Proiect Retele Electrice

Linu Emilia-Mihaela 2302TE
Proiect Rețele
Electrice
1
Cuprins
Descriere a proiectului.
Introducere
Capitolul 1: Dimensionarea posturilor de transformare
1.1 Alegerea transformatoarelor
1.2 Întocmirea schemei echivalente și calculul
parametrilor
1.3 Calculul pierderilor în posturi
Capitolul 2: Dimensionarea tronsoanelor de medie tensiune
2.1 Calculul circulației de puteri prin posturile de
transformare
2.2 Determinarea secțiunii economice
2.3 Determinarea secțiunii tehnice
2.4 Întocmirea schemei electrice echivalente a
tronsoanelor de linie
Capitolul 3: Calculul regimului de funcționare prin utilizarea
metodei de tip ascendent – descendent
Capitolul 4: Compensarea puterii reactive la factorul de
putere neutral
4.1 Compensarea puterii reactive la joasă tensiune
4.2 Compensarea puterii reactive la medie tensiune
5. Bibliografie
2
6. Anexe
ETAPA I
~Dimensionarea posturilor de
transformare~
3
Scopul acestei etape este alegerea tipului de transformator a puterii nominale si a numărului
de transformatoare din fiecare post de transformare.
Tipul transformatorului: TTU-ONAN
In cadrul proiectului se va utiliza pentru dimensionarea posturilor de transformare o

metoda tehnico-economica care utilizează ca indicatori: TSM [ore/an] si SM [kVA].
1. Calculul puterilor absorbite la joasa tensiune :si , qi .
P.T pi cos𝜑 li si qi
[kW] [-] [km] [kVA] [kVA]
1 455 0.85 3.5 535.29 281.97
2 2650 0.80 2.9 3362.50 2069.75
3 970 0.87 2.2 1114.94 549.72
𝑝𝑖
si= 𝑐𝑜𝑠𝜑 [kVA];
si= pi + j qi [kVA];
qi = √(𝑠𝑖 2 − 𝑝12 ) [kVA];
𝑝1 455
P.T.1 : s1= 𝑐𝑜𝑠𝜑 => s1= 0.85 => s1=535.29 [kVA];
q1= √(𝑠12 − 𝑝12 ) => q1=√(535.292 − 4552 ) => q1= 281.97 [kVA];
s1= p1+jq1 => s1= 455+j 281.97 [kVA];
𝑝2 2650
P.T.2 : s2= 𝑐𝑜𝑠𝜑2 => s2= 0.80
=> s2= 3312.50 [kVA]
q2= √(𝑠22 − 𝑝22 )=> q2= √(3362.502 − 26502 ) => q2= 2069.75 [kVA];
s2= p2+jq2 => s2= 2650+j 1987.50 [kVA];
𝑝3 970
P.T.3 : s3= 𝑐𝑜𝑠𝜑3 => s3= 0.87 => s3= 1114.94 [kVA];
q3= √(𝑠32 − 𝑝32 ) => q3= √(1114.942 − 9702 ) => q3= 549.72 [kVA] ;
s3= p3+jq3 => s3= 970+j549.72 [kVA];
4
2. Alegerea tipului (-) nominale si a numărului de transformatoare din fiecare post

de transformare. Pentru alegerea puterii si numărului de transformatoare din
fiecare post se utilizează: TSM [ore/an] si si[kVA].
*TSM= 3360 [ore/an]*
Se determina domeniile de încărcare economice pentru transformatoarele de funcție TSM.
𝑌1 − 𝑌2 𝑌1 − 𝑌
=
𝑋1 − 𝑋2 𝑋1 − 𝑇𝑆𝑀
a) Calculul limitei inferioare de încărcare a transformatorului cu:
SnT=630[kVA]
400−𝑦1 3360−3000
=
400−365 4000−3000
=> y1= 387.40 [kVA]
SnT=1000[kVA]
630−𝑦2 3360−3000
=
630−625 4000−3000
=> y2= 628.20 [kVA]
SnT=1600[kVA]
865−𝑦3 3360−3000
=
865−785 4000−3000
=> y3= 836.20 [kVA]
b) Calculul limitei superioare de încărcare a transformatorului cu:

SnT=630[kVA]
630−𝑦1 3360−3000
=
630−625 4000−3000
=> y1= 628.20
SnT=1000[kVA]
5
865−𝑦2 3360−3000
=
865−785 4000−3000
=>y2= 836.20[kVA]
SnT=1600[kVA]
1600−𝑦3 3360−3000
=
1600−1600 4000−3000
=> y3= 1600[kVA]
SnT TSM[ore/an]
[kVA] 3000 3360 4000
630 400 - 630 387.40 - 628.20 365 - 625
1000 630 - 856 628.20 - 836.20 625 - 785
1600 856 - 1600 836.20 - 1600 785 - 1600
Determinarea soluției de încărcare pentru fiecare P.T.

