Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
AB
U
, sa facem o miscare de translatie a
triunghiului abc pana cand varful a
coincide cu punctul A (Figura Nr. 18(a) ).
Se remarca imediat ca unghiul dintre
AB
U
si
ab
U
contat in sensul succesiunii fazelor
este de
O
330
, exact egal cu unghiul acelor Figura Nr. 18(b)
cand indica ora 11:00. Prin urmare, trans- Conexiunea
formatorul studiat este Yd -11 . Stea-Triunghi Yd-5
Daca la transfornatorul considerat
mai sus schimbam intre ele inceputurile si sfarsiturile infasurarilor de faza de joasa
tensiune, se realizeaza un transformaor Yd-5 (Figura Nr. 18(b).
In Figura Nr. 19 s-a prezentat schema legaturilor si diagrama fazoriala a tensiunilor
pentru conexiunea Dy-11. Reti-nem deci, ca cifra indicata dupa simbolu- Figura Nr. 19
rile conexiunilor , precizeaza defazajul in- Conexiunea Dy-11
trodus de transformator pentru tensiunile
intrefazele omoloage primare respectiv secundare. Aceasta cifra reda si ora pe ceasornic
pentru care unghiul cotat inre minutar si orar, in sensul lor de rotatie, este egal cu unghiul de
defazaj dintre tensiuni, intre fazele omoloage.
Desigur ca prin schemele studiate mai sus, nu am epuizat toate conexiunile posibile, ale
transformatorului trifazat. Astfel se pot imagina conexiunile Yy-2, Yy-4, etc. Sau Yd-1, Yd-3,
etc. Obtinute prin permutariale bornelor. In practica . cele mai utilizate conexiuni sunt insa Yy-
12 si Yd-11.
III. Functionarea in paralel a transformatoarelor
electrice:
Deseori, in statile electrice de transformare, apare necesitatea de a folosii in loc de un
sindur transformator de mare putere, mai multe transformatoare de putere mai mica. Desigur,
asemenea situatie conduce, pentru o putere totala data, la marirea consumului de materiala si
investitii, precum si la cresterea pierderilor de putere. Totusi rebuie sa avem in vedere faptul ca
adesea receptorul alimentat de statie se dezvolta teptat in mai multi ani, ca putere ceruta de la
statie. Deci nu exista nici o ratiune a utiliza in statie de la inceput un transformator a carui putere
sa acopere sarcina la care se va ajunge abia peste cativa ani. In aceste cazuri, fractionarea puterii
transformatorului in mai multe unitati, mai mici se dovedeste mai economica, si apare pe deplin
justificata inzestrarea statiei cu unitatile necesare , pe masura dezvoltarii receptorului deservit de
statie. Totodata se rezolva in mod mult mai corespunzator si problema rezervei si asigurarii
continue cu energie electrica a receptorului, intrucat, daca daca se defecteaza unul din
transformatoarele statiei, celelalte pot supora complet sau partial, pentru o vreme scurta, intreaga
sarcina.
Nu trebuie trecut cu vederea si faptul ca o statie cu mai multe transformatoare in paralel,
in cazul unor sarcini reduse zilnic sau sezoniere, da si posibilitatea scoaterii din functiune a unor
unitati in scopul micsorarii pierderilor de energie si utilizarii celor in functiune la un randament
maxim.
Problema de baza care apare la
functionarea in paralel a mai multor transformatoare, este aceea a asigurarii repartitiei uniforme
intre transformatoare a puterii totale solicitate de receptor. La conectarea in parelel a unor
transformatoare identice ca putere si constructie, repartitia uniforma a puterii totale se realizeaza,
evi-
dent, de la sine. Totusi, inpractica, uneori
se conecteaza in paralel transformatoare diferite Figura Nr. 20(a)
ca putere si constructie. In cele ce urmeaza, Mersul in paralel al vom analiza cum se
repartizeaza puterea Transformatoarelor,
totala pe asemenea transformatoare. Schema electrica
In Figura Nr. 20(a) este redata schema
de conectare in paralel a doua transformatoare monofazate, iar in Figura Nr. 20(b)
schema echivalenta a statiei, in care Z este impedanta sarcinii. S-au utilizat pentru
transformatoare, schemele echivalente
simplificate.
Vom presupune initial, ca cele doua
Figura Nr.20(b) transformatoare sunt complet diferite ca
Mersul in paralel al puteri nominale, rapoarte de transformare si
Transformatoarelor, tensiuni de scurtcircuit.
Schema echialenta
IV. Autotransformatorul
Deseori in instalatiile de innalta si joasa tensiune, in instalatiile de telecomunicatii,
radiotehnica sau automatica, apare necesitatea schimbarii tensiunii doar cu 10-50% .
Intrebuintarea in aceste cazuri a transformatoarelor obisnuite cu doua infasurari, nu este rationala
din punct de vedere tehnico-economic. Mai corespunzatoare este folosirea asanumitor
autotransformatoare.
