CUPRINS

Argument 2
CONDENSATOARE ELECTRICE 3
Clasificare 3
Unități de măsură 4
Reprezentare convențională 4
Asocirea condensatoarelor 5
Parametrii condensatoarelor 10
Marcarea condensatoarelor 11
Detalii privind funcționarea condensatoarelor 12
Rețele de condensatoare 14
Condensatorul intr-un circuit de curent continuu 16
Condensatorul intr-un circuit de curent alternative 18
Condensatorul in circuite care combina curentul continuu si
curentul alternative 18
CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR 20
APLICAȚII ALE ELECTROSTATICII 21

NORME DE PROTECŢIE A MUNCII 24

BIBLIOGRAFIE 26
ANEXE 27

1
 Argument

Aplicaţiile curentului electric în viaţa de zi cu zi a societăţii sunt foarte

diversificate, neexistand practic domeniu al activităţiior umane unde sa nu fie prezent,
sub o formă sau alta. Cateva dintre aplicaţiile curentului electric se regăsesc în
urmatoarele domenii:
 iluminatul electric atât pentru nevoiile productive şi pentru iluminatul
public, iluminatul interior al locuinţelor, spitalelor, spaţiilor de invaţământ,
etc;
 incălzitul electric realizat cu elemente rezistive (diverse aparate de uz
casnic, aparate de incălzire industrială, de uscare sau de tratamente
termice) sau cu arc electric (sudură electrica sau la cuptoare metalurgice
pentru topire şi elaborarea oţelului, fie cu curenţi de înalta fregvenţă
(tratamente termice de călire superficial);
 acţionările mecanice prin intermediul motoarelor electrice, pentru
majoritatea maşinilor unelte (strunguri, maşini de găurit, maşini de frezat,
războaie de ţesut, etc), a agregatelor de pompare a apei sau a altor
lichide, a echiparii compresoarelor, a antrenarii benzilor transportoare,
etc.;
 transportul electric, atât pe cale ferata cât şi pe căi de circulaţie urbane
sau de transport uzinare;
 telecomunicaţiile şi transmisiunile de date incepând cu telefonul obişnuit,
telefaxul, comunicări la marile sisteme prin sateliţi;
 radiocomunicaţiile şi televiziunea, atât cea pentru marele public cât şi cea
utilizata în comunicaţii profesionale sau televiziune în circuit inchis pentru urmărirea
proceselor din mediul toxic sau periculos, în investigaţii, în medicină, etc.;
Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea
unor reguli stricte de utilizare şi folosire corectă, numite norme de tehnică a securităţii
muncii.Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente grave ( incendii, avarii
sau chiar la electrocutării mortale ).

2
 CONDENSATOARE ELECTRICE
 DEFINIŢII:
CONDENSATORUL ELECTRIC este un dispozitiv a cărui funcţionare se
bazează pe proprietatea înmagazinării unei cantităţi de electricitate; el este format
din două armături conductoare separate între ele printr-un material electroizolant
numit dielectric.
 Mărimea fizică care defineşte un condensator este CAPACITATEA.
 Tensiunea U avem urmatoarea relaţie:

C = Q/U, unde:
C – capacitatea condensatorului, în farazi [F];
Q – cantitatea de electricitate, în Coulombi [C];
U – tensiunea electrică, în volţi [V].
Capacitatea unui condensator este funcţie de suprafaţa armăturilor, de distanţa
dintre ele şi proprietăţile dielectricului definite prin constanţa dielectrică sau
permitivitatea materialului.

C = ε S / d; ε = ε0 ε r

ε – permitivitatea absolută a materialului (constant

dielectrică), în F/m;
ε 0 – permitivitatea vidului = 1/ 4Π9 109, [F/m]
ε r – permitivitatea relative a dielectricului
d – distanţa dintre armături, în m
S – suprafaţa armăturilor, în m²

 CLASIFICARE:
 După natura dielectricului:
- cu dielectric – gazos (vid, aer, gaz)
- lichid (ulei)
- solid – anorganic (mică, sticlă, ceramică)
- organic (hârtie, lac,)
 după construcţie:
- fixe
- variabile
- semireglabile
 după regimul de lucru:
- condensatoare pentru curent continuu
- condensatoare pentru curent alternativ
 după tensiunea de lucru:
- condensatoare de joasă tensiune (SUB 100V)
- condensatoare de înaltă tensiune (PESTE 100V)
 după material:
- ceramice

3
 - carcasa metalică
- carcasa din material plastic

 UNITĂŢI DE MĂSURĂ
Valoarea capacitatii electrice se exprima cu ajutorul urmatoarelor unitati de
masura:

-         farad (simbol F) este capacitatea unui condensator  electric care sub o

tensiune de un volt între armaturile lui se încarca cu o sarcina electrica de un coulomb.

