ei ;echi, cu g#ri de car"on (i !oco o"i;e inuzua!e, cu fir e de$ue"e (i $i!ue"e!e e("e(ugari!or anoni i, 1e"rec6ndu:(i ;ia%a Dn acorduri!e r#gu(i"e a!e uzicii c6n"a"e Ia gra ofon. Re"oric# $u1rarea!i$"# din Ie1uri (i ano"i 1uri anun%au o $chi 2are radica!#M r# a$# neD 1!ini"# Dn @ nun"# de cenu(#, ;o!u u! din ur #, Dn care o i agina%ie din nou cu in"e, do e$"ici"#, e$"e 1u$# Dn $!uG2a e;oc#rii unei iu2iri defunc"e. Bun cuno$c#"or a! 1oeziei, "raduc#"or harnic, Pe"re S"oica reu(e("e, chiar Dn o en"e!e de o2o$ea!#, $# $e en%in# !a un ni;e! onora2i!. In"er i"en", e! e$"e (i aici, ca 1e$"e "o", un 1oe" a2$o!u" re arca2i!. @ i agine, un ;er$ $au ai u!"e "re2uie decu1a"e 1en"ru a !i $e ;edea ;a!oarea. In -u1# de$1#r%ire, III, du1# o 1ri # $"rof# ("ear$# =? Cine ;a c6("iga D 1#carea (i !ini("eaP(i cine ;a fi o$6ndi"P$#:(i cu!ce frun"ea fier2in"eP1e un 1i$c de urziciKB>, ur eaz# un di$"ih $u1er2: ?$e a1ro1ie a in"irea (i audPrug#ciunea unui 1ui de !u1 ?. Ln ,Gunge e ne;oie, din con"ra, $# renun%# !a fina!u! ce di!ueaz# 1oezia 1rin 1oe"izare: ? ,cu aGungePIn oro!ogiu! "#u (oarecii fredoneaz# e!odii de "oa n#PDn haine!e "a!e 1ono$i"e o!ii!e ci"e$c 1oe e !i1$i"e de $en$P1e ca$a "a adie un $"eag de urzic#Pacu aGunge Pai iu2i" c!"e 1u%in (i ai fo$" iu2i" c!"e 1u%inPe "i 1u!Pia:%i 1#!#ria (i "recu"u! (i ie(i Dn gr#din#B. Ce ro$" are $# ai con"inue: ?!i!iacu! a!2P;a Dnf!ori (i 1en"ru 6ini!e "a!eBK Proced6nd 1rin an"o!ogare, g#$i ereu !ucruri foar"e fru oa$e: ?du1# de$1#r%irePr# 6ne o "ri$"e%e de $a2ie rugini"# ?M ? R6nGe"u! de 1e figura ga!ionu!ui "rufa(Pde1u$ Dn uzeu! adine a! oceanu!uiBM ?din"r:o da"# a in"irea E un !u1Pcare D i de;or# cu 1!ic"i$ea!# ini a ?M ? E frig Dn c#r%iPe frig In unghiiPe frig Dn 1aharePe frig Dn har"a ora(u!ui Dn carePnu:%i ai g#$e$c $"radaB. C6"e o e!egie are acea a" o$fer# inefa2i!# ca1a2i!# a o face 1rofund#: ?S:au u$ca" ciu!inii 1rie"enii 1rafu!uiP1!eac# 1#$#ri!e nu i:au !#$a" ni ic Dn $er"are!e 1#duriiPora "oa nei e "o"u(i un ou de argin"Pdin care ie$e go!a(# $1eran%a a$"fe!PD i c!#de$c o ca$# de 1aie (i aduc o

Pe"re S"oica $o2# de h6r"ieP(i g6ndu! # 1oar"# $1re !uni!e de iarn#Pc6nd ;oi hr#ni din 2e!(ug co1iii 1oe e!or 1e "o%i ace("i co1ii orfaniPf#cu%i cu "ine aco!o de1ar"eP$u2 co!ine!e ;erzi a!e ;erii?. 3i ia"#, Dn $f6r(i", ca1odo1era ace$"ei $"#ri inana!iza2i!e de "ri$"e%e f#r# !eac: ?Ninge 1e$"e cana ea de ;in ui"a"# Dn cur"ePninge 1e$"e a"6"ea (i a"6"ea !ucruriP1e care uneori !e:a a;u"Pdar $o nu! eu e 1rofundP;i$u! eu e o $anie D 1odo2i"# cu "randafiriP # duce 1e un dru !u ino$P # "reze$c (i 1ri;e$c D 1reGurPIcade un cor2 Dn z#1ad#Pad#ug6ndu:$e !a ce!e ce au fo$"B I agi$ u! fra1an" a! 1oeziei !ui Pe"re S"oica $e !i1$e("e cu fo!o$ de dez;o!"#ri (i de re"orica $en"i en"a!#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &+, 1905> ?Su;enirB Ceea ce a"rage a"en%ia Dn 1oezia !ui Pe"re S"oica, 1e care a reci"i":o Dn an"o!ogia ?Ce!e ai fru oa$e 1oeziiB, e$"e fa1"u! c# ea D(i 1#$"reaz# un $une" 1ro1riu inconfunda2i!, Dn 1ofida di;er$i"#%ii de aniere 1e care 1oe"u! !e:a Dncerca" ;re e de "reizeci de ani. -in Poe e!e cu care e! de2u"a Dn 1950, an"o!ogia de fa%# nu ai re%ine ni icM Di 1u"e Dn$# ur #ri "ra$eu! $"r#2#"6nd ce!e!a!"e (ai$1rezece ;o!u e 1e care Pe"re S"oica !e:a 1u2!ica" du1# aceea, (i din care a $e!ec"a" 1rinci1a!e!e "i"!uri. Ln Scrii"ori ro 6ni de azi, =III, 195'>, E. Si ion iden"ific#, ai Dn"6i, o 1oezie de ?no"a%ieB, $i 1!# (i di$cur$i;#M a1oi una 2uco!ic#, Dn$# de nuan%# eF1re$ioni$"#, in$1ira"# de .ra<!M ;ine !a r6nd o 1oezie de "i1 a;angardi$" =in"egra!i$ , $1une cri"icu!, g6ndindu:$e 1ro2a2i! !a /oronca>M 1en"ru ca, de 1rin 1905, Pe"re S"oica $# $e Dndre1"e ?"o" ai u!" $1re o 1oezie ce conda n# Dn "onuri deci$e a!adii!e ci;i!iza%iei ac"ua!eB, adic# $1re un eF1re$ioni$ de fe!u! ce!ui a! u!"i u!ui ,. E. Bacon$<*. Ln Cu;6n"u! Dnain"e !a edi%ia de fa%#, Gheorghe Grigurcu o2$er;# (i e! o ?e;o!u%ieB a 1oe"u!ui, nu ai c# o 1une Dn a!%i "er eni. G#$e("e de 1i!d# c#, a"i"udinea e$en%ia!# fiind aceea de recu1erare a co"idianu!ui (i a 2ana!i"#%ii, eFi$"# din ca1u! !ocu!ui o ?$"ra"egie e$"e"ic# a du1!ici"#%iiB, de care %in (i $i 1!i"a"ea, (i an"i!i"era"ur#, (i de ocra%ia "e a"ic#, Dn"re ?1rozai$ (i iraco!B $e i(c#, de a!"fe!, 1er anen" i agina%ia !ui Pe"re S"oica, fie c# e ;or2a de $en"i en"a!u! ironic din "inere%e, Dnrudi" cu 1oe%ii din Guru! re;i$"ei c!uGene ?S"eauaB =a!#"uri de care D! $i"ueaz# Dn car"ea $a (i E. Si ion>, fie c# e ;or2a de 1oe"u! a"ur de azi, Dn ;er$uri!e c#ruia ar 1u"ea fi de"ec"a"e Dn"reaga ?1oezie 1rozaic# (i !udic#., 1o$"rea!i$ u!, ironia, 1arodia, in"er"eF"ua!i"a"ea, aGun$e !a are cin$"eB. ,ici e nu nu ai o a1reciere i 1!ici"# a ;a!orii 1oeziei, dar (i una eF1!ici"#: ?Pe"re S"oica ni $e Dnf#%i(eaz# nu nu ai dre1" un 1oe" din"re cei ai origina!i Dn 1ei$aGu! !i"erar ac"ua!, ci (i un i 1or"an", 1ro2a2i! ce! ai i 1or"an" fer en" a! Dnnoirii ace$"eia, Dn a doua Gu #"a"e a $eco!u!ui Dn cur$B. ,1recierea e$"e enor # (i n:o D 1#r"#(e$c. Mai degra2# a( $u2$crie !a fraze!e care ur eaz# i edia": ?,"6" de 1er$ona!, inconfunda2i!, !i 2aGu! $#u nu are, "o"u(i, un carac"er Dnchi$, ci, di 1o"ri;#, co!c#ind de in"ui%ii a$u1ra di;er$e!or for e !irice, $e d#ruie cu generozi"a"e e;o!u%iei !or. Crede c# !ocu! $#u 1oa"e fi co 1ara" cu ce! 1e care !:a ocu1a" ,drian Maniu Dn 1ri e!e decenii a!e $eco!u!uiB. Si"ua%ia ce!or doi 1oe%i $ea #n# de$"u! de 2ine, Dn"r:ade;#r: fiecare !a "i 1u! !ui a fo$" un ?co!ec%ionarB de for u!e (i un ?an"ici1a"orB, f#r# ca ;reunu! $# fie (i un are 1oe"M di$1oni2i!i, 1o!ifonici, au $i %i" er$u! 1oeziei, dar n:au 1u"u" face cu ade;#ra" (coa!# (i Dn$u(iri!e !e:au fo$" ai degra2# con$"a"a"e de cri"ici dec6" i i"a"e de 1oe%iM de aceea nu cred c# au Guca" ro!u! unor fer en%i, chiar dac# $:au 2ucura" de $"i #. Re;enind !a ce!e $1u$e Dn de2u"u! cronicii, ca (i ,drian Maniu, Pe"re S"oica e$"e un 1oe" u(or de recuno$cu", de(i n:a $cri$ ereu !a fe! (i, uneori, Dn"re un $"adiu (i a!"u! a! !iricii $a!e eFi$"# ari deo$e2iri, care !e ref!ec"# 1e ace!ea din !irica e1ocii. Cu Pie"re <i!o e"rice (i Miraco!e, Pe"re S"oica era, Dn 1ri a 1ar"e a ani!or I78, unu! din 1ri ii 1ar"izani ai 1oeziei care:(i c#u"a un "on nor a!, ?co unB, du1# ce a2uza$e de ace!a e fa"ic (i fe$"i; i 1u$ de dog a"i$ u! deceniu!ui Dncheia". Ca (i congenerii !ui, 1oe"u! D(i e;oc# foar"e de "i 1uriu co1i!#ria, c6nd a2ia ie(i$e din ado!e$cen%#, 1e un "on care ar 1#rea duio$, dac#

n:a $i %i di$"an%aM e;oc# de a$e enea, 1ro;incia unde $:a n#$cu", dar, curio$, i 1re$ia nu e de "r#i", ci de recon$"rui", ca (i cu 1oe"u! ar 1ri;i ni("e $"a 1e $au ni("e gra;uri ;echi, cu i agini 1e a!ocuri c!ar 2aco;iene =?-in cea$u! 1re"urii cade rugin#: P,eru! e du!ce, de cande!, P2#"r6nu! fo"ograf $:a 1r#2u(i" 1e ziarP(i ;or2e("e, ;or2e("e Dn $o n, PDn circiu # negu$"orii Dncheie con"rac"e, Pcine;a %i1# fan"a$"ic, r#$"oarn# o a$#P(i $1arge $"ic!a cu ;in.B>. No"a%ia 1rozaic# are o nea("e1"a"# "urnur# 1oe"izan"# =(i ea Dn $"i!u! ;re ii>: ?-in 2uc#"#rie %6(ne$c a2urii 6nc#riiPche 6ndu:ne !ing# a$a DnconGura"#Pcu aura ;e$e!iei de iarn#, ! dar e!e;ii 1a"ineaz# Dncon"inuu 1e !ac, PD(i $#r2#"ore$c fericirea ;6r$"ei dan$6ndP(i dac# ;or 1o" $# a"ing# ceru! cu 1a! e!eP1!ine de ghiocei $1u a(i.B, Dn ,rheo!ogie 2!inda $e 1recizeaz# (i ai 2ine na"ura ace$"ei 1oezii, care e$"e una de a" o$fer# (i de 1i"ore$c a! o2iec"e!or ;echi, ie(i"e din uz. ,$e #narea cu ?$"e!i("iiB =Gurghianu, )e!ea, R#u, Bacon$<* Dn$u(i> e "o"u(i ini # (i a$"a din dou# 1ricini: 1ri a con$"# Pe"re S"oica Dn fa1"u! c# !u ea 1oeziei !ui Pe"re S"oica e "6rgu! o!do;ene$c, ica a(ezare ano$"#, 1r#fui"# (i in$i1id# Dneca"# Dn gr#dini, cu o gar# ca de Guc#rie, de !a Baco;ia $au )undoianu, (i nu ora(u! 1ro1riu:zi$, 2urgu! cu "urnuri cu cea$, 1e care c!uGenii D! $"r#2a" Dn !ung (i Dn !a" ca 1e o e"ro1o!# $uf!e"ea$c#M a doua deo$e2ire e$"e c# dac# ace("ia din ur # D(i ?no"eaz#B i 1re$ii!e, Dn"r:un $oi de Gurna! in"e!ec"ua!, 1oe"u! ,rheo!ogiei "r#ie("e din a in"iri, e;oc#ri (i recon$"ruc%ii, cu a ;#zu" (i ai Dnain"e. -e$ue"i"udinea ;oi"# a1are (i Dn c#r%i!e de du1# 1908, Dn Bunica $e a(eaz# Dn fo"o!iu, de 1i!d#, dar no"a genera!# e$"e a!"a dec6" Dn c#r%i!e 1receden"e (i anu e un ro an"i$ a 1!u: uzica!, cu de$f#(ur#ri fa$"uoa$e, 1arodic:$o!e ne, cu nu e (i Dnde!e"niciri eFo"ice. Sigur, 1oe"u! e Dn con"inuare ironic, dar con;en%ia $:a $chi 2a", ca (i cu , 1rin"r:o !o;i"ur# a 2aghe"ei agice, Pro$1ero ar fi "ran$figura" rea!i"a"ea 1ro;incia!# (i 1rozaic# Dn"r:un fic"i; e; 2aroc euro1ean: ? /# Gur a fo$" (i eu Dn Euro1a noa$"r# c6nd;aPera Dn e1oca ano"i 1uri!or cu f!a(ne"e ro an"iceP(i a do ni(oare!or D 2r#ca"e Dn rochii de nuan%a ;ani!ieiPduio$u! co1i!#ro$u! !andou cu o"or # $#!"aPde !a un %#r a! #ririi groza;e !a a!"u! ia"#Pa%i Dnce1u" $# ui"a%i.B. Ln a!"# 1oezie 1oe"u! e$"e ?(a 2e!an !a cur"ea coniacu!uiB, Dn"r:o a "reia e ;or2a de Richard Coeur de Ba!ancoire, in$"a!a" Dn donGonu! ,cade iei de 9i"ere. -e !a ace$"e i agini !a ace!a din Suf!e"u! o2iec"e!or care a in"e$c de E i! Bru aru di$"an%a nu e chiar a"6" de are cu $:ar crede, Dn fond, Dn Pe"re S"oica $e a$cunde un ;o!u1"uo$ re1ri a", un $en"i en"a! care $e ia Dn r6$, un ro an"ic care cu!"i;# 1roza ;ie%ii, a(a c# nu e de irare $#:! ;ezi $en$i2i! (i !a aro e!e 2uc#"#riei. 3i, !a ur a ur e!or, e (i ace$"a unu! din o2razuri!e zeu!ui co"idianu!ui (i a! 2ana!u!ui !a care 1oe"u! $:a Dnchina" de !a Dnce1u": ?, Dnce"a" (i zgo o"u! 1iu!i%ei zgo o"u! ace$"uiPc!o1o" afuri$i" din 2i$erica 2ie"ei go$1odineP!inguri!e "ig#i!e :au Dneca" Dn 2a!"a chiu;e"eiP1e fa%a de a$# 1!u"e("e duh de $o$uri din ;re iPui"a"e iar !una 1une aur#, g6ndacu!ui negruPDncre eni" 1e f#ra( ace$" "ron a! gunoiu!uiPDn "i 1 ce go$1odina doar ePgone("e 1e un c#!u% de car"of. Re arca2i! 1oe" a! fa2u!o$u!ui ic, do e$"ic, Pe"re S"oica D(i ara"# aici ;oca%ia 1en"ru o !a"ur# a rea!u!ui ai 1u%in !ua"# Dn $ea # de co en"a"orii $#i (i anu e acea ?Dn$uf!e%i"#B, ;ieM o2iec"e!e $e do;ede$c a fi ai 1u%in derizorii, ai 1u%in neDn$e na"e dec6" Dncearc# $# ne con;ing# aceia(i co en"a"ori, e!e fiind, din con"ra, a uzan"e $au "eri2i!e, 2ur!e("i $au candide, duc6ndu:(i eFi$"en%a 1ro1rie Dn"r:o !u e !a care n:au acce$ dec6" co1iii (i inocen%ii. -u1# ce, Dn @ nun"# de cenu(# (i .i 1u! (i ,no"i 1u!, Pe"re S"oica argu en"eaz# o for u!# $u1rarea!i$"# de 1oezie, cu incongruen%# de!i2era"# a i agini!or =de "i1 /oronca> (i cu "endin%# for a!# $1re re1e"i%ia ecanic# =anafora a2und#: ?("iu c# ;oi a;ea $"a"uie cu ari1iP("iu c# 2icic!e"a e ac%iona"# cu gaz aerianP("iu c# Dngerii e"c.B>, e! re;ine !a 1rozai$ (i !a di$cur$i;i"a"e Dn c#r%i!e !ui 16n# acu ce!e ai 2une: Un 1o"o1 de $i 1a"ii (i Co1!e(i" de g!orie. S"i!u! e$"e ace!a

din 9a 9i!ieci =?9a 2ufe" %#ranii 2eau %uic# fiar"# $:a adu$ (i 2erePSun" u!"e a in"iri din r#z2oiu! u!"i . :B>, doar c# $a"u! e aici u!" ai a1roa1e de ora( dec6" !a Sore$cu. -e$co1eri (i aici 1roza =1e care Grigurcu o $oco"ea e$en%ia!#>: 1oe"u! Goac# ro!u! fer ieru!ui, care "ri i"e $cri$ori 1rie"eni!or de !a ora(, !#ud6nd fru u$e%i!e ;ie%ii de !a %ar#, unde e $a!u"a" cu ? do nu 1oe"B (i unde D(i %ine !a zi Gurna!u! de Dn$e n#ri. .onu! e $arca$"ic, 2ur!e$c, cu are facond#. Ln c6"e;a 1oe e, au"oru! d# $fa"uri =1e Gu #"a"e 2a"Gocori"oare> 1en"ru "oa"e e$erii!e (i ho2iuri!e $au acord# in"er;iuri 1!ine de haz. Ln fine, D(i carac"erizeaz# $ingur 1oe e!e =care n:ar fi 1e 1!acu! ?do ni(oarei i!fo;ieneB (i nici a! 1rofe$ori!or de !iceu> ca Dn fe!u! Dn care f#cea 1e ;re uri Geo Bogza cu a!e !ui: ?1oe e!e e!e au duri"a"ea 1# 6n"u!ui $#racP1arfu u! !or de duhoarea f!ori!or c#zu"e Dn (an%Pau $"r#!ucirea !# 1ii afu a"ePg6f6ie ca o roa2# din $eco!u! "recu"Pau gu$"u! un"urii de 1e("ePau gu$"u! fruc"e!or 1#dure%ePau gu$"u! ;ie%ii refuza"eP1oe e!e e!e co1ii 1#r#$i%i Dn 1!oaieP1oe e!e e!e dege"e Dnghe%a"eP1oe e!e e!e $aci cu zdren%eP1oe e!e e!e da 1oe e!e e!e g!orioa$ePdac# nu ;# 1!acP$uf!a%i:;# na$u!Pb i, da%i cu 1ie"re Dn e!eB. Ln conc!uzie, Pe"re S"oica "re2uie con$idera" un 1oe" re1rezen"a"i; 1en"ru 1ro"ei$ u! !iricii ro 6ne("i ac"ua!e, c#reia i:a i!u$"ra", cu in"e!igen%# (i cu "a!en", c6"e;a din oda!i"#%i!e 1rinci1a!e, reu(ind $# r# 6n# cu "oa"e ace$"ea e! Dn$u(i, Dn a1roa1e "oa"e a;a"aruri!e, 1rin di$"an%a 1e care a 1#$"ra":o fa%# de orice for u!#, 1rin "er enu! cu care a ("iu" $# (i:(i $chi 2e une!"e!e (i $#:(i 1rezer;e, Dn $chi 2, $uf!e"u!. =Ro 6nia !i"erar#, nr 18, 1950> 9i;iu !oan S"oiciu 9I/IU I@,N S.@ICIU ?@ !u e 1ara!e!#B 9i;iu !oan S"oiciu a de2u"a" Dn 1958 cu 9a )anion =cu!egere 1re ia"# cu un an ai de;re e !a concur$u! Edi"urii ,!2a"ro$>, (i $:a i 1u$ re1ede a"en%iei =nu "o"deauna 2ine;oi"oare> a cri"icii. Era ;or2a, de !a Dnce1u", de un 1oe" au"en"ic, Dn"6iu! ;o!u r# 6n6nd 1ro2a2i! ce! ai edifica"or 1en"ru acea$"# au"en"ici"a"e, ce! ai c!ar (i ai radica!. Ln"r:o $crii"ur# 1roza$"ic#, e! cu1rindea un $oi de $cur"e ?nara%iuniB care e;ocau "oa"e !ocuri!e co1i!#riei au"oru!ui =zona unui can"on fero;iar de !a ,dGudu:/echi>, a!c#"uind Dn fond o ? onografieB $en"i en"a!# a a(ez#rii, de fe!u! ace!eia, ce!e2re, a a ericanu!ui Edgar 9ee Ma$"er$ din .he S1oon Ri;er ,n"o!og*, care a g#$i" direc" $au indirec" ecou (i !a a!%i 1oe%i con"e 1orani, 1recu Sore$cu Dn 9a 9i!ieci, Pe"re S"oica Dn Un 1o"o1 de $i 1a"ii $au Ioana Ieroni Dn Eg!og#. Poe"u! a erican 1unea $# ;or2ea$c# de dinco!o de or 6n" 1e ni("e fo("i !ocui"ori ai or#(e!u!ui $#u din Midd!e \e$". 9a Sore$cu $e d# cu;6n"u! !ocui"ori!or ac"ua!i. 9a S"oica (i S"oiciu e$"e 1refera"# o anier# ai au"o2iografic#. ,ce!a care D(i a in"e("e Dn 9a )anion e$"e Dn$u(i 1oe"u!, a e$"ec6nd Dn i 1re$ii!e de ieri i 1re$ii de a$"#zi, ai u!" con$"ruindu:(i ;iziuni!e e;oca"oare, no$"a!gice (i 2ur!e("i 1e o a"ri%# i"o!ogic#: ?M#i, fra"e, ia !e ui"#: din cer, ;inePDn ;e( 6n" !ung =cu$u" de ea>, ;ai de ine. P =cineK> can"onierea$aN Nu $e 1oa!e, DnPcar de argin", "ra$ de doiPcai =ne uri"ori, 1#i.>, cuPro%i de aur =(iP$1i%e!e de ara #>M a, nu e ea, "u, ai dre1"a"e, ePne;a$"a !ui Aeu$ =(efu!>, oPfi ;eni" !a "ine, !a ;ac# =1ri1oni"# 1e zon#>, $#P;erifice dac# e (i ea, aco!o, o inune, fecioar#, "ran$for a"#, nuK C#P$# nu fie a an"#. X:!eiI. Pri;i%i, 2re, $u$, !a. P$#ru" ina, ada P4era, 1a. 3i o da"# D(i $coa$e c#ciu!aP%#ranu! (i fe ei!e, 1e 1eron, g#"i"e Dn ha!"#P =a("ea1"# u!"i u! "ren, care o1re("e aici, 1er$ona!u!Pde (a$e> o da"# $i " c# !e u(c#Pdan"e!a de $in. =(i $e !a$# o cea%#.>B. )ieraru! e Mar"e, $a!a de dan$ e$"e $a!a de o$1e%e a zei!or, unde ,1o!!on aco 1aniaz# !a ghi"ar#, iar Muze!e, Dn c# #(i de noa1"e, $1a!# Dn nou# !ighene, 1icioare!e oa$1e%i!or (i a(a ai de1ar"e, Dn acea$"# du2!# 1er$1ec"i;#, rea!# (i i"o!ogic#, $en"i en"a!# (i co ic#, $e 1e"rec Dn fond $cene co"idiene din eFi$"en%a $a"u!ui (i a co1i!u!ui =care ci"e("e !i"era"ura an"ic#, $coa"e a1# din f6n"6n#, edi"eaz# 1e fa"a 1icheru!ui $au 2eau ceai din cana de "a2!# a$cu!"6nd 1e un acordeoni$" care co!ind# %ara ca $# $coa"# un 2an>. Se Dn"re"aie "o"oda"# ai u!"e ;oci, Dn"r:un 2a2ei 1i"ore$c, !oca!. Poezia are 1ro$1e%i e, ;igoare (i haz: ?Sa!u" argonau%iN S"riga eu, Dn f6n"6n#, dac# era P"ri i$ $# $co" a1#,

de a a, !a 1r6nz =c6nd ;enea ea, aca$#, P$# #n6nce, de 1e c6 1.>: era o regu!#. ,"unci oPda"# !ua g#!ea"a, 1!in# (i, PDn 1icioare!e goa!e fugea de aici, de 1e$"e !inie, !a 2arier#, P$# $"ingP!6na =de aurK -e unde.> 1e 2er2ec =unu! a!P1icheru!ui, !ega" de gard, Dn dru , $# 1a$c# Dn (an%P1e e! c#!#rea eu> a1rin$# din $enin: nuPz2ura, #, 2#ie"e, 1e e!, ziua 1e canicu!#, DnP;i$, $#rea Dn $u$Pcan"onierea$a (i eu (i ai (iP$"riga : $a!u", 2# (i ;ou#, zei de r6u, cu "re$"ieP1e ca1. era o c#!dur#N 3i du1# ce ai eiP$"r6ngeau a$a, # o!e(ea , a(a (i $"#"ea Pcu ochii nic#ieri !a orizon", du$ (i. /edea iarPcic!o1u! cu oPcar"e, de agie, Dn 2uzunar, cu $e 1ia1"#n#P =cu gre2!a>, Dndr#go$"i" (i D(iP"aie 2ar2a, cu $ecera, (iPauzea , Dn in"erioru! eu un huie": iarP$e ciocne$c $"6nci!e =Si 1!egade>, zicea (i a or%ea , P"o" cu g6ndu!, #h#. ?!a o ;r#Gi"oareP!ega"#, 1e 1!aG#, Dn coarne!e unuiP"aur $#!2a"ic, nuK 3i? 16n# c6nd DnP$f6r(i", D i a1#reai "u, $iren#, cuPchi1 de $or# ai are. Me!# (iPcu "ru1 de 1a$#re, $#P # cu!ci =c#Pdor i 1e 1icioare, 2#.> o2!iga"oriu, du1#Pa iaz#P =h#>B. Ln a doua cu!egere =C6nd e oria ;a re;eni, 1955>, $1a%iu! ace$"a 2iografic de;ine difuz =de(i con"inu# $# ofere a"eria 1rinci1a!#>, iar aniera e$"e u!" ai $ofi$"ica"# Dndeo$e2i Dn 1oe u! G!a$uri din !a2irin" =care ocu1# &P+ din car"e>. Ci"i"oru! de !i"era"ur# ;eche grecea$c# recurge aici !a con$"ruc%ia $i e"ric# (i circu!ar# a "ragedii!or an"ice cu cor =$"rofa, an"i$"rofa, e1od#>. EF1erien%a !iric de$cri$# Dn 1oe e$"e una e"afizic# a e oriei, Dn%e$a"# de $i 2o!uri =nu 1ur (i $i 1!u a!uzii i"o!ogice 1recu Dnain"e> (i c6"eoda"# o2$cur# $au a2$urd#. -ac# nu i $e 1oa"e "#g#dui an;ergura, neo2i(nui"# Dn"r:o 1oezie 1re1onderen" frag en"ar#, cu e$"e aceea odern#, !irica. ,cea$"a ;izionar# $ufer# de a2$"rac%ioni$ . Senza%ii!e erau ne$1u$ ai ;ii Dn 1oe e!e din 9a )anion. Sun" (i 1rea u!"e cu;in"e ari, care dau i 1re$ia de g#uno$, Dn 1ofida unui anu i" $i % a! confe$iei dra a"ice =ne af!# Dn !a2irin">, care e$"e cu $iguran%# a$1ec"u! ar"i$"ic ce! ai eri"uo$. Ci"ez !a Dn"6 1!are: ?S"in$ de acu , Dn;#%a" cu g6ndu!: ;a!u!P1r#1a$"iei 1!ine de re1ro(uri $e Dn"inde (i funiaP1en"ru !egarea ho%i!or, aduna"# Dn ceruri, D iPd# (i ai acu"# $enza%iaPne #rginirii. M# $"r6ngi !a 1ie1", e("iPuna %6%oa$#: ni 2u!, Dn neor6nduia!#, ce cu!oarePareK -i$cu!P!unii. Care $e Dnnoie("e. /a 1!ouaP(u;oaie cu gr6uM ah, ah, $u1!iciu!P e oriei. .e aud, 1!#cere $"ric#cioa$# aPc#rnii. 3i 1e "ine de aud, nede$!u(i"#P$1eran%# cePD i aco1eri ochii: D i ;er(i din oa!a de !u"Pcu fundu! afu a", $"ranie, dru uri!ePco 1!ica"e ce au ai r# a$ de 1arcur$, coridoare!eP!or Dnchi$e, "ra$a"e de de$"in. P@ ;ic"orie a cunoa("erii a$u1raP;io!en%eiPoar2e: Dn;#%#"uri!e D(i ara"#Produ!B. 9i;iu !oan S"oiciu /o!u u! recen" =@ !u e 1ara!e!#> e$"e ai e"erogen dec6" 1receden"e!e =cu1rinde, de a!"fe!, cinci $ec%iuni> (i ai 1u%in a 2i%io$ dec6" G!a$uri Dn !a2irin". 9ui ,!. Piru i $:a 1#ru" chiar cu in"e, f#r# Dndr#zne!i, 1ro2a2i! fiindc# ?1rac"ic# un "radi%iona!i$ a2ia ca uf!a" =Dn cic!u! -e$ene ru1e$"re (i nu nu ai aici>, 1ur"6ndu:(i $uf!e"u! arhaic, rura!, Dn"r:un $1a%iu a2ia ur2aniza".B =?S9,S.B din && a1ri!ie>. Sen$u! "radi%iona!i$" e$"e e;iden", de(i nu cu "o"u! $ur1rinz#"or, dac# ne ra1or"# a"6" !a 1oezii!e de 16n# acu a!e !ui S"oiciu, do ina"e de e orie, c6" (i !a orien"area a(a zic6nd re"ro a 1o$" oderni$ u!ui ac"ua!. -e$ene!e ru1e$"re ;izi"eaz# cu in"ui%ia ci;i!iza%ii "recu"e, a c#ror u 2r# d#inuie("e de zeci de ii de ani, (i Dn cea%a c#rora $e i;e$c $che!e"e!e de "ineri dinozauri, ruine, u!cica de !u" cu $uf!e"e!e $"r# o(i!or. Pe$"e acea$"# arheo!ogie $e $u1ra1une aceea ero"ic#:1er$ona!# =?. , 6ndoiP$un"e ;e$"igii a!ePace!ora(i dru uri ui"a"e cu "i 1u!, 1a;a"ePcu 2!ocuri de 1ia"r# ;u!canic#B>. )ru oa$e ;er$uri de iu2ire =? @ $ingur# #$ur# a 1en"ru nea$e ui"aP"a $o!i"udine, iu2i"o: nea$e ui"a ea $o!i"udine. Iu2i"o, P"u nu e("i de origine "ere$"r#B>, cu S"oiciu n:a $cri$ Dnain"e, $e Dncru$"eaz# Dn 1ie!ea 1oe e!or 1e "e a eredi"#%ii den$e (i i$"erioa$e, a ci;i!iza%iei %#r#ne("i arhaice, 1!ine de o2iec"e!e (i ri"uri!e ei $i 2o!ice, (i care ofer# 1agini!e de rezi$"en%# a!e ace$"ui din"6i cic!u din ;o!u . Ia"# Dn a urg de ;6n", unu! din 1oe e!e ce!e ai 1u"ernice a!e !ui S"oiciu: ?Dn a urg de ;6n", !a %ar# Unde nu

a P ai dor i" dinPco1i!#rie, Dn$"r#ina", $ingur. Pri;e$c de !aPferea$"ra cuPgu"ui gu$"a"e de u$cu!i%e !a $foara de a"6rna" oa!ePdin ograd#: e ne!ini("i"#. @Pne!ini("e a "recu"u!uiK Noa1"eaPcic# oa!e!e $e u 1!u cu $uf!e"e!e r#1o$a%i!or (iP$e 1!i 2# 16n#P$e ;ar$#M 1e aici, 1ePunde $e ia #$ura u 2rei de o de !a "e e!iaPca$eiP1#rin"e("i. Nu ePnici o nou"a"e, oPoa!# o u 1!u (i eu: !aPDn"ina cor2u!ui. C6ndPo fi. @ $# u 1!u: oPoa!# 1!in# ;6rf, ce 2ine (iPo$# # ;#r$ DnPg6r!aP$a"u!uiK In $a" 2a"Pc!o1o"e!e: ;# 1u"e%i concen"ra o c!i1# !a a$"aK G6r!aP$e ;ar$# Dn r!u, In a urg de ;6n", 1e("ii orP$# z2oare din creang# Dn cfeang#. R6u!Pdin ;#zduh $e ;ar$# Dn f!u;iu, Pf!u;iu!. 3iP area i agina%ie aP$uf!e"u!ui eu. Lnfr6ng6ndPfor%aPDn"unericu!ui: un $une" de oa!e $1ar"e nu ai, DnP$u2con("ien", difuzPauzi" de fiecare da"# c6nd # urcPDn 1a", a$ca" (iP # $1erii de "o%i cei ce: i a1arPdeoda"# a$cau, e o%iona%i, "o%i ai ei, "a"aP a a, 2unici!e, 2unicii, $"r#2unicii, P$"r#2unice!e, organi$ ePunice!u!are adu$e de ;6n", ga!2ene, $"recura"e 1ePgea u! de$chi$ ?. 3i, 1e aceea(i "e #, ia"# (i Un ;e$"igiu, un 1oe de!ica":;izionar cu i agini rafina"e, ?chineze("iB, care ara"# direc%ia Dn care $e i(c# de !a o ;re e !irica 1oe"u!ui: ?C6nd a in"ra" Dn u 2raP"recu"u!ui: caP"o" a"6"ea f!a uri de 6ine Dn ;6n", $uf!e"eP!6ng# $uf!e"e. PeP1o"eci!ePgr#dinii D(iP!u inau dru u! cu fe!inare. ,;eauPce;a de f#cui: dar nu:(i a in"eau. Parc#P"re2uiau $# $e duc# !a o ;a"r#. /a"r#: ci%i;aPc#r2uniPa1rin(i, $#:i fac# re1ro(uri. P/a"r# 1#r#$i"#, P$"r# o(ea$c#. S# $e duc# !aPo ;a"r# $#:i fac#Pre1ro(uri. Parc#: o1ri%iP!6ng# un ;e$"igiu. /e$"igiuPa! ariiPeF1!oziiN ,h, Prefugia%i cu "o%ii Dn acea$"# feerieM D 2r#ca%iP$"riden", 1!6ng6nd, Pr6z6nd, Pzgo o"o(i, de o !i 2#PneDn%e!ea$Ic#, eiPau ;eni", f#r# doar (i 1oa"e, $#P$e "rag# de urechi. )or 6ndPgru1uri Dn Guru!Pfiec#rui fe!inar: fa i!ii, $a"eP;oie;oda!e. Sun"e PDn"r:o gr#din# aPde!icii!orK Ie(i%i din 1e("er#M $u2Pceru! !i2er, inf!uen%a%i de !un#, aceea(i !un# care:(iPface !ini("i"#Poco!u!P$#u ?. Singuru! !ucru r# a$ a1roa1e ne$chi 2a" !a 9i ;iu !oan S"oiciu e$"e $crii"ura 1roza$"ic#, di$cur$i;#, Dn 1rogra u! 1oe%i!or "ineri din u!"i u! deceniu $:a af!a" (i recondi%ionarea e!oc;en%ei, du1# ce Dnain"e i $e 1refera$e Dn od ;#di" cea!a!"# fa%# a !i 2aGu!ui, acea frag en"ar#, inuzua!# (i $uge$"i;# a ?necu;in"e!orB. )o!o$ind fraza !ung#, ;or2i"#, ?c!ar#B, in$i$"en"#, 1oe"u! decu1eaz# Dn$# ;er$uri!e Dn a(a fe! Dnc6" c!auzu!a $# nu coincid# nicioda"# cu 1auza $in"ac"ic#. Rezu!"# o "en$iune Dn"re $in"aF# (i 1rozodie. .o" efec"u! $"i!i$"ic $"# Dn ea. Pe de a!"# 1ar"e, i agina%ia $:a rafina" (i 1oe"u! Dnc!in# ereu ai de$ acu $1re e"afora ?$"i!iza"#B $au hiera"ic#, de unde !a Dnce1u" era a"ra$ de a$1ec"e!e ?2ru"eB, ne1re!ucra"e, grunGoa$e a!e rea!u!ui. Medi"a%ia 1er$ona!# are uneori, cu "o" "ac"u! ei c!a$ic, hora%ian, o no2!e%e decora"i;# de $"a 1# orien"a!#: ?,h, D i "re2uie o 1reocu1are in"erioar#, D iPzic $# nu fiu "ri$". P6r6ia(u!Pdin drea1"a e ga"a $# # adoar # cu $u$uru! !ui: DnPe! 1or%e!anuri!e, nu aiPni$i1 acu , darPcare 1e$"e dou# ii de ani ;or 1rindeP;ia%#, $c!i1e("e deGa, !e ghice("i Dn undaPa1ei for e!e, $enzua!e. Une!eP$un" 1!ine de $6nge. .oa"e "rec 1eP$u2 u 2raP"randafiru!ui, 1a"# de !u in# de un ro(u a1rin$. Pa"#Pde !u in# fe eie. )e eie, "u: c6"Pa $"a" Dn"in$ 1e 1!aG# 1ri;indP!a ;a!uri!e ici f#r# $# # $a"ur de i(careaP!or (i de firi(oare!e de 1ie"rice!e ceP!e ro$"ogo!e$c, an de an ce a PDn%e!e$K Nu a Dn%e!e$ ni ic. P6r6ia(u! dinP$"ing#, !aPfe!: doar c# e! curge Dn $en$Pin;er$. P,de;#ru!, ereu ade;#ru! e c# din ace$" !#ca(, a!P$uf!e"u!ui, nu "re2uiePie(i". ?. 9i;iu !oan S"oiciu e$"e un 1oe" origina!, unu! din cei ai Dnze$"ra%i ai genera%iei $a!e. E! "re2uie ci"i" f#r# 1reGudec#%i!e 1uri$"e de care con"inu# $# fie gre;a"# rece1"area 1oeziei "inere Dn"r: o anu i"# cri"ic#. , ;eni" "i 1u! ca ?1rozai$ e!eB $a!e = ai a!e$ !a de2u">, $crii"ura e!oc;en"# (i ce!e!a!"e $# nu ai fie con$idera"e ne1oe"ice. 9i"era"ura $e $chi 2# du1# cu ;rea ea, nu du1# cu ne Dnchi1ui noi. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 15, 1959> Mircea -ine$cu MIRCE, -INESCU ?In;oca%ie ni #nuiB

Poezia 1e care Mircea -ine$cu o $crie !a nici dou#zeci de ani Di ara"# deDnda"# ;6r$"a, ca un o2raz, de ado!e$cen". =Poe"u! a fo$" de$co1eri" de ,na B!andiana (i 1u2!ica" Dn"6ia oar# Dn Con"e 1oranu!, ?con$acra"B a1oi 1rin a"en%ia $"a"ornic# ce i:a ar#"a":o re;i$"a 9uceaf#ru!>. E! are ;oca%ia "inere%ii, a(a cu 1u%ini 1oe%i "ineri o au. -e2u"an%ii u!"i i!or ani au fo$" Dn genere 1oe%i a"uri (i "re2uie $# ne a in"i de 9a2i(, de Nichi"a S"#ne$cu, de Ion ,!eFandru, de ,drian P#une$cu, !a Dnce1u"uri!e !or, $1re a Dn%e!ege cu cine $e a$ea #n# $uf!e"e("e foar"e "a!en"a"u! au"or a! In;oca%iei ni #nui =Ed. Car"ea Ro 6nea$c#, 1901>. C6"e o 1oezie 1are $# "ri i"# direc" !a ,drian P#une$cu: ?Sun" "6n#r, -oa n#, Dnc# ari1i!e # %inPchiar de a"ing 1# 6n"u!1e:a1roa1e cu genunchii, Pacea$"# 1u"rezire #: 2a"# ca un ;inPc#ci $i " curg6nd 1rin"r:Dn$a 2unici!e (i unchiiB $au !a Nichi"a S"#ne$cu: ? A#1ada de $o n Dn$1re ochiu! ei dre1"P$au z#1ada de nei$"orieM Pochiu! ce r6de (i u!" Dn%e!e1"P1!6n$u! din 1!eoa1a $u2%ire ?. /inu!, a2$in"u!, a2urea!a $i %uri!or, fagurii de iere a in"e$c de 9a2i(, 6nGii, !a1"e!e, %6(nind din %6%e, ier2uri!e co$ ice, de Ion ,!eFandru. 3i a(a ai de1ar"e. Ceea ce nu Dn$ea n# de !oc c# Mircea -ine$cu ar fi !i1$i" de origina!i"a"e. @rigina!i"a"ea con$"#, Dnain"e de orice, Dn accen"u! foar"e 1ronun%a" ?ero"icB a! c6n"ece!or !ui de ;6r$"a: c6n"ece de$1re $6nge (i carne, care con%in o ;iziune a1roa1e ero"ic# a$u1ra uni;er$u!ui, o e"afizic# a $i %uri!or a1rin$e: ? )e ei de !e n zdra;#n Dn u(i de 2i$erici, P2#"#i!e noa$"re de$chid doar "#cereaPC#ci ;ocea $e:a$cunde Dn carne ca ierea. P)e ei:!u 6nare cu $i %uri a1rin$e ! $#ru"u! 1e g!ezne !e !a$# ai $"in$eP(i $6nge!e $1ar" $e ridic# Dn ;in#P$1re duhu! de a2ur fe eie $"r#in#P%inu"# aido a c#rnii $u2 (eaPde a!"u! ai ;rednic dar care n:o ;reaP(i 1orii ei (uier#:n naiu! de (oa1"ePca (ar1e!e:a1rin$ !6ng# duhu! de !a1"e. ?. Se "ran$criu a("e1"area, "6nGirea, !ingoarea ;iri!# a ado!e$cen"u!ui, Dn foar"e fru oa$e ;er$uri: ? E$"e:n noi o $1ai # care ne do2oar#P2a"e ;6n" din !ucruri 1oa"e dinadin$, P$uf!e"u:i o !un"re $1re odinioar#Pcarnea E du!ce ;6$!#, ochiu! necu1rin$. PRu1%i din $oare:$ 6nGii, Di a("ea1"# h#%u!, Pg!oria c#ru%ei E g!orie 1e ro%i, Poche!ari de 1ie!e #rginind o$1#%u!Pf#r# ca 1ri;irea $#: nf!orea$c#:n 1#r%iPNoi ;o u 1!e caii ga"a de 1!ecarePaduna%i Dn 1!a$a ier2uri!or ;echi, P$"eaua cea a!ea$# 1oa"e fi oricare EPIn $ingur#"a"e a!erg# 1erechiB. @rigina!e $un", a1oi, c6"e;a e"afore care $ugereaz# "i 1u!, $chi 2area, de;enirea. .ru1u! Dnchi$ Dn"re dou# $coici, $cor2ura, cochi!ia $un" $i 2o!uri a!e ;ir"ua!i"#%ii din care "6n#ru! !u1"# $# $e e!i2ereze. Prin f!uiere!e oa$e!or, 1rin ;ene!e ;ege"a!e, 1rin $6nge, ;ia%a !ui curge ;er"igino$ $1re a"uri"a"e. Ni ic nu rezi$"# $chi 2#rii. Suf!e"u! are ari1i $au a!earg# Dn ga!o1, ?"ru1u! co2oar#, ochiu! $e ridic#B, iar ora nu ai na("e Dn "ru1u! eu odihn#?. C6nd iz2u"e("e $# nu cad# Dn anieri$ , Dn 1re%iozi"a"e =, )!uier#"ur# neagr# a !e2edei de1indePde gura unui Dnger 1#zind un Dn%e!e1"B e"c.>, Mircea -ine$cu e$"e un ca!igraf $u2"i! a! ado!e$cen%ei, a! !icori!or "u!2uri (i a! hi ere!or ei: ?Eu ard$ingur#"a"e:n 2i$erica $u2%ire ! a "ru1u!ui "#u "6n#r Dnchi$ $u2 dou# $coiciP(i:n c!o1o"e!e ier2ii o !i 2# Dn ne("ireP;e$"e("e ano"i 1u! $chi 2#ri!or de doici. PMai ca!c 1e$"e cu;in"e ca -uhu! Sf6n" 1e a1e, P2uze!e: i "rec 1e:un f!au", a! $cor2uri!or oi, Pc6nd # de$fac din ine (i u 2ra nu #:nca1ePf#g#duin%ei a("rii, $e $"ing din doi Dn doi.B. =Ro 6nia !i"erar#, nr 15, 1901> ?Pro1rie"aru! de 1oduriB Su2 un "i"!u =Pro1rie"aru! de 1oduri> ce ne "ri i"e !a o "inere$c:ri 2a!dian# 1oezie =? Prie"eni ira%i:;#:n gra2#Pci" Dnc# ard caii $u2 (aPci" Dnc# z#1ada e a!2#Pc6" !i 2a e:n"reag# (i eaB>, a "reia car"e de ;er$uri a !ui Mircea -ine$cu e$"e no"a2i!#, cu ;er$uri 1!ine de 1roa$1#"# $1on"anei"a"e (i de ;er;#. C6"e;a 1oezii de drago$"e a"rag a"en%ia 1rin $enzua!i"a"ea franc#, ironic:1#"i a(#: ?Cu ai %6(ni" "u Dn ;ia%a ea de!iran"# (a 1anieP1u!1e!e "a!e 1re!ungi !o;eau car"iere!e #rgina(eP1a"u! a!uneca 1e $1in#ri!e Dngeri!or ca o $aniePDn $a!c6 i Dnf!oreau 1of"e!e: i uciga(e ?. E$"e Dn e!e ce;a din c6n"ecu! de !u e un"ene("e de(uchia", o ;#ic#rea!# 1ref#cu"# de Dndr#go$"i" f#r# $1eran%#, un

a e$"ec de ;i"a!i"a"e a $i %uri!or (i de 1redi$1ozi%ie e!egiac#. Ia"# ace$" fru o$ C6n"ec de ini # a!2a$"r#: ? Mai ("ii cu "e $"riga 1e:a"unciPBicoan# cu 1icioare !ungi?P;eneai 1e r6u $au r6u eraiPcurgeai Dn ine 16n#:n raiPcu !i 2a 1re$chi 2a"#:n 2iciP;6na 1e coa1$e ie1uri ici II co$ea 1rin 1u!1e f6n ieriuPerai irea$ # era ;iu. P-ar of of of de$i( de ochiPacu de ine "rag "rei 1o1iPcarnea: i iroa$e de 1e:acu Pa $c6nduric# de $a!c6 P1e c6nd 6nze("e u("i din caiP ie %#r6na: i $1une hai, P ie u!cica: i zice 2!idPiu2ire. R M#r ro$"ogo!i"B. ,!"#da"# Dn$# e;ocarea $en"i en"a!# cade Dn faci!i"a"ea de !a .o16rceanu =Ba!ad# ;e$e!# 1en"ru "ri$"e%ea ce!ui 1!eca" !a oa$"e: Mircea -ine$cu ?C6nd "u Dn 1arcuri roze "e ;ei 2a"ePcu f!ori 1rin"re fru o(i ado!e$cen%iPeu a $# duc o rani%# Dn $1a"eP(i:a $#:i Dn;#% a!ge2r# 1e $ergen%i, Pc6nd "u ai $# dan$ezi f#r# ;reo griG#Pcur"a"# Dnde!ung deun !iceanPde ine $e ;a:ndr#go$"i o $chiG#P(i:a $# "e ;#d 1rin"r:un Dn"or$ ocheanB e"c.>: @ anu e nefiFare 1$iho!ogic# $e 1oa"e 2ine o2$er;a !a Mircea -ine$cu, 1oe" Dnze$"ra", dar 1rea di$1oni2i! Dnc#. MaGori"a"ea 1oezii!or din ;o!u =(i Dn $1ecia! cic!u! in"i"u!a" Curna!u! unui au"o o2i! de oda"> $un" un fe! de eFc!a a%ii !irice 1e "e a condi%iei 1oe"u!ui care ne Dn"orc =de(i cu origina!i"a"e incon"e$"a2i!#> !a S1!eenuri!e !ui Nico!ae 9a2i(, !a $a"ire!e din /ia%a deoca da"# a !ui !oan ,!eFandru (i, ai a!e$, !a I$"oria unei $ecunde a !ui ,drian P#une$cu. Un P#une$cu ai ingenuu (i ai $uccin" !iric ;or2e("e de eFe 1!u Dn Pri;ighe"oarea $eco!u!ui HH, unde nu doar "onu! direc", dar (i e"afore!e $e recuno$c =? -in fiecare ;eac co2oar# un ca! ce ron%#ie $"a"uiB $au ? 4ai $ecera%i genunchii iernii $# na$c# nu ai ;ine%i fu!giPun dan$ de gro1i $e:ncinge:n ceruri de 1arc# :ar che a !a nun"#, Pfor%a%i un "randafir $# are "#ia%i:i unghii!e !ungiP(i: 2#!$# a%i 1ri;ighe"oarea c#ci ;ai 1ri;ighe"oarea c6n"#B>. ,ce$"e $arca$ e iz;or#$c nu din $"eri!i"a"e u$ca"#, ci din 1rea 1!in. Iri"a%ii!e 1oe"u!ui $un" a1rige (i ;ehe en"e, i agina%ia $e de$f#(oar# Dn for%#: ? Ca1ra #n6nc# "randafirii gr#dini!or unici1a!ePron%#ie "ra ;aie!e ca 1e orco;ii cruziPnu 1!eac# di inea%a !a 2irouPnu ci"e("e gaze"a de $ear#Pdez2rac# $"6!1ii de "e!egraf ca 1e duziPignor# $e afoare!e cu neru(inarePnu:(i dore("e !i uzin# (i GurPn:a 2re;e"a" Dnc# iar2a ar"ificia!#Pde(i ai ("ie c6"e ce;a de$1re 1#duriM Pora(u! $e !eag#n# Dn"r:un $cr6ncio2 de fu Pnu ai acea$"# ca1r# Dnc#1#%6na"#Pd# !a1"e (i nu $e:n"rea2# cu ?. -e aici !a 1a f!e"u! !iric, Dn care !i 2a 1!e$ne("e ca un 2ici, e un $ingur 1a$. In;oca%ia din Pia%a unde 1!6ng a(in#rii %ine de $1e%a acea$"a a"6" de di$cu"a"# =(i de di$cu"a2i!#> de 1oezie. No"a !a Mircea -ine$cu e $inceri"a"ea nai;#: ?E "i 1u! $# co2ori 2une "a"#Pnu !e2#d#, ci c#!#rind un "unP(i:n 1ia%a unde 1!6ng a(in#riiP(i a;ioane cu dureri de ugerP;inde:!e "u ;eninu! "#u de DngerP(i aurora !a #ce!#riiP(i do;ede("e:!e ci" $un" de $fin%iPDn%e1eni%i 1e crucea $ocia!#Pacu a c6nd i$"oria D(i $1a!#Pcu ne("iu%i eroi fru o(ii din%iB. -ac# nu ;a a!uneca Dn $"i!u! gaze"#re$c $u1erficia! ce 16nde("e "o"deauna acea$"# 1oezie (i, ai cu $ea #, dac# ;a 1#$"ra gra;i"a"ea din ;er$uri!e !ui e ora2i!e de azi =?$#:%i "ragi rea!i"a"ea 1e 1ie1" ca o c# a(#B, ?$#r2#"ore("e:%i e!anco!iaB, ? a ;#zu" Dn ci i"iru! de a(ini Dngeru! ruginindB, c6nd eu nu "ac "u !ine n:ai nici un dre1" $# "aci?, ?azi $crie 1oezia 1e ari 2uc#%i de 1!ineB (.a.>, Mircea -ine$cu 1oa"e de;eni un foar"e 2un 1oe". =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 1907> ?Ri 2aud negu$"oru!B Dn ca1i"o!u! 1e care i !:a con$acra" Dn Scrii"ori ro 6ni de azi, Eugen Si ion ;ede Dn Mircea -ine$cu de !a ;re ea de2u"u!ui !ui un "eri2i!i$" e!anco!ic, ?Dnger rura! r#"#ci" Dn ro an"ica or#(enea$c#B, 1u$ 1e $"rica" ?Gocuri!e ga"a f#cu"e a!e 1oezieiB, 1rin $inceri"a"e (i i 1er"inen%# ri 2a!dian#. Un 1a$aG din re$1ec"i;u! ca1i"o!, 1e de:a:n"regu! ad ira2i!, a"rage Dndeo$e2i a"en%ia: ?Poe%ii din genera%ia !ui Mircea -ine$cu, ;eni%i du1# Nichi"a S"#ne$cu, Sore$cu, ,drian P#une$cu., co 1!ic# enor di$cur$u! !iric 1rin"r:un 1roce$ de in"e!ec"ua!izare (i a2$"rac"izare a !i 2aGu!ui. ,u"oru! In;oca%iei ni #nui erge Dn $en$ con"rar: rea2i!i"eaz# e!egia $en"i en"a!#, in"roduce 2iografia Dn 1oezie, de$chide i agina%ia !iric#

