Cuprins

ARGUMENT………………………………………………………………… 2
Cap. 1 Elemente component ale liniilor electrice aeriene…………………. 3
1.1 Conductoarele………………………………………………………… 3
1.2 Izolatoarele…………………………………………………………….. 3
1.3 Materile utilizate la construcția izolatoarelor……………………. 6
1.4 Clemele și armăturile………………………………………………… 7
1.5 Stâlpii liniilor electrice aeriene…………………………………….. 7
1.6 Fundațiile LEA………………………………………………………… 9
1.7 Instalația de legare la pământ……………………………………… 9
Bibliografie………………………………………………………………… 10

1
 ARGUMENT

Utilizarea pe scară largă a energiei electrice nu este posibilă fără respectarea

unor reguli stricte de utilizare şi folosire corectă, numite norme de tehnică a securităţii
muncii.
Nerespectarea lor poate duce la apariţia unor accidente grave ( incendii, avarii
sau chiar la electrocutării mortale ).
În prima parte a lucrării se vor prezenta tipurile de conductoare folosite pentru
liniile electrice aeriene, monofolare, multifilare, monometalice , bimetalice.
Urmează apoi prezentarea izolatoarelor, alcătuite din materiale ceramice, din
sticlă și din materiale sintetice. Se vor face exemplificări privind toata gama de
izolatoare, izolatoare suport, izolatoare de tracțiune, izolatoare de joasă tensiune, de
medie tensiune, de înaltă tensiune, izolatoare de susținere, izolatoare de întindere.
Pentru a realiza legătura electrică și mecanică între conductoarele liniei,
izolatoare și stâlpii liniilor electrice aeriene se folosesc clemele și armăturile, care
trebuie să evite descărcările și pierderile prin efluvii.
Stâlpii liniilor electrice aeriene sunt o componenta importantă care se va studia,
prin prezentarea și recunoașterea lor în exploatare.

2
 Cap. 1 Elemente componente ale liniilor electrice aeriene (LEA)

Linia aeriana de energie electrica este o instalație montată în aer liber,

compusă din conductoare, izolatoare, cleme, armături, stâlpi, fundații și instalații de
legare la pământ care serveste la transportul sau distribuția de energie electrică.

1.1 Conductoarele liniilor electrice aeriene, în mod obișnuit se fabrică din

aluminiu, oțel sau aliaje de aluminiu; mai rar și doar în cazuri speciale din bronz sau
oțel.
Conductoarele LEA pot fi:
        Monofilare (masive), dintr-o singură sârma cu secțiune rotundă, numai
pentru secțiuni mici;
        Multifilare, sub forma de funie;
Conductoarele funie pot fi construite din fire cu aceleași secțiuni sau din fire cu
două secțiuni diferite.Ele pot fi:
        Monometalice
        Bimetalice, cum este cazul conductoarelor din aluminiu-oțel sau aliaj de
aluminiu-țel.
Se construiesc conductoare tubulare fie din mai multe fire circulare, fie din profile
segment. Pentru liniile de joasă tensiune se mai utilizează conductoare torsadate,
formate din unul sau mai multe conductoare de aluminiu isolate cu PVC, răsucite în
jurul unui conductor din aluminiu-oțel de asemenea izolat cu PVC.

1.2 Izolatoarele sunt elemente componente ale liniilor electrice aeriene,

construite dintr-un corp izolant solid, cu sau fara armature metalice, cu ajutorul carora
se realizeaza atat izolarea conductoarelor sub tensiune, cat si fixarea lor.
Casificări:
1) Din punct de vedere al materialului din care se confectioneaza:
- Izolatoare din materiale ceramice;
- Izolatoare din sticlă;
- Izolatoare din materiale sintetice

3
 2)      Din punct de vedere constructiv:
- cu inimă plină
- izolatoare support
- izolatoare de tractiune
- izolatoare pentru sigurante fuzibile
3)      Din punct de vedere al mediului in care functioneaza:
- izolatoare care funcționază în atmosferă normal
ț- izolatoare care functionează în atmosferă poluată.
4)      Din punct de vedere al liniilor electrice pentru care sunt destinate:
- izolatoare de joaspă tensiune
- medie tensiune
- de înaltă și foarte înaltă tensiune,
5)      Din punct de vedere electric:
- izolatoare străpungibile
- izolatoare nestrăpungibile.
6)      Din punct de vedere mecanic:
- izolatoare de susținere
- izolatoare de întindere

