I.

B  PROBLEME
I.1 Să se scrie expresiile dimensionale şi să se precizeze unităţile de
măsură în S.I. pentru următoarele mărimi fizice:
a) viteză, acceleraţie, impuls
b) forţă, lucru mecanic, putere mecanică
c) momentul forţei, moment cinetic, moment de inerţie
d) modul de elasticitate Young, alungire relativă, constantă elastică.

Plecând de la definiţiile respectivelor mărimi fizice derivate, se obţin

expresiile lor dimensionale şi unităţile de măsură corespunzătoare:
 dr
a) v =  v  = LT −1  vS.I . = m  s −1;
 dt
 dv
a=  a = LT − 2  aS.I . = m  s − 2
dt
 
p = m  v  p = LMT −1  pS.I . = m  kg  s −1
 
b) F = m  a  F  = LMT −2  F S.I . = m  kg  s −2 = N
 
L = F  d = F  d  cos   L = L2MT −2  LS.I . = m 2  kg  s −2 = J

P =  P  = L2MT − 3  PS.I . = m 2  kg  s − 3 = W
L
t  
c) M = r  F M = r  F  sin   M  = L2MT −2  MS.I . = m 2  kg  s −2
  
L = r  p L = r  p  sin   L = L2MT −1  LS.I . = m 2  kg  s −1
I = mR 2  I  = L2M  IS.I . = m 2  kg
d) Pornind de la legea lui Hooke ce caracterizează deformaţia elastică
a corpurilor solide rezultă:
 E  = L−1MT − 2  ES.I . = m −1  kg  s − 2 ,
F l0
E=
S l
l
 =    = 0   S.I . = 0 spunem că  este adimensional.
l0
Fe = −kx  k  = MT − 2  kS.I. = kg  s − 2

I.2 Să se indice mărimile fizice care se exprimă în următoarele unităţi

de măsură: a) Nm, b) N/m2, c) J/K, d) J/(Kg K)

a) Pornind de la unităţile de măsură se obţin dimensiunile mărimilor

fizice respective: N  m = F S.I.  LS.I. . Se observă că există două
mărimi fizice care corespund:

1
- lucrul mecanic (produs scalar între forţă şi distanţă)
- momentul forţei (produs vectorial între forţă şi distanţă).
F s.i .
= pS.I. ,
N
b)
m2  
=
L2 s.i .
unde L2 este suprafaţa, deci mărimea fizică cerută este presiunea p.
J QS.I.
c) = = CS.I. , în care Q reprezintă căldura; deci mărimea
K  S.I.
fizică corespunzătoare este capacitatea calorică C.
J QS.I.
d) = = cS.I. , unde c este căldura specifică.
kg  K MS.I.  S.I.

I.3 Să se deducă formula dimensională şi unitatea de măsură în S.I. a

constantei atracţiei universale k din legea atracţiei universale, lege
care exprimă forţa de interacţiune dintre două corpuri punctiforme
având masele m1 şi m2, aflate la distanţa r unul de celălalt:
 
m1m2 r
F =k  .
r2 r

r
Deoarece versorul este adimensional, k are dimensiunea:
r
LMT −2L2
k  = 2
= L3M −1T − 2
M
şi unitatea de măsură
N  m2 m3
kS.I. = = .
kg 2 kg  s 2

I.4 Să se scrie expresiile dimensionale şi să se precizeze unităţile de

măsură în S.I. pentru următoarele mărimi fizice:
a) presiune, energie internă, căldură
b) capacitate calorică, căldură specifică, căldură molară, căldură
latentă specifică
c) constanta generală a gazelor, constanta lui Boltzmann, exponentul
adiabatic

a) Prin definiţie
p =  p = LMT − 2L− 2 = L−1MT − 2  pS.I . = 2 = Pa ;
F N
S m

2
Din expresia matematică a primului principiu al termodinamicii:
Q = U + L rezultă că atât energia internă cât şi căldura au aceeaşi
dimensiune ca lucrul mecanic: U  = Q = L2MT −2 US.I . = QS.I . = J
b) Pornind de la definiţiile coeficienţilor calorici se obţin:
 C  = L2MT − 2 −1  CS.I . = ;
Q J
C=
T K
 c  = L2MT − 2M −1 −1 = L2T − 2 −1  cS.I . =
Q J
c=
m  T kg  K
C =
Q
  T
 