$1re $ocia! (i co en"eaz#, Dn $"i! c6nd gra;, c6nd a!uzi; (i $arca$"ic, i$"oria care D! a$u #. Poe e!e !ui au ereu un aer de $uferin%# (i 1ro;ocare, $un" e!egiace, $"r#2#"u"e de o ne!ini("e de origine necuno$cu"# (i, Dn ace!a(i "i 1, $un" cu nu $e 1oa"e ai dezin;o!"e Dn i agi$ u! !or "ur2u!en". ? -ac# ace$"e no"e a!e 1oeziei !ui Mircea -ine$cu $un" eFac"e =(i $un"N>, i $e 1are a g#$i Dn e!e un $o!id argu en" Dn 1!u$ 1en"ru o idee, care a ai circu!a" Dn cri"ic#, f#r# $# $e i 1un# "o"u(i cu fer i"a"e, (i anu e c# 1oe"u! In;oca%iei ni #nui (i a! E!egii!or de c6nd era ai "6n#r $cria, deGa acu a1roa1e cinci$1rezece ani, Dn $1iri"u! genera%iei I58. 3i ca ;6r$"#, e! a1ar%ine ace$"ei genera%ii, ai cur6nd dec6" ace!eia a 1oe%i!or din Guru! !ui 1908, de care D! !eag# Eugen Si ion. @ eF"raordinar# 1recoci"a"e a f#cu" ca e! $#:(i an"ici1eze congenerii cu a1roa1e un deceniu. Mi $:a 1#ru" "o"deauna curio$ c# genera%ia I58 nu $:a referi" !a e! ca !a un 1recur$or. Nu ;reau $# in"ru Dn eF1!ica%ia ace$"ui fa1", care e ai u!" 1$iho!ogic# dec6" !i"erar#, dar, oric6"e deo$e2iri ar eFi$"a Dn"re 1ri u! Mircea -ine$cu (i, $# zice , )!orin !aru $au Mircea C#r"#re$cu, o !inie a1roa1e drea1"# duce de !a unu! !a cei!a!%i. -ac# 1ri;i de $u$ 1ei$aGu! 1oe"ic de !a Dnce1u"u! deceniu!ui 5, nu ne ;ine de!oc greu $# o2$er;# c#, 1rin"re 1oe%ii ?de!ica%iB, ?a2$"rac%iB, er e"ici (i de un Dnc6n"#"or rafina en" ai ace!or ani, Mircea -ine$cu face o figur# cu "o"u! a1ar"e, ca o oaie r#"#ci"# de "ur a ei ade;#ra"# (i, dac# 1o" $1une a(a, nen#$cu"# Dnc#. Mircea -ine$cu ,$"#zi, c6nd 1oe"u! $e af!# !a a (a1"ea $au !a a o1"a car"e =Ri 2aud negu$"oru!, Car"ea Ro 6nea$c#>, ne d# ai 2ine $ea a de con$"an"e!e 1oeziei !ui, dar (i de une!e odific#ri $uferi"e de ea r#$"i 1. Chiar dac# Mircea -ine$cu e$"e, Dnc#, Dn 1955, un o foar"e "6n#r, ia"#, Di 1u"e ur #ri o1era Dn e;o!u%ia ei, 1e e"a1e, de(i a2ia un deceniu (i Gu #"a"e a "recu" de !a de2u"u! !ui. -e a!"fe!, Mircea -ine$cu $:a i 1u$ !a fe! de re1ede, Dn anii ?08, ca (i Marin Sore$cu, Dn anii I78, ca (i 9a2i(, Dn anii I58. EFi$"# "o"deauna, Dn"r:o !i"era"ur#, "i1u! ace$"a de 1oe" care cunoa("e de "i 1uriu $ucce$u!, nu nea1#ra" 1rin a!"ce;a dec6" 1rin"r:un anu i" "on, 1rin"r:un $oi de candoare cuceri"oare $au 1rin ge$"uri "inere("i de $fidare (i de re;o!"#, ad#uga"e, fire("e, unei ;a!ori de necon"e$"a". Ri 2aud, E$enin, 9a2i(: e de$"u! $# !e $1une nu e!e, ca $# o2$er;# c# ei a!c#"uie$c o fa i!ie de $1iri"e care e$"e (i a !ui Mircea -ine$cu. .o%i au fo$" $i %i%i ca Dn: ace!a(i fe!, de(i e1oca (i %ara fiec#ruia $un" diferi"e: ca ni("e co1ii "eri2i!i. Co1i!u! "eri2i! e$"e o ca"egorie 2ine de"er ina"# Dn "oa"e !i"era"uri!e oderne. Mircea -ine$cu a fo$", de !a Dnce1u", (i a r# a$ 16n# a$"#zi, un a$"fe! de 1oe"M de(i 1oezia !ui nu ai e$"e a$"#zi eFac" aceea care a fo$" ieri. Ln 1ri e!e dou# ;o!u e, dac# !e reci"i , ne iz2e("e un aer ai degra2# "ri$" dec6" ;i"a! (i eF1!ozi;. C6nd 1oe"u! $crie ?Sun" "6n#r, -oa n#, "6n#rB, e! 1are a ;oi ai cur6nd $# $e con;ing# 1e $ine de ace$" !ucru dec6" $# $e !aude cu e!. Sigur, dore("e $# $e hr#nea$c# cu !a1"e de co e"# (i a!"e n#$"ru(nicii ca ace$"ea, dar ;ede 2ine cu ,. .i 1u! D(i a$cu"e cheara ? (i ? arca(ii ce"ii $1re ine D(i re1ed $#ge%i!e ;e$"irii?. Su2 o a1aren%# de energie c!oco"i"oare, ace$"e 1oezii $un" de fa1" 1er$ecu"a"e de "e eri (i de ne!ini("i: ? E$"e:n noi o $1ai # care ne do2oar#?. Cu Pro1rie"aru! de 1oduri, 9a di$1ozi%ia du nea;oa$"r# (i ce!e!a!"e D(i face a1ari%ia =de$igur, anun%a"# de !a Dnce1u"> o 1oezie ai direc" $ocia!#, ira$ci2i!# (i chiar agre$i;#. ,ce$" a! doi!ea Mircea -ine$cu e$"e ai a1roa1e de Ri 2aud dec6" de E$enin, 1rin nega"i;i$ , re;o!"# (i Dn genera! 1rin orien"area Dn"reag# a 1oeziei $1re rea!i"#%i!e !u ii oderne, cu "ehno!ogia ei a1#$#"oare, cu o na"ur# a1roa1e di$"ru$# de 1ro!iferarea ci;i!iza%iei a"eria!e: ?Mie re;o!"a nu i:a adu$ ari Dn"inderi de 1# 6n"Pne1roduc"i;# (i i$"eric# ?, $crie Ie Dn"r:un -i$cur$ D 1o"ri;a re;o!"ei =din -e ocra%ia na"urii>, ca $# do;edea$c#, dac# ai era ne;oie, nu nu ai c# ("ie 1rea 2ine c6" de WuiGo"e$c# e$"e reac%ia !ui, dar (i c# e Dn $"are, !a ur a ur ei, $# $e re;o!"e con"ra $1iri"u!ui Dn$u(i de re;o!"#. Ri 2aud negu$"oru!, con"inu6nd une!e e!e en"e din cic!u! a! doi!ea, )!uier#"uri Dn 2i$eric#, din 9a di$1ozi%ia du nea;oa$"r#, ca (i din C6n"ec de ini # a!2a$"r# $au a!"e 1ie$e din Pro1rie"aru! de 1oduri, con%ine ai a!e$ 1ozi%ii care ne a in"e$c de $"i!u! unei anu i"e a;angarde

an"e2e!ice. Nicioda"# Dnain"e n:a 1#ru" Mircea -ine$cu a"6" de a"ra$ de Gocuri!e de cu;in"e (i de a2$urdi"#%i!e dadai$"e, de ur uzi$ e!e de ;oca2u!ar (i, Dn genera!, de o 1oezie 1e c6" de ?2#(c#!ioa$#B a1aren", 1e a"6" deI crud# Dn fond. Ln"re In;oca%ie ni #nui din 1901 (i Ri 2aud negu$"oru! din 1955 e di$"an%a de !a un e$eniani$ fi!"ra" 1rin 9a2i( !a, "rec6nd 1rin anarhi$ u! !ui Ri 2aud, un ?a;angardi$ B ;e$e!:$arca$"ic (i eFa$1era". Une!e 1oezii 1ar ie(i"e de:a dre1"u! din an"aua !ui .zara: ?Po$" Scri1"u : Cu u!"# Dn"ri$"areP1ri ir# -oa ne z;onu!Pc:ai acce1"a" ca $ughi%u! Pa1eiP$# c!a"ine c!o1o"e!e Dn /a"icanB =Poe"u! are ce are cu Sf6n"u! Scaun: ?S!a;# ;ou# 1i$ici a!e /a"icanu!uiB, $crie e! Dn a!"# 1ar"e>. Sau: ? ;ino "u 1!in# de 1ro i$iuni ca o far acie ?. Sau: ? Gr#2i%i:;# acu c6nd u 2!# regiiPD 1!e"ici%i 1rin uzica de cheiP$#:nfu!eca%i (i ;oi din "a2!a !egiiP$# 1ie1"#na%i (i ;oi $fio(ii !ei, P$# ;#:"re2a%i (i ;oi $u2 ur$a 2!eagaPca un con"a2i! ;izi"a" de:o $"eaPce:i "re2uie nor;egu!ui nor;eag#P(i !u1u!ui ce:i "re2uie c#%eaKB. Ca Ur uz, -ine$cu $crie ?$"orcind !ucru! Dn $ineB $au ia Dn der6dere i"uri!e =? C# i"uri!e "oa"e 2o!e$c ca du1# nun"#Pce:a fo$" $e ai re1e"#, dar ;e("ed (i $c#!6 2B>, co2or6ndu:! Dnc# o da"# 1e I$u$ de 1e cruce, $u2 Dnf#%i(area unui 1rofe" care (i:a 1ierdu" i!uzii!e (i Dncrederea Dn o =?Credea 1e:a"unciP$au 2#nuia c# zacePin o un ecani$ de cea$ uza"P1e care:! r#$uce("i cu ;a (i c6n"# ?>. Ln ace!a(i $"i! $un" c6"e;a 1oezii 1e o"i;e fo!c!orice, c6n"ece de ini # a!2a$"r#, iron1ara$chi;e("i $au go!iardice. Mircea -ine$cu a $cri$ (i a!"#da"# a$e enea ;er$uri. Ceea ce i $e 1are $chi 2a" acu e$"e !ocu! acorda" a2$urdi"#%ii ;oi"e, (i nu nu ai de !i 2aG, Dn ace$"e 1oezii, care, din (ugu2e%e (i haz!ii, de;in Dnce":Dnce" ne!ini("i"oare (i con"rarian"e: ? Prun# ar$# ;ai (i:a arP i:a !ega" co2za de 1arP(i:a in"ra" Dn cr6( a ia"#Pcu ia1a dezacorda"#. P3i !a a$# c6nd $# (edP a$a a!#1"a un ied, P1"iu ca1r# cu "rei 1icioareP"o!#ni"# $u2 1ahare, P1a("e: :ai 16n#:n c#!c6iP1une: i:ai or 6n"u:n cui, Pc# i:e ca!d (i i:e 1rea ic#P2!ana "a de $c6nduric#B. S"i!u! ;#ic#re% 1r#1#$"io$, !ua" de !a 1oe%ii 1ri ei 1#r%i a $eco!u!ui "recu" $au din 1oezia 1o1u!ar#, e$"e ree!a2ora" (i Dn"in$ ca o coard# ga"a $# 1!e$nea$c#: ?3i:n "i 1u! #$"a 1oe"u! $crieP(i:n ;re ea a$"a Irod chiar "aie, P$ eri" do$1e("e orzu:n h6rdaieP1rea: 2o"eza"e $fin"e Si$oaiePnu ai e 2ere !a 2er#rie ?. Mircea -ine$cu (i:a eFer$a" un $"i! care, 1rin 2#(c#!ia (i non$en$uri!e de origine dadai$"#, eF1ri # de fa1" aceea(i $"are de fr# 6n"are in"erioar# din ;o!u e!e 1receden"e. EF1re$ia Dn$# $:a Mircea -ine$cu radica!iza" 16n# !a a $ugera c# 1oe"u! Dn$u(i nu $e ai 1oa"e !ua 1e $ine Dn $erio$. EI 1une de 1i!d# un "i"!u a1aren" a2$urd =Mic# cere onie !a Dngro1area unui $u2 arin din"re ce!e dou# r#z2oaie> unei 1oezii Dn care e de fa1" ;or2a de$1re Dn$u(i ro!u! 1e care e! D! a"ri2uie 1oe"u!ui Dn !u e., /a$u! cu $1ir"? e "urnu! de fi!de(, refuza" de 1oe", care D 2rac# an"aua $o!d#%ea$c#, 1referind a"i"udinea i!i"an"#, care e$"e a1oi (i ea !ua"# Dn der6dere, (i a(a ai de1ar"e. -ar "oa"e ace$"ea, 1rin r#$ucirea ironiei c6nd $1re rea!i"a"e, c6nd $1re $ine Dn$u(i, ca din"r:o i 1o$i2i!i"a"e 1$iho!ogic# de fiFare. P6n# !a ur # $u2 arinu! Dngro1a" din "i"!u e 1oe"u! Dn$u(i. -ar $# re1roduce 1oezia: ?Dnc# de Ia na("ereP i:a $1u$ eu $c6nce"e!ePDn $!uG2a ar"i("i!or di$"ru(i 1rin Dnfo e"are. PDn"r:un ;a$ cu $1ir"P;:a( fi 1u"u" Dn"oarce $1a"e!e 1en"ru "o"deaunaPdar 1e nu ("iu ce c#i ocu!"ePa !i1#i" Dndoia!a Dn ur a eaP(i ia"#: # azi ca ne2unu:n cora2iePrug6ndu: # ?d#: i -oa ne:o cora2ieBP$au ca o oa(# "eri2i!#Pdi$1u$ $# $co" ha a!u! din 1reo" f#r# nici o durerePcu firu! de !a ciora1u! ,riadnei Dn 6n#Pchiar di$1ar Dn"r:un greoi 1a!"on $o!d#%e$cP1ri;ind !u ea 1rin ciz ePca 1rin dou# 1eri$coa1e Dn"oar$e?. I agini "o" a(a de in$o!i"e Dn"6!ni Dn 1oezia care a da" "i"!u! ;o!u u!ui. Ri 2aud, ro"ofei negu$"or de $c!a;i, care c6n"# din !an% (i e a("e1"a" ?cu fanfare (i 1ra1uri? Dn 1or" de ?1ri ari 1recu agii !a ie$!e?, ne aduce a in"e de $o$irea !ui Na$"ra"in 4ogea !a I$ar!6< Dn 1oe u! !ui Ion Bar2u =eFi$"#, fie zi$ Dn "reac#", (i a!"e infi!"ra%ii argheziano:2ar2iene: ? c# dac# !ona:i negu$"or de 1e("eP1e un%i de $1er an"e% !u 6n#rar, P;a!ah "urci", dea$u1ra: i Dnf!ore("ePcoru1"a geo e"rie din )anar> ?: oricu , 1oezia din Ri 2aud

negu$"oru! ;izeaz# a"6" o anu e de i$ie a 1oe"u!ui, c6" (i una a $ocie"#%ii, a 2e!e 1ri;i"e de au"or cu $arca$ . Mircea -ine$cu e$"e, Dn recen"a !ui car"e, ace!a(i ar"i$" fer ec#"or 1rin $1on"anei"a"e, $en"i en"a!, dar din ce Dn ce ai de$ Dn for e a2$urde, i 1u!$i; (i fragi!, cu o Dnze$"rare na"ura!# a2$o!u" e;iden"#, dar inega! =Dn u oare, ca (iBDn ;a!oare>, 1u$ 1e far$e (i $"#16ni" de angoa$e, 2#"#io$ (i $en$i2i! ca o i oz#, 1oe" ade;#ra", 16n# Dn ;6rfu! unghii!or, din $oiu! ce! ai rar (i ai ne1eri$a2i!. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '9, 1955> )9@RIN I,RU ?C6n"ece de "recu" $"radaB Ceea ce a"rage nu aidec6" a"en%ia Dn C6n"ece de "recu" $"rada a!e !ui )!orin !aru e$"e $1iri"u! !or "inere$c, a!er" (i in;en"i;. @riginea !iri$ u!ui Gu;eni! nonconfor i$" a! "a!en"a"u!ui de2u"an" "re2uie c#u"a"# Dn 9i2er"a"ea de a "rage cu 1u(ca a !ui Geo -u i"re$cu =unde Dn$# i 1!icarea $ocia!# era ai direc"#> (i Dn P!an"a%ii!e !ui Con$"an" .onegaru =fronda, fan"ezi$ u!, ar!echinade!e>. ,u"oru! $e reco and# $ingur E 1e Gu #"a"e ironic, 1e Gu #"a"e $erio$, ca de o2icei E Dn"r:o 1oezie fru oa$#, in"i"uia"# Cocuri 1rea u!"e Gocuri, Dn ace! !i 2aG fa i!iar, 2#ie%e$c (i ora! 1e care:! ;a Dn"re2uin%a 1e$"e "o": ?Ai!e de:a r6ndu! a "recu" 1e 2icic!e"#PNo1%i foar"e $cur"e i:a f#cu" din "ine ! 1un"e (i dune"#P, Guca" 1o1ice cu "ar"oru! 1o1icari!or (i !:a ra$PE E("i are, "inere. R 3i :a 2#"u" 1e $1inare, ! ca o 2a!en# deco!ora"# de $oareP, urca" Un$1rezece e"aGe ai iu"e ca a$cen$oru!P, $#ri" de 1e 2a!con (i :au 1rin$ Dn 2ra%e: ! E Ce faci, 1ro$"u!eK Mi:au zi$ ! , $cri$ c#r%i ne$f!r(i"ePde$1re ada1"area !a ediu ! de$1re <i!o e"raGu! "andru Dn"re 1a" (i "e!e;izorP(i a fo$" $ingur 1e ii de 1aginiB. 3i enu erarea ac%iuni!or de 2ra;ur# con"inu# cu une!e (i ai a2$urde: ? M:a r#$"urna" E cu1rin$ de o groza;# !ingoare :P1e $cur" Dn fa%a og!inzii Dn care "e fardaiPMi:a "#ia" un 1icior un na$ (i o urechePa fo$" du inica Dn Ci( igiu ! cu $o!da%ii $u2re"e!ePi:a cu 1#ra" 2re"e!e IuI !ordache ce! (chio1 ! i:a d#rui" 1ang!icu%e ,gri1ineiPa Dn;#%a" !6ng# 1!u"oane!e de 1ercu%ie din "o1Pconga foF:"ro" 2ee:2o1B. ,1roa1e de ca1#"u! ace$"or haz!iu:$en"i en"a!e !#ud#ro(enii, 1oe"u! $e o1re("e o c!i1# $# af!e efec"u! (i iz2ucne("e Dn"r:un r6$ ;e$e! ? , zi$:o 2ine, 2re, ! a fo$", nu:i a(aK 9 (i ;oi fi, hi hi hi. ?. .o"u! $e Dncheie cu o aiurea!# haioa$# ca o $coa"ere !iric# de !i 2#: ? Prea u!"e Gocuri, iu2i"o, acu Dn 1!in# zi ! a( ;reaP$# 1!6ng ce;a, $#: i fie foa e de 1# 6n"Pde$chid nu aiP u"ra g#uri"# cu din%i (i c6n": ! Bi2i!ic#P.ri2i!ic#PBi$ ar< ! .ri$ ar< ! Bine:ai ;eni", na$u!e ! daP"rine:ai ;eni"B. ,r fi Dn$# a2$urd $# con"e$"# , a2uz6nd de eFe 1!e ca ace$"a, $eriozi"a"ea 1oeziei !ui )!orin !aru. Mai a!e$ c# eFu2eran%a, %o1#ie!i!e, g!u e!e nu $un" dec6" o fa%# a !iricii 1oe"u!ui. Cea!a!"#, fa%a a$cun$#, e no$"a!gic#, e!anco!ic# (i c6"eoda"# $fi(ia"#. -ou# e!e en"e i $e 1ar funda en"a!e 1en"ru "oa"# 1oezia. In"6i, un 2ine di$i u!a", Guca", "ruca" $en"i en" de fru$"rare ero"ic#. Iu2i"a e;oca"# Dn u!"e ;er$uri e$"e, Dn fond, inacce$i2i!#, $e 1oar"# coche", a di$1#ru", a fo$" r#1i"#, 1oe"u! o )!orin !aru cau"#, $au o $"rig# zadarnic, ga"a a $e cu!ca !a u(a ca$ei r#$f#%a"ei 1rin%e$e: ? Di $"rig dePo$Pdin $"rad#: PE Ie(i !a ferea$"r#N P-in gar#, 1e$"e c6 1u! o"o"o!i"Pf!uier# !oco o"i;e !i2era"e. PE Ie(i !a ferea$"r#N Gura ea ca"ifeia"# de dorPz2iar# de Go$Pdin $"rad#. P:Ie(i !a ferea$"r#N PSecunde!e "rec ca !an%u! de !a 2icic!e"#PDn "i 1u! #$"a, ea, Gu #"a"e 2ea"#PGu #"a"e dez2r#ca"#P # D 2r#%i(eaz# ! Dn a2$en"ia Dn de en"iaP(i $ingur# $inguric# $e fardeaz#P1en"ru noa1"ea care ur eaz#. P,1oi $e Dn"indePDnce1u"# (i nere$1ira"# ! Dn icu%u! 1a;i!ionPEu D i a("ern ca!dar6 cu in"e (iP # cu!c Go$PDn $"rad#, ! Un fir 1!#16nd de $"6!1 e!ec"ric ! 1i1#ie ecou! din urechea eaP(i 2a"e $fio$ !a u(aP icu%u!ui 1a;i!ion ? =In icu%u! 1a;i!ion>. @ no"# ai dra a"ic# (i 1a"e"ic# a ace$"ei a("e1"#ri fru$"ra"e g#$i Dn -ue!u!, unu! din !ucruri!e ce!e ai 2une din car"e, a 1!u 1oe 1e "e a =;u!gar $1un6nd> di$1er#rii 2#r2a"u!ui "r#da" 1rin di$1ari%ia ori $inuciderea

fe"ei iu2i"e. Ia"# un frag en" din 1ar"ea a "reia: ? Urc $c#ri!e !a dou# inu"e du1# deza$"ru. PZe;i!e $:au $1ar" (i 1!ou# cu a1# ca!d#. P)erea$"ra de$chi$# confir #Pfrica ei de a "r#iPo are nenorocire. PUn ger $e da Dn !i1$# cuI ca1u! de 1ere%i. PMin"ea ea %o1#ie 1e di$cu! uza" a! a2$en%ei: PBPa"efon eufon $au !aringofon o ofonK? ! ?Dngerii $6ngerii $au Dn ce rai DngeraiK ?P-e$chid ochii Dn"r:un au"o2uz iro$indPa a$1ira"or $cu"ura". PSu$ E 1!oaia ga"a $# gre2!eze ora(u!. PCo$ $"r#zi!e cu 1ie"re Dn 6ini. PSu$ E un gea 1rin care "reci nu $e $1arge, f Co$ :o fe eie cu care "r#ie("i nu "e recunoa("e. PEn gardeN P-ar cu $# ui%i 6ini!e a$"ea care %i:au f#cu" $inii fru o(iN PCu $# acuzi gura a$"a care %i:a da" cu;in"e coa1"eN PSau g6"u! #$"a de care $:a $1riGini" de!ir6ndPore (i zi!e de:a r6ndu!P e oria !u ii. P.reci 1rin gea Dnain"e (i Dna1oiPDnc#1#%6na" ca o $en"ine!#. E! nu $e $1arge. E! nu e. P)ier2in"e ca un 2o!idPcu;6n"u! cade a$urzind h6r"ia 1oe u!uiP,!!ezNB. ,! doi!ea e!e en" funda en"a! e$"e carac"eru! i aginar a! confe$iuni!or. No"a foar"e direc"#, a2unden%a ? #r"uri$iri!orB !irice 1o" $# ne induc# Dn eroare. Nu ;o 1u"ea "rage nicioda"# o !inie de$1#r%i"oare Dn"re Dn"6 1!a" (i neDn"6 1!a". Poe"u! D(i confe$eaz# =f#c6ndu:ne co 1!ice cu ochiu!> "o" fe!u! de e o%ii in;en"a"e, $1orindu:!e 1e ace!ea rea!e. Modu! !iricii !ui e$"e de o2icei o1"a"i; $au 1rezu "i;. Mu!"e i agini %in de regi$"ru!Ioniric. -orin%a rea!# $e 1o"en%eaz# 1rin Dnchi1uire, iar !a $f6r(i" $e !a$# "6r6"# de ea Dn"r:o direc%ie ne1re;#zu"#. ,cea$"# ca1aci"a"e de $i u!are, de Goc, de fan"azare $e "raduce, Dn 1!anu! e"afore!or, i agini!or, a! uni;er$u!ui 1oeziei, 1rin"r:o are in;en"i;i"a"e, Dn Guru! nuc!eu!ui e o%iona! cre("e !ar a a$ocia%ii!or, zu z#ie fan"ezia 1oe"ic#, $e Dncurc# !i 2i!e, ca Dn"r:un 2a2ei de ;oci, cu!ori, $onuri, !inii, for e: ? Ea era a"6" de fru oa$#PInci" ;echiu! 1en$ionarP$e 1orni $# road# "a1i%eriaP$caunu! 1e care a $"a". ! In iarna cura"#, f#r# z#1ad#P a(ina u$ca"# Dncearc# $:o ard#. P-ar ea de u!" co2or6$e c6nd $:a auzi"PDnghi%i"ura. P3oferii e$"eca%iPau 1!6n$ 1e ;o!anu! 1#1a" ! c#ci ea nu 1u"ea fi aGun$#. PDn $chi 2 ea era a"6" de fru oa$#PInci" (i c!inii ha!eau ! a$fa!"u! de $u2 "#!1i!e ei. P,"unci 1or"aru! D(i Dnghi%i decora%ii!ePc6nd ea in"r# Dn ca$a f#r# nu ePiar ecanicu! $1ar$e Dn din%i ! cheia francez# (i ca2!u!Pa$cen$oru!ui ce o 1ur"#P!a u!"i u! e"aGB. 3i !an%u! a$ocia%ii!or =1e ideea 6nc#rii> $e de$f#(oar# zorn#ind !a infini", Dn ;re e ce iu2i"a de;ine "o" ai inacce$i2i!# =$e Dna!%# !a cer>: ?Iar ei nu g#$ir# Dn "oa"#P!u ea !arg# ! de$"u!e #$e!ePde$"u!e g6"!eGuriPIn care $# $1arg#, f $# acine, $# Dnde$ePdi$"an%a care cre("ea ereuP(i re$"u! cu;in"e!or 16n# !a oar"e ? =,er cu dia an"e>. In -ue!u! fiind ;or2a de ?gura !u iiB, "ehnica !an%u!ui a$ocia"i; in"erca!eaz# !a un o en" da" o"i;u! cuno$cu" a! !ui ?u2i $un"B, 1arodiindu:! $u2%ire: ?,$cun$# Dn haine de !ucruP u!%i ea a ;#zu", a a$cu!"a", a con$"a"a" (i ! a ui"a" due!u!. P, r# a$ de$chi$# Dn ;6n"Pnu ai gura !u iiP;in# de 1# 6n". P,h, gura !u iiPgura !u iiPfa$"uoa$# iu2i"#P2ine r6z#"oarePfru o$ c!# 1#ni"#, P!a ;re ea "a au cur$ din cire(iPin;idioa$e "oa"e cire(i!e. PNici o fe eiePnu Dndr#znea de r#u! "#uP$# D(i ridice 1oa!e!e. PUnde:$ din%ii "#i fru o(iK PIa"#, $:au $cu"ura"N PUnde:i $oare!e !i 2ii fier2in%iK PIa"#, $:au Dnc#rca"NB. Se re arc# !e$ne cu $e for eaz# ;erigi!e $ucce$i;e, 1rin Gocu! cu;in"e!or (i a! o"i;e!or. )!orin !aru, 1e care:! ci"e$c (i:I a$cu!" de c6%i;a ani =!a Cenac!u! de 9uni>, e$"e Dn ace$"e 1ri e C6n"ece de "recu" $"rada nu doar un 1oe" for a", origina!, a c#rui i agina%ie eFerci"# o ;ie $educ%ie, dar (i unu! care $"#16ne("e cu !ucidi"a"e ecani$ e!e !iricii. 9a cenac!u a fo$" de !a Dnce1u" unu! din cei ai 2uni co en"a"ori de 1oezie, Dn ciuda aeru!ui non(a!an", "eri2i!i$", eF"ra;agan", 1oe e!e !ui au o infra$"ruc"ur# riguroa$#. )ine%ea, acura"e%ea, !i 1idi"a"ea eF"erioar# a i agi$"icii i 1!ic# (i un "ra;a!iu a"en" a$u1ra co 1ozi%iei in"erne a 1oe e!or, care nu iz;or#$c 1ur (i $i 1!u din"r:un corn a! a2unden%ei. -in Gocu! de co$n"r6ngeri (i !i2er"#%i, rezu!"# far ecu! $1ecia! a! ace$"ei 1oezii ;a!oroa$e (i 1ro i%#"oare. =Ro 6nia !i"erar#, nr +9, 1951> ?9a cea ai Dna!"# fic%iuneB

/er$u! !ui )!orin !aru =9a cea a! Dna!"# fic%iune> 1e care !:a 1u$ Dn "i"!u! ace$"ei cronici =/er2a!e 2ucurii a!e gurii E n.n., M. /.> con%ine un 1!eona$ Dn(e!#"or (i, Dn fond, carac"eri$"ic 1en"ru 1oezia au"oru!ui. )!orin !aru -ar ia"# con"eF"u!: Dn"r:o 1oezie 1$eudo:ero"ic# =)u! ina"a>, du1# ce iu2i"a e$"e e;oca"# Dn !i 2aGu! 1ro$1ec"e!or 1u2!ici"are, a! rec!a ei "e!e;iza"e, ca o ;ede"# adora"# (i $canda!oa$#, 1oe"u! in"roduce Dn"r:o 1aran"ez# un $cur" co en"ariu: ? @chii "#i oi, )u! ina"aP("er(i de dorin%e e!ec"riceP"i1#ri%i Dnc# o :i dou# "reiP1e 1ro$1ec"e de 2i<ini cu 1e"icePochii unei 1o$i2i!e "andre fe eiP =$1un acu !a recePDn c!i1a !ec"uriiPcu ;er2a!e 2ucurii a!e gurii> P1e care n:o a af!a" Dn 1oe u! na"uriiB. S# Dncerc $# ?"raducB 1e 1oe". Iu2i"a nu $e af!# Dn 1oe u! na"urii, ci Dn ace!a a! cu!"urii =aici a$$: edia>, e$"e o f#1"ur# reco 1u$# din $e ne!e !i 2aGu!ui fo!o$i", fi! a"#, "e!e;iza"#, cu a!"e cu;in"e i1o$"azia"# 1e un ecranM iu2irea $e con$u # Dn ace$" od, in"er edia"# de i agini $"andard, care o 1o"en%eaz# 1aradoFa! (i ironic, Dn !ocu! ;oca2u!aru!ui "radi%iona! $1ecific a! $en"i en"u!ui, a;e unu! D 1ru u"a" a!"ui do eniu. Paran"eza re1rezin"# o co en"are !a rece a "eF"u!ui 1oe"ic 1ro1riu:zi$ (i ea ne face $# Dn%e!ege ai 2ine 1!anuri!e deo$e2i"e 1e care $e i(c# fan"ezia !iric#: Dn 1ri u! 1!an $e af!# $i 2o!uri!e rec!a ei, i agini!e fi! u!ui ";, Dn 1!anu! $ecund, $en"i en"u! 1ro1riu:zi$, ;ag fru$"ra", de iu2ire. /er$u! din "i"!u !e reune("e Dn e(an"ion. Bucurii!e $un" a!e gurii 1oe"u!ui =a1ar%in cor1u!ui $#u, $un" ade;#ra"e, $:au n#$cu" din in"i i"a"ea cea ai rea!#> (i $un", deo1o"ri;#, ;er2a!e =!ega"e de un ;oca2u!ar (i de o gra a"ic#, de o !i 2# oarecare, care Dn cazu! de fa%# e$"e una ar"ificia!#>. Nu cred c# # Dn(e! ;#z6nd Dn )u! ina"a una din eF1re$ii!e ce!e ai c!are a!e 1oeziei !ui )!orin !aru, $au, de ce nu, for u!a ei 1er$ona!#. Ln C6n"ec de "recu" $"rada, ;o!u u! de de2u" de acu "rei ani a! 1oe"u!ui, eFi$"a deGa o 1ar"icu!ari"a"e 1e care a nu i":o a"unci carac"er i aginar a! confe$iunii. Poe"u! nu eF1ri a 1ur (i $i 1!u Dn"6 1!#ri a!e fiin%ei $a!e, ci in;en"a o $u2iec"i;i"a"e 2oga"# (i di;er$#. ,u"o2iografia !iric# era $1ori"# 1rin Dnchi1uire. Me"afora $e ad#uga ;ie%ii. Poe"u! "r#ia Dn ace$" regi$"ru fan"ezi$" ca (i cu ar fi fo$" ade;#ra". Nu:(i "ruca e o%ii!e, ci, de !a un 1unc" Dnain"e, $i u!a e o%ii 1o$i2i!e, D(i !ua dorin%e!e dre1" rea!i"a"e, cu o $1on"anei"a"e 1erfec" credi2i!#. Nu $1unea ce ?a fo$"B, dar ceea ce ?ar fi 1u"u" $# fieB. Se co 1or"a ca un Dndr#go$"i" i"o an, ca un fa!$ifica"or de $en"i en"e, 1e Gu #"a"e ingenuu, 1e Gu #"a"e !ucid, Dn 9a cea ai Dna!"# fic%iune ="i"!u $e nifica"i;N> $e 1#$"reaz# ace$" carac"er i aginar, dar for e!e 1e care fan"ezia !e D 2rac# $un" a!"e!e (i, a( 1reciza, din ce Dn ce ai con"ra$"an"e cu fondu! e o"i;. , ;#zu" cu , Dn )u! ina"a, dec!ara%ia de iu2ire a1e!eaz# !a c!i(ee!e 1ro$1ec"u!ui 1u2!ici"ar de "e!e;iziune. @ !eg#"ur# cu concre"u!, cu origina!u!, cu $en"i en"u!, eFi$"# "o"u(i cre6nd un $oi de a 2igui"a"e a re1rezen"#ri!or. 9a 1u%ini 1oe%i "ineri $un" de eFe 1!u a"6" de frec;en"e ca !a )!orin !aru i agini!e ana"o ice, cor1ora!e, $ugera"e 1ro2a2i! de Nichi"a S"#ne$cu: "6 1!a, din%ii, creieru!, ochiu! ar"ere!e, ini a, "ru1u! Dn"reg. ,na"o ii!e !irice $un" Dn$# din ce Dn ce ai $enza%iona!e: Creieru! Dnce1u $# z2oare 1rin ca er#PIni a ca un a$1ira"or o2o$i"P!a"r# !a u(a Dnchi$#?M ?-ar ochii ei c#!#"oreauP1rin ca era goa!#Pca o 2u!# 1a1a!#?M Cu "e ai c#u"a$e , zorn#i"or de 2ra%e (i g!a$uriP(i g6nduri (i na$uri $uf!a"eP(i ini # E un fe! de ini # a"irna"# de "ru1Pcu un dege" 1!i 2a"P1rin foia!a he2do adare!or de $canda!B, Dn$#(i ;iziunea $en"i en"e!or 1are uneori nichi"ian#, 1rin re!a"i;izare (i $chi 2are a 1er$1ec"i;ei: ?,"unci "e:a ;#zu" din dou# 1#r%i deoda"#P =uni;er$u! $e zg6ia Dn og!ind#> P-in $"ing# "e ai iu2ea , din drea1"a "e ai iu2i$e P(i era neferici" de dou# ori oda"#Pca un 1arc de a(iniB. -ar ace$"e i agini a!e cor1u!ui $un" a$ocia"e !a )!orin !aru cu i agini ecanice, e!ec"rice, e!ec"ronice. ,na"o ia nu ai e$"e de1!in $"#16ni"oare, nici ;iziunea $en"i en"e!or eFc!u$i; ana"o ic#, u an#, ci (i ecano orf#, ar"ificia!#. Ini a $ea #n# cu un a$1ira"or, nefericirea cu un 1arc au"o, iu2irea cu ni("e ?$fori de

aer Dn"re ini a eaP(i acea$"# 1#1u(# ecanic#B. Iu2i"a ca o 1#1u(# ecanic# ne "ri i"e !a Baco;ia, !a Ur uz (i !a $u1rarea!i("i, Dn o1era c#rora $:a o2$er;a" de u!" o "ran$gre$are a u anu!ui, o 1ro!iferare, Dn $chi 2, de for e ecanice. Un ic 1er$onaG ur uzian (i <af<ian = # g6nde$c !a @drade<> $coa"e ca1u! de 1i!d# din"re ;er$uri!e 1oeziei Ecou! in;idio$: ? a;ea un 1icior ai $cur"Pun ochi de $"ic!#, o 1o 1i%#, un (o!d de argin", un in"e$"in finB. 9irica !ui )!orin !aru e$"e de $1iri" a;angardi$", 1endu!6nd Dn"re $en"i en"a! =chiar dac# re$1in$ dec!ara": ?!enGerie in"i #P$ingur#"a"e 2oarf# $en"i en"a!#B> (i !udic =$co2or6nd 16n# !a ca!a 2ur: ca1u! ne2unei $1eran%e?, ? o $# fe"eN @ $# fa"#N?>. Poe"u! e un Gu;eni! ne$ in"i", care, Dn !oc $#:(i ara"e gra;i"a"ea, o "rucheaz#. /er$uri!e $a!e 1!ine de u or, $c6n"eie"oare, in"e!igen"e a$cund un fond anFio$ (i un $uf!e" fria2i!. -or i"orii $chi%eaz# o dra # a 1oe"u!ui $1eria" (i "i id, agre$a" de ochiu! 1u2!ic care $frede!e("e zi (i noa1"e uni;er$u! !ui de uca;a. Re;ine "e a ro an"ic# a ar"i$"u!ui $ingura"ic. Bun# $eara doa ne!or 1oa"e fi con$idera"# o 1arodie ingenu# a Sa"irei duhu!ui eu. C6"e;a 1oezii a 1!e (i cu con$"ruc%ie ai co 1!eF# dec6" a ce!or din car"ea de de2u" $un" un fe! de ?i$"orii in$o!i"e?, de $cenarii "ragic:2ufone, $o!e ne (i ironice, a in"ind 1e a!ocuri de E i! Bo""a =?Mai cere (a 1aniePche # )!orin !aru (i in;i"a%ii: Pa"o u! (i aGordo u!. PD i zi$e a"unci "i 1u!: P:.u ai un $uf!e" a!e$Pcu;6n" cu cu;6n", dic%ionar funerar?>. Caragia!i$ u! e$"e, !a r6ndu! !ui, Dn;edera" Dn ora!i"a"ea $u2ur2an#, Dn ;i;aci"a"ea i"icea$c# a unor ?1er$onaGe? !irice. -e a!"fe!, ace$" $"ra" $"i!i$"ic nu:i acciden"a! !a )!orin !aru. 9i 2a e ade$ea "ran$cri$# cu ?Dna!"# fide!i"a"e? (i u oru! rezu!"# din a!#"urarea de c!i(ee Dn $"are 2ru"# cu ;er$u! din E ine$cu, Baco;ia (i a!%ii. Ca !a aGori"a"ea "ineri!or 1oe%i in"er"eF"ua!i"a"ea Goac# un are ro!. Ideea $u2iacen"# con$"# Dn de ocra"izarea ;oca2u!aru!ui. Nu ai eFi$"# o !i 2# 1oe"ic#, ci, dac# 1o" $1une a(a, una a 1oeziei, care con%ine Dn ea "oa"e eF1re$i;i"#%i!e: 1o1u!ar#, cu!"#, ora!#, $a;an"#, ?1oe"ic#?, ?1rozaic#?, $erioa$#, g!u ea%# e"c. Re$1ingerea Gargonu!ui 1oe"ic con$acra" $:a f#cu" u!"# ;re e 1rin recu1erarea zone!or r# a$e Dn afara !ui: 2aude!airiana (i arghezian# e$"e"ic# a ur6"u!ui a ur #ri" $# ;a!orifice ceea ce 1oe%ii dinain"e con$iderau re2ar2a"i;. @ da"# cu a;angarda (i cu 1o$" oderni$ u! di$1are chiar (i acea$"# di$"inc%ie. Poezia nu $e ai 2azeaz# 1e fru o$, dar nici =eFc!u$i;> 1e ur6" Ea $e de$chide $1re "oa"e !i 2aGe!e, de;ine un idio uni;er$a! cu1rinz#"or. E o !i 2# ;ie (i deo1o"ri;# una ar"ificia!#. Princi1iu! ace$"a a! Dnregi$"r#rii $e o2$er;# Dn "oa"e $ec"oare!e 1oeziei !ui )!orin !aru. Nu doar ;or2irea, dar (i ge$"uri!e, ;ia%a "oa"# co"idian#, cu a!ea"oriu!, 2izaru!, non$en$u! ei, e$"e Dnregi$"ra"# 1e o 2and# de agne"o$co1. Poe"u! $e af!# 1e un 1!a"ou de fi! are: ?Mo"orN Mo"orN .o"u! e 1reg#"i": Pro2ine"u!, %u%uroiu!, Dnf#(ur#"oru!, ciu1i"oareaParcu! Dn"in$ Dn ;6n", <har a, o u! (i $6r aPDnregi$"rarea cea Mare, .riunghiu! de NoroiN PCa$c# ochii, u 1!e urechea, gu$"# o en"u! EPa1a$# 2u"onu!, nu $"a, %i1#, i(c#, u(c#Pui"e c# ;ine, %ine:"e 2ine S ai2i curaP, ca ine EPe 2ine e2ine e2inee2inee2ineee e e eP,CUMNB EFi$"# Dn 9a cea ai Dna!"# fic%iune (i o doz# de i 1ro;iza%ie 1oe"ic#. Sun" c6"e;a 1oezii 1ar%ia! $au "o"a! nein"e!igi2i!e, c6nd faconda $"i!i$"ic# a !ui )!orin !aru $ca1# con"ro!u!ui e$"e"ic (i Gocu! de;ine Goac#. Pro2a2i! c# o anu i"# $edi en"are =nece$ar#, Dn condi%ii!e de e"erogeni"a"e a!e ace$"ei !irici> ;a c!arifica Dn ;ii"or ;a!ori!e. -ar, dinco!o de a$"a, )!orin !aru e un 1oe" origina! (i Dn ace!a(i "i 1 $i 1"o a"ic 1en"ru "endin%e!e !iricii din anii I58, un ingenuu $c!i1ind de in"e!igen%# ar"i$"ic#, un 6nui"or a2i! a! !i 2ii, un ;ir"uoz a! "ehnici!or oderne, un e o"i; (i un hi$"rion, unu! din acei co1ii "eri2i!i care $un" $area (i 1i1eruI !i"era"urii. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &&, 195'> ?Dnne2une$c (i: i 1are r#uB Ecou! de ro an%# =dar cu un "i 2ru a!ar an"> care r#$un# Dn "i"!u! recen"ei c#r%i de ;er$uri a !ui )!orin !aru E Dnne2une$c (i: i 1are r#u E nu e$"e Dn"6 1!#"or. Unu! din regi$"re!e u!"i1!e (i e"aGa"e a!e 1oeziei ace$"eia e$"e cu ade;#ra" ace!a a! c6n"ecu!ui de !u e, ;e$e! aha!age$c (i $ua; i"oc#ne$c, 1e care:! fredoneaz# /e"a !ui Caragia!e. ,!" regi$"ru e$"e chiar ace!a caragia!ian. Ca

a1roa1e "o%i congenerii $#i, )!orin !aru D! ("ie 1e de ro$" 1e Caragia!e, a!e c#rui eF1re$ii Di ;in $1on"an 1e !i 2#. Un a! "rei!ea $"ra" e$"e da" de neura$"enia 2aco;ian#. In$o!i"a co 2ina%ie ne duce cu g6ndu! !a ce! ai caragia!ian din"re 1oe%ii $i 2o!i("i =du1# a1recierea !ui C#!ine$cu> (i anu e !a Minu!e$cu, 1rin care ne Dn"oarce !a $1iri"u! ro an%ei =e dre1", una $noa2#, fran%uzi"# (i neo!ogi$"ic#, dar, Dn defini"i;, "o" ro an%#>. Ca (i Minu!e$cu, )!orin !aru e$"e un 1oe" un"ean 1rin eFce!en%#, 2ucure("eanu! ;o!u2i! (i "eri2i!i$", care are "ea"ru! Dn $6nge, doar c# decoru! (i recuzi"a $un", Dn u!"i e!e decenii a!e $eco!u!ui, a!"e!e dec6" Dn 1ri e!e: ghi"ara e!ec"ronic# (i $in"e"iza"oru! au !ua" !ocu! !anguroa$ei ando!ine, iar 2ea" genera"ion 1e a! $i 2o!i("i!or, Dn"re Minu!e$cu (i !aru ai eFi$"# dou# ;erigi Dn !an%: !una"ecu! .onegaru = ai degra2# dec6" 2arocu! -i o;> (i 1!oie("eanu! Nichi"a S"#ne$cu. -an$u!, e!odio$ ori $inco1a", a! $"#ri!or de $1iri" de !a ace$"a din ur # 1ro;ine, ca (i ana"o ia, eF1u$# 1e 1!an(a !iric#, Dn $f6r(i", di$cur$u! 1oe"ic a Dn;#%a" o u!%i e de !ucruri de !a /oronca (i de !a a;angardi("i, 2a$cu!6nd Dn"re dadai$ (i $u1rarea!i$ , Dn"re Ur uz (i Geo Bogza, Dn"re !udic (i 1a"e"ic. -erizoriu! (i $erio$u! $un" 1u$e Dn con"ra1unc". E$"e, de a!"fe!, "ehnica 1refera"# a ace$"ei 1oezii, a c#rei !inie e!odic# e$"e necon"eni" frac"ura"#. )!orin !aru Dn$u(i $:a re;endica" de !a o aF# eridiona!# a 1oeziei ro 6ne("i, care, du1# 1#rerea !ui, ar fi de;eni" do inan"# Dn anii I58, du1# acea nordic# =B!aga: Goga>, $u2 $e nu! c#reia ar fi $"a" o 2un# 1ar"e din 1oe%ii ani!or I78/6n$u(i ace$" 2ric:6:2rac e$"e carac"eri$"ic 1en"ru un 1oe" care nu nu ai nu:(i a$cunde =ori reneag#> ode!e!e, dar !e $coa"e Dn fa%# (i !e Dngroa(#. Mi $e 1are c# nu 1ur (i $i 1!u de1!a$area de !a nord !a $ud =Nichi"a S"#ne$cu e;oca 4*1er2oreea Dn"r:un !angaG din ce Dn ce ai eridiona!> e$"e defini"orie 1en"ru $chi 2area de con"inen" 1oe"ic 1e"recu"# de !a o genera%ie !a a!"a, dar odificarea de a"i"udine fa%# de "radi%ia !i"erar#. .6n#ru! !oan ,!eFandru re1e"a, acu un $fer" de $eco!, $1iri"u! !ui Goga (i B!aga a1roa1e f#r# $#:(i dea $ea a. ReDnnodarea cu un "recu" o ;re e ui"a" era a(a zic6nd ;i$cera!#. Mi"o!ogia %#r#nea$c#, )!orin !arii $"r#;echi!e ere$uri (i i$"erioa$a !or 2o!2ori$ire din 1oezia arde!enea$c# din 1ri a Gu #"a"e a $eco!u!ui eFerci"au a$u1ra 1oeziei de i edia" du1# 1978 o fa$cina%ie "o"a!# (i nai;#. B!aga, Goga reDn;iau fan"o a"ic Dn acea$"# 1oezie, ca ni("e oroi. ,"i"udinea !ui !aru (i a congeneri!or $#i e$"e co 1!e" a!"a: !ucid#, de"a(a"#, ironic# (i !udic#. Re1e"area $e face Dn a!" regi$"ru. Se o2$er;# 1re"u"indeni 1a$"i(a ori 1arodia in"en%iona"#. ,ccen"u! nu ai cade 1e a" o$fer#, 1e ?con%inu"B, 1e 1rocedeu, 1e regi$"ru! $"i!i$"ic. Poezia Dnce1e de !a recon$iderarea !i 2aGu!ui. Poe%ii an"eriori $un" recu1era%i !a ni;e!u! a"eria! a! "eF"u!ui: ;er$, fraz#, $in"ag #, Dn ra1or" cu Goga (i B!aga, 1ri u! !oan ,!eFandru era un 2eneficiar eFc!u$i; ora!. Poezia ani!or I78 nu cuno("ea in"er"eF"ua!i"a"ea. Ln ;re e ce 1oezia de du1# 1958 e$"e, Dnain"e de orice, in"er"eF"ua!#. ,cea$"a face ca energia ei $# %in# Dndeo$e2i de e!oc;en%# (i u!" ai 1u%in de i agine. Cu;in"e!e con$"ruiau i agini !a 1oe%ii genera%iei an"erioare: i agini!e de;in di$cur$ !a aceia ai genera%iei ac"ua!e. Pun"ea de !eg#"ur# Dn"re e!e, din nou, Nichi"a S"#ne$cu, $f6(ia" nu doar Dn"re $1iri"u! nordic (i ace!a $udic, dar (i Dn"re i agine (i ;or2ire !iric#. 9a C#r"#re$cu, !a !aru, !a Magda!ena Ghica (i !a a!%ii a$i$"# !a un "riu f a! di$cur$u!ui. Poezia !or e$"e un i 1eriu a! cu;in"e!or. E o 1oezie ;or2#rea%#, care nu ai "ace din gur#. .#ceri!e, 1auze!e (i, Dn defini"i;, acea i 1re$ie c# nu $e $1une "o"u!, care ;ine de !a Ma!!ar e (i "ra;er$eaz# Dn"reg oderni$ u!, nu ai g#$e$c nici o 1re%uire !a !aru, inco 1ara2i! ai a"ra$ de ca1aci"a"ea di$cur$u!ui !iric de a fi de$chi$, 1rogra a"ic, con"e$"a"ar, ;ehe en" (i 1er$ua$i;. .o"u! 1are a ;oi !a e! $# $e $1un# Dn cu;in"e, (i 16n# !a ca1#". /a!oarea nu ai e a"a(a"# de ce r# 6ne a$cun$, de $uge$"ie ori de a 2igui"a"e. -in con"ra, ce nu $e ro$"e("e nu eFi$"#, $uge$"ia e re$i %i"# ca 1rea $!a2#, iar a 2igui"a"ea $i$"e a"ic de$"r# a"# 1rin"r:o aFi # 1recizie a de"a!iu!ui. Poe"icii "#cerii i $e 1refer# 1oe"ica ;or2irii. @riginea ei e$"e !i 1ede: a;angarda. ,! doi!ea are "i1 de di$cur$ 1oe"ic din ace$" $eco!, du1# ace!a, u", e;azi; (i $ecre", a! oderni$ u!ui, e$"e di$cur$u! f#%i(, a!u;ionar (i direc" a! a;angardi$ u!ui. ,!chi ia ;er2u!ui co 1or"#, de da"a

acea$"a, o eF1!ozie, nu o i 1!ozie. 9ocu! !iri$ u!ui in"en$i; D! ia ace!a eF"en$i;. G6"u! e!ocin%ei nu e nicioda"# fr6n" Dnne2une$c (i: i 1are r#u e$"e cea ai 2un# car"e din ce!e "rei a!e !ui )!orin !aru eFac" Dn #$ura Dn care au"oru! a 1u"u" $#:(i dea dru u!, cu $e $1une, ne$"ingheri". Nu e oI6n"6 1!are c# cenzura i !:a a 6na" a"6"a. Poe"ica oderni$"# a e;aziunii (i $uge$"i;i"#%ii era ai con;ena2i!# dec6" ace$" di$cur$ incendiar, fu! inan", a! !ui !aru $au C#r"#re$cu. Nu afir a c# era !i1$i"# de Dndr#zneaC#, ci doar c# g#$i$e un iG!oc de a face $# "reac# Dndr#zne!i!e ce!e ai ari, o a1a%en%# care !e f#cea $u1or"a2i!e. -e$chiderea aFi # a eF1re$iei Dn 1oezia ani!or I58 1#rea, din con"ra, $# con%in# ri$curi (i 1ro;oca reac%ia cenzurii. EFi$"#, ai Dn"6i, Dn ea, ace! $"ra" rea!i$" =$ocia!, 1o!i"ic> i edia" ;izi2i!, cu care cenzura nu era o2i(nui"#, (i care, 1rea direc" referen%ia!, n:a;ea cu fi "o!era". Ia"# un eFe 1!u, a!e$ nu chiar a Dn"6 1!are, din 1oezia 9a cea ai Dna!"# fic%iune, care n:a 1u"u" a1#rea Dn ;o!u u! cu ace!a(i "i"!u din 195' (i 1e care o de$co1eri Dn ;o!u u! recen": ? Se 2ucurau oa enii cin$"i%i cu fe%e !ucioa$e de fe2ra $a"i$fac%iei ce !e in"ra$e Dn ca$eN EF1ri au 2ucurie: "o;ar#(u! inginer, ai$"ru! ,chi , iar 1rofe$oru! e eri" zicea:n ro 6ne("e: EF1ri ace!ea(i $en"i en"e care, (i noi $un"e one("i dar unci N Ln"re 1unc"u! ochi" (i 1unc"u! !o;i" a! "r#g#"oru!ui $e z#rea ochiu! c!ar, Dnar a", a! 2o2oru!ui care, Dn $f6r(i", Dn%e!egea, !ua a"i"udine ;ie 1rofer6nd cu;in"e de care $e "e ea ;irgina h6r"ie ?. Ln a! doi!ea r6nd, co icu! =da"ora" !i 2ii de !e n (i, Dn genere, c!i(ee!or, de "oa"e fe!uri!e, D 1!e"i"e Dn "eF" ca (er1ii Dn Guru! "ru1u!ui !ui 9ao<oon> !a$# $# $e Dn"re;ad#, de$eori, a"roce!e. EFi$"# un $u2$"ra" $eFua! a"roce Dn 1oezia !ui Caru care o f#cea ne1u2!ica2i!#. Ai!e de ;io! (i r6$ con$"i"uie un eFe 1!u =de a!"fe!, e$"e una din 1ie$e!e eF"raordinare din car"e>, a in"ind de 1oe e!e !ui Bogza din anii I+8: ? S1ar$e cu u #ru! 1in"ena" "oa"e u(i!e dinco!o de care $e auzea chi%#i"u! ei fezanda". ,co!o, ;ec"oria!, a$cu!in, Di c6r1i dou# 1a! e (i, 1ocnind:o cu ca1u! de $caun, o Dn"in$e 1e 1ode!e. Efor"u! D! co$"# un r6g6i" de (a1"e $ecunde, 2ur"a !ui are aco1eri 16n"ecu! ic Scoa$e un cu%i" (i, $criGe!ind:o 1e fa%#, 8 Dnde n# $#:(i de$fac# 1icioare!e. R#cne"e!e gurii ai ro(ii ca $6nge!e g6!g6ir# f#c6nd $# z2oare 2i2e!ouri din no1"ier#. 1 $e $1ar$er# cu 1!#cere Dn ca1. @ 2o%i, ca 1e un 1ache" de cara e!e Dn"r:o dige$"ie eF"ern# )!orin !aru du1# care, ridic6ndu:$e Dn 1icioare, $e 1i(# 1e ea. Soare!e chico"ea auriu du1# cerce;ea. Se ("er$e de u(i, de fere$"re, !#$6nd Dn ca era def!ora"# o $crii"ur# o2$cur#, ur 6nd a fi de$cifra"# ?. ,dio. 9a Ga!a%i =z $e o2$er;a (i "i"!u!. Pa(o1"i$", cu in"en%ie>, iar#(i una din 1oezii!e foar"e 2une, e co 1u$# din ai u!"e ono!oguri Dnca$"ra"e, cu 1a$aGe ce 1ar "ran$cri$e 2ru" de 1e ca$e"#, "o"u! Dn con"eF"u! unei anche"e (i a! unei 1erchezi%ii. 9a un o en" da" a1are e"afora unei guri de;ora"oare = e"afor# recuren"# !a !aru>. Uni;er$u!, $1riGini" 1e gur# =organu! ;or2irii, ce nu 1oa"e !i1$i din"r:o 1oezie a(a de !i 2u"#>, a! 1oe"u!ui e$"e ani a" ai a!e$ 1rin aceea c# ro$"e("e cu;in"e. Sindro de$crie un co( ar Dn care o u! de;ine o2iec" (i $u1or"# o e"a orfoz# con"inu#: dar !ucru! e$en%ia! e$"e c# o2iec"e!e Dn$e(i au !a !aru ca1aci"a"ea de a ;or2i. Prin ;or2ire, e$"e $"#16ni"# !u ea. .r#ia$c# ri" u! =eFce1%iona!# 2uca"#> reia "e a ;io!u!ui. Se o2$er;# 2ine aici c# ri" u! 1oe"ic e$"e ri" u! ;or2irii care i 1ri #, "o"oda"#, un ri" anu i" !u ii Dn"regi, o i(care cor1ora!#, ca un $oi de ri" uni;er$a!. .eF"u! e$"e e1a"an" (i de o are cruzi e. -e !a "6n#ru! Bogza $:au $cri$ rareori Ca noi ;er$uri Dn care, 1rin"re ;iziuni onirice, ha!ucinan"e, $# r#z2a"# ai ;iu in$"inc"ui 1o$e$iunii $eFua!e, 1roiec"a"# Dn ace!a(i "i 1 1e o $car# co$ ic#:

? Cu;in"e!e e!e in"rar# Dn 1ie!ea ei: fe"i%#, c#%e!u(#, iu2i"o. , ca !ua":o 1e $u$. @ %inea $"r6n$. /a 1iria!, ne1#$#"or, a "ra$ fe eia Dn 1ri a ca$# 1u$"ie, neu 2ia"#, afina"# Dn di inea%a dea$#. Sc#ri Dngu$"e:n $1ira!# Gea !6c. 9a ur # E an$ard# cu u(a da"# de 1ere"e. )e eia !o;ea Dn go! cu 1icioare!e -#dea $# u("e, Dncerca $# # ard# E !e$a ro(ie !#$a Dn aer ;6n#"#i 2e"e. Parfu u! ei era "o" ai in"en$. Nu era "i 1. 9i"era"ura ro an# 1o$"2e!ic#. Poezia =cre("e ri" , ri" , ri" . M# ducea un gind> 4aine!e ie(indu:i din "ru1 E ge$"uri!e i $e f#cur# Dnce"e. Parfu u! iz2i Dnc#1erea. Era ;io!en", ar# iu =$e #na cu r6ndu! 1e care D! $criu> 9o;i"ura iro$i"oare $1ar$e ferea$"ra Dn Dn"regi e. @ra(u! i $e $1ar$e, !a 1icioare, Dn %#nd#ri de ri e. R )ugi, Ga;r# E r#$uf!a E !a$#: #:n 1aceN Co$ de 1e ineN Parfu u! ei era deOacu ne2un. @ra(u!, 16n# de1ar"e, urca Dn 2a!oane de $#1un. 9e$a ro(ie nu #ra "ac"u!, do o!. ,eru! r# #$e$e go!. 9u ea $e $ufoc# 2ru$c. Guri 1u$e 1e fa%a !u ii ca ni("e 2#"#"uri $coa$er#, !ao!a!"#, ;aie"e, ge e"e, !#"r#"uri. 3i:n g#!#gia co!o$a!# care urca Dn ca$# Dn"re $u$1in (i efor", ea:(i Dnde$# 2a"i$"a:n"re din%i $# "ac# oda"# !u ea cea ie(i"# din in%i. Iar $6nge!e %6(ni din 2a"i$"a ;ie, a!2#, r#coroa$#B. E$"e 1ro2a2i! $"ra"u! ce! ai ad6nc a! ace$"ei 1oezii, a(a de 2#(c#!ioa$e (i di$1oni2i!e !a $u1rafa%#, re;er$u! Dn"uneca" (i co( #re$c a! fan"eziei de Pierro" incorigi2i! ca2o"in. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '7, 1998> ,!eFandru Mu(ina ,9EH,N-RU MU3IN, ?$"rada ca$"e!u!ui 18'B Sun" ai u!"e c#r%i Dn una $ingur# Dn $"rada ca$"e!u!ui 18' a !ui ,!eFandni Mu(ina. Poe"u! =care de2u"eaz# acu , dac# nu 1une !a $oco"ea!# ;o!u u! co!ec"i; Cinci de Ia 9i"era, Dn care era 1rezen" (i Ro u!u$ Bucur> (i:a gru1a" 1oezii!e Dn dou# $ec%iuni, in"i"u!a"e Dndre1"ar $en"i en"a! (i Manua!u! "6n#ru!ui !ini("i". Pri a $ec%iune fiind uni"ar# =(i cu1rinz6nd Dndeo$e2i 1oezii 1e care au"oru! !e nu e("e., Dn"6 1!#ri? (i ?$cene de genB>, a doua nu e$"e (i 1u"e de$1rinde Dn ea dou# $au chiar "rei $"ra"uri, Dn"6iu! e$"e a! 9ec%ii!or de$chi$e a!e 1rofe$oru!ui de !i 2# francez# ,. M. ,!"u! cu1rinde cic!uri!e EF1erien%e!e, I$"oria 1an"ofu!ui o; (i 1oa"e 9ec%ia de eng!ez#, Dn fine, 9a ;ie en 1ro$e %ine de a!" $"ra". -eo$e2iri!e $un" de$"u! de ari. In"6 1!#ri!e cu c6"e;a "r#$#"uri co une ai iz2i"oare: $i i!ie1icu!, dia!ogu! a2$urd, co 2ina%ie de de"a!ii rea!i$"e (i de e!e en"e fan"a$"ice $au hi erice, un ?euB cen"ra!, ca "er en de referin%# =eu! 1oe"u!ui $au Prin%u!ui Roz arin>, Dn $f6r(i", un fond de con"ra$"e (i de inco 1a"i2i!i"#%i !a ni;e!u! 1erce1%iei rea!u!ui, care 1are de$"r# a" Dn anier# dadai$"#. ,!eg un eFe 1!u a2$o!u" !a ni erea!#: ?Eu $o$i$e cu #rfaru! de ',58PD 2r#ca" Dn haine!e a!2e, de ga!#. PEa # Dn"6 1ina$e cu ini aPP!in# de Dndoie!i ca un corne" cu $e in%e. PB.u, ne1rih#ni"#, i: a zi$, ce ai facP9i!iecii neco unica2i!i (i $ofi$"ica%iP,i gr#dini!or "a!e?PEa # 1ri;i cu un fe!

