PP_BV_1_NN_1 PSIHOLOGIE PEDAGOGIE Neuropsihologie si neurocibernetica 1

ESTE ADEVRAT SAU FALS?

1) 2) 3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18)

Valoarea potentialului de repaus depinde de numrul de ioni Na expulzai si de numrul ionilor K introdui in neuron de ctre pompa. Valoarea excitabilitii reprezint o constanta a neuronului. Viteza de propagare a potenialului de aciune pe fibrele mielinizate este dependenta de lungimea internodurilor. Mielina este o substana buna conductoare de electricitate. Valoarea potenialului de repaus nu se modifica in timp. Solicitarea repetata ritmic duce la ngustarea fantei sinaptice. Neuronul este parte componenta a arcului reflex. Solvenii organici (ex. alcoolul etilic) determina deschiderea canalelor ionice. Repetarea ritmica a solicitrii sinapsei favorizeaz procesul de invtare. Solvenii organici determina sporirea fluiditii proteinelor membranare. Ionii Ca sint necesari in transmiterea sinaptica. Unitatea anatomo-functionala a sistemului nervos este neuronul. Iradierea excitabilitii la nivelul centrilor nervoi este un fenomen pasiv (fizic). Arcurile reflexe pot sa fie monosinaptice si polisinaptice. Integrarea organismului poate sa fie realizata chiar si de numai doi neuroni. Propagarea potenialului de aciune se datoreaz electromigrarii ionilor H. Iradierea este datorata electromigrarii ionilor H din zonele electropozitive (in repaus), spre zonele electronegative (depolarizate). Canalul ionic are mai multe stri nchise si o singura stare deschisa.

19) 20) 21) 22) 23) 24) 25) 26) 27) 28) 29) 30) 31) 32) 33) 34) 35) 36) 37) 38) 39)

In soluiile apoase, nu exista electroni liberi (de conductie). Primul eveniment, dup deschiderea canalelor ionice de ctre excitant, este influxul ionilor Na. Creterea temperaturii determina deschiderea canalelor ionice. Ionii Ca asigura ancorarea temporara a veziculelor cu neuromesageri de membrana presinaptica. Canalul ionic poate fi nchis la diferite grade de fermitate, date de tria legturii dintre ionul de Ca si proteinele canal. Creterea temperaturii reduce capacitatea dielectrica a fosfolipidelor membranare. Neuronul poate sa fie lipsit de dendrite. Neuronul realizeaz cu lichidul interstitial doar schimburi de energie. Corpii Nissl reprezinta organite specifice doar neuronului. Neuronii nu dein decit doi poli funcionali: unul de intrare, altul Anumiti neuroni pot avea functie exclusiv secretorie. Sinapsa poate fi considerata ca avind funcie de dioda (din electronica). Pompa de Na-K are rol principal in meninerea homeostaziei ionice. ATP-ul este unicul furnizor direct de energie utila neuronului. Iradierea excitabilitii, creia ii urmeaz in mod necesar concentrarea, se datoreaz unui proces fizic (pasiv) si nu unuia fiziologic. Neuronul este un sistem (termodinamic) deschis. Pompa scoate la exterior 2 ioni de K si introduce in neuron 3 ioni de Na. Pompa de Na-K are si rol electrogen (ncarc electroionic membrana neuronului). Pentru ionul Na ambii gradienti - chimic si electric - sint orientai in acelai sens (spre interiorul neuronului). Pompa scoate la exterior 3 ioni de Na si introduce in citoplasm 2 ioni de K. Excitantul genereaz, la nivelul membranei neuronale, un potenial de aciune. de ieire a semnalului

40) 41) 42) 43) 44) 45) 46) 47) 48) 49) 50)

