Curs I

1. Afirmatiile corecte privind marimile fizice sunt:

9Marimile fizice sunt proprietati fizice fundamentale si masurabile care descriu starea unui sistem fizic.
‰Marimile fizice fundamentale sunt in numar mult mai mare comparativ cu cele derivate.
‰Marimile fizice vectoriale sunt caracterizate doar prin modul (valoare numerica) si sens.
‰Marimile fizice intensive nu se pot modifica in timp.
9Marimile fizice extensive depind de dimensiunile sistemului.

2. Privind sistemele de unitati de masura:

9Sunt un ansamblu de unitati de masura.
9Contin atat marimi fizice fundamentale cat si derivate.
9Sistemul international de unitati de masura contine sapte unitati fundamentale.
‰Newtonul reprezinta unitatea de masura pentru forta si este o unitate de masura fundamentala.
‰Gradul Kelvin este unitatea de masura derivata pentru temperatura.

3. Selectati afirmatiile false privind marimile fizice:

9Viteza de 85 m/s are ordinul de marime egal cu 2.
91N=1kg·m/s.
9Amperul este o unitate de masura derivata in SI (Sistemul International).
9Unitatea de masura a densitatii in sistemul CGS (centimetru gram secunda) este 1g/dm3.
‰Candela este o unitate de masura fundamentala in SI.
Curs 2
1. Selectati afirmatiile corecte privind marimile scalare si vectoriale:
9Suma a patru sau mai multi vectori care formeaza un contur poligonal inchis este egala cu zero.
‰Produsul scalar a doi vectori perpendiculari este diferit de zero.
‰Produsul vectorial a doi vectori perpendiculari este diferit de zero.
‰Viteza este o marime fizica scalara.
9Forta este o marime fizica vectoriala si derivata.

2. Bifati raspunsurile false:

9Intr-un sistem heterogen masa unitatii de volum este o marime intensiva.
‰Molul contine acelasi numar de molecule indiferent de natura substantei.
‰Molul reprezinta masa de substanta exprimata in grame numeric egala cu masa moleculara relativa a substantei
respective.
9Raportul dintre masa de solut si volumul solutiei reprezinta concentratia masica a solutiei.
9Un mol de apa are aceeasi masa ca si un mol de oxigen gazos.

3. Alegeti afirmatiile adevarate privind cinematica miscarii:

‰Punctul material si mobilul reprezinta unu si acelasi lucru.
9In cazul in care pozitia initiala si finala a unui corp aflat in miscare coincid, vectorul deplasare este nul dar
distanta parcursa de corp este diferita de zero.
9In cazul miscarii curbilinii acceleratia corpului este in mod cert diferita de zero.
‰Acceleratia tangentiala produce modificarea directiei vectorului viteza.
‰Viteza medie este intotdeauna tangenta la traictorie.
4. Selectati afirmatiile false privind miscarea:
9 Viteza are un caracter absolut iar acceleratia are un caracter relativ.
‰ Acceleratia gravitationala este o marime absoluta.
9 Traictoria corpului este independenta de sistemul de referinta atata timp cat acesta se misca rectiliniu si
uniform.
9 Un corp a carui viteza creste cu 5 m/s in 15 secunde are o acceleratie medie de 0.75 m/s2.
‰ Acceleratia normala este responsabila de modificarea directiei vectorului viteza.

Curs III
1. Afirmatiile false sunt:
9 In miscare rectilinie si uniforma vectorul acceleratie este diferit de zero dar constant in timp.
9 Miscarea rectilinie uniform variata este posibila daca rezultanta fortelor ce actioneaza asupra corpului este
nula.
‰ In miscarea rectilinie si uniforma vectorii viteza medie si instantanee sunt egali.
9 In miscarea rectilinie si uniforma accelerata vectorul acceleratie medie este diferit de vectorul acceleratie
instantanee.
9 Intr-o miscare rectilinie uniform accelerata viteza creste liniar in timp.

2. Privind miscarea rectilinie:

9 Acceleratia gravitationala la suprafata Pamantului este independenta de masa corpului.
9 Caderea libera este o miscare uniform accelerata.
9 In cazul unui corp aruncat pe vericala, viteza corpului scade liniar in timp.
9 In cazul lansarii pe verticala a unui corp (in vid sau neglijand rezistenta aerului) timpul de urcare si timpul de
cadere sunt egali.
‰ Viteza relativa nu depinde de sensul de miscare al corpurilor.
3. Bifati raspunsurile corecte:
‰ Corpurile cu masa mai mare au inertia mai redusa.
9 Conditia necesara si suficienta pentru a avea o miscare rectilinie uniform accelerata este ca rezultanta fortelor
ce actioneaza asupra corpului sa ramana constanta in timp.
‰ Acceleratia imprimata unui corp de catre o forta ce actioneaza asupra acestuia este independenta de masa
corpului.
9 Daca mai multe forte actioneaza asupra unui corp rezultatul actiunii fiecareia din acestea nu depinde de
prezenta celorlate forte.
‰ Un corp aflat in stare de echilibru este in mod necesar si in stare de repaus.

