Proiect Maitri Electromecanici

Studiul Transformatoarelor Trifazate

Indrumator: Elev: Fecioru Eugeniu-Laureniu
Ing. Prof.: Vrulescu Minodora Clasa: I-a B Maitri







2013
Argument


Transformatorul electric, a fost inventat pe la inceputul erei tehnologice, nu mult dupa
revolutia industriala. Initial, acesta a fost creeat datorita necesitatii de a modifica parametrii
energiei electrice, pentru a satisface diferite nevoi, si astfel s-a putut creste sau scade tensiunea
sau intensitatea curentului (dupa caz), mai usor si mai exact.
La inceput, transformatorul nu a avut mari aplicatii tehnologice, dar acum , in present,
este folosit la toate aparatele electronice, dar cele mai mari si mai impresionante transformatoare
electrice, sunt cele folosite pentru transportul energiei electrice. Fara aceste transformatoare,
transportul curentului electric pe distante medii si mari, ar fi aproape imposibil din punct de
vedere economic,datorita pierderilor enorme ce pot aparea prin effect Joule , prin campul
electromagnetic generat de conductoarele retelelor de transport, dar si prin rezistenta contactelor
care cu timpul se oxideaza, sau se slabesc.

Fara transformatoare electrice, am trai inca in epoca de dinnaintea Revolutiei industriale,
citind la lumina lumanarii.

I. Transformatorul electric
(Generalitati)

1) Definiia transformatorului:
Transformatorul electric este un aparat constituit dintr-un sistem de nfurri electrice
imobile, ntre care au loc transfer de energie prin inducie elctromagnetic.
El este utilizat pentru modificarea parametrilor puterii electromagnetice transferate de la
o reea electric de curent alternativ, la alt reea tot de curent alternativ, pstrnd frecvena.
Aceti parametri sunt tensiunea i curentul, iar alteori i numrul de faze.
Transformatorul, pentru indeplinirea functiei pe care o are prin definitie, trebuie sa aiba
cel putin un sistem de infasurari constituit din spire electroconductoare, izolate intre ele si fata de
masa, fiind dispuse pe un miez feromagnetic, care serveste la inchiderea fluxului magnetic



Figura Nr. 1
Schema de principiu a unui transformator monofazat.
U1-Tensiunea in Primar
U2-Tensiunea in secundar
I1-Intensitatea curentului in primar
I2-Intensitatea curentului in secundar
Z-Receptor de impedanta
AX-Notatiile bornelorprimarului
ax-Notatiile bornelor secundarului
1Liniile campului magnetic ce formeaza fluxul util;
2liniile campului magnetic ce formeazafluxul de dispersie al primarului;
3Liniile care formeaza fluxul de dispersie al sacundarului.
Sistemul de nfurri:
Este format din una sau mai multe nfurri. O nfurare trifazat este format din trei
nfurri de faz, la cere este aplicata sau se obine un sistem trifazat de tensiuni.
nfurrile primare sunt cele care primesc energia unui receptor sau unei alte reele se
numete nfurri secundare.

Miezul feromagnetic:
Este realizat din tole de tabl electrotehnic izolate electric ntre ele pentru a limita
pierderile produse datorit variaiei n timp a fluxului magnetic. Consolidarea miezurilor i
bobinelor se asigur prin diferite sisteme care depind de mrimea transformatorului, de modelul
de mpachetare a miezului.

2) Princiriul de functionare al transformatorului Monofazat:
Se considera un circuit magnetic prevazut cu doua infasurari (Fig. Nr. 1).
Daca una din infasurasri se alimenteaza cu o tensiune alternativa adecvata, prin ea va
curcula un curent alternativ, care produce un camp magnetic alternativ.Liniile cimpului magnetic
care se inchid prin circuitul magnetic si imbratiseaza ambele anfasurari , formeaza fluxul de
dispersie sau de scapari.
Ambele infasurari fiind strabatute de fluxul variabil in timp, in baza legii inductiei
electromagnetice se induc in acestea tensiuni electromotoare de aceeasi pulsatie cu cea a
fluxului. Daca la bornele ax ale infasurarii infasurarii secundare in care s-a introdus tensiunea
electromotoare E2 se conecteaza un receptor de impedanta Z , va circula prin aceasta un
curent I2 iar la borne va avea tensiunea U2 . Rezulta ca la un transformator, infasurarea
primara primesre de la retea puterea U1I1 si cedeaza prin infasurarea secundara, in alta retea,
puterea U2I2 , transferul de putere facandu-se prin inductie electromagnetica. In baza
principiului conversiei energiei , se poate spune ca: U1I1>U2I2.