1coulomb 1C
1 farad= sau 1 F=
1 volt 1V

În sistemul International  SI este unitate derivata.

Submultiplii farad-ului sunt:

-         milifarad (simbol mF); este egal cu 10-3F,

1mF=10-3F;

-    microfarad (simbol F); este egal cu 10-6F,

1F=10-6F;

-         nanofarad (simbol nF); este egal cu 10-9,

1nF=10-9F;

-         picofarad  (simbol pF); este egal cu 10-12F.

 REPREZENTARE CONVENŢIONALĂ:

4
Simbolizarea condensatoarelor

Fig

Condensatoarele electrice se reprezinta în diferite moduri corespunzatoare destinatiei

lor. În fig. sunt redate simbolurile prin care se reprezinta condensatoarele în schemele
electrice.

Fiecare simbol are semnificatia urmatoare:

a) - condensator fixîn general;

b) - condensator cu capacitate variabila;

c) si d) - condensator ajustabil (trimer);

e), f) si g) - condensator electrolitic;

h) - bloc de condensatoare cu capacitate variabila;

i) - condensator de trecere.

 ASOCIEREA CONDENSATOARELOR:

5
 1. MONTAJ SERIE

Condensatoarele pot fi legate în SERIE, PARALEL sau MIXT.

 CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE:

1/Ce = 1/ C1 + 1/C2 + … + 1/Cn

Inversa capacităţii echivalente este egală cu suma

inverselor capacităţilor. componente.

Cele trei condensatoare din desenul a) al figurii de mai jos sunt legate in serie.
Pentru a vedea ce capacitate echivalenta are gruparea din dreptunghiul albastru,
trebuie sa analizam in detaliu ce se intimpla. Sistemul format din armatura din dreapta a
lui C1, armatura din stinga a lui C2 si firul care le uneste formeaza un singur conductor
(delimitat cu verde in desenul b), care este perfect izolat de restul lumii. Din acest motiv,
sarcina neta de pe el, care era initial zero, se conserva si ramine in continuare zero.
Cum sarcina de pe fir este neglijabila, este obligatoriu ca sarcina cu care se incarca
C1 sa fie egala cu aceea cu care se incarca C2.

6
Un rationament similar ne arata ca si sarcinile condensatoarelor C 2 si C3 sunt egale. In
concluzie, sarcinile condensatoarelor legate in serie sunt egale, indiferent de
capacitatea lor. Sa vedem ce putem spune despre tensiunile condensatoarelor.
Fiecare dintre ele este definita ca diferenta de potential intre armatura pozitiva si
armatura negativa (desenul c). Adunind cele trei tensiuni, potentialele punctelor
intermediare se anuleaza si obtinem diferenta de potential intre capetele gruparii, notate
pe desen cu literele A si D. La gruparea in serie, tensiunea la capetele gruparii este
suma tensiunilor de pe fiecare condensator. Daca exprimam tensiunea fiecarui
condensator prin capacitatea si sarcina acumulata, obtinem ca tensiunea la capetele
gruparii este

Q fiind sarcina circulata prin baterie la incarcare. Intreaga grupare poate fi, deci,
inlocuita cu un singur condensator, a carui capacitate verifica, conform definitiei, relatia
Cechiv=Q/U, sau, echivalent, 1/Cechiv=U/Q. Comparind cu relatia precedenta, obtinem ca 

(inversul capacitatii echivalente pentru

o grupare in serie)

