Sunteți pe pagina 1din 5

A.

Principiile mecanicii newtoniene i tipuri de for e


y Principiile I, II i III
A)Principiul I al dinamicii (Principiul inertiei ) Un corp si mentine starea de repaus relativ sau de miscare rectilinie si uniforma, atta timp ct asupra lui nu actioneaza alte corpuri care sa-i modifice aceasta stare. *Corpul se opune oricarei actiuni exterioare care cauta sa-i schimbe starea de repaus sau de miscare rectilinie si uniforma,. Proprietatea tuturor corpurilor de a se opune schimbarii starii de echilibru n care se afla se numeste inertie. Masura inertiei este masa , numita si masa inerta, marime fizica scalara, fundamentala, a carei unitate de masura n S.I. este kilogramul. Instrumentul cu care se masoara masa este balanta / cntarul. B)Principiul al II-lea al dinamicii ( Principiul fundamental) Interactiunea reprezinta actiunea reciproca dintre corpuri, iar marimea fizica vectoriala ce masoara interactiunea este forta . Unitatea de masura a fortei n S.I. este Newtonul (1N este forta care imprima unui corp de masa 1 kg o acceleratie de 1 m/s 2 , dupa directia si n sensul fortei), iar instrumentul cu ajutorul caruia se masoara forta se numeste dinamometru. Efectele produse de actiunea fortelor asupra corpurilor sunt deformarile - plastice sau elastice - si schimbarea starii de miscare. Daca rezultanta tuturor fortelor care actioneaza asupra corpului este diferita de zero, , vectorul viteza se modifica si apare o acceleratie. Aceeasi forta aplicata diferitelor corpuri produce variatii diferite ale vitezei, efectele depinznd de masa corpului ce sufera actiunea fortei (a fortei rezultante);cu ct masa corpului este mai mare, cu att variatia vitezei este mai mica. Acceleratia imprimata corpului este pe directia fortei aplicate, fiind invers proportionala cu masa corpului. Principiul al II-lea al dinamicii se enunta astfel: Vectorul forta este egal cu produsul dintre masa corpului si vectorul

acceleratie.

(vezi figura 1)

Daca masa este constanta, se poate scrie : Produsul dintre masa corpului si viteza acestuia reprezinta impulsul corpului:

Se poate scrie : .

C)Principiul al III-lea al dinamicii ( Principiul actiunii si reactiunii) Daca un corp A exercita o forta asupra corpului B (actiune), atunci corpul B actioneaza asupra corpului A (reactiune) cu o forta , egala n modul si de sens contrar fortei .

Cele doua forte se manifesta simultan si sunt aplicate unor corpuri diferite , actionnd de-a lungul dreptei care uneste cele doua corpuri. n cazul corpurilor legate ntre ele prin fire sau bare, conform principiului actiunii si reactiunii, actioneaza doua forte egale ca marime si de sensuri opuse (o parte a firului / barei actioneaza asupra celeilalte parti) ;oricare din aceste forte se numeste tensiune si poate fi masurata cu un dinamometru inserat ntr-o sectiune a firului / barei. Se defineste sistemul de referinta inertial (galilean) ca un sistem n raport cu care un corp trebuie sa ramna n repaus sau sa se miste rectiliniu si uniform atunci cnd asupra lui nu actioneaza nici o forta ( rezultanta). n sistemele de referinta inertiale este valabil principiul inertiei.

Un sistem de referinta inertial legat de Pamnt poate fi considerat un sistem de referinta inertial ;daca un sistem de referinta este inertial, un al doilea sistem care se misca uniform si rectiliniu fata de el, este, de asemenea, inertial.

y For a de frecare
O forta care se exercita asupra unui corp, rezultnd din contactul direct cu un alt corp, este numita forta de contact . La contactul a doua corpuri apar ntotdeauna doua forte: reactiunea normala , notata cu notata cu sau , si forta de frecare,

. n figura alaturata se observa aceste forte n cazul unui corp care aluneca pe o suprafata orizontala. (vezi

figura 1) Legile frecarii :

Forta de frecare la alunecare nu depinde de marimea suprafetelor de contact, ci numai de natura acestor suprafete (prin coeficientul de frecare la alunecare, , marime fizica scalara, adimensionala, subunitara, tabelata).