3) Clasificarea transformatoarelor electrice:
Transformatoarele se clasifica dup mai multe criterii:

a) Dup domeniul de utilizare, transformatoarele se pot clasifica n:

transformatoare de putere, pentru reelele de transport i distribuie a energiei electrice;
transformatoare cu destinaie special, pentru reelele cu condiii deosebite de funcionare
(exemplu: pentru reele i instalaii subterane miniere, navale etc.);
transformatoare de construcie special, pentru redresoare, pentru cuptoare electrice,
pentru sudare;
transformatoare de msur, pentru conectarea indirect a aparatelor de msur a
tensiunilor i curenilor mari;
transformatoare de putere mic, cum sunt transformatoarele de siguran, de izolare, de
separare, de comand, de alimentare.
b) n funcie de parametrul a crei valoare o reduc exist:
transformatoare de curent(TC)- nfurarea primar se conecteaz n serie cu circuitul
primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, relee de protecie, etc.;
transformatoare de tensiune(TT)- nfurarea primar se conecteaz n paralel cu circuitul
primar, iar nfurarea secundar alimenteaz aparate de msur, releede tensiune, etc.;
c) n funcie de numrul de faze exist:
monofazate(TC, TT);
bifazate(TT);
trifazate(TT).

Figura Nr. 2
Modul de conectare a
transformatoarelor de
masura si modul de alimen-
tare a aparatelor de masura.


d) Dup numrul de nfurri secundare exist:
cu o singur nfurare secundar;
cu dou sau mai multe nfurri secundare.
e) Dup felul instalaiei n care sunt destinate a se monta i a funciona exist:
transformator de tip interior(I);
transformator de tip exterior(E);
transformator pentru instalaii complexe(se monteaz n transformatoare de putere i
ntrerupere).
f) Dup modul de instalare exist:
transformator de trecere(T), numai pentru calea de curent;
transformator de tip suport(S).
g) Dup felul izolaiei exist:
cu aer(uscate);
cu izolaie n ulei(U);
cu izolaie de porelan(P);
cu izolaie din rini epoxidice(sintetice)(R).
h) Dup tensiunea nfurrii primare exist:
transformatoare de nalt tensiune;
transformatoare de joasa tensiune;
transformatoare de tensiune n cascad(tensiune foarte nalt, de la 220 KV n sus).
i) Dup destinaie exist:
transformatoare montate n instalaii electrice;
transformatoare de laborator;
transformatoare portabile;
transformatoare montate n scheme speciale.

4) Prile componente principale ale transformatorului trifazat in ulei:
- Circuitul magnetic(miezul magnetic);
- Schela ( ansamblul de piese, n principal grinzile de presare a jugurilor) care
consolideaz circuitul magnetic i strnge axial nfurrile;
- Infasurarea de joasa tensiune
- Infasurarea de inalta tensiune
- Conexiunile de la nfurri la comutator i borne
- Capacul care nchide etan cuva i pe care sunt montate bornele
- Izolatoare de inalta tensiune
- Izolatoare de joasa tensiune
- cuva din tabl de oel, prevzut la exterior cu dispozitive de rcire( ondule, evi,
radioatoare ) i care este umplut cu ulei e transformator;
- Conservatorul de ulei, care comunic printr-o conduct cu cuva i este parial
umplut cu ulei, astfel nct preia variaiile de nivel ale uleiului ce au loc atunci
cnd variaz temperatura uleiului;

Figura Nr.3
Prile componente Principale ale transformatorului trifazat in ulei:

Schela ese alcatuita din elemente folosite pentru asamblare si sustinere a miezului
magnetic si a infasurarilor;
Izolatoarele de joasa tensiune si de inalta tensiune, numite si izolatoare de trecere, au
rolul de a izola capetele infasurarilor de inalta tensiune si de joasa tensiune, fata de capacul
cuvei. Capetele infasurarilor vor fi legate la reteaua de alimentare si respectiv la reteaua de
distributie;
Cuva este recipientul in care sunt scufundate in ulei, si inchise siezul magnetic si
infasurarile transformatorului
Conservatorul de ulei, asugura spatiul necesar dilatarii uleiului, este situat in partea
superioara a transformatorului, si are forma cilindrica;
Filtrul de aer contine, silicogel, care absoarbe umiditatea atmosferica, el izoleaza uleiul
de impuritatile din atmosfera, fiind montat pe conducta de legatura dintre conservator si mediul
ambiant;
Supapa de siguranta, protejeaza cuva impotriva unei eventuale explozii sau impotriva
degajarii de gaze, avind acelas rol ca si Releul de gaze;
Capacul cuvei, este strabatut de izolatoarele de trecere.
Transformatorul de putere trifazat, in ulei, este sel mai utilizat datorita fiabilitatii sale.

