PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

COMPETENELOR PROFESIONALE
UTILIZAREA OSCILOSCOPUL
LA MASURAREA PARAMETRILOR DE SEMNAL
Profil: Tehnic
Certificare: Tehnician operator tehnic de calcul
ndrumator:
Prof.
Mai 2008
CUPRINS
I. GENE!"IT#$I%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..
&. 'TI"I(#I%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
2. P)PIET!TI%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
*. PINCIPI'" +E ,'NCTI)N!EII%%%%%%%%%%%%%..
II. C)N-T'C$IE .I ,'NC$I)N!E%%%%%%%%%%%%%%%%%..
&. E"EMENTE C)MP)NENTE -C/EM! 0")C%%%%%%%%%%%%%%
2. T'0'" C!T)+IC%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.
2.&. +I-P)(ITI1'" +' EMI-IE .I ,)C!"I(!E 2T'N'" +E
E"ECT)NI3%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%
2.2. +I-P)(ITI1'" +E +E,"E4IE%%%%%%%%%%%%%%
2.*. EC!N'"%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.
*. GENE!T)'" 0!(# +E TIMP%%%%%%%%%%%%%%%%%%..
5. )-CI"!T)!E C' +) '! -P)T'I -!' C' +)'! C!N!"E%%
III. M#-'#I C' !6'T)'" )-CI")-C)P'"'I%%%%%%%%%%%%
&. M#-'!E! TEN-I'NI")%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..
2. M#-'!E! INTEN-IT#$II C'ENT'"'I E"ECTIC%%%%%%%..
*. M#-'!E! INTE1!"E") +E TIMP%%%%%%%%%%%%%%.
5. M#-'!E! ,EC1EN$E")%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.
7. M#-'!E! +E,!(!6E")%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.
8. 1I('!"I(!'E! C!!CTEI-TICI")%%%%%%%%%%%%%%
0I0"I)G!,IE%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.
I. GENERALITI
)9cilo9copul este un aparat care permite vizualizarea pe ecranul unui tub catodic a
curbelor ce reprezint variaia in timp a diferitelor mrimi sau a curbelor ce reprezint
dependenta intre dona mntui. Imaginile obinute pe ecran se numesc o9cilo:rame.
1. UTILIZRI
)9cilo9copul e9te unul dintre cele mai r9p;ndite aparate electronice< =i are o lar:
utili>are< fie ca aparat de 9ine 9tttor< fie ca parte component a altor aparate
electronice.
Ca aparat de sine stttor, el 9e utili>ea> la:
? @i>uali>area =i 9tudierea curAelor de @ariaBie Cn timp a diferi telor 9emnale electrice<
2curenBi< ten9iuni3D
? compararea diferitelor 9emnale electriceD
? m9urarea unor mrimi electrice 2ten9iuni< inten9itBi ale curentului< frec@enBe<
defa>aEe< :rad de modulaBie< di9tor9iuni ele.3D
? m9urarea @alorilor in9tantanee a unor 9emnale 2ten9iuni< curenBi3D
? m9urarea inter@alelor de timpD
? @i>uali>area caracteri9ticilor componentelor electronice 2tuAuri electronice<
tran>i9toare3< a curAelor de hi9tere>i9 ale materialelor ma:netice etc.
'neori osciloscopul face parte din sisteme de msurare i control sau din aparate mai
complexe, cum ar fi: caractero:raful 2aparat pentru @i>uali>area caracteri9ticilor
tran>i9toarelor3< @oAulo9copul 2aparat pentru @i>uali>area caracteri9ticilor de frec@enB ale
amplificatoarelor3< 9electo:raful 2aparat pentru @i>uali>area curAelor de 9electi@itate3 etc.
mpreun cu diferite traductoare< o9cilo9copul poate fi folo9it =i la 9tudierea =i
m9urarea unor mrimi neelectrice< cum ar fi Cn medicin< fi>ic nuclear< :eofi>ic etc.
)9cilo9copul 9e reali>ea> CntrFo mare @arietate de tipuri con9tructi@e.
2. PROPRIETATI
Ca aparat de m9urat =i control< o9cilo9copul pre>int unele a@antaEe ca :
? impedanB de intrare mare< de ordinul me:ohmilor D
? con9um de putere foarte mic de la circuitul de m9uratD
?9en9iAilitate mare 2la unele tipuri con9tructi@e con9tanta fiind de fracBiuni de m1Gcm3 D
?Aand de frec@enBe foarte lar:< p;n la 9ute de me:aherBi =i Cn con9trucBii
9peciale 2cu e=antionri3< p;n la >eci de :i:aherBiD
? comoditate Cn eHploatare.
3. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE
Elementul principal al unui o9cilo9cop e9te tuAul catodic. Pentru a putea afia pe ecranul
tubului catodic curba ce reprezint dependena ntre dou marimi , !f"#$, e9te nece9ar:
? 9 9e oABin pe un ecran un punct lumino9 29pot3D
?9 9e poat depla9a ace9t punct dup dou direcBii< ori>on tal "x$ =i @ertical 2I3<
pentru a de9crie pe un ecran curAa dorit.
eali>area ace9tor de>iderate e9te po9iAil a@;nd Cn @edere:
?proprietatea unui fa9cicul de electroni de a produce Cn punctul de impact 2de
ciocnire3 iluminarea unui ecran tratat cu 9uA9tanBe luminoforeD
?proprietatea unui fa9cicul de electroni de a fi de@iat 9uA acBiunea unui c;mp electric
9au ma:netic.
,a9ciculul de electroni e9te produ9< focali>at =i accelerat Cn tuAul catodic =i lo@e=te
ecranul ace9tuia produc;nd un punct lumino9 29pot3. +epla9area 9potului pe ecran 9e
reali>ea> prin de@ierea fa9ciculului de electroni cu aEutorul unor c;mpuri electrice create de
dou perechi de plci de defleHie din interiorul tuAului catodic< la aplicarea unor ten9iuni %
&
la plcile de defleHie pe direcBia & =i %
x
la plcile de defleHie pe direcBia x.
