Probleme Rezolvate ANRE Electricieni 2023

1. Câtă energie electrică consumă o lampă cu incandescenţă alimentată la o tensiune de 230 V

prin care trece un curent de 0,3 A dacă ea funcţionează timp de 15 minute.

′
15′ × 1ℎ
𝑡 = 15 = = 0.25[ℎ]
60′
𝑃 = 𝑈 × 𝐼 [W]
 𝑊 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑡 = 230𝑉 × 0,3𝐴 × 0,25ℎ = 17,25 [𝑊ℎ]
𝑊 = 𝑃 × 𝑡 [Wh]

2. Un electromotor monofazat conectat la o reţea de curent alternativ cu U = 220 V consumă un

curent I = 5 A şi funcţionează la un cos = 0,85. Să se determine puterea activă consumată de
electromotor.

𝑃 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠∅ = 220𝑉 × 5𝐴 × 0,85 = 935[𝑊]

3. Un radiator electric având rezistenţa R = 20  este străbătut de un curent I = 10 A şi

funcţionează timp de două ore şi 45 de minute. Câtă energie consumă?
45′ 𝑥 1ℎ
𝑡 = 2ℎ45′ = 2ℎ + = 2ℎ + 0.75ℎ = 2,75[ℎ]
60′

𝑃 =𝑈×𝐼

 𝑃 = 𝑅 × 𝐼 2 = 20Ω × 102 𝐴 = 2000[𝑊] = 2[kW]

𝑈 =𝑅 ×𝐼

 𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = 2[𝑘𝑊] × 2,75[ℎ] = 5,5[𝑘𝑊ℎ]

1
4. Să se determine rezistenţa totală RT a unui circuit monofazat alimentând trei lămpi electrice
conectate în paralel, având rezistenţele R1 = 100 Ω , R2 = 200 Ω , R3 = 300 Ω, dacă rezistenţa
unui conductor al circuitului este R4 = 0,25 Ω.

1 1 1 1
= + +
𝑅𝑒 𝑅1 𝑅2 𝑅3

1 1 1 1 6+3+2 11
= + + = [Ω] = [Ω]
𝑅𝑒 100Ω 200Ω 300Ω 600 600
600
 𝑅𝑒 = ≅ 54,5 [Ω]
11

𝑅𝑡 = 𝑅𝑒 + 2 × 𝑅4 = 54,5 + 2 × 0,25 = 55 [Ω]

5. Un radiator electric având puterea P = 1800 W absoarbe un curent de 15 A. Să se determine

rezistenţa electrică interioară a radiatorului.

𝑃 =𝑈×𝐼
𝑃 1800𝑊 1800𝑉𝐴 72𝑉
 𝑃 = 𝑅 × 𝐼 2 => 𝑅 = = = = = 8𝛺
𝐼2 (15𝐴)2 225𝐴2 9𝐴
𝑈 =𝑅 ×𝐼

6. La un circuit de prize cu tensiunea U = 230 V sunt conectate un fier de călcat de Pfc = 690
W şi un reşou. Să se determine rezistenţa fierului de călcat şi separat rezistenţa reşoului, ştiind
că cele două receptoare absorb un curent total It = 5 A.
𝑃𝑓𝑐 690[𝑊]
𝑃𝑓𝑐 = 𝑈 × 𝐼𝑓𝑐 => 𝐼𝑓𝑐 = = = 3[𝐴]
𝑈 230[𝑉]

𝑈 230[𝑉]
𝑅𝑓𝑐 = = ≈ 76,7 [𝛺]
𝐼𝑓𝑐 3[𝐴]

𝐼𝑟 = 𝐼𝑡 − 𝐼𝑓𝑐 = 5[𝐴] − 3[𝐴] = 2[𝐴]

𝑈 230[𝑉]
=> 𝑅𝑟 = = = 115 [𝛺]
𝐼𝑟 2[𝐴]

2
7. Să se determine pierderea de tensiune în volţi şi procente pentru o porţiune de circuit
monofazat având rezistenţa de 0,5 , prin care trece un curent de 8A, tensiunea de alimentare
a circuitului fiind U = 230 V.

∆𝑈𝑃 [𝑉] = 𝑅 × 𝐼 = 0,5[𝛺] × 8[𝐴] = 4[𝑉]

∆ 𝑈𝑃 4[𝑉]
∆𝑈𝑃 [%] = × 100 = × 100 = 1,74[%]
𝑈 230[𝑉]

8. Un circuit are trei derivaţii cu rezistenţele R 1 = 30 Ω , R2 = 90 Ω , R3 = 45 Ω. Curentul în

conductoarele de alimentare este I = 8 A. Să se determine tensiunea la bornele circuitului şi
curentul din fiecare derivaţie.

1 1 1 1
= + +
𝑅𝑒 𝑅1 𝑅2 𝑅3

1 1 1 1 3+1+2 6
= + + = [Ω] = [Ω]
𝑅𝑒 30Ω 90Ω 45Ω 90 90

90
𝑅𝑒 = = 15[Ω]
6

𝑈 = 𝐼 × 𝑅𝑒 = 8[𝐴] × 15[Ω] = 120[𝑉]

𝑈 120[𝑉]
𝐼1 = = = 4[𝐴]
𝑅1 30[Ω]

𝑈 120[𝑉]
𝐼2 = = ≈ 1,33[𝐴]
𝑅2 90[Ω]

𝑈 120[𝑉]
𝐼3 = = ≈ 2,67[𝐴]
𝑅3 45[Ω]

3
9. Un electromotor monofazat având randamentul  = 80% şi cos = 0,89 este parcurs de un
curent I = 18 A la o tensiune de U = 230 V. Să se determine puterea absorbită din reţea şi
puterea utilă ale electromotorului, în kW şi CP.

1[𝐶𝑃] = 735,5[𝑊]

𝑃𝑎 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠∅ = 230[𝑉] × 18[𝐴] × 0,89 = 3685[𝑊]

3685[𝑊]
𝑃𝑎 = 3,685[kW] => 𝑃𝑎 = = 5[𝐶𝑃]
735,5

𝑃𝑢 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠∅ × 𝜂 = 230[𝑉] × 18[𝐴] × 0,89 × 0,8 = 2950[𝑊] = 2,95[𝑘𝑊]

2950[𝑊]
𝑃𝑢 = = 4[𝐶𝑃]
735,5

10. Un generator având la bornele sale tensiunea U = 230 V şi randamentul = 90 %,

alimentează un circuit cu o rezistenţă R = 2,76 Ω. Să se determine puterea motorului care
pune în mişcare rotorul generatorului.

𝑃𝑔 = 𝜂 × 𝑃𝑚
1 1
𝑃𝑚 = × 𝑃𝑔 = × 𝑈 × 𝐼
𝜂 𝜂
𝑈2 (230𝑉)2
=>𝑃𝑚 = = 2,76Ω ×0,9 = 21,3𝑘𝑊
𝑅 ×𝜂
𝑈
𝐼=
𝑅

11. Avem un transformator de forţă trifazat de putere S n = 10 MVA; tensiunile nominale U1n =
20 kV şi U2n = 6,3 kV. Să se calculeze curentul nomimal primar şi respectiv curentul nominal
secundar.

𝑆 = √3 × 𝑈 × 𝐼
𝑆𝑛 = 10[𝑀𝑉𝐴] = 10 × 1000[𝑘𝑉𝐴] = 10000 [𝑘𝑉𝐴]

𝑆𝑛 10000 [𝑘𝑉𝐴]
𝐼1𝑛 = = = 289[𝐴]
√3 × 𝑈1𝑛 √3 × 20[𝑘𝑉]

𝑆𝑛 10000 [𝑘𝑉𝐴]
𝐼2𝑛 = = = 917[𝐴]
√3 × 𝑈2𝑛 √3 × 6,3[𝑘𝑉]

4
12. La temperatura mediului ambiant t1 = 150 C, rezistenţa unui bobinaj al unei maşini electrice
este R1 = 40 Ω. După o funcţionare mai îndelungată, rezistenţa bobinajului creşte la valoarea
R2 = 50 Ω. Să se calculeze temperatura t2 la care a ajuns bobinajul după funcţionare, ştiind că
1
bobinajul este făcut din cupru cu coeficient de temperatură α = 0,004 .
℃

𝑅2 = 𝑅1 × [1 + 𝛼 × (𝑡2 − 𝑡1 )]

𝑅2 = 𝑅1 + 𝑅1 × 𝛼 × 𝑡2 − 𝑅1 × 𝛼 × 𝑡1

𝑅1 × 𝛼 × 𝑡2 = 𝑅2 − 𝑅1 + 𝑅1 × 𝛼 × 𝑡1

𝑅2 − 𝑅1 50Ω − 40Ω
𝑡2 = 𝑡1 + = 15℃ + = 77,5℃
𝑅1 × 𝛼 1
40Ω × 0,004
℃

13. Un generator de curent alternativ alimentează cu energie electrică un circuit care are cos =
0,83. Tensiunea la bornele generatorului este U = 240 V iar curentul în circuit I = 120 A. Să
se determine puterile generate: aparentă, activă şi reactivă.

𝑠𝑖𝑛𝜑 2 + 𝑐𝑜𝑠𝜑 2 = 1 => 𝑠𝑖𝑛𝜑 = √1 − 𝑐𝑜𝑠𝜑 2 = √1 − 0,832 ≈ 0,56

𝑆 = 𝑈 × 𝐼 = 240[𝑉] × 120[𝐴] = 28800[𝑉𝐴] = 28,8[𝑘𝑉𝐴]

𝑃 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 = 240[𝑉] × 120[𝐴] × 0,83 = 23904[𝑊]

≈ 23,9[𝑘𝑊]

𝑄 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑠𝑖𝑛𝜑 = 240[𝑉] × 120[𝐴] × 0,56 = 16128[𝑊] ≈ 16,1[𝑘𝑉𝐴𝑟]

14. Pe plăcuţa unui electromotor monofazat sunt trecute următoarele date: Pn = 2 kW, In = 5 A,
𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 = 0,8. Să se determine tensiunea nominală la care lucrează acest electromotor.

𝑃𝑛 2 × 1000 [𝑊]
𝑃𝑛 = 𝑈𝑛 × 𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 => 𝑈𝑛 = = = 500[𝑉]
𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 5[𝐴] × 0,8

5
15. Un fier de călcat electric, alimentat la tensiunea de 230 V funcţionează un timp t = 2 ore şi
45 de minute, consumând în acest timp o energie W = 4,850 kWh. Să se calculeze rezistenţa
electrică a acestui fier de călcat.
45′×1ℎ
𝑡 = 2ℎ45′ = 2ℎ + = 2ℎ + 0,75ℎ = 2,75ℎ
60′

𝑃 =𝑈×𝐼
𝑈
 𝑃=𝑈×
𝑅

𝑈
𝐼=
𝑅
𝑈 𝑈2
𝑊 =𝑃×𝑡 = 𝑈× ×𝑡 = ×𝑡
𝑅 𝑅
𝑈 2 ×𝑡 230[𝑉]2 ×2,75ℎ
𝑅= = = 30Ω
𝑊 4850

16. Să se calculeze energia electrică activă totală consumată de următoarele receptoare electrice:
a) un electromotor de 2 CP care funcţionează un timp t1=60 minute;
b) o lampă având rezistenţa R = 200 , prin care trece un curent I = 1 A şi funcţionează un timp
t2 = 15 minute.