5)Circuitele magnetice ale transformatoarelor
Circuitele magnetice sau miezurile magnetice ale transformatoarelor, asugura inchiderea
liniilor de cimp magnetic si serveste drept suport pentru infasurarea primara si infasurarea
secundara.
Miezurile magnetice se realizeaza din tole laminate la cald sau la rece, si izolate intre ele
cu lac electrroizolant.
Circuitele magnetice pot fi realizate prin suprapunerea sau prin intreteserea tolelor, si din
punct de vedere constructiv sunt de trei feluri:
- cu sectiune patrata
- cu sectiune dreptunghiulara
- cu sectiune in trepte
Tolele pot fi realizate in profile de U , I sau E ,iar dupa asamblarea lor, pachetul
se stringe cu suruburi sau cu buloane.
La un circuit magnetic se deosebesc urmtoarele pri:
coloanele- prile din circuitul magnetic pe care sau n jurul crora sunt dispuse
nfurrile;
jugurile- prile din circuitul magnetic care nu au nfurri i care servesc la nchiderea
circuitului magnetic. Cnd jugul leag cele dou capete ale unei coloane, se numete jug lateral.
Tipurile constructive principale de circuite magnetice sunt:
circuit magnetic cu coloane, la care jugurile unesc capetele diferitelor coloane i nu exist
juguri laterale.
n manta, la care unele coloane au cte un jug lateral.



Figura Nr 5 Figura Nr. 6
Circuit magnetic Circuit magnetic
Trifazat Cu Coloane trifazat In Manta

6) nfurrile transformatorului
Clasificare, materiale utilizate:

Transformatorul are o nfurare de nalt tensiune, corespunztoare tensiunii nominale
celei mai mari, i o nfurare de joas tensiune, corespunztoare tensiunii celei mai mici. Exista
transformatoare numite cu trei nfurri, care au o a treia nfurare de medie tensiune,
corespunztoare unei tensiuni intermediare ntre tensiunea nominala cea mai mare i cea mai
mic.
La transformatoarele trifazate, fiecare nfurare (de nalt tensiune sau de joas tensiune)
este format din trei nfurri de faz, iar pe o coloan sunt montate cte o nfurare de faz de
nalt tensiune i una de joas tensiune.
Exista trei modalitati de asezare a bobinelor pe circuitul magnetic, obtinandu-se
infasurari:
- concentrice- atunci cnd nfurarea de joas tensiune este aezat la interior
lng miez, deoarece este mai uor de izolat fa de acesta, iar nfurarea de
nalt tensiune, care are aceeai nlime, este montat la exterior(este utilizat cel
mai des);
- biconcentrice- atunci cnd una dintre nfurri este divizat n dou pri,
infasurarea de inalta tensiune este plasata intre doua infasurari de joasa tensiune
(este utilizat la transformatoarele mari);
- alternate- atunci cnd bobinele nfurrii de nalt tensiune i de joas tensiune
sunt montate alternativ pe coloan, deci sunt alcatuite din galeti.
Galetii reprezinta partile componente ale infasurarii inui anumit tip de transformator, care
au forma unui inel cu sectiune dreptunghiulara, si sunt alcatuiti din mai multe straturi de spire.
Pentru infasurari, se folosesc conductori de cupru, cu sectiune rotunda, sau, cu sectiune
dreptunghiulara pentru curenti mari. Izolatia se face cu lac electroizolant, cu email sau cu hartie
impregnata.



