Msurarea impedanei Parametrii de circuit electric R, X, si Z reprezint mrimi ce caracterizeaz proprietile unor elemente de circuit (rezistoare, bobine, condensatoare)

de a disipa sau absorbi energie electromagnetic sub diferite forme (cldura, energie electrica sau magnetica) i la valori care depind de construcia elementului, de curentul electric (prin frecventa, amplitudine, forma de unda), precum si de ali factori de mediu (temperatura, presiune s.a.). Din aceste cauze, parametrii menionai au valori determinate de condiiile de lucru ale elementelor, msurarea trebuind sa fie fcut n acele condiii sau n condiii apropiate. Astfel, n curent continuu se msoar rezistenta electrica a rezistoarelor si a bobinelor (la temperatura ambianta sau la temperaturi superioare, produse de exemplu de regimul de funcionare la un anumit curent) sau rezistenele de izolaie si rezistentele dielectricilor condensatoarelor. n curent alternativ (de obicei sinusoidal) se msoar impedana si componentele sale (modulul si argumentul sau partea reala si partea imaginara) pentru bobine si condensatoare. Prezentarea rezultatelor msurrii precum si modul de afiare (analogic sau digital) trebuie realizate astfel nct sa fie ct mai sugestive pentru msurarea respectiv. Msurarea rezistenei electrice prin metode directe 12.1.1. Ohmmetre Principiul de funcionare a acestor aparate se bazeaz pe aplicarea legii lui Ohm - dac tensiunea sursei de alimentare a circuitului este constanta, valoarea curentului din acest circuit variaz invers proporional cu rezistenta de msurat - ntr-un circuit format dintr-un aparat indicator de msurat curentul, o sursa de curent continuu si rezistorul pasiv a crui rezistenta se msoar. Aparatul este gradat direct n ohmi. Ohmmetrele sunt compuse dintr-un miliampermetru magnetoelectric, rezistoare adiionale variabile si o baterie de curent continuu. La aceste aparate apare n timp, scderea tensiunii la bornele sursei de alimentare, deoarece odat cu mbtrnirea sursei creste rezistenta ei interna. Pentru a menine precizia de msurare n aceleai limite, se procedeaz la compensarea acestei creteri a rezistentei prin modificarea valorii rezistentei adiionale variabile Ra , astfel nct suma

rezistentei acesteia si a bateriei sa rmn constant. n afara de aceasta funcie, rezistoarele adiionale, montate n serie sau n paralel cu aparatul indicator, pe care le au n dotare ohmmetrele, sunt necesare pentru extinderea domeniului lor de msurare. Dup modul de conectare a rezistentei de msurat Rx fata de aparatul indicator exista ohmmetre cu montaj serie si cu montaj paralel. Ohmmetrul serie Rezistena Rx ce trebuie msurat se conecteaz n serie cu aparatul indicator.

Figura 1. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru serie Deoarece rezistena de msurat este legat n serie cu ampermetrul, cnd Rx este egal cu zero (bornele ohmmetrului scurtcircuitate) acul indicator al aparatului se va deplasa pn la gradaia maxima a scrii, iar daca Rx are valoarea maxim (Rx = infinit), adic aparatul nu este conectat n circuit, acul indicator al aparatului nu se va deplasa, pentru ca nu exista curent n aparat. Rezulta deci ca deviaia aparatului este cu att mai mica cu ct rezistenta de msurat este mai mare. Scara acestui aparat este neuniform, diviziunile ei fiind mai dese n zona valorilor mari ale rezistentelor (deci la nceputul scrii).

Figura 2. Scala gradat a ohmmetrului serie Expresia curentul msurat de ampermetrul magnetoelectric este
I = E R x + Ra + rA + rE

unde E este tensiunea bateriei, rE rezistena intern a bateriei, rA este rezistena intern a ampermetrului, Ra rezistena adiional i Rx este rezistena de msurat. Ohmmetrul serie este utilizat pentru msurarea rezistentelor mari, cu valori peste 105 . Ohmmetrul paralel Rezistena de msurat se conecteaz n paralel cu aparatul ampermetrul.

Figura 3. Circuitul electric echivalent al unui ohmmetru paralel n acest caz, deviaia acului urmrete creterea valorii absolute a rezistentei de msurat, deplasndu-se de la stnga la dreapta. Corecia acestui aparat se face n gol, adic atunci cnd nu are conectat nimic la borne (ntreruptorul K deschis fig. 3), aducndu-se acul indicator la diviziunea corespunztoare semnului infinit.

