Un corp solid executa o miscare de translatie daca

oricare ar fi doua puncte ale sale segmentul care le

uneste se deplaseaza paralel cu sine insusi.
Un corp solid executa o miscare de rotatie in jurul
unui punct, daca oricare punct al sau executa o
traiectorie circulara in jurul punctului respectiv.
CONDITIA DE ECHILIBRU LA TRANSLATIE.
Un corp solid este in echilibru de translatie daca
rezultanta fortelor care actioneaza asupra lui este
egala cu zero.
R- rezultanta fortelor
Un corp care este in echilibru de translatie, fie
este in repaus, fie se misca rectiliniu si uniform.
MOMENTUL FORTEI
Fie un corp solid care sub actiunea unei forte F se
poate roti in jurul unui ax.
O - centrul de rotatie
b - bratul fortei
BRATUL FORTEI reprezinta perpendiculara dusa din
centrul de rotatie pe

directia fortei.
A- punct de aplicatie al fortei.
r vector de pozitie al fortei
Vectorul de pozitie uneste centrul de rotatie cu punctul de
aplicatie al fortei.
M- momentul fortei ( marime vectoriala)
Unitate de masura: [M]SI =[F]SI [b]SI = N m

CONDITIA DE ECHILIBRU LA ROTATIE

Suma momentelor fortelor care rotesc corpul intrun sens este egal cu suma momentelor fortelor
care rotesc corpul in celalalt sens.
Un corp care are o miscare de rotatie uniforma (sau care nu
se roteste
deloc) se afla in stare de echilibru de rotatie. Cand un corp
solid se translateaza neuniform, dar nu se roteste, sau,
simultan, se translateaza neuniform si se roteste uniform,
solidul se afla in echilibru de rotatie
In situatia cand corpul solid nu se translateaza si nici nu se
roteste, sau, se translateaza uniform, dar nu se roteste,
sau, se roteste uniform, dar nu se translateaza, sau,
simultan, se translateaza uniform si se roteste uniform,
solidul se afla in echilibru de translatie si in echilibru de
rotatie
In practica intinlim situatii in care miscarea unui corp nu
poate fi redusa la miscarea unui punct material in care ar fi

concentrata intreaga masa a corpului.

Ganditi-va la deschiderea sau inchiderea unei usi, a unei
ferestre, la miscarea unui surub, la cea a unui titirez sau la
miscarea Pamantului in jurul propriei axe (miscare ce
conduce la alternarea zilelor cu noptile) etc
Exemplu:
Fie un echer usor de plastic pe care-l sustinem cu mana. In
doua gauri A si B, prevazute in echer, prindem doua fire
orizontale trecute pe scripeti S1 si S2. De celelalte capete
ale firelor suspendam mase marcate de greutati egale si
mult mai mari decat greutatea echerului.
Fortele F1 si F2, alicate echerului, de intensitati egale si
mult mai mari decat greutatea echerului, au suma vectoriala
nula, fiind coplanare, avand directii paralele si sensuri opuse:
F1 + F2 = 0
Lasati echerul liber. Ce se intampla cu el? Este pozitia lui
initiala o pozitie de echilibru?
Echerul se va roti in sensul sagetilor pana cand directiile
firelor vor ajunge una in prelungirea celeilalte. Cand cele
doua forte devin coliniare (si de sens opuse), corpul ramane
in echilibru