Boala e prin urmare rezultatul tuturor influen�telor negative?

� Venim pe pam�nt pentru a evolua, dar prin erori repetate ne cream niste
dezechilibre, niste energii ne�gative, care nasc suferinta. Suferinta este
rezultatul comportamentului nostru, care a ajuns, de-a lungul secolelor, sa fie
�ntr-un mare dezacord cu biologia noastra si cu legile fiintarii noastre. N-am fost
creati de Dum�nezeu sa suferim, biologia noastra o demons�trea�za: avem nevoie de
fericire. �n concluzie, devenim ceea ce g�ndim, sanatosi sau bolnavi, fericiti sau
nefe�riciti. cartepediaChiar si la nivelul creierului, �nnoirea celulelor noastre
nervoase este favorizata de o g�ndire cons�tructiva, optimista si este inhibata de
agresivitate, furie si depresie. Orice emotie negativa blocheaza celulele
sis�temului imunitar pentru cinci, sase ore. Asta �n�seamna ca un g�nd de invidie,
de rautate, un necaz ne lasa organismul fara aparare pentru c�teva ore. Stim din
descoperirile fizicii cuantice ca orice g�nd are un substrat de c�mp, acest c�mp
are efect de dispersie, se pro�paga �n spatiu. C�nd ne g�ndim insistent la un
lucru, �l cream �n planul de dincolo de noi, iar el se �ntoarce la noi. Putem,
deci, face rau cu un g�nd, nu nu�mai noua, ci si celorlalti din jur si �ntreg
universului. Am avut ocazia sa verific si �n practica lucrurile astea. Pacientii
optimisti, ferm convinsi ca se vor vindeca, �si aju�tau organismul sa lupte cu
boala si chiar se recu�perau. Ceilalti, pesimistii care se pl�ngeau �n perma�nenta,
se otraveau cu propriile g�nduri, iar starea lor se deteriora. �mi pare rau ca nu
am avut resurse financiare sa-mi fac un sanatoriu, �n care sa le vorbesc bolnavilor
despre boala lor si despre comportamentul care duce la vindecare. A �nvinge boala
�nseamna, �n primul r�nd, a o �ntelege si a nu te revolta contra ei.

� Autosugestia e foarte la moda �n ziua de azi. Cre�deti si dvs. ca am putea fi mai

sanatosi doar prin puterea g�ndului?

� Sunt si boli care ne sunt date ca lectii. Dar �n cele mai multe cazuri, bolile
noastre au cauze spirituale: in�vidia, rautatea, competitia acerba, egoismul si
do�rinta de razbunare, la care se adauga frica si stresul ge�ne�rat de o societate
ultratehnologizata. Stresul �nseam�na moartea celulei. �nca de la anul 1000,
Avicenna a facut un experiment si a pus un miel �ntr-o cusca l�nga cusca unui lup.
Mielul a murit, pur si simplu, de frica. C�nd ne e frica, nu se mai secreta chimia
necesara si celula moare. Pe termen lung, asta �nseamna scleroze, boli
degenerative, Parkinson si dementa. Ce sa mai vorbim despre faptul ca epoca noastra
e una din epo�cile cu cele mai multe cazuri de depresii si suicid. Sti�ati ca
depresia este unul din factorii care favorizeaza aparitia bolii Alzheimer? Depresia
este o otrava pentru organism. Ca sa raspund �nsa la �ntrebare, ar trebui sa
�ntelegem ca nu ne putem pastra sanatatea dec�t g�n�dind si fac�nd binele, pentru a
fi �n armonie cu uni�versul. Iisus avea dreptate c�nd �ndemna pe fiecare sa-si
iubeasca aproapele ca pe sine �nsusi.

�C�nd crezi, �ti mobilizezi toate mecanismele de vindecare�

� Faptul ca ati demonstrat stiintific existenta lui Dumnezeu v-a �ntarit si mai
mult credinta? V-ati apropiat si mai mult de Hristos?

