CURS 1

Activitatea bioelectrica

Examen pe platforma moodle-20 de intrebari-juma de ora.

Potentialul membranei excitabile.

MOdalitatea de baza folosita de neuroni pt comunicarea intre ei sau transmite dif comenzi motorii la
efectori.

Comunicarile neuronale implica mecanismele de inertie a potentialelor electrice si a curentilor.

POtentialul electric este dat de diferenta unor ioni intre cele 2 fete ale membrane celulare.

Curentul electric este dat de deplasarea ionilor dintr un punct in altul in interiorul celulei.

Celulele vii sunt polarizate.

Potentialul de repaus membrnar-apare in cond de repaus-unitati de informatie.

LA baza tuturor functiilor se afla potentialul membranar de repaus.

Se exprima in minivolti-mV

In celulele musculare striate si in fibrele musculare nervoase e de -90mv.

Modul de generare a potentialului membranar de repaus: POate fi masurat cu Voltmetrul ast dif de
potential dintre interiorul unui celule si lichidului instertitial poate fi masurat prin intermediul unui
microelectrod iar celalalt pol e conectat la un electrod de referinta.

POtentialul spatiului extra cellular este 0 .

Prezenta unei dif de potential iar acul voltmentrului se indreapta spre microelectrod.

La majoritatea celulelor, potentialul membranar ramane constant.

Membrana nervului prezinta o pompa de Na si K repr de atepeaza dependenta, sodiu fiind pompat la
exterior iar potasiu spre interior. Pt ca Na e mai concentrate de 10 ori in mediu extracelular iar potasiu
de 35 de ori in mediu intracellular. POmpa e electrogena ast pt fiecare molecula de ATP hidrolizata sunt
eliminate la ext 3 ioni de sodiu si patrund in cel 2 ioani de potasiu. Pompa lucreaza in sens antigradient.

Canalelel de pierdere a Potasiului-Membrana e prevazuta cu proteine transportoare pt ionii de Na si K.

Sunt de 100 de ori mai permiabile pt K decat pt Na ast se fav eliminarea sarcinilor positive din int celulei.

Membrana este impermeabila pentru anioni-proteine, acizi organici, fosfati.

- Nu pot parasi interiorul celulei-se creaza un deficit sarcina pozitiva- membrana prezinta sarcina
negative in interior. Anionii incarca negativ interiorul fibrelor.

POtentialul de echilibru al unui ion repr dif de potential realizata de repartitia la echilibru a unui ion
pe cele 2 fete a membrane, potential ce poate fi calculate cu ajutorul ecuatiei.
Valoarea potentialului de echilibru e data de concentratia ionului de potasiu.

POtentialul de echilibru al ionului de potasiu=-90 de mV.

POtentialul de repaus pt ionul de Potasiu este de -90mV.

Teoretic este de -94 de mV.

POtentialul membr de repaus se mentine atat timp cand nu se intrerupe starea de repaus-are valori
negative- se exprima in mV.

Orice stimul care modifica permeabilitatea mebranei, det o segventa de modificari, apare
potentialul de actiune care dureaza cateva milisecunde dupa care se revine la valoarea de repaus.

Apare la niv membranelor tesuturilor excitabile care sunt capable sa raspunda la actiunea unui
stimul.

Exista 2 functii majore: trasmiterea informatiei pe distante mari si controleaza raspunsurile

efectorilor-contractia musculare, glandele unor hormoni.

Potentialul de actiune- Factorii membranari implicati sunt canalele de Sodiu voltaj dependente si
canalele de K voltaj dependente.

Exista mai multe faze: Faza de depolarizare urma de faza de potential spike, urmata de faza de
repolarizare si dupa postpotentialul negative si pozitiv.

POstpodentialul negative apare deoarece exista un excedent de ioni de sodiu ce este compensat
prin intermediul pompelor de sodiu si potasiu.

POstpotentialul pozitiv apare spre finalul fazei de repolarizare cand dat deschiderii canalului se
elimina sarcina pozitiva iar revenirea la repaus se face prin interventia pompelor de natriu si potasiu.

IN fibrele musculare striate are loc o crestere a potentialului de la -90 la -65 de mV= prag de
excitare. Dupa potentialul de actiune se dez sub forma exploziva.