Pentru ca pe ecran 9 apar curAa J f'#$, celor dou perechi de plci de defleHie li 9e
aplic ten9iuni %
&
=i %
x
proporBionale cu mrimile =i re9pecti@ #. Ca urmare< 9potul 9e @a
depla9a dup direcBiile & =i x Cn acela=i ritm Cn care @aria> mrimile =i #.
+ac mrimile =i # 9Cnt periodice< pentru ca pe ecran 9 par o ima:ine 9taAil
e9te nece9ar ca Cntre frec@enBele celor dou mrimi 9 eHi9te relaBia:
f

!n(f
n
unde n e9te un numr Cntre:.
II. CONSTRUCIE I FUNCIONARE
1. ELEMENTE COMPONENTE SCHEMA LOC
+eoarece toate o9cilo9coapele con9truite Cn pre>ent 9unt pre@>ute cu po9iAilitatea
funcBionrii :eneratorului Aa> de timp =i Cn re:im declan=at< denumirea de sincroscop
folo9it pentru o9cilo9coapele cuD Aa> de timp declan=at nu mai e9te practic utili>at.
)9cilo9coapele moderne 9unt alctuite din mai multe elemente componente< conectate
Cntre ele dup o 9chem Aloc ca cea repre>entata Cn fi:ura &< care conBine: tuAul catodic<
amplificatoarele
&
=i
)
, atenuatoarele t
&
=i t
x
, :eneratorul Aa>ei de timp< circuitul de
9incroni>are 2de declan=are3< circuitul pentru controlul inten9itBii 9potului< circuitul de
Cnt;r>iere =i Alocul de alimentare.
,i:ura&. -chema Aloc a unui o9cilo9cop catodic.
K T!"!# $%&'(i$ e9te elementul principal al o9cilo9copului. n interiorul lui 9e
:enerea> fa9ciculul de electroni care ? de@iat 9uA acBiunea c;mpurilor produ9e de
9emnalele de 9tudiai< ciocne9c ecranul< de9criind pe ace9ta curAele dorite.
K Am)#i*i$%&'%r+#+
&
=i
x
amplific 9emnalele de 9tudiat preaL
mici< Cnainte de a fi aplicate plcilor de defleHie.
K A&+n!%&'%r+#+ t
&
=i l
x
mic=orea> 9emnalele prea mari Cnainte de a fi aplicate
amplificatoarelor
&
=i
x
. "a o9cilo9coapele moderne< atenuatoarele 9unt caliArate Cn 1Gcm
9au m1Gcm repre>ent;nd ten9iunea nece9ar la intrarea atenuatorului pentru a produce o deplaF
9are a 9potului pe ecran de & cm. !cea9t caliArare e9te @alaAil numai< dac re:laEul
amplificrii amplificatorului re9pecti@ e9te la maHim.
K G+n+r%&'r!# "%,+i (+ &im). n ca>ul @i>uali>rii curAelor ce repre>int @ariaBia
Cn timp a unor mrimi *Jf2t3M. la plcile de defleHie ! treAuie 9 9e aplice o ten9iune
proporBional cu timpulD
%
x
! +
x
t.
Ten9iunea %
x
treAuie deci 9 fie o ten9iune liniarF@ariaAil Cn timp adic de forma
dinBilor de fer9tru. !cea9t ten9iune e9te :enerat. Cn o9cilo9cop de :eneratorul Aa>ei
de timp.
K Cir$!i&!# (+ -in$r'ni,%r+ .(+ (+$#%n/%r+0. Pentru ca ima:inea
de pe ecran 9 fie 9taAil< conform relaBiei f

!n(f
n
e9te nece9ar ca frec@enBa 9emnalului de
@i>uali>at 9 fie un multiplu Cntre: al frec@enBei Aa>ei de timp:
f

!n(f
#,
Pentru reali>area ace9tei condiBii< :eneratorul Aa>ei de timp are frec@enBa @ariaAil =i<
Cn plu9< eHi9t po9iAilitatea 9incroni>rii ei prin circuitul de 9incroni>are< fie cu 9emnalul
de @i>uali>at< fie cu un alt 9emnal eHterior.
F!n$1i'n%r+ $! "%, (+ &im) (+$#%n/%&
Pentru a 9e putea @i>uali>a =i 9emnale neperiodice< la o9cilo9coapele moderne
:eneratorul Aa>ei de timp poate funcBiona la ale:ere< fie continuu "relaxat$, :ener;nd un
9emnal periodic chiar =i Cn aA9enBa 9emnalului de @i>uali>at< fie declanat.
-pre deo9eAire de funcBionarea periodic< funcBionarea declan=at< e9te comandat chiar
de 9emnalul de @i>uali>at. n lip9a 9emnalului< Aa>a de timp nu funcBionea>. "a apariBia unui
9emnal la intrare< Aa>a de timp 9e declan=ea>< :enerea> un 9in:ur dinte de fer9tru =i
apoi 9e Alochea> din nou Cn a=teptarea unui alt 9emnal. n ca>ul Cn care la intrare 9e aplic un
9emnal periodic< Aa>a de timp urmrind 9emnalul de la intrare de@ine periodic.
n fi:ura 2 9unt repre>entate dia:ramele ten9iunilor Cn diferite puncte ale 9chemei unui
o9cilo9cop funcBion;nd cu Aa> de timp declan=at< Cn fi:ura 2< a e9te repe>entat 9emnalul aplicat la
intrare Cn momen tJt
&
P;n la apariBia 9emnalului< diferite punctuale 9chemei Aa>a de timp e9te
Alocata. "a t J t
&
AaIa de timp 9e declan9ea>a< :enerea>a un dinte de fiera9trau 9i apoi 9e Alochea>a
din nou 2fi:ura 2< A.3.
fi:ura 2. +ia:ramele ten9iunilor in diferite puncte ale 9chemei o9cilo9copului:
a F ten9iunea la intrare A F ten9iunea :enerat de Aa>a de timpD c F ten9iunea pe cilindrul Nehnelt
dF ten9iunea dup circuit de Cntar>iere.
n ca>ul funcBionrii cu Aa> de timp declan=at< mai 9unt nece9are urmtoarele circuite:
? circuitul pentru controlul intensitii spotului-
? circuitul de ntrziere.