Curs IV
1. Afirmatiile false sunt:
9 Actiunea si reactiunea normala nu respecta Principiul III al dinamicii.
‰ Forta de frecare dintre un corp si suprafata pe care acesta aluneca depinde de masa corpului si este
independenta de aria suprafetei de contact dintre corp si suprafata de alunecare.
9 Fortele de frecare apar doar in timpul miscarii corpurilor.
‰ Fortele de frecare respecta principiul actiunii si reactiunii.
9 Forta de frecare la alunecare este oblica la suprafata de contact.

2. Privind fortele de frecare si locomotia:

‰ Mentinerea starii de miscare a corpului uman este ingreunata de fortele de frecare dintre corp si suprafata de
miscare.
9 Reactiunea din partea solului initiaza miscarea corpului iar rezistenta din partea aerului se opune acesteia.
‰ Fortele statice de frecare sunt intotdeauna mai mici decat cele dinamice.
‰ Echilibrul corpului este doar in mica masura conditionat de fortele de frecare dinamice.
9 Coeficientul de frecare dinamic nu este influentat de aria suprafetei de contact.
Curs V
1. In cazul miscarii circular uniforme:
9 Viteza punctului material este constanta in modul si orientata tangent la traictoria circulara.
9 Frecventa de rotatie este constanta in timp si egala cu inversul perioadei de rotatie.
‰ Viteza unghiulara este proportionala cu perioada de rotatie.
‰ Viteza unghiulara este proportionala cu frecventa de rotatie.
‰ Nu este necesara prezenta unor forte care sa imprime o astfel de miscare.

2. Afirmatiile corecte privind miscarea circular uniforma sunt:

9 Acceleratia centripeta este normala la traictorie si ramane constanta in modul.
9 Acceleratia tangentiala este nula.
‰ Acceleratia centripeta nu are directe radiala fata de traictorie.
9 Acceleratile centripeta si centrifuga sunt marimi complementare care descriu miscarea corpului in sisteme de
referinta diferite.
9 Forta centripeta este o forta reala iar forta centrifuga este o forta de inertie.

3. Prvind sistemele de referinta:

9 Acestea pot fi inertiale sau neinertiale.
9 In sistemele de referinta inertiale starea de repaus se pastreaza atata timp cat asupra corpului nu actioneaza
forte din exterior care sa-I modifice aceasta stare.
9 In sistemele de referinta neinertiale nu este valabil principiul actiunii si reactiunii.
‰ Un automobil aflat in miscare este intotdeauna un sistem de referinta neinertial.
‰ Fortele de inertie respecta principiul III al mecanicii.
4. Afirmatiile false sunt:
9 Atat deformarile plastice cat si cele elastice au un caracter permanent.
‰ In cazul deformarilor elastice alungirea relativa este egala cu efortul unitar.
9 Fortele elastice sunt proportionale cu deformarea si orientata in sensul acesteia.
‰ Sub actiunea fortelor elastice corpurile tind sa revina la forma initiala.
9 Alungirea unui resort este inversproportionala cu forta deformatoare ce actioneaza asupra acestuia.

Curs VI
1. Miscarea oscilatorie:
9 Este o miscare periodica in timp.
‰ Periada de oscilatie depinde de amplitudinea oscilatiilor in cazul miscarii armonice.
‰ Pentru valori mari ale amplitudinii unghiulare miscarea pendulului gravitational este o miscare oscilatorie
armonica.
9 In cazul miscarii armonice produsul dintre perioada de oscilatie (T) si frecventa miscarii (ν), T·ν, este
adimensional si are o valoare unitara.
9 Perioada de oscilatie depinde doar de proprietatile inertiale si elastice ale oscilatorului.

2. Interactiunile gravitationale:
9 Au intotdeauna un caracter atractiv.
‰ Nu respecta principiul fundamental al dinamicii dar respecta principiul actiunii si reactiunii.
9 Depind direct proportional de masele corpurilor si invers proportional de patratul distantei dintre acestea.
9 Se transmit prin intermediul campului gravitational.
‰ Acceleratia gravitationala depinde de forma corpurilor.
3. Afirmatiile false privind lucrul mecanic si energia sunt:
‰ Fortele motoare produc intotdeauna un lucru mecanic.
9 Fortele de rezistenta nu produc lucru mecanic.
‰ Puterea fortei motoare este intotdeauna pozitiva si se exprima in W (watt).
9 Energia cinetica are un caracter absolut (nu depinde de sistemul de referinta in care studiem miscarea).
‰ Energia potentiala de tip gravitational este o masura a interactiunii dintre corp si Pamant.

4. Bifati raspunsurile corecte:

9 Fortele gravitationale si cele elastice sunt forte conservative.
‰ In camp conservativ energia potentiala se conserva.
9 In camp conservativ energia totala se conserva.
‰ Un resort comprimat nu poate inmagazina energie elastica.
‰ Fortele de frecare sunt forte conservative.

