CUPRINS

Capitolul I: Generalitati...........................................................................pag 4
Capitolul II: Rolul , compunerea si functionarea generatoarelor...........pag 8 Capitolul III: Caracteristicile generatoarelor...........................................pag 10 Capitolul IV: Tipuri de generatoare..........................................................pag 12 IV.1. Generatorul de tip G 211.................................................pag 12 Capitolul V !ontarea si antrenarea generatoarelor ...........................pag 15 Capitolul VI: Prescriptii te"nice pentru e#ploatarea si intretinerea generatoarelor de curent.......................................................................... pag 17 Norme de protectie a muncii in ateliere de reparatii............................. pag 21 $i%liografie.................................................................................................pag 23

!INIST&RU' &(UC)TI&I SI C&RC&T)RII GRUPU' SC*')R TR)NSP*RTURI+P'*I&STI

PR*I&CT P&NTRU *$TIN&R&) C&RTI,IC)TU'UI (& C*!P&T&NT) PR*,&SI*N)') NIV&'2

G&N&R)'IT)TI
La noile constructii de automobile, ca urmarea cresterii puteri receptoarelor si consumatorilor introdusi, a pornirilor si opririrol dese in circulaia intensa din orase, a re ultat po de o parte necesitatea incarcarii bateriilor la turatii de mers in gol ale motoarelor, iar pe de alta parte necesita cresterii limitei turatiei ma!ime a generatoarelor "ca urmare a cresterii raportului de transmisie de la motor la generator#, cerinte carora dinamurile nu le mai pot $ace $ata% &in aceste cau e, ele au inceput sa $ie inlocuite in scara tot mai larga cu altenatoare% 'lternatoarele pentru automobile sunt generatoare sincrone pre(a ute cu redresoare statice, care $olosesc de obicei diode de siliciu, si ca urmare nu mai necesita colectoare cu lamele ca in ca ul dinamurilor% )le au rolul de a alimenta cu curent electric consumatorii "receptoarele# si de a incarca bateria de acumulatoare% *eneratorul de curent alternati( $unctionea a ca o masina electrica, sincrona, debitand curent alternati(, care este redresat in curent continuu printr+o punte redresoare cu siliciu% '(anta,ele multiple l+au impus $ata de dinam prin (olum si masa redusa, constructie simpli$icata, robustete ridicata, iar datorita $unctiei redresoare"curentul neputand circula decat intr+un singur sens# nu necesita decat releu de tensiune $iind eliminate con,unctorul, dis,unctorul "limitatorul de curent :reglarea intensitatii a$ectandu+se prin saturatia electromacnectica a alternatorului#% &e asemenea datorita caracteristicii sale, incarca bateria de acumulatoare la turatii de relantii a motorului si deci este posibila utili area unei baterii de capacitate mai mica%

Constructia alternatoarelor
In general, alternatoarele pt automobile se construiesc cu indusul in stator si inductorul in rotor% Statorul -indusul. )ste construit din tole otel electrote-nic ansamblate in crestaturile caruia se gaseste in$asurate tri$atata din sarma de cupru emailata, legata in stea. capetele in$asuraturii indusului sunt legate la bornele punctii de redresare / $iecare la cate o perec-e de diode iar capetele legaturilor comune ale celor trei in$asuraturi se leaga la borna c% 0tatorul se montea a intre cele doua scuturi din utila,e de aluminiu , $ormand un ansamblu de suport pentru $i!area pe motor%
5

1untea de redresare montana in locasul de scut este $ormata din doua suporturi pre(a ute cu cate trei diode presate, po iti(e si negati(e% 2oate diodele po iti(e sunt legate la o borna3 & i olata de masa si de diametru mai mare, iar cele negati(e sunt conectate la borna /& ce constituie borna de masa% 1untea este prote,ata de un capac din material plastic% Intre bornele acestea este montat condensatorul pentru imbunatatirea liniaritatii curentului redresat% 2ot pe stator este montat si suportul portperii, cu periile pentru transmiterea curentului de e!citatie la inelele colectoare% 2ensiunile $iind starnadi ate, trecre trebuie sa se $aca de la 14Vla 7V ceea ce, insa, maodi$ica turatiile de mers in gol si cea nominala, cea ma!ima putand ramane aceeasi % 'st$el, un alternator modern, montatin ste, debitea a 35' la tensiune de 14V, cu turatia de mers in gol de 1 000 rot4min si montat in triung-i debitea a 50'la tensiune de 7V, cu turatia de mers in gol de 500 rot4min Rotorul -Inductorul. )ste $ormat din doua mase polare cu cate sase g-eare, care se intrepatrund, montate pe un arbore, in interiorul lor este inc-isa in$asurarea de e!citatie, cu a!iala cu arborele: capetele acesteia sunt conectate la cele doua inele prin intermediul carora, impreuna cu periile, se $ace alimentarea de la bateria de acumulatoare% 1eria po iti(a este legata la borna 3& i olata $ata de masa, iar cea negati(a la masa% 'ntrenarea rotorului se $ace prin $ulia de la arborele cotit prin intermediul unei curele trape oidale, iar (entilatorul reali ea a racirea bobina,elor% Inductorul poate $i cu e!citatie electromagnetica sau cu magnet permanent% La constructiile cu magneti permanenti "e!ecutati di alia,e dure si cansante#, datorita absentei in$asurarii de e!citatie si a inelelor colectoare apar di$icultati regate de reglarea tensiunii% 'lternatoare cu e!citatie electromagnetica se inpart in alternatoare cu inele colectoaresi $ara inele colectoare% 0olutia alternatoarelor cu e!citatie electro magnetica $ara inele colectoare , cu doua intre$ieruri, cu in$surarile inductorului plasate in stator, alaturi de cele ale indusului este neeconomica . in plus, $lu!ul magnetic in intre$ier nu mai (aria a de la ma!imul negati( la ma!imul po iti(, ci numai intre ero si ma!im, ceea ce constituie un serios de a(anta,% 'lternatoare cu inele colectoare . &e obicei se utili ea a inele colectoare radiale, dar in anumite ca uri ca de e!emplu la alternatoarele tip% 1130 care ec-ipea a motoarele &+115, pentru prote,area colectorului impotri(a patrunderi pra$ului se utili ea ainele de tipul $rontal% In general, sunt doua inele colectoare si mai rar trei+aceasta, in situatia cand e!citatia este $unctionata, curentul de magneti are este de intensitate mica si ca urmare u ura si arderea periilor este mica%
6