Sa presupunem ca vrem sa schimbam
tensiunea unei retele electrice monofazate de la valoarea
I
U
la valoarea
II
U
. Pentru
aceasta se poate folosii un transformator cu doua infasurari, infasurarea primara fiind conectata
la tensiunea
I
U
a retelei de alimentare iar infasurarea secundara in serie in retea, in asa fel
incat tensiunea secundara
2
U
sa se adune cu tensiunea
1
U
si sa rezulte
Figura Nr. 23(a) ca suma, tensiunea necesara
II
U
(Figura Nr.
Schema electrica a 23). Transformatorul conectat in acest fel, cu o
Autotransformatorului legatura galvanica intre infasurari (in nodul a
din Figura Nr. 23(a) ), poarta numele de auto-transformator.
Daca se schimba tensiunea
I
U
la valoarea
II
U
cu ajutorul unui transformator obisnuit (Figura Nr. 23(b)), atunci acest transformator trebuie
calculat la puterea aparenta
II II I I
I U I U ~
. Daca insa se utilizeaza un autotransformator
pentru aceeasi putere transmisa
2
I U I U I U
II II II I I
= ~
si puterea de calcul
2 2 1 1
I U I U ~
, fiindca retea-ua primara de alimentare, transmite puterea circuitu-lui secundar,
atat direct prin bornele aA cat si prin intermeiul campului electromagnetic din transfor-matorul
1
U
,
2
U
. Puterea care se transmite direct, Figura Nr. 23(b)
nu afecteaza calculul si dimensiunile autotransfor- Schema cu transformator
matorului. In aceasta consta , in esenta, avantajul echivalent
autotransformatorului fata de transformatorul obis-
nuit, in care intreaga putere,
II II I I
I U I U ~
se transmite prin intermediul campului
electromagnetic.
Pentru a ne da seama mai concret de avantajele economice ale
autotransformatorului, sa calculam raportul dintre puterea electromagnetica de calcul
2 2 1 1
I U I U ~
si puterea totala transmisa,
II II I I
I U I U ~
.
Pentru asta trebuie sa scriem ecuatiile de functionare ale autotransformatorului.
Presupunem ca infasurarea primare are
1
e
spire, iar cea secundare are
2
e
spire. In
consecinta:
1 2
I I I
I
=
;
II
I I =
2
;
2 1
U U U
II
=
;
2
1
2
1
e
e
~
U
U
;
0
2 2 1 1
~ + I I e e
.
Ultimile doua ecuatii rezulta din ecuatiile clasice ale transformatorului,
In ipoteza ca neglijam orice pierderi si caderi de tensiune ca si curentul de magnetizare.
Din ecuatiile a treia si a patra, se deduce, tinand seama de ecuatia a
cincia:
II I
U U =
|
|
.
|
\
|
+
1
2
1
e
e
,
Sau trecand la valori efective:
|
|
.
|
\
|
+ =
2
1
1
e
e
I II
U U
;
prin urmare , autotransformatorul considerat este ridicator de tensiune (
II
U
>
I
U
).
Pe de alta parte,
II
I
II
I II
II II II II
U
U
U
U U
U
U
I U
I U
I U
I U
=
= =
1
2
2
2 2 2 2
.
Din aceasta relatie se observa ca aplicarea este cu atat mai convenabila, si este
legata de un consum mai mic de materiale active (cupru si otel electrotehnic) cu cat raportul
tensiunilor, este mai aproape de unitate, adica cu cat tensiunea retelei de alimentare, este
schimbata mai putin. De exemplu, pentru
II I
U U = 8 , 0
, puterea de calcul a unui
transformator este de 20% din puterea unui transformator obisnuit, pentru aceeasi putere totala
transmisa. In plus, micsorarea greutatii materialelor, active, conduce desigur si la micsorarea
pierderilor electrice si magnetice. De aceea, la aceeasi putere totala transmisa, randamentul
autotransformatorului este totdeauna superior randamentului transformatorului obisnuit.
Dezavantajul autotransformatorului, consta in faptul ca infasurarea secundara este legata
galvanic de infasurarea primara (in nodul a din Figura Nr. 23(a)). Ea trebuie deci sa aiba
aceeasi izolatie in raport cu masa, ca si infasurarea primara. Aceasta imprejurare, impiedica
constructia economica a autotransformatorului, pentru rapoarte de transformare mai mari de
1,5-2.0. Bineinteles, se pot utiliza si autotransformatoare coboratoare de tensiune.
V. Regimurile de functionare ale
transformatoarelor trifazate
Transformatoarele trifazate, ca si cele monofazate, pot functiona in trei regimuri:
a) Primul regim este regimul de fumctionare in sarcina, care este cel mai folosit, si
reprezinnta scopul initial al transformatorului, acela de a schimba tensiunea sau curentul
modificandu-le valoarea, eliberand la bornele infasurarii secundare, o tensiune sau un curent mai
mare sau mai muc, depinde de tipul constructiv al transformatorului, si de domeniul si aplicatia
folosita.
b)Al doilea regim este cel de
functionare in Gol, in care , infasurarea primara este alimentata, dar bornele infasurarii secundare
sunt lasate libere, nefiind conectate la retea.
Curentul de funcionare n gol
0
i
, n procente, pierderile n fier
Fe
P
i factorul de
putere
0
cos