Curs VII
1. Afirmatiile corecte sunt.
‰ Impulsul este o marime fizica vectoriala egala cu produsl dintre masa si acceleratia corpului.
9 Ori de cate ori o forta actioneaza asupra unui corp aceasta poate produce o modificare de impuls a corpului.
9 In cazul in care impulsul fortei este nul, variatia impulsului este deasemenea nula.
9 In sistemele izolate impulsul poate sa se rdistribuie intre componentele sistemului.
9 In cazul miscarii circular uniforme impulsul nu se conserva in timp.
2. Afirmatiile corecte privind centrul de masa si centrul de greutate sunt:
9 Centrul de masa caracterizeaza distributia de substanta din sistem si raspunsul acestuia la interactiunea cu
exteriorul.
‰ La suprafata pamantului centrul de masa si cel de greutate sunt distincte.
9 Centrul de masa se comporta ca si cum ar concentra intreaga masa a sistemului.
‰ Rearanjarea componentelor unui sistem izolat duce la modificarea pozitiei centrului de masa.
9 Centrul de masa al corpului uman in pozitie ortostatica este situat pe axa de simetrive vericala a corpului, intr-
un plan orizontal ce intersecteaza abdomenul inferior sub nivelul ombilicului.

3. Bifati raspunsurile false:

9 Momentul cinetic este o marime fizica scalara.
‰ Momentul cinetic este nul daca vectorul de pozitie si vectorul viteza au aceeasi directie.
‰ Daca bratul unei forte este nul, momentul fortei respective este nul.
‰ Daca momentul fortei in raport cu un punct este nul atunci momentul cinetic al corpului in raport cu acel punct
se conserva.
9 Cand bratul unei forte este nul, momentul cinetic nu se conserva.

Curs VIII
1*. Afirmatiile false privind echilibrul mecanic sunt:
‰ Fortele de inertie nu pot modifica echilibrul mecanic al punctului material izolat.
‰ Un punct material asupra caruia actioneaza mai multe forte este in echilibru daca rezultanta acestora este
nula.
‰ Un solid rigid este in echilibru daca rezultanta fortelor ce actioneaza asupra lui este nula si daca momentul
rezultant al acestor forte in raport cu un anumit punct este nul.
9 Momentul unui cuplu de forte ce actioneaza asupra unei tije in raport cu mijlocul acesteia este nul.
‰ Doua forte de acelasi modul, cu directii paralele si de sens opus pot imprima o miscare de rotatie solidului
asupra caruia actioneaza.
2. Afirmatiile adevarate privind parghiile sunt:
9 Pentru ca o parghie sa fie in echilibru rezultanta fortelor ce actioneaza asupra acesteia trebule sa fie nula.
‰ In cazul in care rezultanta fortelor este diferita de zero parghia va efectua o miscare de translatie.
9 Parghia este in echilibru daca raportul dintre forta activa si forta pasiva este egal cu inversul raportului
bratelor acestor forte.
9 Punctul de sprijin este intre forta activa si cea pasiva in cazul parghiilor de ordinul 1.
‰ Parghiile de ordinul 3 au punctul de sprijin la unul din capete iar forta pasiva este situata intre forta activa si
punctul de sprijin.

Curs IX
1. Afirmatiile adevarate privind miscarea sunt:
9 Miscarea rectilinie si uniforma a organismului uman nu poate fi detectata de catre receptorii aparatului
vestibular.
9 Receptorii vizuali pot detecta starea de miscare rectilinie si uniforma sau starea de repaus.
‰ Receptorii din utricula detecteaza acceleratia verticala iar cei din sacula acceleratia orizontala.
9 Crestele ampulare si cupolele gelatinoase de la baza canalelor semicirculare pot detecta acceleratiile
circulare ale capului sau corpului.
‰ Receptarea miscarilor accelerate linare este posibila datorita orientarii canalelor semicirculare.

2*. Bifati raspunsurile corecte:

‰ Miscarea se realizeaza prin intermediul sistemului osteoarticular (cu rol activ) si al sistemului muscular.
‰ Baza anatomica a contractilitatii musculare este reprezentata de proteinele contractile.
9 In timpul contractiilor izometrice lungimea muschiului ramane neschimbata.
‰ In timpul contractiilor izometrice se poate produce lucru mecanic util.
‰ In timpul contractiilor izotonice nu se produce lucru mecanic util.
3. Afirmatiile false sunt:
‰ In timpul contractiilor auxotonice se produce si lucru mecanic util.
‰ In contractiile izotonice lungimea muschiului variaza iar tensiunea ramane constanta.
9 Randamentul contractiilor musculare este de peste 40%.
‰ Receptorii maculari sunt stimulati mecanic de catre otolite si pot detecta acceleratiile orizontale si verticale.
9 Baza anatomica a extensibilitatii muschilor este reprezentata doar de fibrele elastice din muschi.