In pre ent, constructia cea mai raspandita este cea a alternatorului cu e!citatie electromagnetica cu doua inele colectoare, a(and polii inductorului sub $orma de g-eare% La acest tip, in$asurarea de e!citatie se compune dintr+o singura bobina ase ata concentric pe mie ul rotorului, ceea ce permite o constructie simpla si economica% &atorita polilor in $orma de g-eare si a supra$etelortrape oidaleale talpilor acestora, se obtine o $orma con(enabila a curbelor tensiuni7or electromotoare induse de alternator, $oarte apropiata de $orma sinsoidala% 'st$el de alternatoare sin construite de $irmele 8osc- / *ermania &uciellier, 1aris / 9-one, :emsa / :ranta . )lectropreci ie si 0$antul *-eorg-e / 9omania. Lucas / 'nglia. ;otorola / 0%<%'% Releul de tensiune :ace parte din aparatele de reglare a tensiunii debitate de alternator la consumatori si la bateria de acumulatoare% 'cesta poate $i de tip electromagnetic si electronic capsulat iar in ultimul timp si de 12(% 9eleul de tensiune electromagnetic este pre(a ut cu electromagnetul montat pe un suport. contactul mobil si contactele $i!e corespun atoare celor doua trepte de tensiune, distanta dintre contactul mobil si cele $i!e se reglea a cu a,utorul unor suruburi% Releul regulator )ste un aparat comple! destinat a mentine la bornele generatorului de curent continuu o tensiune constanta pentru incarcarea bateriei de acumulatoare dupa starea ei si pentru alimentarea consumatorilor, independent de turatia motorului. consumului de curent sau temperaturii e(itand suprasolicitarea% 9eleul regulator este $ormat din trei aparate montate impreuna, $iecare cu rol di$erit si anume: con/uctorul de tensiune limitea a tensiunea la anumite (alori, regulatorul-releul. limitea a tensiunea la anumite (alori pentru a nu permite arderea consumatorilor sau supraincarcarea bateriei, limitatorul de curent e(ita suprasolicitarea bobina,ului generatorului prin mentinerea in anumite limite a (alorii curentului de e!citatie tot prin conectarea+deconectarea in circuit a re istorului Releul de indicare a incarcarii %ateriei de acumulatoare )ste un electromagnet conectat in circuit de alimentare pentru indicarea incarcarii bateriei de acumulatoare% )ste utili at la automobilele 9oman si la unele autoturisme% 're un contact mobil care conectea a o lampa ce se aprinde la 11,8 ( si se stinge la 14 ( aratand ca generatorul incarca bateriile%

C)PIT*'U' II R*'U', C*!PUN&R&) SI ,UNCTI*N)R&) G&N&R)T*)R&'*R

*eneratoarele au rolul de a alimenta cu energie electrica in timpul mersului toate receptoarele si de a asigura incarcarea bateriei de acumulatoare% &in ce in ce mai rar se utili ea a generatoare de curent continuu cu e!citatie in deri(atie "dinamuri# . in ultimul timp, insa mai economica este utili area generatoarelor de curent alternati( "alternatoarele# cu redresoare% *eneratoarele de automobil care compun ec-ipamentul de alimentare cu energie electrica $unctionea a in paralel cu o baterie de acumulatoare si cu regulatorul de tensiune, care asigura alimentarea cu tensiune constanta a receptoarelor "consumatorilor# si incarcarea rationala a baterieide acumulatoare% 9egulatorul de curent limitea a curentul ma!im al dinamului si con,uctorului+ din,uctor,conectea a si deconectea a generatorul in paralel cu bateria de acumulatoare% = lampa de control indica $unctionarea generatorului si uneori un ampermetru indica descarcarea si incarcarea acumulatorului. mai e!ista un redresor " daca generatorul este de curent alternati(#si conductoarele de legatura% In timpul $unctionarii motorului, generatorul este cuplat in paralel cu bateria de acumulatoare, care (a incarca numai daca generatorul are o tensiune mai mare% Cu cat di$erenta dintre cele doua tensiuni este mai mica, cu atat curentul de incarcare a bateriei de acumulatoare este mai mic% La ceeasi di$erenta de tensiune, curentul de incarcare a bateriei de acumulatoare scade cu cat se mareste re istenta circuitului de incarcare a bateriei de acumulatoare, care are loc cand legaturile sant necorespun toare, contactele o!idate sau murdare, baterie su$lata etc% 'ntrenarea generatorului de curent trebuie $acuta cu o ast$el de turatie, incat, la mersul in pri a directa cu cea mai mica (ite a de parcurs posibila, sa se obtina puterea si incarcarea normala a bateriei de acumulatoare% La turatie ma!ima a motorului, generatorul trebuie sa nu intreaca turatia sa ma!ima, limitata de constructie% La turatiile mici sau la mersul in gol al motorului, generatoarele de curent continuu nu dau o putere su$icienta care sa asigure reincarcarea bateriei de acumulatoare% *eneratoarele de curent alternati( pot asigura incarcarea bateriilor de acumulatore la turatii micii, c-iar la mersul in gol al motorului, ast$el sa se generali e e utili area lor 'ctualmente, puterea generatorului pt autoturisme este de 300+500>, iar pt autobu e de 1100+1500> sau c-iar mai mult% 1uterea lor corespunde puterii receptoarelor"inclusi( incarcarea acumulatorului%
8

