Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

1. Fie un voltmetru numeric cu 3 scari intermemediare pe decada (avind deci scarile 0, Ucs1, Ucs2, 1, 10Ucs1, 10Ucs2, 10,
100Ucs1, 100Ucs2, 100V). Se cere:
a) Dacǎ Ucs1=0.2V şi Ucs2=0.5V determinaţi erorile relative maxime pe fiecare scarǎ, în ipoteza alegrii optime a scǎrii
b) Sǎ se reprezinte variaţia erorii relative la mǎsurarea unei tensiuni cuprinse între 0 şi 100 Ucs1 în cazul a)
c) Deduceţi o alegere pentru Ucs1 şi Ucs2 astfel încât eroarea relativǎ maximǎ sǎ fie aceeaşi pe toate scǎrile în ipoteza
alegerii optime a scǎrii
d) sa se repete problema pentru cazul cu 2 scari intermediare pe decada.

2. Sa se reprezinte grafic variatia erorii procentuale limita la masurarea tensiunilor intre 0 si 600v cu un voltmetru avand clasa
de precizie C=1.5 si scarile 1.5; 3 ;6; 15; 30; 60, 150; 300; 600V. Se va folosi o diagrama semilogaritmica (log pe axa
tensiunilor) pentru claritate.

3. Cu un voltmetru numeric avand N cifre, clasa de precizie C=0.05 si capul de scara Uc=10V se masoara o tensiune U=2V. Sa
se stabileasca numarul optim de cifre (presupus intreg, nu N1/2) si eroarea relativa procentuala limita in acest caz.

4. O rezistenta R=160Ω este alimentata la U=120 V. Dintre aparatele cu capetele de scara si clasele de precizie din tabel sa se
aleaga voltmetrul si ampermetrul care asigura masurarea puterii consumate cu o eroare procentuala minima, neglijand erorile
sistematice de masura.
Voltmetrul UCS[V] C Ampermetrul ICS[A] C
1 250 1 1 0.5 1.5
2 100 1.5 2 1 1
3 150 1.5 3 1.5 1

5. Se masoarã o rezistentã R X , prin comparatie cu o rezistentã etalon Re . Pentru aceasta se aplicã o sursã celor douã
rezistoare înseriate, iar apoi se masoarã tensiunile U 1 ,U 2 la bornele celor douã rezistente. Se calculeazã valoarea rezistentei
necunoscute cu formula R X = Re ( U 1 /U 2 ).
Sã se evalueze erorile sistematice datorate rezistentelor finite ale sursei si voltmetrului, R g si respectiv RV , în douã situatii:
a) pentru mãsurarea celor douã tensiuni se folosesc douã voltmetre conectate simultan în circuit;
b) se mãsoarã pe rând cele douã cele doua tensiuni cu acelasi voltmetru.
Discutie în functie de valorile Re .
A, Ra, ICS
6. Voltmetrul din schema din figura 1 are scarile de 2,5,10V iar rezistenta RV depinde
de scara folosita, valoarea sa fiind 10KΩ/V. Ambele instrumente au clasa de precizie
C=1.Stiind ca E=1.5V, determinati eroarea relativa limita la masurarea rezistentelor
Rx ca raport intre tensiunea si curentul indicate de instrumente, daca se folosescE V, RV, UCS Rx
toate scarile voltmetrului. Se dau Rx=1KΩ, ICS=2mA, RA=10Ω.

Fig. 1
A, Ra, ICS

7. Aceeasi problema pentru configuratia amonte (figura 2).

E V, RV, UCS Rx

Fig. 2
8. Se masoara o rezistenta R=75Ω cu metoda voltmetrului si ampermetrului, cu montajele amonte si aval, folosind aparatele:
-voltmetrul: 150VCS , 150 diviziuni, rezistenta interna RV=5kΩ ± 1 %, C=0.5
-ampermetrul: 2.5ACS, 100 diviziuni, rezistenta interna RA=0.55Ω ± 1%, C=0.5
a) sa se aleaga si sa se deseneze schema care asigura masurarea cu eroare sistematica minima;
b) sa se indice valoarea masurata pentru R daca in cadrul schemei alese la punctul a) voltmetrul a indicat 129 diviziuni, iar
ampermetrul 69 diviziuni.
1
Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

c) Sa se calculeze eroarea relativa procentuala limita de masurare a rezistentei R prin metoda aleasa.

7. Sa se repete problema precedenta pentru masurarea puterii consumate de rezistenta, citind U si I pe cele doua aparate.