Figura Nr. 7 Dispunerea nfurrilor pe coloan
a)Concentric b)Biocentric c)Alternant
Tipuri de nfurri pentru transformatoare:
Principalele tipuri de nfurri pentru transformatoare sunt:
nfurare cilindric- folosit pe partea de joas tensiune la transformatoare de putere
mic.
Se execut din conductor dreptunghiular, ndoit pe lat sau pe muchie, sub forma unei
elice cu spirele lipite ntre ele.
nfurarea poate fi executat ntr-un singur strat, avnd ieirile situate la cele dou
capete opuse ale nfurrii(numita i nfurare cilindric simpl), sau n dou straturi, cnd
ieirile sunt situate n aceeai parte a nfurrii.
Figura Nr. 8
nfurarea cilindric
a)Simpla b)In doua straturi
nfurarea elicoidal (spiralat)- folosit la transformatoare de putere mai mare n locul
nfurrii cilindrice.
Cnd numrul de conductoare n paralel al unei nfurri cilindrice este mai mare, uneori
pn la 20, grosimea spirei este relativ mare i, pentru a se mbunti rcirea, spirele nfurrii
cilindrice sunt distanate ntre ele, pentru a permite circulaia uleiului ntre ele. n acest fel,
nfurarea are spirele dispuse dup o elice i se numete nfurare elicoidal. Fiecare spir este
format din mai multe conductoare n paralel, izolate ntre ele i ndoite pe lat.
Folosindu-se de mai multe conductoare n paralel, att la nfurrile cilindrice ct mai
ales la acela elicoidale, se schimb din loc n loc ordinea de aezare a conductoarelor n paralel,
prin aa numitele transpoziii, dispuse uniform pe axa longitudinal a nfurrii.
nfurarea cilindric n straturi (stratificat)- folosit pe partea de nalt tensiune la
transformatoarele pn la 1600kVA. Ele se execut din conductor rotund, depnat n mai multe
straturi, direct pe un cilindru izolat sau pe pene distanoare.
nfurarea n bobine- n mai multe straturi(nfurri secionate), folosit n locul celei
stratificate, cnd grosimea nfurrii mpiedic rcirea. Ea este format din mai multe bobine,
separate ntre ele prin distanoare, depnate de regula fr ntreruperea conductorului.
nfurarea n galei- format din mai muli galei dubli sau jumelai , din conductor
dreptunghiular ndoit pe lat, legai ntre ei. Galetul jumelat este format din doi galei simpli,
nseriai la interior fr ntreruperea conductorului, ambele ieiri ale galetului gsindu-se la
exterior.
nfurarea continua- folosit n locul nfurrii n galei pentru a se evita prea multe
legturi ntre galei. Ea este format dintr-un numr par de galei din conductor dreptunghiular
ndoit pe lat i depnat fr ntreruperea conductorului, astfel ambele ieiri din nfurri sunt la
exterior.

Figura Nr. 9
Sectiunea prin infasurarea continua

II. Transformatoarele trifazate

Pentru transformatoarele utilizate in retele trifazate de curent alternativ, sunt mai
obisnuite doar doua variante constructive. Astfel, se pot folosi trei transformatoare monofazate
separate (Fig. Nr. 10(a) ), ale caror infasurari primare sa fie conectate in stea sau triunghi si si ale
caror infasurari secundaresa fie de asemenea legate in stea sau triunghi.

Figura Nr. 10(a)
GrupTransformatoric.


Se pot, pe de alta parte folosi si constructii trifazate compacte (Figura Nr. 10(b) si 10(c) ),
avind acelas miez magnetic pentru toate fazele.


Figura Nr. 10(b): Figura Nr. 10(c):
Miez trifazat cu Flux fortat. Miez trifazat cu cinci coloane.


Posibilitatea utilizarii, pentru toate
transformatoarele trifazate, a miezurilor cu trei
coloane si doua juguri se pot lamurii cu ajutorul
Figurii Nr. 11(a) .
Figura Nr. 11(a)
Daca trei transformatoare monofazate se plaseaza unul fata de altul, asa cum este indicat
in figura,atunci coloanele 1, 2 si 3, se pot reuni intr-o singura coloana. Insa in sistemil trifazat
simetric, suma fluxurilor magnetice utile a celor trei faze este nula, A +B +C =0 ;de
aceea in coloana comuna fluxul magnetic va fi in totdeauna nul si necesitatea unei asemenea
coloane nu mai are, in general, justificare. In felul acesta se ajunge
la constructia compacta trifazata din Figura Nr. 11(b),
cu trei coloane si sase juguri, axele coloanelor fiindn plasate in plane de 120 de grade.
Daca acum desfiin-tam jugurilemiezului magnetic al fazei B, atunci, obtinem oconstructie si
mai simpla si mai economica cu cele trei coloane in aceles plan. Acest tip constructiv,are o mare
raspandire practica, insa conduce la onesimetrie magnetica, ce poate avea uneori, unele Figura
Nr. 11(b) consecinte negative in exploatarea transfornatorului. Transformatorul trifazat are
aproximativ aceleasi elemente constructive ca si transformarorul monofazat, singurele diferente
fiind in numarul de bobine ce alcatuiesc primarul si secundarul, si numarul de coloane ale
miezului magnetic, precum si forma acestuia, si intreg gabaritul transformatorului.
Ecuatiile diferentiale sau in complex ale transformatorului monofazat ca si diagrama de
fazori, schema echivalenta si caracreristicile sale se pot utiliza evident si pt studiul functionarii
fiecarei faze a unui grup trifazat de transformatoare, format din trei transformatoare monofazate
separate, indicat in Figura Nr. 11(a).
Transformatoatele cu miez magneric compact, prezinta insa unele particularitati
construcrive funcrionale, care trebuie luate in consuderatie atunci cand este vorba de aplicarea
teoriei transformatorului munofazat la stadiul unei faze a transformatorului trifazat. Trebuie,
deci, demonstrata valabilitatea teoriei transformarorului monofazat in cazul transformatorului
trifazat.
Transformatoarele trifazate insa, prezinta unele particularitati in ceea ce priveste
conexiunile intre infasurari.
Conform STAS, bornele infasurarilortransformatorului
se noteaza astfel cum esteindicat in Figura Nr. 12(a) pentru transformatorul monofazat, si in
Figura Nr. 12(b) pentru transformatorul trifazat.

