Domeniul:Electronică automatizări

Clasa:a IX-a
Modulul: Modulul III. Măsurări electrice

Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 – 30) scrieţi, pe foaia de test, litera
corespunzătoare răspunsului corect.

1. Procesul de măsurare cuprinde următoarele elemente:

a) etaloane, metode de măsurare, mijloace de măsurare;
b) mărimea de măsurat, metode de măsurare, mijloace de măsurare;
c) măsurand, etaloane, mijloace de măsurare;
d) mijloace de măsurare, etaloane, aparate de măsurat.

2. Termenul X din relaţia 0,072 kV – X = 22 000 mV este:

a) 0,005 kV;
b) 0,5 kV;
c) 50 V;
d) 500 V.

3. Unitatea de măsură asociată indicaţiei unui contor pentru energie electrică este:
a) joule
b) kilowatt.oră
c) watt.oră
d) watt.secundă

4. Răspunsul la intrebarea „Cat de precis măsurăm?” este dat de:

a) eroarea de măsurare;
b) mărimea de măsurat;
c) metoda de măsurare;
d) mijlocul de măsurare.

5. La metoda de măsurare prin comparaţie simultană, transferul informaţiei de

măsurare se face pe calea:
a) etalon → aparat de măsurare → operator uman;
b) etalon şi măsurand → aparat de comparaţie → operator uman;
c) etalon → aparat de comparaţie → operator uman;
d) etalon şi măsurand → aparat de măsurare → operator uman.

6. Unităţile fundamentale ale sistemului internaţional sunt:

a) m, kg, s, A, V, C, K
 b) m, kg, s, A, K, cd, mol
c) m, kg, s, V, K, cd, mol
d) g, km, s, V, K, cd, mol

7. Valoarea puterii electrice de 1,2 MW, se poate echivala cu:

a) 120 mW
b) b) 12 000 mW
c) c) 1200 kW
d) d) 12 kW

8. O scară gradată neuniformă:

a) are lungimea diviziunii constantă
b) are lungimea diviziunii variabilă
c) are reperele egale
d) nu are reper zero

9. Intensitate curentului electric este o:

a) unitate de măsură derivată
b) mărime fizică electrică
c) unitate de măsură fundamentală
d) mărime fizică neelectrică

10. Diviziunea este partea scării gradate cuprinsă între:

a) primul şi ultimul reper
b) oricare două repere
c) două repere succesive
d) două repere mari

11. Elementul folosit pentru extinderea domeniului de măsurare al unui ampermetru

se numeşte:
a) rezistenţă adiţională
b) corector de zero
c) rezistenţă în Ω/V
d) şunt.

12. Pentru a extinde domeniul de măsură a ampermetrului se foloseşte:

a) Rezistenţa adiţională de valoare mare, care se montează în paralel cu ampermetru
b) Şuntul – o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în paralel cu ampermetru
c) Rezistenţa adiţională, de valoare mare care se montează în serie cu ampermetru
d) Şuntul – o rezistenţă electrică de valoare mică, montată în serie cu ampermetru.

13. Cel mai precis ampermetru este acela pe cadranul căruia este inscripţionată clasa
de exactitate:
a. 0,5
b. 2,5
c. 0,2
d. 1,5
14. Pentru măsurarea intensităţii curentului electric se foloseşte:
a) voltmetrul;
b) watmetrul;
c) ampermetrul;
d) varmetrul.
15. Şuntul, folosit pentru extinderea domeniului de măsurare a unui ampermetru,
este:
a) o rezistenţă legată în paralel cu aparatul
b) o bobină legată în serie cu aparatul
c) o rezistenţă şi o bobină legate în serie, şi apoi în serie cu aparatul
d) un condensator legat în paralel cu aparatul.

16. Într-un circuit, voltmetrul se montează:

a) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului
b) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului
c) în serie, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mică decât rezistenţa circuitului
d) în paralel, iar rezistenţa sa trebuie să fie mai mare decât rezistenţa circuitului.

17. Aparatele de măsurare notate cu 1, 2, 3 în schema alăturată sunt:

a) 1, 2 – ampermetre, 3 – voltmetru
b) 1,3 – voltmetre; 2 – ampermetru
c) 1,3 – ampermetre; 2 – voltmetru
d) 1 – ampermetru; 2,3 – voltmetre.

18. Voltmetrul se conectează în circuitul de măsurat în:

a) serie cu consumatorul
b) paralel cu consumatorul
c) serie cu o rezistenţă de şunt
d) paralel cu o rezistenţă adiţională.

19. Rezistenţa internă a unui voltmetru trebuie să fie:

a) mult mai mică decât rezistenţa circuitului
b) egală cu rezistenţa circuitului
c) mult mai mare decât rezistenţa circuitului
d) dublă faţă de rezistenţa circuitului

20. Voltul este unitatea de măsură pentru:

a) puterea electrică
b) tensiunea electrică
c) rezistenţa electrică
d) energia electrică

21. Cu ajutorul punţii Wheatstone se măsoară:

a. Rezistenţa electrică
b. Capacitatea condensatoarelor cu pierderi mari;
c. Inductanţa bobinelor;
d. Capacitatea condensatoarelor cu pierderi mici.
22. Ohmmetrele sunt aparate pentru măsurarea:
a. tensiunii electrice;
b. rezistenţei electrice;
c. diferenţei de potenţial;
d. intensităţii curentului electric.

23. Puntea Wheatstone este folosită pentru măsurarea :

a. capacităţii condensatoarelor cu pierderi mici;
b. rezistenţelor electrice;
c. inductivităţii proprii;
d. capacităţii condensatoarelor cu pierderi mari.

24. Aparatul cu ajutorul căruia se determină direct rezistenţa electrică se numeşte:

a) Rezistor
b) Ohmmetru
c) Voltmetru
d) Wattmetru

25. Conditia de echilibru a puntii Wheatstone este:

a. Rx=R2/R1
b. Rx= R1·/ R2·R3
c. Rx= R1·R3 / R2
d. Rx= R1· R2·R3

26. Măsurarea rezistenţei electrice poate fi făcută cu ajutorul montajelor prezentate în

cadranul:
a) I şi IV
b) II şi III
c) III şi I
d) IV şi II.

27. Constanta Kw a wattmetrului se calculează cu relaţia:

28. Wattmetrul este aparatul cu ajutorul căruia se măsoară:

a. tensiunea electrică
b. rezistenţa electrică
c. intensitatea curentului electric
d. puterea electrică

29. Măsurarea puterii electrice în curent continuu se face cu:

a. ampermetrul
b. voltmetrul
c. ampermetrul şi voltmetrul
d. şublerul

30. Un wattmetru electrodinamic are scara gradată în 75 de diviziuni. Dacă tensiunea

nominală este 75 V şi curentul nominal suportat de aparat este 500 mA, constanta
wattmetrului este:
a) 0,5 W/div
b) 500 W/div
c) 50 W/div
d) 5 W/div
Barem de corectare şi notare

Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns Nr. item Răspuns

1 b 11 d 21 a
2 c 12 b 22 b
3 b 13 c 23 b
4 a 14 c 24 b
5 b 15 a 25 c
6 b 16 d 26 d
7 c 17 c 27 d
8 b 18 b 28 d
9 c 19 c 29 c
10 c 20 b 30 a

SUBIECTUL 30 puncte
10 puncte
1 – b; 2 – c; 3 – b; 4 – a; 5 – b.
Pentru fiecare răspuns corect se acordă câte 2 puncte.
Pentru fiecare răspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.