Curs 7

Neuronul continuare

Axonul
 are o membrana celulara acoperita de mai multe teci:
 teaca de mielină – lame lipoproteice dispuse in straturi concentrice, cu proprietati
izolatoare electrice; pe o distanta de 2-10 μm la intervale de 1 mm este discontinua
= strangulatiile Ranvier, importante in conducerea impulsului nervos. Mielinizarea
incepe cu inceperea functionarii si este compelta la varsta de 2 ani cand se
mielinizeaza si fasciculul corticospinal.
 teaca Schwann – dispusa in jurul tecii de mielina, alcatuita din celule Schwann ce
trec peste strangulatiile Ranvier; are rol in secretia tecii de mielina si in
regenerarea nervului
 teaca Henle – rol protector

2. Conductibilitatea
= proprietatea neuronilor de a transmite impulsuri. Conducerea se face diferit in fibrele
amielinice si mielinice.

 FIBRE AMIELINICE – se face din aproape in aproape prin curenti Hermann, care
se raspândesc atât la suprafata cât si în interiorul fibrei nervoase. O modificare a
potentialului de repaus cu 20 mV determina propagarea excitatiei în ambele directii.
Viteza de transmitere a impulsurilor variaza direct proportional cu diametrul fibrei.

 FIBRE MIELINICE – conducerea impulsului nervos se face saltator, de la o

strangulatie Ranvier, la alta. In regiunile internodale nu se produc scurgeri de curent
prin membrana, din cauza tecii de mielina, izolatoare, ce are o rezistenta electrica de
50 ori mai mare. Depolarizarea din zona nodulului Ranvier se datoreaza patrunderii
Na+ prin membrana. Potentialul de actiune generat se transmite prin lichidul
extracelular si prin axoplasma. Transmiterea saltatorie are numeroase avantaje: grad de
siguranta crescut, rapiditate (de 50 ori mai rapid), se face cu consum mic de energie
deoarece se depolarizeaza doar o suprafata redusa a membranei, doar in zona
strangulatiei, si consumul de ioni este mult mai mic.

 LEGILE CONDUCTIBILITĂŢII

a. Legea integritatii neuronului – neuronul distrus chiar partial nu conduce excitatia

b. Legea conducerii izolate – excitatia transmisa de la o fibra nu trece in fibra alaturata
c. Legea conducerii indiferente – impulsurile se transmit prin neuron si prelungirile
sale in ambele directii
d. Legea conducerii nedecrementiale – transmiterea impulsului nervos in fibra
nervoasa se face fara scaderea amplitudinii potentialului de actiune
1. Degenerescenta fibrei nervoase

Lezarea axonilor produce doua tipuri de degenerare neuronala:

a. degenerare anterograda = degenerarea segmentului distal

b. degenerarea retrograda = degenerarea segmentului proximal

a. degenerarea anterograda sau walleriana

 - apare la 24 h de la producerea leziunii

- se datoreaza în principal separarii segmentului distal al axonului de corpul celular

care reprezinta centrul metabolic al neuronului

- initial aparea tumefierea apoi detasarea în fragmente a portiunii distale, teaca de

mielina se fragmenteaza, macrofagele ajunse la locul leziuni fagociteaza fragmentele
de mielina rezultate.

- celulele Schwann de la capatul proximal al axonului sectionat emit prelungiri ce cresc

în toate directiile, cu o viteza de aproximativ 1 mm/zi, umplind spatiul existent intre
capatele nervului sectionat

- portiunea axonica proximala, adiacenta sectiunii, poate degenera de obicei pâna la

prima sau a doua stangulatie Ranvier

b. dupa 48 h apar modificari si la nivelul corpului celular = degenerescenta

retrograda. Modificarile pot fi de doua tipuri: degenerative sau regenerative.

- modificari degenerative ale corpului neuronal – daca apar timpuriu pot duce la
moartea neuronului

- modificari regenerative – cele timpurii indica faptul ca corpul celular este implicat
într-o sinteza masiva de proteine necesara înlocuirii portiunii degenerate a axonului;
„reparatiile" celulare încep la cca 20 de zile dupa sectionare si devin complete dupa
80 de zile

Regenerarea neuronala

- se face pe seama celulelor Schwann care-si prelungesc citoplasma si formeaza 50-100

prelungiri
- procesul începe la 2-3 saptamâni de la sectionarea axonului

- o prelungire patrunde în teaca Schwann golita daca distanta intre cele doua capete
este de cel mult 3 mm

- fibrele lipsite de teaca Schwann nu regenereaza

- daca spatiul care separa cele doua fragmente sectionate este mai mare de 3 mm atunci
prelungirea care creste nu patrunde in teaca Schwann, se incolaceste si formeaza un
neurom