Valoarea potenialului de repaus este determinata de pompa de Na-K. Excitantul, in funcie de intensitate, determina in mod direct influxul de Na si efluxul de K. Starea de inhibiie a neuronului este una relativa si nu o constanta neuronala. Conditionarea reflexa este apanajul exclusiv al scoartei cerebrale. Viteza de propagare a potenialelor de aciune este mult mai mare pe fibrele mielinizate. Pentru elaborarea condiionrii reflexe pavloviene este necesara flaminzirea animalului, deoarece astfel este sporita excitabilitatea centrului cortical digestiv. Starea de saietate determina o excitabilitate redusa a centrului cortical digestiv. Iradierea si concentrarea excitabilitii sint procese prezente la nivelul oricrei formaiuni cenuii, nu numai la nivelul scoarei. Neuronii stabilesc intre ei relaii exclusiv sinaptice. Mielina este un foarte bun conducaror de electricitate. Starea de inhibiie a neuronului este funcie de raportul dintre valoarea de moment a excitabilitii acestuia si intensitatea excitantului aplicat

ALEGEI RSPUNSUL CORECT

1)

Substana care furnizeaz energie in mod direct neuronului este: 1 2 3 4 acidul piruvic, prin furnizare de hidrogen adenozin-tri-fosfatul glucoza acidul dezoxiribonucleic

2)

Membrana neuronului este alctuita din: A.lipide neutre B.fosfolipide C.proteine D.colesterol 1 2 3 4 A+B+C+D B+C+D A+C B+C

3)

Consecina directa a aplicrii unui excitant asupra neuronului este : 1 2 3 4 generarea unui potenial de aciune depolarizarea deschiderea canalelor ionice generarea unui potenial nepropagabil

4)

Pompa de Na-K are - direct sau indirect- urmtoarele roluri: A.mecanism homeostazic B.mecanism electrogen C.mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic D.mecanism de inchidere a canalelor ionice 1 2 3 4 A+B+C+D B+C+D A+C D+C

5)

Amplitudinea potenialului de aciune este determinata de : A.intensitatea excitantului B.bruscheea aplicrii excitantului C.durata aciunii excitantului D.valoarea potenialului de repaus 1 2 3 A+B+D A+B+C+D B+C+D

6)

Proteinele membranare indeplinesc urmtoarele roluri : A.enzime B.receptori pentru neuromesageri C.receptori pentru hormoni D.transportori activi transmembranari 1 2 3 A+B+C A+D A+B+C+D

7)

Din punct de vedere funcional, neuronii sint: 1 2 3 4 unipolari, bipolari, multipolari si pseudounipolari colinergici, adrenergici, dopaminergici senzitivi, intercalari (asociaie) si efectori stelai, piramidali, sferici

8)

Circuitele reverberante sint implicate in: A.meninerea strii de veghe a scoarei cerebrale B.trezirea scoarei, dup starea de somn C.memoria de scurta durata

D.meninerea tonusului muscular 1 2 3 A+C+D A+B+C+D A+D

9)

Canalul ionic are urmtoarele dimensiuni aproximative (in ): 1 2 3 4 lungime: 75-100; diametru 8 lungime: 50- 60; diametru 6 lungime: 20- 30; diametru 20 lungime: 15-20; diametru 18

10)

Ce valoare va avea amplitudinea unui potenial de aciune in cazul unui neuron al crui potenial de repaus este de -80 mV, iar depolarizarea merge pina la +20mV : 1 2 3 4 -60mV +80 mV +100 mV 100 mV

11)

Energia utilizata direct de neuron pentru secreia neuromesagerilor provine din: 1 2 3 4 oxidarea glucozei oxidarea acizilor grai oxidarea aminoacizilor adenozin-tri-fosfat

12)

Organitul celular specializat in furnizarea de energie metabolica este : 1 2 3 4 reticulul endoplasmatic neted ergastoplasma mitocondria lizozomul

13)

Membrana neuronala este alctuita din: 1 2 3 4 fosfolipide dispuse intr-un singur strat, colesterol si proteine un bistrat continuu de fosfolipide, colesterol si proteine dispuse discontinuu doua straturi discontinue de proteine separate de un strat de lipide si colesterol doua straturi continue de proteine separate de un bistrat discontinuu de lipide si colesterol.