 C = L2MT − 2 −1 −1  C S.I . =
J
mol  K
Căldura latentă specifică este:
 =    = L2MT − 2M −1 = L2T − 2   S.I . =
Q J
m Kg
c) Din ecuaţia termică de stare a gazului ideal se obţine:
 R  = L−1MT − 2L3 −1 −1 = L2MT − 2 −1 −1  RS.I. =
pV J
R=
T mol  K
Constanta lui Boltzmann este:
 kB  = L2MT −2 −2 −1kB  = L2MT −2 −1 −1 = L2MT −2 −1
R
kB =
NA
J
 k B s.i . =
K
Cp
Exponentul adiabatic este:  =    = 0 deci  este adimensional.
CV

I.5 Să se scrie expresiile dimensionale şi să se precizeze unităţile de

măsură în S.I. pentru următoarele mărimi fizice:
a) sarcina electrică, constanta electrică a mediului, intensitatea
câmpului electric,
b) tensiunea electrică, rezistanţa electrică, rezistivitatea electrică
c) capacitatea electrică, reactanţa capacitivă,

a) Din definiţia sarcinii electrice: q = I  t  q  = IT  qS.I . = A  s = C

Din expresia legii lui Coulomb care descrie interacţiunea dintre
sarcinile q1 şi q2 elctrice aflate în repaus la distanţa r una de alta se
obţine pentru constanta electrică a mediului expresia:
q1  q2
=    = T 2I 2L−2L−1M −1T 2 = L−3MT 4I 2
4π  r  F
2

3
 F
  S.I . = m − 3  kg  s 4  A2 =
m
Prin definiţie
 intensitatea câmpului electric este:
 F
E =  E  = LMT − 2I −1T −1 = LMT − 3I −1
q
 ES.I. = m  kg  s − 3 A −1 = =
N V
C m
b) Tensiunea electrică sau diferenţa de potenţial este:
U = V1 − V2 = E  d 
U  = LMT −3I −1L = L2MT −3I −1  US.I. = m2  kg  s −3 A−1 = V
Din legea lui Ohm pentru un circuit simplu în curent continuu rezistenţa
electrică este: R =  R  = L2MT − 3I − 2  RS.I . = m 2  kg  s − 3 A − 2 = 
U
I
Rezistenţa electrică a unui conductor este direct proporţională cu
lungimea sa l şi invers proporţională cu aria secţiunii sale
transversale. Constanta de proporţionalitate  se numeşte rezistivitate
electrică şi are expresia:
 = R    = L3MT − 3I − 2  S.I . = m 3  kg  s − 3 A − 2 =   m
S
i
c) Capacitatea electrică C a unui conductor izolat electric de alte
corpuri este o mărime fizică scalară egală cu raportul dintre sarcinia
electrică a conductorului Q şi potenţialul său V:
C =  C  = L− 2M −1T 4I 2 
Q
V
CS.I. = m −2  kg −1  s 4 A2 = F .
Reactanţa capacitivă este XC = 1 (C ) , deci:
XC  = L2MT −2I −2  XC S.I. = m2  kg  s −3 A−2 = 

I.6 Să se scrie expresiile dimensionale şi să se precizeze unităţile de

măsură în S.I. pentru următoarele mărimi fizice:
a) inducţia câmpului magnetic, fluxul vectorului inducţie magnetică,
permeabilitatea magnetică;
b) inductanţa bobinei, reactanţa inductivă.