7
 Rezultatul poate fi generalizat pentru un numar oarecare de condensatoare.
Inversul capacitatii echivalente unei grupari de condensatoare legate in serie este
egal cu suma inverselor capacitatilor condensatoarelor.
Deoarece toate capacitatile sunt pozitive, la legarea in serie, capacitatea echivalenta
este mai mica decit capacitatea oricarui condensator din grupare. Cind legam in
serie cu un condensator un altul, cu o capacitate mult mai mare, acesta din urma va
afecta foarte putin capacitatea echivalenta, care va fi doar putin mai mica decit a
primului condensator. Daca legam in serie N condensatoare identice, capacitatea
echivalenta este de N ori mai mica decit aceeea a unui condensator. S-ar parea ca
gruparea in serie nu ofera nici un avantaj, deaorece obtinem capacitati mai mici. Daca
privim, insa, la ecuatia scrisa pentru tensiuni, observam ca tensiunea totala se distribuie
pe fiecare condensator din grupare. Legind in serie N condensatoare identice, fiecare
va trebui sa reziste doar la o tensiune de N ori mai mica. De exemplu, cu zece
condensatoare cu functionare garantata pina la 100 V, putem realiza prin legare in
serie, un condensator echivalent care sa functioneze la 1000 de volti. Pretul platit este
micsorarea de 10 ori a capacitatii.

2. MONTAJ PARALEL

8
  CAPACITATEA ECHIVALENTĂ A ANSAMBLULUI ESTE:

Ce = C 1 + C 2 + … + C n

Capacitatea echivalentă este egală cu suma

capacităţilor componente.

Utilizind fire conductoare, mai multe condensatoare pot fi legate impreuna in

acelasi circuit. In primul desen al figurii urmatoare, condensatoarele sunt legate astfel
incit toate armaturile din stinga sa aiba un potential comun, acelasi lucru fiind valabil si
pentru armaturile din dreapta. Astfel, fiecare din condensatoare are aceeasi diferenta de
potential U intre armaturile sale. Spunem ca am legat condensatoarele in paralel.

Intodeauna, la o conexiune in paralel, condensatoarele au toate aceeasi tensiune

intre armaturi. In timpul incarcarii, prin baterie a trebuit sa fie circulata o sarcina egala
cu suma sarcinilor de pe fiecare condensator
Q=C1.U+C2.U+C3.U=(C1+C2+C3).U.
Exact acelasi lucru s-ar fi intimplat daca in loc de gruparea in paralel delimitata
cu linie punctata am fi avut un singur condensator egal cu o capacitate egala cu suma
capacitatilor condensatoarelor grupate in paralel (desenul din dreapta figurii).
Daca sub circuitul delimitat in dreptunghiul albastru ar fi inchis intr-o cutie in care
nu avem acces, nu am putea, prin nici o metoda, sa decidem daca avem acolo
gruparea respectiva sau un singur condensator cu capacitatea C 1+C2+C3.

9
 Din aceasta cauza, spunem ca gruparea poate fi echivalata cu un singur
condensator avind capacitatea

(capacitatea echivalenta pentru

o grupare in paralel)

Relatia precedenta poate fi generalizata pentru un numar oarecare de condensatoare:

Capacitatea echivalenta a unei grup de condensatoare legate in paralel este egala
cu suma capacitatilor condensatoarelor. Capacitatea echivalenta a unei grupari in
paralel este mai mare decit capacitatea oricarui condensator din grupare. Legarea
in paralel cu un condensator a altuia, avind capacitatea mult mai mica decit primul,
creste doar cu putin capacitatea echivalenta. Daca grupam in paralel N
condensatoare de capacitati egale, capacitatea echivalenta este de N ori mai mare
decit a unuia singur. Aceasta proprietate este adesea utilizata in practica pentru
obtinerea de capacitati mari, atunci cind nu sunt disponibile condensatore cu
capacitatea necesara.

 PARAMETRII CONDENSATOARELOR:

 CAPACITATEA NOMINALĂ: Cn, [F] – respectiv capacitatea la care este realizat

condensatorul şi este înscrisă pe corpul acestuia.
 TOLERANŢA: t, [%] – abaterea maximă a valorii reale a capacităţii faţă de
valoarea ei nominală.
 TENSIUNEA NOMINALĂ: Un, [V] – este tensiunea continuă maximă sau
tensiunea efectivă maximă care poate fi aplicată continuu la terminalele
condensatorului în gama temperaturilor de lucru.
 REZISTENŢA DE IZOLAŢIE: Riz, [Ω] – raportul dintre tensiunea continuă
aplicată unui condensator şi curentul electric care îl străbate, la un minut de la
aplicarea tensiunii.
 TANGENTA UNGHIULUI DE PIERDERI: tgδ – raportul dintre puterea activă Pa,
care se disipă pe condensator şi puterea reactivă, Pr, a acestuia, măsurate la
frecvenţa la care se măsoară capacitatea nominală.