14)

Proteinele membranare ndeplinesc urmtoarele roluri : A.realizeaz transportul pasiv al substanelor intre citoplasm si lichidul interstitial. B.activeaz ca enzime. C.formeaz canalele ionice. D.asigura receptarea neuromesagerilor 1 2 3 A+B+C+D B+C+D A+C+D

15)

Pompa de Na-K: A.este un mecanism neconsumator de energie B.scoate la exterior trei ioni K si aduce la interior doi ioni Na C.aduce la interior doi ioni K si scoate la exterior trei ioni Na D.se mai numete si ATP-aza Na-K dependenta 1 2 3 A+B+C+D C+D A+B

16)

Potenialul de repaus al membranei neuronale: A.are o valoare constanta in timp pentru un neuron dat B.are o valoare variabila in timp, in limite relativ largi, funcie de anumite circumstane C.este generat de pompa de Na-K, a crei stoichiometrie este de 3/2 D.determina valoarea excitabilitii (pentru o membrana data) 1 2 3 B+C+D A+B+D A+D

17)

Doi neuroni, avind valori egale ale potenialelor de repaus (-80 mV), pot avea excitabiliti diferite atunci cind : A.membranele lor sint de grosimi diferite B.densitile canalelor ionice sint diferite C.acizii grai ai fosfolipidelor sint diferii D.dimensiunile neuronilor sint diferite 1 2 3 A+C+D A+B+C A+C

18)

Sinapsa neuro-neurala : A.asigura unidirecionarea transmiterii potenialelor de aciune in circuitele neuronale B.ste o formaiune stabila, ce nu se modifica in timp C. prezint o accentuata plasticitate (se modifica in timp), funcie de solicitri D.are funcie similara unui condensator electric (fizica) 1 2 3 A+B+C A+C+D A+C

19)

Modificrile de excitabilitate (iradierea si concentrarea) in jurul focarului sint : 1 2 3 4 de aceeai valoare pe toata zona afectata mai mari in zonele mai indepartate de focar si mai mici in cele mai apropiate mai mici in zonele mai indepartate de focar si mai mari in cele mai apropiate aleatorii, ele nedepinzind de distanta fata de focar

20)

In cadrul unui arc reflex, aferentatia inversa indeplineste urmtoarele roluri : A.confer arcului calitatea de mecanism cu autoreglaj B.face imposibila apariia vreunei erori in rspunsul efectorului C.confer arcului calitatea de mecanism cu reglaj D.face posibila intervenia corectoare a centrului nervos in cazul in care rspunsul efectorului este mai mare sau mai mic fata de comanda primita. 1 2 3 A+C+D A+B+D A+D

21)

Arcurile reflexe, dup numrul de sinapse, pot sa fie: 1 2 3 4 monosinaptice polisinaptice mono- si polisinaptice asinaptice

22)

In prima etapa a realizrii condiionrii reflexe (pavloviene) contribuie: 1 2 3 4 iradierea excitabilitii in cenrii nervoi concentrarea excitabilitii in centrii nervoi iradierea si concentrarea excitabilitii in centrii nervoi exclusiv relaiile sinaptice

23)

Faptul ca sinapsa nu este o formaiune statica, ci una dinamica, sprijin: A. procesul de memorare B.procesul de invatare C.modificarea vitezei de circulatie a semnalelor in circuitele neuronale D.procesul de inhibiie 1 2 3 A+D A+B+C A+B+C+D

24)

Excitabilitatea neuronului este dependenta de: A.valoarea potenialului de repaus B.densitatea canalelor ionice C.intensitatea excitantului D.pH-ul lichidului extracelular 1 2 3 A+B+D A+D A+B+C

25)

Circuitele reverberante: A.sint specifice formatiei reticulate B.formeaza sistemul activator ascendent C.formeaza sistemu activator descendent

D.asigura meninerea ateniei 1 2 3 A+B+C+D A+D C+D

26)