a) Asupra unei particule cu sarcina electrică q, aflată în mişcare cu

 →
viteza v într-un câmp magnetic de inducţie B se exercită o forţă,
( )
  
numită forţă Lorentz descrisă de expresia: fL = q v  B . Astfel,

4
  B = MT − 2I − 1  BS.I . = kg  s − 2  A− 1 = T .
fL
B=
qB
Fluxul magnetic  al unui câmp uniform printr-o suprafaţă S se
defineşte
  ca 
 = B  S = B  n = BS cos  
 = L2MT − 2I −1  S.I . = m 2  kg  s − 2  A−1=Wb
Inducţia magnetică B la distanţa r de un conductor liniar suficient de
lung ca să poată fi considerat infinit, parcurs de un curent electric de
I
intensitate I, are modulul B = deci
2πr
2πrB N H
=    = LMT − 2 I 2  S.I . = m  kg  s − 2  A2 = 2 = .
I A m
b) Inductanţa bobinei şi reactanţa inductivă sunt:

L =  L = L2 MT − 2 I − 2  LS.I . = m 2  kg  s − 2  I − 2 = H
I
respectiv
X L = L  X L  = L2 MT − 2 I − 2  X L S.I . = m 2  kg  s − 3 A− 2 =  .

I.7 Folosind analiza dimensională, să se determine expresia vitezei de

propagare a undelor longitudinale într-o bară ştiind că aceasta depinde
de modulul de elasticitate Young şi de densitatea masică a barei.

Conform enunţului problemei se poate scrie: v = CE a  b unde C este o

constanta adimensională. Înlocuind în acestă relaţie expresiile
dimensionale ale modulului de elasticitate şi densităţii masice, rezultă:
v = (L−1MT − 2 )a (L−3M )b = L− a − 3bM a + bT − 2a
Pe de altă parte folosind dimensiunea vitezei : v  = LT −1 şi condiţia de
omogenitate (I.5) a formulelor fizice se obţine următorul sistem de
ecuaţii:
− a − 3 b = 1

a + b = 0
− 2a = −1

1 1
din care rezultă: a = , b = − . Calcule teoretice conduc la valoarea
2 2
constantei unidimensionale, C=1 şi astfel expresia cerută este:
E
v= .


5
I.8 La curgerea fluidelor, între straturile care alunecă unele faţă de
altele apar forţe de frecare internă sau de vâscozitate. Experienţa
arată că forţa de vâscozitate elementară pe unitatea de suprafaţă este
proporţională cu variaţia vitezei de curgere după direcţia
perpendiculară la direcţia de curgere conform legii:
dF dv
=
dS dz
unde coeficientul de proporţionalitate η este coeficientul de vâscozitate
dinamică.
a) Să se scrie dimensiunea şi unitatea de măsură în S.I. pentru
coeficientul de vâscozitate η.
b) Cu ajutorul analizei dimensionale să se determine expresia forţei de
frecare întâmpinată de un corp ce se mişcă în fluid, ştiind că aceasta
depinde de:
• coeficientul de vâscozitate η, dimensiunea liniară caracteristică
a corpului l şi de viteza v a corpului, în regim de curgere
laminară;
• densitatea fluidului ρ, aria suprafeţei transversale opusă
fluidului S şi viteza v, în regim de curgere turbulentă.

a) Folosind expresiile dimensionale ale mărimilor fizice ce intervin în

formula din enunţ, se obţine:
  = F S −1v −1z = LMT − 2L− 2L−1TL = L−1MT −1
S.I. = m −1  kg  s −1 = daP
b) În regim laminar, forţa de frecare este:
F = C1 a l b v c
unde C1 este o constantă adimensională. Înlocuind mărimile fizice l, ρ,
η şi F cu dimensiunile lor şi folosind condiţia de omogenitate a
formulelor fizice, deducem:
(
LMT −2 = L−1MT −1 ) (L) (LT )
a b −1 c
= L−a +b +c M aT −a −c
− a + b + c = 1

a = 1  a = 1, b = 1, c = 1
− a − c = −2

şi obţinem formula lui Stokes:
F = C1l v
Calculele teoretice furnizează valoarea constantei adimensionale C1;
pentru un corp sferic de rază r, de exemplu, se obţine C1=6π, formula
Stokes devenind în acest caz de forma:
F = 6 r v

