CURSUL 2

1.4. Fore conservative. Energia poteniala (continuare din Cursul 1)

Energia poteniala a unui corp se poate defini numai pentru cazul fortelor sau
cmpurilor conservative.
Sa presupunem ca F
r
este o forta conservative, adica satisface proprietatea:
0 1 = F ) (
r

Se poate arata ca operatorii rotor i gradient satisfac proprietatea:
( ) f f ) ( = 0 2
Comparnd reltiile (1) i (2) rezulta ca o forta conservativa poate fi scrisa ca
gradientul unei funcii scalare. Notam aceast functie scalara prin: ) , , ( z y x Ep Ep = ; ea
reprezint energia potentiala a unui corp acionat de un cmp de fore conservative.
Ep F ) ( = 3 O forta conservativ este egal cu gradientul energiei poteniale
luat cu semn schimbat.
Cunoscnd definiia (3) putem calcula lucrul mecanic elementar
( ) ( ) ( )
(4) dEp L dz
z
Ep
dy
y
Ep
dx
x
Ep
k dz j dy i dx k
z
Ep
j
y
Ep
i
x
Ep
k dz j dy i dx k F j F i F r d F L
z y x
=
|
|
.
|

\
|

=
= + +
|
|
.
|

\
|

= + + + + = =
Lucrul mecanic total efectuat de o forta conservativ la deplasarea unui corp din A n B
se obtine prin integrarea relaiei (4):
A
B
/ Ep dEp r d F ) B A ( L
B
A
B
A
= = =


)] A ( Ep ) B ( Ep [ r d F
B
A
=

=
B
A
r d F ) A ( Ep ) B ( Ep ) ( 5



Presupunem ca A este punct de origine pentru energia potenial Ep, adic
Ep(A) = 0
Din (5) ) ( r d F ) B ( Ep
B
O
28

=
Consideram c B este un punct arbitrar cu vectorul de pozitie r .

=
r
r d F ) r ( Ep ) (
r
0
6
Energia potentiala in punctul de vector de pozitie
r .
Definiie. Energia potentiala a unui corp actionat de o forta conservativ sau de un
cmp de forte conservative intr-un punct r este egal cu lucrul mecanic, luat cu semn
schimbat, efectuat de acea fort la deplasarea corpului din punctual de origine pna in
punctul considerat.

Ex. Energia potential a unui corp in cmp gravitational:
x
y
B
o
j
x
A
G h

Fig.1.Energia potential n cmp gravitational

j mg G F = =
j dy r d =
mgh
h
\ mgy dy mg ) mgdy ( ) B A ( L
h h
= = = =

0
0 0





1.5. Legea conservrii energiei mecanice

Presupunem ca asupra unui corp actioneaza fora rezultant F
r
. Conform
principiului fundamental al mecanicii putem scrie:
v 7 m p ,
dt
p d
F ) ( = =
Lucrul mecanic elementar efectuat de forta F
r
asupra unui corp este:
|
|
.
|

\
|
=
|
|
.
|

\
|
= = = = =
2
v
2
v
v v v
2 2
m
d
m
d ) m ( d p d r d
t d
p d
r d F L
r

sau notnd:
dEc L ) (
m
Ec ) ( = = 9
2
v
8
2

Lucrul mecanic total efectuat la deplasarea corpului din A in B este:
A
B
Ec dEc B A L
B
A
\ ) ( = =


2
v
2
v
11 10
2 2
A B
m m
) B A ( L ) ( ) A ( Ec ) B ( Ec ) B A ( L ) ( = = (legea
variatiei energiei cinetice (forma global/integral))

S-a aratat ca: dEc L = (relaia (9)) i dEp L = (relaia (4)).
Scdem cele dou rezultate:
) ( ) Ep Ec ( d dEp dEc 12 0 0 = + + =
Rezult din (12) c mrimea
(13) E = Ec+Ep ,
numit energia totala a corpului, se conserva. Legea conservarii energiei mecanice:

Enun: Energia mecanica a unui corp care se mic sub actiunea unei forte conservative
ramne constant n timp in decursul micrii.

Cap.2. Elemente de mecanica fluidelor

2.1. Proprieti generale ale fluidelor

Def. Prin fluid se inelege un mediu continuu,infinit divizibil care are proprieti bine
definite in fiecare punct al sau .

Ex de fluide: gazele,lichidele,plasma (amestec electroni si ioni pozitivi).

Faptul ca un fluid este un mediu continuu, inseamn ca mrimile fizice care descriu acel
fluid sunt funcii continue.