- in procesul regenerarii pot surveni unele complicatii - este posibil ca un numar de

fibre sa creasca în teaca altui nerv diferit decât cel original sau ca fibrele unui nerv
senzitiv sa creasca în segmentul distal al unui nerv motor = regenerare aberanta

- cresterea fibrelor nervoase este determinata de factori de crestere: NGF=factor de

crestere al nervilor; BDNF=factor de crestere neurotrofic derivat din creier;
neurotrofina 3
4. Transmiterea sinaptica

Sinapsa = zona de comunicare intre celule, locul de contact intre neuroni sau intre neuroni
si celule efectoare; are rol in transmiterea excitatiei sau inhibitiei de la un neuron la altul

Structura sinapsei
- 3 componente:
 membrană presinaptică = zona presinaptica = butonii terminali ai axonilor
presinaptici
- lipsita de teaca de mielina
- contine mitocondrii si vezicule cu mediatori chimici; veziculele sint legate intre ele
prin proteine filamentoase ce contin sinapsina
 fanta sinaptică = 20 nm, impulsul intirzie 0,5 ms
 membrană postsinaptică = zona postsinaptica
- are structuri receptoare specifice pentru diferiti mediatori
- ca urmare a interactiunii mediatorului cu receptorul se modifica permeabilitatea
membranei postsinaptice cu depolarizarea sau hiperpolarizarea neuronului postsinaptic
Functionarea sinapsei

Impulsul nervos ajunge la butonul presinaptic ca o unda de depolarizare, se deschid

canalele de Ca2+ din membrana presinaptica si Ca2+ intra din mediu extracelular in celula.
Influxul de calciu = mecansimul de cuplare a potentialului de actiune cu secretia de
mediator chimic. Veziculele sinaptice sint legate intre ele la nivelul butonului presinaptic
de o proteina filamentoasa = sinapsina. Eliberarea veziculelor se face prin fosforilarea
sinapsinei initiata de Ca2+ patruns in butonul presinaptic. Veziculele se deplaseaza spre
membrana presinaptica si are loc exocitoza lor in fanta sinaptica, exocitoza direct
proportionala cu influxul de Ca2+. Eliberarea mediatorului se face in pachete moleculare
egale intre ele =cuante.
Mediatorul se fixeaza de receptorii din membrana postsinaptica, se modifica
permeabilitatea membranei si se produce depolarizarea sau hiperpolarizarea membranei.

Potentiale postsinaptice

a. Potential postsinaptic excitator – PPSE

- apare in sinapsele excitatorii datorita depolarizarii membranei postsinaptice adica
deschiderii canalului de Na+
- revenirea se face prin efluxul pasiv de K+ sau prin expulzia activa de Na+
- pentru a se propaga ca potential de actiune PPSE trebuie sa atinga o anumita valoare
absoluta de 20 – 30 ms
- deoarece suprafata depolarizata a membranei postsinaptice este foarte mica ea nu
poate depolariza intrega membrana postsinaptica; pentru a aparea un PA trebuie sa se
depolarizeze 10% din sinapsele cu care neuronul este in contact = sumare spatiala
sau sa se produca descarcarea repetitiva a unei sinapse = sumare temporala
- PPSE nu se supune legii “tot sau nimic”

b. Potentialul postsinaptic inhibitor - PPSI

- apare in sinapsele inhibitorii cind se produce hiperpolarizarea membranei
postsinaptice
- datorat unor mediatori inhibitori (GABA si glicina) ce determina negativarea PR cu
-10 mV
 - aparitia sa blocheaza transmiterea sinaptica – inhibitie postsinaptica (directa)

Proprietatile transmiterii sinaptice

1. conducere unidirectionala – din zona presinaptica spre cea postsinaptica
2. intirzierea sinaptica – 0,5 ms in fanta sianptica
3. oboseala sinaptica = fatigabilitatea sinaptica – stimularea repetitiva a unei sinapse
determina la inceput descarcari frecvente in neuronul postsinaptic pentru ca apoi
descarcarile sa se rareasca progresiv; mecanismul – epuizarea stocurilor de mediatori
din butonul presinaptic
4. facilitare posttetanica = aplicarea repetitiva de stimuli pe o sinapsa excitatoare
urmata de o perioada de rapaus face ca neuronul postsinaptic sa fie mai receptiv la
stimulii urmatori; mec = intrarea in butonul terminal a unor cantitati crescute de
Ca2+care determina eliberarea mai multor vezicule de mediator in spatiul sinaptic;
5. vulnerabilitatea la hipoxie si medicamente – in lipsa oxigenului nu are loc sinteza
de ATP necesara eliberarii mediatorilor chimici; anestezicele isi exercita actiunea prin
scaderea cantitatii de mediator eliberata sau prin eliberarea de mediatori inhibitori
6. sumare temporala si spatiala
7. fenomenul de convergenta si divergenta - un neuron poate primi fibre de la mai
multi neuroni = convergenta sau poate trimite prelungiri la mai multi neuroni =
divergenta
8. postdescarcarea – stimularea neuronului aferent determina o latenta a raspunsului
neuronului eferect deoarece informatia circula si recircula in circuitele formate de
neuronii intercalari existenti intre cei doi neuroni