Notarea Bornelor Transformatoarelor
Figura Nr. 12(a) Figura Nr. 12(b)

Inceputul si sfirsitul infasurarii de inalta tensiune se noteaza cu literele: A si respectiv
X. Pentru infasurarea de joasa tensiune se utilizeaza litere mici: a- pentru inceput, si x-
pentru sfirsit. Reteaua trifazata, de inalta tensiune se leaga intotdeauna la bornele: A, B, C , iar
reteaua trifazata de joasa tensiune se conecteaza la bornele:a, b, c. Borna neutra se noteaza cu
litera mare N , pentru infasurarile de inalta tensiune, respectiv cu litera mica n pentru
infasurarile de joasa tensuine.
Cunoscind notatiile bornelor infasurarilor, putem conecta in mod corect infasurarile
transformatorului trifazat, in stea sau triunghi. Acest lucru este deosebit de important pentru
functionarea in paralel a mai multor transformatoare.

Conectarea in stea de exemplu, a infasurarilor
de inalta tensiune , este aratata in Figura Nr. 13(a).
Amintim ca in acest caz tensiunea intre faze este de
3
ori mai mare decit tensiunea pe
faza, iar curentii de linie sunt egali cu cei din infasurarile de faza. In Figura Nr. 13(b) este redata
oconexiune in triunghi a infasurerilor.

Conexiunea infasurarilor in stea se noteaza cu Yy si se numeste Stea-Stea.
Conexiunile infa- surasrilor in stea si triunghi se noteaza cu Yd si senumesc Stea-Triunghi
Daca de la infasurarile legae in stea se scoate pe calacul transformatorului si punctul neutru,
atunci aceasta conexiune se noteaza cu Y
0
si se numeste conexiune Stea-Nul. Conexiunile
transformatorului se deosebesc Figura Nr. 13(b) unele de altele nu numai prin felul legaturilor
dintre Conexiunea Triunghi infasurarile de faza, dar si prin defazajul introdus intre tensiunea
primara si cea secundara, contate intre bornele omoloage.
Pentru a lamuri acest lucru sa revenim la transformatorul monofazat Figura Nr.14 ale
carui infasurari au acelas sens de infasurare (de exemplu, in sensul acelor de ceasornic,

daca privim Relatiile de Faza din capatul superior al infasurarii spre intre tensiunile
capatul inferior), atunci tensiunile la transformatorului bornele lor
AX
U

respectiv
ax
U
se monofazat la acelas prezinta practic prin fazori suprapusi sens de infasurare
(daca neglijam micile caderi de tensiune, datorita fluxului de dispersie si rezisten- telor
infasuarilor). Un asemenea trans-formator face parte din grupa notata cu Figura Nr. 14 cifra
12.Aceasta cifra nu indica altceva decat faptul ca intre cale doua tensiuni
AX
U
si
ax
U

exista practic acelas unghide defazaj ca si intre acele ceasorni-cului, cind areta ora 12. Daca
acelas transformator va avea, de exemplu, infasurarea de joasa rensiune cu sens invers de
infasurare, sau va avea bornele notate invers fata de situatia precadenta ( Figura Nr. 15 ) atunci
intre fazorii celor doua tensiuni omoloage
AX
U
si
ax
U

exista un defazaj de 180
O
. Un asemenea
transformator va apartine grupei caracteristice prin cifra 6. Aceasta cifra arata ca defazajul
dintre tensiunile omoloage, este ace-las ca defazajul in cazul acelor ceasornicului cind indica ora
6. Daca transformatoarele monofazate nu pot prezanta decit doua variante (6 sau 12) in
privinta defazajolor introduse intre Figura Nr. 15 tensiunile omolage, in cazul transformatoare-
Relatiile de faza la sens diferit lor trifazate lucrurile se complica. de infasurare sau borne
inversate Sa analizam mai intai cazul transfor-

Yy-6 (Figura Nr. 17).