Se folosesc urmatoarele marimi in mecanica fluidelor:
= (x,y,z,t) -funcie continua de punct i timp (cmpul de densitate)
p = p(x,y,z,t) funcie continu de punct i timp (cmpul de presiune)
z) y, (x, v
r
- functie continua de punct i timp (cmpul de viteze)
Aceste marimi se numesc, respectiv, cmpul de densitate (presiune,viteza) ; cmpurile de
densitate si de presiune sunt scalare ,iar cel al vitezelor este vectorial.
Dac = constant, sub aciunea diferitelor fore ,atunci fluidul se numete incompresibil,
iar in caz contrar se numete compresibil.
Ex. Gazele - sunt fluide compresibile
Lichidele sunt fluide incompresibile
Totui, gazele aflate in miscare pot fi considerate incompresibile dac viteza lor este mult
mai mic dect viteza sunetului prin acel gaz (Vgaz<<Vsunet). Pentru a caracteriza
aceast proprietate definim o mrime numit numrul lui Mach
(14) M = Vgaz/Vsunet ; | | 1 =
SI
M
Msurtorile experimentale arat c pentru M0,2 variaia relativ a densitii acelui gaz
n timpul micrii este de ordinul / 0,02 = 2%. Ceea ce inseamna ca rmne
constant n timpul micrii dac M0,2.

Ex.: gazul este aer
Vsunet = 340m/s, M=0,3
Vaer = MVsunet = 0.3*340 100m/s

Aerul in micare cu viteze v<100m/s poate fi considerat incompresibil in timpul micrii.
PROPRIETAI ALE FLUIDELOR:
Dac viteza unui fluid int-un punct dat ramane constanta in timp atunci micarea se
numete staionar , iar in caz contrar nestaionar.
n timpul micrii fluidelor pot aparea fore de frecare intre diferitele straturi de fluid;
astfel de fluide se numesc sau vscoase, iar in caz contrar se numesc ideale sau perfecte

Principala problema in mecanica fluidelor o constitue determinarea cmpului de presiune
p(x,y,z,t) si a campului de viteza v
r
(x,y,z,t), ntr-un fluid cunoscnd forele ce actioneaz
asupra fluidului si cmpul de densitate =(x,y,z,t)=( r
r
,t).





2.2. Statica fluidelor

DEF. Se ocupa cu studiul fluidelor aflate in repaus sub actiunea diferitelor forte
p(x,y,z,t).
Principala problema in statica fluidelor o constituie determinarea cmpului de presiune
cunoscand fortele ce actioneaza asupra lui si campul de densitate. Acest lucru se
realizeza prin rezolvarea unei ecuatii diferentiale care are ca necunoscuta p(x,y,z,t)
numindu-se legea(ecuatia) fundametal a fluidelor.

2.2.1. Legea fundamentala a statisticii fluidelor
Pentru a determina aceasta lege consideram mai intai un fluid ideal aflat in rapaus in
campul gravitational al Pamntului(fig1)



Volumul de fluid ales
pentru studiu este:
dV=dxdydz
dm = masa de fliud
(15) =dm/dV (kg/
3
m )
(15)dm= dV= dxdydz

Asupra elementului de fluid actioneaza forta de greutate numit forta exterioara de
volum
(16) d
V
F =d
V
G =dmg
r
(pe baza formulei (15))
(17)d
V
F = g
r
dxdydz

De asemenea asupra elementului de fluid actioneaz fore din partea fluidului
inconjurator numite fore de suprafa (interioare).
Pentru a determina rezultanta acestor fore notm prin p = p(x,y,z) presiunea n centrul
elementului de fluid din Fig.1. Atunci, presiunea pe suprafaa din dreapta a acestui
element este

(18) p1= p(x+dx/2,y,z)
iar pe cea din dreapta
(18) p1= p (x-dx/2,y,z)
Folosim in (18) i (18) dezvoltarea in serie Taylor.
Presupunem c f(x) este o funcie continu; atunci dezvoltarea in serie Taylor a acestei
funcii este:

(19) f(x+h)=f(x) + 1/1! + f (x)h + 1/2!f (x)h
2
+
Folosind (19)
(20) ...
2 ! 2
1
2 ! 1
1
) , , ( ) , , 2 / ( 1
2
2
2
+
|
.
|

\
|

+ = +
dx
x
p dx
x
p
z y x p z y dx x p
(21) p1(p-dx/2,y,z)=p(x,y,z) +

2 ! 1
1 dx
x
p


Forele ce actioneaz asupra elementului de fluid din dreapta i din stnga sunt :
(22) ( ) i - dz )dy
2
(
1
r r
dx
x
p
p F d