4. Afirmatiile adevarate privind parghiile sunt:

9Articulatia craniului cu coloana vertebrala formeaza o parghie de ordinul 1.
‰ In organismul uman exista un numar mare de parghii de ordinul 2.
‰ Parghiile de ordinul 2 din organism nu necesita forte active mari.
9Articulatia dintre osul bratului si cel al antebratului este o parghie de ordinul 3.
9In cazul articulatia craniului cu coloana vertebrala forta activa este data de muschii cefei inserati pe craniu.
 Intrebari test grila (fluide) curs X si XI
1) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
9Presiunea exercitată pe o suprafaţă oarecare a unui lichid aflat în repaus se transmite în toate
direcţiile, cu aceeaşi intensitate în tot lichidul.
9Diferenta de presiune dintre doua puncte a unui lichid aflat in echilibru este proportionala cu
densitatea lichidului.
9Diferenta de presiune dintre doua puncte a unui lichid aflat in echilibru este proportionala cu
distanta dintre planele orizontale ce contin cele doua puncte.
‰Presiunea intr-un lichid scade odata cu adancimea.

2) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9Orice corp scufundat într-un fluid este împins de jos în sus cu o forţă verticală egală cu greutatea
volumului de lichid dezlocuit de corp.
9Presiunea exericitata de un lichid este o marime fizica scalara.
9Presiunea exercitata de un lichid depinde de densitatea acestuia.
‰Presiunea exercitata de un lichid nu depinde de densitatea acestuia.

3) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9Lichidele sunt practic incompresibile.
9Viteza fluidului care curge staţionar printr-o conductă cu secţiunea variabilă este mai mare unde
secţiunea este mai mică şi invers.
9Ecuatia de continuitate este o consecinta a incompresibilitatii lichidelor.
9Ecuatia de continuitate este o consecinta a conservarii masei de lichid.
5*) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
9 Pentru un lichid aflat in curgere stationara pe orizontala, suma dintre presiunea statica si
presiunea cinetica este constanta.
‰ In cazul unui anevrism, presiunea hidrostatica redusa duce la distrugerea peretelui arterial.
‰ In cazul unei stenoze presiunea hidrostatica creste.
‰ In cazul unui anevrism viteza de curgere a singelui creste.

6) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9 Vascozitatea unui fluid este determinata de frecarile interne intre straturile de lichid.
‰ Coeficientul de vascozitate nu depinde de temperatura lichidului.
9 Coeficientul de vascozitate depinde de natura lichidului.
9 Felul in care curge un lichid depinde si de viteza acestuia.

7) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9 Caracterul laminar sau turbulent al curgerii unui lichid este determinat si de vascozitatea acestuia.
9 In curgerea laminara stratuile de lichid aluneca unul peste celalalt.
‰ In curgerea turbulenta liniile de curent nu se intersecteaza.
9 Toate fluidele reale sunt vascoase, exceptie facand doar superfluidele.

8) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9 Vascozitatea unui fluid este determinata de frecarile interne intre straturile de lichid.
‰ Coeficientul de vascozitate nu depinde de temperatura lichidului.
9 Coeficientul de vascozitate depinde de natura lichidului.
9 Felul in care curge un lichid depinde si de viteza acestuia.

9) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9 Caracterul laminar sau turbulent al curgerii unui lichid este determinat si de vascozitatea acestuia.
9 In curgerea laminara stratuile de lichid aluneca unul peste celalalt.
‰ In curgerea turbulenta liniile de curent nu se intersecteaza.
9 Toate fluidele reale sunt vascoase.
10) Bifaţi răspunsurile corecte:
‰ Viteza fluidului care curge staţionar printr-o conductă cu secţiunea variabilă este mai mare unde
secţiunea este mai mare şi invers.
9 Ecuaţia de continuitate este o consecinţa a incompresibilitatii lichidelor.
9 Ecuaţia de continuitate este o consecinta a conservarii masei de lichid.
‰ In curgerea laminară liniile de curent se intersectează intre ele.
9 În orice secţiune a unui tub de secţiune variabilă prin care curge un lichid, suma dintre presiunea
hidrostatică, presiunea hidrodinamică si presiunea de nivel este constantă.

11) Bifaţi răspunsurile corecte:

9 Marimea fizica care caracterizeaza fortele de frecare interna intr-un lichid este vascozitatea
lichidului.
9 In curgerea laminară straturile de lichid alunecă unul pe altul.
‰ Coeficientul de vascozitate nu depinde de temperatura lichidului.
‰ Coeficientul de vascozitate depinde doar de natura lichidului.
9 Felul in care curge un lichid depinde si de viteza acestuia.

12) Bifaţi răspunsurile corecte:

9 Caracterul laminar sau turbulent al curgerii unui lichid este determinat si de vascozitatea
acestuia.
‰ In curgerea turbulenta liniile de curent nu se intersecteaza.
9 Toate fluidele reale sunt vascoase excepţie facând doar superfluidele.
9 Tipul de curgere al unui lichid este descris de numărul lui Reynolds.
‰ Numarul lui Reynolds depinde invers proporţional de viteza de curgere a lichidului.
‰ Pentru valori mici ale numarului lui Reynolds curgerea este turbulentă.

13) Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Coeficientul de vascoazitate al sangelui depinde de valoarea hematocritului, saczand odata cu
cresterea acestuia.
9 Coeficientul de vascozitate al sangelui este mai mare decat cel al plasmei sanguine.
9 Coeficientul de vascozitate al sangelui scade odata cu scaderea diametrului vasului prin care
acesta curge.
9 Cresterea concentratiei hematiilor determina cresterea coeficientului de vascozitate a sangelui.
‰ In cazul unei anemii vascozitatea sangelui creşte.
 Intrebari test grila (fenomene superficiale), curs XII
1) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
9Stratul superficial se comporta ca o membrana elastica.
‰In stare de echilibru energia potentiala a stratului superficial este maxima.
9In stare de echilibru energia potentiala a stratului superficial este minima.
‰Stratul superficial nu exercita nici o presiune asupra lichidului.

2) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9Lichidele sunt practic incompresibile datorita stratului superficial al
acestora.
9Forma sferica a picaturilor de lichid este determinata de proprietatile
stratului superficial al acestora.
‰Coeficientul de tensiune superficiala al apei creste odata cu cresterea
temperaturii.
‰Coeficientul de tensiune superficiala scade odata cu scaderea temperaturii.

3) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

9Coeficientul de tensiune superficiala a unei solutii depinde de natura
solutului.
‰Zaharul este o substanta tensioactiva.
9Alcoolul etilic este o substanta tensioinactiva.
9In cazul solutului tensioactiv, coeficientul de tensiune superficiala al solutiei
depinde de concentratia acesteia.
4) Bifaţi răspunsurile corecte:
9Lichidele au o structura cvasicristalină caracterizate printr-o ordine la mică distanţă.
9Intensitatea mişcarii de agitaţie termică in licide este mai mică decât in cazul gazelor.
9Stratul superficial exercită o presiune foarte mare asupra lichidului.
9Lichidele sunt practic incompresibile datorită stratului superficial al acestora.
‰Stratul superficial se comportă ca o membrană rigidă.

5) Bifaţi răspunsurile corecte:

‰In stare de echilibru energia potenţială a stratului superficial este maximă.
9In stare de echilibru energia potenţială a stratului superficial este minimă.
9Fenomenele superficiale exprimă evoluţia unui sistem spre o stare de echilibru caracterizată
printr-un minim energetic.
‰Forţele de tensiune superficială sunt normale la suprafaţa liberă a lichidului şi tangente la
conturul acesteia.
9Forma sferica a picaturilor de lichid este determinata de proprietatile stratului superficial al
acestora.

6) Bifaţi răspunsurile corecte:

‰Coeficientul de tensiune superficiala al apei creste odata cu cresterea temperaturii.
9Valoarea coeficientului de tensiune superficială al apei este determinat de legăturile de hidrogen
dintre moleculele de apă.
‰Coeficientul de tensiune superficiala scade odata cu scaderea temperaturii
9Alcoolul etilic este o substanta tensioinactiva.
9In cazul solutului tensioactiv, coeficientul de tensiune superficiala al solutiei depinde de
concentratia acesteia.
7) Bifaţi răspunsurile corecte:
‰Tensiunea superficială nu influenţează permeabilitatea membranelor.
9Anestezicile determină scăderea tensiunii superficiale a sângelui.
‰Suprafaţa libera a lichidelor care udă pereţii vasului este un menisc convex.
‰Zaharul este o substanta tensioactiva.
9Vâscozitatea sângelui este mai mică in vasele capilare decât in artere.
 Exemple intrebari test grila (termodinamica ) curs XIII

1) Sistemul termodinamic:
9Este un ansamblu macroscopic format dintr-un numar mare de particule.
9Poate fi un sistem izolat.
9Poate fi un sistem deschis sau inchis.
9Poate fi heterogen sau omogen.

2) Un sistem termodinamic:
9Poate face schimb de substanta cu exteriorul.
‰Nu poate in principiu face schimb de energie cu exteriorul.
9Poate sa primeasca sau sa cedeze lucru mecanic in exterior.
‰Poate sa cedeze dar nu poate sa primeasca caldura din exterior.

3) Starea sistemului termodinamic:

9Reprezinta totalitatea proprietatilor fizice ale sistemului termodinamic la un
moment de timp dat.
‰Poate sa fie doar o stare echilibru si nu una de neechilibru.
9Este descrisa cu ajutorul parametrilor de stare.
‰Nu poate fi influentata de actiunea unor factori externi.
4) Procesele termodinamice:
9Descriu trecere unui sistem termodinamic dintr-o stare initiala de echilibru intr-o
stare finala de echilibru.
9Pot fi cvasistatice.
9Pot fi ireversibile si respectiv reversibile.
9Pot fi ciclice in cazul in care starea finala si cea initiala a sistemului termodinamic
coincid.

5) Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

9Temperatura unui sistem termodinamic este un parametru de stare intensiv.
‰Temperatura unui sistem termodinamic este un parametru de stare extensiv.
‰Caldura schimbata de un sistem termodinamic cu exteriorul este un parametru de
stare.
9Caldura schimbata de un sistem termodinamic cu exteriorul este un parametru de
proces.

6) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte.