Placa motorie
= conexiunea unei fibre nervoase cu fibra musculara striata

Structură
– butonii sinaptici se afunda in sarcolema fibrei musculare care este cutata, cu falduri
ce-i cresc suprafata
– veziculele sinaptice contin ca mediator acetilcolina iar receptorii de pe membrana
postsinaptica sint receptori colinergici nicotinici
– 1 vezicula are 4000 molecule de Accol = 1 cuanta
– la 1 molecula de Accol exista 10 receptori colinergici
– dupa cuplarea acetilcolinei cu receptorul se formeaza un potential postsinaptic
excitator = potential de placa terminala care, daca atinge -50 mV (de la -90 mV), se
transforma in potential de actiune propagat ce initiaza contractia

Particularităţi funcţionale
 nu apare sumatie
 acetilcolina se desprinde rapid de pe receptorii colinergici fiind hidrolizata in 1
msec
 nu exista mediatori inhibitori
Unitatea motorie=unitatea alcatuita din neuron motor si fibrele musculare inervate de acesta.

Reflexul

= reactie de raspuns involuntara, inconstienta ce apare la aplicarea unui stimul pe receptor

- baza anatomica a reflexului este arcul reflex alcatuit din 5 elemente:
- R = terminatii nervoase libere sau specializate
 - calea aferenta = fb nervoase ale neuronilor cu originea in ggl spinali sau ggl nervilor
cranieni
- centrul nervos = in maduva spinarii sau etajele suprajacente
- calea eferenta = fb nervoase somatice sau vegetative
- efectorul = muschi sau glande
Arc reflex somatic – are cele 5 elemente
Arc reflex vegetativ - este format din cele 5 elemente dar difera fata de arcul reflex somatic
prin centrii si calea eferenta

Muschii

- organe efectoare alaturi de glande

- alcatuiti din tesut muscular: striat (scheletic, are rol in locomotie), neted (in organele
cavitare si vase) si intemediar (miocardic, are striatii dar viteza de contractie lenta)

Muschii striati

Structura
- 40-45 % din greutatea corpului
- alcatuit din fibre musculare = celule musculare cu diametrul de 10-100 microni si
lungime de 3-12 cm (15 cm)

O fibra musculara are in structura sa:

1. sarcolema = membrana – cu grosime de 40 nm, alcatuita din membrana plasmatica

propriu-zisa si un strat subtire de mucopolizaharide si fibre de colagen cu rol in raspindirea
undei de depolarizare din zona placii motorii pe intreaga suprafata celulara si in initierea
contractiei
2. nuclei – numerosi, 30-40/cm2; explicatie - dezvoltarea embriologica a fb musculare striate
prin unirea mioblastilor
3. sarcoplasma contine apa, electroliti, proteine.
- are organite specifice numite miofibrile si organite nespecifice
 miofibrilele = fibrile musculare cu diametru de 1-2 microni ce determina striatiile
longitudinale ale fibrelor
- la MO – sint alcatuite din alternanta de discuri clare si intunecate denumite asa in functie de
afinitatea pentru coloranti
- discurile clare sint strabatute la mijloc de o membrana Z (membrana lui Krebs) ce
se insera pe sarcolema si mentine discurile clare si intunecate la acelasi nivel
- discurile intunecate sint strabatute central de o portiune mai luminoasa = zona H ce
prezinta central o linie intunecata M
- spatiul dintre 2 membrane Z invecinate = sarcomer = unitatea morfo-functionala a
muschiului striat

1 sarcomer = 2 1/2 disc clar + 1 disc intunecat cu zona H si membrana M + 2

membrane Z

- la ME – miofibrilele sint alcatuite din miofilamente:

- de miozina – groase, au la suprafata excrescente, sint dispuse in discul intunecat;
proeminentele filamentului gros = punti transversale dispuse in perechi la distanta de 143 A
si rotate unele fata de altele cu 120°
 - de actina – subtiri, alcatuite din actina, troponina si tropomiozina; se insera pe
membrana Z iar din discul clar patrund si in discul intunecat printre filamentele de miozina;

 organite nespecifice:
- mitocondrii dispuse in paralel cu miofibrilele, au rol in formarea ATP-ului
- reticul endoplasmic – alcatuite din tuburi subtiri longitudinale inchise la capete
prin terminatii dilatate numite cisterne terminale - contin multi ioni de Ca 2+si
formeaza sistemul L; intre 2 cisterne este amplasat tubul in T – format prin
infundarea sarcolemei, are rol in declansarea contractiei.