� Eu nu cred �n Iisuslibris-5 doar pentru ca asa am fost educat de parinti. Sunt un

intelectual trecut prin scoli, care a cautat sa-si explice lumea. Dar dintre toate
ma�rile spirite care au trait pe Terra (Buda, Confucius, Pi�ta�gora etc) Iisus are
cea mai perfecta acoperire stiinti�fica. Am luat r�nd pe r�nd toate notiunile
predicate de el si toate pot fi explicate �n termenii stiintelor actuale. Va dau
doar un exemplu. Ce �nseamna iertarea? Din punct de vedere spiritual, �nseamna pace
si armonie. Din punct de vedere stiintific, prin iertare, la nivel de ADN, modelul
negativ este pur si simplu sters si se instaleaza �n corp o buna chimie si un
echilibru ener�getic. E fantastic, e pur si simplu ca resetarea unui com�puter.
Despre puterea credintei, am vorbit deja. Iisus ar fi putut zice �eu te-am
vindecat�, dar a ales sa spuna �credinta ta te-a vindecat�. C�nd crezi, �ti
mo�bilizezi toate mecanismele de vindecare. Dar a sti ca Dumnezeu exista nu e
totul. Doar religia �ti da trairea emotiei transformatoare, acea deschidere a
sufletului prin care traiesti cu adevarat relatia cu Dumnezeu. Nu doar mersul la
biserica e important, ci si puterea ru�gaciunii pe care o poti face oriunde.

� Mai sunt oare canoanele si dogmele Bisericii �n acord cu spiritul vremurilor

noastre?

� Din pacate, istoria ne dovedeste ca si stiinta a gre�sit, neg�ndu-l pe Dumnezeu,

si Biserica a gresit, ar��z�n�du-l pe Giordano Bruno pe rug sau condam�n�ndu-l pe
Galilei. 200 de ani i-au trebuit Bisericii sa accepte ca pam�ntul se �nv�rte �n
jurul soarelui si nu in�vers. �n viitor, stiinta si religia trebuie sa-si dea m�na,
sa se �nt�lneasca la jumatate de drum, pentru a ajunge la o singura teorie care
explica lumea. Orice excludere a unei parti sau aducere la exagerare a alteia duce
la rigiditate sau fanatism. Fundamentalistii sustin ca la Dumnezeu nu se ajunge
dec�t pe o singura cale. Si totusi, Dumnezeu �nsusi ne spune prin o mie de surse ca
drumurile spre el sunt nenumarate. V�rful mun�telui e unul singur, indiferent pe ce
versant �l urci. P�na la urma, religiile vor ajunge la o concordie uni�versala. Nu
este admisibil sa spun ca, daca eu sunt ortodox, iar tu catolic, eu sunt agreat de
Dumnezeu, si tu nu.

�Omenirea se �ndreapta spre o noua constiinta�

� Criza lumii de azi nu e si o criza a spiritului?

Criza lumii ac�tua�le este �n primul r�nd o criza morala, pen�tru nemira2ca oamenii
nu stiu cine sunt cu ade�varat. Omenirea se �n�dreapta spre o noua con�stiinta,
spre o noua uma�nitate. Suntem �n�tr-un moment de coti�tura. �n urmatorii 10, 15
ani, vom ajunge �n cu totul alta lume, o lu�me a spiritualitatii. Aceasta aliniere
a pla�netelor care s-a produs acum nu e doar un de�taliu de ordinul
amu�za�men�tului catastrofic. Este o realitate astro�no�mica. N-o sa ne creas�ca
cinci m�ini, cu siguranta! Schimbarile vor fi la nivel de con�stiinta. In�tram
�ntr-o zona de energie cu o frec�venta mult mai �nal�ta dec�t cea �n care eram.
Asta va produce mutatii fundamentale �n creier si la nivel de ADN. Deja s-au facut
teste pe un lot de copii nascuti �ntre 1982-1983 si s-a constatat ca nivelul lor de
inteligenta e mult peste nivelul stabilit anterior pentru genii. Se crede si ca
ADN-ul nostru ar putea sa ajun�ga, �n plan ener�getic, la 36 de spirale �n loc de
2. Lumea vii�toare va fi a spiritua�litatii si a ce�lor supra�dotati. A�proa�pe �mi
pa�re rau ca nu am v�rsta s-o mai tra�iesc.