P.T.1 Pentru TSM=3360 [ore/an] si s1=535.29 [kVA] ,având in vedere limitele de încărcare (
387.40 - 628.20 [kVA] ) se va alege echiparea P.T.1 cu o unitate de transformare cu S nT=
630 [kVA].
𝑠2
P.T.2 Pentru TSM=3360 [ore/an] si s2= 3312.50 [kVA] (s2 >1600 => s2= 3 =1104.16[kVA]),
având in vedere limitele de încărcare ( 836.20 - 1600 [kVA] ) se va alege echiparea P.T.1 cu
o unitate de transformare cu SnT= 1600 [kVA].
P.T.3 Pentru TSM=3360 [ore/an] si s3= 1114.94 [kVA] ,având in vedere limitele de încărcare (
836.20 - 1600 [kVA] ) se va alege echiparea P.T.1 cu o unitate de transformare cu S nT=
1600 [kVA].
P.T. nTx SnT

1 1x630
2 3x1600
3 1x1600
3. Calculul circulației de puteri la nivelul costurilor de transformare.
6
Δ SnTi= Δ PP.T.i+ j Δ QP.T.i

Pentru calculul pierderilor de puteri in posturile de transformare se utilizează s i si datele din
anexe.
𝛿𝑖 2
Δ PP.T.i = nTi Δ P0+𝑛𝑇𝑖 ΔPsc
𝑖0 𝛼𝑖 2 𝑢𝑠𝑐
Δ QP.T.i = nTi *100SnTi+𝑛𝑇𝑖 ⋅ 100 ⋅SnTi
𝑠𝑖
𝛼𝑖 =𝑆𝑛𝑇𝑖
P.T. nTx SnT[kVa] si[kVa] Δ SnTi[kVA] s'i[kVA]

1 1x630 535.29 5.99+j 38.65 462.18+j1166.13
2 3x1600 3312.50 28.26+j 199.51 2678.26+j3153.63
3 1x1600 1114.94 9,42 +j 86.32 1004.408+j636.04
P.T.1
𝑠1 535.29
𝛼1 = 𝑆𝑛𝑇1 = =0.85
630
𝛼12 0.852
Δ PP.T.1 = nT1* Δ P0+𝑛𝑇1Δ Psc=> Δ PP.T.1= 1*1.300+ 1
*6.5=> Δ PP.T.1=5.99
𝑖0 𝛼12 𝑢𝑠𝑐 1.80 0.852 6

Δ QP.T.1 = nT1*100*SnT1+𝑛𝑇1*100*SnT1= > Δ QP.T.1=1* 100 *630+ 1
*100*630 =>ΔQP.T.1=
38.65
Δ Δ SnT1= Δ PP.T.1+ j Δ QP.T.1=> Δ SnT1=5.99+j 38.65 [kVA]
s’1= Δ SnT1+s1> s’i= (5.99+j 38.65) + (455+j 281.97) => s’1= 460.99+j320.62 [kVA]
P.T.2 :
𝑠3 3312.5
𝛼2 = 𝑆𝑛𝑇3 = =2.07
1600
7
𝛼22 2.072
Δ PP.T.2= nT2* Δ P0+𝑛𝑇2ΔPsc=> Δ PP.T.2= 3*2.300+ 3
*14.96=> Δ PP.T.2=28.26
𝑖0 𝛼22 𝑢𝑠𝑐 1.30 2.072 6
Δ QP.T.2= nT2*100* SnT2+𝑛𝑇2*100* SnT2=>ΔQP.T.2=3* 100 *1600+ 3
*100*1600 =>
ΔQP.T.2=199.51
Δ SnT2= Δ PP.T.2+ j Δ QP.T.2=> Δ SnT2=28.26+j 199.51 [kVA]
s’2= Δ SnT2+s2 s’i= (28.26+j199.51) + (2650+j 1987.50) => s’3= 2678.26+j2187.01 [kVA]
P.T.3 :
𝑠3 1114.94
𝛼2 = 𝑆𝑛𝑇3 = =0.69
1600
𝛼3 0.692
Δ PP.T.3= nT3* Δ P0+𝑛𝑇3Psc=> Δ PP.T.3= 1*2.300+ 1
*14.96=> Δ PP.T.3=9.42
𝑖0 𝛼32 𝑢𝑠𝑐 1.3 0.692 6
Δ QP.T.3= nT3*100* SnT3+𝑛𝑇3*100* SnT3=> Δ QP.T.3=1*100*1600+ 1
*100* 1600 => Δ QP.T.3=
86.32
Δ SnT3= Δ PP.T.3+ j Δ QP.T.3=> Δ SnT3= 9,42 +j 86.32 [kVA]
s’3= Δ SnT3+s3=> s’3 = (9,42 +j 86.32) + (970+j549.72) => s’3= 979.42+j636.04 [kVA]
4. Calculul parametriilor schemei echivalente ale posturilor de transformare.
-P.T.1:
Unf=0.4 [kV] - tensiunea nominala a infasurarii fixe