de re1ro(PMira"# c# nu ii $#ru" ana $au nu D i ar#"PBucuria de a o re;edeaM P,1oi D i de$1rin$e de 1e u #ru! dre1"PUn gindac auriu, (i, f#r# $# $1un# ni ic, PCo2orD Dnce" "re1"e!e "oci"eP,!e cen"enarei noa$"re ca"edra!eB. S# 1ri;i ai Dndea1roa1e !a acea$"# Dn"6 1!are HHI. Ea re!a"eaz# o Dn"6!nire, dar $ui"a de $ec;en%e nu a!c#"uie("e cu ade;#ra" o "ra # e1ic#. E$"e e;iden" c# 1oe"u! 1#$"reaz# for a e1ic#, go!ind:o de con%inu". Nu (i de $en$. Con"ra$"e!e $un" (i e!e u(or re1era2i!e, adic# ace! "a! e(:2a! e( in"en%iona" de a #nun"e 1!auzi2i!e, dac# !e con$ider# unu! c6"e unu!, dar a2$urde, dac# !e 1une !a un !oc. Pe de o 1ar"e, Dn"6!nirea are un anu i" aer 1ro"oco!ar =haine a!2e, de ga!#, ca !a E i! Bor"a>, $u2 ina" o$"en"a"i; de fa1"u! c# ?erou!B $o$e("e cu #rfaru! (i Dnc# !a o or# i 1o$i2i!#, Dn"re2area cere onioa$# 1e care o 1une a"rage re1ro(u! iu2i"ei fiindc# acea$"a $e a("ea1"# !a a!"ce;a, Ia eF1ri area 2ucuriei re;ederii (i a $#ru"u!ui 6inii, deci ia o a!"# cere onie, e;iden" ai co un#. )a"a face ge$"u! neDn%e!e$, dar $i 2o!ic, de a de$1rinde un g6ndac auriu de 1e u #ru! nou!ui $o$i" (i co2oar# "re1"e!e ca"edra!ei, unde a a;u" a(adar !oc Dn"6!nirea ra"a"# din"re 4*1erion (i C#"#!ina. N:a $co$ Dn re!ief ace$"e !ucruri $1re a ana!iza !a dre1" ;or2ind 1oe u!, a! c#rui $en$ 1oa"e fi "o"u(i $ugera" 1ornind de aici, dar 1en"ru a indica a$1ec"u! 1oezii!or gru1a"e Dn cic!u! de Dn"i 1!#ri. Ca (i !a )!orin !aru =unde Dn$# hi$"rioni$ u! e u!" ai 1u"ernic>, de$co1eri !a ,!eFandru Mu(ina o are 1!#cere de a con"raria $i %u! rea!i"#%ii, 1rin acu u!area e"icu!oa$# de de"a!ii uneori 1rozaice, recu1era"e Dn$# de a(a anier# Dnc6" "a2!ou! =e (i cazu! $cene!or de gen> care $e con$"i"uie $# fie enig a"ic. Gra%ia, hi eri$ u! (i cere onia!u! $u2!iniaz# 1rin con"ra$" neeficien"a rea!i$"ic#. 9ec%ii!e $un", 1ro2a2i!, a!#"uri de 1oe u! Budi!a:EF1re$ 1u2!ica" Dn Cinci (i nere!ua" din 1#ca"e, ce!e ai 2une !ucruri $cri$e 16n# acu de ,!eFandru Mu(ina, Dn ace$"ea $e ;#d ce! ai 2ine in"e!igen%a ar"i$"ic# a2$o!u" re arca2i!# a ace$"ui 1oe" (i ca1aci"a"ea !ui de a fo!o$i regi$"re!e !i 2ii. 9a un 1ri ni;e!, 9ec%ii!e con%in ?fe!ii de ;ia%#B ne"ran$figura"e ="ren de na;e"i("i, 2a!u! 2o2oci!or, 1ia%a, c!a$a e"c.>, Dn fe!u! Dn care ace$"ea a1ar !a a1roa1e Dn"reaga genera%ie I58. Ideea !ui ,!eFandru Mu(ina =$ugera"# de E. !one$cu (i, ai de1ar"e, de anu i"e eFerci%ii a!e !ui Ma!!ar e> a fo$" de a ordona ace$" a"eria! de ;ia%# ca 1e ca1i"o!e!e unui anua! de Dn;#%a" o !i 2# $"r#in#, a(a Dnc6", !a a! doi!ea ni;e! =Dn fond, $i u!"an cu 1ri u!> rea!i"a"ea a1are 1re!ucra"# Dn c!i(ee!e !ing;i$"ice a!e anua!u!ui. Nu ai e ne;oie $# $1un c# efec"u! ar"i$"ic rezu!"# din ace$" Goc du2!u: rea!i"a"ea 2ru"# nu e ?inocen"#B, c#ci nu eFi$"# fe!ie de ;ia%# f#r# un cu%i" (i f#r# o re%e"# de a o "#ia: 1re"en%ia de rea!i$ conduce !a (a2!onM !ocuri!e 2ana!e a!e rea!u!ui $un", ine;i"a2i!, !ocuri co une a!e !i 2ii. Ia"# 9ec%ia a 1a"ra. 9a 1ia%#: ? ca orice "6n#rPcre$cu" cu griG# de anua!e!e (co!arePde !a an !a an ai 2une D i aGu"P1#rin%ii Dn a1ro;izionarea au"u na!# ziua reco!"eiPcu do;!ecei cucuruGi fo"ogenici ardei gra(i a"6rn6ndPde aco1eri(u! de rogoGini a! di ine%ii ePo zi fru oa$# ie(i Dn $"rad# dan$ !a nie "e!e;izoare!ePa!2e$c ziduri!e ca$e!or a1!auze ce u!%u ireP$# ;ezi 1re%u! de 8,95 cu cea1a ca o fecioar#P$igur# de ea (i de n# de(i ca din "o1or a2ia cu &,78 Dnf#(ura"Pca un ("iu!e"e Dn "rei 1u!o;ere a;an$ezP1rin"re "ara2e!e Dnc#rca"e "oa n# 2oga"# au"o ne riche D i aGu"Pca orice "6n#r in"e!ec"ua! 1#rin%ii e (i acea$"aPo da"orie de onoare fe ei!e ardPa$fa!"u! rece ;edea:;:a(PDn 2uc#"#rie !a cra"i%# !e $"rig Dn g6nd de$igurPnu ai Dn g6nd $1a"e!e $c6r%6iePca un car Dnc#rca" cu roade $cia"ica eaPo "6n#r# (i o1"i i$"# (i eaB. IneF"rica2i!a i 1re$ie 1e care o 1roduc ace$"e ;er$uri $e 2azeaz# 1e u!"e !ucruri in;izi2i!e cu ochiu! !i2er. Poezia !ui ,!eFandru Mu(ina, ca (i a ce!or!a!%i 1oe%i "ineri, a$cunde $u2 a1aren"u! ei 1rozai$ ,!eFandru Mu(ina fo"ografic =da"ori"# 1rizei !a rea!u! i edia", !a co"idian> 1rocedee ar"i$"ice eF"re de $ofi$"ica"e. , no"a" deGa c# rea!u! care 1are 2ru" e$"e Dn fa1" ode!a" de c!i(eu! ;er2a!, de acea !i 2# de !e n a anua!e!or, $"ereo"i1# (i in$"ru en"a!izan"#. -ar nu e nu ai a$"a. Poezia de fa%# nu $e refer# doar !a rea!i"a"e (i !a !i 2aGu! rea!, ci (i !a a!"e 1oezii. Pia%a a fo$" e;oca"# Dn !irica "radi%iona!i$"# (i oderni$"# a ace$"ui $eco! de c6"e;a ori. Cea ai cuno$cu"# i agine e aceea din 1oe u! U!i$e a! !ui I!arie /oronca unde "radi%iona!i$ u! era

1arodia". -e$crierea !ui /oronca era o e"a orfizare ;oi" eFce$i;# =?"o a"e!e ca o2raGii "ran$i!;#nence!orB (i re$"u!> 1rin care "a2!ou! 1ie%ii c#1#"a o are den$i"a"e Dn !i 2aG. ,co!o unde "radi%iona!i("ii re$1ec"au i 1re$ia de rea!i"a"e, /oronca recon$"ruia Dn i agini ce:(i ur au !ogica 1ro1rie. -u2!a rea!i"a"e a 1ie%ii cu aceea a i agini!or. 9ec%ia a 1a"ra a !ui ,!eFandru Mu(ina inc!ude 1ia%a din /oronca, #rind gradu! de Dnde1#r"are de uni;er$u! rea! cu o uni"a"e. Para"eF"ua!i"a"ea Goac# aici ro!u! unei 1ri$ e care cur2eaz# Dnc# o da"# !inii!e cur2e a!e 1arodiei originare. )#r# a $"#rui 1e ace$"e !ucruri, a( ;rea doar $# a"rag a"en%ia c# 9ec%ii!e !ui ,!eFandru Mu(ina $au 1oezii!e !ui M. C#r"#re$cu, Ion S"ra"an $au Ion Mure(an $un" Dn(e!#"or $i 1!e, Dn "rei a"!azuri e cu!cu(u!, cu ar fi $1u$ Ion Bar2u. Ce!e!a!"e 1oezii din $"rada ca$"e!u!ui 18' $un" fie 1rogra a"ice =Poezia Dn 1iGa a roz>, fie !iric:2iografice Dn anier# fan"ezi$"# (i chiar 1u%in"e! a2$urd# =I$"oria 1an"ofu!ui o;, 9ec%ia de eng!ez#>. 9a ;ie en 1ro$e de2u"eaz#, 1aradoFa!, cu o 2uca"# foar"e fru oa$# =,eru! 1oeziei e 2!6nd>, Dn 1erfec" con"ra$" cu "i"!u! cic!u!ui, $uger6nd o edie;a!# %ar# a !irici!or ga!an%i: ?,eru!1oeziei e 2!6nd. P,c%iunea ei Dnce1e 1ri #;ara: $e de$chidPC6"e;a fere$"re (i ie$ fecioare (i ar!echini, $e audePUn $une" Dnde1#r"a" de corn. PS#r2#"oarea 1oa"e 1orni: cu inorogi, 1ra1uri ro(ii ando!ine, PCu 1ri;iri (i $e ne "ainice. -ac# ziua e !ung#P/o ;edea (i o ;6n#"oare de i$"re%i. -ac# nu, f 9a a urg ;o $chi 2a ine!e (i Gur# in"e, PPe $u2 1# 6n", gno ii cau"# aur. PPe c6 1 %#ranu! arunc# gr6u!. PPe ca$# 2erze!e D(i fac cui2u! (i $e iu2e$c: un dan$PCaraghio$ (i 1!in de ging#(ie. P, eru! 1oeziei e 2!6nd. C6nd;aP3i noi a !ocui" aco!o (i a c6n"a"B. @ric6"# ironie ar in"ra Dn acea$"# rea in"ire a 1aradi$u!ui 1ierdu" a! 1oeziei =Dnchi1ui" ca Dn "a1i$erii!e -oa nei cu !icornu!>, ga!an"eria r# 6ne o no"# defini"orie 1en"ru ,!eFandru Mu(ina, din !icori!e 1oe"ice a!e c#ruia nu !i1$e("e o 1ic#"ur# de di o;ian#, a2$o!u" nea("e1"a"# 1en"ru ;iziunea !ui $arca$"ic#, energic# (i direc"#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '9, 195'> .R,I,N .. C@3@/EI ?Nin$oarea e!ec"ric#B Un 1oe" foar"e "a!en"a" e$"e .raian .. Co(o;ei, unu! din c6("ig#"orii concur$u!ui de de2u" din ace$" an de !a Car"ea Ro 6nea$c#, cu ;o!u u! Nin$oarea e!ec"ric#. 9. U!ici nu !:a 1rea cru%a", Dn ar"ico!u! !ui de acu c6"e;a $#1"# 6ni, in$inu6nd !i1$a origina!i"#%ii. -e c6"e;a ori Dn ar"ico!, $e ;or2e("e, cu aeru! c# e o fa"a!i"a"e, de re ini$cen%e. Ro$"irea 1oe"ic# ar fi de ucenic a$cu!"#"or a! !ui Nichi"a S"#ne$cu. Ce!e dou# eFe 1!e ci"a"e de cri"ic $un" indi$cu"a2i!e, dar c6"e ai erau Dn "o" ;o!u u!K .raian .. Co(o;ei nu e un 1oe" din fa i!ia !ui Nichi"a S"#ne$cu, a(a c# a$e #n#ri!e "re2uiau con$idera"e ca acciden"a!e, Dn a! doi!ea r6nd, cri"icu! $crie: ?Nou"a"ea 1oezii!or $a!e $e 2izuie 1e reordonarea unor ca!i"#%i ;echiB. Ideea ar"ico!u!ui e$"e $# a$i$"# !a a1ari%ia Dn 1oezie a unui ?nou ;a!B, a! ani!or I58, (i c# "o"deauna a$e enea ?Dnce1u"uri de "i 1 1oe"icB $e carac"erizeaz# 1rin a(ezarea ?Dn"r:o ecua%ie 1oe"ic# co un#B a unor 1ro1rie"#%i ?eFi$"6nd di$1ara"B ai de;re e. S:ar 1u"ea $u$%ine Dn$# !a fe! de 2ine (i con"rariu!, (i anu e c# orice Dnce1u" e Dnain"e de orice o ru1"ur#, o nega%ie. -e$crierea, chiar, de c#"re cri"ic a 1rocedee!or fo!o$i"e de .raian .. Co(o;ei (i de noii 1oe%i =1e care Dn$# 9. U!ici nu:i cunoa("e de aGun$ ca $# $e 1oa"# 1ronun%a a"6" de ca"egoric, c#ci u!%i $e af!# Dn 1ragu! de2u"u!ui> ara"# c# ?reordonareaB ar 1u"ea fi o $in"ez# de$"u! de diferi"# de aceea din 1oezia deceniu!ui i edia" an"erior: ? rea2i!i"area rea!u!ui Dn in"erioru! i aginaru!ui, ca !a $u1rarea!i("i, $anc%ionarea afec"#rii in"i i$"e, a !iri$ u!ui 1ur, $i u!"an cu ridicarea $u2iec"i;i"#%ii Dn"r:un 2aroc co$ ic ca Dn 1oezia ang!o:a erican# din deceniu! a! "rei!ea %i 1ro1u!$area unei re"orici $inco1a":di$cur$i;e, in$inuan"e (i a!uzi;e, ca !a eF1re$ioni("iB, Dn"r:ade;#r, 1ro o%ia ani!or I08 a cu!"i;a" Dn are #$ur# !iri$ u! 1ur, in"i i$ u! (i o $crii"ur# anieri$"#, Dn $1ecia! 1oe%ii c!uGeni, dar nu nu ai ei, do;ad# Cezar I;#ne$cu, Nico!ae Ioana (i a"6%ia a!%ii. )a%# de ace("ia, 1ro o%ia 58 =care i $e 1are foar"e in"ere$an"# (i, dac# nu ;a deza #gi Dn a!"e 1ri;in%e, ;a 1u"ea da c6%i;a 2uni 1oe%i> ;ine cu o rede$co1erire a

rea!u!ui (i a di$cur$u!ui, angaG6nd ai ne" 1oezia Dn $ocia!, ora!, 1o!i"ic, neoco!ind ?1rozaB =1e care 1re erg#"orii !or o %ineau Dn oroare>, 2ana!i"a"ea, $a"ira, didac"icu!, 2ur!e$cu! $au carica"ura. I:a ci"i" (i a$cu!"a" 1e ai "o%i, a(a Dnc6" nu ri$c ni ic f#c6nd ace$"e genera!iz#ri. I 1re$ia, gre(i"#, a unora care $:au referi" !a ace("i 1oe%i e$"e c# ei $un" fri;o!i Dn ironie, $u1erficia!i (i nega"i;i$"N -in con"ra, e ;or2a de o angaGare Dn 1ro2!e e!e "i 1u!ui .raian .. Co(o;ei care, dac# nu ;a fi D 1in$# Dn (a2!oane (i !ozinci, ;a 1u"ea a;ea rezu!"a"e eFce1%iona!e. Ei refuz# "oc ai e;azioni$ u!, !i;re$cu! (i aniera 1rea a!uzi;#, Dnchei ace$" 1rea 2u!, re;enind !a una din afir a%ii!e, u(or 1ri1i"e, a !ui 9. U!ici din ci"a"u! re1rodu$: de$1re ce 1oezie ang!o:a erican# a deceniu!ui "rei $# fie ;or2aK Mi $e 1are c# e o infor a%ie du1# ureche. @ anu e inf!uen%# a. 1oeziei a ericane e ;izi2i!# !a noii 1oe%i (i ea $e eF1!ic# Dn dou# fe!uri: 1rin e1uizarea "radi%iei 1oeziei a(a:zi$ 1ure, care, de !a Ma!!ar e, (i $i 2o!i("i, a fo$" fac"oru! 1rinci1a! Dn !irica noa$"r# odern#: (i 1rin a"rac%ia 1e care "ehnica, for e!e indu$"ria!iz#rii, a(ina, au"o a"u!, co 1u"eru!, ro2o"u!, Dnce1 $# o eFerci"e (i !a noi. Poezia a erican#, ai 1u%in "ri2u"ar# "radi%iei 1uri$"e, a fo$" 1rin eFce!en%# una a ;ie%ii oderne, g!orific6nd:o $au re$1ing6nd:o. -ar dac# !a .raian .. Co(o;ei, (i nu nu ai !a e!, $e $i "e acea$"# orien"are, nu de 1oe%ii a ericani ai deceniu!ui "rei "re2uie $# ;or2i =Marianne MooreK CraneK Pro o"orii o2iec"i;i$ u!ui de !a re;i$"a .he )ugi"i;e$K>, ci, e;en"ua!, de aceia din ?2ea" genera"ionB, de Jerouac, Gin$2erg, care rede$co1er# re"orica re;o!"ei (i a furiei, $au =(i> de Char!e$ @!$on, Ro2er" B!* (i cei!a!%i care au 1rofi"a" de zguduirea 1rodu$# de 1ri ii, rafin6nd Dn$# 1oezia, $cu"ind:o de eFce$e!e de "o" fe!u!. 9ucru!, de a!"fe!, ce! ai $e nifica"i; Dn Nin$oarea e!ec"ric# con$"# Dn !i 2aGu! odern, Dn $en$u! ;oca2u!aru!ui "ehnic (i a! $in"aFei di$con"inui, ora!e =@!$on $e referea !a ?$"6cca"oB:u! !i 2ii ;or2i"e>, cine"ice, 1e de o 1ar"e, (i, 1e de a!"a, Dn"r:o cri"ic# f#r# enaGa en"e a "ehniciz#rii ;ie%ii, a ro2o%i!or, a ?co( are!or c!i a"iza"eB. ,ici e$"e un 1aradoF a1aren" (i anu e c# 1oe"u! D(i Dn$u(e("e !i 2aGu! a(ini!or, dar ca $# !e D 1roa("e cu $arca$ e!e $a!e. Mircea -ine$cu, cri"ic6nd (i e! "ehnicizarea, o face Dn"r:un !i 2aG "radi%iona!. -ar e ne;oie $# o2$er;# c# 1rin a(in# 1oe"u! Dn%e!ege de fa1" "o" ce $e o1une u anu!ui, cu a!"e cu;in"e c# e! Di a"ri2uie un Dn%e!e$ e"aforic ce nu "re2uie neg!iGa". Nu ci;i!iza%ia odern#, indu$"ria!izarea, $un" 1u$e Dn cauz#, din no$"a!gia cine ("ie c#rei ordini ance$"ra!:rura!e, ca !a Ion Gheorghe, ci $u2$"i"uirea $en$i2i!i"#%ii, a g6ndirii, a ner;i!or (i $6nge!ui u an 1rin circui"e in"egra"e (i !i 2aGe a"e a"ice. Nu e deci ironiza" u"i!u! ro2o", ci o u! care Dnce1e $# $e ene cu ro2o"u!, nu con"ra co 1u"eru!ui $crie .raian .. Co(o;ei 1a f!e"e!e $a!e !irice, dar con"ra indi;idu!ui ce nu g6nde("e cu ca1u! $#u, !#$6ndu:$e ?1rogra a"B (i ani1u!a": ?3"iu, ("iu c# "o"u! e foar"e "6rziu, Pc# "o"u! $e z2a"e Dn"re dou# di$curi e!ec"ro$"a"ice, Pdar ce: i $1une%i ;oiK PD i ar#"a%i o a!c#"uire de ro%i din%a"eP(i 16rghii (i: i $1une%i: Pia"#, ace("ia $un" 1#rin%ii "#i, Pia"#, acea$"a e$"e ini a "a E ia:o (i 1oar":o ai de1ar"eP1e$"e cio2uri!e ace$"ei a1aren%e.B. @ ;iziune "erifian"# e$"e Dn B!e$"e a"a de roa"#, unde %in"a $arca$ u!ui e$"e ?"ic#!o$u! $en"i en" cu 6nerB, ;ia%a (i iu2irea "ra$e 1e roa"a di$1re%u!ui (i ru"inei: ?,h, "ic#!o$ de $en"i en" cu 6ner. PMi:e "ea # $# "e ai $"r6ng Dn 2ra%e EPai 1rea u!" fier 1e "ine, 1rea u!" a"eria! greuP"u, fru oa$# roa"# din%a"#, P"u, fru oa$# roa"# din%a"# !u$"rui"#Pde $"rig#"e!e ce!or 1e$"e care !ene( ai "recu". P.u, 1e care a"6%ia !:au D 2r#%i(a" 1en"ru u!"i a da"#, P"u, D 2r#%i(a"# cu ur!e", ;ei "r#i ai u!" dec6" inePdac# n:au $# "e 1un# $# e$"eci fier, ! dac# n:au $# "e Dn$o%ea$c# cu a!"# roa"# din%a"#P$# e$"eca%i a 6ndou# f#in# a!2#Pa oa$e!or e!e, noa1"ea 1e cerNB. Poe"u! D(i in"i"u!eaz# c6"e;a 1oezii S"are de $1iri", Dn fond, !ungi!e, dec!a a"ori!e !ui 1oe e $un" ni("e ?$"#ri de $1iri"B care ref!ec"# "rau a"i$ e $uf!e"e("i. S"area e$"e ref#cu"# din e orie: ?1en"ru ine care Dn acea$"# $ear# ;oi 1a"ina din e orieP1e ghea%a neho"#r6"# a unei $"#ri de $1iri"B. Un "6n#r 1are a ;or2i de$1re $ine (i de$1re cei!a!%i, "re1id6nd de e o%ie, Dn"r:o

fe2r# a cu;in"e!or. Ceea ce $1une 1are o2i(nui", co un, dar Dn di$cur$ fraze!e ce!e ai fire("i $e Dn"6!ne$c cu afir a%ii 2izare, a2$urde, Dn"r:un a e$"ec "i1ic $u1rarea!i$". ReWuie Dnce1e a(a: ? .aic#: eu (i:a ;6ndu" (i a1a din f6n"6n#Pca $# $ca1e de.B. Ceea ce ur eaz# e Dn$# $ur1rinz#"or, iar 1aran"eza de:a dre1"u! a2$urd#: ?. Singur#"a"eP =a$"a ;:o $1un 1en"ru c# a un ;#r care !ucreaz#P!a $"a%ia de 2enzin#>B, Dnda"# $e con$"i"uie (i $i 2o!u!: ?(i cu "oa"e a$"ea ne $i %ea cu "o%iiPca Dn"r:un a$cen$or o1ri" Dn"re e"aGeB (i $e creeaz# a" o$fera a1#$#"oare, $enza%ia de c!au$"rofo2ie: ?(i $inguri, a1#$6nd, Pa1#$6nd 1e 2u"oane, !o;indu:ne cu coa"e!ePiz2indu:ne de 1ere%i, ca f!u"urii, noa1"ea, de !un#B. -in nou 1oe u! e Dn"reru1" de o afir a%ie genera!# ce 1are $erioa$#: ? /ia%a D(i con"inu# cur$u! nor a!B, dar care D(i a$ociaz# ra1id un "er en de1#r"a", Dn ace!a(i $"i! $u1rarea!i$": ?Dn"r:o "#cere Dn"reru1"# nu aiPde zgo o"u! coco(i!or de "inicheaPr#$uci%i de ;6n" 1e aco1eri(uriB. 3i a(a ai de1ar"e. Bana!u! (i in$o!i"u! a!"erneaz# Dn chi1u! ce! ai ne1re;#zu". Poe"u! face de o2icei o con$"a"are, de a$1ec" fi!o$ofic $au e"ic, cu un aer gra;: a uzan" =ca ca !a Marin Sore$cu>, 1une 1unc" (i !i1e("e o o2$er;a%ie a"6" de 1reci$# (i de 2ana!#, Dnc6" 1roduce 1er1!eFi"a"e, Dn Ma(ina de $"ro1i" $"r#zi!e, du1#: ? , !#$a" 2a!"# orice Dncercare de a a"inge 1erfec%iuneaB, ur eaz# f#r# "ranzi%ie: ? .receP a(ina de $"ro1i" $"r#zi!ePdi inea%a !a 1a"ruB. -i$con"inui"a"ea acea$"a e$"e un $i 1"o a! oderni"#%ii. @ u!: a(in# e crea%ia unei 2io!ogii ecanice, nu organice, !egi!e e;o!u%iei, a!e na"urii, fiind con"razi$e. Sarca$ u! !iric con$"# (i Dn ace$" "i1 de a$ociere $"ranie a na"urii cu .roian .. Co(o;ei an"ina"ura, a ;ie%ii cu ecani$ u!, a ;or2#riei cu 1ocni"ura %e;ii de e(a1a en", a $en"i en"u!ui cu 2a!an%a co ercia!#, Dn"r:un ri" $acada", ru1", de Gazz: ?,ce!ea(i no1%i cu 1i$ici!e de$chiz6ndcu"ii!e de con$er;ePDn Dn"unericu! "andru a! !#zi!or de gunoi. PC!ac<, din 1a! e, Pc!ac<, c!ac<P!a oara ferici"# a odihnei. PDncerc# $# fi oa eni E 2a!an%e co ercia!e, "renuri e!ec"ricePradiou! ca o %ea;a de e(a1a en", Pcra;a"aP(i r6nGe"u! afec"uo$ din og!ind#B. ,ce$" !i 2aG ;oi" dezar"icu!a" e$"e, "o" ironic, a1#ra" de Dn$u(i 1oe"u! Dn fina!u! 1oeziei $a!e: ? C!ac<, din 1a! e, Pc!ac<, c!ac< !a oara ferici"# a odihnei. PC!ac<, din 1a! e, c!ac<, c!ac< (i "receP a(ina de $"ro1i" $"r#zi!eP1e$"e "inerii $#ru"6ndu:$e 1rin 1arcuri. PC!ac<, din 1a! e, Pc!ac<, c!ac<IPSour"ou" ne derangez 1a$ Ge ;ou$ 1rieP!a rondeur de on de i!angage.B. 96ng# niche!, ro%i, 2ie!e, 1#$#ri ecanice, !acri i (i nin$ori e!ec"rice, Dngeri de cauciuc, c6 1uri de fier, a"o i de $1ai #, $i!a2e agne"ice (i a!"e eF1re$ii aie reific#rii, 1o" fi g#$i"e Dn ;er$uri!e !ui .raian .. Co(o;ei (i i agini ai c!a$ice: ?ni fe!e $o noroa$e a!e a ieziiB, ?a1oi o !u in# de !un# # a1a$# Dnce" 16n# c6ndPDi $i " gu$"u! 1e !i 2#, 16n# c6ndPdea$u1ra ea $e o1re$c nori $u$1enda%iPdin care ;or co2orD !a noa1"e $1iri"e!e hoinare a!e 1!oiiB, ? cea$uri de noa1"e cu aco1eri(uri!e ora(u!uiPca o gr# ad# de f!u"uri $"r6n$# !a !u ina !uniiB. ,cea$"# a!"ernare de regi$"re $"i!i$"ice nu e Dn"6 1!#"oare. Su2 ne$eca"a in;en"i;i"a"e (i $u2 re;o!"e!e Gu;eni!e a!e 1oe"u!ui, ghici un $uf!e" "andru, $en"i en"a! (i de!ica", re"rac"i! (i $ingura"ic, Dn car"ea !ui de de2u" nu $un" doar ;iziuni a"roce ca ace!ea din Cu 6ini!e cura"e $au din 9o2o"o ia, ci (i "ri$"e%i $u2"i!e, iu2iri, no$"a!gii, (i u!"#, u!"# Dndoia!#: ?Dn u!"i a ;re e r# #$e$e "o" ai $ingurPur #rind de !a ferea$"r# ca ioane!e Dnc#rca"e cu frunzePa!unec6nd $1re arginea ora(u!uiB. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '+, 1909> ?1,&,+ $au.B , doua car"e a !ui .raian .. Co(o;ei, cu un "i"!u ce 1are in$1ira" de !a o nu #r#"oare din"r: un Goc de co1ii =!, &, + $au.>, e$"e ea Dn$#(i un fe! de recrea%ie !iric# a "a!en"a"u!ui 1oe", care $e a uz# $# ne $1un# o 1o;e$"e ? cu:o Infan"#P(i:un ;eri(or (i ;reo cinci$1rezece #"u(iB. Sco1u! e $#:i de"er ine 1e oa enii cu ?ini a (i $uf!e"e!e Dnnoda"eB, adic# $erio(i, $# $e co1i!#rea$c#. -in e!anco!ia 1oe"u!ui =care zice e!anho!ic ca (i: 1oh"e, nice, 1!ocone!i (i o$ana!e, arhaiz6nd !i 2aGu!> $e ai na$c (i un ora( (i un ca$"e!. Infan"a, care e$"e, $e ("ie, cea ai ic# din"re co1iii regi!or $1anio!i, nu 1oa"e a;ea ca$"e!e dec6" Dn

S1ania, ceea ce, 1rin Gocu! cu;in"e!or, ne $ugereaz# carac"eru! hi eric a! uni;er$u!ui ei: Unu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "rei ! I:a aduna" 1e:ace("ia (i !e:a g#$i" un nu ePDn"r:un ora( 1e care nu:! ;e%i af!a Dn !u e. PPen"ru c#, ;ezi, Pdac# 1!ic"i$u! ridic# o !u e de ghea%# (i ui irePnu ai e!anho!ia ea o face $# re$1ire. P.u, ce"i"or, de:i ;ezi, nu "e $1eria de ei, Pnu $un" dec6" unu doi "rei, Punu doi "reiPunu doi "rei?. Nu #r#"oarea acea$"a e (i !udic# (i agic#M cu aGu"oru! unor $ca a"orii $au a! unor i$"erioa$e a(in#rii 1oe"ice, $un" da"e !a i;ea!# nenu #ra"e a!"e !ucruri, !ocuri, 1er$onaGe (i Dn"6 1!#ri. -e eFe 1!u, Unchiu! Chiriac Dn giu;ea auri"#. R Cu fu uri a!e de(er"#ciunii (i 1#reri ne2une("iB $au ?;eri(oru! ,n"onB. -eoarece Infan"a, din ;i$uri!e c#reia $e n#z#re$c "o%i ace("ia, ?D! ci"i$e 1e Ur uzB, Dnce1e $# ne eF1!ic# a$1ec"u! ecano orf a! f#1"uri!or !irice, de!ica" $u1rarea!i$"e =? ia"#:! (i 1re Marchizu! de SadePcu "rece $"rada f#r# u 2re!# EPia"#:! (i 1e unchiu! ChiriacP1rin$ Dn $i$"e u! 2ie!#: ani;e!#.B>, ca ni("e 1er$onaGe de 26!ci a! de(er"#ciuni!or, anechine, 1#1u(i, acro2a%i, $a!"i 2anci, unde (i ;ia%a (i oar"ea $un" un uria( (i ;e$e! $1ec"aco!: ? Unu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "rei EP)iindc#, ;ezi, PDn ora(u! cu infan"e "ra$e de $#nii (i c!iniP #"u(i!e ergeau Dn coa"e (i:n 6iniPadu! ec6nd ur a Infan"ei 1rin gr#din#, 1rin 1arc, ! dar Infan"a fu$e$e 6nca"# de 1i$ica:cea$ornic cu arcP1re care unchiu! Chiriac o a$cun$e$e $u2" 1a" EPUnchiu! a fo$" E 1e $cur" E D 1ache"a"P(i "ri i$ cu ura!e (i "ro 1e"e, Par"ificii (i r#1#i"uri de "o2# EP,h, $#ru" ina, doa na noa$"r#Pcare "oc ai ;:a%i !#$a" coa$a !a gardero2#.B. Ce $en$ au, !a ur a ur ei, "oa"e ace$"e 1eri1e%ii de carna;a! $au co1i!#re("i, Dn fe!u! C#r%ii cu L1o!odor a !ui Ge!!u Nau , dar (i cu a$e #n#ri cu 1oezia recen"# a !ui 3er2an )oar%# =ca!a 2ururi, o oni ii, in;en"i;i"a"e !eFica!#, (i a ri e!or, ci"a"e $a;an"e> $au a !ui 9eonid -i o; =acu u!#ri fan"ezi$"e, 2ric:6:2rac de o2iec"e de$ue"e>K Su2 !iri$ u! funa 2u!e$c $e a$cunde o "andr# 1o;e$"e de iu2ire 1e care 1oe"u! o di;u!g# a2ia !a ur # de "o". ,(adar, er$u! !ui 1e $6r a cu;in"e!or (i a i agina%iei, ghidu(ii!e, ici!e a2$urdi"#%i ur uziene, ;er$uri!e, far$e!e 1en"ru ci"i"oru! nai; erau eni"e $# di$i u!eze e!anco!ia unui Dndr#go$"i" 1#r#$i", cu ini a 2o!na;# nu nu ai de iu2ire neferici"#, dar (i de n#!uci (i de fan"a$ e. Car"ea $e Dncheie cu ace$"e ad ira2i!e =Dn"re a"6"ea a!"e!e !a fe! de fru oa$e> ;er$uri, ce a!c#"uie$c un fe! de e1i!og ca ace!a a! )ur"unii !ui Sha<e$1eare: ? Unu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "reiPD i iar"#, ce"i"or, ace$"e r6nduri ri$i1i"e EPa zi$ c#:$ $!o;e dezDndr#go$"i"ePce !e:a $cri$ c6nd;a 1e Aidu! P!6ngeriiP!o;i" cu ari1a de DngeriiPce:au "ra;er$a" ora(u! a1rin$ (i fu!gera"PDn care doar Infan"a a eFi$"a" cu:ade;#ra". P .roian .. Co(o;ei Unu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "reiP-e(i de r6$ nu e$"e a$caP(i ini a a$cun$#, 1udra"#, "ra;e$"i"# EPDn car"ea a$"a fiecare !i"er# e:ndr#go$"i"#, Piar ce!e!a!"e f#1"uri ;e"u$"e, efe ere, Pnu $un" dec6" ni("e hi ere EPar#"#ri D 1ie"ri"e, de !a;#, ca:n 2a$ e, Pcu care i:a dof"orici" o ini # 2o!na;# de n#!uci (i fan"a$ e. PUnu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "reiP.u, ce"i"or, ce a$"e $!o;e oric6nd g#$i:;ei chi1 $# !e co2oriP!a cei ce:au fo$" odinioar# EPaf!a:;ei cu 1#n# 1o;e$"ea $#: i a$oriPc6nd r#$uf!area zei!or co2oar#K PUnu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "reiPiar de "e:a Dn"ri$"a" cu $ha<e$1eariana: i g!u #, P # iar"#, ce"i"or cu ochii "ri("i EPnici nu eFi$", nici nu eFi("i EPade;#ra"# nu:i dec6" 1o;e$"ea a$"aPcu u(i (i gea uri $1ar"e I unde "e 1o%i ad#1o$"i 1en"ru o noa1"e: PUnu doi "rei, unu doi "rei, unu doi "reiP$au.B. Pro$1ero diFi". .raian .. Co(o;ei e$"e, (i aici, ca (i Dn Nin$oarea e!ec"ric# =de(i Dn"r:un regi$"ru co 1!e" deo$e2i">, un 1oe" re arca2i!. 3i:a de$co1eri" Dn$# =$# nu crede Dn a1aren%a de 2ur!e$c a 1oeziei> o coard# $en"i en"a!#, 1e care face, ia"#, 1u%in# acro2a%ie !iric#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 1958> ?Cruciada Dn"reru1"#B Pe c6" D i 1o" da $ea a, .raian .. Co(o;ei D(i Dnce1e recen"a cu!egere =Cruciada Dn"reru1"#> cu 1oezii ai noi (i o Dncheie cu 1oezii ai ;echi. U!"i u! cic!u, )ecioru!, a in"e("e de a" o$fera e!anco!ic# (i ironic# din !, &, + $au., dez;o!"6nd:o Dn"r:un fe! de 1rou$"iani$ !iric,

Dn care !a $u1rafa%a e oriei ie$, unu! c6"e unu!, !ocuri (i !ucruri "recu"e. C6"e un ;er$ e$"e a1roa1e $en"i en"a!: ?S:a du$ (i fru oa$a coc!ea!# ce aco1erea acea$"# "oa n# de ara # ;echeB. ,!"e!e $un" "andru:in$o!i"e: ? .u, care "reci 1rin ini a ea ca o cur$# cic!i$"# 1rin"r:un ora( de 1ro;incieB. Sau: ? Un "i 1, a !ocui" 1rin"re agrafe!e "a!e de 1#r EP1rin"re neDn$e na"e!e "a!e 1reGudec#%i (i $u1er$"i%ii. PPrin"re 1arfu uri!e "a!e din care noa1"ea ie$ duhuriB. E ;or2a de ni("e fan"ezii ero"ice, une!e foar"e fru oa$e, Dn"r:un $"i! ga!an" (i in;en"i;, ca o ca$cad# de i agini (i $une"e de$1rin$# de 1e 2uza unei inuna"e 2oi"e D u$iWue. Ln ce!e!a!"e cic!uri, 9ocuri!e 1rin care a "recu" (i Cruciada Dn"reru1"#, 1oezia !ui .raian .. Co(o;ei $e $chi 2# "re1"a", f#r# criz#, nu (i f#r# "ranzi%ie, a 1!ific6ndu:(i regi$"ru!, de;enind "o" ai fa$"uoa$# (i $#r2#"orea$c# Dn "on, cu!"i;6nd 2arocu! de!ica". Pun"ea de !eg#"ur# o fac co 1ara%ii!e 2oga"e, de o de$ue"udine ;oi"# (i 1!#cu"#, care ;or da de aici Dnain"e no"a !iricii $a!e rafina"e (i e!egan"e. Ln !ocu! e"afori$ u!ui econo ico$, cu care ne:a de1rin$ 1oezia odern# de $orgin"e 2ar2iana, Dn"6!ni o anu e f!uen%# a ;er$u!ui, o di$cur$i;i"a"e generoa$# 2aza"# 1e co 1ara%ia 1re$cur"a"# $au eF1!ici"# =(i "o"u(i enig a"ic#>, croi"# !arg, ca o hain# D 2e!(uga"#. ,ce$"e co 1ara%ii eF"re de origina!e con$"i"uie $6 2urii genera"ori de !iri$ , care o1re$c de$1!e"irea ;or2irii, fiF6nd:o Dn i agini e ora2i!e: ?Erai "oa"# o 2arc# 1e Medi"erana 1oh"e!or e!eBM ? Uni;er$u! Dn"reg ;a fi o 1!oaie de confe""i Dn 1#ru! "#uBM ?-e;eni$e din"r:o da"#P1rizonieru! unor cu;in"e 2#"r6ne =. 3i c6" zgo o" f#ceauPcu;in"e!e e!e E ghiu!e!e de 1aie "ra$e !a a$ediu! /ienei.>BM ?;ei fi "oa"# o farfurioar# cu !a1"e 1en"ru 1i$ica f!# 6nd# a di ine%iiB. Ironia, rar#, e$"e a$ca"# de ace$" "on a1aren" $o!e n: ?Prin rozu! a"6" de 2o 2on a! Dn$er#rii EPo ar a"# de !inguri%e Dnc#ier6ndu:$e 1en"ru o Dnghi%i"ur# de g!orieB. 3i: ? -ar, Pa("e1"6ndu:"e 16n# "6rziu. R Suf!e"u! euPde;eni$e o gr# ad# de fiare ;echi fu"neg6nd un c6n"ec $o!d#%e$cB. -in ace$" $1iri" care a"enueaz# (ocuri!e ;er2a!e, $e na("e uni;er$u! 1ar"icu!ar a! 1oeziei !ui .raian .. Co(o;ei, care i !:a e;oca" nu o da"# 1e ace!a a! 1ic"urii i 1re$ioni$"e, Dndeo$e2i Pi$$aro (i Renoir, cu aeru! ei non(a!an", de Vee<:end 1er1e"uu, cu gra%ia ei fer ec#"oare (i $u1erficia!#, cu 1e"receri!e Dn"r:o na"ur# do e$"ici"#, cu dan$uri!e de !a Bougi;a! (i Mou!in !a Ga!e""e, cu ;6r"eGu! $1u o$ de rochii, fracuri, gu!ere, 1#!#rii, an(e"e, cu Gocuri!e ei inofen$i;e: ?3i "o"u(iP$uf!e"u! eu ie$e !a iar2# ;erde, !a hi1odro , 1ariaz#P$u1ra;ie%uie("e !ucind do ino 16n# $eara "6rziu e._ PD(i in;en"eaz# 1ro1rii!e 1er$onaGe a2andona"e Dn $ingur#"a"ea e orieiB. 3i, iar#(i: ?Ne Dn(uru2a Dnce" Dn 1odeaua ringu!ui de dan$ EPDn"r:o a1# ;erde, 1!in# de "ru1uri, P =)racu! D i ;enea ca "urna", EPde$igur 1#!#ria, ah, rochia "a #$!uindu:%i coa1$e!eN> Pe $car#, EPne !o;ea de un 1arfu de o$c, ne D 1iedica Pde 2!#nuri de $a ur, de regu!a en"e organice, Pde co;oare!e de coa%# D 1r#("ia"e de 1a$u! "#u. P.re1"e!e $e !u inau $# "reac# o uzic# ciuda"#Pa!unec6nd 1e !6ng# noiB. Ce! ai 1rofund (i origina! !ucru $cri$ 16n# azi de au"oru! Cruciadei Dn"reru1"e $un" 1oezii!e din cic!u! "i"u!ar. E!e accen"ueaz# "oa"e no"e!e eFi$"en"e 16n# aici Dn"r:un !iri$ care de;ine con("ien" de ar"a !ui: o ar"# a $1ec"aco!u!ui. Nu e o%ii direc"e, confe$iuni, ci 1uneri Dn $cen#: $"#ri de $1iri" 1ri;i"e "andru (i ironic ca ni("e $#r2#"ori a!e $uf!e"u!ui, 2oga" dra1a"e, D 2r#ca"e Dn ;e( in"e $o 1"uoa$e de ga!#. @ 1oezie $e nifica"i;# i $e 1are S1#!#"oria de cu;in"e, unde, !a $fir(i", e ;or2a "oc ai de acea$"# c#f"#nire a cu;in"e!or eni"# $# far ece (i nu $# r#nea$c# $i %irea fragi!ei do ni%e =iu2i"# (i ci"i"oare>. Progra u! e$"e an"iarghezian: ?,ici, PIn ace$" !oc, Dn care :a !#$a" .r#iau .. Co(o;ei a #gi" de gura "aP ai ro(ie dec6" o decora%ie i!i"ar#P =unde fiecare $une" 1oar"# c#!i #ri !a 2r6u E oriPe D 2r#ca" Dn caf"an 2oiere$c> PDn"in$# !ene(# 1e cana1eaPdo ni%a " ai $ufer#N?. @ eFu2eran"# inu!e$cian# =nu $"r#in# nici de Nichi"a S"#ne$cu din Dn du!ce!e $"i! c!a$ic, nici de Dn#!%#ri!e acedon$<iene>, 1!in# de $onuri eFo"ice, oceanice, (i de

irea$ a ,$iei, e$"e de eFe 1!u ;izi2i!# Dn 1oezia @ Dnde1#r"are: ?Se Dnde1#r"au "oa"e de ine, a(a cu !u ea incon("ien"# (iPdi$1era"# Dn"oarce $1a"e!e ce!ui c#zu"Pin"re ro%i!e "ra ;aiu!uiP$1erind $# nu ;ad# EPun ;a1or care !a$# Dn ur # %#r u! infir , cheiu! $chi!od, 1# 6n"u!P$cufund6ndu:$e Dnce" $u2 a("e1"area ea greoaieP$u2 1!oaia de confe""i, $1ira!e u!"ico!ore (i a!# uri, EP1ache2o" (i arc# "6r6"# 1rin de(er"u! de aer, P;i$!ind cu coa$"e!e 1rin"r:o ,"!an"ida ere"ic# (i 2#nui"#. PDn c#dere i $:a n#rui" a!c#"uireaP(i u 2ra i $:a Dnco;oia" (i i $:a u i!i", EPde 1arc# $:ar fi $1ar" o 1agod# (i ar fi cur$ din eaP enue"u! #"#$o$ a! $a urai!or?. Ce! ai iz2i"or !ucru e$"e "onu! $#r2#"ore$c a! ace$"or 1oezii, i agi$"ica feeric#, $"r#!uci"oare, u(or ar"ificia!#. Un 1a$"e! ci"adin (i noc"urn din ,"6" de greu de $1u$ 1oa"e fi ci"a" Dn $1riGinu! i 1re$iei: ? .6rziu, EP1e $"r#zi, c!nd ora(u! $e a"ingePde coa1$e!e fier2in%i a!e no1%ii, fe ei (i au"o o2i!eP"rec auri"e de o ne!ini("e $ecre"#, EPDngeri de 1#cur# D 1ing caru$e!e !u ina"e feericP1rin care $e ;#d fiin%e!e $"r#!uci"oare din %e;i!e de neonP,PR1NAgN- UN LNZE9ES E 3.ERGgN- .@. :,PRINAgN- UN LNZE9ES, EPo ca!igra # fragi!#, o nin$oare cu de"ergen%iPDnz#1ezind a(ini!e de $1#!a", EPaco1erind $"r#zi!e ora(u!ui cu $1u # "randafirie.?. .a2!ouri!e au con"ururi ("er$e, ne$igure, Dn fond, 1oe"u! 1ic"eaz# 1roiec%ia dorin%e!or !ui, Dn u!%i"# Dn og!inzi, ca un ;i$ ce $e $1u!2er#. I:a 1arafraza" ni("e ;er$uri din In"r:o noa1"e, dac# e$"e $ingur#: ?3i :a g6ndi" c# !u ea acea$"aPnu e dec6" o 1roiec%ie a dorin%e!or "a!e, Pun ;i$ $1u!2era" Dn"re og!inzi 1ara!e!e, infini"e.B. Rea!i"a"ea nu a1are doar frag en"a"#, ozaica"#, a!c#"ui"#, ca !a i 1re$ioni$"N -in infi e 1oin"e$ de cu!oare, dar ca o 16nz# in$e$iza2i!# de a1aren%e. .raian .. Co(o;ei e$"e un 1oe" a! a1aren%e!or $en$i2i!e (i $1u oa$e, fiFa"e 1e $"a 1e rafina"e, a! Gocu!ui de u 2re din"r:un "ea"ru chineze$c. 9u ea concre"# e Dn;#!ui"#, a$ca"#, de$co 1u$# uzica! (i reco 1u$# a1oi din Ger2a $enza%ii!or ;izua!e (i audi"i;e. )eericu!, agicu!, !u ini!e ra 1ei nu "re2uie $# ne D 1iedice $# ;ede fondu! $ecre" a! ace$"ei 1oezii, care e$"e e!anco!ic (i anFio$ =?P!u"ea Dn aer un fe! de ne!ini("e.B>. .ri$"e%ea 1oa"e fi dra a"ic#, $"rig#" di$1era" care eF1!odeaz# cu;in"e!e: ?, de$chi$ gura $# $"rig. R ,eru! ne!ini("i"P$e Dn;ine%i$e Dn Guru! cu;in"e!or e!eP(iroind ca $!nge!e din"r:o ar"er# EP =Dn "i 1 ce "u # "ra;er$ai Dnde1#r"6ndu:"e> a $"riga"Pca Dn $o n, ca Dn oar"e, u 1!6nd aeru! de $6nge ! 6nGind 1ere%ii cu #run"aie!e cu;in"e!or. P =In "i 1 ce "u a!unecai din Dn;e!i(u! ace!a u(or, aerianP"ra;er$6ndu: #PDnde1#r"6ndu:"e>. P3i nu aiPo $ingur#"a"e den$# "e aco1erea 1!n6 Ia g!ezneB. -e $u2 cru$"a ;er$u!ui $e aude uneori o ;oce 1a"e"ic# ro$"ind un fe! de !a en"o a! unui h#i"ui" eFi$"en%ia!: ?,uzea cea$u! "ic#ind 1e a$a de !e n EPauzea !a ca1#"u! coridoru!ui $ecunde!eP"rec6nd 1odu! $u$1ine!or cu er$u! D 1iedica". P,h. R Goan# (i ;6n#"oare E ! 16n"ec 1ic"a" cu o"i;e ru1e$"reN PC6" de u!" a( fi ;ru" $# "ra;er$ez acea$"# a1aren%# EPci" de u!" a( fi ;ru" $# fiu a!"ce;a E a $"riga"P(i In aceea(i c!i1# : a "rezi"PDn"in$ 1e $1a"e EPcu!ca" 1e 1ro1riu! eu "ru1 ca 1e o a$# de o1era%ie EPcu fiecare organ !ega" de o $"ea, PDnchi$ Dn"r:un cifruPca un fe"u$ a$cun$ Dn"r:o ca$# de fierM ghe ui", :Pga"a $# eFi$", ga"a $# $1arg cu dorin%a ea de a fiP1ere%ii de fierPca 1e o coaG# de ou (i $# $curgP(i $# # $f#r6 Dn c#derePde $"6nci!e (i oceane!ePcare, odinioar#, au n#$cu" zeiiB. Cruciada Dn"reru1"# e$"e car"ea origina!#, a"ur#, a unuia din "inerii 1oe%i cei ai Dnze$"ra%i de azi. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '&, C95&> ?Poe e!e $ia ezeB ?Nu a !i 2aG. Nu ai i agini, ana!ogii, $i 2o!uriB, $1unea 1oe"u! (i e$ei$"u! eng!ez de origine ir!andez# `ea"$, di$"ing6nd, !ao!a!"# cu u!%i oderni, !i 2a 1oeziei de !i 2a uzua!#. ,cea$"# di$"inc%ie a "recu" "o"deauna Dn ochii co en"a"ori!or dre1" regu!a 1rinci1a!# a !iricii din u!"i a $u"# de ani. Procedee ino;a"oare, Gocuri de cu;in"e, in"er!ing;i$ , ?o2$curi"a"eB au eFi$"a" (i odinioar# Dn 1oezie, dar, cu $1une George S"einer, re!u6nd di$cu%ia Dn -u1# Ba2ei, a$"#zi, ?energii!e de "#inuire $un" de o $1ecie cu "o"u! nou#. Poe u! a1a$# a$u1ra ho"are!or !i 2ii. E! ac%ioneaz# nu Dn cadru! !i 2aGu!ui 1u2!ic, ci

D 1o"ri;a !uiB ="raducere de /a!en"in Negoi%# (i 3"efan ,;#danei>. .raian .. Co(o;ei a a!e$ cu;in"e!e !ui `ea"$ ca o""o 1en"ru Dn"6iu! cic!u, "i"u!ar, din noua !ui car"e, Poe e!e $ia eze, a1#ru"# !a ,!2a"ro$ 1rin griGa Ga2rie!ei Negreanu. =Cronicarii !i"erari en%ioneaz# rareori nu e!e redac"ori!or de car"e (i a"unci, ai a!e$ ca $# !e re1ro(eze fa1"u! de a o fi 1u2!ica"N -ar redac"oru! e un co!a2ora"or nece$ar a! $crii"oru!ui (i eri"# ai u!" dec6" re1ro(uri de conGunc"ur#, "enden%ioa$e $au nefonda"e. Poe"# ea Dn$#(i (i e$ei$"#, Ga2rie!a Negreanu a edi"a" Dn anii din ur # c6"e;a din ce!e ai 2une ;o!u e de .roian .. Co(o;ei ;er$uri, a!e "ineri!or>. Ca (i Dn c#r%i!e an"erioare, .raian .. Co(o;ei e$"e un 1oe" in;en"i;, cu haru! i aginii gra%ioa$e (i in$o!i"e, e!anco!ic (i "andru, ?$en"i en"a! (i 1!in de u or. Scrii"ura fin#, de!ica"#, "o"u(i nu !i1$i"# de for%#, face ;er$uri!e e ora2i!e. Ci"ez a1roa1e !a Dn"6 1!are: ? 3i:o $ingur# frunz# g6"uie cu ;erde!e eiPdu!cea%a unui $"rig#"? $au: ? Gura ea $e de$chide o $u2$uoar# de 1a$#re f#r# $# Dnghi"# ni ic? $au: ? Un firice! de 1raf ador i" 1e:o cra"i%# ro(ie, nou#, $"r#!uci"oare ? $au: ? Iar eu, 1e 1# 6n", !a u 2ra "a a( fi ;ru" $# ador Pca un z#;or $u2 du!cea%a f!#c#rii de $udur# ? $au Dn $f6r(i": ? (i:n "i 1 ce fericirea =i $e !i1e("e de "ru1 ca o c# a(# "ran$1ira"#B. ,ce$"e co 1ara%ii eF1!ici"e (i "o"u(i enig a"ice 1o" fi Dn"6!ni"e Dn "oa"e 1oezii!e !ui, ca un fe! de o"ora(e genera"oare de !iri$ . Nu eFi$"# o2$curi"a"e, 1ro1riu ;or2ind, ci nu ai a 2igui"a"e. Poezii!e $un" i$"erioa$e (i "o"oda"# c!are. Mo"i;e!e, de ordin $en"i en"a!, $un" Dn;#!ui"e Dn a" o$fera unei !i 2i 2oga"e, $#r2#"ore("i, fer ec#"oare: ?ia"#: # ador i" (i 2ine iro$i"or a(adar, Dn gr#dina de ;ar# EPcu urzici!e (i $caie%ii (i f!ori!e de en"#, PDn "i 1 ce $oare!e decade ca o are 1u"ere ari"i #P(i "u #n6nci un 1rofi"ero! cu de!finu! !a cofe"#ria din co!%Pu i!in%a a2Gec"# a c!i1ei de:acu Dn care D(i Dneac# i!uzii!eP"oa"e re$"uri!e (i "oa"e cu"ii!e de con$er;e a!e "recu"u!uiB. MaGori"a"ea ero"ice!or $un" a$"fe! de c6n"ece, i 1regna"e de o "ri$"e%e nedefini"#, ?ro an%eB $u2"i!e, rafina"e, cuceri"oare 1rin au"oironie: ?Ninge 1en"ru u!"i a oar# anu! ace$"a EPun frig $ingero$ "aie na$uri!e 2oieri!or a!2i ai z#1eziiP(i fiecare fu!g e:un Dnger c#z#"or 2u2uind 1e:aco1eri(uri, PE:un 1#ca" ce a1a$#. @ !ene geroa$# n#$c#"oare de u 2re (i ;i$uri. P,cu a( 1u"ea $# # ;#ic#re$c :ne("iu" de ni eni, Pca o du2# de c6ini ;aga2onzi a( 1u"ea $# di$1ar cu !ira ea ;eninoa$# (i reaB. Cocu! cu;in"e!or e agi$"ra!: ?Nici o a(in# de $cri$ nu "e 1u"ea zugr#;i 1e "ine. PSe $1une c# a!2u! 2ra%u!ui "#u nu ai Dnc#1ea Dn 1ie!ea nici unui cu;6n". P3i:n "i 1 ce "e !eg#na" "oa"# ca o #rgic# "#cu"#P!a g6"u! $uci" a! e!oc;en%ei, Peu nu era dec6" o ;or2#rie !a od# EPo c!e;e"ea!# in"e!ec"ua!# (i cioc!o1edic# r#$fr6n"# Dn ce("i de cafeaP(i "r#da"# de urechi!e de #gar a!e cu;in"e!orB. @ric6" de $i 1!e ar 1#rea ;er$uri!e, e!e i 1!ic# un "ra;a!iu cu!"ura! $ecre", $un" D 2i2a"e de aeru! unei anu i"e !irici, care, de !a $i 2o!i("i !a con"e 1orani, carac"erizeaz# $en$i2i!i"a"ea noa$"r# cea ai ;ie. ,ce$"e o2$er;a%ii $un" ;a!a2i!e 1en"ru aGori"a"ea ;er$uri!or din car"e. Cu une!e nuan%e, Poe e!e $ia eze, de Ia Dnce1u", con%in indicii 1en"ru o $"are de $1iri" o2o$i"#, ;#di" e!anco!ic#. ?-e:acu nu ai $un"B e$"e !ei": o"i;u! unei $en$i2i!i"#%i ane$"ezia"e, care D(i a$ociaz# cre1u$cu!uri fa$"uoa$e, ;eri ?1e $f6r(i"eB ca, o u 2r# $6nger6nd# Dn a("e1"area Dn"unericu!ui?, c6nd ?noa1"ea:i 1e a1roa1e?. 9iri$ u! !ui .raian .. Co(o;ei nu e$"e din $1e%a ce!ui direc" confe$i;. 9:a( nu i $1ec"acu!ar. Poe"u! Dnchi1uie $1ec"aco!e a!e $uf!e"u!ui, ici $cene (i "a2!ouri a1aren" fan"ezi$"e, 1e care !e $ca!d# Dn !u ina u!"ico!or# a unor ref!ec"oare in;izi2i!e. .onu! difer# Dn"ruc6";a Dn cic!u! Dn"r:o ca er# de ho"e!, de(i nici de aici nu !i1$e$c 1oe e!e de a" o$fer# ;oi" de$ue"# =/echea "era$# de ;ar#: ?Gu u!e$c de 1ene 1#!#rii!e a!"ui ;eac?>. S"i!u! e 1arc# ai econo ico$, a1roa1e "e!egrafic (i cu un accen" i 1er$ona! 1e a!ocuri. C6"e un o"i; 2aco;ian, 1re!ucra", $e i;e("e 1e nea("e1"a"e Dn urzea!a di$cur$u!ui: ?(i 1!ou# $"ri "P(i 1!ou# f#r# $1eran%#P(i g6"u! "#ia" a! fere$"rei # 1ri;e("e cu un ochi?. In;en%ia !iric# e in$o!i"#, $enzua!#, a in"ind de M. C#r"#re$cu: ?P6n# (i Dn 1a"u! iu2i"ei, Pdorin%a "a a(az# un a 1!ifica"or 1en"ru

fo(ne"u! cear(afu!ui. PNoa1"ea 16n# (i ora(u! era 1en"ru "ine o 2!an# de 1i$ic#Pe!ec"riza"# de 2a$"oane!e de e2oni"# a!e ;ardi("i!or?. Sau fronda $1u oa$#: ? .u ai 1u"ea Dndu1!eca o nou# er# g!aciar# EPCu (ar u! "#uPai 1u"ea face oco!u! 1# 6n"u!ui Dn o1"zeci de zi!e?. 9a origine e Minu!e$cu, 1e care 1oezia "6n#r# de a$"#zi D! rede$co1er# Dn"r:un od ui i"or. Se 1rea 1oa"e ca, Dn fe!u! ace$"a, $# reDnce1e a 1re%ui un 1oe" 1rea !ega" de uca;aua decoru!ui de !a 1918:!9&8, ci"indu:! cu a uza en" re"ro$1ec"i;. Moda ?re"ro? E eFi$"en"# !a .raian .. Co(o;ei DnP, &, + $au., ca (i !a a!%i "ineri 1oe%i E 1rie("e ce!ui ai eF"ra;agan" din"re $i 2o!i("i. Sigur c#, !a M. C#r"#re$cu, )!orin !aru $au .raian .. Co(o;ei, inu!e$ciani$ u! e con"raf#cu" din unghi Gu;eni!: cri"ic: ?Eu, aici $un" Gune. @ 2a!en# a!2# Dn"r:un e$"uar de !ini("e. Un $u1er$"ar, EPun crucia" a! ideii $fin"e de Coca:Co!a. 3i de 2!ue:Gean$. PUn i$ionar a! $1a%ii!or ;erzi, de ocra"ice. PUn o2iec"i; $ur;o!a2i!. PUn indi;id, adic# ni ic, P@ zeci a!# In cifra "a de afaceri. PUnu! c#ruia i $e reco and# Dn"oarcerea !a na"ur#. P3i o"ocic!i$ u!, au"o$"o1u! EP(i 2udi$ u! zen. ,dic# ni ic. PSun" (i eu un Gune. P4ei, fra%i!or. R Ui"a%i:;# !a ine.I? -ar faconda 1are aceea(i, Dn fine, Dn"oarcerea 2u erangu!ui con%ine (a1"e 1oe eM cheag 1en"ru un ;ii"or ;o!u , u!" ai ?a2$"rac"e? (i enu era"i;e, de$1re care nu ai cu greu D i 1o" face o idee acce1"a2i!#. ,r"a 1oe"ic# $ugera"# !a un o en" da" indic# o a"i"udine de 1ro"e$" con"ra re"oricii: ?,ido a 2roa("e!or care D(i Dnghi" 1rogeni"uri!ePcu;in"e!e $ingure nu na$c ni ic. P3i Dnghi" $une"e!e, degu$"# 1!e$c#i"ura (i:a"6". P3i Dn%e!e$u! !or nu e ai u!" dec6" o 1ung# 1!e$ni"#PDn Dn"unericu! unei $#!i de cine a.? -ar re"ori$ u! e de fa1" 1ar"icu!ari"a"ea 1rinci1a!# aici, unde i agi$"ica $:a rarefia" (i e!oc;en%a e$"e Dn ediu! ei. ?@ gur# de z#1ad# %i:ar .roian .. Co(o;ei ;or2i Dn nu e!e frigu!ui, Pdar "u "e a1eri cu zgura, Pcu %ig!a ro(ie 1i$a"# #run", 1re$#ra"# 1e !ucruriPInci" ni ic nu Dnghea%# $u2 ;raG#B, e"c. ,$1ec"u! !i 2ii e$"e in$"ru en"a!, nu $u2$"an%ia!, de unde (i i 1re$ia de di$cur$i;i"a"e, Dnc# o da"#, nu ("iu dac# 1oezia !ui .raian .. Co(o;ei ;a 1#r#$i i agini!e, ana!ogii!e, $i 2o!uri!e, !a care $e referea o""ou! din `ea"$, (i care i:au f#cu" 16n# azi 2oga"a origina!i"a"e, 1en"ru a2$"rac%ii!e re"oricii. Cudec6nd Idu1# ce!e (a1"e 1oe e fina!e, a(a $:ar crede. /o "r#i (i ;o ;edea. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '&, 195+> ?Dn a("e1"area co e"eiB Nu e "o"deauna ;ina cri"icii c# $e re1e"#: c6nd 1oe%ii Dn(i(i $e re1e"#, ce 1oa"e face cri"icaK Ln a cincea car"e de ;er$uri a !ui .raian .. Co(o;ei =$au Dn a (a$ea, dac# 1une !a $oco"ea!# (i ;o!u u! co!ec"i; ,er cu dia an"e>, in"i"uia"#, !a fe! de in;en"i; ca (i 1receden"e!e, Dn a("e1"area co e"ei, a1roa1e Gu #"a"e din nu #ru! 1oezii!or con$"i"uie o re!uare nedec!ara"# =uneori cu odific#ri de de"a!iu, a!"eori f#r#> du1# Cruciada Dn"reru1"# (i Poe e!e $ia ezeM c6" 1ri;e("e inedi"e!e, e!e ni $e Dnf#%i(eaz# Dn aniera deGa cuno$cu"#, f#r# un $1or 1erce1"i2i! de o na"ur# oarecare, ai degra2# cu inu$uri !a ca1i"o!u! 1ro$1e%i e. ,cea$"# 2a"ere a 1a$u!ui 1e !oc n:ar "re2ui $# ne DngriGoreze, dac# ne:a referi !a cazu! 1ar"icu!ar a! !ui .. .. Co(o;ei ori a! a!"uia =e, Dn fond, ine;i"a2i! (i fire$c $# Dnregi$"r# inega!i"#%i, e i$ia 1oe"ic# fiind, ca orice fa1" ;i"a!, inega!# (i con"radic"orie>, dar ea de;ine $e nifica"i;#, dac# o 1ri;i Dn genera!, ca 1e un feno en a! 1oeziei "inere =(i nu nu ai>. EF1!ica%ii!e, ai u!"e, nu $chi 2# cu ni ic !ucruri!e. .. .. Co(o;ei $:a anife$"a", de !a Nin$oarea e!ec"ric# de acu a1roa1e o1" ani, ca un $en"i en"a! =? cu o 2#"aie de ini # era $# d#r6 "o"u!B>, "ru2adur odern, ga!an", fan"ezi$" (i e!anco!ic, 1oe" de facond# inu!e$cian#, Gu2i!a"i; (i anFio$, co en"6ndu:(i cu u or e!anuri!e re"eza"e, f#r# a 1#rea c# 1une "o"u(i ce;a !a ini #, ai cur6nd cu ca1u! Dn nori (i ne1#$#"or dec6" re$e na" $au re;o!"a". Ca!igraf a! rea!u!ui, agician di$"ra" (i Gong!er de i agini, care 1!ou# Dn ;er$uri ca ni("e confe""i $"r#!uci"oare, au"oru! ,("e1"#rii co e"ei $crie 1oezia cea ai 1u%in ?referen%ia!#B, adic# rea!i$"# a genera%iei !ui, (i 1oa"e, de aceea, (i cea care a a1#ru" i edia" acce1"a2i!#, Dn ea, ni ic iri"an", Dn 1ofida unui $u2"eF" !uneco$, Dn care 1o%i ci"i ce ;reiM din con"ra,