6
Din consideraţii analoage, în regim turbulent vom avea:
( ) (LT ) (ML )
F = C ' S av b  c  LMT −2 = L2
a −1 b −3 c
= L2a +b −3c M cT −b
2a + b − 3c = 1

c = 1  a = 1, b = 2, c = 1
− b = −2

1
Calculele teoretice conduc pentru C’ la valoarea C ' = C , unde C este
2
o constantă adimensională, sensibilă la forma corpului. Obţinem astfel
formula lui Newton:
1
F = CS v 2
2

V.42 Neglijând tensiunea superficială şi efectele unei adâncimi finite,

viteza de fază a undelor ce se propagă la suprafaţa apei depinde de
lungimea de undă  şi de acceleraţia gravitaţională g. Pe baza
analizei dimensionale, să se determine viteza de fază. Să se arate că
viteza de grup este jumătate din viteza de fază.

v f = kg  unde k este o constanta adimensionala, nedeterminabila

prin aceasta metoda. Dimensional:
LT −1 = (LT −2 ) L unde  = 1/ 2,  = 1/ 2  v f = k g .
Deci, mediul este dispersiv, viteza de faza a undelor la suprafata apei
depinzand de lungimea de unda. Viteza de grup a unui pachet de
unde o calculam folosind relatia Rayleigh:
d dv 1 1
vg = = v f −  f = k q − k q = v f
dk d 2 2

I.9 Să se indice, pe baza analizei dimensionale, dacă următoarele

relaţii pentru lucrul mecanic efectuat de  kmoli de gaz ideal într-o
transformare izotermă
V p
L =  RT ln 2 =  RT ln 1
V1 p2
sunt corecte.

I.10 Să se determine cu ajutorul analizei dimensionale expresia forţei

centrifuge ştiind că aceasta depinde de masa şi viteza unghiulară ale

7
corpului aflat în mişcare circulară, precum şi de raza traiectoriei .
R: F = m 2R

I.11 Ştiind că perioada unui pendul simplu depinde de lungimea sa l şi

de acceleraţia gravitaţională g, să se determine expresia acesteia
folosind analiza dimensională.
l
R:T = 2
g

I.12 Analog, să se determine perioada unui pendul elastic, ştiind că ea

depinde de masa m şi de constanta elastică k a pendulului.

m
R:T = 2
k
I.13 Energia înmagazinată într-un condensator depinde de sarcina
electrică de pe armăturile condensatorului şi de capacitatea electrică a
condensatorului. Să se deducă cu ajutorul analizei dimensionale
expresia energiei electrice a condensatorului.
q2
R:We =
2C

I.14 Energia câmpului magnetic înmagazinată într-o bobină depinde

de inductanţa bobinei şi de intensitatea curentului electric prin bobină.
Să se deducă cu ajutorul analizei dimensionale expresia energiei
câmpului magnetic.
LI 2
R:W =
2

I.15 Conform distribuţiei Maxwell, numărul N de molecule având

vitezele cuprinse în intervalul (v , v + v ) este proporţional cu numărul
total de molecule, N, şi cu intervalul de viteze considerat:
N = N  f (v )  v
unde f (v ), funcţia de distribuţie a vitezelor se poate scrie sub forma:
 mv 2 
f (v ) = C  v  exp
2 
 2kT  .
 
Să se determine dimensiunea fizică a constantei C.
3/2
 m 
R: C = 4  
 2kT 

8
I.16 Ştiind că viteza luminii în vid este funcţie de permitivitatea
electrică a vidului  0 şi de permeabilitatea magnetică a vidului 0 , să
se deducă expresia acesteia pe baza analizei dimensionale.
1
R: c = ( 0 0 )− 2

I.17 Arătaţi că mărimea L / C are dimensiunea unei rezistenţe, dacă

L reprezintă inductanţa unei bobine iar C capacitatea unui
condensator.