&e a(anta,e: &e a(anta,ele alternatoarelor consta in numarul relati( mare de diode redresoare "6+5 bucati#, care sunt costisoare inca, si in $aptul ca pot $i usor scoase din $uctiune in ca ul strapungerii prin suprasolicitoare, in situatia conectarii gresite sau a nerespectarii anumitor prescriptii% <tili area alternatoarelor tri$a ate "mai mici cu 30 / 40? decat cele mono$a ate# necesita un numar de sase elemente redresoare% =data cu ie$tinirea redresoarelor aceste generatoare se generali ea a la ma,oritate tipurilor de automobile % In plus, la alternatoare, protectia contra curentilor de scurt circuit sau de supra sarcina se reali ea a automat prin saturatie alectromagnetica a masinii, $apt pt care nu este necesar regulatorul de curent, ast$el incat redresoarele sunt prote,ate de pericolul suprasarcinilor% Constructia alternatoarelor este simpla, robusta si durabila% <tili area redresoarelor intre alternatorsi baterie de acumulatoare inlatura si necesitatea $olosirii con,uctorului+dis,uctor% 8ateria de acumulatoare nu se poate descarca pe generator prin redresor, i loc de trei relee se utili ia a numai regulatorul de tensiune% Curentul principal nu trece prin perii colectoare, $iinca in$asurarea indusului este montata pe stator% &ispunerea in$asurariide e!citatie pe rotor usurea a constructia inelelor colectoare care de(ine mai simplasi mai robusta"nu ca colectorul dinamului#, pentru ca curentii de e!citatie sint mici, de ma!imum10? din curentul nominal% &ispunerea periilor radial pe inele colectoare ale in$asurarii rotorice de e!citatie $ace ca alternatorul sa mearga in ambele sensuri% La turatiile mici sau la mersul in gol al motorului, generatoarele de curent continuu nu dau o putere su$icienta care sa asigure reincarcarea bateriei de acumulatoare% *eneratoarele de curent alternati( pot asigura incarcarea bateriilor de acumulatore la turatii micii, c-iar la mersul in gol al motorului, ast$el sa se generali e e utili area lor%

C)PIT*'U' III C)R)CT&RISTICI'& G&N&R)'&

1rincipalele marimi caracteristice ale generatoarelor de automobile se (or pre enta in cintinuare% Tensiunea nominala )ste tensiunea dupa care se caracteri ea a ec-ipamentul electric al automobilului, 6(, 12(, si 24(% &eoarece tensiunea de incarcare a unui element de acumulator, in realitate este de 2,3(, corespun ator tensiunilor de $unctionare ale ec-ipamentului electric sunt mai mari : 6,5(, 13,8(, 27,6(% Puterea nominala a generatorului este determinata dupa puterea tuturor receptoarelor cu $unctionare de lunga durata, tinind seama de incarcarea bateriei de acumulatore% Curentul nominal re ulta din raportul dintre puterea nominala si tensiunea nominala% Puterea ma#ima este puterea de lunga durata pe care o poate da generatorul $ara ca sa se incal easca peste limita admisibila, $iind cu 30+ 50? mai mare decit cea nominala"limita ma!imase re$era la generatoarele de putere mai mica#% Curentul ma#im re ulta din raportul dintre puterea ma!ima si tensiunea nominala% Turatia de mers in gol sau de putere nula este turatia la care generatorul incal it, neconectat la baterie de acumulatore sau de receptoare, da o tensiunede circa1,17 mai mare decat cea nominala% )a trebuie cunoscuta la incercarea generatorului la mersul in gol% 1este aceasta turatie, generatorul incepe sa debite e curent, ast$el incat ea trebuie sa aiba (aloricat mai mici posibile% Turatia de conectare este turatia la care generatorul se cuplea a cu reteaua si incepe a da curent, $iind cu 100+200 rot4min mai mare decat cea de mers in gol la dinamuri% Turatia nominala este turatia la care generatorul, in stare incal ita, da putere nominala % 'ceaste depinde de constructia generatorului. cu cat dimensiunile sunt mai mari, cu atat racirea este mai buna, dar greutatea si pretul de cost% Turatia ma#ima este turati pe care generatorul o poate suporta $ara sa se de$ecte e, $iind limitata de durata de ser(iciu si re istenta periilor, a colectorului, a conductoarelor din crestaturile rotorului, care sunt supuse la $orte centri$uge $oarte mari, de comutatie si de incal ire
10