un e;iden" dar a! eF1re$iei, un r#$f#%, a1roa1e, a! fan"eziei, ;er;ei (i $1on"anei"#%ii, ca !a 1u%ini a!%ii din"re congeneri, (i o $enzua!i"a"e a $crii"urii. Pe care "recerea ani!or a a"enua":o Dn"r:o foar"e ic# #$ur#. .rei i $e 1ar a fi carac"eri$"ici!e ace$"ei !irici a"r#g#"oare (i nu !i1$i"e de 1rofunzi e: "onu! $#r2#"ore$c, ar"a $1ec"aco!u!ui (i o $urd#, incura2i!# e!anco!ie. Cea din"6i 1oa"e fi i!u$"ra"#, f#r# greu"a"e, cu fe!u! Dn care dra a !#un"ric# $au $f6(ie"oare $un" ca uf!a"e de nu ("iu ce eFu2eran%# i agi$"ic#, 2roderie $1u oa$# de e"afore, care cade ca o $1u # 1e$"e $6nger#ri!e ini ii: ?Dnce1u$e $# 1ierd, P("ia chiar $# 1ierd fru o$P =Dn"6i "ru1u! auri" de o ne!ini("e f#r# argini, a1oi cu;in"e!e "a!e 1e care din"r:o:da"#Pnu !e ai 1u"ea $"r#2a"ePcu ner;u! $u2%ire a! drago$"ei>. PPierdea fru o$ Gu #"a"e de norPI%i aco1erea deGa u #ru! $"ingP1e care U ridicai ade$ea !a Dn"re2#ri!e e!ePa( a cu co2oar# 1a$#rea de fier cre$cu"# 1e u #ru! dre1"Pa! ce!ui aido a c#ruia nu ;oi ai fi nicioda"#. PS# Dncerc# E i:a $1u$, P$# Dncerc# $# 1reface acea$"# 1!oaiePDn"r:un aer $"r#in de re$1ira%ia noa$"r#. PS# Dncerc# $# 1reface acea$"# ini #PDn"r:un aer $"r#in, necuno$cu" 1a$#rii de fier. P3i ia"# acu o cea%# foar"e ca!d# (i foar"e ;erdePridic6ndu:$e dea$u1ra ea Dn coridoare!e de 1ia"r# 1rin care a!erga Dngrozi"P =o cea%# ca un ine! de aur Dn care # $"r6ngea de !a na("ere ! (i care acu $e ridica dea$u1ra ea foar"e re1ede> PDnc6" 1u"ea $# ;#d 16n# de1ar"e ari a!erg#ri a!e nori!orPdea$u1ra unei #ri care D%i 1ur"a "ru1u! ca 1e un $"eag a!2 ! $1re ari!e $"6nci fo$fore$cen"e ridica"e de ;a!uri. 9 Dnc6" 1u"ea $# "e ;#d !o;ind cu $o!zii $6nge!ui ;echi a(ez#ri $cufunda"e, SPDnc6" 1u"ea $# ;#d 16n# de1ar"ePce!e 1a"ru c# i!e care "r#geau ini a ea Dn 1a"ru 1#r%i deoda"#B. I 1re$ia 1e care o !a$# ace$" !iri$ fa$"uo$ e$"e aceea a unei 1ic"uri cu aGu"oru! hierog!ife!or. Poe"u! are e o%ii decora"i;e (i o $i %ire $"i!iza"#. Ceea ce ne re%ine nu e ade;#ru! ori ad6nci ea, ci $1ec"aco!u! Dn$u(i a! $en"i en"e!or, ge$"u! non(a!an" 1rin care e!e $un" eF1u$e, $coa$e adic# !a ;edere $u2 !u ini!e ra 1ei: ?Sa!"e!e, 1erne de 1!a$"ic, $"ic!e go!i"e de $en$, caro$erii Dn;echi"e, 2idoane EP!ucruri 1e care area !e arunc# 1e %#r ca 1e ni("e organe re$1in$e. PGrefe e(ua"e, "ran$1!an"uri ce 1re!unge$c ;ia%a uneiPraze de $oare $f#r6 a"e de 2r#%ara cea$u!ui eu E Dnc# o c!i1#, ! a"6" ci" D i "re2uie $# Dncu;iin%ez aducerea cafe!ei, P!an$area unei rache"e !u inoa$e, "recereaP1rin zidu! de 1!u 2. P3i "u nu ;or2e("i. 3i 1ere%ii ora(u!ui Dn care a in"ra"Pau a!2ea%a o2razu!ui "#u EP@, carnea $e !u ineaz#. Ea 1oa"e fi 1ri;i"# cu ochii, Pcu din%ii, cu ai u!"e ! r6nduri de f#!ci a$cu%i"e. PCe;a ai de1ar"e de ade;#r, $1re $ear#, e;eni en"e!ePau Dnce"inea!a unei ca"a$"rofe a;ia"ice. P.e:n"inzi Dn $caunu! de nuie!e. Re$1iri. 9una, .roian .. Co(o;ei dea$u1ra, Peun (ef de "ri2 1r#2u(i" $u2 1ro1rii!e:i co 2ina%ii e"ericeP =Di ;o $or2i r#$uf!area cu o "re$"ieP$"recura"# 1rin (i1ci!e du(u e!ei>B Nu a"6" in$o!i"u! a$ocieri!or carac"erizeaz# aniera 1oe"u!ui, c6", a(a zic6nd, di$1oni2i!i"a"ea !or, !i2er"a"ea cu care cu;in"e!e $e a"rag ca $# $e unea$c# Dn ari con$"e!a%ii ;er2a!e, ce nu "re2uie ana!iza"e Dn de"a!iu, ci rece1"a"e g!o2a!, ca ni("e 1!oi de $"e!e c#z#"oare 1e un cer de augu$". @chiu! (i urechea $e 2ucur# deo1o"ri;# de ace$"e Gocuri de ar"ificii, care nu 1ier Dn$# Dn c!i1a $"r6ngerii, ci, !a$# d6re fu urii 1er$i$"en"e Dn noi. -in Dn a("e1"area co e"ei =acu D i dau $ea a c# "i"!u! :a o!i1$i" de 2oa!a ana!ogii!or $e!enare> 1u"e de$1rinde, ca (i din ce!e!a!"e cu!egeri, ;er$uri $au frag en"e care 1oar"# 1ece"ea in;en"i;i"#%ii !ui .. .. Co(o;ei. Ia"# c6"e;a care i:au 1!#cu" foar"e u!": ? @ra(u! fier2e ai de1ar"ePDn oa!a cu 1re$iune a car"iere!or do$nice, undePdeoda"#, 1or%i!e $"adionu!ui $e de$chid (i !u eaP$e Dn"inde ca o a1# ;or2#rea%# 1e $"r#ziBM ?Cu ochii !i1i%i de gaura cheiiPai ;#zu" uze!e Dnar a"e cu "6rn#coa1e (i g#!e%iP;#ruind ce! ai roz Dn"unericBM ? @re du!ci Dn !enea cu 1i$ici a 1endu!ei S c6nd frigu!Pe ai 1ur (i:n de1#r"are "re ur#Pdoar "i1#rii e!ec"rici ai (ine!or de "ra ;aiB. Mu!"i1!ici"a"ea $enza%ii!or ce $e a e$"ec# Dn ace$"e oderne $ine$"ezii e$"e a2$o!u" re arca2i!#, ca (i i 1re$ia de oniric 1e care ne:o !a$# de fiecare da"# ?rea!i"a"eaB e;oca"# de

;er$uri!e !ui .. .. Co(o;ei. Ln fine, dac# zg6rie cu unghia fardu! ace$"a $u1erficia!, d# de o 2ine a$cun$# ne!ini("e. Poe"u! e, Dn defini"i;, un e!anco!ic (i chiar un angoa$a", cu frica or%ii Dn $6n, Dnchiz6nd ochii ca $# nu ;ad# ur6"u! din !u e. Ln"r:o 1oezie ce;a ai ;eche e! D(i 1re$crie $ingur =(i nu ai 1e Gu #"a"e ironic> !eacu! 1en"ru acea$"# $"are de $1iri": ?P6n# (i Dn 1a"u! iu2i"eiPdorin%a "a a(az# un a 1!ifica"or 1en"ru fo(ne"u! a!2 a! cear(afu!uiPNoa1"ea, 16n# (i ora(u! era 1en"ru "ine o 2!an# de 1i$ic#Pe!ec"riza"# de 2a$"oane!e or2i!or. P-ar de$"u! cu "oa"e ace$"ea E renun%# !a ca$"e!e!e din S1aniaN PRe$1ir# adine a2urii $u1ei, Dngroa1#:%i 6ini!e adinePDn 1er!e!e ;erzi a!e az#rei, ada1"eaz#:%i e"a2o!i$ u!Pdu1# oraru! de ;ar# EPignor# (iragu! de ere ador i" Dn fere$"re ca un a2ur de iez acri(or EP$fideaz# cu"ia 1o("a!#, $cri$ori!e nede$f#cu"e EPiz2e("e cu 1u nu! cea$u! de("e1"#"or, "e!efonu!, ro2ine"u!, "u2u! cu 1a$"# de din%i. PS#ri cu 1icioare!e 1e $coica de "a2!# a con$er;ei, P!inge:"e 1e 2o" !a g6ndu! 1er!ei din#un"ru, P$"6!ce("e Dn 2#"aie c6 1ii EPador i 1ri;ind u 2ra unui a;ionPca o a!2ea%# Dn ochiu! a!2a$"ru a! ceru!ui, EPDn"oarce:"e !ini("i" 1e 1ar"ea cea!a!"#. PPen"ru azi nu ai ai nici o 1o!i%# de 1!#"i"B. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 10, 1950> I@N MURE3,N ?Car"ea de iarn#B -u1# E i! 4urezeanu (i Mar"a Pe"reu, din C!uG:Na1oca ;ine un a!" "6n#r 1oe" foar"e "a!en"a": Ion Mure(an. , 1u2!ica" 16n# acu re!a"i; 1u%in. Nici Car"ea de iarn# nu ;#de("e o 1roduc"i;i"a"e deo$e2i"#. -ou#zeci de 1oezii, din care doar "rei $au 1a"ru ai are Dn"indere, (i un Dn"reg cic!u, a! "rei!ea, Dn"r:o anier# e;iden" ai ;eche, azi de1#(i"#: ca a$"a e "oa"# reco!"a. Cei ai 2uni din"re 1oe%ii arde!eni care au de2u"a" Dn deceniu! din ur a = # g6nde$c Dn 1ri u! r6nd !a Ion Mircea> au "i1#ri" rar, !a c6%i;a ani di$"an%#, c6"e o car"eM e dre1", re arca2i!# aceeaM (i:au Scu" un $"i! din econo ie, care, dac# nu:i 1u"ea i 1une Dn ochii 1u2!icu!ui !arg, a a"ra$ a"en%ia cri"icii. Lnc# un !ucru ciuda": ;o!u u! !ui Ion Mure(an $e Dncheie cu o ,ddenda Dn care au"oru! 1une Izgonirea din 1oezie, crea%ia !ui, 1ro2a2i!, cea ai con$"i"ui"# (i origina!# de 16n# acu . E! $chi 2#, deci, cu in"en%ie de$"ina%ia re$1ec"i;ei $ec%iuni, care cu1rinde de o2icei 2uc#%i ai 1u%in $e nifica"i;e, "i1#ri"e cu "i"!u docu en"ar, Dn edi%ii!e co 1!e"e. In"en%ia D i $ca1# =dac# e ai u!" dec6" o coche"#rie>, nu (i fa1"u! c# 1oe u! fina! $ea #n# cu docu en"u! =!iric eF"raordinar> a! ne1u"in%ei de a $crie. Cine;a $au ce;a D! izgone("e 1e Ion Mure(an din 1oezie, care "r#ie("e, ca a!"#da"# Ri 2aud, $en"i en"u! de "eri2i!# inu"i!i"a"e a $cri$u!ui. Nu:! 1o ene$c Dn"6 1!#"or 1e au"oru! I!u in#ri!or. -e !a Nico!ae 9a2i(, nici un 1oe" ro 6n n:a $"a" $u2 $e nu! !ui Dn"r:o #$ur# ai are dec6" Ion Mure(an. Nu e ;or2a nu aidec6" de ?dezgu$"u!B de 1oezie, cu $1unea Ri 2aud ce! a"6" de 1#"run$ de ?a2$urdu!B ar"ei, Dnc6" a 1refera" negu$"oria 1e un a!" con"inen" =(i a c#rui a"i"udine e$"e, Dn defini"i;, ire1e"a2i!#, chiar dac# ea a funda", 1e !a"ur#, $i %irea 1oe"ic# odern#>, ci ai a!e$ de ace! od re;o!"a":Gu;eni!, de acea ?1ri i"i;i"a"eB de!i2era"#, care decurg de aici. Izgonirea din 1oezie Dnce1e 1rin a in;oca =f#r# 1a"e"i$ , doar cu o ;oce $igur#, r#$1ica"#, aceea cu care $e afir # ?ade;#ruri!e $i 1!eB> refuzu! rea!i"#%ii de a $e !#$a cuno$cu"#, eF1ri a"#, 1rin$# Dn cu;in"e!e 1oe"u!ui, Dn"6iu! ;er$ e$"e e ora2i! 1rin !a1idari"a"ea !ui di$cur$i;#: ? Nu a dec6" o $ingur# 1reGudeca"# E rea!i"a"eaB, Dn$# rea!i"a"ea "ace Dnc#1#%6na"# (i ceea ce r#$un# Dn 1oe e e$"e doar ?g6!gii"u! de conduc"# $1ar"# a! guriiB 1oe"u!ui. P6ndirea, a$cu!"area $au 1i1#irea rea!u!ui, Dn $1eran%a unui e$aG $un" eF1ri a"e foar"e 1!a$"ic: ?Aadarnic noa1"e de noa1"e cu auzu! Dnfi1" Dn urechi ca un 2a$"on 1en"ru or2iP1i1#i cr#1#"uri!e e oriei, Pc#ci nici #car un (o2o!an nu ie$e (i nici #car un (oarece de c6 1.B. Poe"u! $e !a en"eaz# ha !e"ian =Vord, Vord$, Vord$N>: Ion Mure( an R ,*, 1ro1ozi%ii, 1ro1ozi%ii, Dn"uneca"e $ 6rcuri Dn ca1u! o u!ui? Prea u!"e!e Dn"re2#ri (i Dndoie!i $ur1# 1u%ina energie a crea"oru!ui, "6r6" $1re "#cere: ?Cine:i ne2un $# ridice onu en"

ade;#ru!uiPDn !ocu! Dngu$" din"re !i 2a i$"oriei (i !i 2a e orieiP ai Dnain"e de a:(i 1une 1eruca a$1r# din 1#r de 1orcPde:a dre1"u! 1e 1ie!ea ini ii, 1en"ru o ai 2un#Pdi$ci1!inare a $6nge!uiK PC#ci 1en"ru c6%i oare con("iin%a de $ine nu:i o hain# 1rea !arg#P(i c6%i nu o D 2rac# doar Dn in"i i"a"ea no1%ii ca 1e o 1iGa aK Pia"#, de u!"e ori, $i %uri!e ofer# un fe! de $1ec"aco! de ga!# a! 1erce1erii !u iiPDn for e fe!uri"e fiecare 1ar"e a cor1u!ui eF1ri # 2una:cu;iin%#, Piar 1o!i"e%ea confer# uni"a"e ;iziuni!or. ?. ,gre$iunea ce!ui ai derizoriu e;eni en" rea! ucide Dn $# 6n%# 1o$i2i!i"a"ea 1oe u!ui: ? -ar Dnain"ea unei u("e $"ri;i"e din Dn"6 1!are 1e h6r"ia 1e care "oc ai D%i $crii 1oe u!P u(chiu! fe%ei D%i "re ur#, ochii %i:$ 1ufo(i ca dou# ghe e de !in#, Pur eaz# un z6 2e" acru Dn care frica degenereaz# Dn eF"azu! fricii. PMoar"ea fiin%e!or ici (i cu u!"e 1icioare E D%i $1ui E "reze("e a$"fe! de $"#ri. P-ar 1oezia refuz# $# ai in"re Dn 1oe Pc6nd Dn iG!ocu! h6r"iei 1e care $crii do ne("e o 1a"# ro(ie"ic#, a1roa1e u$ca"#, Pdou# ari1ioare (i c6"e;a 1icioru(e de u$c#?. Ci"ez a2unden" ca $# $e 1oa"# ;edea ni;e!u! Dna!" a! ace$"ui 1oe foar"e a"ur Dn gra;i"a"ea !ui, cu era (i C#derea !ui Mircea C#r"#re$cu. 96ng# care D i 1!ace $#:! $i"uez 1e Ion Mure(an, cu "oa"e c# a"i"udinea !or fa%# de 1oezie difer# radica!, Dn con"inuare, Izgonirea din 1oezie $ugereaz# (i a!"e o"i;e a!e o2o$e!ii de !iri$ , de eFe 1!u i 1o$i2i!i"a"ea de a reg#$i ingenui"a"ea ado!e$cen"inu!ui care, !a 10 ani, ;i$a un 1oe $cu!1"a" Dn"r:o $"6nc# de 16ine, 1e care Dndr#go$"i%ii $#:(i $criGe!ea$c# nu e!e. Se re arc# Dnda"#, cu $inceri"a"ea =iar#(i ca !a Ri 2aud> e D 1in$# 16n# !a e!e en"u! de 1ro$" gu$", de <i"$ch. Poe u! 1re!ucreaz# regi$"ru! nai;: $en"i en"a! a! ro an%ei, a e$"ec6ndu:! a2i! Dn ace!a $erio$ a! deza2uz#rii de 1oezie, a(a cu 1!6ngerea ne2unei @fe!ia "ra;er$eaz# edi"a%ia !ui 4a !e": ?Eu duc 1e u #r $"eagu! $ingur#"#%ii (i nu:! duc $1re !ocuri de de$f#"are. PM# o1re$c uneori (i zic: PE .r#ie("e:%i ;ia%a confor gra a"iciiN PPorne$c ai de1ar"e (i 1u$"iu $un# Dn aer fo(ni"oare!e a!uri a!e "ru1u!ui. P,cu c6n": PBuche%e! de "randafiri e("i "u, iu2i"a ea, PBuche%e! 1arfu a". 3"iu 1rea u!"e de$1re ineM 2ine c# nu i:a cre$cu" 6ini!e 1rea de1ar"e de gru az, 2inePc# nu: i $16nzur# ner;ii din "a;anu! ca1u!ui ca ni("e fe!inare Dn"r:o circiu # (i 2inePc# nu $e ;#ic#re("e de$"inu! Dn ine crez6ndc# a ni eri" Dn ;reo rochie de irea$#. P,cu c6n": PBuche%e! de "randafiri e("i "u, iu2i"a ea, PBuche%e! 1arfu a" de "randafiri?. -in ace$" 1unc" ai de1ar"e, 1oezia 1are cu ne1u"in%#. 9a a$a 1oe"u!ui $ade ne2unia cu ochi ga!2eni: ?Nu ;# $u1#ra%i, $"au (i eu !a a$a du nea;oa$"r#, PCon$u ce con$u (i 1!ecPA6 2e("e e!anco!ic. Ag6rie $caunu! cu unghia. P,cu ;reau $# $"rig Dn gura cui;a, fie (i Dn gura $urdu!ui u"B. Re$"u! 1oezii!or, ai $cur"e, 1ar e"eori%i de$1rin(i din 1!ane"a Izgonirii. No"a ri 2audian# e fra1an"# Dn a1roa1e "oa"e. -e eFe 1!u Dn Poe u! de iarn#: ?,* nici !ucr#ri!e zei!or nu:$ a"6" de $u1er2e ca o are cu!"ur# Dn dec!inPfor e!e 1er;er$e (i her afrodi"e $e Dn u!%e$c a$e eni ce!u!ei canceroa$eP1e care iarna !a gura $o2ei o 1o%i ur #ri Dn 1!in# 1erioad# de ru"P"r#ind chiar de$f#"#ri $enzua!e Dn fa%a icro$co1u!ui. PCi"# iga!# c6"# iga!# E eFc!a E (i cu 2uze!e u ede D i $#ru" oar"ea 1e 2o"i(orP$un" $ingur re1ede # a$cund Dn"r:o 1ie!e de ca! (i # urc Dn ferea$"r#Pcei care "rec ;#d Dn"r:o ferea$"r# o 1ie!e de ca! $ingur#Pin $f6r(i" D i ai $1un do;ede$c $en"i en"e ai 2ine fa%# de 1ro1ria: i ne2unieB. Sau Dn Dn#!%area !a cer, unde $fidarea (i dorin%a de a (oca $1un6nd !ucruri ne aiauzi"e conduc !a a$"fe! de 1u"ernice ;er$uri: ?,*, "ru1 a! eu a$"fe! $"ai "u Dn !u e ca o fier"ur# co!ora"# c!oco"ind Dn"r:o c#!dare de 1re%P3i "oc ai acu ra%iunea ea $6ngereaz# 1e$"e $ingura ea re1rezen"are de$1re !ini("ea $uf!e"ea$c#: Pun $o!da" cu 1#ru! a!2 1ie1"#n6ndu:$e Dn fere$"re!e ici (i 2!6nde a!e 2#ii co una!e. P4e, he, 6ine di inea%# ;oi 1rinde un c!ine ro(ca" de un 1icior (i ro"indu:! dea$u1ra ca1u!ui ca 1e e!icePcu ade;#ra" o $# # Dna!% !a cerB. -ec!ara%ii!e eFu2eran":di$1era"e, (i ereu ace!e referiri !a fru u$e%ea ?ca o c#%ea "ur2a"#B, !a ?c6n"ece!e $"u1ideB Dn care hoho"u! de ri$ $e a e$"ec# cu 1rin$u!, !a ?;edenia ;eacu!uiB ce:i "rece 1e $u2 ferea$"r# 1oe"u!ui fac din"r:un 1oe ca S1!endide!e gr#dini a!e auru!ui o crea%ie de o re arca2i!# (i odern# ;igoare ri 2audian#: ? Cu ;ic!enie $:a n#1u$"i" fru u$e%ea

a$u1ra eaPca o c#%ea "ur2a"# $:a n#1u$"i" fru u$e%ea a$u1ra ea. P1iar# fiecare Dn a;erea !ui E zic eu EP(i frec6ndu: i ochii u$ca%i ca !e nu! unui co1ac "r#$ni"P!a co 1!ica"e (i e!egan"e cere onii rid Dn hoho"eP(i reci" c6n"ece!e $"u1ide. PCu ;ic!enie $:a n#1u$"i" fru u$e%ea a$u1ra ea EPade eni"oare $un" regu!i!e 1u"eriiPIn re$" $e 1oa"e ;or2i de 1!ic"i$. P4ei cu ;o ai Dn"inde !a%u! ;enino$PPiar# fiecare In a;erea !ui EP e$e!e $o2re dou# "rei fruc"e eFo"ice 1e 1!a"ou! argin"a"P(i "o" a"6"ea 2ucurii (i "o" a"6"ea cu;in"eP i(c#ri!e ridico!e a!e "ac6 uri!or Dn aeru! Dnchi$P(i cu;in"e!e Dnc#1#%6na"e care nu $e ai de$coGe$cPiar $u2 ferea$"ra ohor6"# !unec6nd ;edenia ;eacu!ui: Po "era$# de ar ur# Dn"in$# ci" o c6 1ie !a ca1#"u! c#reiaPa2ia $e ai ;ede un ercenar din ce Dn ce ai g6r2o; Dnde1#r"6ndu:$ePa2ia $e ai aud 1a(ii !ui din ce Dn ce a! $"r#iniB. C6nd un 1oe" de2u"eaz# cu o car"e de ;a!oarea ce!ei a !ui Ion Mure(an, $inguru! !ucru 1e care i:! =(i ni:!> 1u"e dori e$"e $# nu ne dece1%ioneze Dn con"inuare. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +5, 1951> Mar"a Pe"reu M,R., PE.REU ?,duce%i ;er2e!eB -in"re de2u"uri!e de 1oezie a!e u!"i e!or !uni, !a fe! de nu eroa$e ca (i Dn "oa na "recu"#, $e de$1rinde ace!a a! Mar"ei Pe"reu: ,duce%i ;er2e!e. Poezii!e ei au, de 1e acu , o anu i"# no"# 1er$ona!#, ;izi2i!# deDnda"# Dn cere2ra!i"a"ea !aconic# (i Dn "#ie"ura eFac"# (i fin# a frazei, ca o incizie chirurgica!#. E$"e un !iri$ rece (i in"e!ec"ua!, cu!"i;6nd a1of"eg a, defini%ia, ref!ec%ia $cur"#, ca o 1ie!e 2ine Dn"in$# 1e oa$e!e ideii: ?9ucidi"a"ea ca un %a1 Dn ru"BM ?Dn#un"ru e creieru! "6n#rP1of"icio$ E ;u!1e ;e(nic gra;id#BM ?.ru1u!: unica ea $ingur#"a"eBM ?In ace$" $1a%iu i agina%ia $e de$co 1une ca o zid#rieBM ?In ;ecin#"a"ea durerii frica ara2o" de !a1"eBM ? Moare Dn Mar"a zi de zi o fe eieB e"c. Mu!"e din ace$"e i agini $un" de fa1" ni("e conce""i, c#ci 1oezia Mar"ei Pe"reu e Dnrudi"# cu a ? anieri("i!orB de fe!u! !ui )!orin Mugur, Ion Mircea, E i! 4urezeanu $au Eugen Suciu, cu "oa"e ine;i"a2i!e!e diferen%e. E ciuda", dar, de(i a2$en%a =ori chiar in"erzicerea> $enzua!i"#%ii, (i 1referin%a 1en"ru idee, nu defe inizeaz# co 1!e" 1oezia Mar"ei Pe"reu. ,ici e un 1unc" ce eri"# $# $"#rui . ?Se ne!eB fe ini"#%ii E eF"erioare $au in"erioare E $un" 1e$"e "o": cu"ia de 1udr#, ruGu! ?e"a!a" cu franche%eB (i chiar c6"e o 1u"ernic# e"afor# a $en$i2i!i"#%ii: ?Cu o f!oare dac# # a"ingiP # u 1!u de c!o1o"eB. E ade;#ra", 1e de a!"# 1ar"e, c# ace$"e $e ne !e g#$i ai u(or =dac# nu chiar eFc!u$i;> Dn cic!u! $ecund a! c#r%ii, care con%ine 1ro2a2i! !ucruri ai ;echi (i Dn care e1ura !iric# e !a Dnce1u"uri!e ei. Poe"a Dnc# $e ai Dn"rea2#: ? Cu $# $criu 1oe e "andre, # Dn"re2, Pcu $# $criuKB. Sau, ai $u2"i!: ?-e ci" orgo!iu ar fi ne;oie 1en"ru ca idei!e $# de;in# $enza%iiKB. ,ce$"e 1oezii au Dnc#, Dn fr#gezi ea !or $en$i2i!#, ace! a$1ec" 2iografic, "r#i", de eF1erien%# $au de i 1re$ie ne iG!oci"#, care $e ;a "o1i u!"erior Dn !iri$ u! 1ur cere2ra! din 1ri u! cic!u. Ia"# Binecu;6n"a"# e$"e candoarea: ? Dn noa1"ea a$"a i%i ;oi ;or2i de$1re ine. PDn noa1"ea a$"a "ru1u! eu e "ri$". PPrin%u! c#r%ii oare Dn fiecare 1agin#Pde a2$"rac"a c#!dur# a fa i!iei. PBinecu;6n"a"# e$"e candoarea din cu"ia de 1udr#N PPrin%u! c#r%ii oare Dn fiecareP(i "o" oareB. .eze!e ne"er ina"e de$1re Mar"a (i ,!"e "eze ne"er ina"e., 1ie$e!e de rezi$"en%# a!e ace$"ei a doua $ec%iuni, $ea #n# cu ni("e $"enogra e de i 1re$ii, une!e foar"e direc"e, a!"e!e a;6nd deGa ace! ha!o "ran$figura"or, care anun%# for u!a din ce!#!a!" cic!u. -in ace$"e con$1ec"e $au crochiuri !irice, nu !i1$e("e inf!eFiunea ironic# a ;ocii: ? Scriu ace$" 1oe 1en"ru g!oria 1er$onaGu!ui 1rinci1a!B -u1# cu nu !i1$e("e nici dec!ararea 1ro:for a a renun%#rii !a Sen"i en"e Dn fa;oarea /er2e!or =$un" chiar "i"!uri!e de cic!uri>, $au, ai eFac", deoca da"#, a $u2$"i"uirii !or 1o$i2i!e: ?Dng#dui"e fie azi $u2$"i"uiri!e In"re ;er2e (i $"area rea!# ! Dn !ocu! erou!ui 1rinci1a! ;o 1une confuzia Mar"eiPnici un cu;6n" de$1re $o!$"i%iiPnici un cu;6n" de$1re drago$"e. PMae$"ru! #"ur# 1eroane!e g#rii: PB/ia%a 1re$a"# in"re co"oare!e c#r%iiP$"area de furieP"eronz6nd $# 6n%a Dn c#r%i a1ocrife? ?.

/er2e!e din ce!#!a!" cic!u "re2uie Dn%e!e$e ca 1!ura!u! !a"ine$c ;er2a. Cu;in"e!e adic#: din Prefa%# ne d# $ea a c# e!e $un", Dn ochii 1oe"ei, un $uccedaneu a! /er2u!ui, a! Cu;6n"u!ui din"6i, cu 1re"en%ia !ui de a nu i (i de a con%ine "oa"# Dn%e!e1ciunea !u ii: ? Pri;i%i fa1"e!e ce!e u i!e Dn u 2ra /er2u!uiP =nu ai h6r"ia 1oar"# a in"irea Dn%e!e1ciunii>. P,1ro1ia%i:;#: P$u2 acea$"# "un$oare nefe inin# ! $"# Nu e!e E duio$ anacroni$ a! 1oe u!ui. P,ici $e af!# Gocu! cu ;er2e!eP(i !ec%ia de i$"oriePa fai ei e!eB. Cu;in"e!e =nu Cu;6n"u!N> face 1oezia, iar 1oezia e ai rea!# dec6" rea!i"a"ea. Poe u! "i"u!ar a! c#r%ii Mar"ei Pe"reu e 1!in de "rufie: ?Noi in"r# Dn car"e cu "rufieP(i $1une : PUn 1oe de drago$"ePe ai ade;#ra"Pdec6" o noa1"e de drago$"e. II Un 1oe a! $1ai ei ! e ai cu 1!i" dec6" $1ai a. II Un 1oe de$1re oar"ePe ai rea! dec6" oar"ea. PNoi in"r# Dn car"eP$i $1une : P;er2e!ePaduce%i ;er2e!eP1en"ru Cina cea de "ain#B. E o 1re"en%ie, acea$"a, a "u"uror anieri("i!or. -ar 1!ura!u! e, Dn ace$" caz, ai 1u%in 1re"en%io$ dec6" $ingu!aru! (i nu conduce !a o 1oezie de ro$"ire cere onioa$#, Dncan"a"orie, ci !a una a1roa1e firea$c#M (i nu o orfic# eF1erien%# ;or "ran$ i"e 1oezii!e, ci una 1rea u an#. Cu adau$u! c# u an Dn$ea n# ra%iona!, !a Mar"a Pe"reu, G(i facu!"a"ea ce do in# Dn !irica ei e$"e in"e!igen%a. @rganu! ce! ai c6n"a" e$"e creieru!. ? Ni ic de$1re carne: Pace$" cu;6n" fraged a uri"B, afir # 1oe"a Dn $"i!u! ei a"6" de !a1idar. .eze!e de$1re creier, 1oe de o are fru u$e%e, de2u"eaz# cu in;ocarea ace!ei ?zone ne1ro"eGa"eB a fiin%ei 1e care creieru! o con"e 1!# cu u i!in%# re$e na"# cu (i:ar con"e 1!a u 2ra de care nu 1oa"e $c#1a: "ru1u!. /er$uri!e eri"# $# fie ci"a"e Dn Dn"regi e 1en"ru eF1re$i;a !or c!ari"a"e: ? Mereu r# 6ne o zon# ne1ro"eGa"#: un dan$ 1e ner;u! o1"ic ! o c#%ea cu !i 2a ad6nc $u2 z#1ad#P1ro"e$"u! re"inei !a !u ina $o!ar#Paor"a ce 1icur# ri" ic. P)or a, ro"undu!, frigidu!, $enzua!e $u2 1!oaie. PBCi" 1u"e "r#i Dnfr#%i%i cu fricaKB E "ru1u! ne"ed ! Co1i"# graGd a! cu;6n"u!ui. II Nu ui"a%i 1ri;irea E 1ro;incia d$1r#Pauzu! Dnc#1#"or a! arione"eiPacea$"# 1ie!e $o no!en"# 1orii de $"ic!#. PU i!i"or de $ingur creieru! eu $e con"e 1!#PDn re!iefuri Mar"a Pe"reu eF"erne?. -e$1#r%irea de $en"i en"e E de o $en$i2i!i"a"e !a fe! de ?o2$cen#? ca (i e oria E e$"e (i ai radica!# Dn .eze de$1re $ingur#"a"e. ? @rice fe eie iroa$e a fo!icu!in# (i ;arPnicioda"# a r#(ini (i chinin#?M ;er$uri a1roa1e dizgra%ioa$e Dn 1u"ernicu! !or accen" 1o!e ic, dar eF"re de carac"eri$"ice, 1en"ru o 1oezie Dnchina"# ce!e2ra!i"#%ii (i 1uri"#%ii idea!e a unei fiin%e:de:creier. =,ce$" 1rogra 1oe"ic nu e cu de$#;6r(i"e $"r#in de Ion Bar2u, de(i 1oezii!e Mar"ei Pe"reu $un" de o fac"ur# deo$e2i"#>. )e eia de fo!icu!in# (i de ;ar oare Dn fiecare zi Dn 1oe"#, care:(i refuz# a in"iri!e ca (i e o%ii!e: ? Dng#dui"or de:a( fi cu ine Dn acea$"# di inea%#: P$o nu! eu a2ure("e ca:o c6ne1# ca!d#. P3i adun e;eni en"e!e: Pcreieru! eu. R Un chih!i 2ar !ocui" de !u1iP"andre%ea ea E o du inic# oar2#?. Ironiza"# e$"e (i confe$iunea !iric# E od a! 2iograficu!ui de a in"ra 1rin 1orii 1oe u!ui E Dn .eze de$1re zi!e!e fa$"e, 1oe !a fe! de ad ira2i! ca (i 1receden"e!e: confe$iuni!e $un" ? ici ca1ricii !ichefia"e ca un creier or"?. Iden"i"a"ea Dn$#(i a fiin%ei ce $e con"e 1!# din afar# cu a"6"a r#cea!# e 1i1#i"# cu irare ca un !ucru $"r#in: ?-aP$"au In ine # !ocuie$c cu oarecare indiferen%#Pcu $"i # cu afec%iuneP =noi nu a"inge 1ro2!e e!e 1u"erii> Pf#r# e;eni en"e f#r# 1re$i %iri ace$"e zi!e Dn carePD i 1i1#i iden"i"a"eaPca 1e:un 2#r2a" $"r#in ce: i doar e:n 2ra%e?, Dn ace$"e condi%ii, $1eran%e!e $un" co 1ara"e cu ni("e ?;ier i(ori ecare_ ne !ing $1inarea?, 6ng6ierea ca un ? a$aG 1e riduri?, ?$enzua!i"a"ea $e anife$"# ca frica E de$figureaz#?. Sau: ?)ragi!i"a"ea Mar"ei E un eFce$ de adrena!in#P!ucidi"a"ea E cianur# din"r:o ;i(in# crud#?. Ergo: ? .i 1 f#r# drago$"e: Pun du nezeu hi1ofo!cui inie ;egheaz# 2iografia?. )iin%a fe eii a fo$", a$"fe!, redu$# !a chi i$ u! care o de"er in# din in"erior. Ra%iona!i"a"ea 1ri;irii arunc# o da"# cu $en"i en"u!, $en$i2i!i"a"ea, e oria (i ce!e!a!"e, orice u 2r#, orice i$"er. R# 6ne $u1erficia! $c#!da"# Dn or2i"oare !u in#: ?Nici o Dng#duin%# 1en"ru i$"erePnici o Dng#duin%#. PIa"# g!oria: o 1ie!e 2ine Dn"in$#B.

Cu ace$"e ;er$uri din Ia"# g!oria, $e Dncheie cic!u!: 1unc" fina!, ?"o"oda"#, a! unei eF1erien%e foar"e origina!e (i radica!e de a defe iniza 1oezia $au =(i> de a iza !iric doar 1e cere2ra!i"a"e. S:a 1u"u" Dn%e!ege din 1u%ine!e ci"a"e ce coeren%# are eF1erien%a "inerei 1oe"e (i, "o"oda"#, ce $u1er2e $un" ;er$uri!e ei. ,duce%i ;er2e!e 1ro i"e, ca a"6"ea din c#r%i!e de de2u" din u!"i ii ani, de !a a!e !ui E i! 4urezeanu (i .raian .. Co(o;ei !a a!e Magda!enei Ghica (i Mircea C#r"#re$cu, un 1oe" foar"e Dnze$"ra", o $1eran%# 1en"ru !i"era"ura de 6ine. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 17, 1951> ?-i inea%a "inere!or doa neB Dn !eg#"ur# cu 1oezia Mar"ei Pe"reu =-i inea%a "inere!or doa ne>, Ion Bogdan 9ef"er a re arca", Dn foar"e eFac"a !ui recenzie din Ro 6nia !i"erar# =&7 a1ri!ie>, ? in"er$ec%ia a dou# direc%ii i 1or"an"eB a!e noii !irici: ?1rin odu! "rufa( (i necru%#"or Dn care $e 1ri;e("e Dn og!ind# (i 1rin de$chiderea c#"re ari!e ca"egorii a!e eFi$"en%ei, =ea> a1ar%ine $eriei orgo!io(i!or ora!i("i =Pe"ru Ro o(an, Ion Mure(an, Mariana Marin, !oan Morar>M Dn "i 1 ce $educ%ia a2$"rac%iuni!or (i a concen"r#rii o Dn$crie Dn $eria conce1"ua!iz#ri!or =9i;iu ,n"one$ei, Ion S"ra"an, C#!in /!a$ie>B. 9a nu e!e din acea$"# $erie din ur # D! 1u"e ad#uga =e" 1our c#u(eN> 1e a! !ui Bogdan 9ef"er Dn$u(i. 9ucruri!e $"au, 1ro2a2i!, a(a, de(i cea ai iz2i"oare "r#$#"ur# a 1oeziei Mar"ei Pe"reu =din ,duce%i ;er2e!e, ca (i din -i inea%a "inere!or doa ne> nu $e g#$e("e, cred, !a niciunu! din 1oe%ii genera%iei ei: in"ro$1ec%ia !ucid#, a1roa1e c!inic#, ade;#ra"# incizie 1e e1ider a $en"i en"u!ui. ,cea$"# Gu1uire necru%#"oare, care !a$# $uf!e"u! !a ;edere, 1a!1i"6nd (i $6nger6nd, o a$ea #n# 1e 1oe"# cu ,nge!a Marine$cu (i cu = ae$"r# a a 6ndurora> a ericanca Si!;ia P!a"h. 3i non ora!i$ u! (i cere2ra!i"a"ea "re2uie oarecu corec"a"e 1rin acea$"# 1ri$ #. Mar"a Pe"reu e$"e o egocen"ric# 1rin na"ur#, de o "rufie ce $e cu;ine Dn%e!ea$# ai a!e$ ca o !i1$# de enaGa en"e fa%# de $ine. @rgo!iu! ei con$"# Dn a $e !ua :1e $ine ca eFe 1!u nega"i;, dac# 1o" $1une a(a, di$ec6ndu:$e cu un 2i$"uriu a$cu%i", $1re a:(i ar#"a $uferin%a, fru$"rarea, !i1$a de $1eran%# (i e(ecu!. E ;or2a de un !iri$ a! dezi!uziei, care Dn$# nu $e a$cheaz#, ci $e dec!ar#: 1oe"a 1une dege"u! 1e ran#, $cor one("e Dn !ocuri!e ce!e ai dureroa$e, cu o cruzi e in$u1or"a2i!#. -ac# $u2$"an%a !iric# e$"e, neDndoie!nic, ora!#, ea nu $e eF1ri # dec6" rareori direc" 1rin in"er ediu! unor ?cu;in"e ari (i 1oe"iceB, du1# cu $1une Ion Bogdan 9ef"er, ci"6nd un ;er$ a! 1oe"ei: ace$"ea $un" de o2icei $u$1enda"e e"aforic, in"rodu$e, ca ni("e 1ie"re 1re%ioa$e, Dn on"ura unor 1$eudodefini%ii !irice. EFe 1!e!e ur #"oare !e:a $co$ din a! doi!ea ;o!u , dar $e af!# Dn nu #r are (i Dn 1receden"u!? ?Singur#"a"ea E un a2a"or ;ara? $au ?-rago$"ea ea E un orfe!ina" iarna? $au ?Suf!e"u!: $u1ra;ie%ui"oru! 1e "er ene $cur"eP$cu"ecu! unde e;acu# P$inceri"a"ea noa$"r# 1er;er$#B. Ca (i Dn ,duce%i ;er2e!e, eFi$"# Dn -i inea%a "inere!or doa ne o re1ri are a $en$i2i!i"#%ii, a $inceri"#%ii =Dn "er eni $arca$"ici, ca aceia din u!"i e!e ;er$uri ci"a"e>, a ini ii e"c. ,cea$"# 1o!e ic# uneori eF1!ici"#, cu 1oezia confe$i;# o reg#$i i 1!ici" Dn "#ie"ura Mar"a Pe"reu in"e!ec"ua!# a !iricii Mar"ei Pe"reu, Dn conce1"ua!i"a"ea ei, de care ;or2e("e (i Ion Bogdan 9ef"er. Nu ai c# (i Dn ace$" caz !ucruri!e $un" de1ar"e de a fi foar"e $i 1!e. Nu Dnca1e Dndoia!# c# a$1ec"u! e;iden" a! 1oeziei e$"e !ogic (i chiar $i!ogi$"ic, ia"# aniera Dn $"are 1ur#: ?,f!# doa ne: P$ingur#"a"ea "a nu e ega!u! $ingur#"#%iiP-in ine "r#ie("ePnu ai con("iin%a ea cuno$c#"oareP-e$1re can"i"a"ea de fericire a !u iiPceea ce ("iu n:o ai $1ore("eP-oa nei "r#ie$c nu ai $uf!e"e!e noa$"re cuno$c#"oareB, Dn 1roz#, ace$"e a$er%iuni ar 1u"ea fi "radu$e a(a: nu eFi$"# Singur#"a"e, ci $ingur#"#%i!e fiec#ruia din noiM redu$ !a con("iin%#, $uf!e"u! nu $1ore("e fericirea din !u eM cunoa("erea nu e de aGun$. -ar cere2ra!i"a"ea 1oe"ei e, 1e de o 1ar"e, doar che$"iune de ;oca2u!ar =rece, eFac", no%iona!>, iar 1e de a!"a, nu reu(e("e $# a$cund# cu "o"u! fru$"rarea afec"i;#. 9ogica !iric# a Mar"ei Pe"reu $"# 1e un $"ra" de $enzua!i"a"e, e!ogiu! creieru!ui $e a!iaz# cu no$"a!gia c#rnii. -efe inizarea e$"e 1ar%ia!# (i i agini!e a!unga"e 1e u(# a!e cor1u!ui re;in 1e ferea$"r#: 1ie!ea, $6nge!e, ner;ii. Su2 a1aren"a c!ari"a"e in"e!ec"ua!# a ;er$u!ui, 1u!$eaz# ;i$cere!e.

Me"afore!e au c6"eoda"# o a"eria!i"a"e fizic# iz2i"oare: ?Pi1#i $u2 1ie!eP"er ina%ii!e ner;oa$e E ciorchini "e$cui"e zdre!i"eP2andaGa"e Dn $are ? $au ? Zi:a( fi u 2!a" 1e 1ie!e cu "#!1i!e goa!eB. )e ini"a"ea re1ri a"# $e r#z2un#: ?-oa ne. ,!e cui ;or fiP2ucuria du1#:a iaza "ru1u! "!n#rPD i ordon eu no1%i!e confor unui cri"eriu unic: Pno1%i a!e ado!e$cen%ei (i no1%i dor i"ePCa$an"ePiu2iri conge!eaz#:n creierP.oa"e Dn"6 1!#ri!e ferici"eP$e 1e"rec $u2 a("e1"#ri!e: nchi1uiriiP-oa nePnu fa2u!a Dn con"u! 1ro1rii!or ;ic"i ePci a$cu!"#, e!anco!ii de !a1"e 1reci$e acu"eB. ,! doi!ea cic!u din car"e =/ia"a a!"uia> cu1rinde, de a!"fe!, 1oezii de drago$"e. E!e Dnce1 (i $e $f6r(e$c, a1roa1e "oa"e, cu o con$"a"are de ordin genera!, cu o defini%ie =? .oa"e $ingur#"#%i!e eFce$i;e $un" a$e #n#"oare iu2iriiB e un a$e enea ;er$ cadru>, Dn care ca Dn"r:un $oi de 1aran"ez#, 1oe"a inc!ude no"a%ii!e $uge$"i;e, de Gurna! in"i , "e!egrafice (i i$"erioa$e =?Dn ziua 1!oioa$#Pno$"a!gii E cica"rice "rezi"eP ici $e ne roz ca $ eura du!ce, a1roa1e coa1"#B>. , ci"a" din -u inica or2i"or, dar $che a e$"e aceea(i Dn @rfe!ina" iarna, Dn Codu! 2une!or aniere (i Dn a!"e!e. Ref!ec%ia e$"e concre"iza"# i agi$"ic. E greu de $1u$ 1e unde "rece !inia care de$1ar"e cere2ra!i"a"e de $enza%ie, creieru! de e1ider #. /er$uri ca ace$"ea, din I$"orii 1en"ru du inic# 1o" fi $oco"i"e e 2!e a"ice: ? G6ndu! ei "oarce $i!ogi$ e :un $6nge de 1i$ic# D i fier2e Dn creierB. @ $enzoria!i"a"e 2oga"#, 1u"ernic# $e difuzeaz# Dn ;ene!e 1oe e!or. R#cea!a c!inic# a in"ro$1ec%iei nu eFc!ude nici o en"e de euforie "ac"i!#. Cruzi ea e (i ! @ for # a crudi"#%ii. Cere2ra!i"a"ea nu a"rofiaz# $i %irea, care e fraged# (i ;erde ca un !#$"ar 1ri #;#ra"ic: ? Eu nu #r no1%i!e noa$"re E ce!e defini"i; 1ierdu"e: Pz#1ada Dnain"eaz# de:a !ungu! $6nge!ui no$"ru EP1erfuzie Dn%e!ea1"# !e"a!#Pcu de u!"Pr#coro$ doar $ea #nu! eu # 1u"ea cu1rindeP =ohoN /a # du!ce zdre!i"#Pne era carnea>B. Ln fine, eFi$"# Dn ce!e!a!"e dou# cic!uri =(i Dndeo$e2i Dn 1ri u!> (i 1oezii in$1ira"e de a!"e $en"i en"e dec6" ace!a ero"ic. ,ce$"ea i:au a in"i", ca a"i"udine genera!#, de a!e Gre!ei .ar"!er. Ln ,duce%i ;er2e!e nu era Dnc# 1erce1"i2i!# $"area de re$e nare, de ne u!%u ire, de nerea!izare 1e care o eF1ri # Con$1ec"e!e de$1re fericire, "i"!u ;#di" ironic. @ a"urizare firea$c# $"inge e!anuri!e Gu;eni!e. Pre"eF"u! fiind uneori "o" ace!a ero"ic, de$chiderea $1re o 1ro2!e a"ic# ai !arg# a fiin%ei nu 1oa"e "rece neo2$er;a"#, Dn a$"fe! de 1oezii $e accen"ueaz#, cu ade;#ra", !a"ura e"ic 1rozaic#: ? Sear# de $ear# D i $1o;ede$c ici!e !a(i"#%i a!e zi!ei: Pci" de u!" "e:a iu2i"N PPe: nde!e"e # a!in" E ia"#P$"au $u2 cu;er"ura 1u2!ic# ;erdeP =ne1ri;i"P"ru1u! eu de;ine 1ri i"or (i fier2in"e> P@hoN Sear# de $ear# D%i $criu !ungi $cri$oriPde$1re ici!e a2dic#ri a!e zi!eiPD i $co" oche!arii $# "e de$criu EPa"6"a fru u$e%e =co1i!#rea$c#> P(i inu"i!# ca o %ar# ic# Dn"r:un r#z2oi nuc!ear>: P2#"#!ii cu !acri i (i ierePa 1ur"a" 1en"ru "ine. ?. Sau: ?Noi ("i c# nu acea$"a e di inea%a ferici"#: Pa"6"ea c#!#"orii doar i agina"ePra"#ri c6"e dorin%ePcauze!e #run"e 1en"ru care ne reg!# re$1ira%iaPD i a in"e$c Cn"6 1!#ri a!e "ru1u!uiM I $car!a"ina 1oGaru! ;accinu! D 1o"ri;a "ur2#riiP!ec%ii!e de fone"ic# !ucidi"a"ea ca $en"i en"Pa! 1ro1riei ana"o ii 1!i 2a"ePdin c6 1uri!e de en"# Dn"re ziduri!e oficia!ePg6ndu! Mar"ei co 1ri a" Dn"re a(ini!e i!i"arePConcer" de !uni E ca 1en"ru o drago$"e nou#M PD i a in"e$c Dn"6 1!#ri a!e "ru1u!uiP =cine ai ;rea $#:(i Dn"6!nea$c#PDnf#%i(area de ieriPcind Dn og!in# $"# ri"ua!# (i z6 2i"oarePdo;ada 1ena!# a re$e n#riiK PU i!e("e: # f#r# ar"oriN R Lnc#Pde co1i! i $:a $1u$B. Mar"a Pe"rei e o 1oe"# $u2"i!#, in"e!igen"#, a c#rei no"# 1er$ona!# $:a 1u"u" con$"a"a de !a 1ri a car"e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &'195'> E i! 4urezeanu EMI9 4UREAE,NU ?9ec%ia de ana"o ieB Un 1oe" ad ira2i!, de$1re care $e ;a ;or2i, e$"e E i! 4urezeanu =9ec%ia de ana"o ie>, 1u2!ica" Dn"6i de re;i$"e!e c!uGene EchinoF (i .ri2una, dar care, ia"#, e;oc# chiar !a Dnce1u"u!