1[𝐶𝑃] = 735,5[𝑊]

15′ × 1ℎ
𝑡2 = 15′ = = 0,25ℎ
60′

𝑊𝑚 = 𝑃 × 𝑡1 = 2 × 735[𝑊] × 0,25ℎ = 1471[𝑊ℎ]

𝑊𝑙 = 𝑃 × 𝑡2 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑡2 = 𝑅 × 𝐼 2 × 𝑡2 = 200Ω × (1𝐴)2 × 0,25 = 50[𝑊ℎ]

𝑃 =𝑈×𝐼

6
17. Pe tabloul de distribuţie al unui consumator sunt montate : un voltmetru, un ampermetru şi
un wattmetru, care indică: 220 V, 80 A şi respectiv 14,1 kW. Să se determine factorul de
putere, impedanţa, rezistenţa activă şi reactanţa circuitului.

𝑃 14,1 × 1000[𝑤]
𝑃 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 => 𝑐𝑜𝑠𝜑 = = = 0,8
𝑈×𝐼 220[𝑉] × 80[𝐴]

𝑈 220[𝑉]
𝑈 = 𝑍 × 𝐼 => 𝑍 = = = 2,75[Ω]
𝐼 80[𝐴]

𝑅 = 𝑍 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 = 2,75[Ω] × 0,8 = 2,2[Ω]

𝑍 2 = 𝑅2 + 𝑋 2 => 𝑋 = √𝑍 2 − 𝑅2 = √(2,75)2 − (2,2)2 = 1,65[Ω]

18. Dintr-un circuit de tensiune U = 230 V se alimentează o lampă cu rezistenţa Rl = 529 Ω şi

un fier de călcat electric cu rezistenţa Rfc =100 Ω. Să se determine energia electrică pe care
o consumă cele două receptoare, ştiind că ele au funcţionat fără întrerupere timp de o oră şi
45 de minute.

45′ × 1ℎ
𝑡 = 1ℎ45′ = 1ℎ + = 1ℎ + 0,75ℎ = 1,75ℎ
60′

𝑈 𝑈2
𝑊 =𝑃×𝑡 = 𝑈×𝐼×𝑡 =𝑈× ×𝑡 = ×𝑡
𝑅 𝑅
7
 𝑈2 (230𝑉)2
𝑊𝑙 = ×𝑡 = × 1,75ℎ = 175[𝑊ℎ]
𝑅𝑙 529Ω
𝑈2 (230𝑉)2
𝑊𝑓𝑐 = ×𝑡 = × 1,75ℎ = 925,75[𝑊ℎ]
𝑅𝑓𝑐 100Ω
𝑊 = 𝑊𝑙 + 𝑊𝑓𝑐 = 175[𝑊ℎ] + 925,75[𝑊ℎ] = 1100,75[𝑊ℎ] ≈ 1,1[𝑘𝑊ℎ]

19. Ce curent maxim se absoarbe printr-un branşament monofazat de U = 230 V de către o

instalaţie electrică dintr-o locuinţă în care sunt instalate : 5 lămpi de câte 100 W, un aparat
TV de 30 W şi un frigider de 100 W ?
Se precizează că toate receptoarele se consideră rezistive (cosφ = 1).

𝑃 =𝑈×𝐼
∑ 𝑃𝑖 5 × 100𝑊 + 30𝑊 + 100𝑊
𝐼= = = 2,739[𝐴] ≈ 2,74[𝐴]
𝑈 230𝑉

20. Să se determine:

a) rezistenţa electrică R a unui conductor de aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, cu lungimea l =

228 m şi diametrul d = 6 mm;

b) pierderea de energie electrică prin încălzire, dacă prin conductor trece un curent electric I
= 50 A o perioadă de timp t = 10 ore.
𝑙
𝑅 = 𝜌×
𝑆

𝑙 4×𝑙
=> 𝑅 = 𝜌 × = 𝜌×
𝑑 𝜋 × 𝑑2
𝜋 × ( )2
2
𝑑
𝑆 = 𝜋 × 𝑟 2 = 𝜋 × ( )2
2
1 Ω𝑚𝑚2 4 × 228𝑚
𝑅= × = 0,25[Ω]
32 𝑚 3,14 × (6𝑚𝑚)2

∆𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = 𝑅 × 𝐼 2 × 𝑡 = 0,25Ω × (50𝐴)2 × 10ℎ = 6250[𝑊] = 6,25[𝑘𝑊]

8
21. La un circuit electric alimentat la tensiunea U = 220 V sunt conectate în paralel:
- un radiator electric de putere Pr=1100 W;
- un ciocan de lipit având Rc=110 Ω;
- un fier de călcat electric.

Să se calculeze rezistenţa fierului de călcat, ştiind că prin circuit trece un curent total IT = 11
A.

𝑃 =𝑈×𝐼
𝑈
=> 𝑃 = 𝑈 ×
𝑅
𝑈
𝐼=
𝑅

𝑈2
𝑅=
𝑃
𝑈2 (220𝑉)2
𝑅1 = = = 44[Ω]
𝑃1 1100𝑊
𝑈 220𝑉
𝑅𝑒 = = = 20[Ω]
𝐼𝑇 11𝐴

1 1 1 1 1 1 1 1 1
= + + => = − ( + ) => 𝑅𝑓𝑐 =
𝑅𝑒 𝑅1 𝑅𝑐 𝑅𝑓𝑐 𝑅𝑓𝑐 𝑅𝑒 𝑅1 𝑅𝑐 1 1 1
−( + )
𝑅𝑒 𝑅1 𝑅𝑐

1 20 × 44 × 110
𝑅𝑓𝑐 = = = 55[Ω]
1 1 1 110 × 44 − 20 × (110 + 44)
−( + )
20[Ω] 44[Ω] 110[Ω]

9
22. Un fier de călcat electric funcţionează un timp t = 45 minute la tensiunea de U = 230 V. Firul
interior al rezistenţei sale are lungimea l = 4 m, secţiunea s = 0,2 mm2 şi rezistivitatea ρ = 5
 mm2/m.
Să se determine puterea P şi consumul de energie electrică W ale fierului de călcat.
45′×1ℎ
𝑡 = 45′ = = 0,75ℎ
60′

𝑙 Ω 4𝑚
𝑅 = 𝜌× =5 × = 100[Ω]
𝑆 𝑚𝑚2 × 𝑚 0,2𝑚𝑚2

𝑈 𝑈2
𝑃 =𝑈×𝐼 =𝑈× =
𝑅 𝑅

𝑈2 (230𝑉)2
𝑃= = = 529[𝑊]
𝑅 100Ω

𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = 529𝑊 × 0,75ℎ = 396,75[𝑊ℎ]

23. Să se calculeze impedanţa unei bobine cu rezistenţa R = 1,5  şi cu reactanţa X = 2 ,

precum şi defazajul între o tensiune aplicată bobinei şi curentul rezultat. Defazajul se va
exprima printr-o funcţie trigonometrică a unghiului respectiv.

𝑍 2 = 𝑅2 + 𝑋 2 => 𝑍 = √𝑅 2 + 𝑋 2 = √(1,5Ω)2 + (2Ω)2 = 2,5Ω

𝑅 1,5
𝑅 = 𝑍 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 => 𝑐𝑜𝑠𝜑 = = = 0,6
𝑍 2,5

24. Un electromotor trifazat cu puterea nominală Pn =1500 W absoarbe un curent In = 4,9 A la un

factor de putere 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 = 0,85. Să se determine tensiunea nominală Un (dintre faze) la care
funcţionează electromotorul.

𝑃𝑛 = √3 × 𝑈𝑛 × 𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛

𝑃𝑛 1500𝑊
𝑈𝑛 = = = 208[𝑉]
√3 × 𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 √3 × 4,9𝐴 × 0,85

10
 Să se determine curenţii în reţeaua din figură, cunoscând: E1 = 48 V, E2 = 19 V, R1 = 2, R2 =
3, R3 = 4 . Să se întocmească bilanţul energetic.

Aplicam legile lui Kirchoff pe latura Ab si in ochiurile abAb si

cdAB pentru a obtine un sistem cu 3 ecuatii si 3 necunoscute (cei
trei curenti):
𝑎) 𝐼3 = 𝐼1 + 𝐼2

b) 𝐸1 = 𝑅1 × 𝐼1 + 𝑅3 × 𝐼3

𝑐) 𝐸2 = 𝑅2 × 𝐼2 + 𝑅3 × 𝐼3

Rezolvam acest sistem si din ultimele 2 ecuatii obtinem:

𝐸1 𝑅3 × 𝐼3
𝐼1 = −
𝑅1 𝑅1
𝐸2 𝑅3 × 𝐼3
𝐼2 = −
𝑅2 𝑅2
𝐸1 𝑅3 ×𝐼3 𝐸2 𝑅3 ×𝐼3
Inlocuim 𝐼1 si 𝐼2 in ecuatia a) si obtinem: 𝐼3 = 𝐼1 + 𝐼2 => 𝐼3 = − + −
𝑅1 𝑅1 𝑅2 𝑅2

𝐸1 𝐸2 48𝑉 19𝑉
𝑅3 𝑅3 𝐸1 𝐸2 + +
𝐼3 × (1 + + )= + ⇒ 𝐼3 =
𝑅1 𝑅2
= 2𝛺 3𝛺 = 182 × 6 𝑉 = 7[𝐴]
𝑅1 𝑅2 𝑅1 𝑅2 𝑅 𝑅 4𝛺 4𝛺 6 26 𝛺
1+ 3+ 3 1+ +
𝑅1 𝑅2 2𝛺 3𝛺

Inlocuim valoarea lui I3 in formulele celor 2 curenti I1 si I2 pentru a obtine valorile lor:
𝐸1 𝑅3 ×𝐼3 48𝑉 4𝛺×7𝐴
𝐼1 = − = − = 10[𝐴]
𝑅1 𝑅1 2𝛺 2𝛺

𝐸2 𝑅3 × 𝐼3 19𝑉 4𝛺 × 7𝛢
𝐼2 = − = − = −3[𝐴]
𝑅2 𝑅2 3𝛺 3𝛺

Valoarea lui I2 este una negativa deoarece acesta circula in

sens invers fata de ipoteza initiala, precum in schema:

11
Latura ab este singura care debiteaza energie (putere) in circuit (+ putere produsa, - putere
consumata)
𝑃𝑎𝑏 = 𝐸1 × 𝐼1 − 𝑅1 × 𝐼12 = 48𝑉 × 10𝐴 − 2𝛺 × (10𝐴)2 = 280[𝑊]

Puterea consumata de latura AB este:

𝑃𝐴𝐵 = −𝑅3 × 𝐼32 = −4𝛺 × (7𝐴)2 = −196[𝑊]

Puterea consumata de latura cd este:

𝑃𝑐𝑑 = 𝐸2 × 𝐼2 − 𝑅2 × 𝐼22 = −19𝑉 × 3𝐴 − 3𝛺 × (3𝐴)2 = −84[𝑊]

Bilantul puterilor Pprodus=Pconsumata

𝑃𝑎𝑏 + 𝑃𝐴𝐵 + 𝑃𝑐𝑑 = 0

25. Un conductor izolat, din aluminiu, având secţiunea de 6 mm2, strâns într-un colac, are o
rezistenţă electrică R = 4  şi  = 1/32  mm2/m.Să se determine lungimea conductorului
din colac, fără a-l desfăşura şi măsura.