Figura 4. Scala gradat a ohmmetrului paralel n acest caz curentul prin ampermetru va fi maxim i va avea valoarea:
I max = E Ra + rA + rE

Ohmmetrul paralel este utilizat pentru msurarea rezistentelor mici si mijlocii, adic cu valori cuprinse ntre 10 si 105 .

Ohmmetre digitale

n general, se utilizeaz doua principii de realizare a ohmmetrelor digitale: prin msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx (fig. 5a), sau prin conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a unui amplificator operaional (fig. 5b).

Figura 5a. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu msurarea cderii de tensiune pe rezistorul Rx Schema din figura 5a utilizeaz o sursa de curent constant, care debiteaz pe rezistorul de msurat Rx. Cderea de tensiune pe Rx este amplificata de amplificatorul operaional A, a crui tensiune de ieire este msurat de un voltmetru digital. Gamele de msurare sunt obinute prin comutarea rezistoarelor Rref de reacie ale amplificatorului A (care modifica amplificarea n tensiune a acestuia n rapoartele 1/1, 1/10 si 1/100) si prin schimbarea curentului generat de surs.

Figura 5b. Circuitul electric al unui ohmmetru digital cu conectarea rezistorului Rx n bucla de reacie a amplificatorului Pentru schema din figura 12.2,b, intrarea n amplificator are o rezistenta foarte mare se consider Ia = 0 i implicit Ir = Iref din care rezult c:

U ref U out = Rx Rref U out = U ref Rref Rx

U out = kR x

Deci, tensiunea Uout , msurat cu un voltmetru digital, este astfel proporional cu Rx . MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE PRIN METODE DE PUNTE Punile de curent continuu pot fi clasificate astfel: - puni pentru msurarea rezistentelor de valori medii (puntea Wheatstone),1 106 ; - puni pentru msurarea rezistentelor de valori mici (puni Thomson), 10-6 - 1 ; - puni pentru msurarea rezistentelor de valori mari (punii Megaohm), 106 - 1010 ; Puni Wheatstone echilibrate Puntea Wheatstone se compune din patru brae rezistive, o diagonala de alimentare n care se conecteaz sursa si o diagonala n care se conecteaz aparatul de msurat (fig. 6).

Figura 6. Puntea Wheatstone Variind rezistentele punii, se poate obine ca prin aparatul indicator curentul sa fie zero, adic puntea sa fie echilibrata, ceea ce nseamn ca tensiunile la bornele rezistentelor R1 i R2 , respectiv Rx si R3 sunt egale doua cte doua: I 1 R1 = I 2 R2 i I 1 R x = I 2 R3 , de unde rezult:

Rx =

R1 R3 R2

R1 si R2 fiind cunoscute sub denumirea de rezistente de raport si sunt rezistente variabile n decade (1 +10 +100 +1000) care permit fixarea unui raport egal cu 10 -3 la 103. Rezistenta R3, rezistena de comparaie, este tot variabila n decade, cu valori cuprinse ntre 10-1 si 105. Practic, echilibrul punii Wheatstone se obine fixnd un raport constant ntre rezistentele R1 si R2 si variind rezistenta de comparaie R3 , fie invers. Relaia de mai sus constituie condiia de echilibru a punii Wheatstone si permite determinarea rezistenei de msurat Rx, cnd sunt cunoscute celelalte trei. Aceast relaie este independent de tensiunea electromotoare E si de rezistenta interna a sursei Ri, de sensibilitatea si de rezistenta interna a indicatorului de nul (RIN). Domeniul de msurare este limitat inferior la 1 , pentru ca sub aceasta valoare erorile de msurare cresc foarte mult datorita influentei rezistentelor conductoarelor de legtur si a rezistentelor de contact de la bornele de legare la punte a rezistorului de msurat. La valori ale rezistentei de msurare mai mari dect 1 M eroarea creste peste limita admisa, pentru c scade sensibilitatea din cauza reducerii curenilor I1 si I2 din laturile punii. Intervalul de msurare este determinat de valorile maxime i minime ale rezistenelor R1, R2 si R3:

R x m in =

R1 m in 1 R3 m in = 0,1 3 = 10 4 R2 m ax 10

3 R1 m ax 4 10 R x m ax = R3 m ax = 10 = 107 R2 m in 1

Puni pentru msurarea rezistentelor electrice mici

n cazul msurrii rezistentelor cu valori mici (10-6 - 1 ), rezistentele de contact si cele ale conexiunilor fiind de acelai ordin de mrime ca si rezistenta de msurat, introduc erori importante la msurarea rezistentei cu puntea Wheatstone. Rezistentele conexiunilor pot fi ndeprtate aproape complet conectnd rezistenta de msurat la bornele sursei si indicatorului de nul, n schimb pentru a elimina influenta rezistentelor de contact trebuie separata funcia de alimentare de cea de msurare, disociind bornele respective. Se ajunge astfel la rezistenta cu patru borne reprezentata n figurile 7a si b. Curentul dintre bornele de curent (AB) produce ntre bornele de tensiune (MM ') o cdere de tensiune ce poate fi utilizat ntr-un circuit de msurat. Prizele de tensiuni sunt construite din doua cuite paralele (fig. 7b), care las n afara bornele de curent (AB).

Potenialul cules la bornele (MM ') reprezint strict cderea de tensiune de la bornele rezistentei de msurat si nu nglobeaz si cderile de tensiune pe rezistenele de contact (AB) ale curentului de alimentare. Circuitul electric echivalent este prezentat in figura 8

Prin acest procedeu se pot realiza rezistente definite cu o eroare de o milionime. Specific acestei puni este conductorul de legtura dintre rezistoarele R x si R e a crui rezistenta r trebuie sa fie ct mai mica (r << Re) .

Expresia rezistentei de msurat este asemntoare cu cea obinut n cazul punii Wheatstone:

R x = Re

R R R2 R3 R1 +r 1 4 R2 R2 ( r + R4 + R3 )

Pentru echilibrarea punii se fixeaz R1 R2 = R3 R4 i rezult o expresie a rezistenei de msurat:

Rx = R1 Re R2

Rezistoarele R1 = R3 sunt variabile n decade (cutii de rezistenta), iar R2 = R4 = sunt comutabile, cu valori de forma 10n . Folosind pentru Re tot valori multiplu de 10, rezultatul msurrii se obine prin multiplicarea valorii rezistenei R1, setate i un factor multiplu de zece. Cu puntea dubla se msoar rezistente mici ca: rezistente de contact, rezistente de aparate (ampermetre, circuite de curent de wattmetre etc.), rezistente de unturi, sigurane fuzibile si rezistivitile conductoarelor.

MSURAREA IMPEDANELOR PRIN METODE DIRECTE Capacimetre

n figura 9 este redata schema de principiu a unui convertor capacitate-tensiune utilizat n cadrul unui multimetru digital, pentru msurarea directa a capacitilor electrice.

Generatorul G de frecventa joasa (50-120 Hz) furnizeaz o tensiune n forma de dini de fierstru, aplicata prin condensatorul de msurat Cx la borna inversoare a unui amplificator operaional n montaj derivator. La ieirea aparatului apare o tensiune dreptunghiular, de amplitudine proporionala cu Cx si cu suma pantelor de cretere m1 si descretere m2 a tensiunii n dini de ferstru:
u 0 = U 0 = ( m1 + m2 ) RC x = KC x

Aceasta tensiune este memorata de condensatoarele C1 si C2 prin intermediul ntreruptoarelor K1 si K2 (realizate prin pori cu tranzistoare cu efect de cmp) comandate sincron de semnalul dat de generator. Metoda are numeroase avantaje: nu depinde de caracteristicile

semnalului dat de generator (care trebuie sa pstreze numai pantele constante); independenta fata de deriva amplificatorului operaional. Msurarea este posibila n domeniul 0,01 pF 200 F, cu precizie de la 0,1 la 1%. Inductanmetre Funcioneaz pe principiul msurrii tensiunii la bornele inductorului de msurat. Curentul prin bobina este dat de un generator G printr-o rezistenta R de valoare mare, R wL, care s permit obinerea unui curent constant (fig. 10)

Fig. 10 Daca Ia este foarte mic ( Ia << I ), atunci I x = I =

I U R = I x . Rezult deci:
U R + ( L )
2 2

i dac R>>L, atunci

U L = L x I x = Lx

U = K Lx R

si prin urmare tensiunea msurat de voltmetru, la ieirea din amplificator, este proporional cu inductivitatea Lx . Inductanmetrele se realizeaz rar ca aparate independente, fiind combinate cu capacimetre (LCmetre). Scara aparatului este liniara, domeniile schimbndu-se prin modificarea frecventei si a rezistentei R , n gama 10 H la 100 H, iar precizia este 0,5 la 3%.