Forta de frecare la alunecare este proportionala cu rezultanta fortelor ce actioneaza pe directia normala la directia deplasarii. Astfel, modulul fortei de frecare este dat de relatia:

y For a de tensiune
La prezentarea principiului actiunii si reactiunii am mentionat ca n cazul corpurilor legate prin fire sau tije apare o forta numita tensiune. De obicei nu se iau n considerare masele firelor sau tijelor si sunt considerate inextensibile ;astfel, chiar daca li se imprima o acceleratie, forta aplicata la unul din capete se transmite integral la celalalt capat. Tensiunea se transmite n firele inextensibile.

y For a elastic . Modelul corpului elastic


Forta elastica, notata , ce apare ntr-un corp deformat elastic, se opune deformarii, valoarea ei numerica fiind direct proportionala cu deformatia produsa ( alungire/ comprimare): Legea lui Hooke se bazeaza pe studiul experimental si observatii ce au condus la urmatoarele concluzii: deformarea este direct proportionala cu forta care a produs-o ? , ~F;

fiind lungimea initiala cu ct aceasta este mai mare, cu att si deformarea este mai mare;

, s lo fiind aria sectiunii transversale initiale a corpului;

deformarea depinde de natura materialului prin modulul de elasticitate E , numit modulul lui Young . Expresia matematica a legii lui Hooke este: (1)

Raportul se numeste tensiune sau efort unitar, iar raportul comprimare) : (2)

se numeste deformatie relativa( alungire/

Se observa din relatia (1) ca legea lui Hooke exprima forta elastica n corpurile deformate elastic, daca n relatia (1) se noteaza . Tot relatia (1) permite definirea modulului lui Young si a unitatii de masura a acesteia n S.I.

1 N/m este forta care actionnd asupra unui corp cu sectiunea unitara, i produce acestuia o alungire relativa egala cu unitatea .

y For a centripet
Pentru a mentine un corp pe o traiectorie circulara, trebuie aplicata asupra acestuia o forta numita forta centripeta , care imprima corpului acceleratia centripeta, conform principiului al II-lea al dinamicii.

Modulul acestei forte este dat de relatia: ntruct , aceasta forta este directionata pe suportul vectorului acceleratie centripeta si are acelasi sens, deci spre centrul de rotatie. Forta centripeta nu este un nou tip de forta;natura fortei centripete este diferita n diferite situatii, dupa cum rezulta din exemplele urmatoare: n cazul unui corp legat de o sfoara si rotit n plan orizontal sau vertical, forta centripeta este o forta elastica data de fir. Pentru Luna, care se roteste n jurul Pamntului pe o orbita circulara, forta centripeta este forta de atractie gravitationala exercitata de Pamnt asupra Lunii. Pentru un electron care se roteste n jurul nucleului atomic, forta centripeta este forta de atractie dintre electron si nucleu, de natura electrostatica. Forta centrifuga Conform principiului al III-lea al dinamicii, simultan cu forta centripeta (actiunea), apare si forta centrifuga (reactiunea).Ea este aplicata n centrul de rotatie si tinde sa deplaseze acest centru catre periferie.

Forta centrifuga la curbe : Pentru a evita lunecarile laterale (sau deraierea trenului), trebuie ca rezultanta dintre greutatea vehiculului si forta centrifuga, ambele aplicate n centrul de greutate, sa fie perpendiculara pe suprafata drumului. (vezi figura 1)

, unde r este raza de curbura n figura alaturata se vede ca Fcf = mg tg

Deci :