��i multumesc lui Dumnezeu ca nu m-a facut o frunza�

� V-ati dedicat �ntreaga viata eforturilor de a cu�noaste. A meritat? Se spune ca
atunci c�nd �ntelegi totul, viata devine mai trista.

� Din contra, cunoasterea aduce cea mai mare bucu�rie. Ea aduce adevarul despre
tine. E exact cum spune Iisus, �si veti cunoaste adevarul, iar adevarul va va face
liberi�. Sa �ntelegi lumea �ti aduce o eliberare enorma de erori de g�ndire si
prejudecati. �ti da bucu�ria de a descoperi singur resorturi si corespondente. �i
multumesc lui Dumnezeu ca nu m-a facut o frunza, o piatra sau un c�ine. Ca mi-a dat
posibilitatea sa fiu om si sa ajung sa stiu ceea ce stiu. E extraordinar sa poti
afla cine esti, de unde vii si �ncotro te duci.

� Si cine suntem noi, oamenii? Poate stiinta de azi sa raspunda la o �ntrebare cu

care filosofia se chinuie de milenii?

� Suntem constiinta �ntrupata bookcity-3si suntem nemuritori. Timpul nostru �n

raport cu timpul de dincolo este doar o clipa fara importanta. Venim de undeva si
plecam spre altceva, viata pe Pam�nt e doar o scurta vizita, o lectie pentru
evolutia noastra. Facem cu totii parte dintr-un plan divin si suntem trimisi aici
cu o misiune. Venim cu un bagaj de talente si predispozitii care ser�vesc misiunii
noastre pe pam�nt. Despre lucrurile acestea putem afla mai multe de la cei care au
traversat experienta mortii cli�nice.

� Ati �nt�lnit, �n practica dvs. medi�cala, cazuri de moar�te clinica? Ce ne spu�ne

experienta lor?

� Experienta mor��tii clinice ple�dea�za pentru existenta unei alte dimensiuni,

spiri�tua�la, �n univers, din�colo de cea a lu�mii de pe Pam�nt, �n care traim
adevarata noas��tra viata. Cei ca�re au trecut prin moar�tea cli�nica si au descris
lu�mea de din�colo vor�besc despre �nt�lnirea cu o Fiinta de Lumi�na, pe care o
asi�mi�leaza cu Dum�nezeu.

� Daca suntem ne�muritori, de ce ne e at�t de frica de moarte?

� Pentru ca nu cunoastem adevarul despre noi si cre�dem ca totul �ncepe si se

sf�rseste pe Pam�nt. Moartea e experienta constiintei care trece din planul fizic
�n planul spiritual. M-am �ntrebat mult timp de ce murim. De ce ne uzam fizic, daca
energia fundamen�tala, cuantica, este infinita si nu se consuma? Am �n�te�les
t�rziu ca aici sun�tem doar la o scoala, iar corpul e uniforma ne�cesara aici.
Numai �ntrupati �n carne si oase avem senzatiile tu�tu�ror lucrurilor. Im�pli�carea
simturilor e necesara lectiei pe care o avem de �nvatat. Moar�tea e trecerea �n
alta dimensiune, care e cea mai fericita.

� Dupa mai bine de pa�tru decenii de prac�tica medicala �n neu�rologie si

psihiatrie, creierul uman va mai ascunde vreo taina?