Deschiderea canalelor ionice poate fi produsa prin: A.sporirea fluiditii fosfolipidelor membranare B.deformarea mecanica a gurii externe a canalului ionic C.reducerea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei D.creterea valorii pH in lichidul de la fata externa a membranei 1 2 3 A+C+D A+B A+B+D

27)

Faza ascendenta a potenialului de aciune este generata in mod direct de: 1 2 3 4 deschiderea canalelor ionice in numr critic depolarizare electromigrarea ionilor de H influxul ionilor Na datorat gradientilor chimic si electric

28)

Pompa de Na-K ndeplinete urmtoarele roluri la nivelul neuronului: A.menine in citoplasm o concentraie redusa de Na si sporita de K B. menine in citoplasm o concentraie sporita de Na si redusa de K. C.asigura homeostazia ionilor de Ca in citoplasm D.genereaz condiia necesara nchiderii canalelor ionice 1 2 3 A+C+D C+D A+D

29)

Arcurile reflexe pot sa fie : A.cu efecte excitatorii sau inhibitorii B.numai polisinaptice C.elementare si supraelementare D.condiionate si necondiionate 1 2 3 A+C+D A+B+C+D A+B

30)

In procesul de memorare pot sa fie implicate : A.circuitele reverberante B. plasticitatea sinapsei C. sporirea grosimii tecii de mielina a prelungirilor axonale si dendritice D.sporirea distantei dintre nodurile Ranvier

1 2 3

A+C+D A+D A+B

31)

Secretia la nivelul celulelor nervoase : A.este proprie numai anumitor neuroni B.este proprie tuturor neuronilor C.cuprinde sinteza produsului, stocarea si eliberarea lui D.este dependenta cantitativ de dezvoltarea ergastoplasmei 1 2 3 B+C+D A+C+D A+B+C+D

32)

Antiportul Na/H de la nivelul membranei neuronale: A.este un mecanism de corectare a pH-ului citoplasmatic B.face posibila inchiderea canalelor ionice C. este un mecanism pasiv, fara consum direct de ATP D.poate fi suplinit de o pompa de protoni 1 2 3 A+B+C+D B+C+D A+D

33)

Faza descendenta a potentialului de actiune neuronal : A.are doua etape : pasiva si activa B.este in intregime datorata efluxului ionilor de K C.efluxul ionilor de K este iplicat exclusiv in realizarea primei etape D.se mai numeste si faza de repolarizare 1 2 3 A+B A+C+D A+C

34)

Propagarea potentialului de actiune pe prelungirile unui neuron izolat: A.se realizeaza centripet (spre corpul celular) pe dendrite si centrifug (spre periferie) pe axoni B.in ambele directii, atit pe axoni cit si pe dendrite C.se datoreaza electromigrarii ionilor de H D.se realizeaza cu o viteza dependenta de grosimea tecii de mielina 1 2 3 A+D B+C A+B+C

35)

Valoarea intirzierii sinaptice A.este o constanta (0,5 ms) pentru toate sinapsele B.variaza atit de la o sinapsa la alta, cit si de la o etapa la alta pentru aceiasi sinapsa C.este dependenta de largimea fantei sinaptice

D.pentru o sinapsa data, scade cu ritmul si durata solicitarii 1 2 3 B+C A+B+C B+C+D

36)

Canalul ionic: A.detine o singura stare inchisa si mai multe stari deschise B.detine mai multe stari inchise si o singura stare deschisa C.are un diametru de aproximativ 15 A D.are o lungime de aproximativ 100 A 1 2 3 B+D A+C A+C+D

37)

Relatiile interneuronale nonsinaptice : A.se bazeaza pe electromigrarea ionilor de H B.au importanta in realizarea conditionarii reflexe simple si operationale C.sint prezente in oricare centru nervos, nu numai la nivel cortical D.pot avea loc atit intre corpii celulari ai neuronilor, cit si intre prelungirile axonale sau dendritice ale acestora 1 2 3 A+C A+B+C+D A+B