𝑙 𝑅 × 𝑆 4Ω × 6𝑚𝑚2
𝑅 = 𝜌 × => 𝑙 = = = (4 × 6 × 32)𝑚 = 768[𝑚]
𝑆 𝜌 1 Ω𝑚𝑚2
32 𝑚
26. Un consumator consumă energie electrică prin utilizarea unei plite electrice cu rezistenţa de
30  ce absoarbe un curent electric de 8 A şi a 4 lămpi cu incandescenţă a câte 75 W,
funcţionând toate timp de o oră şi 15 minute. Să se determine energia electrică totală
consumată de acest consumator în intervalul de timp menţionat.
15′×1ℎ
𝑡 = 1ℎ15′ = 1ℎ + = 1ℎ + 0,25ℎ = 1,25ℎ
60′

𝑃𝑟 = 𝑈 × 𝐼 = 𝑅 × 𝐼 × 𝐼 = 𝑅 × 𝐼 2

𝑃𝑟 = 30Ω × (8𝐴)2 = 1920[𝑊]

∑ 𝑃𝑏𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖 = 4 × 75𝑊 = 300[𝑊]

𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = (𝑃𝑟 + ∑ 𝑃𝑏𝑒𝑐𝑢𝑟𝑖 ) × 𝑡 = (1920𝑊 + 300𝑊) × 1,25ℎ = 2775[𝑊ℎ]

𝑊 = 2,775[𝑘𝑊ℎ]

12
27. O plită electrică având rezistenţa Rp = 22  este alimentată printr-un circuit cu conductoare
din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2 în lungime l = 40 m. Tensiunea
la plecarea din tablou este U = 230 V. Să se calculeze:
a)rezistenţa electrică Rc a circuitului;
b)curentul electric din circuit;
c)tensiunea la bornele plitei.

𝑙
𝑅 = 𝜌×
𝑆
𝑙 1 Ω𝑚𝑚2 40𝑚
=> 𝑅𝑐 = 2 × 𝜌 × = 2 × × = 1[Ω]
𝑆 32 𝑚 2,5𝑚𝑚2
𝑅𝑐 = 𝑅𝑐1 + 𝑅𝑐2

𝑈 230𝑉
𝐼= = = 10𝐴
𝑅𝑝 + 𝑅𝑐 22Ω + 1Ω
𝑈𝑝 = 𝑅𝑝 × 𝐼 = 22Ω × 10A = 220[V]

28. Un circuit electric monofazat cu lungimea l = 32 m, cu conductoare din aluminiu cu

rezistivitate ρ = 1/32  mm2/m şi secţiune s = 2,5 mm2, este alimentat de la tablou cu o
tensiune U = 230V. Circuitul alimentează un receptor şi prin el circulă un curent I = 5A.
Să se determine:
a) rezistenţa electrică R a circuitului;
b) puterea P a receptorului pe care îl alimentează;
c) energia electrică pe care o consumă receptorul într-o perioadă de timp t=20 minute.

20′ × 1ℎ 1
𝑡 = 20′ = = ℎ
60′ 3
𝑙
𝑅𝑐1 = 𝑅𝑐2 = 𝜌 ×
𝑆
𝑙 1 Ω𝑚𝑚2 32𝑚
𝑅𝑐 = 𝑅𝑐1 + 𝑅𝑐2 =2×𝜌× =2× × = 0,8[Ω]
𝑆 32 𝑚 2,5𝑚𝑚2
𝑈 230𝑉
𝑅𝑒 = = = 46[Ω]
𝐼 5𝐴
𝑅𝑒 = 𝑅𝑐 + 𝑅𝑟 => 𝑅𝑟 = 𝑅𝑒 − 𝑅𝑐 = 46Ω − 0,8Ω = 45,2[Ω]

13
 2
𝑃𝑟 = 𝑈𝑟 × 𝐼 = 𝑅𝑟 × 𝐼 × 𝐼 = 𝑅𝑟 × 𝐼 2 = 45,2Ω × (5𝐴) = 1130[𝑊]
1
𝑊 = 𝑃𝑟 × 𝑡 = 1130𝑊 × ℎ = 377,7[𝑊ℎ]
3
29. Într-un circuit cu tensiunea U = 230 V în care sunt alimentate în serie o rezistenţă R = 40 Ω
şi o bobină cu rezistenţă neglijabilă şi cu o reactanţă X = 30 Ω se montează un ampermetru
şi un cosfimetru. Să se determine indicaţiile aparatelor de măsură şi tensiunile la bornele
rezistenţei, respectiv la bornele bobinei.

𝑍 2 = 𝑅2 + 𝑋 2 => 𝑍 = √𝑅2 + 𝑋 2 = √(40Ω)2 + (30Ω)2 = 50Ω

𝑈 230𝑉
𝐼= = = 4,6𝐴
𝑍 50Ω
𝑅 40Ω
𝑅 = 𝑍 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 => 𝑐𝑜𝑠𝜑 = = = 0,8
𝑍 50Ω
𝑈𝑅 = 𝑅 × 𝐼 = 40Ω × 4,6𝐴 = 184𝑉

𝑈𝐿 = 𝑋 × 𝐼 = 30Ω × 4,6𝐴 = 138𝑉

UR si UL sunt defazate cu 900C. Tot cu 900C este defazata tensiunea UL fata de curent, inaintea acestuia
(vezi figura).

𝑈 2 = √𝑈𝑅2 + 𝑈𝐿2

30. Într-un circuit alimentat de un generator de curent alternativ este conectat un receptor care
are o rezistenţă activă R = 8 Ω şi o reactanţă X = 6 Ω . Tensiunea la bornele generatorului
U = 2000 V. Să se determine puterea aparentă a generatorului şi puterile consumate în circuit
(activă şi reactivă).

14
 𝑍 2 = 𝑅2 + 𝑋 2 => 𝑍 = √𝑅2 + 𝑋 2 = √(8Ω)2 + (6Ω)2 = 10Ω
𝑈 2000𝑉
𝐼= = = 200𝐴
𝑍 10Ω

𝑆 = 𝑈 × 𝐼 = 2000[𝑉] × 200[𝐴] = 400000[𝑊] = 400[𝑘𝑉𝐴]

𝑃 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 = 𝑍 × 𝐼 2 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 = 𝑍 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 × 𝐼 2 = 𝑅 × 𝐼 2 = 8Ω × (200A)2 = 320[𝑘𝑊]

𝑄 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑠𝑖𝑛𝜑 = 𝑍 × 𝐼 2 × 𝑠𝑖𝑛𝜑 = 𝑍 × 𝑠𝑖𝑛𝜑 × 𝐼 2 = 𝑋 × 𝐼 2 = 6Ω × (200A)2

= 240[𝑘𝑉𝐴𝑟]

31. Un circuit electric monofazat, având lungimea de 30 m şi secţiunea de 4 mm2 , din aluminiu
cu ρ = 1/34  mm2/m, alimentează la extremitatea lui, cu o tensiune U = 220 V, un radiator
cu rezistenţa Rr = 20 şi o lampă cu puterea Pl = 330 W.
Să se calculeze:
a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul
dinspre sursă al circuitului;
b)energia consumată de radiator, respectiv de lampă, într-o oră şi 15 minute;
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp.

a) pierderea de tensiune din acest circuit, în procente din tensiunea de la capătul dinspre sursă
al circuitului;

𝑙
𝑅𝑐1 = 𝑅𝑐2 = 𝜌 ×
𝑆
𝑙 1 Ω𝑚𝑚2 30𝑚
𝑅𝑐 = 2 × 𝜌 × = 2 × × = 0,44Ω
𝑆 34 𝑚 4𝑚𝑚2
𝑈2 220𝑉
𝐼𝑟 = = = 11𝐴
𝑅𝑟 20Ω
𝑃𝑙 330𝑊
𝑃𝑙 = 𝑈2 × 𝐼𝑙 => 𝐼𝑙 = = = 1,5𝐴
𝑈2 220𝑉

𝐼𝑡 = 𝐼𝑙 + 𝐼𝑟 = 11𝐴 + 1,5𝐴 = 12,5𝐴

∆𝑈 = 𝑅𝑐 × 𝐼𝑡 = 0,44 Ω × 12,5𝐴 = 5,5𝑉

15
 𝑈1 = 𝑈2 + ∆𝑈 = 220𝑉 + 5,5𝑉 = 225,5𝑉

∆𝑈 5,5𝑉
∆𝑈 [%] = × 100 = × 100 = 2,44[%]
𝑈2 220𝑉

b) determinarea energiilor consumate de radiator si de lampa

15′ × 1ℎ
𝑡 = 1ℎ15′ = 1ℎ + = 1ℎ + 0,25ℎ = 1,25ℎ
60′
𝑈22 (220𝑉)2
𝑊𝑟 = 𝑃𝑟 × 𝑡 = ×𝑡 = × 1,25ℎ = 3,025[𝑘𝑊ℎ]
𝑅𝑟 20Ω
𝑊𝑙 = 𝑃𝑙 × 𝑡 = 330𝑊 × 1,25ℎ = 412,5[𝑊ℎ]
c) pierderea de energie în conductoarele circuitului, în acelaşi interval de timp
𝑊𝑐 = 𝑃𝑐 × 𝑡 = 𝑅𝑐 × 𝐼𝑡 2 × 𝑡 = 0,44Ω × (12,5𝐴)2 × 1,25ℎ = 86[𝑊ℎ]

32. Dintr-un circuit de iluminat sunt alimentate cu tensiunea de U = 220 V trei lămpi având
fiecare P1 = 200 W şi şapte lămpi având fiecare P2 = 40 W. conectate în paralel. Pierderea de
tensiune din circuit fiind de 2,5%, să se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de
funcţionare simultană a lămpilor.

16
a) rezistenţa electrică a circuitului, Rc;
• Din suma puterilor lampilor si cu tensiunea la bornele lor determinam curentul din circuit

∑ 𝑃𝐿𝑖 3 × 200𝑊 + 7 × 40𝑊 880𝑊

𝐼= = = = 4[𝐴]
𝑈2 220𝑉 220𝑉
• Cunoscand cadera de tensiune pe conductoarele liniei ΔU% si U2 determinam teniunea la capatul de
retea al circuitului

𝑈1 − 𝑈2 𝑈2 𝑈2 × 100 220𝑉 × 100

𝛥𝑈 = × 100 = 100 − × 100 ⇒ 𝑈1 = = = 225,6[𝑉]
𝑈1 𝑈1 100 − 𝛥𝑈 100 − 2,5
• Utilizand ΔU [V] si curentul total care strabate conductoarele circuitului determinam rezistenta
echivalenta a conductoarelor
𝛥𝑈 225,6𝑉 − 220𝑉 5,6𝑉
𝑅𝑐 = = = = 1,4[𝛺]
𝐼 4𝐴 4𝐴

b) pierderea de energie electrică ΔW din circuit într-o perioadă de timp t = 100 ore de funcţionare
simultană a lămpilor
𝑊 = 𝑅𝑐 × 𝐼 2 × 𝑡 = 1,4𝛺 × (4𝐴)2 × 100ℎ = 2,24[𝑘𝑊ℎ]

33. O lampă electrică cu P1 = 363 W şi un radiator având rezistenţa R = 17  funcţionează în

paralel la o tensiune U = 220 V o perioadă de timp t = 105 minute.
Să se afle:
a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l = 20
m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de tensiune pe
circuit ΔU = 3%;

b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

105′ × 1ℎ
𝑡 = 105′ = = 1,75ℎ
60′

17
 a) secţiunea circuitului comun din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m, în lungime de l =
20 m, care alimentează cele două receptoare, considerându-se o pierdere de
tensiune pe circuit ΔU = 3%;
𝑈1 − 𝑈2 𝑈2 𝑈2 × 100 220𝑉 × 100
𝛥𝑈 = × 100 = 100 − × 100 ⇒ 𝑈1 = = = 226,8[𝑉]
𝑈1 𝑈1 100 − 𝛥𝑈 100 − 3
𝑈1 − 𝑈2 226,8𝑉 − 220𝑉 6.8𝑉
𝛥𝑈 = 𝑅𝑐 × 𝐼 ⇒ 𝑅𝑐 = = = = 0,4657𝛺 ≈ 0,47[𝛺]
𝐼 14,6𝐴 14,6𝐴
𝑙 𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 20𝑚
𝑅𝑐 = 2 × 𝜌 × ⇒ 𝑆 = 2 × 𝜌 × =2× × = 2,66[𝑚𝑚2 ] ≈ 2,5[𝑚𝑚2 ]
𝑆 𝑅𝑐 32 𝑚 0,47

b) energia electrică pe care o consumă cele două receptoare.