10
 MARCAREA CONDENSATOARELOR:
 Se face în clar sau în Codul culorilor.

11
 Detalii privind funcționarea condensatoarelor

Un condensator este format din doua armaturi

metalice, separate intre ele printr-un izolator, incarcate
cu sarcini de marime egala dar de polaritati opuse.
Pentru a obtine o capacitate mare, armaturile trebuie sa
fie apropiate una de cealalta. In aplicatii,
condensatoarele nu sunt incarcate prin aducerea, pe
rind, a unor sarcini pe armaturi ci prin legarea, prin fire
metalice, la o sursa de tensiune, asa cum este, de
exemplu, bateria unui autoturism (figura alaturata).
Aceasta sursa de tensiune mentine intre bornele sale o
diferenta de potential constanta, numita tensiune
electromotoare a sursei. In cazul bateriei auto,
Sarcinile de pe fire si bornele
tensiunea electromotoare este de 12 V.
bateriei nu sunt reprezentate.

Imediat ce condensatorul este legat la bornele bateriei, aceasta extrage electroni

din armatura legata la borna pozitiva, ii trece prin baterie si ii depune pe cealalta
armatura. In acest fel, armaturile se incarca cu sarcini opuse dar egale in modul.
Incarcarea continua pina cind fiecare armatura ajunge la potentialul bornei la care este
legata si se atinge, astfel, echilibrul electrostatic. In aceste conditii, diferenta de
potential intre armaturi este egala cu tensiunea electromotoare a sursei. Timpul cit
dureaza procesul de incarcare depinde de sarcina cu care se incarca armaturile, de cit
de bune conductoare sunt firele prin care se face legarea armaturilor la borne si de cit
rapid poate bateria sa transporte sarcina.

12
 Sistemul format din condensator, firele metalice de
legatura si baterie este un circuit electric. El poate fi
reprezentat simplificat, utilizind anumite simboluri, printr-
o schema electrica (vezi figura alaturata). Firele de
legatura sunt reprezentate prin linii continue; pentru ca
ele sunt subtiri, acumuleaza foarte putina sarcina. Acelasi
lucru este valabil pentru bornele bateriei. Din acest motiv,
in figura precedenta, sarcinile nete de pe aceste corpuri,
desi exista, nu au fost desenate. Astfel, forma firelor nu
conteaza si, din aceasta cauza, acestea pot fi desenate
indoite la unghiri drepte, astfel incit schema sa arate
ingrijit. Pentru condensator este utilizat un simbol format
din doua segmente de dreapta, paralele, ce aminteste de
forma unui condensator plan. Simbolul pentru baterie
face distinctie intre borna sa pozitiva (linia lunga si
subtire) si cea negativa (linia mai scurta si mai groasa).
Pentru evitarea confuziilor, este bine sa puneti si semnele
+ si -.

13
 Rețele de condensatoare

Legind in paralel mai multe grupari serie (si invers), putem construi retele
complexe de condensatoare. Capacitatea echivalenta se obtine simplificind, pas cu pas,
circuitul prin utilizarea relatiilor deduse anterior. Dar nu orice circuit poate fi descompus
in sub-circuite de tip serie sau paralel. Un asemenea exemplu este cel din figura de mai
jos. Pentru rezolvarea sa (aflarea sarcinii si tensiunii fiecarui condensator cind
cunoastem capacitatile si tensiunea sursei), trebuie sa aplicam sistematic ceea ce am
utilizat la analiza gruparilor serie si paralel.

Mai multe fire conductoare care sunt legate impreuna formeaza un nod al circuitului.
Circuitul de care ne ocupam are patru asemenea noduri, notate cu literela A, B, C si D.
Dintre acestea, nodurile B si C sunt conectate numai la armaturile unor condensatoare.
Ansamblul armaturilor si firelor respective este, deci, izolat si sarcina totala este nula.
Ecuatiile rezultate de aici sunt

Conservarea sarcinii aplicata la nodul A ne arata ca sarcina totala circulata prin

sursa la incarcare este suma sarcinilor Q1 si Q3. Ecuatiile intre tensiuni se obtin usor
daca ne amintim ca fieacrui punct ii corespunde doar un singur potential. Cind facem o