� Creierul pastreaza �nca multe enigme. El este receptorul book-expres-

2consti�intei sau, altfel spus, al lui Dumnezeu �ntr-un sens mai larg. Facem o
encefalograma si nu distingem dec�t o linie sinuoasa a activitatii electrice a
creierului, dar nici o singura volu�ta nu ne spune ca ea �n�seamna un cuv�nt anu�me
sau un g�nd. Cum trans�cende infor�ma�tia din planul fizio�logic �n pla�nul
con�stiintei ra�m�ne de ne�nteles. De aceea am fost printre primii care au
�ndraznit sa afir�me ca nu constiinta e produsul cre�ierului, ci cre�ie�rul este
produsul con�sti�intei. Creierul nostru e doar un re�cep�tor. Asa se explica cum ne
re�amin�tim tot �na�in�te de moar�te, �n filmul vietii, desi la batr�nete ui�tam o
mul��time de lu�cruri. Ne�u�ronii �m�ba�tr�nesc si mor, sunt ca un radio de��fect
care nu mai re�cep��tioneaza un�de�le. Me��moria �nsa nu se pier��de, e undeva �n
c�m��pul in�formational de deasu�pra. Va dati sea��ma ce mister e �n noi?

�Daca m-am nascut �n Rom�nia, �nseamna ca trebuie sa fiu aici�

� Sa trecem si la cele lumesti. Ati avut multe ecouri �n Occident, dupa aparitia
cartii �Inteligenta materiei�. Cu toate astea, nu ati emigrat. V-am gasit la
Sinaia, �ntr-un mic birou cu vedere spre munte. �n locul deschiderii, ati ales
izolarea.

� C�nd am scris Inteligenta materiei, am plecat pe drumul asta de unul singur,

�ntr-o tara cu un regim opresiv, unde numai de libera circulatie a ideilor nu putea
fi vorba. Ulterior am aflat ca �n Statele Unite se organizau �nt�lniri de
specialisti care puneau aceleasi probleme. Am avut o singura dorinta atunci, �n
1981, sa nu fiu depasit �n cunoastere, macar p�na �n anul 2000. Si nu numai ca n-am
fost, dar mai sunt �nca lu�cruri de scris si demonstrat. De ramas, as fi putut
ra�m�ne la Paris, �n 1986. N-am facut-o pentru ca sunt legat afec�tiv de pam�ntul
si de neamul meu. Si din con�sti�in�ta faptului ca, daca m-am nascut �n Rom�nia,
�n�seam�na ca trebuie sa fiu aici. Profesor sunt, o masina am, o casa am. Ce-mi mai
trebuie? Asa cum �nteleg eu lucru�rile �n universul asta, singura mea referinta e
acolo sus. Mai departe nu tine de mine.

� Ati practicat medicina, ati scris, ati studiat, ati par�ticipat la congrese si
conferinte. Unde a mai �n�caput �ntre toate astea si viata de familie?
-Toate vacantele mele mi-am chinuit sotia si fiul. Eu stateam sa lucrez, �n timp ce
ea statea cu copilul singura. Mi-a spus cu tristete, imediat dupa casatorie:
�Credeam si eu ca esti un om normal.� (r�de) M-a iertat �ntre timp si m-a si ajutat
foarte mult �n ceea ce am facut. Si acum lucrez �n acelasi ritm. Ma asez la 8
dimineata pe scaun si ma mai ridic dupa ce s-a lasat noaptea. �n Bucuresti n-as
putea face asta, fiindca sunt prea multe lucruri care �mi distrag atentia. �nainte
sa ma apuc sa scriu �Inteligenta��, am stat mult si m-am g�ndit daca sa ma angajez
sau nu la un travaliu imens, risc�nd sa-mi pierd cei mai frumosi ani, �ntre 30 si
40, pentru un succes incert. Si totusi mi-am zis ca merita. Nimic nu reuseste cu
adevarat daca nu faci sacrificii. Bucuriile pe care le traiesc acum �mi
demonstreaza ca am pariat corect.

sursa

merlin

Advertisements

Report this ad

Report this ad
Share this: facebook,twitter
Click to share on Twitter (Opens in new window)3K+Share on Facebook (Opens in new
window)3K+Click to share on Google+ (Opens in new window)4Click to share on
Pinterest (Opens in new window)4

