In fizica sunt cunoscute multe experimente care confirma valabilitatea legii conservarii energiei pentru sistemele termidinamice supuse

la contacte termice si mecanice. Unul dintre experimentele care au condus la enuntarea principiului intai al termodinamicii a fost cel efectuat de J.P.Joule impreuna cu William Tomson.

Efectul Joule-Thomson
La destinderea n vid (fr efectuare de lucru mecanic exterior) energia intern U a gazului ideal (perfect) si deci temperatura lui rmne neschimbat: (U / V ) T = 0 . n practic, ns, gazele reale se comport diferit, adic la o destindere aiabatic n vid (fr lucru mecanic exterior) gazul se rceste iar la o comprimare, fr lucru mecanic exterior, gazul se nclzeste (exemplu cazul umflrii cauciucului unui automobil de la un rezervor de presiune. La umflarea cu o pomp de mn nclzirea se datoreaz, n parte, comprimrii adiabatice cu lucru mecanic. Acest fenomen a fost studiat n laborator de ctre Joule si Thomson cu ajutorul dispozitivului din figura alturat. n acest dispozitiv gazul a fost lsat s se destind de la presiunea constant p 1 la presiunea constant p2, scurgndu-se laminar printr-un perete poros. Pentru mentinerea constant a presiunilor se deplaseaz cele dou pistoane n mod corespunztor: pistonul 1 se apropie iar pistonul 2 se ndeprteaz de peretele poros. Rolul peretelui poros (un simplu tampon de vat) este numai acela de a asigura o curgere laminar fr turbulente. Cele dou termometre indic temperaturile n cele dou compartimente. Cilindrii sunt confectionati dintr-un material termoizolant, pentru ca procesul s fie adiabatic. Se constat c cele mai multe gaze se rcesc (T2 < T1) n cazul destinderii laminare. Sunt ns unele care se nclzesc (T2 > T1). Variatia temperaturii gazului n timpul destinderii laminare fr efectuare de lucru mecanic, se numete efectul Joule-Thomson. O msur a efectului Joule-Thomson este coeficientul diferential = dp , numit coeficient J-Th. Cu exceptia hidrogenului si a heliului la temperatura obisnuit, pentru toate gazele >0 adic gazele reale si cresc temperatura cu cresterea presiunii. Explicatia este dat de faptul c la densitti mai mari ale gazelor distantele ntre molecule sunt mai mici si ncep s apar fortele de respingere ntre molecule (vezi diagrama fortei de interactie si a energiei potentiale dintre dou molecule), si prin destinderea gazului aceste forte contribuie la cresterea energiei cinetice a moleculelor, adic a temperaturii gazului. Dac se efectueaz experimentul JouleThomson la diferite temperaturi se constat c, la temperaturi suficient de sczute chiar si H 2 si He au pozitiv iar la temperaturi mai ridicate si pentru alte gaze dect He si H 2 devine negativ. Exist, deci, o anumit temperatur, care difer de la gaz la gaz, la care schimb semnul, numit temperatur de inversiune. n cursul destinderii laminare rmne constant entalpia H a gazului si nu energia intern. Conform principiului I al termodinamicii pentru 1 mol de gaz ideal ce a trecut prin peretele poros: U = ( pV ) si deoarece volumul molului de gaz este V1 la p1 ai V2 la p2 atunci:
U 2 U 1 = p1V1 p 2V2 U 1 + p1V1 = U 2 + p 2V2 H 1 = H 2 H = 0
dT

Calculul coeficientului J-Th si al temperaturii de inversiune.

H H Entalpia H este o functie de p si T si diferentiala ei total este: dH = T dT + p dp p T

 H H Dar n procesul J-Th dH=0 deci scriind dH = T dT + p dp =0 se poate scoate: p T

H p dT = = dp H T
H p

T p

unde

dH = CP dT
V Cp

iar

H p

V = T p

dV dS V =T = T +V ; dp dp T p T

deci:

T V V =T V si atunci: T p = T p T
V

n aceast formul Cp este cunoscut, T = coeficient de dilatare volumic a gazului si astfel, stiind pe p V si pe T se poate calcula valoarea lui . Folosind pentru gazele reale ecuaria lui Van der Waals pentru 1 a ab mol si la presiune nu prea mare: p + 2 (V b ) = RT n care, dezvoltnd-o, neglijm 2 iar pe V din V V
a termenul 2 al corectiei l nlocuim cu: V = p atunci ecuatia devine: V = RT + b . RT
Prin derivare n raport cu T rezult T = p + RT 2 adic coeficientul de dilatatie. p Pentru a afla numrtorul n expresia lui nmulim aceast ecuatie cu T s scdem din ea pe V (expresia de R a
mai sus): T T V = RT b , deci coeficientul J-Th devine: p 2a V
RT

dT 1 2a = b dp C p RT

n concluzie cu aceast expresie se poate calcula coeficientul J-Th din constantele a si b ale ecuatiei lui Van der Waals. Temperatura de inversiune Ti , se obtine anulnd pe adic, anulnd paranteza din expresia lui, cci T nu poate fi nul
2a 2a b = 0 Ti = . RT Rb

Temperatura Boyle este temperatura la care legile gazelor perfecte sunt aplicabile gazelor reale pn la presiuni mai mari. Din calculul temperaturii Boyle s-a gsit c TB = inversiune este dublul temperaturii Boyle Ti=2TB.
a de unde rezult c temperatura de Rb