1.9.

Efectul Joule-Thompson
Efectul Joule-Thompson (1845) const n variaia temperaturii
unui gaz real la scderea adiabatic a presiunii prin traversarea unui
orificiu ngust sau a unui perete poros.
Procesul Joule-Thomson este ireversibil: peretele poros se
opune puternic, iar entalpia gazului H=U+PV se conserv, astfel nct
pentru dou stri diferite H1=H2 i U2U1=P1V1P2V2, reprezentnd
relaia pentru lucrul efectuat.
Coeficientul Joule-Thomson (Kelvin) este definit
T
JT = , astfel folosind proprietile Jacobianului (1.58)
P H
(1.60) se obine:
T (T , H ) (T , H ) (P, T ) (T , H ) (P, H )
JT = = = =
P H (P, H ) (P, T ) (P, H ) (P, T ) (P, T )
H H S S
= = T + V T
P T T P P T T P
V 1 V
= T + V c P = T V
T P c P T P
V
= ( PT 1),
cP
1 V
unde P = este coeficientul izobar de dilatare termic
V T P
(vezi p.1.2).
Dependena de temperatur a coeficientului JT pentru diferite
gaze la presiune atmosferic este reprezentat n Fig.3. Pentru un mol
V R V
= = i JT = 0 . Prin
id
de gaz ideal, V=RT/P, astfel nct
T P P T
urmare, efectul Joule-Thompson se datorete anume faptului c gazele

53
 Coeficientul Joule-Thomson, K/bar

T, K
Fig.3. Coeficientul Joule-Thomson pentru diferite gaze la
presiune atmosferic.
nu sunt ideale. Pentru gazele reale caracterizate de ecuaia lui van der
Waals, se obine:
V
1 1 P V
JT
vW
= T V = T V
cP T P c P T V P T
V
= ,
c P P T
unde
RT a P P 2a RTb
P= 2 , = T +V = 2 ,
V b V T V V T V (V b )2
V
iar deoarece < 0 i c P > 0 , atunci semnul coeficientului
P T
Joule-Thomson coincide cu semnul lui , adic sign JT vW
= sign .
Pentru =0 exist un efect deosebit punct de inversie, pentru care

54
 2a
temperatura de inversie este Ti = , astfel nct <0 pentru T>Ti i
Rb
>0 pentru T<Ti. Cnd coeficientul de dilatare al gazului real e mai
mare dect al gazelor perfecte, are loc scderea temperaturii gazului
(O2, N2, aer); n caz contrar se produce o cretere a temperaturii
gazului (He, H2). Pentru gazele cu densitate mare exist puncte de
inversie inferior i superior [1].
Acest efect este utilizat n tehnic pentru obinerea
temperaturilor foarte joase i pentru lichefierea gazelor prin procedeul
Linde (1895).

1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot.

Randamentul motoarelor
Ciclul Carnot a fost propus n anul 1820 de inginerul francez
Nicolas Lonard Sadi Carnot n scopul mbuntirii randamentului
motoarelor termice. Este un ciclu teoretic reversibil, alctuit din dou

Fig.4. Reprezentarea n diagrama P-V a ciclului Carnot.

55