Compozitia muschiului

- 72% - 80% apa

- 28% - 20% reziduu uscat – proteine, minerale, glicogen si lipide
- proteinele - contractile – miozina, actina, troponina si tropomiozina
- necontractile – proteine stromale si enzime
Proteine necontractile
 MIOGLOBINA - proteina intracelulara ce fixeaza O2

Proteine contractile
 Miozina – intra in structura filamentului gros
- alcatuita din 6 lanturi polipeptidice: 2 lanturi grele si 4 lanturi usoare
- lanturile grele sint impletite in forma de dublu helix cu extremitatea externa
cudata in 2 mase proteice globulare dispuse alaturat
- bratele desprinse din corpul filamentului gros impreuna cu capetele globulare =
puntile transversale
- jonctiunile intre brat si corp si intre brat si capatul globular sint foarte flexibile
permitind departarea sau apropierea capetelor globulare de corpul filamentului
gros

 Actina – molecula globulara (actina G) dispusa cap la cap ca un „sirag de margele” (in
numar de 300 molecule) formind actina fibrilara (F)
- 2 lanturi de actina F se impletesc in spirala ca un α helix cu o rotatie completa la
13 molecule de actina G
- 1 actina G are atasata 1 ATP = zona activa a filamentului de actina cu care
interactioneaza puntile transversale ale miozinei in timpul contractiei
 Tropomiozina – molecula fibroasa alcatuita din 2 lanturi impletite cu filamentul de
actina F
- acopera zonele active de pe 7 actine G si impiedica astfel interactiunea actinei cu
miozina
 Troponina – proteina globulara asezata pe actina F la capatul unui filament de
tropomiozina
3 feluri: troponina I - afinitate pentru actina, impiedica cuplarea actinei cu miozina
in absenta Ca2+, mascheaza locurile active ale actinei
troponina T – afinitate pentru tropomiozina
troponina C – capteaza 4 Ca 2+; Ca2+ fixat de troponina C ii creste atractia
pentru troponina I si inlatura inhibitia exercitata pe actina

Mecanismul contractiei musculare

 - MO – in timpul contractiei se produce ingustarea discurilor clare si zonei H cu
pastrarea lungimii discului intunecat
- ME – lungimea filamentului gros este constanta iar filamentele subtiri aluneca
printre cele groase cu apropierea liniilor Z = teoria glisarii a lui Huxley
- alunecarea se produce datorita conectarii si deconectarii puntilor transversale ale
miozinei de actina
Contractia muschiului
- este initiata de eliberarea activa a Ca 2+ din cisterne in sarcoplasma odata cu unda
de depolarizare
- prin cuplarea Ca2+ cu troponina C creste atractia fata de troponina I si astfel se
inlatura inhibitia troponinei I asupra actinei
- in relaxare – tropomiozina este asezata in portiunea superficiala a santului actinei
F iar in contractie tropomiozina si troponina patrund adinc in sant si descopera
zonele active ale actinei F permitind interactiunea actinei cu miozina
- ATP-ului se desprinde din zona activa a actinei F si se fixeaza pe capetele
globulare ale puntilor
- capatul globular are rol de ATP-aza si scindeaza ATP-ul in ADP si fosfat; ei se
mentin fixati de capatul globular
- puntea transversala se aseaza perpendicular pe filamentul de actina
- cind dispare efectul inhibitor al troponinei I si tropomiozinei si se descopera
zonele active ale actinei, actina se cupleaza cu capatul globular al puntii
transversale
- se produce bascularea capatului globular al puntii de la 90° la 45° si atrage dupa
sine filamentul de actina
- energia necesara bascularii se obtine din hidroliza ATP-ului
- odata cu inclinarea puntii, ADP si fosfatul sint eliberati si vor fi inlocuiti cu un
alt ATP
- energia rezultata din scindarea ATP-ului readuce puntea transversala la pozitia
anterioara, perpendiculara pe filamentul de actina (se incarca puntea)
- procesul de cuplare si decuplare se repeta ciclic si scurteaza muschiul cu 10 nm
(1%) din lungime
- miozina se elibereaza dupa 10 – 100 ms si muschiul se relaxeaza
- in lipsa ATP-ului apare contractura = contractie prelungita cu fixarea actinei de
miozina si formara unei legaturi stabile intre acestea;
Relaxarea
- prin recaptarea Ca2+ in cisterne si scaderea concentratiei sale in sarcoplasma
- proces activ – energia rezulta din hidroliza ATP-ului iar pompa de Ca 2+ se
gaseste in peretii reticului endoplasmic