)a depinde de constructie, ast$el incat este indicata deu ina $iind cuprisa intre 3 500 si 10 000 rot4min la dinamuri si 15 000 laalternatoare% La mersul in gol al motorului dinamul nu poate da curent de incarcare pentru bateria de acumulatoare %La turatii mici motorul se roteste neuni$orm si tensiunea dinamului (aria a% 1entru acest moti( , turatia la care dinamul se cuplea a cu bateria de acumulatoare se alege mai mare decat turatia de mers in gol a motorului, e(itandu+se ast$el conectarile si deconectarile prea dese dintre dinam si acumulator, care conduc la u ura si sudarea contactelor con,unctorului+ dis,uctor % 'lternatoarele dau curent c-iar la mersul in gol al motorului% &iametrul carcasei se normali ea a pentru a corespunde montarii lui in asa $el cu $lansa%'numite norme pre(ad pentru diametrul carcasei dinamurilo $i!ate in sa 76,2. 50. 100. 112. 125. 150. 178 si 203,2 mm, iar pentru cele $i!ate cu $lansa 78. 53. 103. 115 si 128 mm% 'lternatoarele au diametrul mult mai mari si lungimi mai mici% 0ensul de rotire al generatorului se considera, pri(indul dinspre partea de actionare " opuse partii cu colector#, sensul spre dreapta, $iind al acelor de ceasornic%

11

C)PIT*'U' IV TIPURI (& G&N&R)T*)R&

In continuare, se pre inta constructia alternatoarelor cu e#citatie electromagnetica cu perii radiale, cu poli in forma de g"eare si cu redresor trifa0at in punte, intrucat aceasta este constructia cea mai repre antati(a si raspandita in pre ent la aceste produse%

IV.1 )'T&RN)T*R TIP G 221

)ste un generator sincron de curent tri$a at, cu e!citatie electromagnetica, care ec-ipea a autoturismele :I'2 si L'&'% 1entru trans$ormarea curentului alternati( in curent continuu, alternatorul este pre(a ut cu o punte redresoare tri$a ata $ormata din sase diode redresoare% Parametri functionali

'lternatorul tip *+221 caracteri ea a prin urmatorii parametri $unctionali : + puterea ma#ima 1234, + tensiunea nominala 15 V, + turatia initiala de de%itare 1 333 plus minus 10 rot4min, + 6aloarea curentului ma#im de%itat "la turatie de 5 000rot4min si tensiune constanta de 14V# 42 ' turatia ma!ima in regim continuu 13 000 rot4min, turatia ma!ima in regim de scurta durata 15 000 rot4min% 0ubansambluri

'lternatorul tip g+221 este $ormat din urmatoarele subansambluri: rotorul, statorul si scuturile turnate din alia/e de aluminiu. Rotorul. )lementul de ba a este arborele pe a carui supra$ata stariata se presea a bucsa de otel si polii si polii magnetici sub $orma de g-eare e!ecutati din otel $or,at cu continut redus de carbon, cu o buna permeabilitate magnetica % pe bucsa care are rolul de mie al electromagnetului, ase ata intre piesele polare, intro carcasa din material plastic se montea a in$asurarea de e!citatie , sub $orma unei bobine
12

cilindrice a(and 485 de spire% 1olii magnetici, inoreuna cu in$asurarea rotorica, $ormea a electromagnetul inductor sau de e!citatie% Capetele in$asurari trec prin ori$iciile practice in polii magnetici si se cositoresc la cele doua onele colectoare $i!ate oe butuc prin intermediul bucsei i olatoare% 9otorul se spri,ina pe doi rulmenti de tip inc-is "capsulati#, completarea cu lubrui$iant in timpul e!ploatarii nu $iind necesara% Camasa interioara a rurmentului din $ata este montat liber pe arbore% )a este presata intre inelul distantier si butucul $uliei, prin intermediul piulitei de $i!are a $uliei, prin intermediului piulitei de $i!are a $uliei% Camasa e!terioara a rulmentului este presata in locasul scutului si este $i!ata prin intermediul a doua saibe care la randul lor se $i!ea a prin patru suruburi% Camasa interioara a rurmentului din spate este presata pe arborele rotorului, iar camasa e!terioara se spri,ina pe un inel de cauciuc% 1e arborele rotorului, prin intermediul unei pene semi rotunde, se montea a $ulia cu (entilatorul e!ecutat din tabla de otel prin sudura electrica% Ventilatorul ser(este pentru racirea didelor redresoare si adetaliilor interoare ale alternatorului% Statorul este $ormat dintrun pac-et de tole din tabla de otel electrote-nic de 1 mm grosime inbinata prin sudura elrctrica% 1e supra$ata interioara, sunt practicate 36 de crestaturi de tip semiinc-is, i olate cu lac sau carton electrote-nic% In canale se introduce in$asurare tri$a ata cae este asigurata inpotri(a iesirii prin intermediul unor ti,e de lemn sau material plastic% :icare in$asurare de $a a este $ormata din sase bobine, $iecare bobina a(ana un numar de sase spire% &upa bobinare, statorul se inpregnea a pentru consolidarea si protectia in$asurarilor% Cele trei in$asurari de $a a se leaga intre ele in stea. cuntrul stelei se leaga la borna nemarcata, iar cele trei inceputuri de $a a / la grupul de diode redresoare% 1e scutul din spate este $i!ata printrun surub, portperia cu periile care se spri,ina pe cele doua inele colectoare prin intermediul a doua arcuri% 1eria e!teroara, prin intermediul lamelei se leaga la masa alternatorului, iar peria interoara / la borna de e!citatie% 1eriile sunt e!ecutate din bron gra$itat marca )*% &imensiuni7e nominale ale periilor sunt : 5!8!18 mm% Lumngimea minima a periilor este de 8 mm% *rupul de diode redresoare este $i!at tot pe scutul din spate% )l este $ormat din sase diode redresoare tip V'+20 legate in punte tria ata, $ormand ast$el un redresor in stae cu sase $a e, care permite curentului sa treaca numai intrun singur sens%
13