9In starea de echilibru parametrii de stare raman constanti in timp.
9Miscarea atomilor sau moleculelor intr-un sistem termodinamic este o miscare
haotica si dezordonata.
‰Intensitatea miscarii de agitatie termica creste odata cu scaderea temperaturii.
‰Doua sisteme termodinamice aflate in echilibru termic pot avea temperaturi
diferite.
7. Bifaţi răspunsurile corecte:
9 Intr-o transformare izobară volumul gazului depinde liniar de temperatura acestuia.
‰ Intr-o transformare izocoră presiunea gazului scade când temperatura acestuia
creşte.
9 In cazul unei transformări izoterme presiunea unui gaz depinde invers proporţional
de volumul acestuia.
‰ Presiunea unui amestec de gaze este diferită de suma presiunilor parţiale exercitate
de fiecare gaz in parte.
‰ Un proces termodinamic ciclic este în mod necesar şi reversibil.

8. Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Mişcarea de agitaţie termică este o mişcare haotică şi continuă care presupune un
consum de energie.
9 Procesele termodinamice spontane au loc fără consum de energie.
9 Presiunea gazului ideal este determinată de intensitatea mişcării de agitaţie termică.
‰ Două sisteme aflate în echilibru termodinamic pot face schimb de căldură.
‰ Intr-un proces izoterm energia internă a gazului ideal se modifică.

9*. Căldura:
‰ Nu poate fi transformată integral în lucru mecanic.
‰ Poate fi stocată într-un sistem termodinamic.
‰ Schimbată într-un proces ciclic reversibil poate fi transformată integral în lucru
mecanic.
‰ Schimbată cu exteriorul într-un proces ciclic ireversibil este întotdeauna nulă.
9 Este o formă de energie de grad inferior lucrului mecanic.
 Intrebari test grila (difuzia, transportul caldurii)curs XIV
1) Difuzia:
Difuzia:
9Este determinata de un gadient de concentratie.
concentratie.
9Are tendinta de a reduce gradientul de concentratie.
concentratie.
9Difuzia este un proces spontan.
spontan.
9Difuzia determina cresterea entropiei intr-
intr-un sistem termodinamic.
termodinamic.

2) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

corecte:
9Coeficientul de difuzie depinde de temperatura sistemului.
sistemului.
‰Coeficientul de difuzie nu depinde de vascozitatea sistemului.
sistemului.
9Coeficientul de difuzie depinde de forma moleculelor.
moleculelor.
‰Viteza de difuzie a moleculelor este independenta de dimensiunile acestora.
acestora.

3) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

corecte:
9Existenta unui gradient de temperatura determina aparitia unui flux de caldura.
caldura.
9Transferul de caldura se face de la regiunea cu o temperatura mai mare la cea cu o temperatura mai mica.
‰Fluxul de caldura este proportional cu gradientul de concentratie.
concentratie.
‰Fluxul de caldura nu depinde de natura substantei.
substantei.

4) Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

corecte:
‰Conductibilitatea termica a gazelor este mai mare decat a lichidelor.
lichidelor.
9Transportul caldurii in organism se face si prin convectie.
convectie.
‰Sangele are o capacitate calorica mica.
9Energia calorica poate fi transmisa si prin intermediul radiatiilor electromagnetice.
electromagnetice.
5*) Bifaţi răspunsurile corecte:
‰ Coeficientul de difuzie depinde de temperatura sistemului.
‰ Coeficientul de difuzie nu depinde de vascozitatea sistemului.
9 Coeficientul de difuzie depinde de forma moleculelor.
‰ Viteza de difuzie a moleculelor este independentă de dimensiunile acestora.
‰ Viteza de difuzie a moleculelor creşte odată cu dimensiunea acestora.

6) Difuzia:
9 Este un proces ireversibil.
9 Are tendinţa de a modifica gradientul de concentraţie.
9 Difuzia este un proces spontan.
‰ Difuzia este un proces reversibil.
9 Difuzia determină creşterea entropiei într-un sistem termodinamic.

7) Bifaţi răspunsurile corecte:

‰ Existenţa unui gradient de concentratie determină apariţia unui flux de căldură.
9 Transferul spontan de căldură se face de la regiunea cu temperatură mai mare la cea cu temperatura mai mică.
‰ Fluxul de căldură este proporţional cu gradientul de concentratie.
‰ Fluxul de căldură nu depinde de natura substanţei.
9 Transportul căldurii prin conducţie este mediat de mişcarea de agitaţie termică
 Exemple Probleme
1. Ce cantitate de caldura trebuie transmisa unei cantitati de 4 kg de apa distilata
pentru a-i creste temperatura cu 20 oC? (capa=1 cal/g oC).

Q = m ⋅ capa ⋅ ΔT = 8 ⋅ 10 4 cal ≈ 3.35 ⋅ 10 5 J = 0.335MJ

2. Intr-un proces termodinamic energia interna a unui gaz descreste cu 300 J.
Stiind ca asupra sistemului se efectueaza un lucru mecanic de 120 J, sa se
determine caldura schimbata de gaz cu exteriorul.
ΔQ=ΔU+ΔL (1)
ΔQ=-300 J – 120 J= -420 J (2)

3. O masina termica functioneaza dupa un ciclu Carnot. Masina produce in timpul

unui ciclu un lucru mecanic L=4.9 kJ si cedeaza sursei reci caldura Q2=22.6 kJ. Sa
se afle randamentul ciclului.