14
plimbare in jurul cabanei, intorcindu-ne de unde am plecat, suma algebrica a variatiilor
de inaltime aparute pe drum este intodeauna zero: am urcat exact cit am coborit. Un
lucru similar se intimpla si cu potentialul. Daca parcurgem o bucla inchisa (adica ne
intoarcem de unde am plecat) suma algebrica a variatiilor de potential pe acea bucla
este nula. Avem in circuit trei bucle elementare (care nu contin alte bucle in interior):
ABCA, CBDC si DACD. Le parcurgem pe rind, in orice sens dorim, avind grija sa luam
tensiunile cu semnul + cind urcam la potential mai mare (cind mergem de la armatura
negativa la cea pozitiva), si cu semnul minus in cazul contrar. Obtinem, astfel, ecuatiile,

care, prin folosirea relatiei de definitie a capacitatilor condensatoarelor, pot fi

puse sub forma

Impreuna cu cele doua ecuatii deduse din conserrvarea sarcinilor, avem acum 5
ecuatii care contin sarcinile de pe condensatoare, exact atitea cite necunoscute avem.
Rezolvind sistemul de ecuatii, obtinem sarcina de pe fiecare condensator.

15
 Condensatorul intr-un circuit de curent continuu

La condensator, deficitul de electroni din placa de pe care electronii pleaca, face

posibil excesul de electroni pe placa opusa, unde electronii sunt predispusi sa se
acumuleze in compensatie, datorita campului electric care se transmite instantaneu in
TOT circuitul de la sursa de tensiune (jonctiunea sau spatiul izolator dintre platanele
condensatorului avand o latime de numai cativa microni permite propagarea campului
electric dar nu si a electronilor).
Practic campul electric care se propaga prin intreg circuitul misca electronii prin
circuit DAR nu ii si trece prin spatiul izolator dintre platanele condensatorului. Electronii
migreaza sub forma de incarcatura electrostatica PE SUPRAFATA platanului asociat
bornei cu potential negativ (deci nu se acumuleaza in interiorul conductorului) si
respectiv pleaca in cantitate echivalenta de pe platanul opus, spre borna asociata
acestuia. Pana cand circula electronii prin semi-circuit in felul acesta sub forma de
curent electric temporar? Pana cand potentialul electric al platanelor a echivalat
potentialul electric al bornelor de tensiune din circuit, adica

> Borna 1 - Platanul 1 au fiecare potentialul: -nV, -nV si sunt astfel in echilibru de
potential.
> Borna 2 - Platanul 2 au fiecare potentialul +nV, +nV si sunt la randul lor in
echilibru de potential.

16
 Tensiunea dintre platanele condensatorului a echivalat-o pe cea de la bornele
circuitului iar ca sens, cele doua tensiuni sunt in opozitie, facand astfel imposibila
circulatia pe mai departe a curentului electric prin circuit, platanul cu -nV respingand
orice nou aflux de electroni venit de pe borna cu potentialul -nV, la fel si in cazul
platanului 2, care respinge tendinta de a creea deficit de sarcina a bornei 2. Practic in
circuit exista acum 2 campuri electrice, egale ca forta si de sens opus, care fac
imposibila miscarea pe mai departe a electronilor sub forma de flux electric.
Condensatorul odata decuplat de la sursa de tensiune va ramane INCARCAT
pana cand este conectat la un circuit de consum prin care energia poate fi utilizata sub
forma de curent electric de scurta durata (de exemplu blitul aparatelor foto) sau pana
cand este scurtcircuitat (prin conectarea directa a platanelor intre ele fara nici un
consumator intercalat sau rezistenta) ori pana cand ambele platane se conecteaza la
Pamant si astfel condensatorul se descarca prin Pamant.
Asadar condensatorul BLOCHEAZA rapid trecerea curentului electric printr-un
circuit de curent continuu, actionand ca o membrana elastica montata etans pe o teava
in calea curentului de apa unidirectional. Cand contra-presiunea din membrana
echivaleaza presiunea curentului de apa din teava, apa inceteaza sa mai curga prin
teava. Avem astfel flux nul in instalatie (intensitate 0 a curentului electric) dar tensiuni
nenule, egale si de sens opus in sursa de apa din instalatie si respectiv in membrana
elastica de pe traseul instalatiei (tensiunea electrica la bornele condensatorului este
egala si de sens opus cu tensiunea electrica de la bornele sursei

17
 Condensatorul intr-un circuit de curent alternative

Intr-un circuit de curent alternativ condensatorul nu influenteaza oscilatia

electronilor inainte si inapoi pe traseele de circuit, practic el actionand ca o membrana
elastica amplasata fix si etans pe o sectiune a unei tevi pline cu apa in care fluxul de
apa din teava oscileaza sub forma de curent mai puternic sau mai slab, inainte si inapoi
pe distante scurte, astfel incat prezenta membranei nu afecteaza fenomenul daca e
suficient de flexibila (prezenta condensatorului cu o capacitanta ridicata nu este
sesizabila intr-un circuit de curent electric alternativ).