𝑈2 2 (220𝑉)2
𝑊 = (𝑃1 + ) × 𝑡 = (363𝑊 + ) × 1,75ℎ = 5617[𝑊] ≈ 5,62[𝑘𝑊ℎ]
𝑅 17𝛺

34. Un electromotor trifazat ale cărui înfăşurări sunt conectate în stea la o reţea cu tensiunea pe
fază Uf = 220 V absoarbe un curent pe fiecare fază I = 10 A. Să se determine puterile activă
şi reactivă absorbite de electromotor, acesta funcţionând cu un factor de putere cos = 0,72.

𝑃 = 3 × 𝑈𝑓 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 = 3 × 220𝑉 × 10𝐴 × 0,72 =

4752[𝑊] ≈ 4,75[𝑘𝑊]

𝑆 = 3 × 𝑈𝑓 × 𝐼 = 3 × 220𝑉 × 10𝐴 = 6,6[𝑘𝑉𝐴]

𝑄 = √𝑆 2 − 𝑃2 = √(6,6𝑘𝑉𝐴)2 − (4,75𝑘𝑊)2 = 4,58[𝑘𝑉𝐴𝑟]

35. Printr-o linie electrică monofazată din aluminiu, având lungimea de 150 m şi alimentată la
tensiunea de 230 V va trece un curent neinductiv (cos  = 1) de 30 A. Ce secţiune minimă
trebuie să aibă conductoarele liniei, pierderea de tensiune considerându-se de 3% iar  = 1/34
 mm2/m.

3
230×
100
𝛥𝑈 = 𝑅 × 𝐼 ⇒ 𝑅 = = 0,23[𝛺]
30

2×𝑙 2 × 150
𝑅 =𝜌× ⇒𝑆= = 38,4[𝑚𝑚2 ]
𝑆 34 × 0,23

 Se va alege sectiunea standardizata S=40[𝑚𝑚2 ]

18
36. Un circuit electric monofazat, în lungime de 40 m şi conductoare de aluminiu cu secţiunea s
= 2,5 mm2, având la plecarea din tablou U = 230 V, alimentează un receptor cu o rezistenţă
neinductivă (cos  = 1) de 5 ; se consideră  = 1/32  mm2/m.
Ce curent indică un ampermetru montat în circuit?

𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 40𝑚
𝑅𝑐 = 2 × 𝜌 × = 2 × × = 1[𝛺]
𝑆 32 𝑚 2,5𝑚𝑚2

𝑅𝑒 = 𝑅𝑐 + 𝑅𝑟 = 1𝛺 + 5𝛺 = 6[𝛺]

𝑈1 230𝑉 230𝑉
𝐼= = = ≈ 38,3[𝐴]
𝑅𝑒 6𝛺 6𝛺

37. Printr-o LEA 3x400 V din aluminiu cu rezistivitatea ρ=1/32  mm2/m, de lungime l= 400 m
şi având s =95mm2, se transportă o putere electrică P=100 kW sub un factor de putere
cos=0,8.
Să se calculeze, în procente, pierderile de tensiune şi de putere.

𝑃 100000𝑊
𝑃 = √3 × 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 ⇒ 𝐼 = = = 180,6[𝐴]
√3 × 𝑈 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 √3 × 400𝑉 × 0,8

𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 400𝑚
𝑅𝑙 = 𝜌 × = = 0,132[𝛺]
𝑆 32 𝑚 95𝑚𝑚2

19
 𝑃 100𝑘𝑊
𝑃 = 𝑆 𝑐𝑜𝑠 𝜑 ⇒ 𝑆 = = = 125[𝑘𝑉𝐴]
𝑐𝑜𝑠 𝜑 0,8

𝑠𝑖𝑛 𝜑 = √1 − 𝑐𝑜𝑠 𝜑 2 = √1 − (0.8)2 = √0,36 = 0,6

𝑄 = 𝑆 × 𝑠𝑖𝑛 𝜑 = 125 × 0,6 = 75[𝑘𝑉𝐴𝑟]

𝑅 0,132𝛺
𝑍= = = 0,165[𝛺]
𝑐𝑜𝑠 𝜑 0,8

𝑋 = 𝑍 × 𝑠𝑖𝑛 𝜑 = 0,165𝛺 × 0,6 = 0,1[𝛺]

𝛥𝑈𝑓 = 𝛥𝑈𝐴𝑓 + 𝑗𝛿𝑈𝑓

𝑅×𝑃+𝑋×𝑄 𝑋×𝑃−𝑅×𝑄
𝛥𝑈𝑙 = +𝑗
𝑈𝑙 𝑈𝑙

• Uf1 tensiunea de faza in punctul 1

• Uf2 tensiunea de faza in punctul 2
• in punctul 2 avem racordata sarcina SC
• ΔUf caderea de tensiune pe linie
• ΔUAf caderea longitudinala de tensiune
• δUf caderea transversala de tensiune
• DUf pierderea de tensiune = IU1I - IU2I

20
 Daca neglijam caderea de tensiune transversala caderea de tensiune este egala cu caderea
de tensiune longitudinala

𝑃 × 𝑅 + 𝑄 × 𝑋 100000𝑊 × 0,132𝛺 + 75000𝑉𝐴𝑟 × 0,1𝛺

𝛥𝑈 [𝑉] = = = 51,75[𝑉]
𝑈 400𝑉

[%]
𝛥𝑈 [𝑉] 51,75𝑉
𝛥𝑈 = × 100 = × 100 = 12,9%
𝑈 400𝑉

𝛥𝑃[𝑘𝑊] = √3 × 𝛥𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 = √3 × 51,75𝑉 × 180,6𝐴 × 0,8 = 12950,3[𝑊]

= 12,9[𝑘𝑊]

[%]
𝛥𝑃[𝑘𝑊] 12,9𝑘𝑊
𝛥𝑃 = × 100 = × 100 = 12,9%
𝑃 100𝑘𝑊

38. Să se calculeze secţiunea s a unui circuit cu U = 220 V din aluminiu cu ρ = 1/32  mm2/m
având lungimea l = 50 m, pentru alimentarea unui electromotor monofazat de putere
nominală PN = 5 CP, 220V, factorul de putere (în regim normal şi la pornire) cos = 0,8,
randamentul  = 0,9, cu pornire directă, admiţând la pornire o pierdere de tensiune ΔU pa =
14% , o densitate a curentului la pornire δpa = 20 A/mm2 şi absorbind la pornire un curent IP
= 5IN . În regim permanent de funcţionare se admite o pierdere de tensiune în reţea ΔU = 5%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
• încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 23 A pentru s = 4mm2 , 30A pentru s =
6 mm2 , 41A pentru s = 10mm2
• densitatea curentului la pornire;
• pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

1[𝐶𝑃] = 735,5[𝑊]

𝑊 𝑊
𝑃𝑛 [𝑤] = 735,5 × 𝑃𝑛 𝐶𝑃 = 735,5 × 5𝐶𝑃 = 3677[𝑊] = 3,677[𝑘𝑊]
𝐶𝑃 𝐶𝑃

3677𝑊
𝑃 = 𝑈 × 𝐼𝑁 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑁 = = 23,2[𝐴]
220𝑉 × 0,8 × 0,9
21
 𝑈 × 𝛥𝑈[%]
𝛥𝑈𝑙𝑜𝑛𝑔𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 [𝑉] = 𝑈 × 𝛥𝑈[%] × 100 = 𝑅𝑐 × 𝐼𝑁 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 ⇒ 𝑅𝑐 =
𝐼𝑁 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑

220𝑉 × 0,05
= = 0,59[𝛺]
23,2𝐴 × 0,8

𝑙 𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 50𝑚
𝑅𝑐 = 2𝜌 × ⇒ 𝑆𝑐 = 2𝜌 × =2× = 5,3𝑚𝑚2 ⇒ 𝑆𝑐_𝑆𝑇𝐴𝑆
𝑆𝑐 𝑅𝑐 32 𝑚 0,59𝛺

= 6[𝑚𝑚2 ]

• Verificam sectiunea aleasa - incalzire in regim de durata

𝐼𝑁 = 23,2𝐴 < 𝐼𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙 = 30𝐴 ⇒ 𝑆𝑐 = 6𝑚𝑚2 => 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒
• Verificam densitatea de curent in regim de pornire:
𝐼𝑃 = 5 × 𝐼𝑁 = 5 × 23,2𝐴 = 116[𝐴]

𝐼𝑃 116𝐴 𝐴 𝐴
𝛿𝑐_𝑝 = = 2
= 19,33 2
< 20 2
⇒ 𝑆𝑐_𝑝 = 6𝑚𝑚2 , 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒
𝑆𝑐 6𝑚𝑚 𝑚𝑚 𝑚𝑚
• Verificam sectiunii la caderea de tensiune in regim de pornire
[𝑉] 14%
𝛥𝑈𝑝_𝑎𝑑𝑚𝑖𝑠 = × 220𝑉 = 30,8𝑉
100
[𝑉]
[%} 𝛥𝑈𝑝 𝑅𝑐 × 𝐼𝑃 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑
𝛥𝑈𝑝 = × 100 = × 100
𝑈 𝑈
[%} 𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 50𝑚
𝛥𝑈𝑝 = 2𝜌 × × 𝐼𝑃 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 × 100 = 2 116𝐴 × 0,8 × 100
𝑆𝑐 × 𝑈 32 𝑚 6𝑚𝑚2 × 220𝑉
= 22% > 14%

Deoarece sectiunea de 6mm2 nu indeplineste criteriul caderii de tensiune in regim de pornire vom
utiliza acest criteriu pentru alegerea noii trepte de tensiune
[𝑉]
[𝑉] 𝛥𝑈𝑝_𝑎𝑑𝑚
30,8𝑉
𝛥𝑈𝑝_𝑎𝑑𝑚 = 𝑅𝑐 × 𝐼𝑃 ⇒ 𝑅𝑐 = = 0,265𝛺=
𝐼𝑝 116𝐴
𝑙 𝑙 1 𝛺𝑚𝑚2 50𝑚
𝑅𝑐 = 2𝜌 × ⇒ 𝑆𝑐 = 2𝜌 × =2 = 11,79[𝑚𝑚2 ]
𝑆𝑐 𝑅𝑐 32 𝑚 0,265𝛺
Alegem urmatoarea treapta de sectiune standardizata Sc=16mm2

22
39. Un electromotor având puterea nominală Pn= 15 kW, randamentul  = 0,9 şi cos n = 0,8
este alimentat la tensiunea nominală Un= 3x380 V, printr-o linie electrică trifazată, având
lungimea L = 100 m şi conductoare cu secţiunea S=25 mm2 şi  = 1/32  mm2/m. Să se
determine:
a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;
b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului
automat al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat
la un curent cuprins între (1,05 – 1,2) In.

a) curentul electric In absorbit din linie de electromotor;

15000𝑊
𝑃𝑛 = √3 × 𝑈𝑛 × 𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑛 = = 31,7[𝐴]
√3 × 380𝑉 × 0,8 × 0,9

b) pierderea de tensiune din linie până la electromotor;

𝛥𝑈 [𝑉] = √3 × 𝑅𝑙 × 𝐼𝑛 × 𝑐𝑜𝑠 𝜑 = √3 × 0,125𝛺 × 31,7𝐴 × 0,8 = 5,48[𝑉]

[%]
𝛥𝑈 [𝑉] 5,48𝑉
𝛥𝑈 = × 100 = × 100 = 1,44%
𝑈𝑛 380𝑉
c) valoarea maximă a curentului la care poate fi reglat releul termic al întrerupătorului automat
al electromotorului, ştiind că, conform normativelor, releul termic poate fi reglat la un curent
cuprins între (1,05 – 1,2) In.