1ri ei $a!e c#r%i un a!" ora( (i anu e Si2iu! edie;a! (i 2aroc a! !ui Radu S"anca: ?Nu: i a in"e$c de c6nd a ;#zu" ora(u!. PCine 1oa"e ("i E 1ri;irea $e cau"# 1e $inePIn fa%a fere$"rei din r#d;anu! de $ear#PSau era Si2iu! de$co1eri" ca o gra;ur#. PR#"#ci"oare dru uri a f#cu" (i euPPo;e$"ea "in#ru! ;izi"iu!ui or2. PIn"6!nea Dn fiecare 1oar"# o $cen# de "ea"ruPIu2i"e!e a e%eau !u inoa$e c6nd Gocuri Dnce1ea . P, cuno$cu" "oa"e c#r%i!e de 1e:a"unciPAiua ;uiau de hu!u2i (i co1ii 2!onziPNoa1"ea in;en"a 1o;e("i de fra%ii Gri . P@ iau $1re nord acu , r# 6n# 2erea rece Dn 2u"oaie. PC6nd;a #:n"orc (i iar ora(u! dre1" ;a $"a Dn fa%a ea. PB#"r6nu! ;izi"iu cu i:a (o1"i" a"unci: P-oar oar"ea "a"#!ui "e !eag# de:o ce"a"eB. Poezia ur #"oare e$"e o ero"ic# Dn aceea(i a" o$fer# edie;a!#, "ea"ra!# (i ger anic#, ceea ce deno"# oarecare fiFa%ie afec"i;#: ? -e: ar fi zi!e de "oa n#PCu $oare!e $"recura" Dn ;6n"P3i u 2re de ne!ini("i Dn cur%i!e 2aroce. PEu Dn a("e1"area "aP-oar !e nu! $c#ri!or din "urnuriPSau ;reun a urg de augu$" 1re!ungi"P9u ina 1oa"e: ar i 1!ora:o. Nu cred $# fie un cea$P,nu e 1en"ru ineP,ici Dn$1re 1or%i fereca"e de ;re ePCu zi!e de "6rg (i 2!onde $aFone dur!iiPCo i%i (i 1aGi !a fe! ui"a%iP-e $oa%e (i co1ii. PPe:a1roa1e doar r#"#ci"or e:un $fin" care iu2e("eB. Si2iu! r# 6ne decoru! idea! 1en"ru 1oe%ii !i;re("i, ca Radu S"anca $au E i! 4urezeanu, !a care "r#irea ;ie%ii (i con"e 1!area Dn i agine =gra;ur#, 1ic"ur#> $e a e$"ec# uneori cu $u2"i!i"a"e, ca Dn acea$"# adora2i!# re ini$cen%# !iric# goe"heean# in"i"uia"# 9a $eceri(, -e"a!iu !i;re$c: Un duh f!a and unduie aeru! ;eriiPSe:nc6n"# !anu! ai 1re$u$ de noi. P.6n#ra ea iu2i"# 9o""e n#$cu"# BuffP3i eu, un "6n#r $"uden". P)e ei!e ru ene (i co$a(ii ace$"ei a ieziPNe 1ri;e$c cu ui ire. .u nu:i 1o%i ;edea. PS# ne g6ndi (i f#r# ur ur $# Dn#!%# PI nu!: Can"a"a %#r#nea$c# de Cohann Se2a$"ian. PNoi $un"e doar "6rgo;e%ii c#!#"oriPDn"r:un r#d;an hodorogi"B. )iind ;or2a de o anu i"# 1ic"ura!i"a"e a 1oeziei =3". ,ug. -oina( no"eaz# Dn 1refa%#, c# ?"r#$#"uri!e de 2az# a!e !iri$ u!uiB $un", Dn 9ec%ia de ana"o ie, ? o necon"eni"# ;oca%ie 1en"ru 1ic"ura!B (i ? un fe! de i$1i"# a ana"o icu!uiB>, e in"ere$an", de$igur, fa1"u! c# E i! 4urezeanu are un ochi a"en" !a de"a!iu! 1!a$"icM dar a( ad#uga o2$er;a%ia c# 1oezia !ui $e na("e, "oa"#, din"r:o di$"inc%ie Dn"re con"e 1!a%ie (i "r#ire. Con"e 1!a%ia in"roduce referin%a !i;re$c#, ea i 1!ic6nd de"a(area, di$"an%a Dn"re 1oe" (i rea!u! 1e care:! i agineaz# Dnr# a", ca 1e o ordine $e1ara"# de aceea a ;ie%iiM "r#irea !a r6ndu! ei Dn$ea n# $enzua!i"a"e, no$"a!gie, in$"inc" a! or%ii, iu2ire. /oi da, ca un 1ri eFe 1!u, 1oezia in"i"uia"# Pen"ru o ro(co;an# cu 1i$"rui: ? Zi:e "ru1u! chih!i 2ar cu ;ie$1i I C6nd Dn a iaz# 1#ru! D! de$faciPPre!ung, $1#!a" de 1!oi, co;or de aciP-e ;6$curi u ede !icori $un" D 1reGur. PN:o $#:%i g#$e("i aicea a("e1"6ndPS"u1ar a! c#rui $"ra(nic g6ndP,r fi $# "e:nf#(oare]PCu griG# Dn urcioare. P-in drago$"e 1rea1!in#PE! iere:ar D 1r#("ia:o. P-ar !a$#:"e 1ri;i"#P@chii $un" aP2ine ai griGu!iiPCu ochii unui 1ic"or Dn in$u!e ;irgine ?. Se ;ede 2ine cu $enzua!i"#%ii Di e$"e o1u$# con"e 1!a%ia. Iu2i"a cu "ru1u! de chih!i 2ar Dn care $"au Dncru$"a"e ;ie$1i =ca Dn ;er$u! !ui Enze$2erger: ?-ie \e$1e i Bern$"ein 2e2"B>, cu 1#ru! de$1!e"i", ud, $uger6nd drogu! ero"ic (i !icori!e 1urei carna!i"#%i =? !a u 2r# nu ai carnea cre("e ?> e$"e in;i"a"# $# $e !a$e 1ri;i"#. S"u1aru! =Dndr#go$"i"u!> ar ri$i1i ierea, din gra2#. Po$e$ia fizic# e efe er#, ri$i1i"oare. Pri;i"#, "ran$for a"# Dn i agine a $enzua!i"#%ii, iu2i"a in"r# Dn"r:o dura"# defini"i;#: ochii, ca1a2i!i $# re!e;e "o" inedi"u! i$"erio$ a! fiin%ei, $un" co 1ara%i cu ni("e a!2ine infini" ai griGu!ii, care nu ri$i1e$c nici un $"ro1 de iere. Pe deo1ar"e, a(adar, acea$"# de"a(are care eF1!ic# con"uru! foar"e ne" a! 1oeziei Iui E i! 4urezeanu, ref!eFi;i"a"ea e$"e"ic# Dncru$"a"# Dn i agini ca ;ie$1i!e Dn chih!i 2ar, c!ari"a"ea funda en"a!# a g6ndirii !irice, 1ri;i" $u2 for # de "a2!ou, e$"e $i %i" de 1oe" Dn uni"a"ea !ui, co$ ic#, 1rofund#, Dn"r:un a! doi!ea eFe 1!u de care # ;oi $!uGi =Poe de ;ar#>, du1# o $"rof# Dn care 1ei$aGu! e decu1a" ca un "a2!ou =?$a"u!1ri;i" din ce"a"eB>, 1oe"u! ur eaz# a$"fe!: ?Cu ;ara Dn;e!i(u! $e de$1ic#PS# 6n%a ca (i 1ie!ea 2#r2a"u!ui Dn $oarePSu2 6ng6iere:n"6i, a1oi $u2 focPD(i dau 1ri$o$u! E Dn e! $"# noua ;ia%#. PPic"oru! !ing# iaz, ;ara doar 1ri;e("ePS#ru"u! are gu$" de iar2#

coa1"#P-e 1arc# c!orofi!a ce:n dede$u2"uriPPe "o%i ce ;ie%uia ne Dnf#(oar#PIn 1ei$agiu ne ara"# c!ar unirea. P,cu (i 16nza (i cu!oarea, ina $u2%irePDn"r:un $ingur, ar2ore!ui ;ie%ii $un"e PCu fiori (i 1o i:de:o!a!"#, iz;oare!e ai !i 1eziB. S# no"# aici un 1ri i 1u!$ a! fan"eziei !irice (i anu e ace!a, 1e care I:a con$"a"a" (i ai Dnain"e, de a $i"ua ;ia%a Dn afar#, o2iec"i;6nd:o Dn 1ri;irea unui 1ic"or ce con"e 1!# f#r# a "r#i =? Pic"oru! !ing# iaz, ;ara doar 1ri;e("e ?>. -ar, Dn "a2!ou, uni"a"ea !u ii $e reface. C!orofi!a de;ine $i 2o!u! ace$"ui iz;or uni;er$a! de ;ia%#, Dnf#(ur6nd (i hr#nind 1e "o%i ce ;ie%uie$c, fruc"e din ace!a(i unic ar2ore a! ;ie%ii. E i! 4urezeanu Poezii!e !ui E i! 4urezeanu D 2in# ace$"e dou# 1!anuri con"ra$"an"e: unu! orizon"a!, rezu!"a" din di$"an%area fan"eziei !irice de !u e, din 1ri;irea in"egra"# a ar2ore!ui co un a! ;ie%ii, 1rin care fan"ezia !iric# $ea #n# cu o 1ar"ici1are in"en$#, cu o $enzoria!i"a"e a1rin$#. -ac# 1ic"ura re1rezin"#, de fiecare da"#, !a E i! 4urezeanu, $e nu! di$"an%ei, eFi$"# (i un $e n 1en"ru 1ar"ici1are: ana"o ia. 9ec%ia de ana"o ie a 1oe"u!ui nu con$"# 1ur (i $i 1!u Dn"r:o acade ic# "ra"are a a$1ec"e!or cor1u!ui: cor1u! Dn$u(i e aici o $in"ez# a !u ii. In ana"o ia !ui D(i dau Dn"6!nire $6nge!e, carnea, u(chii (i ner;ii uni;er$u!ui. ,ce$" cor1 1oa"e fi Dn;#%a" a(a cu $e Dn;a%# cu;in"e!e unei !i 2i: ?,r "re2ui $#:%i Dn;e%i "ru1u!P-e !a I6nce1u", ce!u!# cu ce!u!#P1recu cu;in"e!e unei !i 2i a"erne. PSeara fugind 1e iar2a ;erdePS# ("ii c#:n ini #PS6nge!e D(i $crie 1oe u!. PC# ochii de$chi(i Dn no1%i de drago$"ePSun" i agini de$1rin$e de cu;6n"P3i $#ru"u! doar ne ;a 6n"uiB. Ce!e "rei ?ronduriB =de $ear#, de noa1"e, de di inea%#> care a!c#"uie$c cic!uri!e ;o!u u!ui echi;a!eaz# cu "rei for e de ini%iere Dn i$"eru! ;ie%ii (i or%ii ace$"ui cor1, rea! (i deo1o"ri;# e"afizic, u an (i co$ ic, indi;idua! (i uni;er$a!. E! e !ua" de 1oe" ca a"eria! didac"ic, $"udia" =Dn fond "r#i">. Ne 1u"e eF1!ica acu de ce, a!#"uri (i Dn con"ra$" cu i agini!e 1ic"urii, a1are a"6" de frec;en" Dn 1oezia !ui E i! 4urezeanu cea!a!"# $erie i agi$"ic#, n#$cu"# din ana"o ic, cor1ora!, $o a"ic, din"r:o ;iziune organic# a !u iiM 2ucurii!or 1ri;irii !i $e adaug# ?ne$f6r(i"a fericire a "ru1u!ui g6ndi"B. ,cea$"# car"e de de2u" =care e cu ade;#ra" o car"e, nu o $i 1!# cu!egere de 1oe e> e$"e a unui 1oe" Dn fond anieri$" =Dn $en$u! de !a 4oc<e>, ca1a2i! de o ?1han"a$iaiB Dn aceea(i #$ur# rafina"#, $ecre"#, $u2"i!#, (i 1!in# de ner;, de furie, ? aniac#B, Dn genere, 1oe e!e $cur"e din 9ec%ia de ana"o ie $un" !ucra"e cu ar"# de 2iGu"ier, cu ;er$uri e ora2i!e, !aconice, ?$cri1"icB eF1re$i;e Dn fe!u! !ui Benn =? .#cerea din cor1u! "#uPCa $6nge!e D 1r#("ia" 1e o !a # de cu%i"BM ? ,no"i 1uri!e noa$"re r# 6n !a noiPCa o !i;ad# Dnf!ori"# ?M ? .#cerea "a ca un ;er$e" ui"a"PIn ec!i1$a "ufe!or de "randafiri $#!2a"iciBM Cu ina "re ur6nd# 1o" Dnc# a("erne chenare negrePDn Guru! unui 1ei$aG?>. Poe e!e !ungi au, din con"ra, o Dnc!ina%ie ;#di"# $1re 2og#%ie (i de!ir a$ocia"i;, $1re acea ?far:fe"ched a$$ocia"ion of"he di$$i i!ar? 1e care o 1roc!a # E!io" =(i de care E i! 4urezeanu a fo$" a1ro1ia" de 3". ,ug. -oina(> (i ai a!e$ $1re re"orica ironic#, di$cur$i;#, ora!# =9ec%ia de ana"o ie a doc"oru!ui Barnard, Poe 1o!i"ic de ;ar# $au Genera%ia c6("iga"#, 1oe 1u2!ica" recen" Dn EchinoF (i Dncheia" cu ace$"e e1a"an"e ;er$uri: ?3"iu eu (i na"ura ce ne 1oa"e 1ie!ea. P-ar (i noi a dec#zu" din dre1"u! de a co en"aPNa"ura 1e gra"i$. P Co orien%i ai ei de genera%iePS# !e1#d# $e;a din in"ea noa$"r#P3i 2!e$"e u! "#cerii !a "er en a"6" de Dndr#gi" de 2a$ e!e orien"a!ePSe ;a duce dracu!ui 1en"ru "o"deauna ca 1#ru! ca #ru!. PUn cearceaf $1#!a" Dn"r:un enor reci1ien" chi ic a!2PPrecu cearceafu! 1ri ei iu2iri $1#!a" Dn"r:un r6u (i u$ca" 1e iar2#. PPa"a de $6nge $u1ra;ie%uie("e Dn$# 1e u!"i u!P-in"r:o $u1er2# (i $o!idar# 1udoare a fa!$ei i acu!#riB>. E i! 4urezeanu 1ro i"e $# fie un 1oe" eF"raordinar. =Ro 6nia !i"erar#, nr. ', 1958> Ion S"ra"an I@N S.R,.,N ?Ie(irea din a1#B

@ no"# 1er$ona!# foar"e1ronun%a"# au 1oezii!e !ui Ion S"ra"an =Ie(irea din a1#h, de2u"u! ce! ai 1ro i%#"or, a!#"uri de a! Mar"ei Pe"reu, din u!"i e!e !uni. 3i Dnc#: "6n#ru! 1oe" (i:a a!c#"ui" 1!ache"a de fa%# din !ucruri $cri$e acu "rei:1a"ru ani, c6nd !e:a a$cu!"a" !a Cenac!u! de 9uni, a 6n6nd 1en"ru o a doua 1roduc%ii!e recen"e, Dn "oa"e 1ri;in%e!e $u1erioare, cu ar fi un 1oe in"i"u!a" Cinci c"n"ece 1en"ru eroii ci;i!iza"ori (i a!"e!e de$1re care ;oi ;or2i !a "i 1u! 1o"ri;i". ? ,;e%i aiciPur e!e unui i 1eriu $in"ac"icPdin ;re ea c6nd ;# 1u"ea nu i. ?, $1une 1oe"u! 1e 1ri a 1agin# a Ie(irii din a1#. ,cea$"# !iric# dec!ara%ie, neo2i(nui" de c!ar#, con%ine un ade;#r (i un 1rogra . 9a originea anierei !ui Ion S"ra"an fiind Cocu! $ecund, ;o de$co1eri Dn Ie(irea din a1# un i 1re$ioni$ $u2"i!, in"e!igen", 2aza" 1e a$ocieri (ocan"e (i 1e a!"e regu!i de con$"ruc%ie dec6" ace!ea uzua!e Dn !i 2#. ?Codu!B 2ar2ian e$"e e;iden", de eFe 1!u, Dn -u1# 1!oaie: ?a"6"ea coro1i(ni%e urc6nd Dn !u1"# drea1"#Pa"6"ea 1aGure:neca"eOn 2ur!an du1# 1!oaiePa!ifia r#"#ci%i "r#ind 1en"r:un c6n"ecPa"6%ia roz arini c#u"#"ori de !ar;ePdoar curcu2ee:ha ac 1en"ru aeru!Pindiferen", 1ie1"#na"Pde o 1!oaiePce !e: 1ar"e 1e "oa"e ?. Er e"i$ u! a1aren" i 1!ic# o 1erfec"# c!ari"a"e in"erioar#. Poezii!e $un" "#ia"e Dn for e regu!a"e, au uchii!e cri$"a!u!ui. -in geo e"ria !or $ecre"#, e an# c#!dur#, "andre%e, $enzua!i"a"e. 9iri$ u! de e1ur# a! !ui Ion S"ra"an eFc!ude confuzia $en"i en"a!#, foia!a o2$cur#, ani a!# din $uf!e" =re1ede eF1urga", ridica" !a idee: ?c6"e;a $en"i en"eP #nu(i u ede cu careP o(e$c Dn g6ndB>, de(i nu e $"eri!, u$ca". Su1rafe%e!e ne"ede a!e 1oe e!or ne Dnc#!ze$c ochiu!, a(a cu cu!oarea unor anu i"e 1ie"re 1re%ioa$e d# $enza%ia c# e agrea2i!#, ?ca!d#B: ?uneori :a( o1ri doar !a "inePfru u$e%e Dncea"#Pcu %i:a( $"6!ci nu e!ePn:ai $# "e $chi 2iPfru u$e%e, fru u(a%#P2i$"uriu de angaraPna;# 1ierdu"# 1e:o e i$fer# de #rPuneori :a( o1ri doar !a "inePfru u$e%e Dncea"#P"u, care 1or%i !a$eru!Pca!d ac de 1#rB Pe ruine!e i 1eriu!ui $in"ac"ic a! ;or2irii co une, Dnf!ore$c ici!e 1ro;incii a!e cu;in"e!or, geo e"ric or6ndui"e (i "ri i%6ndu:(i e$aGe!e ca ni("e ref!eFe in"er i"en"e, a$e eni Gocuri!or 1a!ide a!e faruri!or 1e are. R#cea!a ca!d# a ace$"or 1oezii e$"e da"ora"# neDncrederii Dn $en"i en"a!i"a"ea anife$"a"# ca a"are. Re"oricii afec"i;e E de$1!e"i"e, difuze, concu1i$cen"e E Di e$"e 1refera"# o re"oric# 1ur !eFica!#, no2i!#, in"e!ec"ua!#, a2$"rac"#. Ced6nd ini%ia"i;a cu;in"e!or, 1oe"u! 1are a recurge !a o uzica!izare a ;ie%ii in"erioare. Senine!e de 1e 1ar"i"ur# ai 1oar"# Dn e!e doar u 2ra $uf!e"u!ui =? o no"# caPu 2ra $uf!e"u!ui 1e 1ar"i"ur#B>, a1aren%a !ui in"raduc"i2i!# =?oricu nu $e 1oa"e "raducePceea ce $1un E fer eca"# droGdiePa unui fe! de $en"i en" c#z#"or.B>. ,fec"i;i"a"ea a2o!i"#, grad zero a! $"#rii e o%iona!e, din care cre("e fru u$e%ea =de$eori in;oca"#> a 1!ane!or (i !inii!or, a for e!or cri$"a!ine, infini"e Dn regu!ari"a"ea !or, a unei !u i Dn are in"e!igen%a 1une cea ai de$#;6r(i"# ordine fo!o$indu:$e de "#i(uri, 2i$"urie, care D 1ar", de$1ar", ne"eze$c, DnGu #"#%e$c, geo e"rizeaz#: ? de:a !ungu! iederii !aPca1#"u! c#reia nu ;ei aGungeP1rin"re "ufe de ro 2uriP1ira ide (i $fere fo(ni"oarePanu! "recu" a ;#zu" anu! "recu"Pa ;#zu" !a arien2adP16n# (i o 1ri;ire !a$# de(euriP1e care nu "e Dnduri $# !e arunciPDn"r:o 1reerie de cri$"a!Pa e oriei a in"iriiPde;a$"a"oare 1aginiPde$1re "recerea a;ari!or 1rin 1arc ?. E$"e 1rin eFce!en%# o !u e a ;#zu!ui: a ce!or ;#zu"e (i ne;#zu"e, a c!ar:o2$curu!ui, a fe"e!or: organa, a ocheane!or "ri$"e, a "ran$1aren%e!or. In"re $uf!e" (i ochi !eg#"ura o fac !en"i!e!e co 1!ica"e a!e !une"ei !irice: ? ie$ zi!e!ePuna din"r:a!"aP!une"# $cur"#P1rin care $uf!e"u! D i cau"# ochiiPochii 1ur"a%i Dn ar$u1iuPde doa ne!e 2#"r6ne $#rindPde !a un ca1#" !a a!"u! a!P e orieiPochii de 1e ari1i!e are!ui 2u!e;ardPca un f!u"ure Dnchiz6ndu:$$ 2ru$cPochii zg6ria%i de un $o!da" "ri$" 1e un g!on"ePochii care ar "re2ui $# ;ad#Pnu ;#d dec6" $uf!e"u!P!a ce!#!a!" ca1#"P ai ic "o"P ai icB. Curiozi"a"ea e$"e de a con$"a"a c# !a$eru! 1ri;irii, care "ran$1er$eaz# !ucruri!e, e$"e !a r6ndu! !ui crea"or de a 2igui"a"e: nu una a $i 1!ei o1aci"#%i, a e o%iei i 1ure, urdare, dar una a $"ruc"uri!or c!are (i a ne"ezi i!or i 1eca2i!e. Con"uru! 1reci$ a! i aginii, !i 1ezi ea 1er$1ec"i;ei =cine a"ografic#> din ;er$uri!e ur #"oare nu eFc!ud i$"eru! ad6nc a! unei $enzua!i"#%i re1ri a"e: ?$c#ri Dn !u ina genunchi!or "#iP1ri;i%i din $1a"ePa!#"uri iu2indu:$ePdou# con"ururiPdou# ace fier2in%iPDn;e( 6n"a"i Dn

"encuia!#Pr#$uf!#ri $i!ind 2roa$ca u(iiP$:o 1ornea$c# aga!e 1e Go$P(i cruzi (i "recu%i 1en"ru drago$"ePcei!a!%i ro2o"ind, $f6r6indPa$e eni $o2ei reci ;or2indPDn (oa1"e di inea%aPd#r6 6ndu:(i ido!ii Dn ha!a"e a!2eP(i cruzi (i "recu%i 1en"ru a("e1"are.B. Pu"e !ega de 1oezia !ui Ion S"ra"an E cu!"i;a"#, fin#, de o $c!i1i"oare in"e!igen%# E ce!e ai ari $1eran%e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &', 1951> Ion S"ra"an ?Cinci c6n"ece 1en"ru eroii ci;i!iza"oriiB -u1# ce a de2u"a" cu Ie(irea din a1# =Car"ea Ro 6nea$c#, 1951> (i a co!a2ora" !a 1!ache"a co!ec"i;# ,er cu dia an"e =9i"era, 1951>, Ion S"ra"an d# ade;#ra"a #$ur# a !iricii !ui $u1erconcen"ra"e Dn Cinci c6n"ece 1en"ru eroii ci;i!iza"ori, a1#ru"# recen" !a ,!2a"ro$, Dn genera%ia din care face 1ar"e, Ion S"ra"an e$"e, 1ro2a2i!, $inguru! 1oe" cu ade;#ra" ?difici!B. Cere2ra!i"a"e $au !aconi$ eFi$"6nd (i !a Mar"a Pe"reu, Eugen Suciu $au Ion Bogdan 9ef"er, !a Ion S"ra"an e$"e ce;a ai u!" (i anu e o 1oe"ic#, de $orgin"e a!!ar ean# (i 2ar2iana, care nu doar conda n# orice e!oc;en%#, dar cu!"i;# a2$en%a, ;ir"ua!i"a"ea, adic# nega"i;i"a"ea !ucruri!or, Dn ace$" 1unc" a1ar (i a!"e deo$e2iri de 1oezia genera%iei. -ac# u oru! !iric, $1iri"u! !udic (i in"er"eF"ua!i"a"ea, ca 1rocedee o2i(nui"e !a aGori"a"ea "ineri!or, 1o" fi de$co1eri"e (i !a Ion S"ra"an =Dn$# Dn doze ho eo1a"ice>, ?rea!i$ u!B, co"idianu!, o2iec"ua!i$ u! !i1$e$c, ce! 1u%in Dn $en$u! 1ro1riu. Un anu i" carac"er ca!eido$co1ic a! $enza%ii!or (i i agini!or fiind !e$ne de con$"a"a", e! nu e$"e f#%i(, ca !a Mircea C#r"#re$cu, )!orin !aru $au Ion Mure(an, ci i 1!ici", $ur$# 1rinci1a!# de dificu!"a"e. Lnain"e de a de$crie ;o!u u!, ;oi Dncerca $# ana!izez c6"e;a 1oezii, 1en"ru a da o idee de "ona!i"a"ea !iri$ u!ui. Ia"# 9egenda zi!ei: ?o !ini("e Dn"or"ochea"# ca (i cu P i:a( a$cu!"a 1ro1ria urechePaduc6nd fo(ne"u! ari!or $#ruri a arePCri$"a!inu! cedeaz# $u2 u #ru! nu #ru!uiP$eara $e: ncarc#Pdez!ega"# de iezPdin care urc# "i1aru!P$1in#ri!or de frunzeP(i a! cefei 2ur$uci!orPu 1!6nd cara1ace de aerPefigii!e a!"ei 1u"eri, a"in$#Puneori Dn"r:unPDn"uneric a$cun$ Dn Dn"unericPdin negru 2#nui" (i or2i"orPca un din"e D 2r#ca" In a1#$are, P2ezn# a $chi 2u!ui care # ode!eaz#P$1re care erg (i 1icioare!e: i $un#Pa go! ci" ne: 2r#%i(# ar uri!ePi;irea .i 1u!ui E un %i1#"Pde co1i! Dn craniu! unei ca$eB. E$"e aici o ar"# a di$cre"u!ui, a di$con"inuu!ui, !a care co!a2oreaz# ai u!"e $i %uri, iar re1rezen"area a2$"rac"# a !ucruri!or $e D 1!e"e("e cu a in"iri o2$cure. 9ini("ea nu e a uni;er$u!ui eF"erior, ci a urechii Dn$e(i 1!ine de o 2ar2iana fo(nire a #ri!or cu $are. Urechea:$coic# D(i con%ine uzica, !a fe! cu cri$"a!inu! ochiu!ui cedeaz# greu !a 1re$iunea i agini!or din afar#. Cri$"a!inu! e o e"afor# a 2igu#: 1en"ru ochiu! agre$a" (i 1en"ru "ran$1aren%a 2oga"# a !u ii. Seara n:are iez, e o for #, un "i1ar "en$iona", o cara1ace care $e u 1!e de aer. In"ui%ia 1re$i "e $e ne!e ace$"ui rea! nega"i;, ? Dn"uneric a$cun$ Dn Dn"unericB, care nu $e ;ede (i nu $e aude, fiind doar 2#nui". Si %uri!e $e !o;e$c de ar ura care Dn;e( 6n"eaz# cor1uri!e, Dn"r:o cone$"ezie edia"#. Ln ace$" a!!ar ean (i $"a"ic 1ei$aG, i;irea "i 1u!ui $ea #n# cu %i1#"u! unui co1i!, cu o %6(nire 1ur#, 1roa$1#"# Dn ca$a in%ii. Se re arc# 1e$"e "o" a e$"ecu! ineF"rica2i! de i agini din 1!anuri diferi"e (i un refuz a! re!iefuri!or rea!e. Uni;er$u! ;ege"eaz# Dn ;ir"ua!i"a"ea !ui 1ri ar#. Reg#$i ace!ea(i da"e (i Dn a!"e 1oezii. 9u ea Dn nega"i; e $ugera"# Dn M#ria ine "a <i"rina, Dn care "e a o con$"i"uie aceea(i ;ir"ua!i"a"e, ace!a(i increa" care ezi"# Dn"re for e concre"e. -in nou, !ini("ea 1ri ordia!#: ?era a"6"a !ini("e Dnc6" a ;ie%ui 1#rea o $i!uireB. EFi$"en%a $i!uie("e for e!e 1ure, a"rice!e originare. S1a%iu! e Dnghe$ui" Dn 1ie"re, Dncre eni", Dn a2$en%a "e 1ora!i"#%ii care Dn$ea n# ;ia%#. Norii $un" ?2andaGe!eB ace$"or for e arhe"i1a!e, care nu $e adre$eaz# $i %uri!or =? cu dege"e!e ne urd#ri"e de a 1ren"ePcu ochiu! ner#zui" de 1ri;ireB>, $o!ici"6nd in"ui%ia in"e!ec"u!ui 1ur. 4er e$ rezu # ce! ai 2ine a"i"udinea 1oe"ic# (i !:a( con$idera un fe! de 1oe :e 2!e # 1en"ru Dn"regu! ;o!u . Ce!e cinci 1#r%i figureaz# "o" a"6"ea "re1"e a!e ra1or"u!ui $1iri"u!ui cu

!u ea. 9a Dnce1u", duhu! 1oeziei 1!u"e("e dea$u1ra co!oniei de cora!i a rea!u!ui. ?Co1acu! cunoa("eriiB "re2uie ?"radu$ Dn"r:o !i 2#B, Dn$# ?fo$fore$cen"e!e 2ariere de $une"B n:au fo$" Dnc# in;en"a"e ?de ni$i1oa$e cu;in"eB. Mo"i;u! a!!ar ean a! ochiu!ui !i1i" de 1agina a!2#, ca ?1e ace$" 16n"ec de $"urion ?, e du2!a" de ace!a a! "#cerii ini%ia!e ? !ing6nd !a a de cu%i" a c!i1eiB .i 1u! e a2o!i". Eu! 1rofund e ?f#r# $i %uriB. Nu eFi$"# dec6" no$"a!gia unui !oc de origine, a ace!ei ca$e din care %6(ne("e "i 1u!. Par"ea a "reia e;oc# ? o2iec"u! care "re2uie 1!a$a" o da"# DnP2!e$"e a"u! $1a%iu 1e care:!PGudec# Dn func%ie de 2inecu;6n"a"u!P"i 1B. 9u ea e f#cu"# din ?go!uri ocu1a"e de o u!%i e de go!uriPocu1a"e cu u 1!erea eFi$"en%ei $a!eB. Poe"u! are Dn ;edere e ine$cianu! co$ o$ care $e $"r#duie("e ?din go!uri a $e na("eB, !u ea f#r# ho"ar a Dnce1u"uri!or. 4er e$ e de fa1" un ic 1oe co$ ogonic, Dn 1ar"ea ur #"oare, rea!u!ui i $e cau"# nu e. Ln fine, ;ederea = e"afora $i %uri!or> e co 1ara"# cu -anaide!e care u 1!u inu"i! 2u"oiu!, cu un (ar1e u(c6ndu:(i coada (i a!c#"uind o1"uri infini"e: ? # Dn"ind 1e ni$i1 (i: i 1o 1ez ini aP1en"ru o are "ra;er$are de $en$uriB. Sun"e Dn 1ragu! i;irii !u ii, a! nun%ii $en$uri!or. Prin"r:o iden"ificare $ur1rinz#"oare, c#!#"oria Dn rea! de;ine o c#!#"orie Dn oar"e. Poe u! $e Dncheie cu un 1a$aG din Craii !ui Ma"eiu Caragia!e: ?3i ne "o1ea Dn 1ur1ura a$fin%i"u!uiB, Dn fe!u! ace$"a, cercu! $e Dnchide, 2uc!a ;ie%ii $e con"inu# Dn 2uc!a or%ii. @ a$"fe! de !iric# a in"e!ec"u!ui care ;i$eaz# for e E (i nu o2iec"e :con%ine Dn"regu! ;o!u , conce1u" cu un unic (i a 1!u 1oe , 1e cic!uri, care $un" de fa1" "re1"e a!e ;iziunii. , ;or2i" deGa de$1We Ion S"ra"an Marea ro"und#, Dn"6iu! cic!u, con$acra" ;ir"ua!i"#%ii, increa"u!ui, 1erfec%iunii geo e"rice a Dnce1u"uri!or. Cinci c6n"ece 1en"ru eroii ci;i!iza"ori $e de$chide cu in;oca%ie a ro$"irii. .#cerea e ru1"#, o da"# cu ;raGa nen#$cu"u!ui. Poe"u! ie$e Dn cu;in"e. -ar nu de !a Dnce1u". Poezia ca ne$1unere con"inu# $#:i o2$edeze fan"ezia. ,2ia ai "6rziu rea!u! de;ine hran# 1en"ru $1iri", urc6nd din gur# Dn ureche. Poe"u! e ce! f#r# nu e, -u nezeu Dn$e"a" de crea%ie. 9irica ro$"irii uzeaz# de Gocuri !ing;i$"ice, de eufonii =Gocu! !ui Ion S"ra"an $e 1e"rece !a ni;e!u! fono!ogie (i chiar orfo!ogic, ai rar !a ni;e!u! !eFica!>. Sune"u! ;er$u!ui are o are 1uri"a"e. Ia"# un fe! de gno i$ 2aza" deo1o"ri;# 1e $en"in%# (i 1e $onori"a"e, cri$"a!in (i !a1idar: ?acea$"# Dnchidere, ace("i din%iPDn$ea n# 1#rin%iPace$" f6!fii"Pde$co 1unere Dn gerPDn$ea n# cerPce!e 2unePnu: n$ea n# ni icPhierog!ife (i runeP"ri2u! cu $ur!e!e, $urPDn$ea n# doar $en$u! ai 1urP$u2 !a 1#, de1ar"ePo doa n# Dn$ea n#PDn car"ePc6"eoda"#, 1rin foi, o de$"u1Pini a 1e care o 2eau (i o ru1Pc6"eoda"#:i duc doru!P2erzei ce:i $criu doar 1icioru!P!ing# inePSfinFu!Pcare $e:n$ea n#P1e $ineB. @g!ind# Dn cu1o!# are ca $u2"i"!u 3ine!e: ? -in g6nd a"6rn# rea!u!Pca o rochie cu $1a"e!e go!B. In"rarea Dn $ine de$chide Dn"6ia 1oar"# $1re rea!i"a"e, Dn 9u ini!e (i rodia in"er;ine iu2irea. 9a fe! de !aconic#, 1oezia are acu "o%i 1orii de$chi(i, e a1roa1e $enzua!#, de o i en$# de!ica"e%e: ?Nu ai e, nu ai ePP#ru! ei oa!e ca ar uraPdin care:i f#cu arcu!P-ianei din Poi"ier$P(i ce $#: i ai rea in"e$cPdin ziua zi!e!or, Dn"6iPcu gura:n chi1 de ara2e$cPa 1ren"ei $a!e de c#!c6iK P-e: a( fi ;ru" $# z2or, u(oru!PNededa" !a $1ai e noru!PMi:ar fi da" o c!i1# doarP-in c#derea !ui IcarP-e:a( a;ea:n 1icioare, dou#PUr a coGi!or de ou#PMi:ar fi da" irarea doarP-e:a c#dea ui i" $u2 carP@ oned# "oarce fireaPCandiano (i MoiraP(i Dn z2or 1ierdu" e ;er$u!Pde nu !:a%i ui"a, Dnca!%ePnoru! ce:%i D 2rac# er$u!B. E! (i Pen"a eronu! !#rge$c rea!u! dinco!o de !i i"e!e indi;idua!i"#%ii. ,1are !irica $ocia!#, dac# 1o" $1une a(a, oda =1arodic#>, $a"ira, $arca$ u!. )a%# de ;er$iunea din ,er cu dia an"e, Pen"a eronu! con%ine Dn ;o!u u! recen" $chi 2#ri aGore (i care nu $un" Dn a;an"aGu! 1oe u!ui. , di$1#ru" ,rgu en"u! =? -e:a( a1#rea $# ;# c6n" din !ir#: degea2aN PCoroana de urzici 1e cre("e" #re("e geniu! (i gra2aPInf!a%ia $cade geniu! (i gra%ia. PSun" un unci"or. Munce$c cuPS1iri"u! /# $criu ace$"e r6nduri rug6ndu:;#PS#:! 1ro o;a%i 1e e!e;u! Po1e$cuB>, care i agina 1e 1oe" dre1" un ra1$od, Dn"r:o ;iziune ironic#. P#r%i!e a "reia (i a

cincea au fo$" Dn!ocui"e (i nu ai au c!ari"a"ea din 1ri a for #. )ina!u! 1oe u!ui era e1a"an" 1rin i area $i 2o!i$ u!ui decaden", 2aco;ian, (i 1rin caragia!i$ u! ;o!un"ar, care ducea !a u!"i e!e con$ecin%e i aginea 1$eudora1$odu!ui =?M#r"uri$e$c. , $cri$ "o"u!PDn 2e%ii, !u1anare. Sun" Mafe:)ri1"e. PPri;e$c !a co edie, 1!ing. PCura" urdar. C#!dur# areB>, Dn%e!eg ai greu C#!#"oria, care Dncheie ;o!u u!. Ion S"ra"an e$"e un 1oe" in"e!igen", Dnze$"ra" cu o are ca1aci"a"e de a econo i$i cu;in"e!e. 9aconi$ u! !ui $in"ac"ic e$"e eF1re$ia unei g6ndiri 1oe"ice foar"e riguroa$e. -ac# dificu!"#%i!e ace$"ei 1oezii creeaz# 1e a!ocuri i 1re$ia de a2$"rac%ie arid# $au ne for%eaz# Dn%e!egerea, nu e ai 1u%in ade;#ra" c# e!e $un", ade$ea, iz;oru! unor fru u$e%i $ecre"e (i enig a"ice. 9i 2a e in;en"i;# (i 1roa$1#"#, gra%ioa$# (i 1regnan"#, nu !i1$i"# de u or (i de o e!oc;en%# i$"erioa$# Dn !a1idari"a"e. Mo"i;u! u2i $un" e$"e a$"fe! 1re!ucra": ? Unde $un" cei!a!%iK 9:a che a" iar#(i g!iaK PS1une%i, codri Dna!%iN S1une, 1ia"r#, cocorPS1une "u, g6ndi"or din 4a angiaN PUnde $un"K S1une%i, nori, coco$"6rciP.o%i, i<e2ane Dn"r:o f!or#rie de h!rciK ?. Sau acea$"# $u2"i!# ero"ic#: ? .o"u! cu1rin$ de un cor"P, ar cordP(i:n !u ini $e re"rageP!u ina ce $ingur#Pnu 1oa"e $# roagePiu2e$c E a $1u$ dezgro16nd !i"ere!ePunui cea$ $o!ar de a1#P,"6" r# 6ne EPre$"u! e zgur#Pre$"u! E 1re"eF"P1en"ru Gra%ia dur#P,nii "#i, anii ei "recP1e ace!a(i funda!PDn"r:un f!a$h (i un 2ecP"o" ai greu, ai 2ru"a!Pde1#r"a" (i a"6"P"u a!2#P"#cu"#PDnconGura"#Pde infini"u! "#uPg6"B. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &9, 195+> Ma"ei /i(niec M,.EI /I3NIEC ?9a noa1"e ;a ningeB )or a" (i e! Dn a" o$fera Cenac!u!ui de 9uni, Ma"ei /i(niec de2u"eaz# cu o car"e =9a noa1"e ;a ninge> $cri$# cu "a!en" (i in"e!igen%#, 1ro i%6nd un 1oe" ;a!oro$. -in ce!e "rei cic!uri, 1ri u! e$"e (i ce! ai uni"ar, (i ce! ai carac"eri$"ic 1en"ru fac"ura 1oeziei !ui. Sun" cu1rin$e aici 1oezii cu Dnf#%i(are de fa2u!e f#r# ora!# =$au cu o ora!# i 1!ici"#> $au de $cur"e e$euri !irice de$1re "1" fe!u! de !ucruri =a! c#ror "6!c, 1oe"u! D! $ugereaz#>. Chiar (i "i"!uri!e =-e$1re o1%iune, -e$1re 1reacu;iin%# e"c.> indic#, ironic, o !eg#"ur# cu e$euri!e !ui Bacon. Ln$# ?fi!o$ofiaB e$"e aceea, 1e Gu #"a"e ade;#ra"#, 1e Gu #"a"e "ruca"#, din c#r%i!e ai ;echi a!e !ui Marin Sore$cu. Sore$ciene nu $un" a"6" o"i;e!e =ce 1ar a fi, Dn 1ri u! r6nd, !a Ma"ei /i(niec, ;io!en%a (i a2$urdi"a"ea eFi$"en%ei>, c6" a e$"ecu! de $eriozi"a"e (i de far$#, a$1ec"u! de 2adinaG a! ;er$uri!or, enor i"#%i!e $"recura"e a2i! Dn iG!ocu! !ocuri!or co une, anu i"e ?"rou;ai!!e$B:uri $au 1oan"e 1oe"ice. -ar, "re2uie $# 1recizez, !a Ma"ei /i(niec e u!" ai 1u"ernic# Dnc!inarea $1re gra;i"a"e dec6" aceea $1re Goc. Ln 6ini!e !ui, for u!a !ui Sore$cu de;ine, de u!"e ori, a!"ce;a, u"i!iza"# de un "e 1era en" diferi". Ma"ei /i(niec e un 1oe" rezer;a" (i "ri$", funda en"a! un e!anco!ic. )a!$e!e !ui fa2u!e nu au ora!#, dar au, uneori, 1oan"#. Ia"# -e$1re Seneca =$# nu ui"# c# fi!o$ofu! !a"in a fo$" 1rece1"oru! !ui Nero, Dn a c#rui dizgra%ie a c#zu" !a un o en" da">: 9o;e$c (i eu, !o;e("e (i "a"aPia"#:ne "recu%i de 1ri u! r6nd de $o!da%iP!o;e$c (i ei, !o;e("e (i "a"aP$o!da%ii $un" din ce Dn ce ai e!egan%iP(i 1e #$ur# ce Dnain"# PDn ad6ncu! co!oane!orP$un"e $er;i%i cu !ichioruri fineP(i 1ur"# di$cu%ii de$1re SenecaP(i de$1re econo ia 1o!i"ic#Pia"#:ne aGun(i !a ca1#"Pcu haine!e $fi(ia"e, cu 1u nii $6nger6ndPa$e eni ce!orPdin 1ri e!e r6nduri?. ,ce$"a e (i uni;er$u! 1redi!ec": "a2ere i!i"are, caz#r i, $o!da%i, ar e. -ou# rug#ciuni !irice $un" adre$a"e unor zei cruzi ce co and# 1!u"oane de eFecu%ie. In$# "onu! genera! a! 1oeziei e, !a $u1rafa%#, indiferen", ca! , rece. -in con"ra$"u! ace$"ui fe! de a eF1une a1roa1e ?("iin%ific? !ucruri!e (i na"ura Dn$#(i a ace$"or !ucruri rezu!"# 1u"ernice efec"e 1oe"ice. In"6 1!#ri!e ce!e ai "eri2i!e $un" ?$"#16ni"e? de ace$" fe! con$"a"a"i; de a !e 1rezen"a, ca (i cu 1o;e$"i"oru! $:ar de"a(a de e!e (i chiar de $ine Dn$u(i.: ?,$"#zi, "rec6nd 1rin ora(Pa Dn"6!ni" 1re"u"indeni 1e $"r#ziP!ucruri de a!e e!ePSu2 ciz e!e gre!e a!e "rec#"ori!orP$e Dncurcau f"(ii din ha!a"u! euPun re$" de c# a(# ie(ea din"r:un co( de gunoiPC#r%i!e e!e fu$e$er# $fi(ia"ePde:a !ungu! =ro"oare!orP(i acu $e $cufundau

!ini("i" Dn noroiPfo"ografii!e de fa i!ie z2urau 1rin aerP;6n"u! !e 1ur"a 1rin 2a!coaneP(i 1e $u2 furgone"ePIar din ro anu! !a care !ucrezPde "reizeci de aniP"rei 2#"r6ni g#$i$er# o fi!#P(i Dnghe$ui%i Dn Guru! eiPr6deau co1io$?. ,ce$"a e un co( ar a! 1oe"u!ui. Une!e 1oezii $un" edi"a%ii 1o!i"ice =1e "e e!e cuno$cu"e>, Dn a!"e!e 1!anu! e"afizic e ai 1ronun%a". @ 1reocu1are con$"an"#, ;izi2i!# de 1e acu !a Ma"ei /i(niec, e$"e aceea 1en"ru hazardu! unor e;eni en"e a!e eFi$"en%ei. @ ;izionare e$"e o "eri2i!# enu erare !iric# de 1oe%i 1en"ru care ;ia%a E $ocia!# $au nu :$:a do;edi" di$"rug#"oare de !a E$enin !a /oronca. ,!"eori, "6!cu! e ai $u2"i!, ca Dn -e$1re !ec%ia de fi!o$ofic, unde $coa"erea $aho%i!or de c#"re ucenicii fi!o$ofi 1oa"e Dn$e na re!uarea !eg#"urii cu !u ea feno ene!or: ? Noi ne 1!i 2a Dn $a2o%iP1rin gr#dini!e ,<ade o$P ae$"ru! re$1ira de c6"e;a oriPaeru! de di inea%# (i a1oi f#cea e"icu!o$ 1rezen%a: .i aio$ e$"eK Mu$aio$ e$"eK P,ri$"o"e!e$ e$"eK E$"e, e$"e, $1unea noiP2ine, 2ine, $1unea ae$"ru!, ce ;:a Dn;#%a" ieri, P2unii ei ade1%iK @, ieri ne:a%i 1reda"Pgeo e"ria, ae$"re, a(aK ,(aK -arPa!"#da"#, a!a!"#ieri ce ;:a Dn;#%a"K Po, a!a!"#ieri ne:a%i 1reda" edicina, a(aK ,(aK Phai a"unci $# ne ocu1# aziPde fi!o$ofiePa(adar $coa"e%i:;# $a2o%iiP(i $# ne con"inu# 1!i 2areaB. Ln ce!e!a!"e dou# cic!uri, u!" ai e"erogene, 1ro;enind 1ro2a2i! din e"a1e de crea%ie diferi"e, $e accen"ueaz# i 1re$ia de a2$urd (i de Goc f#r# $en$, oarecu Dn !inie fo!c!oric#: ? N: a;e%i de ;6nzarePun ca! cu 1icioru! ru1"K P$un" $ingur 16n# !a 1r6nzP(i "re2uie $# cu 1#rPun ca! cu 1icioru! ru1"Pn:a;e%i un ca!, un ca! cu 1icioru! ru1"K Si " c# 1e aici, 1rin 1reaG #Pun ca! cu 1icioru! ru1"P$e g6nde("e !a ce;a fru o$B. Uneori u oru! negru =c#ci eFi$"# (i !a Ma"ei /i(niec un con"rac" cu $ur$e!e $u1rarea!i$"e> duce !a far$e !irice de "i1 ur uzian, ca acea$"# Ro an%#: ?M#car a"6", #car a"6"P$# 1o" iz2iPde 1ri u! zidPun #r ur6", un #r ur6"PCe nei;i", ce nei;i"P urea un "renP(i ce re2e!PD(i ai c#raPfere$"re!e cu e!PCe !ini("i" ce !ini("i"Pc#dea a1oi din"r:un ;agonPun do n Dna!" cu 1a1ionPne ren#("ea ai f#r# ro$"P(i un $o!da" nedu eri"PDnne2unea Dn 1o$"B. Cu "o"u! diferi"e $un" c6"e;a Ba!ade, care i:au di$1!#cu" din cauza no"ei de ;er$ificare cu in"e. 9e 2#nuie$c re ini$cen%e din"r:un $"udiu de1#(i" azi de 1oe". Cu "oa"# inega!i"a"ea, Dn ace$"e dou# cic!uri din ur #, car"ea de de2u" a !ui Ma"ei /i(niec e a unui 1oe" foar"e 1ro i%#"or, care are ce;a de $1u$, (i a c#rui eF1re$ie fin#, cu!"i;a"# deno"# a1!ica%ia !a !ec"ur#, o ?fi!o$oficB 1ro1rie a ;ie%ii, coeren"# (i $erioa$#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 58, 1957> Ma"ei /i(n!ec ?@ra(u! cu un $ingur !ocui"orB 9a NeV `or<, cu ocazia unei re"ro$1ec"i;e de !a Mu$eu of Modern ,r", a ;#zu" c6"e;a din ce!e ai fru oa$e "a2!ouri a!e !ui Giorgio de Chirico: Dn "oa"e, ace!ea(i $"r#zi, 1ie%e (i $c#ri a!e unui i$"erio$ ora( 1u$"iu, cu $"a"ui (i c!#diri an"ice, Dn care un $oare ce nu $e ;ede !u ineaz# 1u"ernic c6"e un ca!can (i !unge("e ne;ero$i i! u 2re!eM rare $i!ue"e Dncre eni"e Dn e!anco!ia unui "i 1 incer"M o fa"# a!erg6nd cu cercu!M un 2#r2a" e!egan" cu 2a$"on (i un c6ine, Dn$o%i%i doar de u 2ra !orM g#ri f#r# 1a$ageri (i, Dn genera!, o a" o$fer# e"afizic:ineF1!ica2i!#, de anFie"a"e $urd#, ai u!" "ri$"# dec6" a1#$#"oare. I agini!e ace$"ea i:au re;eni" 2ru$c Dn in"e ci"ind @ra(u! cu un $ingur !ocui"or, a doua care a "6n#ru!ui Ma"ei /i(niec: car"e $u1erioar# Dn "oa"# 1ri;in%e!e ce!ei din"6i, onor6nd 1ro i$iuni!e de aco!o. Ea $e co 1une din "rei cic!uri, din"re care 1ri e!e dou# $un" foar"e a$e #n#"oare, doar u!"i u! aduc6nd o 1reocu1are diferi"#, de(i $crii"ura r# 6ne nou#. I agini!e din -e Chirico i:au fo$" e;oca"e de 1ri e!e dou# cic!uri, cu "i"!uri $coa$e din 1ic"ura $u1rarea!i$"# a unu! Magri""e (i a a!"ora =fa%# de care -e Chirico a Guca" ro!u! unui 1recur$or>: @ra(u! cu un $ingur !ocui"or, 9u1"a cu ora(u!, /i$u! 1oe"u!ui Dnain"e de a rede;eni ca!. -ar ia"# (i c6"e;a "i"!uri de 1oezii: Une!e Dn"6 1!#ri "ri$"e, Cur#%irea 1i1ei, Mari ci$"erne cu !u" auriu, Ma(ina de cur#%a" ora(u!, fn"6 1!#ri Dn gara ora(u!ui, 9ini("ea o2o$i"u!ui ani a! (i co edian"u!, Con;or2iri cu dine!e ora(u!ui e"c. -e aici nu "re2uie $# $e Dn%e!eag# c# Ma"ei

/i(niec ar $crie o 1oezie $u1rarea!i$"#. Re!a%ia cu !i"era"ura re$1ec"i;# nu $e 1oa"e face =dec6" ce! u!" "e a"ic>, Dn$# i aginaru! !iric ne "ri i"e !a ace!a a! 1ic"urii $u1rarea!i$"e Dn"r:un chi1 a"6" de direc" Dnc6" :ar ira $# fie f#r# in"en%ie. 9ucru! ce! ai fra1an" e$"e Dncercarea de a crea o anu i"# a" o$fer# =1oezia !ui Ma"ei /i(niec e$"e una de a" o$fer#> co 2in6nd dou# $erii de e!e en"e foar"e deo$e2i"e: 1e de o 1ar"e, e!e en"e care 1ro;in din no"area, a1aren" e"icu!oa$#, eFac"#, a a 2ian%ei 2ana!e, co"idiene =ora(u!, $"r#zi!e, "urnu! unici1a! ? a(ini!e 1arca"e de u!" Dn fa%a fo$"u!ui uzeu unici1a!B, ?aco1eri(uri!e "oci"eB, ?gara Dnghe%a"#B: ca$"anii e"c.>M 1e de a!"a, e!e en"e a!e ref!ec%iei a2$"rac"e, fi!o$ofice, de$1re ? i$"eru! ace$"ei !u iB, Dn"6!nirea ace$"or $erii 1roduce de fa1" i 1re$ia aceea de a" o$fer# e"afizic#, ciuda"#, ca !a -e Chirico. Bana!i"a"ea e doar un 1re"eF": greu"a"ea cade 1e $en"i en"u! ce $e degaG# din 1ri;irea !ucruri!or !u ii. -ar e o 2ana!i"a"e $o!e niza"#, Dn care fiecare ge$" 1are de o eF"re # i 1or"an%#, Dn care $e $#;6r(e$c ri"ua!uri f#r# Dn%e!e$ i edia" (i a1ar ?1er$onaGeB co$"u a"e ca !a "ea"ru. Un a$"fe! de 1er$onaG e$"e 1aznicu! ora(u!ui, care:(i face zi!nic rondu! (i nu #r# ca$e!e, $"r#zi!e, ar2orii. 3i 1en"ru ca ?1er$onaGu!B $# fie (i ai Dnrudi" cu ace!ea a!e 1ic"ori!or eF1re$ioni("i, Ma"ei /i(niec D! D 2rac# Dn an"a, Di 1une Go2en, 1a1ion de ca"ifea, #nu(i a!2e, Di d# 2a$"on (i 1i1# de a2ano$: ?-i inea%a # "reze$c Dnfrico(a"Pa!erg In "urnu! unici1a! (i de aco!oPnu #r ca$e!e, $"r#zi!e 1u$"ii, ar2orii negri, "re ur#"oriP"oa"eP$un" !a !ocu! !orPdi ine%i!e e!e $un" ari $"adioane de !ini("ePochiu! eu "r#ie("e din !ini("ePeu Dn$u i "r#ie$c din !ini("eP(i din "recerea 1!oii 1rin uni;er$PIa ora o1" D i D 2rac unifor a cu dungi auriiP(i: i Dnce1 rondu! 1rin 1ia%a 1u$"ieP1rin 1arcu! Dnnegri" (i 1e digu! $u2%ire, P1rin"re !ungi!e (iruri de 1o 1eP(i 1rin"re cor#2ii!e 1e care !e: a $cufunda" odinioar#PDn r#z2oiu! na;a!P$un" $ingur DnconGura" de aeru! "oa nei, P1rin fa%a guri!or de aer "rec, Pz6 2e$c, f!uier, PDncerc $# 1ar ne1#$#"or (i 1u"ernicPdar ia"# (i ora cinei: ziua ea $:a $f6r(i"PD i ;oi 1une an"aua de $ear#, f#r# Dndoia!#, Go2enu! Dna!"P(i "o" 1e aco!o 1e unde Dn "i 1u! zi!ei a fo$" un $e;er 1#zi"orP;oi face acu o !ung# 1!i 2areP1!in# de g6nduri in"ere$an"e ?. I 1re$ia cea ai 1u"ernic# ce $e na("e din ace$"e ;iziuni e$"e aceea de $i u!are, Dnc# o da"# ne Dn"6!ni cu 1ic"orii $u1rarea!i("i ari iu2i"ori de 2u"aforie. Ge$"uri!e, ri"ua!uri!e, i(carea $un" "ea"ra!e, ?fa!$eB, decoru! e $i u!acru, car"on. Ce $en$ au "oa"e ace$"eaK Ce $e a$cunde Dn do$u! $o!e ni"#%ii, a! hiera"ice!or 1er$onaGe, a! $cenei a1roa1e 1u$"iiK S# ci"i o 1oezie care 1are (i ea $# nu fie dec6" i!u$"rarea unui "a2!ou a! !ui -e Chirico: ? Uneori D i 1un co$"u u! cu dungi aurii, PGo2enu! Dna!", 1a1ionu! de ca"ifea, P #nu(i!e a!2e, D i iau 2a$"onu! $u2%ire (iP1i1a de a2ano$P(i # 1!i 2 ne1#$#"or 1rin fa%a $ecundeiPcare 6r6ie, 6r6ie, 6r6iePDn ora(u! cu un $ingur !ocui"or "i 1u! are o $ingur# $ecund#Pochiu! eu ;ede o $ingur# da"#Purechea ea a$cu!"# un $ingur $une" ! 1rin 1arcu! cu un $ingur ar2orePfac 1!i 2#ri de un $ingur 1a$PDn $eri!e 1!oioa$e oar"ea ea $e na("e, Pru(ina"#, din ca1u! ira" a! cifrei unuP # $i " ;ino;a", a!erg 1e $"r#zi!e ude, P # Dnchid Dn"r:o f!or#rie (i ro$"e$cPun $ingur cu;6n" i$"erio$P1a$#rea care "r#ie("e Dn"r:o $ingur# 1ic#"ur# de aerP # ;ede, $e re1ede a$u1ra ea (i oareP!a o $ingur# 2#"aie de ari1# de ineP1en"ru o $ingur# $ecund#P # $i " cu1rin$ de dorin%a de a c#!#"oriPin"ru Dn $a!a de a("e1"are, # a(ezPDn unicu!, Dnfrico(#"oru! $caun uria(P"renu! cu o $ingur# ferea$"r#P(i cu o $ingur# "recere 1rin uni;er$P$e a1ro1ieB. Ia"# ni("e ;aria%iuni 1e "e a nu #ru!ui unu care $un" Dn fond o edi"a%ie de$1re ;ia%a 1ri;i"# $u2 un anu i" ra1or". Ma"ei /i(niec Pre1ara"i;e!e, co$"u a%ia, a("e1"area are!ui $1ec"aco! $un" dece1%iona"e de fa1"u! c# nu ur eaz# ni ic: Dn"6 1!#ri!e din ace$"e 1oezii $un" fa!$e e;eni en"eM "i 1u! nu curge, Dn"6!niri!e dori"e nu $e 1roduc, cu;in"e!e agice nu dec!an(eaz# iraco!e. @ra(u! !ui Ma"ei /i(niec e o !u e Dn care nu $e Dn"6 1!# ni ic, unde "o"u! $:a go!i" de Dn%e!e$, unde $u1ra;ie%uie$c doar ri"ua!uri!e (i ge$"uri!e, "ran$for a"e Dn $1ec"aco!e 1e c6" de fa$"uoa$e 1e a"6" de ecanice. .e a ade;#ra"# a

ace$"ei 1oezii e$"e aceea a a("e1"#rii: Dn ;ederea c#reia $e organizeaz# Dn"reaga ga!#. Nu e ni ic confe$i; Dn ace$"e 1oezii: confe$iunea ar 1re$u1une o in"eriori"a"e, 1!in#, dac# nu nu aidec6" 2oga"#, (i Dn orice caz ga"a $# de$"#inuie. -ar aici in"eriori"a"ea Dn$#(i $:a redu$ !a un $en"i en" genera! (i a2$o!u" de "u!2ure a("e1"are. Ne ai1e"rec6ndu:$e ni ic nou =Dn afar# ca (i Dn#un"ru>, ne af!# Dn do nia re1e"i%iei, a ecaniz#rii, Dn care nu e !oc nici #car 1en"ru regre" $au no$"a!gie. ,ce$"ea $un" e;oca"e e!e Dn$e!e ca ce;a de do eniu! "recu"u!ui, Dn"r:o 1oezie Dn care D(i face a1ari%ia c6ine!e 9eu<ode o$ =$# a in"e$c (i a!"e ?1er$onaGeB, 1eri1a"e"iz6nd ca (i 1oe"u!: 1reafru oa$a Ma<"a, Socra"e$ e"c.>: ?Ce fru o$ era odinioar#Pc6nd eu (i <6ine!e ora(u!ui, 9eu<ode o$Pne 1!i 2a zi!e Dn (irP1e $"r#zi!e udeP(i ne 1!6ngea c# ari" e"ica, fi!o$ofiaP("iin%e!e u ani$"ePau aGun$ Dn"r:o cu 1!i"# dec#derePde o2icei 1e $"r#zi!e ude Dnce1e $# 1!ou#P(i u!"# ;re ePeu cu 9eu<ode o$Pad#1o$"i%i $u2 una din 1or%iPne 1!6ngea de cu 1!i"a dec#dere a gra a"iciiP(i a re"oricii (i a 2o"anicii Dn genera!P ai "6rziu Dnce1ea o fur"un# groza;#Pora(u! $e $cufunda Dnce" Dn fa%a noa$"r#P(i din noroiu! fina! ai a1#reauPc6%i;a c!#2uciPa"unci ne 1!6ngea de cu 1!i"a dec#derePa arhi"ec"urii (i a ar"e!or fru oa$eB. Cic!u! a! "rei!ea, -e$crierea 1oe u!ui, D(i confir # "i"!u!. E Dn fond o 1oezie a 1oeziei. Pu"e $1icui acea$"# i agine a "eF"u!ui care de;ine "re1"a" un ani a! ;orace: ? din !i"ere!e o (i g 1recu (i din 2uc!e!e ai !argiPa!e !ui a (i a!e cu;6n"u!ui ne"er ina" !ogo$Peu Dncerc $# aco1#r ace$"e go!uri din 1oe P1e unde =i(ne("e ade;#ru! Dnr#i" (i e! caPu!"i u! o , ca un drac, ca o coro1i(ni%#Pdin 1unc"u! Dn care ;# af!a%i $e ;#dPcoa$"e!e ro(ii a!e 1oe u!ui gura $a hu!1a;#P e$"ec6nd $fin%ii (i o2iec"e!e $u are din Dnc#1ereB, Dn cadru! ace!ora(i "ran$for #ri reci1roce, 6na care $crie $e a e$"ec# cu "eF"u!, ;6rfu! dege"e!or cu !i"ere!e: ?ier"areP$1un (i 6na ea Dn "i 1 ce $crie ier"areP$e urd#re("e ai adine $i " cu Pdege"e!e $e Dnfier26n"# (i Dnce1 $# curg#Punghii!e i $e "o1e$c (i: i zg6rie fa%a a!2# a foiiPdungi un$uroa$e (i Dn"unecoa$e r# 6nPdu1# fiecare i(care a dege"e!or de !aP$"6nga !a drea1"a e"c. ?. ,ce$"e eFerci%ii =a1roa1e> "eF"ua!e con%in u!"e din "e e!e !i"era"urii, ;or2e$c chiar (i de$1re ro!u! $ocia! a! 1oe e!or $au de$1re ci"i"oru! care $"# !a 16nd#, de$1re foar"e u"i!a inu"i!i"a"e a 1oeziei: $1ecificu! unor a$e enea 1oezii e$"e de a Dncerca $# fie Dn ace!a(i "i 1 "ranzi"i;e (i ref!eFi;e, de a de$crie !u ea (i deo1o"ri;# fe!u! Dn care 1oa"e fi de$cri$# !u ea. Cu a!"e cu;in"e, a 1u"ea $1une c# 1oe e!e:"eF"ua!e D(i con%in odu! de 1roducere (i de Dn"re2uin%are. Nu $un" un en"uzia$" a! genu!ui, recuno$c6ndu:!e $u1erioara "ehnici"a"e. Ma"ei /i(niec e$"e, !a a doua car"e, un 1oe" 2un, $erio$, care (i:a configura" un uni;er$ coeren" (i (i:a 1u$ !a 1unc" o $crii"ur# 1er$ona!#. 9i1$i" de $1on"anei"a"e (i $"r#!ucire, $au, cu o eF1re$ie a !ui G. C6!ine$cu, de %6(nire !iric#, e! ri$c# $# 1ar# u!"ora ono"on $au 1!ic"ico$. Su1rafa%a 1oe e!or e in$uficien" !u ina"# (i "re2uie $# o 1ri;e("i cu are a"en%ie: a!"fe!, 1ierzi nuan%e!e, $ur1rize!e, $chi 2#ri!e, ;arie"a"ea re"ra$e Dn co!%uri o2$cure, Dncordarea Dn$#(i a ideii e arca"# de $"i!u! con;er$a%iona!, ?a2$"rac"B (i ref!eFi; 16n# !a 1roz#. Mi$"erioa$e!e ;iziuni de$1re ora( ar 1u"ea fi, dac# rou# haru!ui ar arde 1e 2!ocuri, (i ai i 1re$ionan"e, (i ai con;ing#"oare. =Ro 6nia !i"erar#, nr. ++, 195&> Mariana Marin M,RI,N, M,RIN ?Un r#z2oi de o $u"# de aniB -in a! doi!ea ;a! a! cenac!i("i!or de !uni face 1ar"e Mariana Marin, care de2u"eaz# acu cu o car"e =Un r#z2oi de o $u"# de ani E u"o1ii (i a!"e 1oe e de drago$"e> origina!#, 1u"ernic# (i a1roa1e a"ur#. 9irica "inerei 1oe"e $e deo$e2e("e de$"u! de u!" de aceea a co!egi!or ei de cenac!u =de a !ui Mircea C#r"#re$cu $au )!orin !aru>, fiind ai cur6nd 1a"e"ic# dec6" ironic#, Dnf#(ura"# Dn"r:o den$# a" o$fer# $en"i en"a!#, 1!in# de dra a"i$ (i !i1$i"# de i!uzii. Sea #n# ai 2ine cu 1oezia !ui Ion Mure(an, c#ruia i $e dedic# un 1oe carac"eri$"ic in"i"u!a" ,1e! Dn $a!a de di$ec%ie: ? .e "reze("i cu "oa"e organe!e a!#"uri. PPri;e("i dar i $e Dn"6 1!# ni ic. PE o ca$# f#r# og!inzi E %i $e $1une. PCine;a care D%i $ea #n# $e a1ro1ie de ferea$"r#. P,u:r. Nu, $uf!e"e!e noa$"re nu 1o" fi $a!;a"ePdar cea ai 2o!na;# C cea ai urdar#, Pcea ai (irea"#, Pcea ai ;e$e!#