Pt un stimul dat axonul poate sa raspunda sau nu, astfel incat potentialul de supune legii tot sau
nimic.

IN fibra musculara cardiaca exista un potential de actiune sub forma de platou – dureaza 0,2 0,3
secunde.

Durata mare a platoului depinde de: Canalele de sodiu voltaj dependente=canale rapide.

Canalele de calciu so diu voltaj dependente=canale lente-are loc mentinerea platoului.

Transmiterea sinaptica si neurotransmitatorii

Sinapsa neuro-neuronala reprezinta zona de contact dintre neuroni.

IN timpul transimiterii impulsurile ele pot fi transformate in impulsuri repetate=> model complicat
de impulsuri.
 Sinapsele sunt: Chimice si Electrice.

Chimice-informatia e transmisa prin intermediul unei substante chimice=mesager chimic

Electrice- prin intermediul unor jonctiuni=Jonctiuni de tip gap(canal).

Anatomia functionala a sinapsei chimice neuro-neuronale.

INformatia e trasnisa mai lent de la degetul mare la maduva spinarii.

La nivelul ei are loc transmiterea info de la un neuron la altul. Axonul ii pierde teaca de mielina si se
termina butonate, adica butonul sinaptic. IN functie de zona de contact, sinapsele pot fi clas in mai
multe categorii: axo-dendritice, dendro-somatice, somato-dendridice, somato-somatice.

Sunt localizate pe dendride iar nr terminatiilor presinaptice ale unui neuron sunt 100-cateva mii.

Forma sinapselor chimice- prezinta o serie de structure commune: butonul sinaptic, veziculele
sinaptice si mitocondriile. Vez. Sinaptice au rolull de a depozita mediatorul chimic si de al descarca
repede la nivelul sinapsei in momentul in care e depolarizat butonul sinaptic=compartimentul stabil.

MItocondriile: genereaza ATP-ul.

Fanta sinaptica in care au fost evidentiate o serie de filamente pt adezivitate.

La niv neuronului postsynaptic exista receptori carecteristici fiecarui mediator chimic.

Receptorul post sinaptic are 2 componente: 1 de acuplare si 1 de ionofora.

IN functie de canalul ionic care este activat mediatorul poate fii de 2 tipuri: excitatory si inhibitor(Cl)

Mediatorul chimic trebuie inactivat in vederea reluarii ciclului.

Daca ar persista s ar realiza foarte greu un process similar.

Inactivarea se face prin: Inctivarea postsynaptic prin ajutorul unor exime hidrolizante. Captarea post
sinaptica.

DIfuzia extrasinaptica.

Recaptarea presinaptica in vederea reutilizarii sau inactivarii lui.

LA cele electrice: impulsul nervos se transmite prin jonctiuni de tip gap.

NUmia avem vezicule cu mediator chimici si nici spatiu sinaptic-informatia se transmite foarte repede de
la un neuron la altul.

Transmiterea Sinaptica

Raspunsul post sinaptic poate fii excitatory sau inhibitor.

Daca actioneaza un mediator excitator, apare un potential postsinaptic excitator.

Daca e inhibitor, se activeaza canalele de CLor-se inactiveaza neuronal.

LA niv sistetmului nervos central exista 100 de substante cu rol de neurotrasmitator impartite in clase:
1. Clasa ACetilcolina
2. Clasa Monoaminele-dopamina, serotonina, noradrenalina
3. Clasa aminoacizilor-glutamatul, glicina
4. Peptide-encefalin endorfine
5. Purine-ATP ul , adenozina
Pe langa acestea exista si alte substante: steroizii , oxid nitric, prostaglandinele.
ACETILCOLINA-Primul nerotransmitator descoperit si are ca receptori: nicotinici si muscarinici.
MONOAMINE- prin diferite tipuri de receptori
AMINOACIZI-prin receptori de GABA
PEPTIDE-endorfina

Trasmiterea sybstantelor se poate studia prin toxine provenite de la nimale , plante, fungi .
Toxine: Tetrodotoxina, saxitoxina, conotoxina, bungarotoxina, notexina, botulinica, tetanica,
muscinolul, nicotina, eserine, atropine, tubocurarine, eserina.