Sa studiem din acelas punct de vedere si conexiunea Yd din Figura Nr. 18(a). Sa
reprezentam steaua OABC a tensiunilor primare de faza si sa deducem pozitia fazorilor
tensiunilor secundare de faza. Vom raiona la fel ca mai sus: pe fiecare coloana, infasurarile
primara si secundara, functioneaz la fel ca la un transfornator monofazat. Prin urmare, daca
infasurarile au acelas sens de bobonare, tensiunea
ax
U
este in faza cu Figura Nr.
18(a) tensiunea
AX
U
. Dar
ax
U
=
Uac
si deci Conexiunea trnsiunea
ac
U

este in faza cu
AX
U
. Stea-Triunghi Yd-11
In mod analog,
ba
U
este in faza cu
BY
U

si
cb
U
este in faza cu
CZ
U
. Pentru a sta-
bilii acum defazajul dintre doua tensiuni
intre faze omoloage, de exemplu
ab
U
si

AB
U
, sa facem o miscare de translatie a
triunghiului abc pana cand varful a
coincide cu punctul A (Figura Nr. 18(a) ).
Se remarca imediat ca unghiul dintre
AB
U

si
ab
U
contat in sensul succesiunii fazelor
este de
O
330
, exact egal cu unghiul acelor Figura Nr. 18(b)
cand indica ora 11:00. Prin urmare, trans- Conexiunea
formatorul studiat este Yd -11 . Stea-Triunghi Yd-5
Daca la transfornatorul considerat
mai sus schimbam intre ele inceputurile si sfarsiturile infasurarilor de faza de joasa
tensiune, se realizeaza un transformaor Yd-5 (Figura Nr. 18(b).
In Figura Nr. 19 s-a prezentat schema legaturilor si diagrama fazoriala a tensiunilor
pentru conexiunea Dy-11. Reti-nem deci, ca cifra indicata dupa simbolu- Figura Nr. 19
rile conexiunilor , precizeaza defazajul in- Conexiunea Dy-11
trodus de transformator pentru tensiunile
intrefazele omoloage primare respectiv secundare. Aceasta cifra reda si ora pe ceasornic
pentru care unghiul cotat inre minutar si orar, in sensul lor de rotatie, este egal cu unghiul de
defazaj dintre tensiuni, intre fazele omoloage.
Desigur ca prin schemele studiate mai sus, nu am epuizat toate conexiunile posibile, ale
transformatorului trifazat. Astfel se pot imagina conexiunile Yy-2, Yy-4, etc. Sau Yd-1, Yd-3,
etc. Obtinute prin permutariale bornelor. In practica . cele mai utilizate conexiuni sunt insa Yy-
12 si Yd-11.

III. Functionarea in paralel a transformatoarelor
electrice:


Deseori, in statile electrice de transformare, apare necesitatea de a folosii in loc de un
sindur transformator de mare putere, mai multe transformatoare de putere mai mica. Desigur,
asemenea situatie conduce, pentru o putere totala data, la marirea consumului de materiala si
investitii, precum si la cresterea pierderilor de putere. Totusi rebuie sa avem in vedere faptul ca
adesea receptorul alimentat de statie se dezvolta teptat in mai multi ani, ca putere ceruta de la
statie. Deci nu exista nici o ratiune a utiliza in statie de la inceput un transformator a carui putere
sa acopere sarcina la care se va ajunge abia peste cativa ani. In aceste cazuri, fractionarea puterii
transformatorului in mai multe unitati, mai mici se dovedeste mai economica, si apare pe deplin
justificata inzestrarea statiei cu unitatile necesare , pe masura dezvoltarii receptorului deservit de
statie. Totodata se rezolva in mod mult mai corespunzator si problema rezervei si asigurarii
continue cu energie electrica a receptorului, intrucat, daca daca se defecteaza unul din
transformatoarele statiei, celelalte pot supora complet sau partial, pentru o vreme scurta, intreaga
sarcina.
Nu trebuie trecut cu vederea si faptul ca o statie cu mai multe transformatoare in paralel,
in cazul unor sarcini reduse zilnic sau sezoniere, da si posibilitatea scoaterii din functiune a unor
unitati in scopul micsorarii pierderilor de energie si utilizarii celor in functiune la un randament
maxim.
Problema de baza care apare la
functionarea in paralel a mai multor transformatoare, este aceea a asigurarii repartitiei uniforme
intre transformatoare a puterii totale solicitate de receptor. La conectarea in parelel a unor
transformatoare identice ca putere si constructie, repartitia uniforma a puterii totale se realizeaza,
evi-
dent, de la sine. Totusi, inpractica, uneori
se conecteaza in paralel transformatoare diferite Figura Nr. 20(a)
ca putere si constructie. In cele ce urmeaza, Mersul in paralel al vom analiza cum se
repartizeaza puterea Transformatoarelor,
totala pe asemenea transformatoare. Schema electrica