38)

Conditionarea reflexa - simpla (pavloviana) si operationala : A.necesita existenta unei motivatii B.constitue principalul mecanism de invatare C. stingerea reactiilor conditionate readuce sistemul nervos la starea initiala D.are rol adaptativ 1 2 3 A+B+D B+D A+C+D

39)

Potentialul de receptor (sau prepotentialul) : 1 2 3 4 are aceiasi amplitudine si durata pentru toate celulele receptoare se datoreaza deschiderii numarului critic de canale ionice in mod progresiv si nu brusc (concomitent) se propaga cu viteza mai redusa decit potentialul de actiune este urmat intotdeauna de un potential de actiune

40)

Aparitia unui focar de excitatie intr-un centru nervos: 1 2 3 induce la neuronii din jur numai o stare de hipoexcitabilitate (inhibitie) nu afecteaza neuronii invecinati induce la neuronii din jur atit cresterea excitabilitatii, in prima faza, cit si reducerea

acesteia (inhibitie), in a doua faza determina in jur inductia consecutiva

41)

Arcul reflex elementar : A.este format din patru neuroni B.caile aferenta si eferenta intra in componenta arcului supraelementar C.este format din doi neuroni D.lipseste la nivelul maduvei 1 2 3 A+C+D A+D A+B

42)

Cresterea excitabilitatii unui neuron poate fi obtinuta prin : A.procesul pasiv al iradierii B.procesul activ al concentrarii C.slabirea legaturii ionilor Ca la proteinele canal D.deschiderea unui numar subcritic de canale ioice 1 2 3 A+B+C+D A+C+D A+B

43)

Membrana corpului celular al neuronilor pe care descarca mai multe sinapse: A.are aceiasi valoare a potentialului de repaus pe toata surafata ei B.are valori diferite de la o zona la alta, functie de activitatea sinapselor C.isi modifica alcatuirea prin activitatea sinapselor D.asigura propagarea sub forma unei unde sinuoase discontinue 1 2 3 B+D B+C+D A+C

44)

Neuromesagerii excitatori sint : A.acidul gama-amino butiric B.acetilcolina C.glicina D.adrenalina 1 2 3 A+D B+D A+C+D

45)

Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul mielinizat : 1 2 3 4 depinde de grosimea tecii de mielina este mai mare decit pe o dendrita la fel mielinizata sporeste odata cu cresterea lungimii internodurilor este mai mica decit pe axonii nemielinizati

46)

Viteza de propagare a potentialului de actiune pe axonul nemielinizat : A.este dependenta de diametrul axonului B.sporeste odata cu reducerea diametrului axonului C.sporeste odata cu cresterea diametrului axonului D.nu depinde de diametrul axonului 1 2 3 A+C A+D A+B+C+D

47)

Distanta dintre conul de emergenta al axonului si primul nod Ranvier al acestuia determina: 1 2 3 4 viteza de propagare a potentialului de actiune pe axon amplitudinea potentialului de actiune pe axon transferul informatiei de pe amplitudine pe perioada transferul informatiei de pe perioada pe amplitudine

48)

Excitabilitatea neuronului este : A.minima, atunci cind toate canalele ionice sint inchise cu maxima fermitate B.maxima, atunci cind numarul canalelor deschise este mai mic cu unu fata de numarul critic C.nula, atunci cind numarul canalelor deschise este cel putin egal cu numarul critic D.egala cu zero, in perioada refractara absoluta a potentialului de actiune 1 2 3 A+D A+B+C+D A+B

49)

Refacerea ATP-ului se face pe seama energiei chimice obtinuta din arderea: 1 2 3 4 glucozei acidului gras aminoacidului hidrogenului obtinut prin dehidrogenare din acidul piruvic

50)

Functia secretorie a neuronilor rezida in sinteza si eliberarea : A.neurociberninelor locale B.neurohormonilor sistemici C.neuromesagerilor D.substantelor opioide 1 2 3 A+B+C+D C+D A+B