In $iecare moment se a$la in conductie cate doua diode% :icare dioda conduce cate o treime de perioada, iar comutarea lor se produce succesi(, astel incat tensiunea de iesire se apropie $oarte mult de o tensiune constanta "continua#. 2rei diode cu corpul de polaritate negati(a "marcate cu negru#, sunt presate direct in scut care are rol de portdioda, $acand ast$el legatura electrica directa cu masa alternatorului% Celalalte trei diode au corpul de polaritate po iti(a "marcate cu rosu#, sint presate in portdioda con$ectionata din alia, de aluminiu si au legatura "electrice# directa cu borna magistrala po iti(a% 1entru a nu mari dispersiile magnetice ale alternatorului, care este un generator cu $lu! magnetic a!ial, la e!ecutia scuturilor se utli ea a alia,e de aluminiu% Suportul priilor se e!ecuta din masa plastica i olanta, cu caracteristici mecanice bune% 'rcurile oriilor trebuie sa asigure o apasare de 440 g$ iar periile cu lungime mai mica de 8 mm se inlocuiesc% ,unctionarea

La rotirea c-eii de contact in po itie "aprindere#, in$asurarea de e!citatie este parcursa de curent care (a produce in ,urul polilor magnetici ai rotorului $lu!ul magnetic de e!itatie% In timpul rotiri rotorului, in dreptul $ecarui conductor din crestaturile statorului (a trece succesi( cind polul de nord, cand polul de sud al rotorului "pre(a ut cu sase perec-i de oolii#, sc-ibandu+se ast$el, ca marime si sens $lu!ul magnetic inductor "de 12 ori la o rotatie#% 'cest $lu! magnetic alternati( (a induce in cele trei in$asurari ale statorului o tensiune electromotoare alternati(a tri$a ata% 2recuta apoi prin puntea cu sase diode, ea este redresata practic la (aloare medie a tensiunilor de (ar$ "ma!ime#%

14

C)PIT*'U' V !*NT)R&) SI )NTR&N)R&) G&N&R)T*)R&'*R

!ontarea generatoarelor in$luentea a caracteristicile de $unctionare pentru ca de ea depind racirea, antrenarea, accesibilitatea intretinerea si (eri$icarea, protectia contra in$luentelor e!terioare daunatoare si alegerea raportului de transmitere de la motor% Inainte de a $i montat generatorul trebuie magneti at in sensul normal de care depinde polaritatea masei automobilului respecti(% 1entru magneti are, generatorul se conectea a la bornele bateriei de acumulatoare de la grupul de releu regulator si se conectea a direct, scurt timp, la borna ne legata la masa a generatorului, scurcircuitata prin relee cu borna libera a e!citatiei a(andu+se gri,a ca atat bateria de acumulatoare cat si generatorul sa $ie conectate la masa cu polaritatea corecta% @u este permis sa se scurtcircuite e cu un cablu borna de legatura a bateriei de acumulatoare de la releele regulatoare cu cea a generatorului, pentru ca se pot produce de$ectiuni atat la generator cat si la relee% &aca magneti area si polari area corecta a generatorului nu se $ac inainte de $unctionare se pot de$ecta releele% 0ensul de rotatie corect este in mod normal marcat co o sageata pe scutul de acctionare sau prin litere " dupa anumite norme #% *eneratoarele pot $i,insa antrenate de cele mai multe ori in ambele sensuri% = antrenare in sens de rotire gresit pierde magnetismul si generatorul nu mai produce tensiune% 1entru ca sa se mentina aceeas polaritate la masa cand se sc-imba sensul de rotire a generatorului este necesar sa se sc-imbe sensul de conectare a in$asurarii de e!citatie, dupa care generatorul se remagneti ea a corect% :i!area generatorului se $ace in di$erite moduri: cu banda intr+o sa prinsa sau turnata la blocul mototr, cu brat pem suport oscilant si cu $lansa% ;ontarea generatorului pe suport oscilant este cea mai $reg(enta si indicata pentru ca permite intinderea curelei de antrenare, care acctionea a si alte organe% 9eglarea intinderii curelei se $ace prin deblocarea bratului de $i!are, apasarea generatorului in directia corespun atoare intinderii curelei si $i!area bratului din nou% La montare, generatorul trebuie prote,at de murdarie, combustibil, ulei,apa etc, care patrund la colector si conduc la slabirea e!citatiei% Vaporii de ben ina se pot aprinde de la scanteile colectorului, daca patrund in interior%
15