9. Fie un ohmetru cu citire directa, schema serie, miliampermetrul folosit are ICS=100uA, RA=100Ω, C=1, iar bateria are
E=1.5V.
a) Care este valoarea rezistentei corespunzatoare mijlocului scarii gradate ?
b) Desenati scara gradata a ohmetrului, stiind ca miliampermetrul are scara liniara
c) Calculati eroarea relativa limita in masurarea rezistentelor de 7.5KΩ si 30KΩ, presupunind ca operatia initiala de
aducere la 0 s-a facut fara eroare.

10. Sã se proiecteze un ohmetru cu schemã serie (cu scarã 0, + ∞ ), dispunând de un microampermetru cu I CS =100uA si de
o baterie cu E=1,5V si R g =10k Ω , precum si douã extensii x0,1 si x0,01pentru mãsurarea rezistentelor mici. La îmbãtrânirea
bateriei creste R g ; care este R g max pânã la care se mai poate utiliza bateria?

11. a) Desenati schema si calculati valorile componentelor pentru un convertor R-U dintr-un multimetru numeric stiind ca:
• Schema utilizeaza un tranzistor si o dioda Zener cu Uz=5V
• Voltmetrul electronic are VCS=2V
• Scarile pentru rezistente sint 0.2-2-20KΩ
b) Stiind ca voltmetrul are un afisaj de 3 ½ digiti, care este rezolutia de masurare a rezistentelor pe fiecare scara ?
c) Daca rezistentele utilizate au tolerante de 1%, iar voltmerul are eroarea relativa maxima de +/- 10-3, calculati eroarea relativa
maxima la masurarea unei rezistente de 5KΩ.

12. Se dã un ohmetru cu schema derivatie din figura 3, in care R g∞ este rezistenta de reglare a capãtului de scarã marcat ∞,
reglaj care se executã cu "bornele R X " in gol.Se cer:
a) Legea de gradare a scãrii ohmmetrului, in raport cu scara de curent a
ampermetrului;
b) Desenul la scarã al scãrilor ampermetrului (0-10 div. ) si ohmmetrului
(valorile principale);
µA
c) Dacã Ra = 500Ω, I CS = 500 µ A, E = 1,5V , iar rezistenta ri este
variabilã între 0- ri max , sã se stabileascã valorile R g∞ si R p stiind cã Fig. 3
microampermetrul poate suporta un curent de suprasarcinã I SS = 3I CS .

13. Convertorul rezistentã-tensiune al unui multimetru numeric este realizat conform schemei din figura 4:
Multimetrul are U cs =+2V, un afisaj cu 3 si 1/2 cifre, iar precizia sa este aproximatã sub forma: ± b • valoare cititã ± 2
unitãti (corespunzãtoare digitului cel mai putin semnificativ).
Amplificatorul operational se presupune ideal. Se cer:
a) Valorile lui Re pentru realizarea scãrilor de rezistentã de 2k Ω , 20k Ω , 200k Ω cap
scarã.
b) Eroarea limitã totalã în mãsurarea rezistentei.
Se dau: I 0 = 1mA, R0 = 1kΩ , b=0,1%, tolerantele rezistentelor sunt 0,05%, iar a
curentului I 0 este 0,05%.
c) Punctul b) dacǎ amplificatorul operaţional are tensiunea de decalaj, VOS ≤ 2mV . Fig. 4

14. Ohmetrul dintr-un multimetru numeric este realizat cu un convertor R-U cu AO. Schema permite realizarea conexiunii
tripolare. Desenati schema cu valorile componentelor daca se dispune de o sursa de tensiune flotanta de U0=2V, voltmetrul are
VCS=2V, iar scarile de masura sint 0.2-2-20KΩ.

2
Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

15. Pentru masurarea unei rezistente mici (Rx) se foloseste conexiunea cuadripolara, ca in
figura 5. Rezistenta se evalueaza ca raport intre tensiunea si curentul indicate de cele 2
instrumente. Sa se calculeze eroarea relativa maxima, datorata rezistentelor de contact si
rezistentelor finite ale instrumentelor. Exemplu numeric: Rx=0.1 Ω , Rv=1k Ω , iar
rezistentele de contact pot avea cel mult valoarea r=5m Ω .