Condensatorul in circuite care combina curentul continuu si curentul

alternativ

Este vorba de circuite care includ tranzistori pe post de AMPLIFICATORI

(alimentati in curent continuu) si, aditional, un curent electric alternativ - spre exemplu
de la un microfon de la care pleaca un semnal audio oscilant (tradus in curent alternativ
care se cere amplificat). Prin tranzistor se amplifica semnalul sinusoidal de curent
alternativ al microfonului dar tranzistorul trebuie parcurs tot timpul de un curent continuu
si deci are nevoie sa fie strabatut de cei doi curenti (de la sursa de putere si de la sursa
de semnal) intr-o formula in care nici un curent sa nu oscileze astfel incat sa ajunga sa
schimbe sensul in circuit (sau sa treaca in partea negativa a graficului de voltaj). Acest
lucru se intampla prin insertia in circuit de condensatori care salta sinusoida de curent
alternativ intr-o zona de curent continuu. Un astfel de consdensator se mai numeste si
condensator de decuplare deoarece "separa" curentul continuu de cel alternativ

18
 Tot in combinatie curent alternativ - curent continuu, condensatorul care
jongleaza cu sarcina electrica, stocand surplus sau eliminand necesar, are rolul de a
elimina intr-o buna masura pulsatiile nedorite de curent sau de tensiune din circuit,
practic oscilatiile fluxului de sarcina datorate interferentelor intre piese, fire, campuri
electrice si magnetice interne si externe. El netezeste varfurile si umple golurile undelor
neregulate de intensitate si tensiune. Se mai spune ca elimina o buna parte din
zgomotul de fond al circuitelor electrice, captat intr-o buna masura ca urmare a
interferentei firelor cu fenomenele de tip inductivitate electro-magnetica din afara sau
din interior. Deoarece protejeaza bucata de circuit la bornele careia este montat de
interferenta cu "zgomotele" nedorite, acest tip de condensator se mai numeste "de
ocolire" sau by-pass.

19
 CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE CONDENSATOARELOR

Utilizarea în tehnica a condensatoarelor este determinata de caracteristicile

constructive si în primul rând de natura dielectricului. Grupate dupa acest criteriu,
condensatoarele se împart în mai multe categorii.
Condensatoare cu dielectric din hârtie: se întrebuinteaza în circuite de curent
continuu, radioreceptoare si televizoare pentru cuplari, decuplari, filtre, circuite de
baleiaj pe orizontala, instalatii de iluminat cu lampi cu descarcari în gaze, circuite de
redresare, pornirea si functionarea motoarelor asincrone monofazate,
antiparazitarea  micromotoarelor (bormasini, ventilatoare etc.) antiparazitarea
instalatiilor de alimentare a aparaturii de radiocomunicatii, circuite de defazare pentru
motoare asincrone monofazate, circuite de deflexie din televiziune.
Condensatoare cu dielectric din plastic - se utilizeaza în radioreceptoare,
televizoare si aparatura industriala si de telecomunicatii, antiparazitarea autovehiculelor,
automatizari, telecomunicatii, radioelectronica.
Condensatoare electrolitice cu aluminiu si tantal se folosesc în circuite de cuplare
si decuplare în aparatura speciala, radioreceptoare si televizoare, circuite de filtrare ale
redresoarelor pentru alimentarea aparaturii tranzistorizate, circuite de filtrare ale
redresoarelor de înalta tensiune, pentru implantare.
Condensatoare ceramice se folosesc în echipamente de telecomunicatii
electronice, în domeniul radiofrecventelor (au pierderi mici si stabile cu temperatura) în
circuite în care se cer gabarite reduse ale componentelor.
Condensatoare cu mica - pentru ca au pierderi reduse si capacitate stabila - se
folosesc în circuite de radiofrecventa, în circuite de blocare, de decuplare, de filtrare, de
cuplaj etc.
Condensatoare variabile; sunt larg raspândite în constructia radioreceptoarelor,
radioemitatoarelor, aparatelor de masura si control. Dielectricul la aceste
condensatoare poate fi aerul, mica, pertinaxul, stiroflexul etc.
Condensatoare ajustabile (trimeri); sunt utilizate mai ales în domeniul
radiotehnicii. Asupra lor se actioneaza foarte rar, cu ajutorul unei surubelnite sau chei
speciale. Se folosesc mai ales pentru compensarea capacitatilor parazite sau în
circuitele oscilante din etajele de radiofrecventa ale emitatoarelor de mica putere.