a in"irePe ai ade;#ra"# dec6" r#z2oiu! de o $u"# de aniB. Mu!"e 1oe e 1orne$c din cine ("ie ce #run" e;eni en" 1er$ona! =care 1oa"e fi recuno$cu" ca un za% 1e fundu! ce("ii de cafea>, din care cre$c 2ra%e!e nenu #ra"e a!e i 1re$ii!or (i $e Dncheag# a" o$fera $en"i en"a!#. .o"u! 1are u(or enig a"ic, cifru 1en"ru o $"are de $uf!e" ;eche (i ui"a"#, 1e care, uneori, o ai e;oc# Dn rea!i"a"ea ei 2iografic# o da"# =ziua, !una> Dn$cri$# Dn 1oe =ca o fi!# de ca!endar r#"#ci"# Dn"r:o car"e de 1o;e("i>: ?@ du1# a iaz# $u$1ec"#, Pca o 1i$ic# neagr# care ar Dnce1e 2ru$c $# ;or2ea$c#P(i "u, ho"#r6"# 1en"ru a nu ("iu c6"a oar# $# Dnce1i o ;ia%# echi!i2ra"#P =1ri;ind Dn Gur, P1oezia ar fi deca1i"a" 1e !oc nou! $"i!N> P-a, o du1# a iaz#PDn care %i1e"e ro(ca"e D%i %6(neau de $u2 unghiiPE (i cu $# ai ;i$ezi cu a$"fe! de unghii. PGreoaie, P$en"i en"a!e $e ro$"ogo!eau 1e h6r"ia 1roa$1#"#: PCu ce 1ar"e a "ru1u!ui $e ci"e("e 1oezia a #K P%i1ai Dn$1#i 6n"a"# (i cu 2ra%e!e $ u!$e de ;6n". PCe 1ar"e a "ru1u!ui D%i ai r a ine du1# ce ai $cri$ 1oezii, a #K P. 3i a1oi !o;i"uri Dn u(#Pca ni("e unci a!e c6 1u!ui 2ine f#cu"e: PS"r6n$# Dn ha!a"u! ei de $1i"a!Pfe eia: c6ine D%i aduce un e$aG de$1re "ine: PB)eno ene!e ari nu $e re1e"#N P,i 1ri;i" DndeaGun$ Dn creieru! "#uM PDndeaGun$ i:ai $1#!a" cu ;or2e $1ai e!e ici. P@ re!igie !a fa%a !ocu!ui, a$"a e!PIn;en"eaz# acu o re!igieN??. Se o2$er;# cu 1oe u! cre("e "re1"a", din no"a%ii, a1aren" di$1ara"e, ce $e !eag# din de"a!ii!e unui !oc (i a!e unei ne!ini("i genera"oare de ari Dn"re2#ri de$1re 1oezie (i ro$"u! ei. @ric6" de anFioa$e $au de $u 2re ar fi une!e din ;iziuni!e Marianei Marin, r# 6ne, Dn iezu! !iricii ei, ce;a care Di d# Dncredere: 1oezia Dn$#(i. Poe"a $e 1oa"e Dndoi de u!"e, de drago$"e, de ea Dn$#(i, de Dn"6 1!#ri!e din rea!i"a"ea i edia"#: nicioda"# ea nu $e Dndoie("e de u"i!i"a"ea unei 1oezii Dn care $# fie ;or2a de$1re "oa"e ace$"ea =cu !i"er# are>, (i de$1re a!"e!e. ,cea$"# Dncredere Di d# curaG $# $crie 1oezii a"6" de nai;e Dn $en"i en"a!i"a"ea !or, a"6" de 1a"e"ice Dn fe!u! de a!"#da"#, c6nd ironia nu $e in;en"a$e, 1recu ur #"oarea =f#r# "i"!u>: ? Era o fa"# de "rea2#. P-i inea%a !ene;ea Dn 1ie!ea ei a!2#Pdin $!#2iciune 1en"ru ce o a("e1"a 1e$"e ziP(i foar"e u!%i au auzi":o ;or2ind o !i 2# ne1# 6n"ean#. PC6" de$1re ziua, oh, de$1re ziuaPin care ea a cuno$cu" a1e!e reciP(i a Dnce1u" $# c6n"e, Pnu ai ace$" 1!6n$ negru ai 1oa"e ;or2i: PB, o2o$i" de a"6"a iu2ire 1en"ru cu;in"e!e fru oa$e. PDn;#% un a!fa2e" nou?PDn care fiecare !i"er# D i 1oa"e in;en"a $6nge!e. PUcenicia de c!ine E $1un uneori 1rie"eniiP(i ;or2e!e !or au ai u!%i ochiP(i ai u!"e guri dec6" area cea 1e$coa$#. PDn;#% un a!fa2e" nou.BP-in 1udoare, auzi%i, din 1udoarePD(i f#cu$e din oar"ePo e orie unic#.?. S# ai $1un c# fa"a de "rea2# din 1o;e$"e, care D(i 1ro i"e $# ca("e ai 2ine ochii (i $# nu ai cread# c# "o" ce z2oar# $e #n6nc#, e$"e chiar 1oe"aK EFi$"# Dn ;o!u u! de de2u" a! Marianei Marin dou# ;6r$"e a!e 1oeziei ei: Dn"6ia, ai ?afec"i;#?, ai ca!in#, ai g!u ea%#, ai 2!6nd ironic#M (i o a doua, a$1r#, $arca$"ic#, di$1era"#. Ce! ai 2un eFe 1!u 1en"ru 1ri a ca"egorie e$"e 1oe u! -#$c#!i%a, ;izi2i! in$1ira" din Dn"6 1!#ri 1er$ona!e, Dn care frica 1roa$1e"ei a2$o!;en"e (i na;e"i$"e de in$o!i"u! (i 2og#%ia !u ii Dn care in"r#, n#;a!a i 1re$ii!or, co!acu! $a!;a"or a! a in"iri!or, $un" "ran$cri$e cu u or Dn ;er$uri norocoa$e (i re!a"i; $i 1!e. 9a ace$" ni;e!, 1oe u! e 1e de:a:n"regu! acce$i2i!, n:are cifru: ?Dn"r:o di inea%#, P$# "e "reze("i Dn 2ra%e cu o rea!i"a"e do!dora, P: ca 1roduc%ia de o%e! 1e ca1 de !ocui"orN PS# o ingii u(or 1e cre("e". PS#:i $1ui ;or2e de drago$"e. PS#:i ru1i =din iu2ire> un dege". PEhei, cu Dnce1 1er$onaGe!e $# eFi$"eN Pin ;agonu! nr. 11P;ia%a "a $e !i1e("e $"rin$ 1e gea uri!e urdareP:(i D(i chea # Dn aGu"or rude!e (i 1rie"enii, P1i$ica (i dine!e, z#1ada de anu! "recu" (i #"#nii!e. P@ rea!i"a"e do!dora care Dnce1e (i $e $f6r(e("e Dn"r:o gar# de c6 1ie, Punde oa eni ur6%i, negricio(i "e 1ri;e$c cu ciud#, P1en"ru c# ai $"udiiP(i c# e("i "r#$ni"# (i (uie. P,(a, "#;#!i"# Dn "rendu! "#u a!2, P1ari un $1ion indu$"ria!, Pc#ruia i:au $co$ cu force1$u! e!anco!ia =(i frica !ui de M# icaN> PNu, de ce $# ;er(iN PUi"e, 1e iu2i"u! ace$"a nou, PD! ;ei 1#r#$i !a fe! de $#rac (i cu 1#ru! a!2. PNu, de ce $# u("iN PPi$ica (i dine!eK A#1ada de anu! "recu" (i #"#nii!eK P3o2o!anii decen%i ai ora(e!orK /or2e. PPo;e$"e("e:!e ai de1ar"e co1ii!or Cei "rei

u(che"ariP(i ai a!e$ nu ui"a $# !e $1ui c# niciunu! nu $ca1#, PEi doar $e 1refacB. Pen"ru ca"egoria a doua a( 1u"ea ci"a ai u!"e eFe 1!e: Ie(irea !a are, Bru"a Mariana Marin =, /ezi, 1erde!e!e:$ !#$a"eP1e$"e u!"i a are iu2ire a $eco!u!ui. P-ar ce a$cunzi "u, Dngera(u!eK P$u2 cu;in"e!e ciurui"e 1e care ni !e "o" ar#%iK?>, un eF"raordinar U!"i 1oe de drago$"e Dn gr#dina de "randafir, @r2irea, Ca 1anie !a iaz#:noa1"e (i a!"e!e. 3i Dn ace$"ea reg#$i e!e en"e 1ro2a2i! au"o2iografice, dar au"oironia e dra a"ic#, nu ai e !oc de g!u e, "onu! $e face deoda"# $o!e n (i a1roa1e 2i2!ic. /oi ci"a Dn Dn"regi e Ie(irea !a are, un fe! de $"ranie (i "u!2ur#"oare rug#ciune: Ce $e 1oa"e facePcu un $ingur ochi, P!i1i" de un $ingur gea K PCu $e 1oa"e nu iPo rea!i"a"e 1!6ng#cioa$#, Pcare D%i d# Dn c#r%i !a dru de $ear#K P-ar noi ne:a iu2i". P, iu2i" (i !u ea din Guru! no$"ruP(i 1e noi Dn(ine ne:a iu2i". PEFi$"# ar"ori: P;ia%a de$chi$# 2ru$c !a 1icioare!e noa$"rePca Dnce1u"u! r#z2oiu!ui de o $u"# de aniP(i co1i!u! ne2un, a!erg6nd1rin z#1ad# Dnain"e de:a $e na("e: Pu"o1ii!e $cri$e zi!nic, PIn 2uc#"#rie, 1e $"rad# (i Dn 1a"P =haha, $u2 a("ernu"uri decad i 1erii!e, $1unea >M Pcarnea fru oa$# (i "6n#r#, P(i "i 1u! f#r# de "i 1P(i f#r# de $uf!e"M Pochiu! de c6ineP1rin care ne:a 1ri;i" Dnain"ea deza$"ru!ui. PS:au du$ "o%i, $: au du$ "oa"eP(i 1unerea eFac"# a dege"u!ui 1e ran#Pnu ;a ai $a!;a nici o cora2ie. P4ei, !u e fru oa$#N P3i "o"u(i, PCe $e 1oa"e facePcu un $ingur ochi, P!i1i" de un $ingur gea K PCi d#:ne nou# ai 2ineP oar"ea noa$"r# Dn"reag#P(i nu ne ai a!unga de !a !u ina ini ii "a!e.B. Mariana Marin ;a fi o foar"e 2un# 1oe"#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 7, 195&> ?,"e!iere!e =1958:!95'>B Ia"# Dnc# o car"e care n:a 1u"u" a1#rea a"unci c6nd a fo$" $cri$#N @ i$"orie a !i"era"urii noa$"re Dn anii co uni$ u!ui nu ;a 1u"ea oco!i cazuri ca ace$"a, Dn care eFi$"# o 1ar"e ne;#zu"#, 1en"ru are!e 1u2!ic, a !ucruri!or, $e nifica"i;# a"6" $"ric" docu en"ar, c6" (i ar"i$"ic. Ce $:a Dn"6 1!a" cu 1oezii!e Marianei Marin eri"# a fi $1u$ Dn c6"e;a fraze. Poe"a a de2u"a" (a $f6r(i"u! anu!ui 1951 cu 1!ache"a Un r#z2oi de o $u"# de ani !a Edi"ura ,!2a"ro$. Era una din 1ri e!e c#r%i de ;er$uri a!e genera%iei I58 (i con$acra o 1oe"#. Ea a1#ru$e f#r# ari 1ierderi !a "recerea 1rin"re furci!e caudine a!e cenzurii. C6"e;a !uni ai "6rziu, 1e !a iG!ocu! !ui 195&, Mariana Marin era 1rezen"# din nou Dn !i2r#rii, de da"a acea$"a Dn an"o!ogia in"i"uia"# Cinci, "i1#ri"# !a Edi"ura 9i"era, D 1reun# cu Bogdan Ghiu, Ro u!u$ Bucur, 1. B. 9ef"er (i ,!eFandru Mu(ina. Ce!e 1& "eF"e a!e 1oe"ei din an"o!ogie con$"ruia ?$chi%aB unei a doua c#r%i, care Dn$# n:a ai 1u"u" a1#rea. E$"e aceea care a1are a2ia a$"#zi, $u2 "i"!u! ,"e!iere!e =Car"ea Ro 6nea$c#>. Ln#$1ri"# ;izi2i! Dn"re 195& (i 195', cenzura a 2!oca" 1rac"ic car"ea, $o!ici"6ndu:$e odific#ri i 1or"an"e, care o de$figurau. Mariana Marin a re"ra$:o. Ln 1957 ea a 1u2!ica" !a Car"ea Ro 6nea$c# ,ri1a $ecre"#, o 1!ache"# a1roa1e !a fe! de $u2%ire ca aceea de de2u", Dn $u aru! c#reia recunoa("e u!"e din 1oe e!e ,"e!iere!or. , fo$" !a iG!oc un $u2"erfugiu, $ugera" Marianei Marin de )!orin Mugur, care nu figureaz# "o"u(i ca redac"or de car"e, dar $e neaz# 1rezen"area de 1e co1er"a din $1a"e. E! $crie, Dn"re a!"e!e: ?,d ira2i!u! ;o!u de de2u" a! 1oe"ei fu$e$e "i1#ri" de edi"ura ,!2a"ro$ (i $e nu ea Un r#z2oi de o $u"# de ani. ,$"#zi 1oe"a Dnchin# cea de:a doua car"e a ei, ,ri1a $ecre"#, 1#ciiB. Cu , adic#, 1#ciiK )or u!a a in"i"# de ;oca2u!aru! a!"or ;re uri, c6nd 1oezia 1e a$"fe! de "e e ? ariB era $ingura 1u2!ica2i!#, Dn anii I58 ea era $i %i"# ca i$"oriza"#. Mugur o 1re!ua =ca (i a!"e!e, din ace!a(i ar$ena!: ?!u1"a 1en"ru au"o:1erfec%ionare ora!#B>, 1ro2a2i!, fiindc# Di in"ra$e Dn $6nge, !ui, Dn anii I58, c6nd Mariana Marin Dnc# nu $e n#$cu$e. )a1"u! c# for u!a a da" rezu!"a"u! $con"a" ara"# c# nu era 1rea de1ar"e de a rec#dea Dn $"u1idi"a"ea unui rea!i$ $ocia!i$" 1e care genera%ia ea crezu$e a:! fi Dn or 6n"a". Su2"erfugiu! edi"oru!ui nu $:a !i i"a", din 1#ca"e, !a acea$"# 1rezen"are a 2igu#. /o!u u! Dn$u(i a fo$" conce1u" ca un fe! de nou (i a1ocrif Gurna! a! ,nnei )ran<: 2izara ideea a;ea ro$"u! ca o2$e$ii!e, fan"a$ e!e (i Dn genera! neagra i agina%ie a Marianei Marin $# 1ar#

in$1ira"e de. )a$ci$ . Procedeu! $chi 2#rii da"ei unui "eF" ori a! !oca!iz#rii $crierii !ui Dn a!"e %#ri era 2ine ("iu" Dn u!"i ii ani au"ori!or. -ar ca o Dn"reag# car"e $# fie, a$"fe!, de1!a$a"# Dn "i 1 1recu 2i$erici!e $au 2!ocuri!e Dn $1a%iu, $1re a fi $u$"ra$e, (i une!e (i a!"e!e, furiei de o!a"oare a !ui Ceau(e$cu, nu $e ai Dn"6 1!a$e de decenii. Mariana Marin 1ro2a2i! nu cuno("ea ace$" iG!oc de Dn(e!are a cenzurii 1e care Mugur D! $co"ea acu de !a naf"a!in#, Dn anii I58 e! $e 1rac"ica Dn$# 1e $car# are. Poe e nu eroa$e (i a 1!e a!e e1ocii $e dec!arau in$1ira"e de no2i!a idee a co 2a"erii orori!or r#z2oiu!ui (i a 1ro o;#rii 1#cii $1re a 1er i"e au"ori!or $#:(i fac# 1u2!ice, Dn ace$" con"eF", $en"i en"e 1er$ona!e f#r# are !eg#"ur# cu "e a g!o2a!#. Zie:%i ;or2e$c, , eric#N ,! M#riei Banu( 1roceda a$"fe! (i chiar Sur6$u! 4iro$hu ei, Dn care ce! 1u%in 1ar"ea ini%ia!# con%inea o 1oezie de no"a%ie, ?rea!i$"ic#B, ?2ana!#B, a unui ora( $ur1rin$ Dn co"idianu! !ui, de ;#di" in"ere$ ar"i$"ic, (i care nu $:ar fi 1u"u" "i1#ri dac# ora(u! era de 1i!d# Bucure("iu!, a(a c# 1oe"u! D! nu ea 4iro$hi a. , regre"a" a"unci c# Mariana Marin a con$i %i" !a acea$"# far$# (i n:a $cri$ de$1re ,ri1a $ecre"#, de(i, Dn defini"i;, cu $1unea , u!"e din 1oezii erau ce!e din ,"e!iere!e. -ar ,"e!iere!e, 1e care:! ("ia Dn anu$cri$, D i 1!#cu$e u!" 1rea u!" ca $# fiu Dn $"are $# Dnchid acu un Mariana Marin ochi !a fe!u! cu ar#"a ;o!u u! ?co$ e"izafI $au ?nor a!iza"? de edi"or cu acordu! au"oarei, (i $#: i dec!ar ne"u!2ura" en"uzia$ u! cri"ic, Dnc# ce;a: Mariana Marin, ca ai "oa"e 1oe"e!e din genera%ia ei, dar nu nu ai din ea, nu are $1iri"u! !udic a! 1oe%i!or. , no"a" (i cu a!" 1ri!eG ciud#%enia ca 1oe"e!e $# fie ai ?$erioa$e? dec6" 1oe%ii: !ucru ;a!a2i! deo1o"ri;# 1en"ru B!andiana, ,nge!a Marine$cu, E!ena 3"efoi, I!eana M#!#ncioiu, Magda C6rneci, Ioana Cr#ciune$cu (i !a a!"e!e. In !i1$a 1redi$1ozi%iei 1en"ru Goc, ?Gocu!B de:a Gurna!u! ,r ei )ran< D(i 1ierdea orice 2ru # de Gu$"ificare, (i e$"e"ic#, nu doar e"ic#. -e$igur, che$"iunea e de di$cu"a": nu ;o 1u"ea r#$1unde nicioda"# $i 1!u, cu da $au cu nu, !a Dn"re2area dac# era ai 2ine $# nu 1u2!ic# Dn !oc $# face anu i"e conce$ii =(i Dn"re ce !i i"e>. Reci"i"# a$"#zi 1oezia din ,"e!iere!e D i face aceea(i eF"raordinar# i 1re$ie 1e care i:a facu":o acu (a$e:(a1"e ani. Ln"6i!e dou# $ec%iuni =9a Dn"re"#ierea dru uri!or co ercia!e (i E!egii> con$"i"uie Gurna!u! angoa$e!or co"idiene a!e 1oe"ei =(i care au fo$" 1u$e de Mugur Dn con"u! ,r ei )ran<>. /er$uri!e frea #"# de o2$e$ii. Rea!i"a"ea e Dnregi$"ra"# de:a dre1"u!, cu o2razu! nefarda", cu ochii u f!a%i, 2uh#i"#. ? .re2uie no"a" "o"u!, D i (o1"e("ePMan(e"a ea roa$# de ;ia%#B. E$"e 1rogra u! unei Dn"regi genera%ii (i 1e care Magda C6rneci !:a eF1ri a" 1ro2a2i! ce! ai ne", Dn ;o!u u! ei de de2u" =$e na" Magda!ena Ghica>. No"a%ia acea$"a nu nu ai nu o oco!e("e, dar 1are foar"e a"ra$# de a$1ec"e!e dizgra%ioa$e a!e rea!i"#%ii, de ur6", fe"id, infor $au $"u1id. M#ce!#rii!e $au "#2#c#rii!e con$"i"uie i agini recuren"e. 9u ea nu e doar 2ru"#, ci (i 2ru"a!#, agre$i;#. Un 2aude!airiani$ incon"e$"a2i! $e re arc# Dn ace$"e ;er$uri Dn care ur6"u! D(i 1unea 1ece"ea 1e "o", eF"erior $au in"erior, 1e decor $au 1e $uf!e", 1e re!a%ia $ocia!# $au 1e ceea in"i #. Macu!area e$"e, de$igur, cheia ora!# a ace$"ei 1oezii, 1en"ru care nu I6n"6 1!#"or au"oarea a!ege dre1" o""o dou# ;er$uri din"r:o ne1u2!ica"#, cred, 1oezie a .erezei Cu!ianu: ?B!#nif# a!2# a!"#da"#, P"are e("i "u Dnc!eia"#B. I agina%ia 2aude!airian# $e ;ede 2ine 1e$"e "o": ?D 2r#%i(a%iPBe$"ia (i )ondu! din noi iar $e:nfrun"#B. @ $enzua!i"a"e difuz# $ca!d# Dn a1e!e ei "u!2uri i agini!e c#rnii, $uger6nd acu1!#ri on$"ruoa$e 1recu aceea de ai $u$, Dn"re 2e$"ia!i"a"e (i idio%enie, a"erie Dn care Baude!aire eFce!a. Mode!u! dec!ara" de Mariana Marin e$"e a!"u!: ? )#r# 1rie"enii ei E "inerii 1oe%i ger ani din Ro 6nia EP$u2iec"i;i"a"ea (i:ar ai fi $u1" (i acu dege"u! ! Dn fa%a rea!i"#%ii. PU(or n#"6ng# (i Dngrozi"# de 1ro1ria $a u 2r#, Pn:ar fi Dn%e!e$ nicioda"# de ceP1oezia a fo$" in;ada"# de iro$u! #ce!#rii!orP(i a! $#!i!or de di$ec%ie cu 1rogra con"inuu. P)#r# ei ar fi fo$" ai greuB. -e$igur. @ no"# eF1re$ioni$"# e 1erce1"i2i!# Dn "oa"# acea$"# 1oezie ce r#$uce("e g6"u! $u2iec"i;i"#%ii (i $e

Dnfund# cu ;o!u1"a"e Dn rea!i"a"ea din Gur, Dnc6" 16n# (i ?$ingur#"a"ea canin# care # c#1"u(e("e ? 1are ? o fe eie de $"rad# ?. ,1roa1e "oa"e o"i;e!e ace$"ei $"#ri de $1iri" (i a1roa1e "o" in$"ru en"aru! carac"eri$"ic $e reg#$e$c Dn Ie(irea din criz# =1oe care i:a rea in"i" de 9a ;ie en ro$e a! !ui -orin .udoran>, ;io!en", c!ar, "u!2ur#"or, ne enaG6nd nici o i!uzie (i 2a"Gocorind Dn od crud orice $1eran%# de iz2#;ire. ? Ce inu"i!i"a"e, ie(irea din criz#N Ce far$#N 3i $# ai cred c# 6n"uirea e$"e (an$a. Nu, iu2ire. /o r# 6ne "oa"# ;ia%a cu ;ier e!e #$"a harnic. =un fe! de cancer a! 1ie!ii> care a Dnce1u" $# ne a"ace in"i i"a"ea. Crezi "u c# eu nu ;#d cu # ur6%e$c de !a o zi !a a!"aK C# fiecare 1oe 1oa"e $# fie (i u!"i u!K Cui ce:i 1a$#N S# ne Dn"oarce !a acciden", $1ui "u, !a 1a"a de u!ei !#$a"# 1e c!an%a u(ii 1e care "oc ai ai 1ocni":o $1re "recu". ,(a, f#r# iden"i"a"e, ;ei fi u!" ai a1roa1e de ziua Dn care $e ;or a!inia 1!ane"e!e, ha:ha, u!" ai a1roa1e. Ce inu"i!i"a"e, ie(irea din criz#N Ce far$#NB Ia"# (i fina!u!, cu i agini de !ag#r concen"ra%ionar, de azi! 1$ihia"ric, Dn care $e rea!izeaz# nor a!izarea 1acien"u!ui: ?Si "e cu ne Dn"6!ni !a ie(irea din criz# 1e "re1"e!e ca$"e!u!ui de a1# cu $en$i2i!i"a"ea Gu1ui"#, cu u!"i u! cu%i" Dnfi1" de ei (i Dnf!orind 1e:a !unii 2o!"# $cui16nd raze. Nu ;rei $# Dncerc# e"oda c!a$ic# Schu!"z 1en"ru co 2a"erea in$o niei, $1ui "u ? Sun" ca! , re!aFa". @ !ini("e 1!#cu"# # cu1rinde P!eoa1e!e $un" gre!e ca de 1!u 2 @ o2o$ea!# 1!#cu"# # cu1rinde Mariana Marin Un $o n 1!#cu" # cu1rinde. P!eoa1e!e $in" gre!e ca de 1!u 2. 8 !ini("e 1!#cu"# # cu1rinde. Sun" ca! , re!aFa"B Ce far$#, inu"i!i"a"eaN Ce criz#N 3i ce a"roce groh#i" c6nd ei ne a1ro1ie de $"e!e 1 ?1ocnind din 2iciB ! ca $# ne 6n"ui 1e:a !u ii 2o!"# $cui16nd raze ca! i, re!aFa%i, ca! i, re!aFa%i, ca! i, re!aFa%i. ? E!egiiPe 1ar a fi in$1ira"e de aceea(i o2$e$ie a 1oe u!ui care ?$e $crie Dn afara "aB, a 1oe u!ui care $"r6nge "oa"# oroarea rea!i"#%ii, "oa"# a1#$area (i urd#ria. ? /re ea 1oe u!ui Dna!", a e%i"or, ! a "recu"B, con$"a"# 1oe"a. 3i con"inu# a(a: ? G6ndu! negru (i $6r a ghi 1a"#P;or %ine in"e doar ace$"e e!egiiP(i o feroce $ingur#"a"ePa e%i"oare, Dna!"#. ?. Mor"ificarea, oar"ea "ra;er$eaz# (i e!e, ca un co( ar, fan"ezia 1oe"ei. @ "eri2i!# e!egie =a H!!:a> eri"# a fi ci"a"# in"egra!. E$"e unu! din ce!e ai eF"raordinare !ucruri $cri$e Dn 1oezia ro 6nea$c# (i eri"6nd a $"a a!#"uri de 1oezii!e E!$ei 9a$<er Schu!!er ori a!e a!"or ari 1oe"e oderne: ? In"re $inii ei a Dnno1"a" oar"ea -ar Dn"re ine (i "ine =$e $1une> ;a eFi$"a Dn"o"deauna o Euro1# $au o Mare Ro(ie. 9i 2a Dn care g6nde$c eu cu;6n"u! oar"e nu e$"e !i 2a Dn care g6nde("i "u cu;6n"u! iu2ire. Ceea ce azi ne de$1ar"e =$e $1une> nu ;a de$1#r%i (i ai u!" 6ine

Ia"# de ce, cu "oa"# Dn"uneci ea "recu"u!ui no$"ru, 1e care D! de$f#(ur# acu aido a unui 1erga en" din ;echiu! Egi1", D%i cer $# fugi Dn h#u! ce ni $:a da" ,co!o 1i$"ruii (i 1#ru! "#u ro(u ;or Dn%e!ege de$igur (i ;or iu2i !i 2a $ini!or ei Dn"re care ;a Dnno1"a (i a"unci oar"ea. ? -irec" 1o!i"ice $un" ;er$uri!e din $ec%iunea a "reia, "i"u!ar#, a ,"e!iere!or, cu o""ouri din Ghiu (i S"ra"an, care ara"# 1erfec" dou# !ucruri: uni"a"ea de genera%ie a ace$"ei 1oezii, dinco!o de ine;i"a2i!e!e e!e en"e indi;idua!eM (i $en"i en"u! "ragicu!ui i$"oric de care o1"zeci("ii $un" 1#"run(i, Dn 1ofida ironiei (i !udi$ u!ui !or. Ni ic nu e ai 1o"ri;i" a $1une de$1re ei dec6" c# ;#d cu !i 1ezi e cu $e a1ro1ie $f6r(i"u! $ini$"rei far$e (i cu cade cor"ina. Sen"i en"u! e agonic, fina! $ufocan". I agina%ia, gro"e$c#: ?Sen"i en"u! c# "o"u! 2#!"e("e chiar "u o $1uneai. PS"# aido a car"ofi!or Dnco!%i%iPai 1ic"oru!ui Ion -u i"riuM PDnghe$ui%i Dn a"e!ier, P;ic"i e a!e ace!eia(i 2o!i, Pa("e1"6nd $# fi con"e 1!a%iPde ochiu! eF1er" a! rea!i"#%iiPde 2uzunare!e eM do!doraP,ido a !or, 2aco;ieni de$igur, 1oe%i, 1ic"ori, 1roza"oriM con("iin%e a or%i"e 1e a!ocuri, Pa!coo!ici "i izi Dn$ingura%iP(i "o"u(i a"i" de a1roa1ePinci" a 1u"ea auzi cu ;i2reaz# 1rin aerP;ii"oarea 1agin# $cri$# (i ar$#, Pu!"i a cu!oare ru1"# de 1inz6.B )ire("e c# ;er$uri ca ace$"ea ori ca ur #"oare!e n: a;eau nici o (an$# de a $e "i1#ri $u2 Ceau(e$cu: ?D 1#ra%i 1ro!e"ari din "oa"e %#ri!ePDn $f6r(i" uni%i: ;#N P3i ;e%i da a"unci !u iiPcea ai $o!id# dic"a"ur# dina$"ic#P1en"ru in"e, ini # (i !i"era"ur#NB Scri$ori!e c#"re E i!, da"a"e 195&, con%in o u!ui"oare an"ici1a%ie, care ara"# Dn ce #$ur# 1oe%ii 1o" fi 1rofe%i: ? Re;o!u%ia n:a Dnce1u" nici anu! ace$"a dar noi con"inu# $:o a("e1"# , dece 2ri("i cu "o%ii 1en"ru c# Dn ace$" dece 2rie ne:a !i1$i" z#1ada a(a cu ne:au !i1$i" (i a!"e!e. ? Sau, cu o 2#"aie ce "rece chiar (i de 1ragu! re;o!u%iei: ?3i "o"u(i ce i!# $f6(6ie"oare 1en"ru co!a2ora%ioni$ u! re;o!"a" care $e ;a $a!;a Dn orice ad ini$"ra%ie D i "u!2ur# ace$" cea$ unic c6nd Dnc# ai cred Dn fire$cu! "#u Pe e! cu $#:! Gudeci (i cu $#:i dez;#!ui ar e!e "a!e Dn$ingura"eK ? Cor"ina cade 1e$"e 1oe u! care d# "i"!u! ace$"ui cic!u (i Dn"regu!ui ;o!u , $u1er2 Dn re$e narea !ui $o!e n# (i "ragic#, f#r# Dndoia!# o ca1odo1er#: Mariana Marin ? In a"e!iere ;a fi de acu Dn"uneric. ,r"i$"u! $e ;a re"rage Dn co"!onu! $#u n#1#di" de 2uruieni (i 1#$#ri care (i:au a2andona" 1rada du1# 1ri u! !or z2or. P#ianGeni g6ndi"ori $au ne;ino;a"e 2ac"erii, 1a!1i"6nd 1e $cara e;o!u%iei (i Dn;#%6nd a$"fe! graiu! Gi;ine!or Dn$eria"e. -e acu $e ;a 1u"ea $1une orice de$1re 1a"i a Iui 1en"ru orhidee (i f!u"uri. 3i de$1re r6nGe"u! "i 1 care:i u 1!e fa%a !a iro$u! ;e("i!or $"recura"e 1e $u2 u(#. Unii ;or con"inua $# $u$ure du!ce c#u"6ndu:i nu e!e Dn dic%ionare. =/or fi fiind ;i$#"oriiK> ,!%ii Di ;or cerce"a cu !u1a fere$"re!e dinco!o de care nu $e ("ie ce:a arunca": inciuna, ora!i"a"ea, re"orica, $1!een:u!K =/or fi fiind de$igur con"a2i!ii> @ri ai u!%i Dn$# D! ;or ui"aM (i dac# noa1"ea Dn $o n ;or fi zgudui%i de un r6$ 1u"ernic, Dn$ea n# c# au ("iu" ce $# ui"e. ,ici, Dn a"e!iere, Dn"re $u"e de ca"arge g6ndi"oare ;or eFi$"a de acu un 1a", o a$# (i h6r"ia care "oc ai D%i arde Dn 6ini, onora2i!eN Pen"ru c# ia"#, acu ("ii (i "u: .o"u! $:a Dn"6 1a!a"N 3i $c#!# 2#ia!a Dn $1a"e!e og!inzi!or 1u"redeM (i 1ro2!e a fere$"rei care nu ;rea $# $e de$chid#M (i hurui"u!M (i r6nGe"u!. @, cea$ a! "ainei a$fin%i" de $ear# C#ci orice e 1oe a fo$" ui"are (i $"r6ngere:n cenu(a care !:a a1rin$ MuzicaN MuzicaNB =Ro 6nia !i"erar#, nr. 19, 1991>

R@MU9US BUCUR ?Greu"a"ea cerne!ii 1e h6r"ieB ?. -e 1arc# un 1!u$ de de"a!ii rea!ePar $1ori greu"a"ea cerne!iiP1e h6r"ieBM ace$"e ;er$uri "ri i" nu nu ai !a "i"!u! c#r%ii de de2u" a !ui Ro u!u$ Bucur =Greu"a"ea cerne!ii 1e h6r"ie>, dar (i !a dou# din"re carac"eri$"ici!e 1rinci1a!e a!e 1oeziei "6n6ru!ui au"or: recu1erarea rea!u!ui din firi i"uri, oarecu Dn fe!u! Dn care -ege%e! g#$e("e dru u! Dn"oarcerii din 1#dure, (i $1iri"u! ca!igrafic. Mircea Mar"in, care:i 1rezin"# car"ea, $crie de$1re 1oezia !ui Ro u!u$ Bucur c# e !ucid:ironic#, $"ringen"# (i coeren"#. Ca a1roa1e Dn "oa"e cazuri!e, au"oironia e$"e (i aici indiciu! r#$"urna" a! e o%iei. Poe"u! e;oc# no$"a!gic a in"iri din ado!e$cen%# =a in"iri!e unui ado!e$cen" cu in"e>, "ra;er$a"e de $i!ue"a unei fe"e =? Di 1u"e $1une $i 1!u oanaP$au oricu Pa!"fe!B> (i de o"i;u! unor a1e!uri ="e!efonice> r# a$e de o2icei f#r# r#$1un$. In 1!u$, 1eroane de gar#, $"r#zi, cine a"ografe, 1!aGa, un di$c, ca era unei fe"e, 2ocancii de i!i"ar, o 2ere cu un fo$" co!eg, co$"u u! (i cra;a"a 1rofe$oru!ui de !i 2a ro 6n#: ia"# uni;er$u!. ,ce$" !iri$ 2iografic oco!e("e Dn$# ca!ea confe$iunii, D 1reGur#ri!e 1er$ona!e con$"i"uie a"eria 1ri # a unei rea!i"#%i 1e care 1oe e!e o fo!o$e$c "a!e:Wua!e. Biografi$ u! fiind $en"i en"a! Dn 1oezia "radi%iona!#, e! e$"e a(a:zic6nd a"eria! Dn cea odern#. -e aici 1ro;ine a$1ec"u! granu!a" a! 1oezii!or, care con$"au din no"a%ii D 1r#("ia"e, din reziduuri de e orie. @ ordine eFi$"#, de$igur, (i ea e$"e "oc ai aceea a Dn"6!nirii Dn"6 1!#"oare din"re diferi"e!e $"ra"uri =Dn "i 1 (i $1a%iu> a!e rea!i"#%ii co"idiene. Ro u!u$ Bucur e un ca!igraf a! ace$"ui "recu":1rezen", 1e care:! "rage Dn crochiuri eF1re$i;e. Nu e greu de dedu$ din e!e 1or"re"u! 1oe"u!ui Dn "inere%e. E! e un de!ica", $uf!e" 1ruden" (i ;u!nera2i!: ??Nu ;ii !a o 2ereK? E un fo$"Pco!eg de !iceuPa da" (i e! !a facu!"a"eP(i:a f#cu" ar a"aP!ucreaz# are ne;a$"# co1i!PB9a$# fac eu cin$"e? EP$u1eriori"a"ea !ui $u2Dn%e!ea$#Pcare # faceP$# # $i " din nou 1u("iP(i nu a;ea Dn"o"deaunaPcinci !ei de cine a"ografP$au de o Dnghe%a"#P!ucruri!e de care n:a a;u" curaGu!P$# # de$1ar" 2ru"aP$ingur#"a"ea ea a$fa!"a"#P1e care iro$u! de cauciuc ar$Pru!eaz# cu ;i"ez# aFi # ad i$#B. Re"rac"i!, no$"a!gic, e$"e !ocui"or de ne;oie (i o2$er;a"or acu" a! unui ediu eF1!od6nd de 2ana!i"a"e: ? ?aca$# aca$#B $e $cu"ur# Dn 1aharPcu 2ucurie a ar#Pru egu(u! cu;in"e!orP =a;ea oFi oroni ;or $1uneP;ecine!e e! ("ia $#racuIPdaI n:a ;ru" $# $1uieP!a ni eni> Po %igar# Dnc# fu 6nd 1e ca!dar6 Pchi1u! eu r#$fr6n"Pde ;i"rine D i "recP Ro u!u$ Bucur Dn re;i$"# 1rie"eniiPca un co andan" "ru1e!ePr# a$e fide!e $igurPei (i:au f#cu"Pda"oria fa%# de $ocie"a"e unce$cPau f#cu" co1ii =!egi"i i fire("e> Po a(in# a2andona"#Pcu u(i!e de$chi$e ui"ePDnce1e $# in"re z#1adaPDn#un"ru ! dar a$"a era ai de u!"P1e c6nd nu: i eF1ira$e Dnc#P!egi"i a%ia de a a;ea curaGPgazda "oc ai Dnce1u$e $#P #"ure gunoiu! $u2 du!a1 ! re1ede 16n# nu ;inP u$afirii?. -in acea$"# in"rare Dn ;6r$"a adu!"# nu 1oa"e !i1$i iu2irea, care e aici un a e$"ec de fru$"rare (i de a("e1"are, Dnduio(#"or:co1i!#rea$c#: ?ca era unei fe"e EPo "ro"ine"#PDn"r:un co!%Po a$# 1!in# cu c#r%iPo $"r6ngea Dn 2ra%e :aeru! ! de $"ic!# "o1i"#Pa! di$co"eciiP?E("i o 1i$ic# egi1"ean#B ! E o fi eFi$"6nd a(a ce;aK EPo ari1# de 1rafP$inguru! !ucru r# a$ ne 6nca"Pde 1i$iciB. -e(i eFi$"# (i 1oezii care eF1ri # a"uri"a"ea, ce!e ai u!"e %in e;iden" de cei dou#zeci (i doi de ani ai 1ri e!or con"ac"e cu ;ia%a. .re2uie $# 1recizez c# nai;i"a"ea e$"e Dn "oa"e eFi$"en%ia!#, nu ar"i$"ic#. Micu! rea!i$ ci"adin (i $en"i en"a! a! !ui Ro u!u$ Bucur i 1!ic# o $crii"ur# !ucid# (i rafina"#, care 1oa"e 1#rea nai;# dar e Dnde!ung e!a2ora"#. Poe"u! nu e $1on"an. Ce!e ai na"ura!e i 1re$ii $un" !a e! rodu! unor 1ro2a2i!e re$crieri $ucce$i;e, a(a Dnc6" 1oezia e$"e de fa1" o e1ur#: ? ni ic nu $e Dn"oarcePur #re$c 2roa("e!e $#rindPcercuri!e a1eiP$"ing6ndu:$e "re1"a"Po creang# de 1runPa1!ec6ndu:$e 16n# !a 1# 6n"P$u2 greu"a"ea fruc"e!orPc6%i;a 1a(i ai Dnco!oPea goa!# Dn iar2#Pdin c6nd Dn c6ndP$e aude c#z6ndPc6"e un #rB. Nu ("iu ce ;a $crie de aici Dnain"e Ro u!u$ Bucur, dar e a1roa1e $igur c# ;a r# 6ne ace!a(i 1oe" di$cre", con("iincio$, econo din $u2"i!i"a"e (i din eFigen%#.

=Ro 6nia !i"erar#, nr. '9, C 95'> MIRCE, CXR.XRESCU ?)aruri, ;i"rine, fo"ografiiB ,cu "rei ani, (i:a f#cu" a1ari%ia !a Cenac!u! de 9uni un $"uden" din anu! a! doi!ea de !a ?Ro 6n#B =cu e nu i"# Dn !i 2aG $"uden%e$c facu!"a"ea re$1ec"i;#>, u$c#%i;, negricio$, cu o fa%# ic# aduna"# 1arc# "oa"# Dn 1ri;irea "eri2i! de fiF#. Nu 1#rea nici $"ingheri", nici 1e$"e #$ur# de co unica"i;. 3"ia de$igur c#:i 1recede un Dnce1u" de re1u"a%ie !i"erar# (i ;oia 1ro2a2i! $:o ;erifice. ,uzi$e de nu e!e !ui de !a @;. S. Croh #!niceanu, foar"e en"uzia$" de 1e a"unci Dn ce:! 1ri;e("e. , ci"i" un $ingur 1oe , eF"re de !ung, cu o ;oce naza!#, ecanic# (i ega!#, f#r# efuziuni, dar care accen"ua ;er$uri!e eFac" aco!o unde "e a("e1"ai ai 1u%in. ,2unden" i agi$"ic, chiar "oren%ia!, 1oe u! a cur$ o ;re e ono"on, ca o2o$i"or, dar, du1# c6"e;a zeci de ;er$uri, a Dnce1u" $#:(i ara"e for%a: de!oc dezorien"a" $au f!a$c, din con"ra, "#io$, !ucid con"ro!a", a er$ 16n# !a $f6r(i" Dn"r:un cre$cendo care nu:%i 1er i"ea $# re$1iri. Nu $e 1rea 1u"ea ana!iza Dn"r:o (edin%# de cenac!u un a$"fe! de 1oe . M:a #rgini" eu Dn$u i $# $e na!ez origina!i"a"ea !i 2aGu!ui (i $# #r"uri$e$c c# :a $i %i", de !a un 1unc" Dnain"e, %in"ui" 1e $caun de i agina%ia !iric# a au"oru!ui. .6n#ru! $e nu e("e Mircea C#r"#re$cu (i a de2u"a" de cur6nd Dn ;o!u u! )aruri, ;i"rine, fo"ografii, care, dac# ochiu! nu # Dn(ea!#, 1ro i"e un are 1oe". Ln"6iu! !ucru care $e o2$er;# !a e! e$"e 1!#cerea cu;in"e!or. Rareori un 1oe" a fo$" a$"fe! ;or2i" de cu;in"e!e $a!e ca Mircea C#r"#re$cu. Nu Dn $en$u! $"u1id, de incon"inen%# ;er2a!#M c#ci a1roa1e "o"u! e !a !ocu! !ui, Dn a1aren" ne$f6r(i"e!e Iui 1oe e, (i in"e!igen%a $"# cu ochii de$chi(i !a c#1#"6iu! in;en"i;i"#%ii !eFica!e. -ar cu;in"e!e ie$, %6(ne$c, curg ca din"r:un corn a! a2unden%eiM $e a"rag (i $e iz2e$c une!e de a!"e!e cu zgo o"M $e ro$"e$c Dn ;6r"eGuri din ce Dn ce ai iu%iM $e !i1e$c une!e de a!"e!e ca a"o ii Dn o!ecu!e!e uria(e de a"erie ;ieM cad, 1!u"e$c, z2oar#, a!unec# $au $e ro$"ogo!e$c. -in acea$"# ;or2ire neo2o$i"# r#$are ;iziunea !iric#. -e !a "6n#ru! Nichi"a S"#ne$cu, nici un 1oe" nu a ai da" o i 1re$ie !a fe! de a e%i"oare c# recon$"ruie("e 1rin cu;in"e!e $a!e !u ea, ia"# ace$" frag en" a! unei radiografii !irice, 1un6nd Dn e;iden%# o ana"o ie Dn care are!e uni;er$ (i uni;er$u! u an $e Dn"6!ne$c: ?Se 1are c# dac#: i ridic ina, 1rin carnea ea "ran$1aren"#, $u2 ;ene (i ner;i ! incendiu! $o!ar ;a con"ura oa$e $u2%iri de argin"Pun radiu$ (i:un cu2i"u$ a"6" de ;izi2i!e, o radiografiePa"6" de c!ar# a 2ra%u!ui eu in"re, ochi (i f!uore$cen"e a$"rePgigan"ice, 1i"ice!e a!2e, e"eroc!i"e 1o1u!a%ii $"e!areP ice!ii (i Mircea C#r"#re$cu $1ori1arazi%ind un creier uni;er$a!P$"e!e du2!e, no;e, Wua$ari(i1u!$#ri inund6nd (ine!e cu o uzic# de in$ec"e, nuri (i frunzePin;ad6nd Dn ne i(c#"oare, furioa$e, !i;ide 1rofi!uri de a1#P!a2irin"e!e $u1raeu!ui !ocui"e de og!inzi (i 1#ianGeni de finP1ur"ind r#z2oaie de carne, angaG6nd rinichii (i 1!# 6nii radiografiei u anePDn"r:o a;en"ur# f#r# ie(ire.?. Bog#%ia !eFica!# nu e, de$igur, "o"u!. I agina%ia con$"ruie("e din ace$"e a"eria!e care $un" cu;in"e!e E c!a$ice!e c#r# izi, 2e"onu!, fi2ra de $"ic!#, o%e!u!, a!iaGe!e oderne E ;iziuni in$o!i"e (i 1!ine de 1ro$1e%i e: ? Dn acea noa1"e i:a dori" $# 1o" 1ri;i #car o da"# $1ec"aco!u!Poferi" de 2a!e"u! 1e ghea%# a! or%i!orPDn fa%a unei a$i$"en"e $e!ec"e, Dnc#rca"e de 2iGu"eriiPri eia"# cu ru2in$"ein, 1arfu a"# cu e o"ionP$# 1ri e$c un a1ar"a en" 1e 1!ane"e!e 1u$"ii (i 1ie"roa$ePaco!o, Dn iG!ocu! ero$u!ui uni;er$a!, P(i Dn cea%a c#rnii e!e 1e ca!e de de$"r# are Dn"r:o a$# de 1e("i a2i$a!i, a!ge (i hi1oca 1u$, Pun $u2 arin ;i$#"or $# D 1r#("ie iar#(i ger ene!e inocen" a! ;ie%iiP(i:aco!o unde oda"# fa%a ea $e z2#"ea $# ref!ec"e a e%i"oare $"e!ePcoacer;a"e (i $a!c6 i ga!2eni $# !egene iar#(i i!uziaP( i 1e un 1# 6n" Dnde1#r"a" (i $e i"ran$1aren"Po ho!ogra # iracu!oa$# $# "e reDn"ru1eze, ic# fe eie, Pcu raza ochiu!ui eu 1inea!B. -in ce!e cinci cic!uri a!e cu!egerii, dou# =Ca!ea rega!# (i )o"ografii> $un", du1# "oa"e a1aren%e!e, un fe! de !a2ora"or 1en"ru ce! din ur #, in"i"u!a" Cocuri ecanice. ,ici g#$i un $"adiu ce;a ai ;echi a! 1oeziei !ui Mircea C#r"#re$cu. EF"re de in"ere$an", dar Dnc# ezi"an", nu

orien"a", 1erfec" 1e !inii!e de for%# are 1ro1riu!ui c6 1 agne"ic. Georgice!e a!c#"uie$c un gru1aG ai a"ur, dar 1e care:! cred o eF1erien%# ce nu $e ;a ai re1e"a Dn 1oezia !ui Mircea C#r"#re$cu. E ;or2a de dou#$1rezece $cur"e 1oezii, care recon$"i"uie, oarecu , Dn fe!u! !ui Pe"re S"oica din Un 1o"o1 de $i 1a"ii, dar D 1ing6nd $arca$ u! (i 1arodicu! u!" ai de1ar"e, uni;er$u! derura!iza" a! $a"u!ui con"e 1oran. In"en%iona" anecdo"ice, u"i!iz6nd c!i(eu! Gurna!i$"ic, 1oan"a (i ca!a 2uru! ief"in, ace$"e 1oezii $un" $1iri"ua!e, f#r# $# fie (i 1rofunde. Cen"ru! de greu"a"e a! ;o!u u!ui D! reg#$i Dn ce!e (a1"e Cocuri ecanice (i Dn 1oe u! in"i"u!a" C#derea, (i care nue$"e a!"u! dec6" ace!a ci"i" !a cenac!u cu "rei ani Dn ur #. .6n#ru! 1oe" a a;u" in$1ira%ia $# Dncea1# 1ri a $a car"e cu ace$" 1oe , $u2 "oa"e ra1or"uri!e eF"raordinar, (i care eri"# o ana!iz# ai a #nun%i"#. Punc"u! Dnde1#r"a" de 1!ecare a! C#derii e$"e 2ar2ian (i nichi"a$"#ne$cian. In;oca%ia ini%ia!# a ?9*rei de aurB care $# ?Dn$"runeB c6n"u!, cu ar fi zi$ au"oru! Ri" uri!or 1en"ru nun%i!e nece$are, e ur a"# de $ugerarea unui od nou de a ;edea !ucruri!e, 1rin in"er ediu! unui ochi ce ? %e$e: 1reGur de $inePun fe! de !u in#, 1e care a!" ochiPar 1ri i:o ca noa1"e (i:ar Dnchina:oPzei!or e!anco!ici ai no1%iiB. Lnce1e $# ne d# $ea a c# e ;or2a, Dn acea$"# 1ri # 1ar"e a C#derii, de o ;iziune co$ ogonic#. 9u ea increa"u!ui e o !u e 1!an#, $ur;oia"# de o 1a$#re Dn dou# di en$iuni care 1oar"# Dn cioc un di$c, Dn care ?eFi$"# "oa"e !ucruri!e cu "oa"e a #nun"e!e !orB, a(adar, ca 1ur# ;ir"ua!i"a"e, Dn"6ia 1ar"e a 1oe u!ui e$"e de$1re ;ir"ua!i"a"e, Dn !ocu! de unde 1orne("e $1ira!a, ?1unc"u! de;ine !iniePcare ;#!ure("e (i 1rocreeaz# ! (i $e: 1r#("ie:n $u1rafa%#B. ,cea$"# generare $1on"anee de for e geo e"rice 1roduce un !iri$ a2$"rac", Dnrudi" cu ace!a din 11 E!egii. I inen%a na("erii e e;oca"# Dn a doua 1ar"e, unde $un"e 1ur"a%i Dn"r:un $i!;e$"ru uni;er$ ho!der!rnian de zei ce $"au ?$"r6n(i unu! Dn a!"u! Ung# 2u("eanu! de cedruB, $u2 ?urechea !ui -ioni$ Dn(uru2a"# Dn noa1"eB. I agina%ia 1oe"ic# iz2ucne("e Dn ur #"oarea $ec;en%#, o da"# cu ec!oziunea 1ri #;#ra"ic# de for e a!e na"urii. Pri #;ara e 1er$onifica"# 1!a$"ic: Dnf#(ura"# Dn !uGere ;erzi (i Dn co$a(i ca ;eninu!P1#(e("i in# Dn 6n# cu ine, P(i "o"u(i $un" cu u!" ai $ingur deci" dac# $ingur a( fiP(i "e a$e ui 2oa2ei de a1# din 1o"iru! 2r6ndu(eiPiriz6nd di inea%a, u$c6ndu:$e 16n#:n a urg, ! a1ri!ie:n "oi, (i din"r:a ar%aru!ui $coar%#Pcu zu ze" de ;ie!# $oare!e:(i Dna!%# 2#r2ia ro"und#, Pdar heru;i de $eu, 2uc#!a%i (i cu 1u nii !a 1!eoa1e, Pau fa%a Dn !acri i (i $1re 1#durea a ar# 1ri;e$cPde 1e u erii goi ai ce"#%ii?. )a%# de ace$"e 2o""ice!!iene Dnchi1uiri, ce!e din ano"i 1u! care ur eaz# ne duc cu g6ndu! !a 1#duri!e "ro1ica!e a!e !ui Rou$$eau /a e(u!, de!iran"e ;ege"a!, unde "u!1ine!e groa$e 1ar (er1i, iar 1!an"e!e au i(c#ri de re1"i!#: ? !a("ini!e unde nu deo$e2e("i 2roa("e!e de #"a$ea:2roa("ei ! ;iu! de 1u"redP iro$uri!e eFci"an"e a!e $6nge!ui ;erdePfo$i!e crea"e din inf!uen%a a("ri!or Dn $"ra"uri!e adineiP1e!inu! dez2r#c6ndu:(i cu 1udoare rochii!eP1e $u2 2#nci!e 1arcu!ui ! oda $o nu!ui ;ie%ii in"ona"# de 2oreu Dn 1#duriPcoGi!e fruc"u!ui cr#16nd Dn $uf!u! $e ina!.?. Sau "oa na 1u"red# (i iradian"#, 1e$"e care "rec ace!ea(i duhuri $i!;e$"re: Dn codrii o2$curi (i o2$ceniPnu ai #$e!e!e !u in# dau, (i 1u"regaiu!. Pdai frunza !a o 1ar"e (i iria1odu! $e Dneac# Dn u 2ra ;erde ! ru1i !e nu! 2ure"o$ cu unghii!eP(i:n !a2irin" %i $e ara"# cariii, PDn aer $un" duhuri nenu #ra"ePDn $fir(i"u! ace$"a de ;ar# cu $oare de iridiuB. @ no"# dra a"ic# $e 1erce1e Dn u!"i e!e dou# 1#r%i, care anun%# dec!inu! ace$"ui cic!u de co$ ice 1refaceri: ?1"6ngu (i # "6nguie$c c6nd # g6nde$cPIa oar"eB, $1une 1oe"u! Dn !i 2aGu! !ui -o$of"ei. Sfir(i"u! $e a$ea #n# cu Dnce1u"u!. 9ucruri!e rein"r# Dn uni"a"ea 1ri ar#, Dn ;ir"ua!i"a"ea a2$o!u"#. /iziunea e Dn"6i ca! #: ? Me!cii (i 1e("ii z2ur#"ori Dn iar2a 1u"red# D(i !a$# udu!Purineaz# ro(u Dn iar2a u$ca"#, ! !ichenu! cer2u!ui (i !ichenu! de i$!anda, ro(ii, Pco 2u$"ii ro(ii gu;erneaz#, (i ro(ii genera%ii a!e Mircea C#r"#re$cu ro(u!uiP$e de1#r"eaz#, 1er$e, de a("ri (i $en$uriP(i c6nd e! 1!eac#, "o"u! e a2$en%#, "o"u! e re;er$u! $#u, Paeru! e f!#c#ri (i ca$e!e $un" aer (i "i 1u!P$u2 ochii no("ri de;ine a"erie, Pochi 2a$edo;ici a$i$"# !a cere onia!u!P1rin care au"o$er;iri!e $e Dn"roneaz# 1e e i$fera

de 1!a$"ic ! cuno$c 1o"eca $1re fundu! 1#duri!or, P$1re !i i"a !ucru!ui?. -ar i edia" "onu! de;ine a$e #n#"or ace!uia arghezian, din B!e$"e e, de o are ;iru!en%# (i "rucu!en%# !eFica!#: ?,furi$i" fie e! 1re din!#un"ru (i 1re dinafar#Pafuri$i" fie e! Dn"ru 1#ru! din ca1u! $#uPDn"ru creierii $#i, Dn"re cre("e"u! $#uPDn"ru =D 1!ePe $a!e, Dn"ru o2raGii $#iPDn"ru f#!ci!e $a!e, n#ri!e $a!e, g6"u! $#u, u erii $#i, Dncheie"uri!eP 6ini!or $a!e, 6ini!e $a!e, 1a! e!e $a!e (i dege"e!e $a!e ! afuri$i" fie e! In"ru r#runchii $#i, Dn"ru ;in"re!e $a!ePin"ru coa1$e!e $a!e, Dn"ru 1icioare!e $a!e, Dn"ruP!a2a 1icioare!or $a!e (i Dn"ru unghii!e 1icioare!or $a!e, ! afuri$i" fie e! Dn"ru "oa"e D 2uc#"uri!e (i Dncheie"uri!e $a!e, Pdin ;6rfu! ca1u!ui 16n# Dn ;6rfu! c#!c6ie!or, P$i $# ai2# 1ar"e doar de (u2rezi eB. Cocuri ecanice i!u$"reaz# a!"# fa%# a 1oeziei !ui Mircea C#r"#re$cu, ai nou# (i ai origina!#, dar, (i Dn e!e, ca (i Dn C#derea, $e re arc# aceea(i a!ian%# norocoa$#, de in"e!igen%# (i de fan"ezie. Poe"u! ("ie $# $"runea$c# de2i"u! $#u ;er2a! co!o$a!, $# nu $e !a$e 1ur"a" de "oren". E! re"eaz# de!i2era" ari1i!e 1a"e"i$ u!ui, a!"erneaz# $erio$u! cu g!u e%u!, in"roduce o en"e carna;a!e("i Dn ;iziuni!e funerare, e $ua; Dn a"roci"a"e (i a2$"rac" Dn 1!in# efuziune a a"eria!i"#%ii. , e$"ecu! ace$"a de a2$"rac" (i concre", de idee (i e"afor# e doza" foar"e $a;an". 9iri$ u! in"e!ec"ua! a2$"rac" a! E!egii!or !ui Nichi"a S"#ne$cu (i "erifian"e!e ;iziuni a"eria!e din Infernu! !ui !oan ,!eFandru 1ar $# Dncerce aici o $in"ez#: care, de:i ;a reu(i 1oe"u!ui, ;a Dn$e na un $uf!u nou Dn !irica "6n#r# de azi. Nu Dn u!"i u! rind, ar "re2ui $e naia"# ca!i"a"ea cu!"ura!# a !iricii !ui Mircea C#r"#re$cu. EFi$"#, ai 1e$"e "o", "ri i"eri direc"e, ci"a"e, referin%e di$cre"e, c!i(ee de ;oca2u!ar, care indic# o reu"i!izare, Dn $co1uri 1ro1rii (i Dn con"eF" $chi 2a", a unor !i 2aGe 1oe"ice =(i nu nu ai> eFi$"en"e. S1re deo$e2ire de C#derea, 1oe e!e din Cocuri ecanice ;in cu o ;iziune ai 1u%in c!a$ic: i"o!ogic#, ai rea!i$"# (i co"idian#. Se u 1!u de e!e en"e!e ci;i!iza%iei indu$"ria!e, de !ocuri!e co une a!e a(ini!or, ro2o%i!or, fizicii (i chi iei, Dn a! doi!ea r6nd, $arca$ u! "riu f# Dn e!e, ironia $e u f!# ca un 2a!on ga"a $# $e $1arg#, g!u a !iric# ia 1ro1or%ii co!o$a!e. /oi ci"a Dn Dncheiere o ca a;a!e$c# (i gro"e$c# i agine a or%ii: ? a ;#zu":o $1riGini"# de gardu! de fier a! $1i"a!u!ui de f"izio!ogie de !ing# direc%ia genera!# a i!i%ieiPo1rind ;reun co1i! 1e "ro"uar ca $#:! "ri i"# du1# un ziar $au o chif!#P(i a ;#zu":o duc6ndu:$e du1# chif!e (i ziare Dn cea ai roz# (i ai inco 1ara2i!# Dn$erare I a ;#zu":o izer# (i decre1i"# Dn"inz6nd !a2e Dn #nu(i de a%# a!2e urdarP$1re 2ara de !a u(a din fa%# a "ro!ei2uzu!uiPi 1!orind cu ;ocea 1i%ig#ia"# a negi!or, "r#g6ndu:(i fu$"e!e, Dnfrun"6nd 1ri;irea $"ic!oa$# a ;u!1i!or ;ii ! care:i u(cau 1e (ofer, (i Dn $"o acu! ei genera%ii!e iaur"u!ui do in6nd In"re 2o 2oane, raha"uri (i 2i$cui%iPi:a ;#zu" 2ur"a 1e 1ern# de aer ga!o16nd Dn 1u$"a $!i1u!ui cu 1aie"eP(i 1!# 6nii inha!6nd un f!uid a e$"eca" din argin"uri, 1uf de re1rezen"#ri onirice (i !a e:uri.B. S1a%iu! # o1re("e $# ci"ez defini%ii!e !irice a!e ironiei din Cuira$a"u! .od $au a!"e !ucruri foar"e 2une din ;o!u u! !ui Mircea C#r"#re$cu, 1oe" Dn care D i 1un ari $1eran%e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. +, 1951> ?Poe e de a orB S# ne de1rinde , ai Dn"6i, urechea cu ?"onu!B ace$"or Poe e de a or. Mircea C#r"#re$cu 1are $# $crie de$1re iu2iri defunc"e, e;oca"e Dn$# cu o 2og#%ie, chiar !uFurian"#, de a #nun"e, care !e fac 1rezen"e 1e "o%i 1orii 1oeziei, (i cu o eFu2eran%# 1aradoFa!#, nici cu de$#;6r(ire $erioa$#, nici nu ai g!u ea%#. Iu2irea fiind !a "recu", ea reDn;ie Dn 1rezen"u! 1oe u!ui cu !ocuri!e, a" o$fera, fe2ra, fan"a$ e!e (i ;oca2u!aru! ei. Rareori un 1oe" a fo$" ai eFac" (i ai in;en"i; Dn de"a!ii!e care a!c#"uie$c decoru! Dn"6 1!#ri!or !ui $en"i en"a!e. Rea!i"a"ea co"idian# a ora(u!ui E a Bucure("iu!ui ode E d# 2uzna Dn 1oe e, ?!ac"o2aru! de !6ng# $ca!aB, ? agazine!e cu fra1e:uri, furouri (i dof"orii din 1a$aGB, ?Dn"unericu! 2u!e;ardu!ui Dn dre1"u! "ea"ru!ui icB, ?$"rada "oa nei (i a1oi "ara$ $ec;enco, 1e !6ng# !iceu! can"e irB, ? a(ina 189B, a$fa!"u! "ro"uare!or, fir e!e, !i2r#rii!e, )oi(oru! de foc, $1i"a!e!e, "ea"re!e, "iruri!e, "ra ;aie!e, Ci( igiu! (i ce!e!a!"e. 9ondra !ui .. S. E!io" ;#zu"# din$1re Burn" Nor"on e de1ar"e de a fi !a fe! de 1reci$#. 3i a1oi, 1er$oana iu2i"ei: in;oca"#, e;oca"#, c#ina"#, !#uda"#, !ua"# 1e$"e 1icior, idea!iza"#, "ran$figura"#, i agina"#.