L L
η= = = 17.8%
Qabs L + Q2
4. Calculati presiunea exercitata de apa de mare asupra unui obiect situat la 50 m
adancime. Densitatea apei de mare este de 1.025 g/cm3 iar presiunea atmosferica
este de 760 mmHg.
p0

p = p0 + ρ ⋅ g ⋅ h = 1atm + 5.03atm = 6.03atm = 4582 .8mmHg

5. Un furtun cu diametrul de 2 cm, conectat la un robinet, este utilizt pentru a
umple cu apa o galeata cu volumul de 20 L. Daca timpul de umplere a galetii este
de 1 minut, sa se determine viteza de curgere a apei prin furtun.

ΔV
QV = = S ⋅v (1)
Δt
S=πd2/4, QV=0.33 m3/s(din ec. 1 (ΔV=20 L si Δt=1 min)).

QV 4 ⋅ QV
v= = ≈ 10.51m / s (2)
S π ⋅d 2
6. Debitul de curgere al apei printr-o conducta este de 2 m3/min. Sa se determine
viteza de curgere a apei printr-o sectiune a conductei de diametru d=10 cm.

QV 4 ⋅ QV
v= = ≈ 4.25m / s
S π ⋅d 2

7. Un tub capilar cu diametrul d=0.15 mm este scufundat vertical in alcool

(dalcool=979 kg/m3). Inaltimea pana la care se ridica alcoolul in tub este h=7.6 cm.
Sa se calculeze coeficientul de tensiune superficiala al alcoolului.

2σ
h= (1)
ρ ⋅r⋅g
ρ ⋅r⋅g ⋅h
σ= ≈ 27.11 ⋅ 10 −3 N / m (2)
2
8. Un om cu masa m=70 kg consuma un sandwich care are un aport energetic
ΔQ=1000 kcal. Sa se determine pana la ce inaltime trebue sa urce pe un munte
pentru a consuma integral energia furnizata de catre sandwitch-ul consumat.
A (punctul in care
ajunge omul)

h (inaltimea pana la
α care urca omul)
O (punctul din care
pleaca omul)

In camp gravitational: E pg = mgh (1)

Alegem punctul O ca si punct re ferinta (nivel de referinta). In consecinta Epg(O)=0

In puncthl A, omul va avea energia potentiala Epg(A)=mgh.
Intrucat intregul aport energetic este consumat pentru a urca la inaltimea h,
conservarea energiei impune:
ΔQ=ΔEpg=Epg(A)-Epg(O)=mgh (2)

Inaltimea pana la care trebuie sa urce omul poate fi exprimata din ec. (2):
ΔQ 1000 ⋅ 103 ⋅ 4.186 J 10 6 ⋅ 4.186
h= = = m = 5.98 ⋅ 10 3
m
mg 70kg ⋅ 10m / s 2
7 ⋅ 10 2
9. Sa se determine cantiatea de apa care se incalzeste cu 100 oC cand absoarbe cantiatea de caldura
ΔQ=2500 kcal (capa=1 cal/goC)

Q = mapa ⋅ capa ⋅ Δt (1)

Din ecuatia (1) obtinem:

ΔQ 2500 ⋅ 10 3 cal 2.5 ⋅ 10 6

m= = = g = 25kg
capa ⋅ Δt 1 cal ⋅ 100 o C 10 2
g ⋅o C

10. O soluţie de glicerina cu densitatea de 1.18 g/cm3 şi volumul de 10 mL are concentraţia de 20%.
Determinaţi masa de soluţiei (msoluţie); determinaţi volumul de apă (Vapă) ce trebuie adăugat acestei
soluţii pentru a se obţine o concentraţie de 5%.

Din definitia densitatii, d=m/V, se obtine direct masa de solutie:

msolutie=d·V=11.8 g.
In cazul dilutiilor (diluarea unei solutii prin adougarea de solvent) masa de solut se conserva. Conservarea
masei de solut impune ca cinitial·Vinitial=cfinal·Vfinal unde cinitial si cfinal reprezinta concentratia initiala si finala a
solutiei iar Vinitial si Vfinal reprezinta volumul initial si respectiv final al solutiei. Tinand cont de conservarea
masei de solut si de faptul ca Vfinal=Vinitial+Vapa obtinem:
Vapă=30 mL
11. O solutie de clorura de sodiu cu concentratia c1=10% si volumul V1=5 mL este amestecata cu o solutie
de acceasi natura (NaCl) cu concentratia c2=5% si volumul V2=10 mL. Determinati concentratia solutiei
obtinute.