K Circuitul pentru controlul inten9itBii 9potului. n ca>ul funcBi onrii cu Aa> de timp
declan=at< Cn lip9a 9emnalului la intrare< Aa>a de timp fiind Alocat< at;t plcilor de defleHie .
c;t =i plcilor de defleHie 4 nu li 9e aplic nici un 9emnal. n acea9t 9ituaBie fa9ciculul de
electroni ar AomAarda ecranul CntrFun 9in:ur punct< Cn centru< ceea ce ar duce la di9tru:erea
luminoforului Cn punctul re9pecti@. Pentru a proteEa ecranul< o9cilo9copul e9te pre@>ut cu un
circuit pentru controlul inten9itBii 9potului. !ce9ta furni>ea> o ten9iune ne:ati@ care 9e aplic
pe cilindrul Nehnelt pentru 9tin:erea 9potului c;nd Aa>a de timp e9te Alocat 2fi:ura 2<c3.
In conclu>ie< c;nd generatorul funcioneaz cu baz de timp declanat i la intrare nu se
aplic semnal, spotul nu se vede deoarece este stins/
Circuitul pentru controlul inten9itBii 9potului mai e9te folo9it =i la 9tin:erea 9potului pe
durata cur9ei de Cntoarcere =i uneori la modularea inten9itBii 9potului cu un 9emnal eHterior.
K Circuitul de Cnt;r>iere are rolul de a Cnt;r>ia 9emnalul a9tfel Cnc;t ace9ta 9 9e aplice
plcilor . dup ce Aa>a de timp a Cnceput 9 funcBione>e. n fi:ura 2< d e9te repre>entat dia:rama
ten9iunii u
&
CntCr>iat faB de ten9iunea de la intrare< cu timpul T. +ac nu 9Far folo9i circuitul
de Cnt;r>iere< 9emnalul 9Far aplica plcilor . c;nd 9potul e9te 9tin9 =i Aa>a de timp Alocat< ceea ce
ar face ca Cnceputul 9emnalului 9 nu apar pe ecran 2fi:ura. *< a$. Cu circuitul de Cnt;r>iere
9emnalul 9e @i>uali>ea> corect 2fi:ura .*< A$.
fi:ura *. Efectul circuitului de Cntar>iere
aF o9cilo:rama far afara circuit de intar>iereD AF o9cilo:rama cu circuit de intar>iere
K 0locul de alimentare conBine 9ur9e 9taAili>ate de Cnalt =i Eoa9 ten9iune =i a9i:ur
alimentarea celorlalte Alocuri< inclu9i@ a tuAului catodic.
2. TUUL CATODIC
!=a cum 9Fa artat< tuAul catodic e9te elementul principal al o9cilo9copului. El e9te un tuA cu @id<
care are o parte cilindric =i o parte tronconic 2fi:ura.53.
K n interiorul tuAului la partea cilindric< 9e afl un di9po>iti@ de emi9ie =i focali>are< numit
tun electronic, care emite< focali>ea> =i accelerea> fa9ciculul de electroni< =i un sistem de deflexie
pentru de@ierea ace9tui fa9cicul.
K n partea frontal< tuAul catodic are un ecran, acoperit 9pre interior cu 9uA9tanBe
luminofore el de@ine lumino9 Cn punctul Cn care e9te lo@it de fa9ciculul de electroni.
K n interiorul tuAului pe partea tronconie< e9te depu9 un 9trat Aun conductor de
electricitate< care are rolul de ecranare =i de colectare a electronilor< dup ce ace=tia au lo@it
ecranul.
2.1. DISPOZITI2UL DU EMISIE I FOCALIZARE .TUNUL DE ELECTRONI0
Tunul de electroni e9te format de oAicei dintrFun catod, un electrod, de comand =i doi
anozi- de focali>are =i de accelerare.
K Catodul O e9te un cilindru metalic cu 9uprafaBa frontal acoperit cu un 9trat de oHi>i de
Aariu =i 9tronBiu< ce pot emite u=or electroni. Catodul e9te Cncl>it de un filament< care 9e
afl Cn interior.
K Electrodul de comand 2< numit =i cilindru 0e1nelt, e9te un electrod cilindric ce
CnconEoar catodul =i care e9te pre@>ut Cn partea frontal cu un mic orificiu prin care trec
electronii.
Electrodul de comand 9e afl la un potenBial ne:ati@ faB de catod< fr;n;nd Cn ace9t mod
depla9area electronilor. PotenBialul electrodului de comand 9e poate @aria cu potenBiometrul 2
3
. Cu c;t
electrodul de comand @a fi mai ne:ati@ faB de catod< cu at;t mai puBini electroni @or reu=i 9
treac de el. n ace9t mod< re:i Cn d ne:ati@area cilindrului Nehnelt 9e poate controla numrul
electronilor din fa9ciculul ce 9e Cndreapt 9pre ecran =i< ca urmare< 9e poate re:la lumino>itatea
9potului de pe ecran.
+up trecerea prin electrodul de comand< fa9ciculul de electroni e9te focali>at pe ecranul
tuAului catodic cu o lentil electronic format din cei doi ano>i< de focali>are =i de accelerare.