Pri a 1ar"e din )e e!e, fe eie, fe eie. E o dec!ara%ie enor # de a or, un 1or"re" de in"eroga%ii ne$fir(i"e, "andru, $f6(ie"or, co ic, $arca$"ic: ?cine u 1!u$e cu !e;#n%ic#, 1ucioa$#, a$1aragu$, f!ac#r#, drago$"e, 2i$cui%i (i car2id "ro!ei2uzu! 1e care D! a("e1"a Dn $"a%ie !a "unariK Pcine a r6$ ca o 2e"i;anc# 6ng6ind !u2ric co!oane!e g#rii de nord, Dnro(ind "aFifurgone"e!eK Pcine "recea, oh, drag#, cine "recea de ;a"ra !u inoa$# cu 2ra%e!e Dnc#rca"e de crizan"e e, !#$6nd o d6r# de $"ruguri 1rin"re or2ii gui%6nd ferici%iKB, Dn 1ar"ea a doua 1oe"u! $e c#ineaz#, Dn ace!a(i $"i! enor , ca un Conachi Dn 2!ugi, care $e 1r#1#de("e, $e "6nguie, $e ui e("e: ?doa ne, :ai chinui", n":a chinui" 1en"ru "ineP(i a ;#r$a", (i a 1!6n$ i$"eric, (i i:a 2#ga" unghii!e Dn 1odu! 1a! e!or 1en"ru "ineP(i :a Dnf#(ura" Dn Mircea C#r"#re$cu 1erdea (i a $ u!$:o (i a c#zu" cu ea 1e 1arche" 1en"ru "ineP(i a ru1" cu din%ii fa%a de 1ern# doar 1en"ru "ineP(i i:a e$"eca" a"6"a o2$e$ia inci" creieru! eu a f#cu" 1aradon"oz#. ?. -ar de$1#r%irea fiind con$u a"#, ce ai r# 6neK ? acu , "u e("i o $u1er$"i%ie, o hi1errea!i"a"e cu zeci de i!iarde de fe%e?. ,cea$"a e$"e un ;er$ cheie. Suferin%a (i $enzua!i"a"ea $un" u!"i1!ica"e Dn a in"ire, care hi1er"rofiaz# !u ea "recu"# a iu2irii, fericirea, dece1%ii!e, cor1u!. Ero$u! e de fa1" hi eric, fan"a$". B!e$"e e!e e!e, recri in#ri!e Dn ca$cad#, acuza%ii!e =?ai fo$" 1roa$"#, :ai deza #gi", # !e1#d de "inePce ai 1#$"ra" din ado!e$cen%a cu nuie!e de 1o i ref!ec"6ndu:$e gri Dn ;i"rineK ?> a$cund 1#rerea de r#u: $en"i en"a!i$ u! Dn$# e Guca", "ruca", 1u$ Dn $cen#, Dn"r:un $1ec"aco! agnific de carna!i"#%i eF"ra;agan"e, 2aude!ariene: !a ur a ur e!or (i a in"irea 1oa"e fi fa!$#, in;en"6nd de eFe 1!u ?o $ear# de oc"o 2rie 195' ?: ? D i a in"e$c a(a de 2ine cu ce ;ei fi D 2r#ca"#: Pcu 1u!o;#ru! cre 1e care %i:! ;ei cu 1#ra a2ia !a anu! (i cu fu$"a 1!i$a"#:n carouriP(i cu a!d#re de ghr;aeruri cu !ic#riri, $c6n"eieri, g6nguriri, 16!16iriP2iGu"erii din ari!e uzee a!e !u ii, 1er!e!e coroanei (i 2a!oane!e de $#1un 1e"ici"e u!"ico!orP(i 1an"ofi de c!e("ar !uci"orB. ,ce$" $u1er2 Goc cu "oa"e 1o$i2i!i"#%i!e $en"i en"u!ui e$"e (i o 1unere !a Dncercare a !i 2aGu!ui 1oeziei de drago$"e. ,r fi $# nu cunoa("e 2ine na"ura !iricii !ui Mircea C#r"#re$cu dac# a 1ri;i:o Dn !a"ur# $"ric" $en"i en"a!#. ,;e de:a face, ai cIur6nd, Dn e!e, cu o "en"a"i;# de i$"ificare dec6" cu $inceri"a"ea unui iu2i" dece1%iona" de fe eia:-a!i!# =cu o nu e("e Aoe -u i"re$cu:Bu(u!enga Dn 1o$"fa%#>. Ce e a oru!K Un 1ri!eG 1en"ru Poe e!e de a or. Chiar dac# 2iografi$ u! e$"e 1rinci1ia! $u$1ec" Dn orice 1oezie odern#, Dn cazu! de fa%# "re2uie $# erge ai de1ar"e: 1oe e!e de a or din acea$"# a doua car"e a !ui Mircea C#r"#re$cu re1rezin"# cea ai radica!# (i co 1!e"# Dncercare de $u2;er$iune, din !i"era"ura noa$"r#, a 1oeziei Dn%e!ea$# ca eF1re$ie $au confe$iune $en"i en"a!#. .er enii Dn care Poe e!e de a or "re2uie di$cu"a"e nu ai $un" aceia "radi%iona!i. Cea ai ec!a"an"# do;ad# o con$"i"uie a 1!u! 1oe @ $ear# !a o1er#. E! de2u"eaz# cu un ,rgu en" a! c#rui Dn%e!e$ ade;#ra" nu $e !u ineaz# dec6" ai "6rziu (i Dn care au"oru! $e refer# !a o cuno$cu"# $u1ozi%ie 1ro2a2i!i$"ic#: da"e fiind !i i"e!e ;oca2u!aru!ui (i, "o"oda"#, i en$e!e re$ur$e de co 2inare din#un"ru! !ui, o ai u%# care ar 2a"e !a a(in# ar 1u"ea, Dn c6"e;a "ri!ioane de ani, $# ?ni erea$c#B for a unui $one" $ha<e$1earean. @ 1ri # idee ce $e de$1rinde de aici e$"e c# 1oezia $e face cu cu;in"e (i ace$"ea $"au oarecu !a di$1ozi%ia 1oe"u!ui, care nu !e in;en"eaz#, ci !e fo!o$e("e. @rice 1oezie de drago$"e e$"e, Dn ace!a(i "i 1, nou#, origina!#, (i rezu!"a"# din reco 2inarea "u"uror 1oezii!or de drago$"e eFi$"en"e. @ $ear# !a o1er# e$"e un $1!endid 1oe 1rogra a"ic (i 1o!e ic 1e acea$"# "e #. Nu eFi$"# un grad zero a! ;oca2u!aru!ui 1oe"ic. Poezii!e ai cur6nd ref!ec"# o "radi%ie !i"erar# dec6" $un" eF1re$ia unor "r#iri. 9a !i i"#, o 1oezie de drago$"e 1oa"e fi $in"eza unei anu i"e !irici ero"ice, ca un "eF" n#$cu" din a!"e "eF"e, Dn"r: o coeFi$"en%# 1a(nic#. @ $in"ez#, f#r# Dndoia!#, ani a"# de $1iri" 1arodic, dar nu ai 1u%in au"en"ic# dec6" "ran$crierea Dn ;er$uri a iu2irii 1oe"u!ui. @2$er;# de !a Dnce1u" Dn @ $ear# de o1er# c# 1oe"u! !ucreaz# cu ?!i 2aGeB cuno$cu"e, 1a$"i(6ndu:!e $au 1arodiindu:!e, Dncor1or6ndu:!e

$au a2$or2indu:!e. Poe u! !ui Mircea C#r"#re$cu con%ine ai u!"e a$"fe! de regi$"re !irice, Dn"6ia 1ar"e e$"e $cri$# Dn $"i! eFc!a a"i;:Gu;eni!, !a2i(ian =referin%a !a 9a2i( e$"e de$chi$#, 1rin 1rocedeu! in"er"eF"ua!i"#%ii>, de(i $1ori" de o fan"ezie a$ocia"i;#. , doua 1ar"e, 1rin con"ra$", ne ofer# o$"re de $"i! 1rozaic:deza2uza", derizoriu, ?rea!i$"B, Dn $en$u! 1!a"i"udinii. 3i a(a ai de1ar"e. In 1oe a1ar dou# 1er$onaGe: ?1oe"u!B (i Mai u%oiu! care e$"e, fire("e, un a!"er:ego. ?Poe"u!uiB Di re;ine regi$"ru! ?2iograficB. E! e 1!in de a in"iri, 1#r#$i" de iu2i"#, adre$6ndu:$e re1ro2a"or a ei =aici $e di$"inge cu ochiu! !i2er un e!e en" a(a zic6nd 1$ihana!i"ic>. Mai u%oiu! ="ri i"ere !a ideea ,rgu en"u!ui> e$"e ar"i$"u! Dn cea!a!"# i1o$"az#, care nu "ran$crie e o%ii rea!e, "r#i"e, ci re$crie 1oezii de a or. Iu2i"a care i $e ara"# Mai u%oiu!ui e$"e o hi er# di o;ian# =?2ru$c, Dn zidu! de 1!u 2 din $1a"e!e !ui $e de$f#cu o ferea$"r#P(i 1rin ea, cu un "eri2i! de $eF* g!a$P$e i;i o do ni(oar# de 1!eFig!a$Pera f#r# Dndoia!# cea ai fru oa$# fe eie din !u ePco;6r(i"# de !enGuri, 1o!eie!i, cro"a!i, c#i fera"e, 1#1#dii, 1arfu uri, cre e (i $1u eB>. -ue"u! care ur eaz# con$"i"uie iezu! 1oe u!ui. -ec!ara%ii!e reci1roce de a or refac, cu ;ir"uozi"a"e, i$"oria !iricii noa$"re de drago$"e de !a /#c#re("i !a ,rghezi, 1rin Conachi, Bo!in"ineanu, ,!ec$andri, E ine$cu, Macedon$<i, Baco;ia, Bar2u (i B!aga =?$"ai, aGunge, !a$#:!e: nco!o de 1oezii, c# nu de ;or2e 1roa$"e D i arde ie. P1#i, nu ai era dec6" nichi"aB>. In"en%ia nu e ini a!iza"oare, dac# ai "re2uie $1u$, ci recu1era"oare. Procedeu! ace$"a a! re;a!orific#rii unor eF1re$i;i"#%i =1a$"i(#, 1arodie e"c.> a fo$" fo!o$i", Dn 1roz#, de Prou$" (i, ai a!e$ de Co*ce, iar Dn 1oezie de .. S. E!io" =de eFe 1!u Dn Pa"ru Quar"e"e> (i de a!%ii. Pu"e ;edea Dn e! una din oda!i"#%i!e funda en"a!e a!e 1oeziei oderne de du1# Ri 2aud. In 9i""!e Gidding, E!io" face eF1!ici"# re!a%ia din"re cu;6n"u! ;echi (i cu;6n"u! nou: ?)or !a$" *earI$ Vord$ 2e!ong "o !a$" *earI$ !anfuageP,nd ne"" *ear I$ Vord aVai" ano"her ;oice ?. Refo!o$irii !i 2aGe!or 1oe"ice eFi$"en"e, in"er"eF"ua!i"#%ii =cu "ri i"eri !a 1a$aGe din E ine$cu, .ru an Ca1o"e, Baude!aire, Edgar Poe, ,rghezi, Ion Bar2u, Caragia!e, N. 9a2i( e"c.>, !e 1u"e ad#uga 1rocedeu! o1u$ a! Mircea C#r"#re$cu infuziei de !i 2aGe con$idera"e, din unghiu! "radi%iei, ne1oe"ice. ,!"fe! $1u$, Mircea C#r"#re$cu "inde $1re o du2!# $u2;er$iune: ironizarea 1oe"icu!ui (i ;a!orificarea !iric# a 1rozaicu!ui, Dn ce o 1ri;e("e 1e a doua, griGa !ui cea ai are e$"e $ugera"# "o" de .. S. E!io": ? .he co on Vord eFac" Vi"hou" ;u!gar i"*P.he for a! Vord 1reci$e 2u" no" 1edan" icB. Cu;6n"u! co un, f#r# ;u!gari"a"e, (i, Dn ace!a(i "i 1, cu;6n"u! $"ric", 1reci$. Ci"i"oru! ne1re;eni" ar 1u"ea crede c# Mircea C#r"#re$cu a2uzeaz# de ?1roz#B, a(a cu a2uza$e de 1arodierea ?1oe"icu!uiB, Dn rea!i"a"e, cu un "a!en" ie(i" din co un, au"oru! Poe e!or de a or eF1!oa"eaz# riguro$ a 2e!e a"i"udini fa%# de 1oezie, deo1o"ri;# de oderne. In;azia 2ana!u!ui, co"idianu!ui, fa!$ei "ri;ia!i"#%i e$"e con"roia"# cu are a"en%ie (i r#$1unde unui $co1 e$"e"ic !i 1ede. .ri;ia!# Dn 1oezie nu e$"e dec6" !i1$a ideii. Ideea Dn$# =Dn%e!ea$# ca $co1 ar"i$"ic con("ien"> e$"e un or"ar eficien" 1en"ru ce!e ai e"erogene a"eria!e de con$"ruc%ie, indiferen" de do eniu! din care 1ro;in. Un 1oe re arca2i! e$"e de 1i!d# Mangafaua, Dn care coeFi$"# regi$"re!e ce!e ai di;er$e, $u2ordona"e unui $"i! foar"e 1er$ona!, ia"# un -ocu en" o!ograf: ?drag# iu2i"u!e, P$un" "u"a $o!a Dn ca era ea cu icoane 1e $"ic!#, $un" a 2e"a"#. Pci ;ino "u, $"are #rea%# a $uf!e"u!ui, 1e o"ocic!e"#, 1e 2i%ic!u, P1e !i uzin# angafaua a 1!eca" !a fe"e("i, de ce nu ;ii "uK /in#N Mi:a f#cu" unghii!e cu $idef. , chef arhonda, a chef. P1.$. ,du (i 2anda cu <enn* roger$. Pauguri, i%a, $"rada 2!#nuri 17 2i$. Pce $er;i"u"e, ce dezgu$", ce 1!ic"i$. ?. Sau ia"# Nu 1""nge, ;o!in"irN: ? "o;ar#(e $ergen", ;# rog $#: i 1er i"e%i $# ra1or"ez: P # $i " "are $ingur, "o;ar#(e $ergen". Pi: a ra1or"a" (i "o;. ,dGu"an" chin%e$P(i "o" nu $:a rezo!;a" 16n# acu ni icPn:a !o;i" %in"a cu nici un g!on%P :a 1rin$ c6nd a ;ru" $# 2ag coniac Dn cazar #Piar !ogodnica ea, cu"ia de cre # de ghe"eP$:a du$ du1# a!"u!Pacu a $un" $ingur (i noroi" ca un eFca;a"orP(i a( ;rea $# dezr#d#cinez o fiin%#, un zid de igra$ie, de 2aieP$# # Dncurc Dn %e;e"uri, 2azine!e, faian%e (i in$"a!a%ii. Pordona%i:

i ce;a, ordona%i:i ce;aP$o!da"u!ui ;a$i!e gh, MangafaP$un" doar un "i!icar zdr#ng#nindu:(i a$ca de gazeP1e $u2 un a!"#da"# de razePDn"orc6nd ca1u! Dn gar# du1# ;reo 1eriu%# a!2a$"r# de din%iPcu 1u!1e !ucioa$e, a!2a$"re, fier2in%i. P"o;ar#(e $ergen", ai e un ci i"ir rugini" de $ecundeP16n# !a e!i2erareP16n# !a o 2ere Dn !ini("e !a a"eneuPc#ci azi nu ai $un" ouP(i in"ea eaP # doareB. Ln Poe e de a or, Mircea C#r"#re$cu e$"e un 1oe" de o in;en"i;i"a"e ne$eca"#, "eri2i!i$" (i 1rofund, fan"a$ agoric (i eFac", $enzua!, "andru (i ironic, on"6nd (i de on"6nd cu gra%ie a(in#rii!e !irice ce!e ai co 1!ica"e, 1rin $6r e!e c#rora "rece un curen" e!ec"ric de Dna!"# "en$iune. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &1, 195+> ?.o"u!B ?Ce ;rea !a ur a ur e!or 1oezia !ui Mircea C#r"#re$cuK -e fa1" nu dore("e dec6" un $ingur !ucruM c# eF1ri e "o"u!B, $e Dn"re2a (i r#$1undea Pau! George$cu Dn"r:un ar"ico! din Ro 6nia !i"erar# de acu c6"e;a !uni. Ca (i cu ar fi ;ru" $#:! confir e, 1oe"u! (i:a in"i"u!a" recen"a car"e de ;er$uri .o"u!, Dn$o%ind:o de "rei o""o:uri care, de1ar"e de a fi Dn"6 1!#"oare, $ugereaz# "rei fe!uri di$"inc"e de a $e re;e!a a!e "o"a!i"#%ii: co$ ic =? .o"u! $e af!# Dn "oa"e 1#r%i!e, fiecare !ucru e$"e Dn "oa"e !ucruri!e, $oare!e e Dn "oa"e $"e!e!e (i fiecare $"ea e "oa"e $"e!e!e (i $oare!eB, P!o"in>, fi!o$ofic =?.o"u! 1e !u e:i fru o$, nea$e ui" de fru o$ 1en"ru c#:i ade;#ra"B, -o$"oie;$<i> (i 1$iho!ogic =?, $uferi" "o"u!, In$# in"r:o $ingur# c!i1# de$#;6r(i"#B, Jaf<a>. .re2uie $# recunoa("e c# 1roiec"u! 1oe"u!ui nu e !i1$i" de o are a 2i%ieM (i $# ad#ug# c# acea$"# a 2i%ie e$"e $!uGi"#, cu $e cu;ine, de un are "a!en". /o!u u! cu1rinde dou# 1oe e =Genez# (i .o"u!> (i "rei cic!uri =Idi!e, /iziuni (i Mo en"e>. Nici acea$"# a!c#"uire nu e Dn"6 1!#"oare. Ln fond, Genez# re1rezin"# o 1unere Dn "e #, iar .o"u! un e1i!og, Dn"re care $e $i"ueaz# ce!e "rei gru1aGe. S# Dnce1e cu Dnce1u"u!: ?3i 2ru$c 2#"u ini aP3i 2ru$c 2#"u ini a, 2ru$c Dnce1ur# gang!ionii $# !u ineze. PBru$c Dnce1ur# ;ene!e, ca ni("e curcu2ee de org#, P$# g6!g#ie (i $# c6n"e. Bru$c Dnce1u creieru! $# g6ndea$c#. PIar !a cea din%ii dung# a!2a$"r# a di ine%iiP2ru$c o u! de$chi$e ochiiB. Ia"# un 1ei$aG a"ina! Dn care af!# o cheie a Dn"regii 1oezii. @ u! de$chide ochii a$u1ra !u ii: un ochi de cic!o1, rea!i$" (i ha!ucinan"M !u ea e$"e ora(u!, Bucure("iu!, cu $"r#zi!e, c!#diri!e (i agi"a%ia $a co"idian#. Poezia !ui Mircea C#r"#re$cu e$"e, Dnain"e de orice, un od de a ;edea. Geneza coincide cu de$chiderea ochi!or. -ar ochiu! (i !u ea a1ar%in ace!eia(i rea!i"#%i. 9u ea e un cor1 o ene$cM acro (i icroco$ o$u! a1ar !ega"e 1!acen"arM o unic# ini # 2a"e Dn 1ie1"u! "u"uror fiin%e!or (i !ucruri!orM aceia(i $ori ;angoghieni $e ro"e$c 1e ceru! eF"erior (i 1e ace!a in"erior a! 1oe"u!ui. Ln defini"i;, /iziuni!e !ui Mircea C#r"#re$cu rezu!"# din"r:o D 2r#%i(are a uni;er$u!ui rea!, nu nu ai cu g6ndu!, nici nu ai cu $uf!e"u!, ci cu Dn"reg "ru1u!, cu 2ra%e!e, cu u(chii, cu ;ene!e, cu gang!ionii, cu ;i$cere!e. Cunoa("erea e$"e a(a zic6nd fizic#, o e"afizic# a cor1ora!u!ui. In$"ru en"u! 1ri;i!egia" r# 6ne 1ri;irea: una de foar"e $u$, din 1o!u! 1!u$, concre"# (i fan"a$"#, inu%ioa$# (i in"egra"oare. E$"e ui i"or odu! Dn care reu(e("e 1oe"u! $# D 2ine ace$"e 1!anuri o1u$e. Uria(a de2u"eaz# cu o ;iziune "andru:u ori$"ic# a o2iec"e!or ca erei, ero"ic ani a"e de dorin%a de a:(i da Dn"6!nire, Mircea C#r"#re$cu Dn"r:o ?$6 2#"#:$earaB, (i con"inu# cu i aginea co!o$a!# =$Vif"ian#, freudian#> a a ei, care 1ri;e("e 1e ferea$"ra ca erei !a $ingur#"a"ea 1oe"u!ui, Dn Ciocnirea $en"i en"u! e o2iec"i;a" Dn"r:o Dn"6 1!are !a fe! de eF"raordinar#: 1oe"u! Dndr#go$"i" "rage de (nuru! "e!efonu!ui 16n# c6nd, co 1ri 6nd ora(u!, $"r#zi!e, ca$e!e, aduce ferea$"ra iu2i"ei Dn dre1"u! fere$"rei 1ro1rii, 2uze!e iu2i"ei !6ng# 2uze!e !ui. Ln Noa1"e de dece ;rie, "ri$"e%ea "ra;er$eaz# ora(u! c#!are 1e un curcu2eu (i o r#1e("e 1e fa"a iu2i"# de $u2 na$u! ;ecini!or, 1o 1ieri!or (i "u"uror ce!or!a!%i care $e af!# Dn 1reaG #. /iziuni!e con%in ereu ace$" a e$"ec de 2ana! (i de $enza%iona!, $un" haz!ii (i fa2u!oa$e, Dnduio(#"oare (i 1!ine de cruzi e, co1i!#re("i (i fer ec#"oare. Proiec%ii a!e unor dorin%e (i r#$f#%uri, e!e iau for a unor Gocuri eF"raordinare de:a rea!i"a"ea. Poe"u! $e Goac# cu ora(u! ca un co1i! cu ni("e cu2uri, odific#

$1a%iu! (i "i 1u!, c#!#"ore("e 1e co;oru! fer eca" a! i$1i"e!or, 1rin"re 1a"i$erii, 2enzin#rii, 2aruri, (co!i, $1i"a!e (i agazine, Dn"r:un Bucure("i fa2u!o$:orien"a!. /iziuni!e $un" o ie (i una de no1%i a!e ace$"ei fan"ezii n#uci"oare. Ero"i$ u! e$"e, 1e c6" de Dndr#zne%, Dn re1rezen"#ri!e !ui ana"o ice, 1e a"6" de candid. ,na"o izarea uni;er$u!ui a Dncerca":o, Dnain"ea !ui Mircea C#r"#re$cu, 1oe"u! /iziunii $en"i en"e!or. -ar dac# !a Nichi"a S"#ne$cu e"afore!e cor1ora!i"#%ii erau $ua;e, de!ica"e, inf!ore$cen%e iracu!oa$e a!e oa$e!or (i u(chi!or, !a Mircea C#r"#re$cu e!e au un a$1ec" ;i$cera!, "eri2i! (i uneori gro"e$c. @chiu! e du2!a" de "oa"e ce!e!a!"e $i %uri (i ai a!e$ de 1i1#i": 1roFi i"a"ea o2iec"e!or $chi 2# 1ro1or%ii!e, Dn"orc6nd 1e do$, ca o #nu(#, "ru1u! (i $uf!e"u!. Me"afore!e a 2i!or 1oe%i $un" u!" ai 1u%in !ega"e de $en"i en", de ini #, dec6" de "ru1. /iziuni!e ace$"ea $un", 1rin eFce!en%#, i 1ure, a!c#"uind un $"raniu e1o$ 2ur!e$c, Dn care fan"a$ agoricu! $e $ca!d# Dn 1roza de zi cu zi. Un agic !i 2aG de con"ra$"e d# na("ere unei !u i noi, 1roa$1e"e (i 1regnan"e, 2or%oa$# de o2iec"e!e (i de $i"ua%ii!e ce!e ai o2i(nui"e. ,ce!a(i !i 2aG D! o2$er;# Dn Idi!e. Cic!u! cu1rinde 1oezii ai ;echi, du1# "oa"e indicii!e, dar Dn care fan"ezia a$ocia"i;# func%ioneaz# !a fe!. No"a co un# e$"e e!ogiu! adre$a" fe eii iu2i"e. Re$1ec"i;a for u!# 1oe"ic# e cuno$cu"# de u!": Wua$ida ara2# a "recu" !a "ru2aduri (i !a au"orii Rena("erii i"a!iene. @rigina!i"a"ea e!ogiu!ui con$"# !a Mircea C#r"#re$cu Dn $"i!u! enor :ironic a! !audei: oda"#, ;reoda"#. Pun i!ion de 2rah ani c6n"ind Dn "e 1!e!e hi a!a*eiPnu aco1ereau ;ocea "aPun i!ion de "er ocen"ra!e nu d#deau curen"u! e!ec"ricP1e care:! d# 1ie1" a i! "#u "rec6ndu:%i 1rin 1#r. Pun i!ion de fu!gi de z#1ad# Dn echi!i2ru indiferen"Pf#ceau acro2a%ii 1e fiecare gean# a "aPun i!ion de 2erze D%i z2urau 1rin oa$e!e "u2u!areP$"r#nu"!nd de a"6" curcu2eu, Poda"#, ;reoda"#. ?. Ca (i Poe e!e de a or, 1oezii!e din Idi!e $e 2azeaz# 1e un Goc $u1erior nu nu ai cu $en"i en"e!e, dar (i cu for e!e !i"erare Dn care e!e $:au eF1ri a". , e$"ec6nd $"i!uri!e ero"ice, Mircea C#r"#re$cu reDnnoie("e 1oezia eF"ra;agan"# a !ui Minu!e$cu: ;o!u2i!i"a"e e o%iona!#, 1ig en" eFo"ic, referin%e !a rea!i"a"ea i edia"# a unui anu i" ediu, incongruen%e, de!i2era"e, e1a"are in"en%iona"#, de!ir ono a$"ic. Poe"u! D(i c6n"# iu2irea Dn ce!e ai ;aria"e regi$"re: $erio$, co ic, (!ag#r de uzic# u(oar#, argou 2ucure("ean, $"i!uri 1rofe$iona!e e"c. Marin Sore$cu Dncerca$e Dn -e$c6n"o"eca o de i$"ificare a$e #n#"oare Dn !i 2aGu! ero"ic. Ceea ce e$"e carac"eri$"ic e$"e odu! Dn care e o%ia e$"e eF1ri a"# f#r# fa!$e 1udori, 1rin a1e!u! !a "oa"e co 1onen"e!e co"idianu!ui, ;6r6"e cu ana$6na 1re"u"indeni Dn a!iaGu! !iric, Dn 1ofida ace$"ui "a! e(:2a! e(, a a$1ec"u!ui g!u e% =(i chiar ? i("ocarB> (i a c!i(ee!or. Idi!e!e $un" Dnc6n"#"oare "oc ai 1rin 1roiec%ia ingenu# a dorin%ei. Ni ic ;u!gar, Dn 1arodia $u2"i!#, Dn 1a$"i(a $"i!u!ui ro an%ei aha!age("i, Dn odernizarea o$"en"a"i;# a decoru!ui (i a !i 2ii. Poe"u! e, de a!"fe!, !ucid (i 1rocedee!e $a!e $un" con("ien"e. Ecou! ro an%ei nai;e, 1o1u!are (i in"er"eF"u! caragia!ian $e co 2in# $a;an" Dn $a;oarea ace$"or c6n"ece ;e$e!:"ri$"e de iu2ire: ;rei $# ne:n"6!ni $6 2#"# $eara ! 1:a:ci!ea 1rin Ci( igiuK C /rei $# ne ;ede Dn fa%# !a Mon"e:Car!oK /rei $# 1ri;i !acu! ro(u de $"e!e (i ga!2en de !un#K P;rei $# fi "oa"# ;ia%a: 1reun#K P"e:a( 1u"ea $coa"e 1e !a ;reo eF1ozi%ie, !a ;reun fi! =.> ?. Mo en"e!e $e con$"i"uie din"r:un efor" de a recu1era 1oe"ic 2ana!u! co"idian. , $e na!a" (i a!"#da"# orien"area ?1rozaic#B a unei 1#r%i din 1oezia con"e 1oran# =Pe"re S"oica, Ioana Ieroni , Marin Sore$cu>. E$"e o reac%ie !a ode!u! do inan" Dn anii I08, a! 1oeziei ?!iriceB, e;azi;e (i rafina"e, Dn !oc $# con$"ruia$c# uni;er$uri 1oe"ice ?a2$o!u"eB, ca Dnain"a(ii !or, c6%i;a din"re "inerii 1oe%i de a$"#zi $e co 1!ac Dn"r:o 1$eudode$criere a rea!i"#%ii zi!nice. E!e en"e a!e ace$"ei aniere $e g#$e$c 1re"u"indeni Dn ;er$uri!e !ui Mircea C#r"6re$cu, dar Mo en"e!e !e reune$c a1roa1e 1rogra a"ic Dn"r:o 1oezie care $e $i"ueaz# ;oi" !a an"i1odu! e;aziunii oderni$"e, a! e"afizicii !irice, a! i"uri!or (i a! "ran$figur#rii de orice fe!. E!e 1ri;e$c rea!i"a"ea de !a ni;e!u! rea!i"#%ii, f#c6ndu:$e ecou! fa1"u!ui di;er$, a! 2iografiei, Dn $en$u! ce! ai $"ric". -e$igur, 1oezia

acea$"a hi1er:rea!i$"# (i fo"ografic# dore("e $# ;or2ea$c# de$1re 2ana!i"a"e f#r# $# cad# Dn 2ana!. E o $in"ez#, nu o co1ie, un $oi de 2ure"e care a2$oar2e ce!e ai #run"e 1ic#"uri de rea!i"a"e. Meri"u! ei con$"# Dn de ocra%ia 1e care o in"roduce Dn con$iderarea for e!or rea!u!ui: derizoriu! D(i g#$e("e !ocu! Dn ea, ca (i e$en%ia!u!, de"a!iu! ca (i Dn"regu!, "r#irea ca (i !ec"uri!e, Mircea C#r"#re$ci" ;ia%a ca (i car"ea. E o i ago uncii, un re1er"oar, o "a2!# de a"erii a co"idianu!ui. ,r "re2ui $# ci"ez un 1oe cu e, de eFe 1!u. Pace (i rea!i$ , ca $# $e ;ad# ai 2ine c# au"oru! Dn"re2uin%eaz# con("ien" $crii"ura re$1ec"i;# (i c# nu !i1$a fan"eziei D! D 1inge $# $e co2oare !a de$crierea re!iefu!ui #run" a! eFi$"en%ei, ci un 1rinci1iu ar"i$"ic. E1i!ogu! e$"e a 1!u! 1oe "i"u!ar. E! ;rea $# cu1rind# "o"u!: a"6" Dn 1!an "e a"ic =na("erea, ;ia%a, oar"ea, Gu2i!a%ia, di$1erarea, fru$"rarea e"c.>, c6" (i Dn 1!an $"i!i$"ic =1rin 1rocedeu!, iar#(i ai genera! !a M. C#r"#re$cu, a! acu u!#rii, a! enu er#rii e"icu!oa$e (i ne$f6r(i"e>. .o"u! e$"e (i un e"a1oe , o 1oezie care $e Dn"rea2# a$u1ra ro$"uri!or 1oeziei (i a ra%iunii de a $crie. ,na!iza" din ace$" unghi, e! ne ofer# $uge$"ii 1re%ioa$e de$1re conce1%ia au"oru!ui (i une!e indicii c!are 1ri;i"oare !a 1o$i2i!a !ui e;o!u%ie de aici Dnain"e. P!in de e"afore Dndr#zne%e, (ocan"e, .o"u! e$"e un 1oe re arca2i! ai a!e$ 1rin"r:un $oi de e1o$ $u2"eran. )a%# de frag en"ari$ u! $"r#!uci"or a! $crii"urii a;angardi$"e =!a care 1oe%ii de fe!u! !ui M. C#r"#re$cu $un" de$eori ra1or"a%i, dar ai u!" din 1reGudeca"# cri"ic# dec6" din !ec"ura a"en"#>, 1oe u! ace$"a aduce nou o ;iziune g!o2a!# a !u ii (i a 1oeziei, din"r:o 1er$1ec"i;# a1roa1e fi!o$ofic#: ?"o"u!, dar ce e$"e "o"u!9 de unde 1ri;e$cPdu nezeu nu $e ;ede ai are dec6"Po 1ionez#, iar "o"u! e i ai o 1!o 2# din gura !ui. Sun" cu u!"Pcu u!" ai $u$ decf" $"e!e!e, Dn Guru! euPf#r# coarde ;oca!e %i f#r# !aringe If#r# a"erie (i f#r#:$uf!e"P;or2e("e !ini("eaB. Poe u! (i Dn"reaga car"e a !ui Mircea C#r"#re$cu $un" deo1o"ri;# eFce1%iona!e. =Ro 6nia !i"erar#, nr. 5&, 1955> ?9e;an"u!B Co edia !i"era"urii =I> Cind 1ornii 1oe a a$"a c6" era de ci!i2iu, Coac# D i 1#rea a face $# "r#ia$c#:n e1o1ee S1ang# de 2#r2a" a!#"uri de 1e1" fraged de fe ee. S"i!uri u!" $ofi$"ica"e $# aduc din"r:un condei Cu c#!ug#ru! Dnf!oare 1erga in"u! d# inei .ic!uia , cu uzichie d# c!a;ir (i d# $1ine"o. /reo i$"orie 1e a1#, ;reun $oi de o1ere"#, P!ic"i$i" fiind de Goa$a 1oe$ie:a ;re ii noa$"re. ? G#$i , Dn ace$"e ;er$uri din a! doi$1rezece!ea c6n" a! e1o1eii !ui Mircea C#r"#re$cu, a1roa1e "oa"e o"i;a%ii!e E 1$iho!ogice, $"i!i$"ice, cu!"ura!e E care !:au de"er ina" 1e 1oe" $# Dncerce o $1ecie de u!"# ;re e ui"a"# Dn"r:un co!% a! Muzeu!ui 9i"era"urii. ,co1eri"# de un 1raf gro$, cu fiare!e rugini"e (i $fori!e 1u"rede, a(in#ria nu ai 1#rea recu1era2i!#. Se $"r#dui$e $:o fac#, acu un ;eac (i Gu #"a"e, Dn"reaga echi1# ro an"ic#, Dn ca1 cu Negruzzi, (i, Dnain"ea ei, de unu! $ingur, u!" ingenio$u! Budai:-e!eanu. Pe ur #, Dn cur$u! "i 1u!ui, au ai a1#ru" doar c6%i;a fana"ici care nu:(i 1ierdu$er# Dncrederea Dn z2oruri!e 1oe"ice de !ung# dura"#. Ne2#ga%i Dn $ea #, neDnregi$"ra%i de i$"orii!e !i"erare =e dre1" (i c# niciunu! nu $:a do;edi" 1rea e("er>, ace("i u!"i i no$"a!gici au fo$", ei Dn(i(i, Dngro1a%i Dn ui"are E Dn e1oca odern#. Moderni$ u! e$"e Dn fond ace!a care a crea" Muzeu! 9i"era"urii: ca $# ai2# unde a2andona, cu un 1ro"oco! i1ocri", "o" ce nu:i ai f#cea "re2uin%#. No;a"or (i in"o!eran", !i1$i" de e orie, credea c# $ca1# a$"fe! de fan"a$ e!e care:i 26n"uiau $u2con("ien"u!. 3i, cu a$"a, "o"u! 1#rea a $e fi Dncheia", cu ;izi"e!e 1eriodice a!e (co!ari!or cu1rin(i de o 1!ic"i$ea!# cronic# $au cu $"r#danii!e, din ce Dn ce ai rare (i e!e, a!e unor Dn;#%a%i eFcen"rici de a af!a !a ce fo!o$i$e c6nd;a o 2ie!# $au o ani;e!# Dn%e1eni"# ori de a con"e 1!a 1ur (i $i 1!u (uru2#ria i$"erioa$# a unor $"r#;echi ;ehico!e !i"erare. ,r fi neade;#ra" $# afir c# eF1eri en"u! !ui Mircea C#r"#re$cu ne ia 1rin $ur1rindere. Nu nu ai 1en"ru c# 1oe"u! a ai $cri$ @ $ear# !a o1er# (i a!"e !ucruri care nu $e #nau de!oc cu ce credea noi =(i e! Dn$u(i> c# $e chea # 1oezie dar (i 1en"ru c#, de c6%i;a ani 2uni, !i"era"ura 1are $#:(i fi rede$co1eri" gu$"u! 1en"ru "recu"u! ei, ai eFac", 1en"ru acea 1ar"e din "recu" 1e care u!"i a $u"# de ani i:o a$cun$e$e. Chiar dac# nu $e reduce !a a"6", 1o$" oderni$ u! nu 1oa"e fi

Dn%e!e$ f#r# acea$"# od# re"ro, f#r# dorin%a de a $coa"e din uzeu genuri, $1ecii (i 1rocedee !i"erare ui"a"e. E dre1" a 1reciza c# Mircea C#r"#re$cu era ce! ai indica" $:o fac#. -e !a 1ri a car"e =9e;an"u! e$"e a 1a"ra>, e! $:a ar#"a" a"ra$ de far ecu! ;echi"uri!or ace$"ora, i:a 1!#cu" $# re$crie, $# "ran$for e, cu un cu;6n" $# recu1ereze. , a;u" un $i % $u1!i en"ar 1en"ru "ehnici!e 1oe"ice ie(i"e din uz. 3i, de$igur, di$1oni2i!i"a"e 1en"ru $"i!uri!e ori regi$"re!e de eF1re$ie ce!e ai di;er$e. Pe ace$" fond !udic (i $en"i en"a!, e! era e("eru! 1e care e1o1eea ro 6nea$c# D! a("e1"a ca $:o re1un# Dn func%iune. Ci"i%i 9e;an"u! (i ;e%i ;edea c# a iz2u"i"N Ln co en"ariu! $#u din Con"ra1unc", Ion Bogdan 9ef"er con$idera c# eF1erien%a ;a r# 6ne f#r# ur #ri, a"6" 1en"ru au"oru! Dn$u%i, c6" (i 1en"ru 1oezia ro 6nea$c#, ai a!e$ din 1ricin# c# in"raduc"i2i!i"a"ea ace$"ei e1o1ei, ?Dn%e$a"e de $u2"i!i"#%i !ing;i$"ice (i !i;re("iB, o ;a !i1$i de ecou! ca1a2i! a face din ea o ?1erfor an%# in"erna%iona!#B. Cu $:a Dn"6 1!a", adaug eu, cu 1oe e!e $i i!are a!e !ui Ezra Pound $au, Dn ro an, cu U!i$e!e !ui Co*ce. Mircea C#r"#re$cu -in con"ra, @;. S. Croh #!niceanu, Dn $uccin"e!e con$idera%ii de 1e co1er"a a doua a ;o!u u!ui, ;or2e("e de o ?for ida2i!# reac"i;are de for%e !a"en"e a!e 1oeziei ro 6ne("i din ce!e ai ;echi "i 1uri 16n# azi, ade;#ra" anife$" !i"erar 1o$" ode B, (i a"6" de fer ec#"or Dnc6" $:ar 1u"ea ?$# D 1ace cu 1oezia (i 1e cei care au renun%a" $:o ai ci"ea$c#B. Cine ("ieK Ln ce # 1ri;e("e, # a2%in de !a 1rono$"icuri. /oi $1une doar c#. -ac# e 1u%in 1ro2a2i! ca ode!u! oferi" de C#r"#re$cu $# D 1ing# ne iG!oci" (i 1e a!%ii !a a $crie e1o1ei, $:ar 1u"ea ca e! $# ai2# efec"e ai in$idioa$e (i ai 1rofunde Dn eF1!oa"area uni;er$u!ui 1oe"ic ro 6ne$c. -inco!o de far ecu! i edia" a! 9e;an"u!ui, $e$iza2i! de c#"re u!%i ci"i"ori, eFi$"# o i en$# erudi%ie 1oe"ic# !a care 1oe%ii, ei, n:au cu $# r# 6n# ne1#$#"ori. .er enu! de co 1ara%ie idea! ar fi fo$" .iganiada, dac# ea ar fi a1#ru" c6nd a $cri$:o Budai:-e!eanu (i nu a1roa1e "rei $fer"uri de ;eac ai "6rziu. Ga"a: ga"a $# 1#%ea$c# ce;a a$e #n#"or =$u2 "recu"u! regi 1o!i"ic, 9e;an"u! n:ar fi 1u"u" $# fie "i1#ri">, e1o1eea !ui C#r"#re$cu e$"e, ca (i .iganiada, nu doar o re!uare $i 1!# (i D 1ro$1#"a"# a unui gen, dar o in;en%ie eF"raordinar#, Dn #$ura Dn care ade;#ra"u! ei $u2iec" e$"e i$"oria Dn$#(i a 1oeziei ro 6ne("i. @ i$"orie foar"e 1reci$#, de(i Dn regi$"ru co ic. Perfor an%a eFce1%iona!# e$"e "oc ai acea$"# co edie a !i"era"urii 1e care, ca (i .iganiada, 9e;an"u! o $crie cu o fan"ezie (i cu o ;ir"uozi"a"e f#r# ega!. In i$"oria u!"or !i"era"uri, eFi$"# un a$"fe! de o en" Dn care cine;a $i "e ne;oia $# re$crie Dn 1er$1ec"i;# co ic# i$"oria unui gen. -on QuiGo"e n:a fo$", Dn cea $1anio!#, dec6" re$crierea 1arodic# a ro anu!ui ca;a!ere$c. -ar e! a da" na("ere ro anu!ui odern. @are cu ar fi ar#"a" 1oezia noa$"r#, dac# .iganiada $e "i1#rea !a Dnce1u"u! $eco!u!ui HIH (i nu !a $f6r(i"u! !uiK Nu 1u"e a1recia eFac" ce ecani$ e Dn%e1eni"e ;a iz2u"i 9e;an"u! $# urnea$c# Dn 1oezia ro 6nea$c# ac"ua!#. .o" ce 1u"e face deoca da"# e $# ne a uz# ci"indu:!. .ra a e1ic# ne aduce 16n# !a un 1unc" a in"e de 1oe e!e ro an"ice de 1e!erinaG, cu ar fi Chi!de 4aro!d a! !ui B*ron $au Conrad a! !ui Bo!in"ineanu. Referin%a !a a 2e!e e$"e direc"# Dn 9e;an"u!. Un Gune 2oier 1a"rio" (i 1oe", 1e nu e Manoi! =e$"e nu e!e erou!ui din ro anu! !ui Bo!in"ineanu>, c#!#"ore("e 1e un caiac din Corfu Ia Aan"e, ad ir6nd 1ei$aGu! eridiona! (i $criind e!egii =a!"e "o1oi co une>. Ni("e 1ira%i greci, condu(i de !aur"a, chioru! (i "e u"u!, ocu1# ;a$u! (i $16nzur# 1e arinari. Manoi! e$"e cru%a" fiindc# are aeru! unui eng!ez (i a $"udia" !a Ca 2ridge D 1reun# cu Ao"a!i$, fiu! 1ira"u!ui. Peri1e%ii!e ;or fi, "oa"e, de ace$" gen. -erizorii $au chiar a2$urde, e!e ;or fi Dn$# ereu u f!a"e 16n# !a a a1#rea de ne de no2i!a e1o1ee. In;i"a" de !aur"a !a un co!o$a! fe$"in, 1e o in$u!#, Manoi! Di 9i6era"ura ro 6n# 1o$"2e!ic#. Poezia re;e!# ace$"uia 1ro1ria origine aro 6nea$c# =reci"indu:i ;er$uri 1o1u!are> (i:i face o $cur"# re!a"are a i$"oriei nea u!ui $#u =Dnce16nd cu ;er$u! !ui !ancu /#c#re$cu: ?Se Dn"inde o c6 1ie 1re $u2" 1oa!e de Car1a%iB>, a e$"ec6nd 1e ,1o!odor

cu e("eru! Mano!e (i $oco"ind "oa"# i$"oria de n# de 1ana !ui /ic"or 4ugo, he!a$N E (i ce;a din Aoo$o1hia !ui Ion Gheorghe aici. Manoi! (i 1ira%ii aGung !a Aan"e, unde Dn"6!ne$c 1e Aenaida, $ora !ui Manoi!, (i unde ci"e$c o $cri$oare a !ui !ancu ,rice$cu, Dnchi$ de do nu! ;a!ah 1en"ru fa2u!e!e !ui. Poe"u! !e cere $# $ca1e %ara de "iran, dez;#!uindu:!e c# Dn"r:o anu e zi (i !a o anu e or# do nu! $e ;a af!a !a .urnu! Co!%ei ca $# 1ri;ea$c# 1rin !une"# co e"a. Nu ai grecu! 9eonida$ , 1o"rofagu! de !a 4o$na =Dn$ura" cu ;aGnica 1!oie("eanc# (i re1u2!icana Aoe> Di 1oa"e aGu"a, c#ci a con$"rui" un 2a!on z2ur#"or =nu i" de 1oe" (i ongofier $au ze11e!in> (i a!"e a(ini de r#z2oi (i de "o" fe!u!. ,(a c# "oa"e 1er$onaGe!e de 16n# aici, 1!u$ zua;u! 9anguedoc de Bri!!ian". Se duc Ia4a$na, Ung# Sa o$, ca $# a1e!eze !a "ehno!ogia !ui 9eonida$. -e aco!o, 1ira%ii 1e a1#, iar cei!a!%i Dn 2a!on, $e Dndrea1"# $1re Giurgiu, unde (i:au da" Dn"6!nire. .rec 1e$"e a!"e Dn"6 1!#ri, ca $# $e na!ez doar fa1"u! c# !aur"a ni ere("e 1e$"e o "a2#r# de %igani a;6nd ca 2u!i2a(# 1e Ao"a!i$, a(a c# "a"#! (i fiu! D(i reune$c for%e!e. Ei ;or $# 1rade /a!ahia (i $# $e fo!o$ea$c# de nai;u! Manoi! Dn $co1uri!e !or ai u!" cra1u!oa$e dec6" 1a"rio"ice. A2oar# !a Bucure("i (i, in"r6nd $u2 1# 6n", cu 2a!on cu "o", aGung Dn $a!a "ronu!ui. Pu"erea fiind o a #gire, nu e nici o dificu!"a"e Dn a Dn!ocui 1e ;od# cu !aur"a. P!anu! cu <idna1area !ui ;od# din .u u! Co!%ei fu$e$e $chi 2a" ca ur are a "r#d#rii $ecre"u!ui de c#"re !ancu ,rice$cu =Dn $1eran%a c# ;a $c#1a din Dnchi$oare, fa2u!i$"u! $cri$e$e o od# 1en"ru do ni"or (i:i ;6ndu$e 1e cauza(i>. E1o1eea $e Dncheie Dn ace$" fe! ridico!. Sigur, "ra a e1ic# n:are i 1or"an%# Dn ea Dn$#(i. /o ;edea da"a ;ii"oare ce 1a!a"e irifice a con$"rui" Mircea C#r"#re$cu 1e "e e!ia ei. =Ro 6nia 9i"erar#, nr. '0, 1998> U Co edia !i"era"urii =II> , Dncheia" cronica de $#1"# 6na "recu"# afir 6nd c# "ra a e1ic# n:are Dn$e n#"a"e, !ua"# Dn ea Dn$#(i, Dn 9e;an"u! =Car"ea ro 6nea$c#, 1998> !ui Mircea C#r"#re$cu, dar c# 1oe"u! con$"ruie("e 1e "e e!ia ei ni("e irifice 1a!a"e. ,r "re2ui $# ne 1une , Dnain"e de a 1#"runde Dn e!e, Dn"re2area de ce o a$"fe! de e1o1ee e$"e nu aidec6" co ic#. 3i Ziganiada, (i -on QuiGo"e $un" $crieri e$en%ia! en"e co ice. Nu Dn$# (i Cai"fo$:uri!e !ui Pound, de(i ce! din"6i din"re e!e e$"e o re!uare a Mircea C#r"#re$cu @di$eii. Prin in"er"eF"ua!i"a"e $e 1roduce ai Dn"6i o recu1erare a "eF"u!ui an"erior ai u!" Dn a"eria!i"a"ea dec6" Dn ideea !ui. -e aceea in"er"eF"ua!i"a"ea 1ri;i!egiaz# 1a$"i(a =1e care ;echea "eorie !i"era"# o de$con$idera> Dn de"ri en"u! 1arodiei (i a! a!"or 1rocedee de $ucce$ Dnain"e, Dn a! doi!ea r6nd, in"er"eF"ua!i"a"ea "inde nu doar $# $u$1ende referen"u!, cu $e 1e"rec !ucruri!e Dn orice o1er# de i agina%ie, ci $#:! $u2$"i"uie 1rin"r:unu! care e$"e Dn$#(i "radi%ia !i"erar# an"erioar#. ,(a cu $:a fiFa" ea Dn "eF"e. Pound in"ui$e ace$"e ra1or"uri. -ar e! $cria Dn"r:un o en" Dn care in"o!eran%a odern# f#cea ca "eF"u! cu!"ura! an"erior $# fie cu griG# cernu" 1rin"r:o $i"# cu g#uri foar"e ici (i care nu !#$a $# "reac# dec6" ceea ce con;enea $1iri"u!ui nou (i do inan". -e aici o a"i"udine Dn"ruc6";a rigid# fa%# de "recu", 1e care o reg#$i (i !a a;angardi("i c6nd reci"e$c 1e 9au"reainon" (i Dn genera! Dn Dn"reaga ac%iune recu1era"oare a oderni!or, Dn:c!i1a Dn care "eF"u! an"erior nu ai e$"e con;oca" doar din ne;oia de a o"i;a ideo!ogic "eF"u! ac"ua!, ci (i din 1ur# 1!#cere, a"i"udinea 1oe%i!or $e $chi 2#. 9i 2aGu!, figuri!e de $"i!, "ro1ii (i 1rocedee!e Dnain"a(i!or !or Di de!ec"eaz# (i:i Dndea n# !a o !ec"ur# agrea2i!#, !i1$i"# de 1ar"i:1ri$ (i chiar de 1rag a"i$ u! oderni$". Rezu!"a"u! noii 1er$1ec"i;e de !ec"ur# e$"e eFac" ace!a de !a Budai: -e!eanu af!a" Dn fa%a e1o1ei!or an"ice, rena$cen"i$"e $au 2aroce de dinain"e: o re$criere din unghi !udic. Cocu! de:a !i"era"ura 1are ai i 1or"an" !ui C#r"#re$cu Dn$u(i dec6" orice a!"ce;a. E! e$"e un au"or con("ien" de 1rocedee!e Dn"re2uin%a"e. Ln ace$" 1unc" 1$eudo oderni$ uC corec"eaz# oderni$ u!: e$"e ai 1u%in 1re"en%io$, D(i ia 2unu! $#u de 1e$"e "o" (i ("ie $# $e 2ucure f#r# (o;#ire.