In Figura Nr. 20(a) este redata schema
de conectare in paralel a doua transformatoare monofazate, iar in Figura Nr. 20(b)
schema echivalenta a statiei, in care Z este impedanta sarcinii. S-au utilizat pentru
transformatoare, schemele echivalente
simplificate.
Vom presupune initial, ca cele doua
Figura Nr.20(b) transformatoare sunt complet diferite ca
Mersul in paralel al puteri nominale, rapoarte de transformare si
Transformatoarelor, tensiuni de scurtcircuit.
Schema echialenta

IV. Autotransformatorul

Deseori in instalatiile de innalta si joasa tensiune, in instalatiile de telecomunicatii,
radiotehnica sau automatica, apare necesitatea schimbarii tensiunii doar cu 10-50% .
Intrebuintarea in aceste cazuri a transformatoarelor obisnuite cu doua infasurari, nu este rationala
din punct de vedere tehnico-economic. Mai corespunzatoare este folosirea asanumitor
autotransformatoare.
Sa presupunem ca vrem sa schimbam
tensiunea unei retele electrice monofazate de la valoarea
I
U
la valoarea
II
U
. Pentru
aceasta se poate folosii un transformator cu doua infasurari, infasurarea primara fiind conectata
la tensiunea
I
U
a retelei de alimentare iar infasurarea secundara in serie in retea, in asa fel
incat tensiunea secundara
2
U
sa se adune cu tensiunea
1
U
si sa rezulte
Figura Nr. 23(a) ca suma, tensiunea necesara
II
U
(Figura Nr.
Schema electrica a 23). Transformatorul conectat in acest fel, cu o
Autotransformatorului legatura galvanica intre infasurari (in nodul a
din Figura Nr. 23(a) ), poarta numele de auto-transformator.
Daca se schimba tensiunea
I
U
la valoarea
II
U
cu ajutorul unui transformator obisnuit (Figura Nr. 23(b)), atunci acest transformator trebuie
calculat la puterea aparenta
II II I I
I U I U ~
. Daca insa se utilizeaza un autotransformator
pentru aceeasi putere transmisa
2
I U I U I U
II II II I I
= ~
si puterea de calcul
2 2 1 1
I U I U ~
, fiindca retea-ua primara de alimentare, transmite puterea circuitu-lui secundar,
atat direct prin bornele aA cat si prin intermeiul campului electromagnetic din transfor-matorul

1
U
,
2
U
. Puterea care se transmite direct, Figura Nr. 23(b)
nu afecteaza calculul si dimensiunile autotransfor- Schema cu transformator
matorului. In aceasta consta , in esenta, avantajul echivalent
autotransformatorului fata de transformatorul obis-
nuit, in care intreaga putere,
II II I I
I U I U ~
se transmite prin intermediul campului
electromagnetic.
Pentru a ne da seama mai concret de avantajele economice ale
autotransformatorului, sa calculam raportul dintre puterea electromagnetica de calcul
2 2 1 1
I U I U ~
si puterea totala transmisa,
II II I I
I U I U ~
.
Pentru asta trebuie sa scriem ecuatiile de functionare ale autotransformatorului.
Presupunem ca infasurarea primare are
1
e
spire, iar cea secundare are
2
e
spire. In
consecinta:


1 2
I I I
I
=
;
II
I I =
2
;
2 1
U U U
II
=
;


2
1
2
1
e
e
~
U
U
;
0
2 2 1 1
~ + I I e e
.
Ultimile doua ecuatii rezulta din ecuatiile clasice ale transformatorului,
In ipoteza ca neglijam orice pierderi si caderi de tensiune ca si curentul de magnetizare.
Din ecuatiile a treia si a patra, se deduce, tinand seama de ecuatia a

cincia:
II I
U U =
|
|
.
|

\
|
+
1
2
1
e
e
,

Sau trecand la valori efective:
|
|
.
|

\
|
+ =
2
1
1
e
e
I II
U U
;
prin urmare , autotransformatorul considerat este ridicator de tensiune (
II
U
>
I
U
).
Pe de alta parte,

II
I
II
I II
II II II II
U
U
U
U U
U
U
I U
I U
I U
I U
=

= =

1
2
2
2 2 2 2
.
Din aceasta relatie se observa ca aplicarea este cu atat mai convenabila, si este
legata de un consum mai mic de materiale active (cupru si otel electrotehnic) cu cat raportul
tensiunilor, este mai aproape de unitate, adica cu cat tensiunea retelei de alimentare, este
schimbata mai putin. De exemplu, pentru
II I
U U = 8 , 0
, puterea de calcul a unui
transformator este de 20% din puterea unui transformator obisnuit, pentru aceeasi putere totala
transmisa. In plus, micsorarea greutatii materialelor, active, conduce desigur si la micsorarea
pierderilor electrice si magnetice. De aceea, la aceeasi putere totala transmisa, randamentul
autotransformatorului este totdeauna superior randamentului transformatorului obisnuit.
Dezavantajul autotransformatorului, consta in faptul ca infasurarea secundara este legata
galvanic de infasurarea primara (in nodul a din Figura Nr. 23(a)). Ea trebuie deci sa aiba
aceeasi izolatie in raport cu masa, ca si infasurarea primara. Aceasta imprejurare, impiedica
constructia economica a autotransformatorului, pentru rapoarte de transformare mai mari de
1,5-2.0. Bineinteles, se pot utiliza si autotransformatoare coboratoare de tensiune.