K !nodul de focali>are 4 e9te un cilindru care are un potenBial po>iti@ faB de catod
2c;te@a 9ute de @olBi3< re:laAil cu potenBiometrul 2

. 1ariind ace9t potenBial 9e re:lea> di9tanBa

focal a lentilei electronice< a9tfel Cnc;t focarul ei 9 cad pe ecran. C;nd re:laEul e9te corect<
ima:inea de pe ecran are claritatea maHim.
K !nodul de accelerare 5 e9te tot de form cilindric =i are un potenBial fiH< po>iti@
faB de catod< de ordinul miilor de @olBi. El are rolul de a accelera mi=carea electronilor<
determin;nd @ite>a v
6
cu care ace=tia 9e Cndreapt 9pre ecran.
2.2. DISPOZITI2UL DE DEFLE3IE
+e@iaBia fa9ciculului de electroni 9e poate reali>a cu c;mpuri electro9tatice 9au ma:netice. "a
tuAurile catodice folo9ite Cn o9cilo9coape 9e utili>ea> de@iaBia cu c;mpuri electro9taticeD
di9po>iti@ul de defleHie e9te format din dou perechi de plci de defleHie di9pu9e perpendicular
una pe alta< pentru de@ierea fa9ciculului de electroni dup cele dou direcBii< x =i I.
Cnd plcile sunt la. acelai potenial, fa9ciculul de electroni trece printre ele fr a fi de@iat =i
lo@e=te ecranul Cn centru.
+ac 9e aplic plci lor de defleHie 7 o ten9iune %
&
2fi:ura .73< Cntre ele apare un c;mp electric 7
&
.
fi:ura 7. +e@iatia fa9cicolului de electroni
-uA actiunea ace9tui c;mp< electronii * fi:ura7. +e@iaBia fa9ciculului de electroni.
@or fi atra=i de placa mai po>iti@ =i re9pin=i de placa mai ne:ati@ cu o forB 8
&
9 e:7
&
, care @a
imprima electronilor o acceleraBie a
&
dup direcBia &. Ca urmare< Cn 9paBiul dintre plci electronii @or
a@ea at;t o mi=care uniform cu @ite>a v
u
Cn lun:ul tuAului< c;t =i o mi=care uniform accelerat pe
direcBia I. n urina comAinrii celor dou mi=cri< re>ult o traiectorie paraAolic.
C;nd electronii ie9 dintre plci< acBiunea c;mpului 7
&
Cncetea> =i ei C=i continui mi=carea
dup o direcBie tan:ent la traiectoria paraAolic< lo@ind ecranul la o di9tanB ;
&
faB de centru.
+e@iaBia 9potului pe ecran ;
&
e9te cu at;t mai mare cu c;t ten9iunea %
&
aplicat plcilor & e9te
mai mare.
!nalo: dac 9e aplic plcilor o diferenB de potenBial< Cntre ele apare un c;mp electric care
de@ia> fa9ciculul de electroni pe direcBia ori>ontal.
C;nd pe amAele perechi de plci 9e aplic 9imultan c;te o diferenB de potenBial< fa9ciculul de
electroni @a fi de@iat dup o direcBie re>ultant a acBiunii celor dou c;mpuri.
2.3. ECRANUL
+up ce au trecut prin 9i9temul de defleHie< electronii aEun: pe ecran 2O3 produc;nd 9potul
lumino9. olul ecranului e9te de a tran9forma o parte c;t mai mare din ener:ia cinetic a electronilor
Cn ener:ie luminoa9. n ace9t 9cop< pe 9uprafaBa interioar a ecranului< e9te depu9 o 9uA9tanB
fluore9cent numit luminofor< care de@ine luminoa9 c;nd e9te AomAardat de electroni. Pentru a i
9e mri eficacitatea< 9e adau: diferite 9uA9tanBe acti@ante.
Culoarea 9potului lumino9 depinde de compo>iBia 9uA9tanBei fluore9cente. Pentru oA9er@ri
@i>uale 9e folo9e9c ecrane cu fluore9cent :alAenF@er>uie< deoarece 9en9iAilitatea ochiului e9te
maHim Cn ace9t domeniu. Materialul folo9it pentru ace9te ecrane e9te Pilemitul 2ortoF9ilicat de
>inc3 acti@at cu ma:ne>iu.
+up Cncetarea AomAardrii cu electroni< ecranul continu 9 emit lumin un timp oarecare.
Per9i9tenBa luminii depinde de materialul luminoforului< ea puBind @aria Cntre mili9ecunde =i
c;te@a 9ecunde.
+up ce au lo@it ecranul< electronii 9unt colectaBi de electrodul de ecranare <, depu9 pe
9uprafaBa interioar a prBii tronconice a tuAului catodic. Pe acea9t cale< electronii 9e Cntorc la
9ur9a de alimentare.
3. GENERATORUL AZ DE TIMP
Generatorul Aa> de timp e9te Alocul funcBional al o9cilo9copului catodic Cn care 9e :enerea>
ten9iunea de forma dinBilor de fer9tru ce 9e aplic plcilor ) Cn ca>ul @i>uali>rii curAelor ce
repre>int variaia n timp a diferitelor mrimi.
K CondiBii impu9e ten9iunii Aa> de timp. +eoarece timpul 9e 9cur:e uniform< e9te nece9ar ca
tensiunea aplicat plcilor ) s creasc liniar, depla9;nd 9potul cu @ite> uniform de la 9tCn:a
la dreapta< iar apoi s scad brusc, pentru a reCncepe o nou @ariaBie. n inter@alul de timp t
=
9=
6
c;nd ten9iunea u
x
cre=te< 9potul 9e depla9ea> de la 9tCn:a la dreapta< de9criind pe ecran curAa
dorit. ,orma ideal a ten9iunii u
x
e9te cea de9enat cu linie plin Cn fi:ura 8< a. n practic< Cn9< nu
9e poate oABine o a9tfel de @ariaBie. -emnalele oABinute cu circuitele reale nu 9unt perfect liniare =i
anularea lor nu 9e face in9tantaneii< ci CntrFun inter@al de timp finit t
>
9t
=
2fi:ura 8< a ? linie
punctat3.