0e e(ita montarea sub carburator a pompei de combustibil, robinetelor de alimentare etc, sau se pre(ede o aparatoare metalica% 1entru ca sa $ie usor de intretinut generatorul se montea a intr+un loc accesibil in curentii de aer produsi in mers sau in (entilator cu spatiul din ,urul lui liber% =rientarea paletelor (entilatorului trebuie sa corespunda sensului de (entilare% )ntrenarea generatorului cu curent trape oidala are a(anta,ul ca este linistita, elastica, $ara gomot si poate antrena si alte organe ale masinii% Cureaua trebuie intinsa insa in timp% La generatoarele mari se $olosesc mai multe curele% Legaturile generatorului trebuie $erite de murdarie lo(iri sau incal ire de la motor% Caldura produsa de pierderile din generator trebuie sa $ie e(acuata% Racirea generatoarelor se $ace prin di$erite cai: ne(entilat,(entilat si (entilat prin circuit $ortat la colector% *eneratoarele ne(entilate sunt complet inc-ise. ele se racesc i curentul de aer din timpul deplasarii automobilului si eu de obicei un (olum mai mare% In general generatoarele sunt (entilate de catre un (entilator antrenat de cureaua de antrenare care trece curentul de aer prin interiorul generatorului prin gaurile colierului de protectie a periilor sau prin gauri $acute prin corpul colectorului si prin interiorul generatorului, iesind prin gauri $acute in lagarul de antrenare% La altele (entilatorul este montat in interior aerul trece in sens contrar spre parte colectorului si este absorbit prin gaurile lagarului dinspre antrenare, tipul acesta de (entilator $iind montat la generatoare care au diametrul carcasei mai mare decat 150 mm% *eneratoarele $oarte mari sunt (entilate " (entilatorul montat tot in interior # cu aer absorbit $ortat printro conducta speciala%

16

C)PIT*'U' VI PR&SCRIPTII T&7NIC& P&NTRU &8P'*)T)R&) SI INTR&TIN&R&) G&N&R)T*)R&'*R

0e stie ca atat pe autmobil, cat si pe standul de probe, alternatorul si bateria de acumulatoare in anumite situatii "scurtcircuite legaturi gresite etc# pot sa debite e curenti mult mai mari decat (aloarea curentului nominal al diodelor redresoare, care nu suporta suprasarcini% 'cest lucru conduce e(ident la deteriorarea diodelor redresare% In scopul e(itarii acestor nea,unsuri este necesar ca atat in timpul e!pluatari, cat si al (eri$icarilor pe automobil sau la stand, sase respecte urmatoarele reguli, pe care le indica u ina constructoare: + La borna magistrala a alternatorului nu se permite racordarea decit a bornei 3a bateriei de acumulatoare% 'ceasta regula trebuie respectata si in ca ul porniriimotorului cu curent "inprumutat# de la alta baterie. + @u se permite in(ersarea lagaturilor celor 2 cabluri la bornele bateriei de acumulatoare% In ca contrar, prin diode (a trece un curent prea mare care le (a distruge + &aca este necesar a se incarca bateria montata pe autoturism de la o sursa e!terioara, sau este necesar de a se e$ectoa lucrari de sudura electrica, se (or decupla legaturile alternatorului de restul instalatiei electrice% + &aca bateria de acumulatoare nu este legata in circuitul electric al automobilului, respecti( nu este racordata cu borna alternatorului, nu se permite punerea in $unctiune a alternatorului% + 1entru controlul $unctionarii alternatorului, este indicat sa se $oloseasca (oltmetrul, ampermetrul si o-metrul " alimentat cu baterii pt lanterna #. nu se (a utili a mego-mmetrul, deoarece tensiune lui este mult mai mare decat temsiunea nominala a diodei + @u este permisa scurtcircuitarea bornei magistrale a alternatorului la masa sau scurtcircuitarea bornei 30 cu borna 67 " intrarea in in$asurarea de e!citatie #% + 0e (eri$ica periodic tensiune curelei alternatorului . cureaua intinsa e!cesi( conduce la u ura prematura a rulmentilor, curelei si $uliei. cureaua slaba produce patinarea, $recarea intre curea si $ulie, deci u ura acestora, iar alternatorul nu debitea a la parametrii prescrisi% :ulia care pre inta u ura e!cesi(a la conul de antrenare se inlocuieste% Intinderea