Părțile izolante, care constituie izolatorul, sunt legate între ele prin piese
metalice, realizate din diferite metale. Acestea trebuie să asigure reziatența mecanică și
stabilitatea termică impuse de condițiile de funcționare a izolatorului.
Principalele metale sau aliaje utilizate sunt:
- fontele moi, care permit realizarea unor piese cu configurații complicate
(de exemplu pentru capa izolatorului);
- oțel carbon, în general pentru realizarea prin forjare a tijelor aliaje ale
aluminiului si aliaje de cupru, bronz si aluminiu pentru realizarea unor anumite cape;
- aliaje de zinc, care permit turnarea capelor direct pe izolator, datorită
temperaturi lor joase de fuziune.
Legătura între piesele metalice si parțile izolante sunt realizate prin intermediul
uni liant cu anumite cimenturi sau aliaje plumb-antimoniu, pulberi ceramice etc.
4
 De calitatea acestora depinde în bună măsură durata de viață a izolatorilor.
Elementele caracteristice ale lanțurilor de izolatoare de susținere pentru LEA de
înaltă tensiune sunt prezentate în figura 1.

Fig. 1 Construcția unui lanț de izolatoare

1 – consola stâlpului
2 – inele de protective
3 – isolator tip capă-tijă
4 – jug de egalizare
5 – clema de susținere cu reținere limitată
6 – conductorul activ

In ceea ce priveste calitatea funcționării construcțiilor izolante, se pot aminti

următoarele cazuri de defect, în care scurgeri ale curentului la pamânt (figura 2):
1) descărcare directă prin aer de la conductor la masă;
2) conturnarea izolatorului uscat;

5
 3) conturnarea izolatorului sub ploaie;
4) conturnarea izolatorului murdar și umed;
5) străpungerea directă a materialului izolator.
Din punct de vedere electric, izolatoarele nu trebuie să permit descărcarea prin
aer, pe suprafața lor (conturnare), sau prin corpul lor (străpungere).
De obicei, probabilitatea de conturnare este mai mare decât probabilitatea de
străpungere.
Tensiunile de străpungere, respectiv de conturnare depind de construcția
izolatorului și de starea mediului

Fig. 2 Căile de scurgere ale curentului la un izolator suport

1) descărcare directă prin aer de la conductor la masă;

2) conturnarea izolatorului uscat;
3) conturnarea izolatorului sub ploaie;
4) conturnarea izolatorului murdar si umed;
5) străpungerea directă a materialului izolator.

1.3 Materiale utilizate la construcția izolatoarelor

Având în vedere rolul funcțional al izolatoarelor, precum si condițiile de lucru ale
acestora, materialul din care se confecționează izolatoarele trebuie să prezinte o
rigiditate dielectrică mare, adică să nu permită scurgerea curentului prin masa
izolatorului.
6
 Izolatoarele trebuie să mai prezinte și următoarele proprietăți:
- calități mecanice bune, adică să reziste bine la acŃiunea forțelor exterioare;
- stabilitate termică bună;
- să fie ieftini;
- să nu fie higroscopici;
- să se poată transporta și monta usor;
- să se conserve bine un timp îndelungat

1.4 Clemele si armăturile realizează legătura electrică și mecanică între

conductoarele liniei, izolatoare și stâlpii liniilor electrice aeriene.
Prin cleme se înteleg piese sau dispozitive de legătură care sunt în contact direct
cu conductoarele și asigură legătura electrică și/sau mecanică între conductoare sau
între acestea și izolatoare.
Armăturile sunt piese sau dispozitive de legătură intermediare între izolatoare și
consolele stâlpilor sau între cleme și izolatoare.
Pentru a evita avarii pe linie, clemele și armăturile trebuie să aibă o construcție
robustă și să realizeze o fixare sigură a conductoarelor și izolatoarelor pe stâlpii liniei.
Clemele și armăturile lanțurilor de izolatoare ale liniilor de înaltă tensiune
trebuie să aibă muchiile rotunjite, pentru a evita descărcările și pierderile prin efluvii
(efect Corona).