+atorit ace9tor diferenBe Cntre forma real =i forma ideal a ten9iunii u
x
, apar unele
neaEun9uri< care treAuie 9 fie minimi>ate :
?din cau>a neliniaritBii< 9potul nu 9e depla9ea> pe ecran cu @ite> con9tant =i< ca
urmare< curAa ce apare pe ecran e9te deformat faB de curAa realD
? deoarece i ten9iunea u
x
nu 9cade in9tantaneu< Cn inter@alul de timp t
>
9t
=
c;nd
ten9iunea 9cade< 9potul 9e Cntoarce de la dreapta la 9tin: de9criind pe ecran o de Cntoarcere
care nu face parte din 9emnal.
fi:ura 8. ,orma reala 9i forma ideala
aF ten9iune u
H
2a3 ten9iunea care treAuie aplicata cilindrului Nehnelt u
?
"b$.
Pentru a e@ita apariBia liniei de Cntoarcere< Cn inter@alul de timp t
>
9t
x
9e aplic cilindrului
Nehnelt un impul9 ne:ati@ 2fi:ura 8< b$ care Alochea> fa9ciculul de electroni =i 9potul 9e 9tin:e. n
ace9t mod< pe ecran nu 9e mai @ede linia de Cntoarcere< dar< Cn acela=i timp3< nu 9e mai @ede nici partea
final a o9cilo:ramei. Pentru ca partea care 9e pierde din o9cilo:ram 9 fie mai mic< e9te nece9ar ca
inter@alul de timp t
>
9t
=
Cn care ten9iunea u
x
9cade 9 fie mult mai mic dec;t inter@alul de timp t
=
?=
6
.
) alt condiBie pe care treAuie 9 o Cndeplinea9c Aa>a de timp< pentru ca ima:inea 9 fie 9taAil pe
ecran< e9te ca frecvena sa s fie un submultiplu ntreg al frecvenei semnalului de vizualizat@
f
#,
!
n
&
f
s
n!=, 2< *< ...
K -chema de principiu pentru :enerarea ten9iunii Aa> de timp.
$in;nd 9eama de condiBiile impu9e ten9iunii u
x
, 9Fau reali>at diferite con9trucBii de :eneratoare Aa> de
timp. n principiu Cn9< toate 9chemele adoptate 9e Aa>ea> pe Cncrcarea =i de9crcarea unui
conden9ator.
Modelul cel mai 9implu al :eneratorului Aa>ei de timp e9te repre>entat Cn fi:ura O. "a
Cnchiderea Cntreruptorului +
=
la momentul t ! t
6
, conden9atorul C 9e Cncarc de la 9ur9a 7 prin
re>i9tenBa 2, dup o le:e eHponenBial 2fi:ura.83:
%
c
!7" =: e
: t A 2 C
3
ncrcarea e9te cu at;t mai lenta cu c;t con9tanta de timp T
a
J 2C e9te mai mare.

,i:uraO. Modelul unui :eneF fi:ura 8. 1ariaBia ten9iunii la
rator Aa> de timp. Aornele conden9atorului C.
"a momentul t J t
u
c;nd ten9iunea pe conden9ator are @aloarea %c, 9e Cnchide
Cntreruptorul +
>
, ce pre>int o re>i9tenB de contact r de @aloare mic. ncep;nd din ace9t
moment< conden9atorul C 9e de9carc pe re>i9tenBa de contact r, de @aloare mic< conform< relaBiei:
'
c
J'Q
c
e
FtGrc
+e9crcarea @a fi cu at;t mai rapid cu c;t con9tanta de timp R
2
J rC e9te mai
mic. Pentru 9ati9facerea condiBiei 2t
>
9t
=
$ SS2t
&
Ft
0
e9te nece9ar ca rSS 2.
n ca>ul in care :eneratorul Aa> de timp funcBionea> periodic, acea9t @ariaBie a
ten9iunii pe conden9atorul C treAuie 9 9e repete periodic< adic comutatorul +
>
9 9e
Cnchid =i 9 9e de9chid periodic< cu o frec@enB care 9 9ati9fac relaBia f
#,
!
n
&
f
s
n!=, 2< *< ... Cn practica< comutatorul +
>
e9te reali>at cu diferite di9po>iti@e
electronice.
K e:larea @ite>ei de depla9are a 9potului 2re:larea frec@enBei Aa>ei de timp3.
+urata unui dinte de fer9tru core9punde inter@alului de timp t
=
?t
6
Cn care ten9iunea
pe conden9ator cre=te p;n la @aloarea %c nece9ar de@ierii fa9cicului de electroni<
a9tfel Cnc;t 9potul 9 9e depla9e>e pe tot ecranul de la 9tCn:a la dreapta. Ea depinde de
con9tanta de timp R
&
J 2C. +ac 9e @aria> @alorile lui 2 =i C, 9e pot oABine durate
diferite pentru dinBii de fer9tru 2fi:ura .T3. +e oAicei< acea9t durat 9e @aria> Cn
trepte cu un comutator ce introduce Cn circuit conden9atoare de diferite @alori =i fin
prin @ariaBia continu a re>i9tenBei 2. Comutatorul e9te caliArat Cn m9Gcm 9au U9Gcm<
core9pun>tor timpului nece9ar ca 9potul 9 9e depla9e>e pe direcBia ori >ontal cu &
cm. !cea9t caliArare e9te @alaAil numai dac re:laEul fin e9te la maHim.
n ca>ul funcBionrii periodice< 9e poate con9idera c durata unui dinte de
fer9tru core9punde unei perioade a 9emnalului :enerat de Aa>a de timp< deci
@ariind durata dinBilor de fer9tru 9e @aria> frec@enBa Aa>ei de timp.