𝐼𝑛𝑚𝑎𝑥 = 1,2 × 𝐼𝑛 = 1,2 × 31,7 = 38,04[𝐴]

23
41. O linie electrică monofazată, având conductoare de 6 mm2 din aluminiu, alimentează un
receptor cu o rezistenţă electrică interioară neinductivă (cos  = 1) R = 20 , situat la o
distanţă de 192 m de tabloul de siguranţe. Tensiunea la tablou este de 220 V. Se consideră  =
1/32  mm2/m Să se determine:
a) tensiunea la bornele receptorului;
b) energia electrică consumată numai de receptor în jumătate de oră;
c) energia electrică consumată (pierdută) în conductoarele liniei în acelaşi timp.

2 × 𝑙 2 × 192
𝑅𝑙 = 𝜌 × = = 2[𝛺]
𝑆 32 × 6
𝑈 220
𝐼= = = 10[𝐴]
𝑅𝑙 + 𝑅 2 + 20

𝑎) 𝑈𝑟 = 𝑅 × 𝐼 = 20 × 10 = 200[𝑉]

𝑏) 𝑊𝑟 = 𝑈𝑟 × 𝐼 × 𝑡 = 200 × 10 × 0,5 = 1000 [𝑊ℎ] = 1[𝑘𝑊ℎ]

𝑐) 𝑊𝑙 = (𝑈 − 𝑈𝑟 ) × 𝐼 × 𝑡 = 20 × 10 × 0,5 = 100[𝑊ℎ]

42. Dintr-un post de transformare al unei fabrici se alimentează, printr-un circuit separat, un
reflector aflat la distanţă, care are o rezistenţă ohmică interioară R = 50 . Tensiunea la
plecarea circuitului din post este de 230 V, iar pierderea de tensiune din circuit până la
reflector este de 10%. Să se determine:
a) consumul propriu lunar de energie al reflectorului, care funcţionează 10 ore/zi, considerându-
se o lună de 30 de zile;
b) energia electrică pierdută în conductoarele liniei în aceeaşi perioadă de timp.

230 − 23
𝑈 = 𝛥𝑈 + 𝑅 × 𝐼 ⇒ 𝐼 = = 4,14𝐴
50

𝑎)𝑊 = 𝑅 × 𝐼 2 × 𝑡 = 50 × (4,14)2 × 10 × 30 = 258000[𝑊ℎ] = 258[𝑘𝑊ℎ]

23
𝑏)𝛥𝑈 = 𝑅𝑐 × 𝐼 ⇒ 𝑅𝑐 = = 5,55[𝛺]
4,14

𝛥𝑊𝑐 = 𝑅𝑐 × 𝐼 2 × 𝑡 = 5,55 × 4,142 × 10 × 30 = 28500[𝑊ℎ] = 28,5[𝑘𝑊ℎ]

24
43. O linie electrică aeriană monofazată alimentează la capătul ei lămpi cu incandescenţă la
tensiunea de 220 V, însumând o putere de 3300 W. Lungimea liniei, având conductoare din
aluminiu, este de 200 m, iar secţiunea conductoarelor ei este de 16 mm2;  = 1/32  mm2/m.
Să se calculeze:
a) tensiunea liniei la plecarea din tablou şi procentul de pierdere de tensiune pe linie;
b) consumul de energie electrică al lămpilor la o funcţionare de 30 de minute.

3300
𝑃 =𝑈×𝐼 ⇒𝐼 = = 15[𝐴]
220

2 × 𝑙 2 × 200
𝑅𝑙 = 𝜌 × = = 0,78[𝛺]
𝑆 32 × 16

𝛥𝑈 = 𝑅𝑙 × 𝐼 = 0,78 × 15 = 11,7[𝑉]

𝑎)𝑈𝑠 = 𝑈 + 𝛥𝑈 = 220 + 11,7 = 231,7[𝑉]

𝛥𝑈 11,7
𝛥𝑈[%] = × 100 = × 100 = 5%
𝑈𝑠 231,7

𝑏)𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = 3300 × 0,5 = 1650[𝑊ℎ] = 1,65[𝑘𝑊ℎ]

44. Un circuit electric este alimentat la plecarea din tablou, la tensiunea de 220 V. La capătul
opus este racordat un radiator având 3135 W. Pierderea de tensiune din circuit este de 5%. Să
se calculeze:
a) rezistenţa electrică a circuitului conductoarelor (R1) şi separat a radiatorului (R2).
b) Consumul de energie electrică al radiatorului într-un interval de 10 minute.

5 × 220
𝑎)𝛥𝑈 = = 11[𝑉]
100

3135
𝑃 = (𝑈 − 𝛥𝑈) × 𝐼 ⇒ 𝐼 = = 15[𝐴]
220 − 11
𝛥𝑈 11
𝑅1 = = = 0,73[𝛺]
𝐼 15
𝑈 − 𝛥𝑈 220 − 11
𝑅2 = = = 13,93[𝛺]
𝐼 15

25
 10′×1ℎ 10
𝑏) 𝑡 = 10′ = =
60′ 60

10
𝑊 = 𝑃 × 𝑡 = 3135 × = 522,5[𝑊ℎ]
60

45. Într-un atelier se înlocuieşte un polizor cu un strung. Ştiind că circuitul care alimentează
polizorul are 4 conductoare izolate de aluminiu de 2,5 mm2, montate în tub, să se verifice dacă
prin acest circuit se poate alimenta strungul şi în caz contrar să se redimensioneze circuitul. Se
verifică căderea de tensiune şi densitatea de curent, în regim normal şi la pornirea
electromotorului strungului. Se cunosc: puterea electromotorului strungului: 7 kW, tensiunea
de alimentare 380/220 V, cos  = 0,8 (se consideră aceeaşi valoare atât în regim normal cât şi
la pornire), randamentul  = 0,9, curentul de pornire IP = 6 Inominal, lungimea circuitului 20 m, 
= 1/34  mm2/m, pierderea de tensiune la pornirea electromotorului  10% , densitatea
admisibilă de curent pentru Al, în regim permanent δN = 6 A/mm2, în regim de pornire δp = 20
A/mm2.
7000
𝑃 = √3 × 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼 = = 14,79[𝐴]
√3 × 380 × 0,8 × 0,9
𝐼 14,79
𝛿= = = 5,9𝐴/𝑚𝑚2 < 𝛿𝑁
𝑆 2,5

=> Din punctul de vedere al densitatii de curent in regim normal circuitul poate alimenta
strungul.

𝐼𝑃 6 × 14,79 35,5𝐴
𝛿𝑝𝑜 = = = > 𝛿𝑝
𝑆 2,5 𝑚𝑚2
=> Din punctul de vedere al densitatii de curent la pornire circuitul nu alimenta strungul.
Calculam sectiunea minima care satisface aceasta
conditie.

𝐼𝑃 6 × 14,79
𝛿𝑝 = ⇒𝑆= = 4,44𝑚𝑚2
𝑆 20

Alegem sectiunea standardizata : 𝑆 = 6𝑚𝑚2

Verificam densitatea de curent in regim normal:

𝐼 14,79 𝐴
𝛿𝑁 = = = 2,46 2
< 𝛿𝑁 ⇒ 𝑆 = 6𝑚𝑚2 => satisface aceasta conditie
𝑆 6 𝑚𝑚

26
 Verificam caderea de tensiune in regim normal:
𝑙 20
𝑅𝑐 = 𝜌 × = = 0,1𝛺
𝑆 34 × 6

√3 × 𝑅𝑐 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 √3 × 0,1 × 14,79 × 0,8 × 100

𝛥𝑈[%] = × 100 = = 0,54%
𝑈 380

< 5% (conform normelor)

𝑆 = 6𝑚𝑚2 satisface aceasta conditie

Verifica caderea de tensiune la pornire:

√3 × 𝑅𝑐 × 𝐼𝑝 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 √3 × 0,1 × 6 × 14,79 × 0,8 × 100

𝛥𝑈𝑝 [%] = × 100 = = 3,24%
𝑈 380

< 10% ⇒

𝑆 = 6𝑚𝑚2 satisface aceasta conditie

𝑆 = 6𝑚𝑚2

46. O coloană electrică trifazată (380/220 V) din aluminiu cu rezistivitate  = 1/34  mm2/m,
de lungime l = 20m, realizată cu conductoare neizolate, libere în aer, alimentează un tablou de
la care pleacă circuite pentru:
• un electromotor trifazat cu puterea PT = 5kW;
• un electromotor monofazat cu puterea PM1 = 4kW;
• două electromotoare monofazate cu puterea PM2 = 2kW fiecare (pe circuite separate);
• 30 lămpi de câte 200 W fiecare, împărţite egal pe cele trei faze (3 circuite).
Pierderea de tensiune admisă în coloană este ΔU=2%.
Electromotoarele au randamentul  = 0,9 , factorul de putere ( în regim normal şi la pornire)
cos = 0,8, iar la pornire au Ipornire = 5 Inominal şi admit o pierdere de tensiune Δup = 10%.
Să se determine secţiunea coloanei (ţinând cont de faptul că motoarele monofazate se
conecteză fiecare pe câte o fază) şi să se facă verificarea pentru:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă. Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră: 75 A pentru s = 10 mm2, 105 A
pentru s = 16 mm2, 135 A pentru s = 25 mm2 .;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpadm = 20
A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

27
 5000
𝑃𝑇 = √3 × 𝑈 × 𝐼𝑇 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑇 = = 10,56𝐴
√3 × 380 × 0,8 × 0.9
4000
𝑃𝑀1 = 𝑈 × 𝐼𝑀1 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑀1 = = 25,25𝐴
220 × 0,8 × 0.9
2000
𝑃𝑀2 = 𝑈 × 𝐼𝑀2 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑀2 = = 12,625𝐴
220 × 0,8 × 0.9
30
× 200
𝑃𝐿 = 𝑈 × 𝐼𝐿 ⇒ 𝐼𝐿 = 3 = 9,1𝐴
220

Curentul maxim va fi ⥂ pe faza care alimenteaza motorul M_1:

=> Se neglijeaza unghiul dintre curentul consumat de motoare si cel consumat de lampi si
rezulta:
𝐼𝑀𝐴𝑋 = 10,56 + 25,25 + 9,1 = 45𝐴

=> Curentul pe fazele mai putin incarcate va fi:

𝐼𝑀𝐼𝑁 = 10,56 + 12,625 + 9,1 = 32,3𝐴

=> Curentul pe conductorul neutru va fi:

𝐼⃗𝑁 = 𝐼⃗𝑀1 + 𝐼⃗𝑀2 + 𝐼⃗𝑀2 𝑠𝑎𝑢 𝑖𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙 𝐼𝑁 = 25,25 − 12,625 = 12,625𝐴

- Calculam sectiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent:

𝑙 20 × (45 + 12,625) × 0,8

𝛥𝑈𝑓 = 𝜌 × × (𝐼𝑀𝐴𝑋 + 𝐼𝑁 ) × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 ⇒ 𝑆 = = 6,16𝑚𝑚2 ⇒
𝑆 2
× 220 × 34
100
𝑆 = 10𝑚𝑚2

- Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent:

𝐼𝑀𝐴𝑋 = 45𝐴, 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒 ⇒ 𝑆 = 10𝑚𝑚2

- Verificam densitatea curentului la pornire:

𝐼𝑇𝑃 = 5 × 10,56 = 52,8[𝐴]
𝐼𝑀1𝑃 = 5 × 25,25 = 126,25[𝐴]
𝐼𝑃 = 52,8 + 126,25 + 9,1 = 188,15[𝐴]
𝐼𝑃 188,15 𝐴 𝐴
𝛿𝑝 = = = 18,8 < 𝛿 𝑝𝑎𝑑𝑚 = 20 → 𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎𝑆 = 10𝑚𝑚2 𝑐𝑜𝑟𝑒𝑠𝑝𝑢𝑛𝑑𝑒
𝑆 10 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2

28
- Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului:
Presupunem ca problema se referala pornirea motorului monofazat de 4kW pentru care cel
mai mare curent de pornire este:
𝐼𝑃 = 126,25𝐴
2×𝑙
𝜌× × 𝐼𝑃 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 2 × 20 × 126,25 × 0,8
𝛥𝑈𝑓 [%] = 𝑆 × 100 = × 100 = 5,4% < 10%
𝑈 34 × 220 × 10
→ 𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎𝑆 = 10𝑚𝑚2
𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑎 𝑆 = 10𝑚𝑚2

Problema se rezolva folosind alte ipoteze de calcul si anume neglijand curentul prin
conductorul neutru si considerand sistemul echilibrat cu curentul de pe faza cea mai incarcata
circuland pe toate fazele. Astfel rezulta:

- Calculam sectiunea coloanei in conditiile caderii de tensiune in regim permanent:

𝑙
√3 × 𝜌 × 𝑆 × 𝐼𝑀𝐴𝑋 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 × 20 × 45 × 0,8 × 100
∆𝑈[%] = × 100 = > 𝑆 =
𝑈 2 × 380 × 34

𝑆 = 4,82[𝑚𝑚2 ], 𝑎𝑙𝑒𝑔𝑎𝑛𝑑 𝑜 𝑣𝑎𝑙𝑜𝑎𝑟𝑒 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 => 𝑆 = 6[𝑚𝑚2 ]

- Verificam densitatea curentului la pornire:

𝐼𝑃 188,15 𝐴 𝐴
𝛿𝑝 = = = 31,35 > 𝛿𝑝𝑎𝑑𝑚 = 20 →
𝑆 6 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2
𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑆 = 6𝑚𝑚2 𝒏𝒖 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒅𝒆

-Verificam urmatoarea sectiune standardizata 𝑆 = 10𝑚𝑚2 :

𝐼𝑃 188,15 𝐴 𝐴
𝛿𝑝 = = = 18,81 < 𝛿𝑝𝑎𝑑𝑚 = 20 →
𝑆 10 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2
𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑆 = 10𝑚𝑚2 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒅𝒆

- Verificam caderea de tensiune in regim permanent:

𝑙
√3 × 𝜌 × 𝑆 × 𝐼𝑀𝐴𝑋 × 𝑐𝑜𝑠𝜑 √3 × 20 × 45 × 0,8 × 100
∆𝑈[%] = × 100 = =
𝑈 34 × 10 × 380
0,96[%] < 2[%]
=> 𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑆 = 10𝑚𝑚2 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒅𝒆

- Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent:

𝐼𝑀𝐴𝑋 = 45𝐴, 𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒅𝒆 ⇒ 𝑆 = 10𝑚𝑚2

29
 - Verificam pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotoarelor (enuntu
lproblemei este neclar):

𝐼𝑃 = 52,8 + 126,25𝐴 = 179[𝐴]

𝑙
√3 × 𝜌 × 𝑆 × 𝐼𝑃 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 √3 × 20 × 179 × 0,8
𝛥𝑈[%] = × 100 = × 100 = 3,83% < 10%
𝑈 34 × 380 × 10
→ 𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎
𝑆 = 10[𝑚𝑚2 ]𝒄𝒐𝒓𝒆𝒔𝒑𝒖𝒏𝒅𝒆
𝑆 = 10𝑚𝑚2

47. Să se determine prin calcul secţiunea s a unei coloane electrice trifazate din aluminiu cu
rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m în lungime l = 30m, la capătul căreia sunt conectate: un
electromotor de 2,5 CP 3x380V şi un electromotor de 2 kW 2x220, ştind că acestea absorb la
pornire de trei ori curentul lor nominal, randamentul lor este  = 0,95, factorul de putere (în
regim normal şi la pornire) este cos = 0,9, pierderea de tensiune în coloană este ΔU =3% şi că
pierderea maximă de tensiune admisă la pornirea simultană a electromotoarelor este ΔUp
=12%.
Secţiunea calculată se va verifica la:
o încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim
admisibil în regim de durată Iadm. se consideră:16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A
pentru s = 4mm2, 27A pentru s = 6 mm2 ;
o densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
o pierderea de tensiune din circuit la pornirea simultană a electromotoarelor.
𝑃𝑟 𝑒 𝑠𝑢𝑝 𝑢 𝑛𝑒𝑚𝑝𝑟𝑖𝑛𝑎𝑏𝑠𝑢𝑟𝑑−)𝑐𝑎𝑒𝑛𝑢𝑛𝑡𝑢𝑙𝑝𝑟𝑜𝑏𝑙𝑒𝑚𝑒𝑖𝑒𝑠𝑡𝑒𝑐𝑜𝑟𝑒𝑐𝑡𝑠𝑖𝑟𝑎𝑐𝑜𝑟𝑑𝑎𝑚𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙
𝑚𝑜𝑛𝑜𝑓𝑎𝑧𝑎𝑡 𝑖𝑛𝑡 𝑟 𝑒𝑓𝑎𝑧𝑒𝑙𝑒𝑅𝑠𝑖𝑆. 𝑉𝑜𝑚𝑐𝑎𝑙𝑐𝑢𝑙𝑎𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑖𝑖𝑝𝑒𝑓𝑖𝑒𝑐𝑎𝑟𝑒𝑓𝑎𝑧𝑎𝑠𝑖𝑝𝑒𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑛𝑒𝑢𝑡𝑟𝑢.

𝑃𝑇 = 2,5 × 735,5 = 1839[𝑊]

30
 1839
𝑃𝑇 = √3 × 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑇 = = 3,268[𝐴]
√3 × 380 × 0,9 × 0,95
2000
𝑃𝑀 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑀 = = 6,156[𝐴]
380 × 0,9 × 0,95
𝜙𝑅𝑇 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( 0,9) = −25,84°
→
Luand ca referinta 𝑈 𝑅 =>

→
𝐼 𝑅𝑇 = 3,268 × (𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑅𝑇 + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛 𝜙𝑅𝑇 ) = 3,268 × (0,9 − 𝑗 × 0,436) = 2,941 − 𝑗 × 1,425𝐴
𝜙𝑅𝑀 = −25,84° + 30° = 4,16°
→
𝐼 𝑅𝑀 = 6,156 × [𝑐𝑜𝑠( 4,16°) + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛( 4,16°)] = 6,156 × (0,997 + 𝑗 × 0,073)
= 6,138 + 𝑗 × 0,449𝐴
→ → →
𝐼 𝑅 = 𝐼 𝑅𝑇 + 𝐼 𝑅𝑀 = 2,941 − 𝑗 × 1,425 + 6,138 + 𝑗 × 0,449 = 9,079 − 𝑗 × 0,976𝐴
𝐼𝑅 = √9,0792 + 0,9762 = 9,131𝐴
−0,976
𝜙𝑅 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = −6,136°
9,079
𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑅 = 0,994
𝜑𝑆𝑇 = arccos(0,9) = −25,84°
→
Luand ca referinta 𝑈 𝑆 =>
→
𝐼 𝑆𝑇 = 3,268 × (𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑆𝑇 + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛 𝜙𝑆𝑇 ) = 3,268 × (0,9 − 𝑗 × 0,436) = 2,941 − 𝑗 × 1,425𝐴
𝜙𝑆𝑀 = −25,84° − 30° = −55,84°
→
𝐼 𝑆𝑀 = 6,156 × [𝑐𝑜𝑠( − 55,84°) + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛( − 55,84°)] = 6,156 × (0,562 + 𝑗 × 0,827)
= 3,46 + 𝑗 × 5,091𝐴
→ → →
𝐼 𝑆 = 𝐼 𝑆𝑇 + 𝐼 𝑆𝑀 = 2,941 − 𝑗 × 1,425 + 3,46 − 𝑗 × 5,091 = 6,401 − 𝑗 × 6,516𝐴

𝐼𝑆 = √6,4012 + 6,5162 = 9,131[𝐴]

−6,516
𝜙𝑆 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = −45,51°
6,401

𝑐𝑜𝑠𝜑𝑆 = 0,7

𝜙 𝑇𝑇 = 𝑎𝑟𝑐𝑐𝑜𝑠( 0,9) = −25,84°

→
Luand ca referinta 𝑈 𝑇 =>
→
𝐼 𝑇𝑇 = 3,268 × (𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇𝑇 + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛 𝜙 𝑇𝑇 ) = 3,268 × (0,9 − 𝑗 × 0,436) = 2,941 − 𝑗 × 1,425𝐴
→ →
𝐼 𝑇 = 𝐼 𝑇𝑇 = 2,941 − 𝑗 × 1,425𝐴
𝐼𝑇 = √2,9412 + 1,4252 = 3,268𝐴
−1,425
𝜙 𝑇 = 𝑎𝑟𝑐𝑡𝑔 = −25,84°
2,941

31
 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝑇 = 0,9
- Pentru verificare calculam curentul prin conductorul neutru. Luam ca referinta tensiunea 𝑈𝑅
→ → → →
𝐼 𝑁 = 𝐼 𝑅 + 𝐼 𝑆 + 𝐼 𝑇 = 9,131 × [𝑐𝑜𝑠( − 6,136°) + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛( − 6,136°)] +
+9,134 × [𝑐𝑜𝑠( − 45,51° − 120°) + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛( − 45,51° − 120°)] +
+3,268 × [𝑐𝑜𝑠( − 25,84° + 120°) + 𝑗 × 𝑠𝑖𝑛( − 25,84° + 120°)]
= 9,131 × (0,994 − 𝑗 × 0,107) +
9,134 × (−0,968 − 𝑗 × 0,25) + +3,268 × (−0,073 + 𝑗 × 0,997)
= (9,076 − 8,841 − 0,238) +
+𝑗(−0,977 − 2,284 + 3,258) = −0,003 + 𝑗 × 0,02 = 0𝐴

Rezultatul era previzibil deoarece avem un consumator trifazat simetric, fara curent de nul, si un
consumator bifazat, deasemenea fara curent de nul.
Pe baza curentilor obtinuti vom dimensiona coloana tinand cont de faza cea mai solicitata si
calculand caderile de tensiune si densitatile de curent in regim de durata si la pornirea motoarelor.
Calculele le vom face raportandu-ne la tensiunea de faza si nu de linie.