Fig. 5
16. Pentru mãsurarea unei rezistente R X de valoare mare se utilizeazã conexiunea tripolarã. În acest scop, bornele de mãsurã
[A], [B] sunt separate printr-o gardã [G] si ca urmare rezistenta de scurgeri prin dielectricul dintre borne se împarte in douã
rezistente, R p1 , R p 2 . Pentru mãsurare se folosesc o sursã de tensiune cu rezistenta internã R g , un voltmetru cu rezistenta
RV si un ampermetru cu rezistenta Ra . Desenati schema circuitului de mãsurã si calculati eroarea relativã datoratã
rezistentelor de scurgeri si rezistentelor finite ale instrumentelor.
Aplicatie numericã: R X =5M Ω , Ra =100 Ω , iar rezistentele de scurgeri au valoarea minima de 100M Ω .

17. Considerând o punte Wheatstone cu rapoartele fixe 1/10, 1/1, 10/1, precizia rezistentelor puntii 0,1% si tensiunea de
alimentare 1V, sã se determine sensibilitatea necesarã a indicatorului de nul, astfel încât pragul de sensibilitate sǎ nu
depǎşeascǎ 10% din eroarea totalǎ.

18. Fie o punte Wheatstone avand o sursa E=10V si un indicator de nul cu o rezolutie de 1mV; bratele fixe au valoarea
R1=R2=10kΩ ± 0.01% si rezistenta etalon reglabila decadic are valoarea maxima 11111Ω, precizia 0.01% si rezolutia 1Ω.
Sa se stabileasca daca puntea poate fi utilizata pentru sortarea de rezistente de 100Ω cu toleranta ± 0.5%.

19. O punte Wheatstone este alimentata la U=10V, galvanometrul avand constanta CI=10-6 A/diviziune si rezistenta interna Rg
=1.5Ω. Daca rezistentele au R2 =250Ω, R3=531Ω, R4=266Ω atunci galvanometrul indica 4.7 diviziuni in stanga gradatiei de
zero, si daca R3 se incrementeaza cu cea mai mica treapta r3=1Ω, acul indica 8.2 diviziuni in dreapta zeroului.
a) sa se calculeze RX;
b) sa se calculeze eroarea relativa procentuala de determinare a RX, daca rezistentele R2, R3, R4 se cunosc cu o eroare de
± 0.1% si deviatia minima sesizabila este αmin= ± 0.2 diviziuni.
20. Fie o punte Wheatstone de sensibilitate maximǎ. Pentru R4 = 1k Ω se obţine U d = 0 , iar cu R4 deconectat se obţine
U d = 5V . Calculaţi U d dacǎ R4 = 1, 01k Ω .

21. Se realizeazã o punte cu R1 =3k Ω , R2 = R3 =15k Ω ; toate rezistentele au toleranta 0,2%.

a) Sã se precizeze diagonala în care este indicat sã se conecteze voltmetrul pentru sensibilitate maximǎ.
b) Dacã voltmetrul este numeric, si are U cs =1,999V, RV → ∞ , iar sursa de tensiune are E=4V, R g =0, sã se calculeze
eroarea limitã în mãsurarea lui R X .

22. Sa se calculeze valoarea minima a rezistentei parazite Rp care poate apare in paralel pe o rezistenta Rx=10M Ω masurata
prin conectare tripolara (cu borna de garda) la o punte Wheatstone de raport A=1, pentru care eroarea relativa de masura
depaseste 0.1%. Se da una din rezistentele puntii R1=10K Ω , iar S=1/4.
Indicatie: rezistenta Rp se considera impartita in 2 rezistente serie Rp1, Rp2, cu punctul intermediar (garda) conectat in mod
optim la unul din cele 4 noduri ale puntii Wheatstone.

23. Sã se determine eroarea relativã limitã la mãsurarea unei rezistente cu o punte

Thomson ca in figura 6, dacã se cunosc:
a) Rezistentele R1 = R4 = 12Ω, R2 = R3 = 24Ω , cu toleranta de 0,1%.
Egalitatea perechilor de rezistente de mai sus este asiguratã în limitele
tolerantelor precizate.
b) Generatorul are E=10V si R g =0,1 Ω .
c) Indicatorul de nul este un galvanometru, cu I CS =10mA, gradat în ± N Fig. 6
3
Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

diviziuni, N=50, rezistenta internã Rind =10 Ω si deviatia minimã sesizabilã α m =0,2div.
d) Rezistentele de contact au valoarea maximã 0,5m Ω , iar rezistenta r este de cel mult 1m Ω .
e) Re =0,01 Ω , cu o tolerantã de 0,05%.