,i:ura.T. 1ariaBia duratei dinBilor de fer9tru Cn funcBie
de @aloarea con9tantei de timp R J 2C
"iniani>area ten9iunii :enerate de Aa>a de timp. +up cum reie9e< in ca>ul Cncrcrii unui
conden9ator de la o 9ur9 ele ten9iune con9tant E, ten9iunea la Aornele
conden9atorului @aria> dup o le:e eHponenti al a< deci pre>int o @ariatie nominala. 4
EHpri mC nd t en9i unea pe conden9at or pri n cant i t at ea de 9ar ci nael ect r i ca V ce
9e acumulea>a pe conden9ator 9i capacitatea C 9e oAine:
'
c
JVGC
n o9cilo9coapele moderne< Cncrcarea conden9atorului 9uA curent con9tant 9e reali>ea> fie
folo9ind amplificatoare operaBionale inte:ratoare< fie folo9ind :eneratoare de curent con9tant cu
tran>i9toare.
4. OSCILATOARE CU DO UA SPOTURI SAU CU DOUA CANALE
Pentru @i>uali>area 9imultan a dou 9emnale< 9e con9truie9c osciloscoape cu dou spoturi
9au osciloscoape cu dou canale.
F )9cilo9coapele cu dou 9poturi utili>ea> tuAuri catodice 9peciale< care conBin
Cn acela=i Aalon dou 9i9teme eleetronooptice< adic 9unt pre@>ute cu dou tunuri de
electroni =i cu c;te dou di9po>iti@e de defleHie pentru 4 =i .. Cele dou 9i9teme
electronooptice 9unt comandate independent, prin circuite a9emntoare cu cele ale
unui o9cilo9cop oAi=nuit< cu eHcepBia :eneratorului Aa> de timp care e9te comun.
F )9cilo9coapele cu doua canale folo9ite pentru @i>uali>area 9i multan a dou
9emnale o metod mai 9impl =i mai ele:ant. Ele 9unt pre@>ute eu un tuA catodic
Comutatorul electronic e9te un circuit electronic care prime=te la dou intrri
di9tincte dou 9emnale diferite pe car e le comut 9ucce9i@ pe plcile de defleHie
@ertical ale unui t uA catodic. Pe ecranul tuAului< datorit per9i9tenBei luminoforului<
apar 9imultan o9cilo:ramele celor dou 9emnale. Comutarea 9e 9e face fie cu
frec@enBa Aa>ei de timp 2i n timpul unui dinte de fer9tru 9e @i>uali>ea> un 9emnal<
iar Cn timpul urmtorului dinte de fer9tru ? ci llit 9emnal3< fie cu o
frec@enB mult mai mare.
,i:ura &0. Circuitele 9i9temului de de@iaBie pe @ertical la un o9cilo9cop cu dou canale.
III. MSURRI CU A5UTORUL OSCILOSCOPULUI
In afar de @i>uali>area formei 9emnalelor< o9cilo9copul catodic mai are numeroa9e
utili>ri Cn tehnica m9urrilor electrice< electronice =i ma:netice.
1. MSURAREA TENSIUNILOR
M9urarea ten9iunilor cu o9cilo9copul catodic 9e Aa>ea> pe faptul c de@iaBia 9potului
e9te proporBionala cu amplitudinea ten9iunii aplicate plcilor de defleHie. -e pot utili>a
diferite metode de m9urare.
%. METODA DIRECTA
Metoda direct 9e utili>ea> Cn ca>ul o9cilo9coapelor moderne< pre@>ute cu ecran caroiat
2CmprBite Cn ptrat cu latura de oAicei de & cm3 =i care au atenuatorul
&
etalonat Cn
m@Gcm 9au @Gcm.
nainte de utili>are< 9e recomand s se verifice calibrarea atepanoul frontal< de o
ten9iune de caliArare. Cu aEutorul unei 9onde cordon de le:tur3< 9e aplic ten9iunea de
caliArare la intrarea o9Fnuatorului
&
. In ace9t 9cop< o9cilo9coapele di9pun< la o Aorn de pe
cilo9copului i 9e @erific dac de@iaBia oABinut pe ecran core9punde indicaBiei atenuatorului.
+e eHemplu< la o9cilo9copul tip E 0&0& faAricat la I.E.M.I. 0ucure=ti ten9iunea de caliArare
e9te de 21. -e aplic acea9t ten9iune la intrarea a o9cilo9copului =i 9e a=ea> atenuatorul pe
po>iBia 21Gcm. In ace9t ca>< dac re:laEul amplificrii e9te la maHim< pe ecran treAuie 9 apar o
o9cilo:ram a@;nd CnlBimea de & cm.
Bodul de lucru. -e aplic 9emnalul de m9urat la intrarea W< a o9cilo9copului< 9e
controlea> dac re:laEul amplificrii e9te la maHim =i 9e re:lea> atenuatorul
&
=i Aa>a de
timp a9tfel inc;t 9 9e oABin o o9cilo:ram corect Cncadrat Cn ecran 2fi:ura &&3. -e m9oar
cu aEutorul caroiaEului de pe ecran CnlBimea o9cilo:ramei Cn centimetri =i 9e CnmulBe=te cu
indicaBia atenuatorului< oABininduF9e a9tfel direct @aloarea ten9iunii m9urate.
+e +6+m)#!7 Cn ca>ul o9cilo:ramei din fi:ura &&< dac atenuatorul e9te pu9 pe po>iBia 0<7
1Gcm< @aloarea ten9iunii e9te % 9 0<7 4 2<5 J &<2 1.
". METODA COMPARAIEI
C;nd o9cilo9copul nu are atenuatorul caliArat 9au caliArarea nu mai e9te corect< 9e poate
folo9i metoda comparaBiei. "a acea9t metod< ten9iunea de m9urat< de o form oarecare< 9e
compar cu o ten9iune 9inu9oidal de Eoa9 frec@enB< care poate fi m9urat cu un @oltF
metru oAi=nuit.
