DOMENIUL: ELECTRIC

CLASA A X-A

MATERIAL DE ÎNVĂȚARE
MĂSURAREA REZISTENŢELOR ELECTRICE

COMPETENȚE
 Definește rezistența electrică
 Precizează tipuri de rezistoare electrice
 Selectează aparate de măsurat pentru rezistențele electrice
 Efectuează măsurarea directă a rezistențelor electrice
 Efectuează măsurarea indirectă a rezistențelor electrice prin metoda
ampermetrului și voltmetrului
 Efectuează măsurarea indirectă a rezistențelor electrice prin metode de punte

OBIECTIVE VIZATE
 Precizarea valorii rezistenţei, utilizând Codul culorilor;
 Deducerea formulelor de calcul a rezistenței pentru gruparea serie și paralel a rezistoarelor
 Măsurarea directă a rezistenţei rezistoarelor cu ohmetrul.
 Executarea montajelor AMONTE și AVAL pentru măsurarea rezistențelor electrice
 Deducerea formulelor de corecție pentru obținerea valorilor adevărate
 Calculul erorilor relative de măsurare pentru montajul amonte și aval

NOȚIUNI GENERALE

Rezistența electrică este un parametru specific rezistoarelor, care se măsoară în ohmi.

Conform legii lui Ohm se poate determina rezistența cu relația:

U
R=
I

CLASIFICARE:

Rezistoarele se pot clasifica după mai multe criterii. După materialul folosit:
— rezistoare din metale sau aliaje metalice diverse sub formă de sîrmă sau benzi caracterizate
fiecare prin rezistivitate (sau rezistenţe specifice) ;
— rezistoare peliculare obţinute prin depunerea unei pelicule pe un suport izolant, obţinîndu-se
astfel grosimi foarte mici şi deci rezistenţe, de valoare ridicată;
— rezistoare cu lichid bazate pe rezistenţa unui strat de lichid intre două plăci metalice cufundate în
lichid.
După construcţie :
— rezistoare fixe, a căror rezistenţă nu poate fi modificată ;
— rezistoare variabile, a căror rezistenţă poate fi modificată prin deplasarea unui contact.
Rezistoarele variabile pot fi realizate cu modificarea rezistenţei în trepte sau continuu. De
asemenea, ele pot avea trei borne, putând fi montate în circuite de reglaj potenţiometric (reglajul
tensiunii între zero şi valoarea nominală).
Rezistoarele variabile pot fi:
— cu variaţia liniară a rezistenţei (proporţională cu deplasarea contactului) ;
— cu variaţia logaritmică a rezistenţei (modificarea rezistenţei se face logaritmic cu deplasarea
contactului).

Material de învățare
 MĂSURAREA INDIRECTĂ A REZISTENȚELOR ELECTRICE

Măsurarea indirectă a rezistenței electrice cu ajutorul ampermetrului și voltmetrului este o

metodă industrială, care constă în măsurarea intensitatii curentului I x și a căderii de tensiune U x pe
rezistența de măsurat Rx .

Metoda este afectată de erori sistematice, datorate consumului propriu al aparatelor de

măsurat, de aceea, pentru determinarea valorii exacte a rezistenței se pot folosi relații de corecție,
care țin seama de rezistențele proprii ale aparatelor.

Metoda indirectă de măsurare a rezistenței se poate realiza cu montaj amonte sau cu

montaj aval.
Varianta aval se utilizează pentru măsurarea rezistențelor de valori mici, mult mai mici decât
rezistenta voltmetrului.
În acest caz rezistența se calculează cu relația:

Ux U U
R x= = =
I x I −I v U
I−
Rv
unde Rv este rezistenţa voltmetrului V

Varianta amonte se utilizează pentru măsurarea rezistențelor de valori mari, mult mai mari
decât rezistența ampermetrului.
În acest caz rezistența se calculează cu relația:

U x U −U A U
R x= = = −r A
Ix I I

unde rA este rezistenţa ampermetrului A

R−R x
În ambele cazuri eroarea relativă se calculează astfel ε R = 100 [%]
Rx

Respectarea normelor de protecţie a muncii în timpul efectuării lucrării

1. Scheme de lucru

a) Montaj AVAL b) Montaj AMONTE

2. Nomenclatorul aparatelor
Sursă de tensiune continuă
A – ampermetru
V – voltmetru
Rx – rezistenţe electrice diferite
Material de învățare
 MAVO - 35 – instrument de măsurare universal

3. Citirea aparatelor
Citirea ampermetrului:
αA= numărul de diviziuni citite la ampermetru
Valoarea intensității curentului măsurat:
I = CA · αA [ A ]