Related
�Iubirea este solutia suprema la toate conflictele lumii!� - Dumitru Constantin
Dulcan
In "spirituality"
Iluminarea �ti aduce tot ceea ce ai nevoie
In "spirituality"
�Orice g�nd negativ ne face rau si noua, si Universului. Stresul poate sa
paralizeze sistemul imunitar� - Dumitru Constantin Dulcan
In "spirituality"
This entry was posted in spirituality and tagged C�nd crezi, Devenim ceea ce
g�ndim, mecanismele de vindecare, o noua constiinta, Omenirea se �ndreapta, trebuie
sa fiu aici on January 23, 2018.
Post navigation? Interviu cu Acad.prof. dr. Ovidiu Bojor: �Plantele ne pot ajuta sa
ne eliberam de emotiile negative�Teama ca un Paratrasnet pentru Probleme ?
3 thoughts on �Devenim ceea ce g�ndim � Dumitru Constantin Dulcan�

viorica
January 24, 2018 at 1:10 am
Cu toate ca nu am un nivel de pregatire apropiat de dr D.C.DULCAN,confirm si eu ca
un muritor de rind ca in urma intimplarilor din viata mea si a experientelor
avute ,exista acolo sus ceva superior .Cel de sus sigur ne vegheaza si in momentul
in care stim sa ne comportam cu bunatate si intelegere mai devreme sau mai tirziu
primim ceea ce meritam .Mi s-au intimplat atitea lucruri bune incit nu mi le pot
explica ,ca acestea s-au putut produce fara puterea unei forte superioare ,care m a
vegheat si mi a trimis o raza protectoare tocmai atunci cind aveam o maaare
nevoie .Daca ar fi sa povestesc ce mi s a intimplat in ultimii 12 ani ,majoritatea
ar crede ca am probleme psihice .Am asistat la unele evenimente ce s au produs sub
ochii mei ,care din pct meu de vedere nu puteau sa aiba loc fara puterea unei forte
superioare care a intervenit in momentul oportun .

Reply ?

Elena Dumitru
January 27, 2018 at 12:11 pm
�mi staruie si astazi �n minte o �ntrebare a unei paciente adresata so?ului meu: ce
a fost la �nceput: cuv�ntul?. Dar raspunsul a venit surprinzator poate ptr. noi:
Nu-la �nceput a fost stiinta- ea a creat cuv�ntul.

Reply ?

Mirela
February 28, 2018 at 10:43 pm
Va multumesc , sanatate si binecuvantari alaturi de cei dragi ,Doamne ajuta-ne .!

Reply ?
Leave a Reply

Enter your comment here...

Advertisements

Report this ad
TRANSLATE
Select Language??
DIN �NTELEPCIUNEA MARILOR MAESTRI

RECENT POSTS
Raspunsul la o rugaciune
NU MAI SPUNE � MULTUMESC DIN SUFLET
LA �NCEPUTURI
Continutul si structura egoului
Multumesc
Instinct, Intuitie, Intelect si Inteligenta
LANTUL PLANETAR AL PAM�NTULUI
Mintea Creatoare � PRINCIPII
APOLLONIUS DIN TYANA, faimos �ntelept si realizat spiritual care a vizitat SHAMBALA
NATURA UMANA� SAU NATURA ANIMALICA?
ARHIVA
March 2018 (2)
February 2018 (9)
January 2018 (12)
December 2017 (12)
November 2017 (9)
October 2017 (8)
September 2017 (12)
August 2017 (5)
July 2017 (11)
June 2017 (1)
May 2017 (2)
April 2017 (1)
March 2017 (16)
February 2017 (13)
January 2017 (13)
December 2016 (7)
November 2016 (3)
October 2016 (6)
September 2016 (6)
August 2016 (8)
July 2016 (8)
June 2016 (9)
May 2016 (12)
April 2016 (36)
March 2016 (27)
February 2016 (22)
January 2016 (5)
December 2015 (3)
November 2015 (3)
October 2015 (3)
September 2015 (1)
August 2015 (3)
July 2015 (7)
June 2015 (69)
May 2015 (5)
February 2015 (1)

Enter your email address

Follow

web
statistics

bjk
h
hj
j'bxvxz
h
fy
vu
vh
v'h
b h
h
b'bh ;hl