Conservarea masei de solut impune:

c1 ⋅ V1 + c2 ⋅ V2 = c ⋅ (V1 + V2 )

Rezolvand aceasta ecuatie pentru c (concentratia solutiei obtinute prin amestec) rezulta:

c1 ⋅ V1 + c2 ⋅ V ⋅
c= = 6.67%
V1 + V2

12. Daca presiunea la nivelul inimii este de p0=100 mmHg sa se afle presiunea arteriala la nivelul capului
(pc) (Δh1=50 cm) si presiunea arteriala la nivelul picioarelor (pp) (Δh2=1.3 m) in pozitie ortostatica.
Densitatea sangelui (ρs) o aproximan la 1 g/cm3. (g=10 m/s2)
pc
Aplicand legea fundamentala a hidrostaticii cele doua presiuni se pot exprima astfel:
Δh1
pc = p0 − ρ s gΔh1 (1) p p = p0 + ρ s gΔh2 (2) p0
Inlocuind valorile numerice obtinem:
ρ s gΔh1 = 5000 Pa ρ s gΔh2 = 13000 Pa Δh2

Tinand cont de faptul ca 1 mm Hg=133.3 Pa obtinem:

pp
ρ s gΔh1 ≅ 37.5 mm Hg ρ s gΔh2 ≅ 97.5 mm Hg
Inlocuind aceste valori in euatiile (1) si (2) obtinem: pc=62.5 mmHg si pp=197.5 mmHg
13. Daca raza unei artere este de 1 cm si debitul volumic mediu al sangelui prin artera (Qv) este de 5
L/minut, sa se determine viteza medie de curgere a sangelui.

Debitul volumic se poate exprima sub forma:

Qv = S ⋅ v (1)

Unde S este aria sectiunii transversale a arterei si v reprezinta viteza medie de curgere a sangelui.

S = π ⋅ r2 (2)

Din ecuatiile (1) si (2) viteza medie de curgere se poate exprima sub forma:

Qv 5 L / min
v= = ≅ 0.26 m / s
π ⋅ r 2 3.14 ⋅ 1cm 2
14. Un corp cu masa m=10 kg este asezat pe o suprafata orizontala pe care poate aluneca fara frecare.
Asupra corpului actioneaza o forta F cu magnitudinea de 100 N la un unghi de 30o fata de orizontala. Sa
se determine acceleratia imprimata corpului de aceasta forta si valoarea fortei de apasare normala pe care
acesta o exercita asupra suprafetei orizontale. Dupa cat timp viteza corpului devine egala cu 10 m/s?
r
r N r Fx F cos α
Fy F a= = =5 3N
α m m
r
Fx

r N = G − Fy = mg − F sin α = 50 N
G
15. Un corp cu masa m=3 kg aluneca fara frecare pe un plan inclinat de 30o. Sa se determine acceleratia
cu care coboara corpul pe planul inclinat. Daca planul inclinat are inaltimea de 1 m sa se determine dupa
cat timp si cu ce viteza ajunge corpul la baza planului inclinat.
r
N
r
Gt N = Gn = mg cosα = 15 3 N
r
G
α
r
Gn

Gt mg sin α
a= = = g sin α = 5 m / s 2
m m
h 2
Lungimea planului inclinat este: l= = m
cos α 3

v = 2al
Din legea lui Galilei, viteza la baza planului este data de relatia: 2 20
v = 2al = m/s
3

Cunoscand viteza la baza planului, din legea vitezai se poate determina timpul de coborare:
20
v 3
v = at t=
a
=
5
s
16. Un birou cu masa m=30 kg poate fi trasa sau impinsa cu forta F=200 N. In care din cele doua situatii
deplasarea biroului se face mai usor? (α=30o)

r r
F F
α α

(a) (b)

In cazul (b) deoarece forta de frecare este mai mica.

F f = μN = μ (mg − F sin α )

17. O bila cu masa de masa m=3 kg este rotita cu frecventa de ν=10 rot/min. Sa se determine forta cu care
sportivul actioneaza asupra bilei (r=1 m).

F = mω 2 r = m ⋅ (2πν ) 2 ⋅ r = 9.86 N
18. O minge de fotbal cu masa de 1.5 kg si viteza de 25 m/s loveste perfect elastic, sub incidenta normala,
un perete. Daca timpul de ciocnire dintre minge si perete este de 0.05 s sa se determine forta cu care
mingea loveste peretele.

Impulsul corpului se poate scrie sub forma p=mv. Ciocnirea fiind perfect elastica, dupa ciocnire
mingea se va misca cu aceeasi viteza dar in sens opus.
Variatia de impuls se poate scrie sub forma: Δp=2mv.
Din legea fundamentala a dinamicii avem:

Δp
F= = 1100 N
Δt
19. Un om tine in mana un corp cu masa de 3 kg. Daca antebratul este in pozitie orizontala si are lungimea
de 25 cm, sa se calculeze momentul greutatii tinute in mana in raport cu cotul.

r
r
r
G
r r r
MG = r × G M G = rmg = 7.5 Nm
20. O tija de greutate neglijabila este si lungime l este asezata pe un suport O aflat la 2/3 din lungimea sa.
Sa se determine forta care trebuie aplicata in punctul A pentru ca tija sa fie in echilibru. FB=10 N.

A O B
r
FA 2 1
l = l1 l = l2
3 3 r
FB

l1FA = l2 FB FA =
l2
FB = 5 N
l1