C A= ¿
A
∝max ¿
[ ]
Citirea voltmetrului:
αV = numărul de diviziuni citite la voltmetru
Valoarea tensiunii măsurate:
U = CV · αV [ V ]

CV=
Un V
[ ]
∝max ¿

4. Prezentare video a lucrării de laborator MONTAJ AVAL

MONTAJ AMONTE

5. Tabele cu rezultate
a. Montaj AVAL
U
U R x= R−R x
Nr. U I Rv R= U ε R= 100
I I− Rx
Crt. [V] [A] [Ω] Rv
[Ω] [%]
[Ω]
1
2,2 0,011 2870 220 214,98 2,33
2
1,2 0,013 2870 100 95,37 4,84

Montajul aval se foloseste la masurarea rezistentelor mici și se introduce corectia:

U
I− ¿
rv
U¿ ¿
Rx = ¿
b. Montaj AMONTE

U U R−R x
Nr. U I rA R= R x= −r A ε R= 100
Crt. [V] [A] [Ω] I I Rx
[Ω] [Ω] [%]
1
20 0,02 1,7 1000 998,3 0,170
2
20 0,01 1,7 2000 1998,3 0.085

Montajul amonte se foloseste la masurarea rezistentelor mari si se introduce corectia :

Material de învățare
 U
−r
x =
I A
R

6. Instructiuni de S.S.M.
La executarea lucrărilor de laborator se impun următoarele:
- punerea sub tensiune a montajelor este permisă numai după verificarea acestora de către
profesor;
- se va urmări să nu se depăşească valorile nominale ale aparatelor;
- schimbarea domeniului de măsură al aparatelor se face numai cu acordul profesorului și
când montajul nu este sub tensiune ;
- nu se deconectează aparatele de măsură când acestea sunt sub tensiune;
- nu se vor atinge părţile sub tensiune ale montajelor datorită pericolului de electrocutare;
- nu sunt permise improvizaţiile;
- se vor folosi numai scule în bună stare de funcţionare.
Elevii trebuie să cunoască si sa respecte instructiunile de S.S.M., iar instructajul se
consemneaza într-un proces verbal.

7. Observaţii şi concluzii
Metoda de masurare indirectă a rezistențelor electrice cu ampermetrul și voltmetrul prezintă
o eroare sistematică de metodă. De aceea pentru aflarea unei valori a rezistenţei măsurate cât mai
apropiată de valoarea adevărată trebuie să se efectueze corectarea rezultatelor obţinute, ţinându-
se seama de consumul propriu al aparatelor de măsurat.
Se calculează eroarea relativă corespunzătoare fiecărei măsurări.
Pentru a obţine o precizie mai mare este necesar ca eroarea relativă să fie cât mai
mică.

8. Interpretarea rezultatelor
Metoda de masurare indirecta a rezistentelor electrice cu ampermetrul si voltmetrul prezintă
o eroare sistematică de metodă. De aceea pentru aflarea unei valori a rezistenţei măsurate cât mai
apropiată de valoarea adevărată trebuie să se efectueze corectarea rezultatelor obţinute, ţinându-
se seama de consumul propriu al aparatelor de măsurat.
Se calculează eroarea relativă corespunzătoare fiecărei măsurări. Pentru a obţine o precizie
mai mare este necesar ca eroarea relativă să fie cât mai mică.

MĂSURAREA REZISTENȚELOR PRIN METODE DE PUNTE

Puntea simplă Wheatstone este o metodă de precizie ridicată, pentru măsurarea

rezistenţelor cuprinse între 10 - 106 Ω, realizându-se uzual precizii de 0,2% din valoarea măsurată.
Domeniul de măsurare al punţilor Wheatstone este limitat între 1Ω şi 1MΩ. Rezistenţele
care depăşesc aceste limite se măsoară cu erori prea mari datorită rezistenţelor conductoarelor de
legătură şi a rezistenţelor de contact de la bornele de legare a rezistenţei de măsurat, în cazul
rezistentelor sub 1Ω, iar în cazul rezistenţelor de peste 1MΩ, din cauza reducerii sensibilităţii punţii
datorită micşorării curentului prin laturile punții.
Puntea dublă Thomson se foloseşte ca metodă de precizie ridicată, pentru măsurarea
rezistenţelor mici și foarte mici cuprinse între 1 - 10-6 Ω.