V. Regimurile de functionare ale
transformatoarelor trifazate


Transformatoarele trifazate, ca si cele monofazate, pot functiona in trei regimuri:
a) Primul regim este regimul de fumctionare in sarcina, care este cel mai folosit, si
reprezinnta scopul initial al transformatorului, acela de a schimba tensiunea sau curentul
modificandu-le valoarea, eliberand la bornele infasurarii secundare, o tensiune sau un curent mai
mare sau mai muc, depinde de tipul constructiv al transformatorului, si de domeniul si aplicatia
folosita.
b)Al doilea regim este cel de
functionare in Gol, in care , infasurarea primara este alimentata, dar bornele infasurarii secundare
sunt lasate libere, nefiind conectate la retea.
Curentul de funcionare n gol
0
i
, n procente, pierderile n fier
Fe
P
i factorul de
putere
0
cos

i pstreaz valorile, indiferent dac este alimentat nfurarea de nalt sau

joas tensiune. La ncercare, se alege ca primar acea nfurare pentru care sursa de alimentare i
aparatele de msur din dotarea laboratorului sunt cele mai adecvate pentru valorile mrimilor de
msurat.
c)Al treilea regim este cel de
functionare in Scurtcircuit, in care bornele infasurarii secundare, sunt efectiv, scurt-circuitate
intre ele. Aplicatia cea mai cunoscuta pentru functionarea in gol si in scurtcircuit, este
reprezentata de exemplul, Aparatului de Sudura.
Transformatorul se considera c este in scurtcircuit dac nfurarea secundar este
scurtcircuitat (Z=0,
2
U
=0). Dac scurtcircuitul apare cnd transformatorul este alimentat la
n
U U =
, se consider caz de avarie, curentul ajungnd la valori Figura Nr.
25
foarte mari, care pot distruge Regimul de Scurtcircuit
termic i mecanic transformatorul
dac nu este protejat corespunztor. De aceea, ncercarea la scurtcircuit se realizeaz
alimentnd transformatorul cu o tensiune redus.



Figura Nr. 26

Caracteristicile externe rapid cresctoare se obin prin mrirea reactanei de dispersie a
transformatorului, iar prin modificarea reactanei de dispersie se schimb i nclinarea
caracteristicii externe, respectiv curentul de scurtcircuit al transformatorului.
Se disting dou variante constructive de baz:
cu unt magnetic(Figura Nr. 27)
cu bobin reactant reglabil(Figura Nr. 28)
n prima variant, modificarea reactanei de dispersie se realizeaz printr-un unt
magnetic S realizat din dou jumti, care se apropie sau se deprteaz una de alta printr-un
urub perpendicular pe planul figurii permind astfel modificarea ariei de nchidere a fluxului de
dispersie prin unt.



Figura Nr. 27 Figura Nr. 28

n cea de-a doua variant, transformatorul propriu-zis are o construcie obinuit, iar n
circuitul de sudare se intercaleaz bobina de reactan reglabil i n acest caz se obine un reglaj
continuu al curentului de scurtcircuit, respectiv al curentului de lucru. Aceasta schem
constructiv se dovedete avantajoas n cazul instalaiilor de sudare cu mai multe posturi,
alimentat simultan de la un transformator unic.


VI. Bibliografie


1) Masini, Aparate si Automatizari, Manual pt clasele a XI-a si a XII-a, pt licee
industriale, editia Didactica si Pedagogica R.A. Bucuresti, 1994.

2) Elemente de Comanda si Control Clasele a XI-a si a XII-a.

3) Utilajul si tehnologia instalatiilor electrice industriale, manual pentru liceele
industriale, cu profil electrotehnic, pt clasele a XI-a si a XII-a, si scoli profesionale, Editura
didactica si pedagogica Bucuresti anul 1979.

4) Masurari Electrice si Electronice , sinteze pentru examenul national de bacalaureat,
pentru liceu tehnologic, Editura economica Preuniversitaria 2000.

5) Normativ de Protectie a Muncii, pentru industria de utilaj greu, constructii de masini si
electrotehnica, Editat de Oficiul de Informare Documentara ICIE, Bucuresti 1987.