1.5 Stâlpii liniilor electrice aeriene sunt construcțiile care prin intermediul
izolatoarelor, clemelor și armaturilor susțin conductoarele deasupra solului.
Stâlpii pot fi din: metal, beton, lemn.
Stâlpii metalici sunt folositi pentru LEA de înaltă și foarte înaltă tensiune și se
execută din profile de oțel într-o construcție de formă zăbrelită.
Stâlpii din beton armat se întrebuinșează la majoritatea liniilor de medie și joasă
tensiune, precum și la înalta tensiune (100kv) ca stâlpi de susținere.
Stâlpii din lemn sunt foarte rar folosiți și admisi doar în cazuri speciale, în zone
greu accesibile.
Din punct de vedere funcțional stâlpii de împart în:
7
 - stâlpi de susținere(au rolul ca în funcționarea normală să preia eforturile
datorate încărcărilor verticale, precum și forțele orizontale datorate acțiunii
vântului)
- stâlpi de întreținere,
- stâlpi terminali,
- stâlpi de colț,
- stâlpi de traversare, s
- stâlpi de subtraversare, stâlpi de deviație,
- stâlpi de transpunere a fazelor.

Fig. 3 Stâlpi de susținere normali pentru LEA de înaltă tensiune

Lungimile unor variante de lanțuri de izolatoare de susținere din sticlă tip cap-tijă
pentru LEA de înaltă tensiune sunt redate în tabelul următor.

8
 1.6 Fundațiile LEA sunt elemente de construcție cu ajutorul cărora se fixează în
pământ stâlpii, inclusiv ancorele acestora.
Prin intrmediul fundatiilor se transmit solului încărcările pe care le suportă stâlpii.
Exista o mare diversitate de fundații, care se pot clasifica după diferite criterii:
Din punct de vedere al solicitărilor predominante se deosebesc:
 fundații supuse la răsturnare
 fundații supuse la smulgere sau compresiune
Din punct de vedere al calculului la stabilitate:
 fundații de greutate
 fundații încastrate în teren
Dupa tipul constructiv si al modului de execuție:
 fundațiile burate se folosesc pentru stâlpii liniilor de joasă și medie
țtensiune de sustinere în aliniament sau terminali și de colț ancorați.
 fundații turante din beton armat sau nearmat se folosesc pentru stâlpii de
medie și înaltă tensiune și mai rar pentru joasă tensiune.
 fundațiile grătar folosec traverse de lemn , beton armat sau oțel profilat
 fundațiile forat-injectate sunt fundații din beton la care gropile sunt
executate prin forare.
 fundațiile prefabricate se folosesc la liniile de înaltș tensiune și pot fi de
diferite forme

1.7 Instalația de legare la pământ se compune din priza de pământ,

conductoarele de legătură și piesele de legătură. Partea principală o constituie priza de
pământ, constând din unul sau mai multi electrozi în contact cu pământul, prin care se
realizează trecerea curentului în pământ..
Rezistența electrică a prizei de pământ este compusă din rezistența electrozilor,
rezistența dintre electrozi și sol și rezistența solului.
Dintre acestea valoarea cea mai importanta o are rezistența solului.

9
 Bibliografie

1. Gh. Iacobescu, D. Balaurescu, E. Potolea, I. Iordănescu – Instalații

electroenergetice, Manual pentru licee industriale clasa a XI-a și școli
profesionale
2. A.Buta., A.,Pana.,- Transportul si distributia energiei electrice, Indrumator de
proiectare, Ed. Politehnica Timisoara, 1997
3. NTE 401/03/01 Normativ pentru constructia liniilor electrice aeriene de energie
electrica cu tensiuni peste 1000V
4. Rucareanu,C. sa,- Linii electrice aeriene si subterane, Ed.Tehnica Bucuresti,
1989

10