Se observa ca faza cea mai solicitata este R unde avem:

𝐼𝑅 = √9,0792 + 0,9762 = 9,131𝐴

𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑅 = 0,994

- Calculam sectiunea minima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent

𝑙
𝜌 × × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 𝜌 × 𝑙 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 100
𝛥𝑈𝑓 [%] = 𝑆 × 100 ⇒ 𝑆 =
𝑈 𝛥𝑈𝑓 [%] × 𝑈
30 × 9,131 × 0,994 × 100
= = 1,28𝑚𝑚2
32 × 3 × 220
𝐴𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑆 = 1,5𝑚𝑚2

- Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor:

𝐼𝑃 = 3 × 𝐼𝑅 = 3 × 9,131 = 27,4𝐴
𝐼𝑃 27,4 𝐴 𝐴
𝛿𝑃 = = = 18,26 < 20 = 𝛿𝑃𝑎𝑑𝑚
𝑆 1,5 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2
𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑆 = 1,5𝑚𝑚2 𝒔𝒂𝒕𝒊𝒔𝒇𝒂𝒄𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕𝒊𝒆.

- Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor:

𝑙
𝜌 × × 𝐼𝑃 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 30 × 27,4 × 0,994 × 100
𝛥𝑈𝑓 [%] = 𝑆 × 100 = = 11,6% < 12%
𝑈 32 × 220
𝑆𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑆 = 1,5𝑚𝑚2 𝒔𝒂𝒕𝒊𝒔𝒇𝒂𝒄𝒆 𝒂𝒄𝒆𝒂𝒔𝒕𝒂 𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒕𝒊𝒆.

32
- Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent:
Enuntul problemei nu furnizeaza date despre curentul permanent suportat de un conductor cu
𝑆 = 1,5𝑚𝑚2 .
Presupunea facuta (aceea ca enuntul problemei este correct) a fost gresita.
Type equation here.
Motorul monofazat este de 1x220V si se racordeaza intre o faza si neutru. Refacem calculele
in aceste conditii.

𝑃𝑇 = 2,5 × 735,5 = 1839𝑊

1839
𝑃𝑇 = √3 × 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑇 = = 3,26𝐴
√3 × 380 × 0,9 × 0,95
2000
𝑃𝑀 = 𝑈 × 𝐼 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 ⇒ 𝐼𝑀 = = 10,63𝐴
220 × 0,9 × 0,95
𝐼𝑁 = 𝐼𝑀 = 10,63𝐴
𝐼𝑀𝑎𝑥 = 𝐼𝑇 + 𝐼𝑀 = 3,26 + 10,63 = 14𝐴

- Calculam sectiunea minima in conditiile caderii de tensiune in regim permanent:

(2 × 𝑅𝑐 × 𝐼𝑀 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 + 𝑅𝑐 × 𝐼𝑇 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙) × 100

𝛥𝑈𝑓 [%] = ⇒ 𝑅𝑐
𝑈𝑓
𝛥𝑈𝑓 [%] × 𝑈𝑓
= =
𝑐𝑜𝑠 𝜙 × (2 × 𝐼𝑀 + 𝐼𝑇 ) × 100
3 × 220
= 0,3[𝛺]
0,9 × (2 × 10,63 + 3,26) × 100
𝑙 𝜌×𝑙 30
𝑅𝑐 = 𝜌 × ⇒ 𝑆 = = = 3,12[𝑚𝑚2 ]
𝑆 𝑅𝑐 32 × 0,3
𝐴𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑆 = 4[𝑚𝑚2 ]

- Verificam caderea de tensiune la pornirea motoarelor

𝐼𝑃𝑇 = 3 × 𝐼𝑇 = 3 × 3,26 = 9,78[𝐴]
𝐼𝑃𝑀 = 3 × 𝐼𝑀 = 3 × 10,63 = 31,9[𝐴]
𝑙 30
𝑅𝑐 = 𝜌 × = = 0,234[𝛺]
𝑆 32 × 4
𝛥𝑈𝑃 = 2 × 𝑅𝑐 × 𝐼𝑀 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 + 𝑅𝑐 × 𝐼𝑇 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 = 0,234 × 0,9 × (2 × 31,9 + 9,78) = 15,5𝑉
𝛥𝑈𝑝 15,5
𝛥𝑈𝑃 [%] = × 100 = × 100 = 7% < 12%
𝑈𝑓 220
𝑆 = 4𝑚𝑚2 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒
- Verificam incalzirea conductoarelor in regim permanent
𝐼𝑀𝑎𝑥 = 14𝐴 < 20𝐴 (𝑑𝑖𝑛 𝑒𝑛𝑢𝑛𝑡)
𝑆 = 4𝑚𝑚2 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒

33
- Verificam densitatea de curent la pornirea motoarelor:
𝐼𝑃 = 3 × 14 = 42𝐴
𝐼𝑃 42 𝐴 𝐴
𝛿𝑃 = = = 10,5 < 20 (𝑑𝑖𝑛𝑒𝑛𝑢𝑛𝑡)
𝑆 4 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2
𝑆 = 4𝑚𝑚2 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒
𝑺𝒐𝒍𝒖𝒕𝒊𝒂 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍𝒂: 𝑺 = 𝟒𝒎𝒎𝟐

48. O coloană electrică de 380/220 V de aluminiu în lungime de 25 m alimentează un tablou

secundar de la care pleacă circuite pentru:
- un electromotor trifazat de 4 kW
- un electromotor monofazat de 2 kW
- 20 de lămpi de câte 100 W fiecare.
Electromotoarele au pornire directă şi absorb la pornire de şase ori curentul nominal I n.
Pierderea de tensiune admisă în coloană este de 2%, iar la pornirea electromotoarelor
maximum 10%; conductibilitatea  = 34, cos  = 0,7(se consideră aceeaşi valoare atât în
regim normal cât şi la pornire) şi  = 0,9, Curentul maxim admisibil în regim permanent,
pentru conductoare de Al cu secţiunea de 6 mm2 este 30 A, iar densitatea admisibilă de
curent pentru Al, în regim de pornire δp = 20 A/mm2. Ţinându-se seama de încărcarea
echilibrată a fazelor şi de un mers simultan la plină sarcină a tuturor receptoarelor, să se
determine secţiunea coloanei. Se va face verificarea la densitate de curent în regim de
pornire şi la cădere de tensiune.
Indicaţii:
Pentru echilibrarea sarcinilor pe cele trei faze, electromotorul monofazat se conectează la faza
R, cate 10 lămpi se conectează la faza S, respective la faza T. Cea mai încărcată va rezulta, în
acest caz, faza R; se va calcula secţiunea coloanei luînd în considerare curentul total din faza
R,unde este racordat electromotorul monofazat.

Valorile curentilor in regim de durata sunt:

Neglijam defazajul dintre curentul absorbit de motoare si cel absorbit de lampi.
𝑃𝑡 4000
𝐼𝑡 = = = 9,65𝐴
√3 × 𝑈 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 √3 × 380 × 0,7 × 0,9
𝑃𝑚 2000
𝐼𝑚 = = = 14,43𝐴
𝑈 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 220 × 0,7 × 0,9
𝐼𝑚𝑎𝑥
𝑃 10 × 100
𝐼𝑙 = = = 4,5𝐴
𝑈 220
𝐼𝑁 = 14,43 − 4,5 = 9,93𝐴

Valorile curentilor la pornirea motoarelor, considerand si lampile alimentate, sunt:

34
 𝐼𝑡𝑝 = 6 × 𝐼𝑡 = 6 × 9,65 = 57,9𝐴
𝐼𝑚𝑝 = 6 × 𝐼𝑚 = 6 × 14,43 = 86,6𝐴
𝐼𝑚𝑎𝑥 𝑝 = 57,9 + 86,6 = 144,5𝐴
𝐼𝑁𝑝 = 86,6 − 4,5 = 82,1𝐴

- Verificam coloana la densitatea de curent la pornirea motoarelor cu 𝑺 = 𝟔𝒎𝒎𝟐

Imax p 144,5 A A
δp = = = 24,1 2 > 20 2 ⇒ Alegem sectiunea standardizata mai mare
S 6 mm mm
2
S = 10mm
Imax p 144,5 A A
δp = = = 14,45 2
< 20
S 10 mm mm2
Sectiunea S = 10mm2 satisface aceasta conditie

- Verificam coloana la curentul maxim de durata

𝐼 𝑠𝑒𝑐 𝑡 2 𝑚𝑎𝑥
𝑆 = 10𝑚𝑚2 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑎

- Verificam coloana la caderea de tensiune in regim permanent

𝑙 25
𝑅𝑐 = = = 0,0735𝛺
𝛾 × 𝑆 34 × 10
𝑅𝑐 × (𝐼𝑁 𝑐𝑜𝑠 𝜙𝑚𝑎𝑥 )
𝛥𝑈𝑓 [%] =
0,0735 × (24,1 + 8) × 0,7 × 100
𝑈𝑓
220
2
𝑆 = 10𝑚𝑚 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑎]

- Verificam coloana la caderea de tensiune la pornirea motoarelor

𝑅𝑐 × (𝐼𝑚𝑎𝑥 𝑝 + 𝐼𝑁𝑝 ) × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 0,0735 × (144,5 + 82,1) × 0,7 × 100

𝛥𝑈𝑓𝑝 [%] = × 100 =
𝑈𝑓 220
= 5,3% < 10%
𝑆 = 10𝑚𝑚2 𝑠𝑎𝑡𝑖𝑠𝑓𝑎𝑐𝑒 𝑎𝑐𝑒𝑎𝑠𝑡𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑖𝑡𝑖𝑒
𝑺𝒐𝒍𝒖𝒕𝒊𝒂 𝒇𝒊𝒏𝒂𝒍𝒂: 𝑺 = 𝟏𝟎𝒎𝒎𝟐

49. O coloană electrică de 3x380/220 V cu lungimea l1 = 25 m alimentează un tablou la care sunt

racordate:
o un circuit cu lungimea l2 = 30 m care alimentează un electromotor trifazat având
puterea Pm =10 kW, cos=0,9, randamentul =0,9 şi Ipornire = 6 Inominal ;
o 51 becuri electrice de câte 100 W, la capătul a trei circuite monofazate cu lungimi
de câte l3 =35m ( câte 17 becuri alimentate din fiecare circuit).

35
Conductoarele coloanei şi circuitelor sunt din aluminiu cu rezistivitatea ρ = 1/32  mm2/m.
Să se determine secţiunile conductoarelor pentru fiecare circuit şi pentru coloană,
considerându-se pierderile de tensiune:
o pe circuitul electromotorului: 3% în regim normal de funcţionare şi 8% în regim
de pornire a electromotorului;
o pe circuitele care alimentează lămpile: 2%;
o pe coloană: 1%.
Secţiunile calculate se vor verifica la:
• încălzirea conductoarelor în regim de funcţionare permanentă.Curentul maxim admisibil
în regim de durată Iadm. se consideră, pentru circuitele monofazate:18 A pentru s = 2,5mm2,
23 A pentru s = 4mm2, 30A pentru s = 6 mm2, iar pentru circuitele trifazate se consideră:
16 A pentru s = 2,5mm2, 20 A pentru s = 4 mm2, 27A pentru s = 6 mm2;
• densitatea curentului la pornire, densitatea maximă admisă fiind δpa = 20 A/mm2;
• pierderea de tensiune din circuit la pornirea electromotorului.

cos ϕ = 0,9 si I2 >> I3 ⇒ Putem neglija defazajul dintre curentul absorbit de motor
si cel absorbit de lampi.