+ =

(23) ( ) i dz dy
2
1
r r
|
.
|

\
|

=
dx
z
p
p ' F d

Fora rezulatant ce acioneaza asupra elementului de fluid pe direcia Ox va fi:
(24) ' F d F d F d
x 1 1
r r r
+ = = -
x
p

dxdydz ( ) i
r

Analog se determina forele de pe celelalte 2 diretii ale axelor de coordinate
(25)
y
F d
r
= -
y
p

dxdydz ( j
r
)
(26)
z
F d
r
= -
x
p

dxdydz ( k )
Fora rezulatnt cu care lichidul nconjurtor acioneaz asupra elementului de fluid,
numit i for exterioar de suprafa, se obine prin insumare vectoriala a expresiilor
(24) - (26):

(27) d
s
F =
|
|
.
|

\
|

k
z
p
j
y
p
i
x
p
r r r
dxdydz
(28) d
s
F = - dxdydz p
Fluidul se va afla in repaus daca rezultanta fortelor ce actioneaza asupra lui este nul:

(29) d 0 v = +
s
F d F (30) g p
r
r
=

1
legea fundamental a statisticii fluidelor
aflate in cmp gravitaional
Dac asupra fluidului acioneaz i alte fore dect greutatea, atunci vom nota prin f
r

rezultanta acestor fore raportat la unitatea de mas a fluidului, adic

(31) (30)
2
v

|
.
|

\
|
=
s
m
dm
F d
f
r
se generealizeaz
(32) f p =

1
- legea fundamental a statisticii fluidelor
(32)-este o ecuaie diferenial cu derivate pariale care are ca necunoscute p ca funcie
de coordonate p(x,y,z). Prin integrarea acestei ecuaii se obine cmpul de presiune dac
se cunoate fora exterioar de volum ) , , (
z y x
f f f f raportat la unitatea de mas i
cmpul de densitate n fluid.


2.2.2 Presiunea hidrostatic


Presupunem c fluidul aflat in repaos este un fluid aflat intr-un vas (fig 2)

h=
a b
y y (33)

=
=
=
0
0
z
y
x
g
g g
g


Ecuaia (32) scris pe componente pentru g f = devine:

(34)

0
1
1
0
1
z
p
g
y
p
x
p
ecuaiile I i III din (34) arat c presiunea p nu
depinde de coordonatele x,z

Ecuaia a II-a din (34) se scrie sub forma: (35) =

g
dy
dp 1
(36) gdy dp =
Presupunem c lichidul din vas este incompresibil ( const = ). Integrm atunci ecuaia
(36)

=
yb
ya
pb
pa
dy g dp gh p p ) ( ) y y ( g p p
b a a b a b
+ = = 37
a gh presiunea hidrostatic

-dac B se afl pe suprafaa lichidului, atunci
0
p p
b
= -presiunea atmosferic, i deci
(38) gh p p
a
+ =
0



2.2.3. Fluide compresibile. Formula barometric


Fluidele compresibile sunt acelea la care densitatea se modifica sub aciunea forelor
ce acioneaz asupra lor .
Proprietatea de compresibilitate se caracterizeaz cu ajutorul unui coeficient de
compresibilitate notat (hi). Pentru definirea acestui coeficient considerm cazul unui
gaz inchis intr-un cilindru cu piston mobil (fig. 3)


Msuratorile experimentale arat c variaia relativ de volum este
proporional cu variaia presiunii ce acioneaz asupra gazului (39) dp
V
dV
= ; -
semnul - arat c volumul se micoreaz cnd presiunea crete i invers.

Factorul de proporionalitate reprezint coeficientul de compresibilitate al fluidului
Ex. Mercur (Hg) =
1 12
10 * 4

Pa
Ap =
1 11
10 * 5

Pa
Aer =
1 6
10

Pa

Se observ c pentru aer coeficientul de compresibilitate este de 20 000 de ori mai mare
dect pentru ap, ceea ce arat deci c aerul este compresibil i apa nu.
Se definete i modul de compresibilitate al unui fluid :
(40) H=

1
| | Pa H
SI
1 =

Folosind ecuaia fundamental a statisticii fluidelor putem determina cmpul de presiune
ntr-un fluid compresibil.
Considerm cazul cnd fluidul este atmosfera Pmntului .
Ca i anterior, din legea fundamentala a statisticii fluidelor gdy dp = (41)
Pentru a integra ecuaia (41) trebuie s cunoatem densitatea in funcie de nlimea y.
n acest sens, presupunem c fluidul considerat are proprietatea c depinde numai de
presiunea p a punctului considerat.Astfel de fluide se numesc baratrope.