Modul de lucru. -e reali>ea> montaEul din fi:ura &2. Cu comutatorul + pe po>iBia = 9e
aplic la intrarea W a o9cilo9copului ten9iunea %
x
de m9urat. -e re:lea> amplificarea =i
Aa>a de timp p;n 9e oABine o o9cilo:ram corect Cncadrat Cn ecran =i 9e m9oar Cnl Bimea l
a o9cilo:ramei.
,r a inter@eni la re:laEul amplificrii< 9e trece comutatorul + pe po>iBia >,
aplic;nduF9e la intrarea W a o9cilo9copului o ten9iune 9inu9oidal de Eoa9 frec@enB. !cea9ta
9e re:lea> p;n c;nd o9cilo:rama oABinut pe ecran are aceea=i CnlBime l ca =i Cn ca>ul
@i>uali>rii ten9iunii '
H
.
Cele dou o9cilo:rame a@;nd aceea=i CnlBime< Cn9eamn c ampli tudinea ten9iunii % e9te
e:al eu amplitudinea @Crf la @Crf a ten9iunii 9inu9oidale.

,i:ura &&. M9urarea directa a ten9iunii M9urarea ten9iunii prin metoda
Cu o9cilo9copul catodic comparaBiei<
Ten9iunea 9inu9oidal 9e m9oar cu @oltmetrul C, care de oAicei e9te etalonat Cn
@alori eficace. +ac % e9te ten9iunea citit pe @oltmetru< atunci:
%
x
! %
vv
! >%
max
! > % 2 .
2. MSURAREA INTENSITII CURENTULUI ELECTRIC
ntruc;t o9cilo9copul catodic funcBionea> cu defleHie electro9tati c< 9emnalele ce 9e
aplic la intrarea lui 9unt de natura unor ten9iuni.
Pentru m9urarea inten9itBii curentului cu o9cilo9copul catodic< 9e trece curentul de
m9urat printrFo re>i9tenB de @aloare cuno9cut =i 9e m9oar cu una dintre metodele
9tudiate Cn para:raful precedent cderea de ten9iune la Aornele re>i9tenBei. !poi< aplic;nd
le:ea lui )hm< 9e calculea> @aloarea inten9itBii curentului de m9urat.
3. MSURAREA INTER2ALELOR DE TIMP
M9urarea inter@alelor de timp 9e poate reali>a cuno9c;nd @ite>a de depla9are a
9potului =i m9ur;nd pe ecran lun:imea 9e:mentului care core9punde inter@alului de
timp con9iderat.
)9cilo9coapele moderne au Aa>a de timp caliArat Cn m9Gcm 9au 2U9Gcm< adic 9e indic
pentru fiecare po>iBie a comuta torului ce re:lea> Cn trepte frec@enBa Aa>ei de timp< timpul
nece9ar pentru ca 9potul 9 9e depla9e>e pe direcBie ori>ontal cu un centimetru. !cea9t
caliArare e9te corect numai dac re:laEul fin al Aa>ei de timp e9te la maHim.
%. MSURAREA DURATEI UNUI SEMNAL
Pentru m9urarea duratei unui 9emnal< ace9ta 9e aplic la intrarea . a o9cilo9copului =i
9e re:lea> amplificarea =i Aa>a de timp p;n c;nd 9e oABine o o9cilo:ram corect
Cncadrat Cn ecran.
-e @erific dac re:laEul fin al Aa>ei de timp e9te la maHim. !poi 9e m9oar lBimea
9emnalului pe ecran< Cn centimetri< =i 9e Cnmul Be=te cu indicaBia re:laEului Cn trepte al Aa>ei
de timp< oABin;nduF9e a9tfel durata 9emnalului de m9urat.
n mod analo: 9e poate m9ura =i durata unei prBi din 9emnal< cum ar fi durata
timpului de cre=tere a unui impul9 2timpul Cn care 9emnalul cre=te de la &0X la T0X din
amplitudinea 9a3.
". MSURAREA PERIOADEI UNUI SEMNAL
Pentru m9urarea perioadei< e9te nece9ar ca Aa>a de timp 9 fie a9tfel re:lat Cnc;t
o9cilo:rama 9 conBin cel puBin dou perioade 9ucce9i@e ale 9emnalului< Cn ace9t ca>< dac
re:laEul fin al Aa>ei de timp e9te la maHim< 9e m9oar pe ecran in centimetri di9tanBa Cntre
dou treceri 9ucce9i@e ale 9emnalului prin aceea=i @aloare 9i cu acela=i 9en9 de @ariaBie =i 9e
CnmulBe=te eu indicaBia rulaEului in trepte al Aa>ei de timp. n ace9t fel< 9e oABine direct
perioada< 9emnalului.
4. MSURAREA FREC2ENELOR
,rec@enBa 9e poate m9ura cu o9cilo9copul catodic< msurnd perioada semnalului ca la
punctul precedent =i apoi calcul;nd frec@enBa cu relaBia Aine cuno9cut: f J &GT !cea9t
metod nu a9i:ur Cn9 o preci>ie Aun.
M9urri mai preci9e 9e pot oABine folo9ind unele metode de comparaBie< cum ar fi : metoda
figurilor lui DissaEous, metoda modulrii intensitii spotului, metoda oscilogramelor duble
etc.
%. METODA 2IGURILOR LUI LISSA5OUS
+intre metodele de comparaBie< metoda fi:urilor lui "i99aEou9 e9te cea mai frec@ent
folo9it.
DissaEous, fi>ician france> 2&822?&8803< a 9tudiat compunerea a dou o9cilaBii 9inu9oidale
ale cror direcBii de o9cilaBie 9unt perpendiculare. El a con9tatat c dac raportul frec@enBelor
celor dou o9cilaBii e9te un numr raBional 2
m
n
m
f&
fx
< =
< =i n fiind numere Cntre:ii< 9e
oABin fi:uri a cror form depinde de raportul frec@enBelor celor dou o9cilaBii =i de
defa>aEul dintre ele 2fi:ura &*3.