Material de învățare
 Puntea simplă Wheatstone

Principiul metodei de punte constă în echilibrarea schemei, adică în atingerea situaţiei în

care, prin modificarea corespunzătoare a valorilor celor patru rezistenţe care formează laturile
punţii, curentul prin diagonala de măsurare este nul (I g = 0) şi deci căderile de tensiune la bornele
rezistenţelor a şi Rx respectiv b şi R sunt egale două câte două:

aI1 = bI2 şi RxI1 = RI2

de unde rezultă:

a b
=
Rx R

Pentru determinarea valorii unei rezistenţe necunoscute Rx, când se cunosc valorile
celorlalte trei rezistenţe se va folosi relaţia

a
R x =R
b

care este valabilă numai la echilibrul punţii.

Echilibrarea punţii se obţine prin reglarea valorilor celor trei rezistenţe a, b, R în două
moduri: fie se variază o rezistenţă, păstrând constant raportul celorlalte două, fie păstrând
constantă valoarea unei rezistenţe şi variind raportul celorlalte două.
În prezent o largă răspândire o are prima soluţie, când se păstrează raportul constant a
două rezistenţe şi se variază valoarea unei rezistenţe.

Material de învățare
 Puntea dublă Thomson

Schema de măsurare a rezistenţelor cu puntea dublă Thomson cuprinde două circuite:

circuitul de măsurare şi circuitul exterior.
Din circuitul de măsurare fac parte rezistenţele R 1, R2, R3 şi R4 care constituie braţele punţii
unde R1, R3 formează o rezistenţă dublă în decade, de obicei cu manetă iar R 2, R4 se fixează cu
ajutorul unor fişe, rezistenţă Re o rezistenţă etalon ce se montează în circuitul exterior al punţii.

Rx - rezistenţa ce se măsoară,
r - rezistenţa firului de legătură dintre Rx şi Re care trebuie să fie cât mai redusă.
Ca indicator de nul se foloseşte un galvanometru de current continuu G.

În circuitul exterior al punţii este montat un ampermetru magnetoelectric (A) de 5A, un

reostat Rh pentru reglarea curentului şi o sursă de tensiune continuă (12V).
La echilibrul punţii curentul prin galvanometru este nul de unde rezultă că între rezistenţele
ce alcătuiesc puntea există relaţia:

R3
R x =Re
R4

dacă în prealabil a fost realizată condiţia:

R1 R3
=
R2 R4

În mod obişnuit punţile duble se construiesc cu raportul

Material de învățare
 R1 R3
=
R2 R4

variabil prin reglarea rezistenţelor R1 şi R3 ce formează o rezistenţă dublă, cu manetă,

rezistenţele R2 şi R4 fixându-se cu ajutorul fişelor din locaşurile punţii montate (a), iar rezistenţa
etalon Re trebuie să fie aleasă de acelaşi ordin de mărime cu R x pentru ca la echilibrul punţii să se
folosească toate decadele rezistenţei cu manetă (R1, R3).

Numele si prenumele elevului

Clasa:

Test de evaluare

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.

• Timpul efectiv de lucru este de 40 min

I.Scrieţi litera corespunzătoare răspunsului corect:

1. Eroarea de masurare in cazul variantei amonte este cu atat mai mica cu cat (ra fiind
rezistenta interna a ampermetrului):

a). R >> ra
b). R << ra
c). R~ ra

2. Rezistenta montata in serie cu galvanometrul la puntea Wheatstone are rol de :

a). extinderea domeniului de masurare
b). protectie a galvanometrului
c). micsorarea domeniului de masura

II.Încercuiți litera A, dacă apreciaţi că enunţul este adevărat sau litera F, dacă apreciaţi că
enunţul este fals
1. Cu ajutorul ohmetrului se poate determina dacă un conductor este întrerupt sau nu. A F
2. Rezistoarele fixe pot fi realizate cu modificarea rezistenţei în trepte sau continuu. A F

III.Scrieti informatia corecta care completeaza spatiile libere notate cu 1,2,3,4,5.

Operatia de masurare cu puntea Wheatstone consta in modificarea continua a valorii unei

…………(1)…………. variabile pana la obtinerea conditiei de ………(2)………………

Ohmmetrele serie au scara gradată …………(3)………și foarte……………(4)………..., fiind

folosite pentru măsurarea rezistenţelor ………(5)………….

Material de învățare
 BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE

I. TOTAL: 20 puncte

1 – a, 2 – b 20 puncte
Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.

II. 20 puncte
a–A,b–F
Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.

III. 50 puncte

1 - rezistențe
2 – echilibru
3 – inversă
4 – neuniformă
5 - mari

Se acordă câte 10 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns incorect sau lipsa
acestuia se acordă 0 puncte.

Material de învățare