24. Puntea Wagner din figura 7 se foloseste pentru masurarea cu garda: Rp1
R6
R1
mai intii se conecteaza instrumentul intre B-C si se echilibreaza din R5, Rx
apoi se muta instrumentul intre A-B si se echilibreaza din R2. Se cer: Rp2
a) relatia de echilibru si explicarea modului in care este eliminat A B C
E
efectul rezistentelor parazite Rp1, Rp2
R5
b) pentru R1=1K Ω , R3=100K Ω , Rx=1M Ω , Rp1,2=100M Ω , sa se R2 R3

calculeze eroarea relativa in masurarea lui Rx daca se foloseste o

punte Wheatstone (fara R5, R6) in locul puntii Wagner
Fig. 7
25. O punte de raport are bratele auxiliare rezistive si bratul etalon capacitiv derivatie ( R p , C P ). Se cer:
a) Natura şi structura (serie sau paralel) impedantei necunoscute.
b) Care sunt mãrimile determinate, elementele reglabile si valorile în care se gradeazã acestea.

26. Pentru realizarea bratului etalon al unei punti de c.a., cu brate auxiliare rezistive, se dispune de o rezistenta Re, variabila in
domeniul 200Ω…20kΩ, si de un condensator Ce cu valoarea 100nF ± 0.1nF. Care este configuratia bratului etalon, daca
factorul de calitate al impedantei necunoscute este QX=10? Dar daca QX=4? Frecventa generatorului puntii este fg=1kHz.

27. Se dispune de o punte pentru capacitati in care bratul de referinta R3,C3 poate fi comutat in configuratie serie sau paralel
(comutare intre schemele Sauty/Nernst). Elementele reglabile sint R2, R3 ∈ [0, 1KΩ]. Se dau f=103/2π Hz, C3 = 1µ F . In
schema Sauty se citesc Cx si Dx (Dx=1/Qx=factorul de pierderi) si in schema Nernst se citesc Cx si Qx.
a) Sa se afle Dx,max respectiv Qx,max citibile in cele 2 configuratii
b) in ce configuratie se poate masura un condensator avind Qx=100 ?
c) cum trebuie modificat C3 pentru a putea masura in ambele configuratii condensatorul de la b) ?

28. Sa se arate, prin scrierea relatiilor de echilibru, ca in toate cele 8 configuratii de punti de c.a. (Sauty, Nernst, Maxwell-
Wien, Hay, 2x Schering, 2x Owen):
a) alegerea elementelor reglabile de tipuri diferite (R si C) duce la o gradare carteziana (Rx si Lx sau Rx si Cx);
b) alegerea elementelor reglabile de acelasi tip (doua rezistente sau 2 condensatoare) duce la o gradare mixta (Lx sau Cx
si Dx sau Qx);
c) Intotdeauna gradarea carteziana nu depinde de frecventa (gradare precisa) in timp ce cea industriala depinde;
d) in cazul gradarii industriale nu se poate acoperi intregul domeniu de valori Qx sau Dx∈ [0, ∞) ci [0, Dmax] sau
[0,Qmax]; pentru a acoperi tot domeniul se comuta intre puntile duale (Sauty cu Nernst, Hay cu Maxwell-Wien etc).

29. Sa se calculeze expresia si valoarea maxima a sensibilitatii puntilor de c.a. de produs.

30. Se mǎsoarǎ un grup inductiv cu o punte apoi cu puntea dualǎ acesteia. Se gǎsesc L1 = 20mH şi L2 = 25mH . Calculaţi
factorul de calitate Q. Dacǎ cele douǎ mǎsurǎtori se realizeazǎ cu o eroare relativǎ limitǎ de ±1% , în ce domeniu se poate
mǎsura Q cu aceastǎ metodǎ, cu o eroare relativǎ limitǎ de cel mult ±10% .

31. Se dă puntea din figură. Se cere:

a) Condiţia de echilibru LX
b) Rezervând R1 pentru comutarea x1/10, x1, x10, să se precizeze alegerea elementelor R1
reglabile conform reprezentării carteziene, respectiv mixte a impedanţei Zx
c) Luând C2 = 1/ 2π µ F şi R1 = 1k Ω să se determine frecvenţa, la care sensibilitatea RX
punţii e maximă şi valoarea acesteia V
d) Cum ar trebui aleasă frecvenţa de măsură pentru a conserva sensibilitatea la
C2 R3
comutarea ordinului de mărime, prin schimbarea lui R1 la 10kΩ , respectiv 0,1kΩ
e) Care din variantele de la punctul a) asigură sensibilitatea maximă pentru orice Zx C3
măsurat