Ia"# un eFe 1!u 1o"ri;i" 1en"ru acea$"# idee. Ln c6n"u! a!, cinci!ea a! 9e;an"u!ui, aGun(i !a 4o$na, 1ira%ii $e $i " deoda"# 1ri;i%i din nouri de un ochi ?$"r#;eziu, c#1rui, Dn"or$B, 1e care D! cred a! !ui -u nezeu (i cad "o%i Dn genunchi de $1ai #. @chiu! e$"e, de fa1", a! ,uc"ore!ui, care Dn$# ("ie de 1rinci1iu! !ui 4ei$en2erg (i, cu nu ;rea $# inf!uen%eze !u ea 1e care o "ic!uie("e, Dnchide ochii !a ;re e. ,cea$"# 1rezen%# auc"oria!# e$"e recuren"# Dn 9e;an". 9a $f6r(i"u! fiec#rui c6n", de o2icei, dar nu nu ai aco!o, ,uc"ore!e cu;6n"eaz# Dn nu e 1ro1riu, co en"6nd "eF"u!. ,ce$"e co en"arii $un" a2$o!u" $a;uroa$e (i i:au a in"i" de ace!ea din ro ane!e !ui Pau! George$cu =?-ar, efendi nara"or, ! Ca gr#2i(i cu diege$i$ (i "e !u# gura:na6n"eB>. E!e Goac# diferi"e ro!uri Dn "eF". -e regu!#, an"ici1eaz# ac%iunea: ?N#z#riri de $uf!e" no2i!. Manoi!e, cu "e 1!6ngN PDn 1oe a ea 2izar# ai 1orni" cu 1a$u! $"ing. PMi:e $# nu D%i 1ierzi $i %irea dac:ai ("i ce $e ur eaz#, P-ac:ai ;ede c# 1eri1!u:%i nu:i dec6" o ana2az#, P-ac# ai af!a c# $oar"a:%i e doar una de 1a1irB. ,uc"ore!e $e di$"reaz# 1e $ea a crea"uri!or !ui de h6r"ie, cu a!"e cu;in"e, 6nuindu:!e du1# 1!ac. ,$"fe! de in"er;en%ii $un" nenu #ra"e (i una din"re e!e =? Ma(ini("i, !a ani;e!#N -eru!a%i i a!" decorNB> D! face 1e C#r"#re$cu Dn$u(i $# $e refere !a )e!!ini (i !a fi! u! E !a na;e ;a unde 1!anu! fic"i; (i ace!a "ehnic in"erfera ;oi". -ar nu e nu ai o ;oce auc"oria!# care co en"eaz#: Dn c6n"u! IH, ,uc"ore!e in"r# 1e $cen# Dn ca e (i oa$e, fiind 1rezen"a" 1er$onaGe!or de c#"re Manoi!, (i Dn$o%indu:!e 16n# !a ca1#" Dn a;en"ur#. C6n"u! fina! ni:! ara"# $criindu:(i e1o1eea, Dn"r:un a1ar"a en" friguro$ de 2!oc, (i 1ri ind ;izi"a ino1ina"# a 1er$onaGe!or, care $un" 1ur (i $i 1!u !a u(# (i 1e care !e "ra"eaz# cu ;in de Cid;ei. ,ce$" 1rocedeu Di era cuno$cu" !ui Cer;an"e$, ca (i !ui Budai -e!eanu, ae$"ru Dn a u!"i1!ica unghiu! de a2ordare a "eF"u!ui (i in"er1re"#ri!e. Car"ea $e na("e din car"e (i $e 1ierde Dn car"e. Mo"i;u! 2orge$ian =a!" au"or e;oca" Dn 9e;an"> a! infini"#%ii "eF"u!ui a1are eF1!ici" Dn fina! unde, du1# ce ,uc"ore!e $1une adio ci"i"oru!ui, D! ;ede 1e Manoi! $co%6nd din raf" o car"e 1e co1er"a c#reia $crie 9e;an"u! (i ci"ind din ea un 1a$aG Dn care $e $1une c# Manoi! "rage din raf" o car"e 1e co1er"a c#reia $crie 9e;an"u! (i a(a !a ne$f6r(i". ,cea$"# inc!udere a ,uc"ore!ui Dn !u ea fic%iunii, care:i ofer# 1o$i2i!i"a"ea $# o ;ad# deo1o"ri;# din afar# (i din in"erior =e! zice cu. 4az: ? M:a("e1"a ca din#un"ru !u ea a$"a $# $# ;ad# ! Nu ai g#uri, $# nu fie dec!" 1o!eie!i, 1o ad, ! Greu"a"e (i co!oare $# nu ai;# nicidecu , P)iind doar nu ai cogi"are. -oar ca1ri% (i doar 1erfu ?, dar nu e a(a: ?.o"u! e rea! Dn ;i$u: i ca (i !u ea d:unde ;in. PCe de$criu are fiin%# (i re$1ir# 1e de1!inB> re1rezin"# 1ri a $ur$# a co icu!ui "eF"ua!. ,! doi!ea 1rocedeu, !a fe! de frec;en", e$"e in"eF"ua!i"a"ea. Ca (i @ $ear# Ia o1er# din Poe e!e de a or, 9e;an"u! con%ine nu eroa$e "eF"e an"erioare, dar dac# aco!o ace$"ea erau eFc!u$i; ero"ice =Dn a(a fe! Dnc6" 1u"ea con$idera c# @ $ear# e$"e o 1oezie de drago$"e conce1u"# ca o i$"orie Dn ;er$uri a 1oeziei ro 6ne("i de drago$"e>, Dn 9e;an"u! a;e o ;eri"a2i!# i$"orie a 1oeziei ro 6ne("i inc!u$# Dn "ra a e1o1eii. Co icu! rezu!"# din ;ir"uozi"a"ea $"i!i$"ic#: de !a ci"a" !a 1a$"i(# (i 1arodie, "oa"e 1rocedee!e $un" fo!o$i"e. Se 1oa"e afir a c# 1rinci1a!e!e e1i$oade =Dn $en$u! ari$"o"e!ician> a!e e1o1eii !ui C#r"#re$cu nu $un" nici e1ice, nici de$cri1"i;e, ci !irice, Dn #$ura Dn care 1oe"u! face din digre$iune (i din o en"e!e 1ara!e!e un 1ri!eG de a re$crie Dn"reaga 1oezie ro 6nea$c# an"erioar#. C6nd face cuno("in%# cu Manoi!, 1e caic, Di ci"i (i E!eghia !a or 6n"u! din $"r#2uni, Dn $"i! C6r!o;a:,$achi. 9a a$a oferi"# de !aur"a, Gheorghi ("ir2u! c6n"# o Mircea C#r"#re$cu ro an%# de $"i! ,!ecu /#c#re$cu:Conachi. In $cri$oarea !ui, !ancu ,rice$cu 1une (i o fa2u!#, re!a"6nd Dn 1!u$ cu i:a fo$" cenzura"#. ,ce$" o"i; a! cenzurii e$"e re1e"a" Dn ;arian"a !#$a"# !a o 1ar"e a ce!ui de a! un$1rezece!ea c6n" din e1o1ee, 1e care o g#$i Dn"r:o aneF#, Dn c6n"u! I/ a;e o au2ade (i o 2a!ad# edie;a!# care i:a 1!#cu" enor !ui Ion Bogdan 9ef"er, ca (i ie, de a!"fe!, doar c# $"i!u! i $:a 1#ru" ai curind ace!a a! !ui Poe dec6" a! cerchi("i!or $i2ieni. ,$achi e Dnc# o da"# 1rezen" Dn"r:un $one" de$1re ongo!fier. -e$1re

Bo!in"ineanu (i B*ron, a ;or2i" deGa. ,1ogeu! in"er"eF"ua!i"#%ii, dac# D! 1o" nu i a(a, e$"e Dn c6n"u! /II, unde Manoi! (i cei!a!%i $un" condu(i de o n#!uc# Dn"r:o 1e("er# =ri" u! dac"i!ic din Mihnea (i 2a2a ia o c!i1# !ocu! "rohaicu!ui de 15:!7 $i!a2e din Scri$ori!e e ine$ciene, care e Dn genera! ri" u! e1o1eii !ui C#r"#re$cu> (i aco!o o fee nud# Di Dn"inde 1oe"u!ui 1e!erin un g!o2 de cri$"a!. ?Poa"e c# $cri$ei 9e;an"u! ca $# af!u g!o2u! i$"aB, co en"eaz# ,uc"ore!e. Pri;ind Dn cri$"a!u! g!o2u!ui, Manoi! are ;iziunea fa2u!oa$# a 1oeziei na%iona!e, $u2 for a unui (ir de er i%i care reci"# ;er$uri Dn aniere!e $ucce$i;e a!e !ui E ine$cu, ,rghezi, Bar2u, Baco;ia, B!aga, Nichi"a S"#ne$cu (i. C#r"#re$cu. /er$uri!e Dn $"i!u! u!"i u!ui nu $un" a!"e!e dec6" ce!e din de2u"u! e1o1eii. Cuno("ea din a!"e !ocuri deF"eri"a"ea 1oe"u!ui Dn a $crie D Ia aniere de. Ea a"inge Dn 9e;an"u! 1erfec%iunea. ,! "rei!ea 1rocedeu i 1or"an" =(i n#$c#"or "o"oda"# de co ic> e$"e $"#16nirea ai u!"or regi$"re a!e !i 2ii, Gocu! !ing;i$"ic ca a"are. 9e;an"u! e redac"a" Dn"r:o !i 2# in;en"a"#. Ea 1oa"e 1#rea aceea a 1oeziei 1a(o1"i$"e = ai 1reci$, a !ui Bo!in"ineanu din Conrad>, dar a$"a e$"e o i!uzie. Cuno$c#"or a! cu;in"e!or af!a"e Dn uzu! 1oe"ic acu o $u"# (i cincizeci de ani, C#r"#re$cu nu !e fe"i(izeaz#, Dn fa1", !i 2a 9e;an"u!ui are ai u!"e $"ra"uri (i 1oe"u! $are din unu! Dn a!"u!, 1ro;oc6nd Dn fe!u! ace$"a energia a"o ic# a 1oe u!ui $#u. EFi$"#, 1e !6ng# cu;in"e!e 1oe"ice eng!eze("i ca $"or* $au cu;in"e din ;oca2u!aru! 1oe"icii oderne, ca diege$i$> $au une!e 1ur (i $i 1!u crea"e de C#r"#re$cu. Nici arhaic, nici neo!ogi$"ic, 9e;an"u! are un 1arfu un"ene$c e;iden", rod a! fono!ogiei zona!e. .oa"e in;en%ii!e !ing;i$"ice, de a!"fe!, c6nd $un" $a;uroa$e, 1ar !a noi un"ene("i, (i nu Dn u!"i u! r6nd din cauza !icen%e!or, re$i %i"e ca a2a"eri de !a nor a !i"erar#. S"ra"u! 1o1u!ar =(i aha!age$c> nu e nici e! a2$en". Na$"ra"in 4ogea a1are Dn 1oe ca $# reci"e ;er$uri Dn aniera !ui Pann, iar %iganii !ui Ao"a!i$ 1a$"i(eaz# 1e Budai:-e!eanu. E$"e un fe! de 1a$"i(# de gradu! a! doi!ea. Ion Bogdan 9ef"er a a"ra$ a"en%ia a$u1ra e ine$ciani$ u!ui 1rofund a! ace$"ei e1o1ei. .re2uie $1u$ c# E ine$cu e$"e ce! ai de$ 1rezen" 1rin ci"are direc"# de ;er$uri (i ai rar 1rin 1a$"i(#. E ine$ciani$ u! ade;#ra" e$"e unu! de ;iziune a$u1ra uni;er$u!ui (i re1rezin"#, de nu gre(e$CG con"ra1onderea 1rinci1a!# !a co ic. Pro2a2i! c# $ingure!e 1a$aGe care nu $un" co ice din 9e;an"u! $un" ace!ea unde $e 1erce1e no"a e ine$cian#. , $# Dnchei cu un eFe 1!u, Dn care e ine$ciani$ u! de "e # (i de a" o$fer# are "o"u(i, Dn fina!, un con"ra1unc" co ic: Manoi! d#$chi$e ochii: 16n# !a 2r6u e! $"#:n"re !o"u(i In"r:un iaz ce unde ;erde:i $c6n"eiaz# $"r#;eziu. Sori $un" "rei Dn crucea 2oi"ei: ga!2in, frez, !i!iachiu, Dn"rei"e deci arunc# u 2re "oa"e ce $e ;ede. Manoi! ie(i 1e a!u! "#u!ui cu unda ;erde. 3er1i cu cre$"e de g#in# c!n"#:n !anu! de 1oru 2. )auni na!%i de nici o 1a! # dou# f!au"e:au !a gur# Ni fe!or cu zeci de =i%e $# !e dea (uier#"ur#, Iar !a r6u! cu dan"ur# !oc de 1un"e "riu fa!# Zine !una, o fe!ie fraged# de 1or"oca!#. .oa"e curg, $# $chi 2# "oa"e 1e #$ur# ce $e:ncheag#: Pe("e!e de;ine $oare, $oare!e de;ine frag#, U 2ra, ia"#, $# de$1rinde de 1# 6n" (i 1rinde $6nge. Iar ce arunca$# u 2r#:n cio2uri !icurind $# $"r6nge, )iecare cio2 cre$c6ndu:i ari1e d# !i2e!u!i. Manoi! Dnain"eaz# 16n"re oii g!o eru!i ,i co1aci!or ce:nda"# ei $e $chi 2# Dn f# ei. .oa"e D! D 2ie !6ncezi, da:n"re 1u!1e!e de $"ei

E!e n:au ni ic, doar 1ea"ra !u$"rui"# ca de a1e: C6nd$#:n"orc, 1e dou# fe$e d#$chid e!e dou# 1!eoa1eB. Se 1oa"e $crie !a ne$fir(i" de$1re 9e;an"u!, 1oe eFce1%iona!, Dn "oa"e 1ri;in%e!e, Dn ace!a(i "i 1 di$"rac"i; (i in$"ruc"i;, 1oe"ice("e 1rofund, de un are !iri$ care Dn"inde de dede$u2" e1icu!, (i "ehnice("e i 1eca2i!, co!o$a! re1er"oriu de figuri !i"erare, 1oezie (i i$"orie a 1oeziei ro 6ne("i, !i"era"ur# foar"e $erioa$# (i co edie a !i"era"urii. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '5, 1998> Bogdan Ghiu B@G-,N G4IU ?Manua!u! au"oru!uiB ? /reau $# $1un c# "ra"ez cu;in"e!ePCa 1e ni("e ade;#ra%i $e eniB, dec!ar# Bogdan Ghiu Dn"r:una din nu eroa$e!e 1rofe$ii de credin%# 1oe"ic# 1e care !e con%ine Manua!u! au"oru!ui =Car"ea Ro 6nea$c#>. @are Dn care din"re ce!e "rei ca"egorii di$"in$e de E. Si ion Dn ar"ico!u! !ui de acu o $#1"# 6n# =.rei 1oe%i, Ro 6nia !i"erar#> ar "re2ui inc!u$ "a!en"a"u! (i in"e!igen"u! au"or a! anua!u!ui cu 1ricinaK /izionar =ca Nichi"a -ani!o;> nu e$"e. Nici din $u1rarea!i$ =ca 9i;iu !oan S"oiciu> nu $e "rage. S# fie rea!i$" =ca Mircea C#r"#re$cu>K Co en"6ndu:i ;o!u u! =Dn Ro 6nia !i"erar# din 7 iu!ie>, E Si ion D! con$ider# ca a1ar%in6nd "eF"ua!i$ u!ui (i de$co1er# !a e! ? o "e # a $crii"urii (i, $e Dn%e!ege, o "e # a eFi$"en%ei care g6nde("e $crii"uraB. Cu Dn$# "eF"ua!i$ u! e$"e o orien"are Wua$i genera!# a 1oeziei u!"i i!or ani, un fe! de air du "e 1$, e !i 1ede de ce nu:! 1u"e 1ri;i "o"oda"# ca 1e o c!a$#. Nu e ai 1u%in ade;#ra" c# eFi$"# "eF"ua!i("i (i "eF"ua!i("i. -ac# !a unii 1oe%i "ineri e ;or2a nu ai de o con("iin%#, ai acu"# dec6" !a 1redece$orii !or, a $crii"urii (i a "eF"u!ui, !a a!%ii, e ;or2a de o e"a1oezie a$u a"# de!i2era" ca unic# for # =$u1erioar#> de eF1ri are. Cu o a$e enea 1oezie eFc!u$i; au"oreferen%ia!# a Dnce1u" Bogdan Ghiu (i, nu Dn"6 1!#"or, aGori"a"ea 1oe e!or !ui din Cinci (i din Nou# 1oe%i $e in"i"u!au, 1ur (i $i 1!u. Poe . E. Si ion !e ana!izeaz# 1rin acea$"# 1ri$ # (i 1e ce!e din Manua!u! au"oru!ui, afir 6nd c# Ghiu ?nu:i un 1oe" a! rea!u!uiB (i c# 16n# (i ? ace!e ;er$uri care 1ar a Dnregi$"ra in"i 1!#ri din ;ia%a i edia"#B Dnregi$"reaz# de fa1", in"i 1!#ri de irea!i"a"ea eFi$"en%ei 1oe"u!uiB. M# deo$e2e$c de ace$" 1unc" de ;edere Dn #$ura Dn care i $e 1are c# "eF"ua!i$ u! !ui Bogdan Ghiu d#, Dn Manua!u! recen", une!e c!are $e ne de o2o$ea!#, f#c6nd "o" ai de$ conce$ii 2iograficu!ui direc", 1ierz6nd, a(adar, din radica!i"a"ea ini%ia!#. E fire$c (i e 2ine c# $e 1e"rece ace$" feno en. Con;en%ia "eF"ua!#, ignora"# Dnain"e 16n# (i de c#"re 1oe%ii care $criau !a idei ori !a a"i"udini !irice, !a 1oezie ca eF1re$ie a rea!u!ui, ce! u!", dar nu !a "eF" (i !a $crii"ur# Dn cor1ora!i"a"ea !or $1ecific#>, a de;eni" "erorizan"#, !a un o en" da", $1re a:(i c#u"a "o" ai de$ Dn ;re ea din ur # Gu$"a #$ur#. 3i dac# e greu de crezu" c# 1oe"u! =de a!"fe! (i 1roza"oru!> o ;a 1u"ea din nou "rece co 1!e" cu ;ederea de aici Dnain"e, !ocu! ei nu ;a ai fi Dn nici un caz ace!a do inan" 1e care !:a de%inu" de 1e !a 1958 Dncoace 1rin"re ce!e!a!"e con;en%ii 1oe"ice. -e$igur, $un" Dnc# Dn Manua! de$"u!e e"a1oe e =unu!, con%in6nd un 1!a"oniciani$ $ui generi$, a"rage Dndeo$e2i a"en%ia: ? .u =eu>, Dn Dn"uneric =Dneca" Dn 1e("era unei !i"ere>, (i unde;a =!a"era!, dede$u2"> o 1agin# a!2# =or2i"oare, rece, a$cu%i"#>. Scriu 1en"ru c# nu a o foaie de h6r"ie Ia inde in#. @ foaie de h6r"ie "ran$1aren"#, 1rin care $# $e ;ad# !i 1ede Dn"unericu!, de care $# fiu a$"fe! de$1#r%i", de1ar"e. @ 1agin# $cri$# de ine direc" 1e ;er$o, dinco!o, dede$u2"?> (i, ai a!e$, "eF"ua!i$ u! e 1rezen" difuz 1e$"e "o", Dn for a referin%ei o2$edan"e !a 1agina a!2#, !a cu;6n", !a !i"er#, !a ac"u! $cri$u!ui, !a 1oe . Ln$# e$"e e;iden" c# in"ere$u! 1oe"u!ui Dn$u(i $:a de1!a$a" de !a 1oe ca unic o2iec" a! 1oeziei $1re a!"e o2iec"e, Dn"re care 1oe u! ocu1# (i e! un !oc, 1oa"e 1ri;i!egia", dar nu ai e $inguru!. ,(a Dnc6" 1u"e ;edea ce fe! de 1oezie $crie =(i ;a $crie> Ghiu. L! 1u"e c!a$ifica Dn"re co!egii de genera%ie. Ca (i !a Ro u!u$ Bucur, de$1re care a $cri$ E. Si ion $#1"# 6na "recu"#, $e 1recizeaz# !a Bogdan Ghiu for u!a unui in"i i$ ca!igrafic (i ref!eFi;. Nu Dn$# ironic, ai cur6nd $en"i en"a! =de(i de ini # $e fere("e 1oe"u! ce! ai "are E ("ie e! ce ("ieN>, au"oru!

Manua!u!ui D(i e;oc# (i e! ado!e$cen%a =1e "e a ;eche a !ui u2i $un">, face cu u or de!ica", 1en"ru fe"i%a !ui, in;en"aru! rea!i"#%ii i edia"e, $au re%ine, cu Dn"reg ha!ou! !or afec"i;, ici!e ge$"uri co"idiene =a1rin$u! %ig#rii, 2un#oar#>, Dn in"er$"i%ii!e "eF"ua!i$ u!ui $#u de ieri, iGe("e o 1oezie de i 1re$ii de o en", de o2$er;a%ii (i de ref!ec%ii foar"e ;ii. Nu "re2uie $# ne Dn(e!e referirea !a foaia de h6r"ie (i !a $cri$: 9eg#"ura din"re noi, de eFe 1!u, e$"e o fru oa$# 1oezie ero"ic#, a!in"a"#, ca i!1e"re$cian#: In "i 1 ce $criu, de cea!a!"# 1ar"e a 1aginii =1e ;er$o> e("i "u. .e a$cunzi (i foaia "e a$cunde. Scriind ="e =1re> $i ", D%i $i " "ru1u! "re ur#"or, inega!, ne i(ca", una cu 1# 6n"u!. .e 1i1#i. M# D 1iedici $# $criu corec", fru o$. -e ce $"ai $u2 foaia ea de h6r"ie, dinco!o de eaSU Ie(i afar#, ;ino dea$u1ra, !ing# ine, Dn !ocu! euN L i $u$%ii foaia de h6r"ie. Con"ac"u! no$"ru e chiar acea$"# foaie de h6r"ie. .eF"u! 1e care D! $criu $e da"oreaz# = ai a!e$> re!iefu!ui "ru1u!ui "#uB, .eF"ua!i$ u! a de;eni" aici a1roa1e e"aforic, !a fe! ca Dn Sfa"uri!e = ai u!" $au ai 1u%in> 1rac"ice 1e care Manua!u! $e $i "e o2!iga" $# !e dea (i Dn care iz2i"oare e for u!area figura"#: ? C6nd $crie%i, nu a1#$a%iP1rea "are. PS:ar 1u"ea ca o2iec"u!Pde care ;# $1riGini%iP =1e care, a!"fe! $1u$, ;# 2aza%i> P$# nu rezi$"eB. Ie$e !a i;ea!# aici o a!"# "e # dec6" aceea a "eF"u!ui Dn$u(i (i anu e una $uf!e"ea$c#, a ;u!nera2i!i"#%ii ce!ui care, $criind, $e 1oa"e 1o eni c#z6nd Dn !u e. 3i ce reco and# au"oru! $1re a $e e;i"a ace$" ri$cK ? Dncerca%i, a(adar, $# $crie%iPf#r# $# a"inge%i h6r"ia. -arPce! ai 2un !ucru 1e care !:a%i 1u"ea facePar fiP$# da%i h6r"ia !a o 1ar"e, P$# o !ua%i din dru . ?. L i ;ine $#:i fac !ui Bogdan Ghiu eFac" acea$"# reco andare: $# dea c6" ai de$ h6r"ia !a o 1ar"e, Di garan"ez c# nu ;a 1ierde ni ic din fra1an"a origina!i"a"e a 1oeziei 1e care o $crie. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '', 1959> ,drian ,!ui Gheorghe ,-RI,N ,9UI G4E@RG4E ?In"i i"a"ea a2$en%eiB 9a a "reia car"e =In"i i"a"ea a2$en%ei, Edi"ura ,n"i"eze> e$"e 1oe"u! ,drian ,!ui Gheorghe, n#$cu" !a Bru #ze("i Nea % Dn 1955 (i cu $"udii de fi!o!ogie !a !a(i. E ;or2a, a(adar, de un o1"zeci$" Dn"6rzia", care a de2u"a" Dn 1955 !a Edi"ura Cuni ea cu Cere onii in$idioa$e, ;o!u ur a", Dn 1950 (i Dn aceea(i edi"ur#, de Poe e Dn a!2:negru. Scriu 1ri a oar# acu de$1re e! (i a( ;rea $# $1un de !a Dnce1u" c# i $e 1are a fi un 1oe" ade;#ra", cu o ic# no"# 1er$ona!# rezu!"a"# din co 2ina%ia de 2ana!, 1rozaic, co"idian cu o fan"ezie a e"aforei care erge de !a ?decaden"i$ u!B 2aco;ian, $i 2o!i$", 16n# !a in$o!i"u! $u1rarea!i("i!or. -ou# $un" "i1uri!e de 1oezie 1e care In"i i"a"ea a2$en%ei !e 1une Dn e;iden%#. Mai Dn"6i, e$"e o 1oezie de Gurna! in"i , de no"a%ie a i 1re$ii!or ori e o%ii!or, ca un fe! de confe$iune !iric# 1rofund# (i dra a"ic#. ,ce$" "i1 $e ;ede ce! ai 2ine Dn 1oe u!, e!oc;en" ca o $1o;edanie, in"i"u!a" 3i fe eia a crea" 2#r2a"u! (i care ocu1# $ec%iunea iG!ocie a ;o!u u!ui. ,ce$" 1oe Dnce1e cu o Dn"re2are $e nifica"i;# (i care $ugereaz# r#$1un$u! c# ?1oezia decan"a"#B nu ai are c#u"are Dn"r:o !u e a co unic#rii direc"e (i 2ru"a!e: ?Po%i $# $crii un 1oe de iu2ire D 1o"ri;a iu2iriiKB, Dn za%u! $en"i en"a! a! 1oe u!ui $e a$cunde un e(ec ero"ic Dnde1#r"a", o 1ri # eF1erien%# neferici"#. S1une 1oe"u! Dn ace!a(i od c!ar:confe$i;: o are iu2ire e$"e a "u"uror ca o 1!oaie?. 3i adaug#: ?;ia%a Dn"reag# e$"e i$"oria unei infide!i"#%i?. Mai de1ar"e, !ucruri!e 1ar (i ai !i 1ezi: ?Pri a fe eie din ;ia%a ea nu a fo$" a ea, ci a "u"uror?. .urnura e oria!i$"ic# a di$cur$u!ui 1oe"ic $e accen"ueaz# Dn 1ar"ea a doua: ?M:a n#$cu" Dn ;ara anu!ui C 955. Poa"e fi a$"a o reco andareK =.> $# ;ezi ce;a din iu2irea din care "e:ai n#$cu" un $en"i en" genera! iu2irea ca o i agine a or%ii din care ai ;eni" $au 1oa"e i(carea 1e 2anda de ce!u!oid care "ran$for # anorganicu! Dn re$"uri de e orie $au fe eia care $e con$ider# 1reo"ea$a unei ari iu2iri Dn"r:un 1arc ;ara D 1reun# cu $"6ng#cii!e unei fur"uni un 2#r2a" ador i" 1e o 2anc# %i16nd: "re: i%i: # 16n# nu di$1ar Dn;in$N ,1oi chiar di$1#r6nd fe eia I:a ur a" 1oa"e $# 1ar# ;e"u$" E de$fo!iindu:$e Dnce" Dnce" a2andon6nd arhi"ec"ura ea ra%iona!# eu Dn$u i Dn"re26ndii: # dac# nu din ine r#$ar noa1"ea (i zori!e $au nu ai noa1"eaB.

Ce!#!a!" "i1 e$"e a! aGori"#%ii "eF"e!or din 1ri u! cic!u, "i"u!ar, a! c#r%ii. .urnura ace$"ora e ai degra2# afori$"ic#. Poe"u! are, Dn od e;iden", 1!#cerea defini%iei, 1e care o dez;o!"# ar2ore$cen". Ca Dn orice defini%ie !iric#, (i aici ref!eFi;i"a"ea e Dn fond un "ruc. G. C#!ine$cu a de on$"ra" !a E ine$cu, Dn G!o$$#, c# nu g6nduri!e 1oe"u!ui ne in"ere$eaz# (i c# !irica de edi"a%ie e Dn rea!i"a"e una Dn care con%inu"u!, fi!o$ofia, idei!e $un" ?$i u!a"eI. 9iric Dn a$"fe! de 1roduc%ii e$"e "onu! oracu!ar ori $en"en%io$, indiferen" de ;a!oarea Dn $ine ori de origina!i"a"ea ref!ec%ii!or. ," o$fera 1oe"ic# 1ro;ine din dou# $ur$e: Baco;ia, cu "ri$"e%i!e, 1!oi!e (i aha!aua !ui e"ern#, (i Mircea I;#ne$cu, cu in"e!ec"ua!e!e !ui 1reocu1#ri do e$"ice (i !ec"uri, cu e;ocarea ca erei de $cri$ (i a $crii"urii. Ia"# 1e Baco;ia: ? =Nu ("iu cu $e face c#> ereu ni ere$c !a arginea ora(u!ui aco!o unde de;er$eaz# ;i$e!e cio!#noa$e a!e $#raci!or =$i> 1e ;re uri!e ace$"ea f#r# nici o $#r2#"oare fe ei!e ui"# du inici!e Dncuia"e Dn ca$# "rec 1e $"r#zi !a fere$"re ca1e"e de ne2uni chi1uri e"era"e "o%i cei care !:au $ur1rin$ 1e Dn$u(i du nezeu cer(ind 1u%in# drago$"e. ?. Ia"# (i 1e Mircea I;#ne$cu: ?, "recu" 1o("a(u! a $una" din gre(ea!# i:a u!%u i" 1en"ru c# Dnc# crede c# $un" Dn dia!og cu cei!a!%i du1# aceea a ci"i" con"inuu din "ra"a"u! de de$co 1unere a! !ui cioran a $u2!inia" c6"e;a 1ro1ozi%ii $i 1!e care i $:a 1#ru" c# !e:a ai ci"i" unde;a !ocuri!e $un" Dn genera! cuno$cu"e ca (i oa enii n:a ai ;eni" ni eni e a1roa1e noa1"e $e Dn"orc u 2re!e Dn !ucruri a1rind f!ac#ra aragazu!ui: nu ;reau $# # $i " $ingurB. ,drian ,!ui Gheorghe )or a ace$"ui !iri$ deza2uza" (i e!anco!ic e$"e ca!igrafia. Scrii"ura e$"e Dndr#znea%#, cu i agini deconcer"an"e ca a!e $u1rarea!i("i!or, dar Dn defini"i; ca!ofi!#. Se 1o" co!ec%iona e"afore $ur1rinz#"oare: ?$un" go! ca o 1ic"ur# chinezea$c# Dn"r:un ziarB $au ? e oria $"# $16nzura"# cu cocorii Dn Go$B. Re1roduc (i un conci$ 1oe g6ndi" Dn ace!a(i $1iri": ? !i 2a incinoa$# a oraco!u!ui $:a Dn;ine%i"Pca o !i 2# de dine care a a!unga" !unaPdin ferea$"ra "a ?. -e$enu! din co;oru! "eF"u!ui $e decu1eaz# de$eori cu c!ari"a"e, de(i nu ne ;ine u(or, ca !a /oronca, $# $"a2i!i Dn "o1ica ;er$uri!or $eg en"e!e cu Dn%e!e$ 1ro1riu ?Pen"ru c# uneori aud o 1!oaie 1#(indP1e $ingura ferea$"r# !u ina"#: 1a(i iciPde fe eie Dndr#go$"i"# !icorn# carePD(i a #ge("e a2$en%a cu 1oe e de drago$"eB. 9eg#"ura i agina%iei cu $crii"ura e$"e e;oca"# de 1oe"u! Dn$u(i Dn"r:o 1oezie care $e Dnchide "eF"ua! a$u1ra ei Dn$e(i: ? In fa%a fere$"rei doi inorogi 1ar 1!ic"i$i%iPca dou# "ufe de iar2# Dnc6!ci"e de ;6n"P$au dou# "une"e Dn a("e1"area 1!oii !e facP$e ne ;izi2i!e In foaia 1e care nu reu(e$cP$# $criu 1oe u! de$1re a in"iri!e 1e carePun o !e:ar fi 1u"u" a;ea 1ri;ind 1rinPferea$"r# doi inorogi Dngreuna%i de "ru1uriB. Ce! care a an"ici1a" !a noi acea$"# $u2"i!# chinezerie =rea!i"a"e, i agine, ochi care 1ri;e("e> e$"e ?necuno$cu"u!B ,!ec$andri, Dn Pa$"e! chinez, aco!o unde 2#"r6nu! $ur1rinde din "urnu! !ui $ingura"ic (i de$eneaz# 1e h6r"ie de orez idi!a 1e$caru!ui (i a fe"ei din 2arc#. ,drian ,!ui Gheorghe e$"e un ca!igraf e!anco!ic a! in"i i"#%ii ;u!nera"e (i 1u$"ii. =Ro 6nia !i"erar#, nr. &&, 199+> CRIS.I,N P@PESCU ?Cu;6n" Dnain"eB Ce eF"raordinar 1oe" e$"e ace$" Cri$"ian Po1e$cuN -e2u"u! !ui edi"oria! =Cu;6n" Dnain"e, Car"ea Ro 6nea$c#> ;ine $# confir e i 1re$ii ai ;echi. ,cu un an re;i$"a, Con;ingeri co uni$"e =nr. ':5, 1950> Di "i1#rea gru1aGu! in"i"u!a" )a i!ia Po1e$cu =reg#$i o 1ar"e din "eF"e Dn ;o!u >, foar"e e!ogio$ 1rezen"a" de c#"re Mircea Mar"in =Dn cadru! cenac!u!ui Uni;er$i"a$, unde 1oe"u! $:a f#cu" re arca">, Marin Sore$cu, Con$"an%a Buzea (i 9auren%iu U!ici. 3i 1en"ru ca "ac6 u! $# fie co 1!e", au eFi$"a" (i ;reo dou# no"i%e o$"i!e (i de o rea credin%# 2#"#"oare !a ochi. Neo2i(nui"a Dn"6 1inare $e ;a re1e"a, $un" $igur, (i cu 1ri!eGu! ;o!u u!ui de azi, deoarece Cri$"ian Po1e$cu nu e un au"or care $# "reac# neo2$er;a". .o"u! 1are a concura !a crearea ace!ei a" o$fere 1e care o Dn"6!ni ori de c6"e ori E nu 1rea de$, fire("e E !u ea in"uie("e a1ari%ia unui are "a!en",

Dn ce # 1ri;e("e, n:a a2$o!u" nici o Dndoia!# c# au"oru! )a i!iei Po1e$cu (i a! Cu;6n"u!ui Dnain"e e$"e un a$"fe! de "a!en", oric6"e reac%ii r#u"#cioa$e $au necu;iincioa$e ;a ai "rezi e!. E de$"u! $#:i ci"i ;er$uri!e ca $# ne d# $ea a de 1u"ernica !or origina!i"a"e. Nu ind une!e din"re 1oezii ?1oe e ;or2i"eB, au"oru! a ;ru" 1ro2a2i! $# 1reDn"6 1ine o2iec%ia c# nu !e:a $"ruc"ura" Dn odu! c!a$ic, ci ca 1e ni("e "eF"e Dn 1roz#. @2iec%ia i $:a f#cu" Dn$# (i $e ;a ai face, fiindc# 1reGudeca"a nu $e !a$# Dnco;oia"# cu una E cu dou#. -ar oare c6"e 2uc#%i de a$1ec" c!a$ic, e;en"ua! aranGa"e 1e $"rofe., ri" a"e (i ri a"e, con%in "o" a"6"a 1oezie c6"# af!# Dn ur #"oarea. Proz#K ? BineDn%e!e$ c:a auzi" cu "o%ii de ace! c6 1 1e care cre("e 1#r de fa"# Dn !oc de gr6u. -a, da. Unduio$ (i 2!ond. Ie$e !u ea noa1"ea (i 1ia1"#n# Dnde!ung 1#ru! (i di inea%a co1iii D! D 1!e"e$c Dn cozi. Ce dac# oar"ea face din "ru1u! no$"ru "ru1 de fe eie. .ru1 rodi"or de groza;# fe eie. Mare !ucruN ,(a $chi 2a%i ;o 1ur"a Dn dre1"u! ini ii o ;6n#"aie chiar de ini # f#cu"#, !o;i%i de ini # 1e din#un"ru. Po%i $# $"rigi c6" ;rei: ?,h, fa"# cu 1#ru! 2ond (i ;6n#"N? .o" degea2a ;or ;eni co1iii $# i:! D 1!e"ea$c# (i:ai "#i or 1ie1"#na:o Dnde!ung. Po%i $# $"rigi c6" ;rei: ?,h, 1oe u!e, ;6n#" (i 2!ond (i unduio$? .o" degea2a. /or auzi cu "o%ii de f!ac#ra aia a$cu%i"# de ini a cu dou# "#i(uri 1e care o 1or%i Dn 1ie1". BineDn%e!e$ ?. @ 1agin# ai Dnco!o, Dn a!" ?1oe ;or2i"B, Cri$"ian Po1e$cu d# indirec" 1oe"u!ui acea$"# $1!endid# defini%ie: ? -u nea"a ai auzi" de unu! care ador ind a co2or6" ;i$u! Dn e!, cu co2oar# de o2icei ;i$e!eK 3i ador i"u! a $"r6n$ ;i$u! Dn 2ra%e, Cri$"ian Po1e$cu !:a 6ng6ia", $e $i %ea 2ine, dar Dn zori, ;ezi, nu $:a ai "rezi" (i a r# a$ ;i$u! aco!o Dn e! Dn !oc de $uf!e". ,(a (i cu "ine: nu ("iu cu !e ingii, nu ("iu cu !e $"r6ngi Dn 2ra%e c# r# 6n ;i$e!e Dn "ine (i du1# ce "e "reze("i, D(i 1ierd $#race!e ca1u! (i nu ai ;or $# 1!ece ?. ,ici e$"e o cheie 1en"ru, Dn%e!egerea 1oeziei 1ro1rii, Dn care oniri$ u! Goac# un ro! i 1or"an". Cri$"ian Po1e$cu ;i$eaz# cu ochii de$chi(i, !a orice or# din zi (i din noa1"e, ca (i 9eonid -i o;, ca "o%i fan"ezi("ii Dndr#go$"i%i de hi ere. /i$e!e !ui, duioa$e (i g!u e%e, 1rofunde (i fer ec#"oare, $ea #n# cu ni("e 1ri;e!i("i $au Dn"6 1!#ri co"idiene, care au fo$" Dn$#, 1rin ana orfoz# !iric#, defor a"e, $u2%ia"e, !ungi"e, %uguia"e, a(a fe! Dnc6" $# %i $e 1ar#, ui"6ndu:"e !a e!e, deo1o"ri;# fa i!iare (i $"ranii. Ca "oa"# Dn"6ia Gu #"a"e a Cu;6n"u!ui Dnain"e e co 1u$# din a$"fe! de ;i$e !irice care $e 1e"rec Dn "ra ;ai. .ra ;aiu!, ca e!e en" de uni;er$ 1oe"ic, in"r# cu ade;#ra" Dn !i"era"ur# o da"# cu Cri$"ian Po1e$cu, !a fe! cu $ania a in"ra" o da"# cu E$enin. ? .ra ;aiu! $u$ur# 1e (ine. E!ec"ric, ador i"or, Dn "ra ;ai aeru! e gro$ ca o $1u #, !i $or2i, a e%i"or e._ A6 2e("e, do nu!e c#!#"or. B 2ine. )!u"uri fo(ne$c Dn o"or. E!ec"ric, ador i"or. Eu nu ai co2or !a 1ri a. Nu ai co2orB. Se ;ede i edia" c# "ra ;aiu! e$"e o e"afor# a uni;er$u!ui, Dn "ra ;aiu! ace$"a $e Dn"6 1!# ce!e ai 2ana!e (i eF"raordinare !ucruri, Dn ;agonu! cu care co1iii $e duceau !a @2or. R 9a c#!u(ei, are !oc acu nun"a $urorii, Dn "i 1 ce a a $1a!# gea uri!e (i a(az# 1erde!u%e co!ora"e, $er;ind 1e "o%i c#!#"orii cu 2o 2oane. Se 2ea (i $e dan$eaz#. ?Cri$"i e un 2un !#u"ar, are o ier!# D 1#ia"# Dn !oc de ;ioar# (i c6n"ecu! i:a"6rn# de arcu( ca $cru u! de %igara $"in$#, ;o in;6r"i 1e r6nd ani;e!a de !a f!a(ne"#, ce di$"rac%ie, ce $6 2#"# ne ai1o eni"#B. -orin%a 1oe"u!ui e de a:(i cu 1#ra ?u!"i u! "i1 de "ra ;ai dou#(a$eB (i de a Dn"inde 1en"ru e! (ine 16n# !a /a!ea Praho;ei (i 1e 9i"ora!. ? /oi 1!i 2a o fanfar# $# $e 2ucure !u ea de $ur!e, de "o2e, de 2a!. /oi 1!i 2a do ni(oare!e ce $:or $i %i !eg#na"e nu ca de (ine, ci ca de ;a!B. ,ce$"e a1aren"e a2$urdi"#%i au Dn fond cea ai 1erfec"# coeren%# oniric#. .re1"a" ne "rezi noi Dn(ine 1a$ageri ai inuna"u!ui "ra ;ai (i nu ne ai ir# de ni ic, nici chiar de iraco!e!e care au !oc Dn e!: ? E:a"6"a Dnghe$uia!# Dn "ra ;ai Dnc6" 1e do ni(oara din fa%# o deranGeaz# 2#"#i!e ini ii e!e, o D 1inge ini a, o !o;e("e. E u!"i u! "ra ;ai. /oi de$chide 1unga cu f!u"uri (i $e ;a 1roduce o Dnghe$uia!# cu nu $:a ai 1o;e$"i". ,h, do ni(oar#, 2uze!e noa$"re $e ;or !i1i $"r6n$, dar n:a ce $# fac, #: 1inge cine;a 1rea "are din $1a"e. ,h, do ni(oar#, nu ai ("iu dac# a$"a:i 2#"aia ea de ini # $au a du nea;oa$"r#, dar n:a ce $# fac, #: 1inge cine;a 1rea "are din

$1a"e. -ege"e!e au Dnc#1u" Dn ace!a(i ine!, 1icioare!e au Dnc#1u" Dn ace!a(i 1an"of cu "oc, de!ica", do ni(oare!e au Dnc#1u" "oa"e Dn aceea(i rochie, dar n:a ce $# fac. .oa"e ini i!e 2a" Dn 1ie1"u! ;a" anu!ui. 3i 1e e! D! D 1inge a(a de "are din $1a"e inci" a 1ierdu" con"ro!u! (i "ra ;aiu! a aGun$ de1ar"e Dn 1#durea B#nea$a. -o ni(oar#, f!u"urii $:au a$cun$ de u!" Dn 1#ru! du nea;oa$"r# (i ini a ea cre("e, ;# cre("e Dn 16n"ec. S#:i da%i, ;# rog, nu e de fa"#. E "6rziu, e !ini("e, n:a a;u" ce $# fac, :a D 1in$ 1rea "are cine;a (i era u!"i u! "ra ;ai din $eara a$"aB. Nu e greu de ghici" aici c6n"ecu! de !u e un"ene$c, Dn"r:o ;arian"# 1!in# de i agina%ie care ne face $# ne g6ndi !a Nichi"a S"#ne$cu. Ln fond, Cri$"ian Po1e$cu e unu! din con"inua"orii ace$"ui $1iri" a! fo!c!oru!ui ur2an (i aha!age$c, a e$"ec de $en"i en"a!i$ (i de 1er$if!are, care a da" 1e c6%i;a din cei ai in"ere$an%i !irici din u!"i a $u"# de ani. No"a carac"eri$"ic# e$"e Dn$# aceea c# $en"i en"u!, Dn !oc $# fie cenzura", e$"e din con"ra 1o"en%a" 16n# c6nd, a$e enea unui a!ua" Dn care ai in"rodu$ droGdia, cre("e i en$ (i a2$urd, re;#r$6ndu:$e 1e$"e !u e. S1ec"aco!u! ace$"ei in"i i"#%i de;eni"# 1u2!ic# e$"e "oc ai ace!a a! ro an%ei 2ucure("ene din "o"deauna. Cu are!e !ui "a!en" Cri$"ian Po1e$cu Di ;a!orific# !iric faci!i"a"ea, gra;i"a"ea, duio(ia, ridico!u! (i 2ur!e$cu!. Preferin%a !ui $e Dndrea1"# deo1o"ri;# $1re a"eria!e!e u i!e, ?Goa$eB, $1re ar"efac"e, 1oze (i c!i(ee nai;e, 1eI care Dn%e!ege $#. 9e recic!eze !iric Dn fe!u! Dn care Bruno Schu!z o f#cea Dn 1o;e$"iri!e !ui. E$"e, 1ro2a2i!, a$e #narea cea ai fra1an"# din "oa"e. Reg#$i !a Cri$"ian Po1e$cu anechine!e, !e ne!e ;o1$i"e, eF1ona"e!e de ghi1$ din ;i"rine, c#rora 1oe"u! !e Dna!%# ;eri"a2i!e i nuri. /i"rina e$"e !a e! 1aradi$u! idi!ic (i e"ern a! a"erii!or a!"era2i!e, co ice $au 1u%in"e! $"u1ide, Dn"reaga a1o!ogie "andru ironic# a <i"$chu!ui de !a Schu!z o $ur1rinde (i Dn ;er$uri!e 1oe"u!ui no$"ru: ?-a, fac idi!#. /or2e$c ereu de$1re Edenu! din ;i"rine. In ;i"rin# haine!e nu $e (ifoneaz#, nu $e urd#re$c, nu r# 6n nicioda"# ici 1e anechine!e:co1ii. @chii $un" fic(i, cu1rind ereu o aceea(i $fer# ;izua!#. Pe acea$"# 1ri;ire $e 1oa"e a("erne 1rafu! ca 1e orice !ucru de !e n. Ge$"u! e$"e fiF Dn"r:o na"ura!e%e for%a"#. A6 2e"u! e ;o1$i" 1ro1un6nd o e!anco!ie acu"# "rec#"oru!ui Cu!oarea fe%ei $e 1oa"e ce! u!" coGi, dar e$"e de da"oria ;i"rinieru!ui de a Dndre1"a "o"u! cu 1en$u!a. .inere%ea e ;e(nic#B. Ln ace$" $"i!, din care nu !i1$e$c for u!e!e $"ereo"r1e a!e rec!a e!or, !i 2aGu! uza" (i !#2#r%a" de 1rea u!"# 1ur"are, Gocuri!e de cu;in"e a! c#ror re$or" e$"e gro"e$cu! =?Su2$e na"u! Po1e$cu Cri$"ian a $"r6n$ (i azi, ;ineri, negru $u2 unghie de di inea%# 16n# $earaB>, 1oe"u! D(i do;ede("e ace!a(i $en"i en"a!i$ Dnduio(#"or:$arca$"ic, ca1a2i! $# Cri$"ian Po1e$cu eF1!oa"eze 1en"ru are!e !iri$ arii de f!a(ne"#, o"i;e !#u"#re("i (i "oa"# acea e!odra a"ic# (i carna;a!e$c# uzica!i"a"e a ro an%ei. 9a care $e adaug# a$carada $en"i en"a!#. Mircea Mar"in !:a ra1or"a" !a Baco;ia. L! $i " ai degra2# Dnrudi" cu Minu!e$cu (i C#r"#re$cu, Dn 1ofida "u"uror e;iden"e!or deo$e2iri, (i acea$"a "oc ai 1en"ru c# $eriozi"a"ea !ui funciar# are o 1er anen"# facond#, e adic# fa!$ ;e$e!# (i !i 2u"#, fiindc# e o%iona!i"a"ea !ui e hi$"rionic#. Ln cic!u! care $e in"i"u!a !a a1ari%ia Dn re;i$"# )a i!ia Po1e$cu u oru! !iric e$"e de un "i1 ai c!ar ur uzian (i arghezian. Procedeu! $e Dn;ecineaz# de$eori aici cu 1arodia. Cri$"ian Po1e$cu are Dn$# ;#di"# Dnc!ina%ie $1re ducerea eF1re$i;i"#%ii, indiferen" de "i1u! ei, !a o !i i"# dinco!o de care 1u%ini au crezu" c# $e 1oa"e "rece. P!ec6nd 2un#oar# =Dn -u inic#> de !a ideea c# ziua cu 1ricina e$"e o zi de odihn#, e! ia ad !i""era cu;in"e!e (i ne Dnf#%i(eaz# o $#r2#"oare a or%ii =dar (i a na("erii, fiind ;or2a de Cr#ciun>, Dn care 1a"u! de;ine ca"afa!c, oa enii $e D 1odo2e$c ca ni("e 1o i de iarn# e"c. )ina!u! 1oeziei con%ine, $"i!iza"e, o$"re de $"i! $"ereo"i1 de !a ru2rica dece$e a gaze"e!or. ,ce!ea(i 1rocedee $un" iz2i"oare (i Dn 9oca! fa i!ia! ori Dn ,r2ore!e genea!ogic. Ur uziani$ u! a$cunde 1e$"e "o" o ;iziune a$u1ra eFi$"en%ei, o on"o!ogie !iric# Dn care co icu! (i "ragicu! $e D 1!e"e$c, ineF"rica2i!. Bizaru!, "eri2i!i$ e!e eni"e $# e1a"eze $1iri"u! ic 2urghez nu $un" dec6" eF1re$ia 1aradoFa!# a unui are in$"inc" a! "ragi$ u!ui

eFi$"en%ia!. -oar a$ca e co ic#. -ede$u2" 1u!$eaz# $6nge!e unei conce1%ii radica!e (i a! unei $en$i2i!i"#%i eFacer2a"e. -e nu gre(e$c, 1oezii!e din ace$" cic!u $un" an"erioare ce!or cu care $e de$chide ;o!u u!. Une!e a$e #n#ri Dn"re e!e eFi$"#, neDndoie!nic, (i Dndeo$e2i a$1ec"u! <i"$ch (i $en"i en"a!i$ u! de f!a(ne"# cu care 1oe"u! Dncearc# $#:(i a$cheze ade;#ra"a $"are !#un"ric#. -e$co1eri (i Dn i agini!e cu!e$e din ;ia%a fa i!iei Po1e$cu nai;i"a"ea $i uia"#, gu$"u! ri 2audian 1en"ru 1ri i"i;, u i! (i 1ro$"e$c, "rucaGe!e, er$a"zuri!e (i g!u e!e Dndoie!nice =?,r2orePe genea!ogic a! fa i!iei Po1e$cu e fa!nic. E! cre("e Dn Ci( igiu, !ing# !ac. Mai Dn"o"deauna e D 1odo2i" cu g!o2uri (i 2e"ea!# (i e a!"oi" cu un $"6!1 de "e!egraf. Prin"re crengi!e !ui a a(eza" 2i2e!ouri, fruc"e de 1or%e!an. , $criGe!i" cu un cu%i"a( 1e coaGa !ui: ?Po1e$cu i -ana i Cri$"i i a a j 9o;e??>. -ar dac# Dn )a i!ia Po1e$cu au"oru! $e af!# Dnc# Dn 1roFi i"a"ea "radi%iei 2izar:a2$urdu!ui a;angardi$", Dn 1oezii!e ce!e!a!"e, 1a!e"a !ui a1are u!" D 2og#%i"# (i ai origina!#. @ricu ar fi, Cri$"ian Po1e$cu 1ro i"e de 1e acu $# fie unu! din cei ai ui i"ori 1oe%i ac"ua!i, Dnze$"ra" cu o i agina%ie ie(i"# din co un, 1rofund# (i e o%ionan"#. =Ro 6nia !i"erar#, nr. '1, 1955> SIM@N, P@PESCU ?Hi!ofonu! (i a!"e 1oe eB Iz2i"oare Dn Hi!ofonu! Si onei Po1e$cu =Edi"ura 9i"era> e$"e arhi"ec"uraM a"6" a fiec#rui "eF" Dn 1ar"e, c6" (i a ;o!u u!ui Dn Dn"regu! !ui. N:a ci"i" de u!" "i 1 o car"e de de2u" ai a"en" con$"rui"#, care $# deno"e, 1e !6ng# "a!en" =(i a! Si onei Po1e$cu e$"e incon"e$"a2i!>, o ai are ;oin%# de ordine. -e !a Poe (i Baude!aire ("i c# !ucidi"a"ea erge foar"e 2ine D 1reun# cu in$1ira%ia. @ 2un# 1ar"e din !irica odern# $"# $u2 $e nu! ace$"a. 9a Si ona Po1e$cu e$"e c6" $e 1oa"e de e;iden" an"iro an"i$ u!. Nu e ni ic 2o!2oro$i"or ori confuz Dn 1oezia ei. -e$enu! ;er$uri!or e c!ar. I agina%ia nu arunc# u 2r#. Pe $cur": o !iric# Dn regi de "ran$1aren%#. /o!u u! e co 1u$ din "rei $ec%iuni diferi"e, dar Dn"re care eFi$"# co unica%ie =de o"i;e (i de $"i!>. Cea din%ii $e in"i"u!eaz# Scene din ora(u! cu $"r#zi Dngu$"e (i ar 1u"ea fi con$idera"# ca un fe! de 1ri $"ra" a! 1oeziei Si onei Po1e$cu. Recuno$c aici c6"e;a din "r#$#"uri!e "eF"e!or ei de acu c6%i;a ani, 1e care i !e:a da" $# !e ci"e$c ori !e:a a$cu!"a" Dn Cenac!u! de 9uni. =Dn 1aran"ez# fie zi$, Si ona Po1e$cu a ci"i" 1ri a oar# Dn Cenac!u E (i, a1oi, 1arc#, Dnc# o da"# E Dn"r:o $ear# 1e care cu "o%ii ne:o aduce a in"e. /eni$e de !a Bra(o;, unde era e!e;# !a !iceu, D 1reun# cu "rei co!egi ai ei, ?1i!o"a%iB de ,!eFandru Mu(ina. I 1re$ia 1e care au 1rodu$:o cenac!i("i!or ace("i co1ii inune de 17:!0 ani a fo$" foar"e 1u"ernic#. N:a ui"a" nici eF"re a griG# cu care !unedi("ii, cu zece ani ai a"uri, i:au di$cu"a" a"unci. Era de a!"fe! una din 1ri e!e ocazii Dn care genera%ia 58 $"#"ea fa%# Dn fa%# cu genera%ia 98. Mu(ina, de;eni" 1rofe$or, de$co1erea, ia"#, "a!en"e. Cenac!u! de 9uni, de$fin%6ndu:$e cur6nd du1# aceea, Si ona Po1e$cu Caiu$ -o2re$cu (i cei!a!%i nou#zeci("i (i:au f#cu" Dn fa1" ucenicia, Dn anii ur #"ori, $u2 6na !ui Mircea Mar"in, !a Cenac!u! Uni;er$i"a$>. Ln"re ace$"e "r#$#"uri cea ai re arca2i!# era nai;i"a"ea ;oi"#, infan"i!izarea. Scene!e 1#$"reaz# acea$"# Dnc!ina%ie, afec"6nd de 1i!d# aniera de co 1ozi%ie (co!ar#, de a2ecedar !iric. 9ec%ia de eng!ez# ne face $# ne g6ndi a"6" !a Mu(ina =cu !ec%ii!e !ui de fancez#>, c6" (i !a !one$co, 1rin u"i!izarea $"ereo"i1iei de !i 2aG cu efec"e Wua$i a2$urde: ? Ca$# "u e("i o ca$#PE ca$# =acea$"a e$"e o ca$# era are cu!oarea a!2#Pce e$"e a$"aK> P1e ine # chea # Mi<eP =ochi gur# na$ ureche ca1 "runchi e 2reP$u1erioare, inferioare> P1e ine # chea # Mi<ePe Mi<ePCe ai faci ci"i ani ai "uPD%i dau ochii ei d#: i ochii "#iPd#: i c!an%a "a nu gura ea e"cB. Infan"i!i$ u! e$"e ;izi2i! Dn Si ona Po1e$cu ecanica 1ro1ozi%ii!or $i 1!e de eF"e 1ora! 1oe"ic: ?eu "r#ie$c Dn"r:un ora( arePeu "r#ie$c Dn"r:un ora( icPca$a ea e arePca$a ea e ic#Pci"i ani ai "uK Pcu "e chea #KB. /acan%a de iarn# de$crie un or#(e! a! co1ii!or, care e o !u e Dn inia"ur#. E o Dncercare de a 1ri;i co1i!#ria 1rin ochii co1i!u!ui, ;iziune coro2ora"# Dn$# cu a1recieri a!e adu!"u!ui.

Cic!u! a! doi!ea, "i"u!ar, e$"e Dn fond un a 1!u 1oe , un fe! de $in"ez# a 1ro2!e a"icii (i a !i 2aGe!or din Scene. .e a i edia" a1aren"# e$"e "o" co1i!#ria =(i ado!e$cen%a>. , in"iri din co1i!#rie, a(adar. .e a a$cun$# e$"e Dn$# criza de iden"i"a"e, o da"# cu cre("erea, Dn fru oa$a (i conci$a 1rezen"are de 1e co1er"a a doua a c#r%ii, 9i;iu$ Cioc6r!ie no"eaz# (i e! c# Si ona Po1e$cu ?$crie o 1oezie de criz#B. Un ;er$ e 2!e a"ic =(i ;ag 2ar2ian> 1en"ru iden"i"a"ea acea$"a difici!# e$"e ur #"oru!: ? iez ;iu Dn ne$fir(i"e Dn;e!i(uriB. -ar $# Dnf#%i(ez ai a #nun%i" 1oe u! Hi!ofonu!. .i"!u! nu e Dn"6 1!#"or. In$"ru en"u! cu 1ricina e$"e ace!a de 1ercu%ie ("iu" co1ii!or, care $coa"e $une"e $i 1!e (i ono"one. E! $ugereaz# na"ura 1oeziei 1e care Si ona Po1e$cu o 1ro1une (i care nu con$"# Dn a 1!e dez;o!"#ri "e a"ice, 1recu o 1ar"e a !iricii de dinain"ea ei, ci eF1!oa"area !a aFi u a re1e"i%iei c6"or;a, 1u%ine, o"i;e. Muzica 1e Fi!ofon e $i 1!# (i nai;#. Poe u! de2u"eaz# cu un a!2u de 1oze a uzan" (i $en"i en"a!: ?dodo!oa%# $1eria"# (i chea!#Pa !#$a":o a a 1e 2ur"# (iP i:au f#cu" 1oze a in"iriPde c6nd nu: i ai a in"e$c ni icB. /ine !a r6nd un ca!eido$co1 de i agini (i $enza%ii !ega"e de ado!e$cen%#, cu enu er#ri (i ?$i 1!ici"#%iB de eF1re$ie 2aco;iene: ?9un# g#!2uie 1rin"re negre!e crengi ;6n"P$"6rni" frunzu!i%e a!2#$"rui u f!6nd 1erdeauaPaer ro(u 1or"oca!iu ga!2en ;erde a!2a$"ruPca1 "runchi e 2re orificii ucoa$eP1rie"enii ei dan$eaz# cu ze!Pgo!uri (i 1!inuriP;a$e de $"ic!# g#uri"ePchi1uri!e !or #("iPde ghi1$ (i de $foar# ;o1$i"e ereu Dn a!"e !u iniPe 2rioane 1u!$6nd Dn Dn;e!i(u! de uziciPaer co!ora" aer $onor aeru! ca!d din 1!# 6ni (i din 1ie!eP aer care 2ucur# care chea # i(careaP =Dn;6r"ind o fa"# fira;# Dn Guru! eu> P =Dn;6r"indu: # Dn Guru! ace$"ui 2#ia" 1ir1iriu> P =ro"ocoa!e oi Dn Guru! ace$"ei fe"e 1ro$"u!e> Pa o rochie de fe eie de +8 de ani> P =1a! e!e i:au "ran$1ira"> P =e "6rziu (i a a o $# # cer"e> P =hai $# "e Dn;#% $# fu ezi> P =$e face c# nici nu # ;ede> ?. .ehnica 2aza"# 1e re1e"i%ie e$"e e;iden"# (i Dn Gocu! de #("i din 1ar"ea a "reia a 1oe u!ui. E$"e o a$c# ?cu ie1ura(iB (i o a$c# de 2#"r6n# ?cu na$ are, acr# (i reaB: Un fe! de con("ien"izare a noniden"i"6%ii af!# Dn 1ar"ea a 1a"ra: ? -race dar eu $un" ce nu ai $un"P3i ce nu $un" Dnc#Peu $un" un ani a! Dn $chi 2areP!ocuri 1e care !e:a cuno$cu" (i !e ;oi cunoa("ePDnc# (i Dnc# oa eniB. Ur eaz# o rug#ciune a incer"i"udinii (i o $u # de Dn"re2#ri dra a"ice. -i$cur$i;i"a"ea e$"e 1ar%ia! Dn!ocui"# a1oi de o anier# $i i!i:e1ic#, Dn care e!e en"u! 1rozaic =a2ia arca" de au"oironie> 1are ace!a din Geo -u i"re$cu =(i nu doar 1rin 1rezen%a 2icic!e"ei (i a c6ine!ui>: ?,cu cin(1e ani a ;ru" $# a o 2icic!e"#P =dau din 1eda!e Dnain"ez ca $# # Dn"orc o2o$i"> P(i i:a zdre!i" genunchii r#uPa c#zu" Dngrozi"or In fa%a oa eni!or ca o 2!eagaPau ri$ (i nu i:a fo$" 2ine =ca o 2a!eg#> Pun 2#ia" :a $#ru"a" (i a ;or2i" cu a!%i 2#ie%i de$1re a$"aP i:a fo$" ciud# foar"ePa a;u" un c#%e! !:a c#!ca" a(inaPci" a 1!!n$ du1# e!Pa 1ri i" o 2r6ndu(# de !a un 2#ia" iu2i"Pcare $:a ofi!i"Peu n:a 1u"u" $# fac ni icP!ucruri!e care i:au 1!#cu" i $:au 1#ru"P ai "6rziu ur6"eB. ,!" Goc de #("i, ai co 1!eF, g#$i Dn 1ar"ea a o1"a, $u2!iniind ideea crizei de iden"i"a"e, Dn fine, Dnain"ea ca"renu!ui care Dncheie 1oe u!, re;ine "e a a!2u u!ui cu 1oze, co 2ina"# Dn$# cu aceea a Fi!ofonu!ui, ca o $u1ra"e # uzica!:idea"ic# a 1oe u!ui Dn$u(i, din 1er$1ec"i;a au"o1er$if!an"#, nu $"r#in# de un $en"i en" a! z#d#rniciei: ? Ce c6n"ec a f#cu" !o;ind Fi!ofonu!Pcu cioc#ne!e!e de !e nPdar nu e ni eni Dn Gur $# aud#Pnu e ni eni cu ine $# ridaP a # ce ;uie" ce 2u2ui"ur#Pcu cioc#ne!e!e de !e n Dn cre("e"u! ca1u!uiB. EFi$"# deGa indica"# Dn fina!u! Hi!ofonu!ui a" o$fera din P!ic"*, 1oe u!, !a fe! de eF"in$, care a!c#"uie("e cea de 1e ur # $ec%iune a c#r%ii. ?P!ic"*B e$"e un cu;6n" in;en"a" de Si ona Po1e$cu 1en"ru ?$1!eenB. Mo""o:u! e$"e din curioa$a 1roz# a !ui Gide Pa!ude$, con$acra"# $"eri!i"#%ii a2$o!u"e. -e$co1eri , (i de da"a acea$"a, ;er$uri!e e 2!e a"ice: Ce are e !u eaPce 1!ic"i$ aici.?. Poe u! e o radiografie ingenioa$# a $"#rii de $1!een care:i $"#16ne("e de o $u"# de ani 1e u!%i din"re 1oe%ii oderni. E ne;roza !or.

R Marea 1!ic"i$ea!# nu cru%# ni ic: nici 1rie"enii!e, nici du1#:a ieze!e de ;ar# !a %ar#, nici ore!e de (coa!#. S1!eenu! indic# un go! eFi$"en%ia!. -u1# "e a !i1$ei de iden"i"a"e, ia":o 1e aceea a !i1$ei de con$i$"en%#: una definea ado!e$cen%a, cea de a doua define("e a"uri"a"ea. Ie(irea din criza de cre("ere Dn$ea n# in"rarea Dn rega"u! 1!ic"i$u!ui. ,cea$"a fiind a"i"udinea !iric# funda en"a!#, 1oe u! are o con$"ruc%ie origina!# (i ec!ec"ic#. Mai Dn"6i, ;er$uri!e 1ro1riu:zi$eM e!e $un" de o deru"an"# ;arie"a"eM !udic:infan"i!e, a2$urd:fo!c!orice, e!oc;en"e, enu era"i;e, dia!oga"e, e;oca"oare. Incon$i$"en%a on"o!ogic# a"rage o incon$i$"en%# a !i 2aGu!ui de$1re fiin%#. E! nu ai 1oa"e fi coeren" (i o ogen. Se $far6 # (i $e co1i!#re("e. Regre$eaz# $1re $"area a orfa care:i 1er i"e $# fie in;ada" de !i 2aGe $"r#ine. Nu ai e nou $au 1er$ona!, ci a"a;ic, !i1$i" de e orie: ?Ce !ini("e:i acu Dn Guru! euPnici un 1rie"enP, Si ona Po1e$cu nici un ani a!Pnici #car o u$c#PDn"in$ 1e co;or "ru1u! $"# degea2aP.ran$1ir# re$1ir#Pre$1ir#P"oa"e e!e en"e!e care ne co 1unP!a ce 2un -ac# nu 1o" face ni ic 1en"ru noiP$# en%in# o $#n#"a"e 2o!na;#Pa!c#"uiri a orfe a1a"icePaer ;echi In 1!# !niP!i 2a de 1!u 2Pchi1 1e care nu %i:! a in"e("iPnu:%i a in"e("i cu ar#"ai ieriPdar E a"6" de 1reci$ E acuI zece aniPcu ce 1u"ere re$1inge K P =;reau o og!ind#> P in"ea 1!in#Pde cu;in"e $"r#;echi de cu;in"e!e a!"oraPde ordinea a!"oraPSun" (i $ingura"icPar "re2ui $# unci P$# o2o$i P$# face ce;a ?. Poe u! e, a1oi, o an"o!ogie $ui generi$ a !i"era"urii 1!ic"i$u!ui =Pu(<in, C. Green, Baude!aire, Baco;ia e"c.>. Se fac referiri !a $1ecia!i("i Dn a"erie, ca )!au2er" (i S"endha!. Ln fine, 1oe"a adaug# c6"e;a "eF"e 1e aceea(i "e #, cu!e$e de !a ?Cri$"ina. &8 ani, $"uden"#B, ori de !a a!%i a a"ori, di$1u(i Dn ordinea cre$c#"oare a ;6r$"ei, 16n# !a ?Ica, 5' aniB, ori eF"ra$e -in carne"e!e $"uden"u!ui S. =ce! ai $e$izan" fiind ace$"a: ?P!ic"i$$$: cu;6n" $$$c6r%6i"orrrB>. Co 1ozi%ia e"eroc!i"# core$1unde 1erfec" $enza%iei de a!unecare a fiin%ei u ane Dn 1!ic"i$ ca Dn"r:o !a("in#. Poe u! e$"e foar"e origina! (i ;a r# 6ne o 1ie$# i 1or"an"# !a do$aru! for e!or noi de !i"era"ur# 1e care ni !e 1ro1un "inerii $crii"ori.

S)gR3I.