Exemple: gazele ideale ,atmosfera Pmntului

Putem scrie, folosind ecuaia de stare a unui gaz ideal :
(42) pV=
V
RT
m 1

RT
V
m
p
p
RT
) (

= 43
Inlocuim (43) in (41) pdy
RT
g
dp ) (

= 42 =
p
dp
) ( 43 dy
RT
g
. Atunci, prin
integrare

p
p
p
dp
0
=
y
RT
g y
e p ) y ( p ) ( y
RT
g
p
p
ln dy
RT
g

0
0
0
44 -formula barometric.
Reprezentarea grafic a presiunii fluidului n funcie de nlime este artat n Fig.4.



2.3. Dinamica fluidelor

2.3.1. Caracteristici generale ale fluidelor n micare
DEF. Dinamica fluidelor se ocup cu studiul micrii fluidelor sub aciunea diferitelor
fore ce acioneaz asupra lor.
Principala problem in dinamica fluidelor o constitue determinarea cmpilui de presiune
p(x,y,z,t) si a cmpului de viteze v (x,y,z,t) pentru un fluid, cunoscnd forele ce
actioneaz asupra fludului, cmpul de densitate ) , , , ( t z y x si condiiile la limita pentru
acel fluid .
Ex. v -viteza fluidului pe axa conductei este maxim iar pe perei este nul.
Pentru studiul milcrii considerm elementul de fluid din Fig. 1.
Centrul M al acestui element de fluid descrie o traiectorie numita linie de current
Totalitatea linilor de current care strabat o anumita suprafata constituie un tub de curent .
O marimea caracteristica pentru fluidele aflate in miscare este debitul volumic pintr-o
suprafata data
Def ) (
s
m
dt
dV
Q 45
3
V
|
|
.
|

\
|
=
Se definete i debitului masic
V m m m
Q Q ) (
dt
d
Q dV dm ) (
s
kg
dt
dm
Q =

= =
|
.
|

\
|
= 47
V
46 .

2.3.2 Ecuaia de micare a lui Euler pentru fluide ideale

Ca i n cazul staticii fluidelor asupra elementului de fluid acioneaz urmtoarele fore:
- fora exterioar de volum, raportat la unitatea de mas
(48)
|
.
|

\
|
=
2
s
m
dm
F d
f
v
r
r
(49) dxdydz f dm f F d
v
= =
r r r

- fora interioar de suprafa
(50) pdxdydz F d
S
=
r r

Rezultanta acestor fore este : ) ( F d F d F d
S v
51 0 + =
r r r

Conform legii fundamentale a fizicii clasice, putem scrie a dm F d
r
r
=
(m constant) dxdydz
dt
v d
F d ) ( =
r
r
52

=
1
pdxdydz dxdydz f dxdydz
dt
dv
r r

(53) p f
dt
v d

=
r r
r
1
- ecuaia de micare a lui Euler pentru fluide ideale.
Necunoscute: cmpul de viteze i cmpul de presiune; prin integrarea ecuaiei se obin
aceste mrimi.

2.3.3 Legea lui Bernoulli
Considerm micarea unui fluid incompresibil (n particular al unui lichid) printr-o
conduct de seciune variabil plasat n cmp gravitaional (fig. 5)

) , 0 , 0 ( g g f =
r
r

Ecuaia (53), scris pe componente (dup axele de coordinate), devine:
dx
x
p
dt
d
x

=
1
0
v

dy
y
p
dt
d
y

=
1
0
v
(54)
dz
z
p
g
dt
d
z

=
1 v

=
|
|
.
|

\
|

+ + + + 0
1 v
v
v
dz
z
p
dy
y
p
dx
x
p
gdz dz
dt
d
dy
dt
d
d
dt
d
z
y
x
x

0

dp
gdz dv v dv v dv v
z z y y x x
= + + + +
(55) 0 p gz
2
v
d
2
=
|
|
.
|

\
|
+ +
(56) p gz
v
p
t
+ +

=
2
2
- presiunea total rmne constant n timpul micrii, adic se
conserv (Legea lui Bernoulli).
Enun: ntr-o curgere staionar a unui fluid sub aciunea cmpului gravitational,
presiunea total rmne constant de-a lungul unei linii de curent.








v2
v
v1
S
2
S
1
z
2
z
1
O
g
z
y
x
z
M(x,y,z,t)
Fig. 5

Legea lui Bernoulli