4
Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

32. În figură sunt prezentate doua scheme de punti de curent alternativ

cu brate cuplate inductiv. Numarul de spire între terminalele A-B, B-C,
se noteaza cu N1, respectiv N2, N2=N1*10p, unde p este un numar
întreg. Ze este un reactor disipativ, serie sau paralel, de natura
capacitiva, din bratul etalon. Variabilele naturale n1, n2, n3 corespund
prizelor divizorilor decadici, luând valori în multimea {0,1,…,9}.
a) Condiţia de echilibru
b) Sa se determine natura impedantei Zx , modelul, relatiile de
conversie, elementele reglabile si valorile în care sunt gradate.
Cum se realizeaza schimbarea gamei de masura?
c) Sa se gaseasca expresia erorii instrumentale. Se vor considera: tolerantele elementelor etalon si a factorului de
divizare.

33. Sa se proiecteze o punte de capacitati cu un domeniu de masura [0nF,100nF], divizat în patru game decadice. Rezolutia pe
gama de masura inferioara este ∆C = 0,1 pF . Se utilizeaza:
• o capacitate etalon Ce=100nF±100pF;
• o rezistenta variabila Re în domeniul [200Ω, 20k Ω] ,
• o cutie decadica rezistiva Ra cu o rezolutie ∆R = 1Ω ,
• un set de rezistente fixe Rb = 10 p Ra ,max ± 0,1% ,
• un indicator de nul cu unprag de sensibilitate de e0 ≤ 1mV ,
• un generator de semnal având amplitudinea maxima a fundamentalei E1=4V si frecventa 500Hz.
Sa se precizeze relatiile de conversie, indicând domeniul de variatie al elementelor reglabile si valorile în care sunt gradate.

34. În figură este prezentata schema unei punti Anderson. Se cere:

a) Care este natura impedantei Zx si modelul asociat,
b) Relatiile de conversie, elementele reglabile si marimile determinabile,
c) Sa se dimensioneze puntea pentru a avea trei game, cu valorile de
capat de scara 100mH, 1H si 10H. Se considera cazul R1=R2=1kW, Rx ∈ (0,100)Ω .

35. Se mǎsoarǎ cu o punte cu trtansformator având N1 = 2 N 2 un grup inductiv serie.

Avem la dispoziţie un condensator variabil Ce ∈ [10;1000] pF şi o rezistenţǎ variabilǎ Re ∈ [0.01;100]Ω . Mǎsurarea se face la
frecvenţa f = 100 / 2π kHz .
a) Care este gama de inductanţe [ Lmin ; Lmax ] ce pot fi mǎsurate?
b) Dacǎ LX = 50mH între ce limite se poate mǎsura factorul de calitate?
c) Care este gama [Qmin ; Qmax ] , ce pot fi mǎsuraţi?
d) Calc eroarea relativǎ limitǎ la mǎsurarea Lx dacǎ citirea rezistenţei şi a capacitǎţii etalon se face cu eroare de ±2% iar
frecvenţa este cunoscutǎ cu o precizie de ±1%

36. Se mǎsoarǎ cu o punte cu trtansformator având N1 = N 2 un grup inductiv paralel. Avem la dispoziţie un condensator
variabil Ce ∈ [10;1000] pF şi o rezistenţǎ variabilǎ Re ∈ [100k Ω,10 M Ω] . Mǎsurarea se face la frecvenţa f = 100 / 2π kHz .
e) Care este gama de inductanţe [ Lmin ; Lmax ] ce pot fi mǎsurate?
f) Dacǎ LX = 10mH între ce limite se poate mǎsura factorul de calitate?
g) Care este gama [Qmin ; Qmax ] , ce pot fi mǎsuraţi?
h) Calc eroarea relativǎ limitǎ la mǎsurarea Lx dacǎ citirea rezistenţei şi a capacitǎţii etalon se face cu eroare de ±2% iar
frecvenţa este cunoscutǎ cu o precizie de ±1%

5
Set 1 Probleme MEE1 – seria D, 2005-2006

37. Se dă puntea activă din figură. Se cere:

a) Să se determine valoarea lui R 40 pentru echilibrul puntii R4=R40+ ∆R 4
R1
( U 0 =0).
b) Să se deducă dependenta dintre U 0 si ∆R40 / R 40 pentru
A.O. ideale. R3 R5
E
c) Eroarea de măsură totală a abaterii ∆R40 / R 40 , dacă R2

εrR I
=0,1% si a=104 în cazul ∆R40 / R 40 =0.01.
U0