Aplicatii ale electrostaticii

20
 Paratraznetul
Cu mult imp inainte ca natura sarcinii
electrice sa fie cunoscuta, oamenii de stiinta au
inteles ca fulgerele si traznetele sunt descarcari
similare cu cele pe care le produceau in laboratoare.
Pe la 1750 existenta electricitatii atmosferice este
demonstrata spectaculos de Benjamin Franklin, care
ridica zmeie in timp de furtuna si produce scintei
intre sfoara umeda si corpuri metalice legate la
pamint.
Norii sunt constituiti dintr-un numar enorm de picaturi mici de apa si particule fine
de gheata. In timpul furtunilor, din cauza turbulentelor, aceste particule se ciocnesc si
se electrizeaza. Prin mecanisme care nu sunt inca intelese pe deplin, particulele mari
capata sarcina negativa in timp ce particulele mici devin pozitive. Datorita curentilor de
aer care urca, particulele mici se aglomereaza la partea superioara a norului pe cind la
baza norului predomina particulele mari. Astfel, norul se incarca ca un condensator,
baza fiind negativa iar partea superioara fiind pozitiva.

Intre aceste regiuni apar diferente de potential imense, de pina la sute de milioane de
volti. Astfel, cimpul electric ajunge la intensitati la care poate aparea strapungerea
aerului, prin canalul conductor creat realizindu-se neutralizarea reciproca a sarcinilor.

21
Descarcarea electrica poate avea loc in interiorul unui nor (intre partea superioara si
baza sa), intre doi nori diferiti (partea superioara a unuia si baza celuilalt) si intre un nor
si un obiect de pe pamint. Primele doua tipuri de descarcari, la care participa doar norii,
sunt numite fulgere, pe cind descarcarile electrice la pamint sunt numite traznete.
In cazul traznetelor, descarcarea are loc, cel mai adesea, intre baza negativa a
unui nor si un obiect inalt de pe pamint, care este incarcat, prin inductie, cu sarcina
pozitiva. Sarcina electrica vehiculata de un traznet "mediu" este de ordinul a 5 C iar
energia produsa, 500 milioane de jouli, este suficienta sa alimenteze un bec de 100 W
timp de doua saptamini. Efectele sunt devastatoare pentru ca aceasta energie este
degajata intr-un timp foarte scurt, sub o zecime de miime de secunda. Producerea unui
fulger este un fenomen complex, cu mai multe etape. In filmul urmator puteti vedea cum
din nor pornesc in multe directii canale conductoare. Cind unul dintre acestea se
intilneste cu un canal similar "crescut" de la pamint, pe acel traseu apare o descarcare
puternica.
In urma experimentelelor sale de electricitate, Bejamin Franklin a
inventat paratraznetul, un dispozitiv care protejeaza cladirile impotriva traznetelor.

(imagini de la http://www2.lhric.org/pocantico/franklin/lightningrod.htm)
Paratraznetul este constituit dintr-o bara metalica groasa, montata pe acoperisul
cladirii, conectata la un fir de cupru gros care coboara pina la nivelul solului si este legat
la o bara sau gratar metalic ingropate in pamint. Bara si firul de legatura au diametrul de
aproximativ 2 cm. Daca intre un nor si cladirea respectiva se produce o descarcare
electrica, paratraznetul ofera o cale prin care sarcinile electrice sa treaca, ocolind astfel

22
 cladirea. Esential este ca intregul sistem sa opuna o "rezistenta" cit mai mica la
curgerea sarcinilor electrice. Aceasta se obtine utilizind metale bune conductoare, fire
groase si un contact cu pamintul cit mai bun. In figura urmatoare aveti schema unei
instalatii ce protejeaza o casa de dimensiuni mici.