,i:urile lui "i99aEou9 9e pot oABine pe ecranul o9cilo9copului catodic dac 9e aplic
amAelor perechi de plci de defleHie tensiuni sinusoidale.
Modul de lucru. Pentru m9urarea frec@enBei fH a unui 9emnal< ace9ta 9e aplic unei
perechi de< plci de defleHie a o9cilo9copului< iar la cealalt pereche de plci de defleHie 9e
aplic un 9emnal de la un :enerator de frec@enB @ariaAil =i cuno9cut< f
6
2fi:ura &5< a3. -e
@aria> frec@enBa f0 p;n c;nd pe ecran 9e oABine una dintre fi:urile lui "i99aEou9. Pentru a
determina raportul core9pun>tor fi:urii oABi nute pe ecran< 9e inter9ectea> fi:ura cu dou
drepte< una ori>ontal "x$ =i una @ertical "&$ =i 9e numr punctele de inter9ecBie ale fi:urii
cu cele dou drepte 2fi:ura &5< b$ Pentru orice fi:ur a lui "i99aEou9 raportul Cntre numrul de
inter9ecBii n
x
cu dreapta ori>ontal =i numrul de inter9ecBii n
&
cu dreapta @ertical e9te
e:al cu raportul Cntre frec@enBa 9emnalului aplicat plcilor . =i frec@enBa 9emnalului aplicat
plcilor 4:
x
&
&
x
f
f
n
n
=
Cuno9c;nd raportul core9pun>tor fi:urii oABinute pe ecran =i frec@enBa 9e poate
determina frec@enBa f
x
folo9ind relaBia de mai 9u9.
)A9er@aBie. +e oAicei< 9e @aria> f
0
p;n c;nd 9e oABin fi:urile core9pun>toare
e:alitBii celor dou frec@enBe
3 & 2 =
&
x
f
f
,i:ura &*. ,i:urile lui "i99aEou9. ,i:ura .&5. M9urarea frec@enBelor cu
fi:urile lui "i9aEou9.
8. MSURAREA DEFAZA5ELOR
n para:raful precedent 9Fa artat c fi:urile lui "i99aEou9 depind de raportul
frec@enBelor a dou o9cilaBii dar =i de defa>aEul dintre ele.
Pentru determinarea defa>aEului dintre dou 9emnale de aceea=i frec@enB< ace9tea 9e
aplic celor dou perechi de plci de defleHie ale o9cilo9copului< Cn ace9t ca>:
u
H
J '
H maH
9inYt
u
I
J '
I maH
29inYtZ[3

,i:ura &7. M9urarea defa>aEelor.
+e@iaBiile oABinute pe ecran fiind Cn fiecare moment proporBionale cu ten9iunile cu
ten9iunile aplicate< @or @aria dupa eHpre9iile:
x ! ) 9inYt
& J W 9in2YtZ[3
unde 4 =i . 9unt de@iaBiile maHime. Pe ecran apare o fi:ur de forma unei elip9e< care pentru [
J 0 =i [J R de:enerea> CntrFo linie Cnclinat< iar pentru [J \G2 9i [J*\G2 de@ine un cerc
2@. fi:ura &*3.
n ca>ul :eneral< dac elip9a e9te Aine centrat pe ecr an 2fi:ura.&73< defa>aEul 9e poate
determina prin raportul Cntre de@iaBia maHim pe @ertical< ., =i de@iaBia & core9pun>toare
punctului Cn care elip9a inter9ectea> aHa @ertical a ecranului. n ace9t punct HJ 0< deci
9in Ft J 0D Ft J 0 =i & J . 9in[. +in acea9t relaBie 9e deduce:
.
&
= 9in
Gn cazul n care se, dispune de un osciloscop cu dou canale 2cu comutator electronic3<
m9urarea defa>aEului dintre dou 9emnale 9e poate face mai comod @i>uali>;nd 9imultan
cele dou 9emnale.
9. 2IZUALIZAUEA CARACTERISTICILOR
) caracteri9tic e9te repre>entarea :rafic a dependenBei dintre dou mrimi ce
caracteri>ea> un aparat< un di9po>iti@ 9au un material 2de eHemplu : caracteri9tica unei
diode< i H f"u$ D caracteri9ticile tran>i9toarelor< I
c
Jf2'
CE
3 caracteri9ticile de ma:neti>are ale
materialelor feroma:netice< # J f"I$ etc3.
"a repre>entarea :rafic a caracteri9ticilor 9e folo9e9c dou aHe rectan:ulare. +epla9area
9potului la o9cilo9cop 9e face de a9emenea dup dou aHe rectan:ulare< iar de@iaBiile 9unt
proporBionale cu ten9iunile ce 9e aplic celor dou

perechi de plci de defleHie.
!cea9t analo:ie face po9iAil @i>uali>area pe ecranul o9cilo9copului catodic a
oricrei curAe de tipul !f"#$.
,i:ura &8. MontaEul pentru @i>uali>area caracteri9ticii IJf"%$a unei diode
2IZUALIZAREA CARACTERISTICII UNEI DIODE
Caracteri9tica I ! f"%$ a unei diode 9e poate @i>uali>a folo9ind montaEul din fi:ura &8.
Plcilor ) li 9e aplic ten9iunea % de la Aornele diodei< iar plcilor . treAuie 9 li 9e aplice o
ten9iune proporBional cu curentul diodei. n ace9t 9cop< Cn 9erie cu dioda 9Fa montat o
re>i9tenB 2 la Aornele creia 9e cule:e ten9iunea %
2
? 2I, care 9e aplic plcilor ..
Pentru a oABine caracteri9tica I 9f"%$, ten9iunea % treAuie 9 ia diferite @alori. +e
aceea< dioda treAuie alimentat Cn curent alternati@.