17

curelei este normala cand ,apasind pe mi,locul ei cu o $orta de 3+4 da@, re ulta o sageata de (aloare indicata in tabelul 1% + Veri$icarea re istentei de i olatie a in$asurarii statorice a alternatorului sub tensiune de 500 V nu se $ace decat la standul de incercari si nu mai dupa des$acerea celor 3 capete ale conductoarelor de $a a de la bornele grupului de diode redresoare. in ca contrar diodele (or $i distruse% + 0e inter ice cu desa(arsire scurtcircuitarea bornelor 15 si 67 ale regulatorului de tensiune " tip 11+380 #, in scopul controlari si $unctionarii regulatorului de tensiune sa a alternatorului% <n scurt circuit care sar produce in acest ca ar pro(oca arderea sigurantei " @9% 10 sau L / ultima din dreapta casetei de sigurante de 8' #, putand totodata si deteliora contactele regulatorului de tensiune% + 0pre deosebire de alte alternatoare, alternatorul tip *+221 nu are borna separata negati(a sau de masa, rolul acestei borne $iind preluat de insusi corpul metalic al alternatorului% Inc-iderea circuitului de masa se $ace pe urmatorul traseu: alternator+blocul motor+cablu $le!ibil multi$ilar din cupru cu sectiunea de 16 mm patrati $i!at intre carcasa ambrea,ului prin surub si sudat de caroserie+borna minus a bateriei% &e aceea periodic trebuie (eri$icata strangere surubului acestui cablu, care slabinduse datorita trepidatilor motorului, produce perturbatii in $unctionarea surselor de curent " alternator+baterie#% + Conductorul de culoare gri care (ine de la regulatorul de tensiune si care se conectea a la borna 67 a alternatorului, nu trebuie in(ersat " con$undat cu conductorul # de culoare galbena care (ine de la releul de indicare al incarcarii bateriei " borna 85 care se conectea a la borna centrului stelei a alternatorului #% In ca ul cand aceste 2 conductoare se in(ersea a la conectarea lor la alternator siguranta nr 10 de 8' prin care se $ace alimentarea regulatorului de tensiune se (a arde% &e asemenea e!ista pericolul arderii contactelor regulatorului respecti( inlocuirii regulatorului% + &aca este necesar a se inlocuii conductoarele alternatorului trebe a(ut in (edere ca noile conductoare sa aiba aceleas caracteristici @erespectarea prescriptilor mentionate mai sus conduce ine(itabil distrugerea diodelor redresoare% 'ceste prescriptii sunt (alabile pentru toate tipurile de alternatoare%
2abelul 1

)lemente de comparare 1

&inam 2
18

'lternator 3

1uterea speci$ica, e!primata prin raportul intre putera ma!ima si masa generatorului 2uratia ma!ima &ebitul de tensiune la turatiile de mers in golal motorului &ebitul de curent la (ite a de 307mCautomobilui Intensitatea curentului in in$asurarea rotorului 1eriile si supra$etele de contact ale acestora

20 / 60 A 4 Bg

100 / 150 > 4 Bg

3 500+7 000rotCmin @u debitea a tensiune Incepe sa debite e curent 18+30 ' 1erii mari,ce $reaca pe 28 lamele ale colectorului"e!emplu :dinamul tip *+450#,care produc scanteie 1,6+1,85 da@ "e!emplu:dinamul tip * / 22# )!trem de complicata $ormata dintr+un pac-et de tole, pre(a ut cu 24 pana la 31 sectii cu in$asurari tip bucla si respecti( ondulata

12 000+15 000rotCmin &ebitea a 12+14V &ebit mediu

2,3+2,5 ' 1erii mici ce luneca pe supra$etelenetede ale celor doua inele,$ara sa produca scanteie,iar u ura si arderea periilor este mai mica 0,20 / 0,35 da@ 9elati( simpla, compus dintr+o singura bobina ase ata concentric, pe mie ul rotorului pre(a ut in general cu 6 perec-i de polii in $orma de g-eare Lagare cu bile capsulate, care nu au ne(oie de ungere )lectronic sau cu contacte (ibratoare, cu trei trepte @u este necesar% 1rin constructia, alternatorul

'pasarea periilor Constructia rotorului

Lagare de bron ce necesita ungere $reg(enta 9egulator de tensiune Cu contacte (ibratoare, cu doua trepte de regla, Limitator de intensitate Cu contacte (ibratoare

2ipul lagarelor

15

Con,uctor / dis,uctor

Cu contacte

Capacitatea bateriei de 9elati( mare acumulatoare

;asa totala 'ntipara itare

8 / 15 7g =bligatorie

dispune de propietatea de autoreglare @u este necesar. $unctia este preluata de diodele redresoare ;ai mica, deoarece se incearca si la turatiile de mers in gol, $apt care cotribuie la cresterea duratei de ser(iciu a bateriei 3,5 / 5 7g @u este necesar

Norme de protectie a muncii in ateliere de reparatii

20

La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau (oluminoase se (or $olosi mi,loace mecanice de ridicare si manipulare%1rnderea subansamblurilor la mi,loacelor de ridicat se (a $ace cu dispo iti(e speciale omologate, care sa asigure prinderea corecta si ec-ilibrata a subansamblurilor% 0e inter ice ca la prinderea subansamblurilor sa se $oloseasca lanturi sau cabluri, care nu au poansonate sarcina ma!ima de ridicat% &ispo iti(ele de suspendare a auto(e-iculelor si eta,ele pentru ase area pieselor trebuie sa aiba stabilitate si e!istenta corespun atoare% 1etele de ulei si de combustibil de pe pardoselile -alelor sau incaperilor (or $i acoperite cu nisip% Lucratorii trebuie sa poarte ec-ipament de lucru corespun ator lucrarilor pe care le e!ecuta cu instalatile si utila,ele din dotare% 0culele (or $i ase ate pe suporturi speciale, amplasate in locuri corespun atoare si la inaltimi accesibile% Inainte de inceperea lucrului locul de munca trebuie sa $ie in per$ecta ordine% )ste inter isa modi$icarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor impro(i ate pentru c-ei in (ederea maririi cuplului% 'uto(e-iculele a$late pe po itii de lucru din -ale, ateliere sau plat$orme (or $i asigurate impotri(a deplasarilor necomandate% 'uto(e-iculele trebuie sa $ie introduse pe linia de re(i ie si diagnosticare te-nica numai dupa sunt spalate% 0e inter ice depo itarea subansamblurilor re ultate de la demontarea auto(e-iculelor pe caile de acces% 0e inter ice $olosirea sculelor decalibrate sau de$ecte% 'uto(e-iculele trebuie sa $ie introduse pe linia de diagnosticare numai dupa ce sunt spalate% Veri$icarea presiunii in pneuri si ridicarea acesteia la (alorile stabilite pentru $iecare tip de auto(e-icul% Compresorul $olosit la um$larea pneurilor (a $i in stare buna de $unctionare,dotat si inscriptionat corespun ator 0e inter ice depo itarea subansamblurilor re ultate de la demontarea auto(e-iculelor pe caile de acces% 0e inter ice des$acerea cu dalta si ciocanu a piulitelor si a pre oanelor% 0e inter ice scoaterea din -ala a auto(e-iculelor la care nu+s+a e$ectuat un control al sistemelor de siguranta rutiera% 0e inter ice lucrul sub sau la auto(e-icul cand acesta este suspendat intr+o instalatie de ridicat