O constructie mai mare are nevoie de un sistem mai complex, asa cum se vede
in desenul de mai jos.

(imagini de la http://www.elliottelectric.com/)

23
 NORME DE PROTECŢIE A MUNCII

  Principalele masuri de protectie a muncii sunt:

- asigurarea inaccesibilitatii elementelor care fac parte din circuitele electrice si

care se realizeaza prin:

- amplasarea cablurilor electrice, chiar izolate, precum si a unor echipamente

electrice, la o înaltime inaccesibila pentru om;

- izolarea electrica a conductoarelor;

- folosirea carcaselor de protectie legate la pamânt;

Folosirea tensiunilor reduse (de 12, 24 si 36 V) pentru sculele electrice portative.

La utilizarea uneltelor portative alimentate electric, sunt obligatorii:

 - verificarea atenta a uneltei, a izolatiei si a fixarii sculei înainte de începerea

lucrului;

- evitarea rasucirii sau a încolacirii cablului de alimentare în timpul mutarii uneltei

dintr-un loc de munca în altul, pentru mentinerea bunei stari a izolatiei;

- menajarea cablului de legatura în timpul mutarii uneltei dintr-un loc de munca în

altul, pentru a nu fi solicitat prin întindere sau rasucire;

- evitarea trecerii cablului de alimentare peste drumurile de acces si în locurile de

depozitare a materialelor; daca acest lucru nu poate fi evitat, cablul va fi protejat prin
îngropare, acoperire cu scânduri sau suspendare;

- interzicerea repararii sau remedierii defectelor în timpul functionarii motorului

sau lasarea fara supravegherea a uneltei conectate la reteaua electrica.

Folosirea mijloacelor individuale de protectie si mijloacelor de avertizare.

Mijloacele principale de protectie constau în: clesti izolati si scule cu mânere

izolate.

Mijloacele auxiliare de protectie constau din: echipament de protectie (manusi,

cizme, halat, salopeta), covorase de cauciuc, platforme electroizolante.

Deconectarea automata în cazul aparitiei unei tensiuni de atingere periculoase sau a

unor scurgeri de curent periculoase.

Separarea de protectie care se realizeaza cu ajutorul unui transformator de

separatie.

24
 Izolarea suplimentara de protectie care consta în executarea unei izolari
suplimentare fata de izolarea obisnuita de lucru, dar care nu trebuie sa reduca calitatile
mecanice si electrice impuse izolarii de lucru.

Protectia prin legarea la pamânt este folosita pentru asigurarea personalului

contra electrocutarii prin atingerea echipamentelor si instalatiilor care nu fac parte din
circuitele de lucru, dar care pot intra accidental sub tensiune, din cauza unui defect de
izolatie. Elementele care se leaga la pamânt sunt urmatoarele: carcasele si
postamentele utilajelor, masinilor si ale aparatelor electrice, carcasele tablourilor de
distributie si ale tablourilor de comanda, scheletelor metalice care sustin instalatiile
electrice etc.

Protectia prin legarea la nul se realizeaza prin construirea unei retele generale
de protectie care însoteste în permanenta reteaua de alimentare cu energie electrica a
utilajelor.

Protectia prin egalizarea potentialelor este un mijloc secundar de protectie si

consta si în efectuarea unor legaturi, prin conductoare, în toate partile metalice ale
diverselor instalatii si ale constructiilor, care în mod accidental ar putea intra sub
tensiune si ar fi atinse de catre o persoana care trece prin acel loc.

BIBLIOGRAFIE

  

- Radoi C-tin., Svasta P., Lazarescu V., Stoichescu D., Lita I.,

 "Aparate, echipamente si instalatii de electronica industriala. Automatizari".  Manual

pentru liceele industriale si scoli profesionale", Bucuresti 1999.

- Calin Sergiu G. -  "Aparate si echipamente electrice", Editura Didactica si

Pedagogica, Bucuresti 1986.

- Ciobanu M., Carcu T., sa. -  "Instalatii electrice. Manual de utilizare", Editura
Tehnica, Bucuresti 1975.

- http\\:www.actrus.ro

- http\\:www.google.com

- R. Dobrea, C. Nitu - "Aparate si metode de masurat si control".

ANEXE

25
26