In 𝐫𝐞𝐠𝐢𝐦 𝐩𝐞𝐫𝐦𝐚𝐧𝐞𝐧𝐭 avem curentii:

Pm 10000
I2 = = = 18,75[A]
√3 × U × cos ϕ × η √3 × 380 × 0,9 × 0,9
P 17 × 100
I3 = = = 7,72[A]
U 220
I1 = I2 + I3 = 18,75 + 7,72 = 26,5[A]

𝐋𝐚 𝐩𝐨𝐫𝐧𝐢𝐫𝐞𝐚 𝐞𝐥𝐞𝐜𝐭𝐫𝐨𝐦𝐨𝐭𝐨𝐫𝐮𝐥𝐮𝐢 avem curentii:

I2p = 6 × I2 = 6 × 18,75 = 112,5[A]
I3 = 7,72[A]
I1p = I2p + I3 = 112,5 + 7,72 = 120[A]

- Calculam sectiunea coloanei la pornirea electromotorului

√3 × 𝑅𝑐 × 𝐼1𝑝 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 100 𝛥𝑈𝑐 [%] × 𝑈𝑛
𝛥𝑈𝑐 [%] = ⇒ 𝑅𝑐 =
𝑈𝑛 √3 × 𝐼1𝑝 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 100
1 × 380
= = 0,02𝛺
√3 × 120 × 0,9 × 100
𝑙1 25
𝑅𝑐 = 𝜌 × ⇒ 𝑆𝑐 = = 39 𝑚𝑚2
𝑆𝑐 32 × 0,02

𝐴𝑙𝑒𝑔𝑒𝑚 𝑠𝑒𝑐𝑡𝑖𝑢𝑛𝑒𝑎 𝑠𝑡𝑎𝑛𝑑𝑎𝑟𝑑 𝑆𝑐 = 50𝑚𝑚2

36
 - Verificam sectiunea coloanei la densitatea de curent la pornirea electromotorului
𝐼1𝑝 120 𝐴 𝐴
𝛿𝑝 = = = 2,4 < 20
𝑆 50 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2

S = 50mm2 𝐬𝐚𝐭𝐢𝐬𝐟𝐚𝐜𝐞 𝐜𝐨𝐧𝐝𝐢𝐭𝐢𝐚

- Calculam caderea de tensiune pe coloana in regim normal si la pornirea motorului

𝑙 25
𝑅𝑐 = 𝜌 × 1 = = 0,0156[𝛺]
𝑆𝑐 32×50
√3 × 𝑅𝑐 × 𝐼1 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 100 √3 × 0,0156 × 26,5 × 0,9 × 100
𝛥𝑈1 [%] = = = 0,17% < 1%
𝑈𝑛 380
√3 × 𝑅𝑐 × 𝐼1𝑝 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 100 √3 × 0,0156 × 120 × 0,9 × 100
𝛥𝑈1𝑝 [%] = = = 0,76%
𝑈𝑛 380
< 1%

- Verificarea sectiunii coloanei la curentul maxim de durata

I1 = 26,5A ⇒ S2min
S = 50mm2 satisface conditia

- Calculam sectiunea circuitului motorului din conditia caderii de tensiune in regim

permanent
√3×𝜌×𝑙2 ×𝐼2 ×𝑐𝑜𝑠 𝜙×100 √3×30×18,75×0,9×100
𝛥𝑈2 [%] = ⇒ 𝑆2 = = 2,54𝑚𝑚2
𝑆2 ×𝑈𝑛 32×(3−0,17)×380

Alegem S = 4mm2

- Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

I2p 112,5 A A
δp = = = 28 2 > 20 2 → conditie neindeplinita
S2 4 mm mm
Alegem o sectiune mai mare
S2 = 6mm2

𝐼2𝑝 112,5 𝐴 𝐴
𝛿𝑝 = = = 18,75 < 20 → conditie indeplinita
𝑆2 6 𝑚𝑚2 𝑚𝑚2

- Verificam caderea de tensiune in regim permanent pe circuitul motorului

√3×ρ×l2 ×I2 ×cos ϕ×100 √3×30×18,75×0,9×100
ΔU2 [%] = + ΔU1 = + 0,17 = 1,2 + 0,17 =
S2 ×Un 32×6×380
1,37% < 3%

37
 Sectiunea S = 6mm2 satisface conditia

- Verificam caderea de tensiune la pornirea motorului

√3×ρ×l2 ×I2p ×cos ϕ×100 √3×30×112,5×0,9×100

ΔU2p [%] = + ΔU1p = + 0,76 =
S2 ×Un 32×6×380
= 7.21 + 0,76 = 7,97% < 8%

Sectiunea S = 6mm2 satisface conditia

- Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent

I2 = 18,75A ⇒ S2min
Sectiunea S = 6mm2 satisface conditia

- Calculam sectiunea circuitului lampilor din conditia caderii de tensiune in regim permanent
√3×ρ×l3 ×I3 ×100 √3×35×7,72×100
ΔU3 [%] = ⇒ S2 = = 2,1mm2
S2 ×Un 32×(2−0,17)×380
Alegem S = 2,5mm2

- Verificam sectiunea la incalzirea conductoarelor in regim permanent

I3 = 7,72A
Sectiunea S = 2,5mm2 satisface conditia

Rezultat final
Scoloana = 50 mm2
Smotor = 6 mm2
Slampi = 2,5 mm2

50. Ce secţiune este necesară pentru conductoarele unui circuit electric trifazat din cupru,
montat în tub, în lungime de 50 m, care va alimenta un electromotor de 20 kW, 3 x 380 V,
cos  = 0,7;  = 0,9, care admite la pornire o scădere a tensiunii de maximum 12%.
Electromotorul absoarbe la pornire un curent egal cu 6 In. Pierderea de tensiune (de
durată) admisă în circuit la plină sarcină va fi de 3%, iar Cu = 57. Conform tabelelor
pentru trei conductoare de cupru cu secţiunea de 6 mm2 montate în tub, încărcarea
maximă de durată este 42 A, iar densitatea admisibilă de curent la pornirea
electromotoarelor pentru conductoarele de Cu este mai mică de 35 A/mm2.
𝑃 20000
𝐼𝑛 = = = 48,2[𝐴]
√3 × 𝑈𝑛 × 𝑐𝑜𝑠 𝜙 × 𝜂 √3 × 380 × 0,7 × 0,9

38
 𝐼𝑝 = 6 × 𝐼𝑛 = 6 × 48,2 = 289,2[𝐴]

Observam ca In = 48,2 A > 42 A (incarcarea maxima a conductorului cu S = 6 mm2)

Alegem o sectiune superioara S = 10 mm2

- Verificam sectiunea la incarcarea maxima in regim permanent

𝐼𝑛 48,2 𝐴
𝛿= = = 4,82
𝑆 10 𝑚𝑚2

densitate de curent acceptabila deoarece conform datelor problemei avem:

42 A
δ6 = =7
6 mm2

- Verificam sectiunea la caderea de tensiune in regim permanent

√3 × l × In × cos ϕ × 100 √3 × 50 × 48,2 × 0,7 × 100

ΔU[%] = = = 1,35% < 3%
γ × S × Un 57 × 10 × 380

S = 10mm2 satisface conditia

- Verificam sectiunea la caderea de tensiune la pornirea motorului

√3 × l × Ip × cos ϕ × 100 √3 × 50 × 289,2 × 0,7 × 100

ΔUp [%] = = = 8,1% < 12%
γ × S × Un 57 × 10 × 380

S = 10mm2 satisface conditia

- Verificam sectiunea la densitatea de curent la pornirea motorului

Ip 289,2 A A
δp = = = 28,92 < 35
S 10 mm2 mm2

S = 10mm2 satisface conditia

39
50. La o reţea trifazată de curent alternativ este alimentat un receptor electric conectat în
triunghi. Tensiunea de linie este de 220 V. Să se determine puterea consumată în circuit
cunoscând că încărcările pe faze sunt neuniforme şi anume: prima fază are rezistenţa activă de 3
Ω şi reactanţa inductivă de 4 Ω, a doua fază are o o rezistenţă activă de 6 Ω şi o reactanţă
inductivă de 8 Ω,a treia fază are rezistenţa activă de 8 Ω şi reactanţa inductivă de 6 Ω.

Ce se da :

• retea trifazata, receptor dezechilibrat conectat in triunghi

• Ulinie = 220V
• Faza R: RR=3Ω, XR=4Ω
• Faza S: RS=6Ω, XS=8Ω
• Faza T: RT=8Ω, XT=6Ω

Ce se cere :

• Puterea absorbita de circuit

Determinarea puterii active absorbite de circuit :

Pcircuit = PR + PS + PT
Z= R2 + X 2
R
cos  =
Z
ZR = RR + X R = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
2 2

RR 3
cos  R = = = 0.6
ZR 5
ZS = RS + X S = 6 2 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10,
2 2

RS 6
cos  S = = = 0.6
Z S 10
ZT = RT + X T = 82 + 6 2 = 64 + 36 = 100 = 10
2 2

RT 8
cos T = = = 0.8
Z T 10

40
 U 2 linie 220 2
PR = U linie * I R * cos  R = * cos  R = * 0.6 = 5808W
ZR 5
U 2 linie 220 2
PS = U linie * I S * cos  S = * cos  S = * 0.6 = 2904W
ZS 10
U 2 linie 220 2
PT = U linie * I T * cos  T = * cos  T = * 0.8 = 3872W
ZT 10

Pcircuit = PR + PS + PT = 5808 + 2904 + 3872 = 12584W = 12.584kW  12.6kW

Determinarea puterii reactive absorbite de circuit :

Qcircuit = QR + QS + QT
Z= R2 + X 2
R
sin  =
Z
ZR = RR + X R = 32 + 4 2 = 9 + 16 = 25 = 5
2 2

XR 4
sin  R = = = 0.8
ZR 5
ZS = RS + X S = 6 2 + 82 = 36 + 64 = 100 = 10,
2 2

XS 8
sin  S = = = 0.8
ZS 10
ZT = RT + X T = 82 + 6 2 = 64 + 36 = 100 = 10
2 2

XT 6
sin T = = = 0.6
ZT 10

U 2 linie 220 2
QR = U linie * I R * sin  R = * sin  R = * 0.8 = 7744VAr
ZR 5
U 2 linie 220 2
QS = U linie * I S * sin  S = * sin  S = * 0.8 = 3872VAr
ZS 10
U 2 linie 220 2
QT = U linie * I T * sin  T = * sin  T = * 0.6 = 2904VAr
ZT 10

Qcircuit = QR + QS + QT = 7744 + 3872 + 2904 = 14520W  14.52kW  14.5kVAr

41
Determinarea puterii aparente absorbite de circuit :

S circuit = S R + S S + S T
S R = PR + QR = 5808 2 + 7744 2 = 9680VA
2 2

S S = PS + QS = 2904 2 + 3872 2 = 4840VA

2 2

S T = PT + QT = 3872 2 + 2904 2 = 4840VA

2 2

S circuit = S R + S S + S T = 9680 + 4840 + 4840 = 19360VA  19.4kVA

42