(efecte in e#ploatare ale generatorului de curent

21

'a generatorul de curent alternati6 apar de$ectele: + &ebitarea unei tensiuni reduse sau negli,abile, pro(ocate de intreruperea circuitului de e!citatie, o!idarea inelelor colectoare, de a!area rotorului ca urmare a u arii e!cesi(e a rulmentilor sau a locasurilor lor care pot scurtcircuita in$asurarile statorului, griparea perilor in portperii, de$ormarea sau ruperea curelei de antrenare, desprinderea bornelor sau cone!iunilor, strapungerea diodelor, releul de tensiune dereglat% + Dgomotele anormale, datorita ungerii insu$iciente sau u urii rulmentilor, $recarii rotorului in stator prin de a!are sau u ura rulmentilor + 8ecul indicator de la bord nu se stinge la turarea motorului, datorita de$ectiunilor la alternator "desprinderea sau ruperea legaturii la masa, bobina,e de$ecte, perii gripate#. curea de antrenare rupta + &ebitarea de curent prea mare, datorita indeosebi dereglarii releului de tensiune, sau de$ectarii puntii de redresare"diode intrerupte sau strapunse#, care se inlocuiesc 9emedierile se $ac in atelier, daca cureaua este de$ormata, se reglea a prin deplasarea alternatorului in suportul sau. daca este rupta se inlocuieste% La releul de tensiune si releul regulator de$ectiunea se e!teriori ea a prin tensiunea prea mica sau prea mare debitata de alternator"la turatia motorului de 3 000 rot4min#. + 2ensiunea prea mica este cau ata de: u ura contactelor, armatura mobila prea apropiata de mie , detensionarea arcului lamelar, intreruperea bobina,ului electromagnetic. + 2ensiunea prea mare este cau ata de intre$ierul este prea mare, arcul rupt sau prea tensionat, lamela (ibratoare de$ormata + 0curtcircuitatea re istentelor se remedia a prin inlocuirea lor% 9emedierele se $ac in atelier% 9eleul electric se inlocuieste daca este de$ect% 9eleul regulator poate pre enta de$ectiuni, la con,unctorul+dis,unctor, limitatorul de curent sau releul de tensiune, ca: o!idari, des$acerea legaturilor, u area contactelor, detensionarea arcurilor, dereglari% 9emedierea se $ace prin de o!idarea conne!iunilor si $i!area lor, contactele u ate se inlocuiesc si se reglea a, arcurile se destind, apoi se $ace reglarea aparatelor cu a,utorul unui (oltmetru si unui ampermetru la (alorile indicate% 9eleul de indicare a incarcarii bateriei, di(i orul de tensiune si releul de ec-ilibrarea incarcarii bateriei de acumulatoare pot pre enta de$ectiuni asemanatoare" o!idari, des$acerea legaturilor, u area contactelor, detensionarea arcurilor, dereglari # care se inlatura ca mai sus%
22

$I$'I*GR),I&

0tratulat ;% E &I'*@=02IC'9)' '<2=;=8IL<L<I, 0ocietatea F0tiinta si 2e-nicaG0%', 1558 :ratila *H , '<2=;=8IL) 0=:)9 ;)C'@IC '<2=, ;anual pentru scoli pro$esionale )&1, 8ucuresti, 1552 2ocaiuc *-, )CHI1';)@2) )L)C29IV) '<2=, )ditura 2e-nica, 8ucuresti, 1587 :ratila *H ,I@02'L'2II )L)C29IC) '<2=, ;anual pentru scoli pro$esionale )&1, 8ucuresti, 1552 <ntaru ; , s%a ,C'LC<L<L 0I C=@029<C2I' '<2=;=8IL<L<I, )&1, 8ucuresti, 1582 ;atee(ici V, )I1L='2'9)' '<2=;=8IL)L=9, )ditura 2e-nica, 8ucuresti, 1570 JJJJ@=9;) &) 2)H@IC' 0)C<9I2'2II ;<@CII L' 9)1'9'9)' '<2=;=8IL)L=9 JJJJ9)VI02) &) 01)CI'LI2'70 JJJJ@=9;) &) 2)H@IC' 0)C<9I2'2II ;<@CII L' 9)1'9'9)' '<2=;=8IL)L=9 JJJJ9)VI02) &) 01)CI'LI2'2)

23