Unr= 20 [kV] - tensiunea nominala a infasurarii reglabile
SnT1= 630 [kVA] - puterea nominala
usc= 6 [%] - tensiunea la incercarea in scurtcircuit
i0=1.8 [%] - curentul procentual la incercarea de mers in gol
ΔP0= 1.3 [kW] - pierderile de putere activa in infasurari la incercarea nominala
ΔPsc=6.5 [kW] - pierderile de putere activa in miezul de fier
nT= 1
RT- rezistenta transformatorului:
8
2
𝑈𝑛𝑓2 (0.4⋅103)
RT = ΔPsc* 𝑆𝑛𝑇2 => RT= 6.5*103*(630⋅103)2 =>RT=2.62*10-3[Ω]
|ZT| -modulul impedantei transformatorului:

2
𝑢𝑠𝑐 𝑈𝑛𝑓2 6 (0.4⋅103)
|ZT|= 100 ⋅ 𝑆𝑛𝑇
= 100 ⋅ 630⋅102 = 15.23*10-3 [Ω]
XT- reactanta inductiva
XT= √(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 )=√((15.23 ⋅ 10−3 )2 − (2.62 ⋅ 10−3 )2 )=15*10-3 [Ω]

ZT- impedanta longitudinala complexa a transformatorului:
ZT= RT+j *XT= 2.62 +j*15 [mΩ]
GT- conductanta transversala a transformatorului:
Δ𝑃0 1.3⋅103
GT= 𝑈𝑛𝑓2=(0.4⋅103)2 =8.125*10-3 [S]
YT- admitanta transversala a transformatorului:

𝑖0 𝑆𝑛𝑇 1.8 630⋅103
YT= 100 ⋅ 𝑈𝑛𝑓2 = 100 ⋅ (0.4⋅103)2=70.875* 10-3 [S]
BT- susceptanta transversala a transformatorului:
BT= √(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 )= √((70.875 ∗ 10−3 )2 − ((8.125 ∗ 10−3 )2 ))=70.407*10-3 [S]
YPT- admitanta complexa raportata la tensiunea inferioara:

YPT= GT-j* BT= 8125-j* 70407 [µS]
-P.T.2:
nT= 2
2
𝑈𝑛𝑓2 (0.4⋅103)
RT1 = ΔPsc* 𝑆𝑛𝑇2 => RT= 6.5*103*(1600⋅103)2 =>RT=0.935*10-3[Ω]
2
𝑢𝑠𝑐 𝑈𝑛𝑓2 6 (0.4⋅103)
|ZT|=100 ⋅ 𝑆𝑛𝑇
= 100 ⋅ 1600⋅102
= 6*10-3 [Ω]
9
XT=√(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 ) =√((6 ∗ 10−3 )2 − ((0.936 ∗ 10−3 )2 ))=5.972*10-3 [Ω]
1 1
ZPT= 𝑛𝑇(RT+j *XT)= 2(0.935 +j*5.972)=0.468+j*2.964 [mΩ]
Δ𝑃0 2.3⋅103
GT= 𝑈𝑛𝑓2=(0.4⋅103)2 =14.375*10-3 [S]
𝑖0 𝑆𝑛𝑇 1.3 1600⋅103

YT=100 ⋅ 𝑈𝑛𝑓2 =100 ⋅ (0.4⋅103)2 =130* 10-3 [S]
BT=√(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 ) =√((130 ∗ 10−3 )2 − ((14.375 ∗ 10−3 )2 )) =129202.8*10-3 [S]
YPT= GT-j* BT= 14375-j* 129202.8 [µS]
-P.T.3:
nT= 1
2
𝑈𝑛𝑓2 (0.4⋅103)
RT = ΔPsc* 𝑆𝑛𝑇2 => RT= 6.5*103*(1600⋅103)2 =>RT=0.935*10-3[Ω]
2
𝑢𝑠𝑐 𝑈𝑛𝑓2 6 (0.4⋅103)
|ZT|= 100 ⋅ 𝑆𝑛𝑇
= ⋅
100 1600⋅102
= 6*10-3 [Ω]
XT= √(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 )=√((6 ∗ 10−3 )2 − ((0.936 ∗ 10−3 )2 ))=5.972*10-3 [Ω]
ZT= RT+j *XT= 0.935 +j*5.972 [mΩ]

Δ𝑃0 2.3⋅103
GT= 𝑈𝑛𝑓2=(0.4⋅103)2 =14.375*10-3 [S]
𝑖0 𝑆𝑛𝑇 1.3 1600⋅103

YT=100 ⋅ 𝑈𝑛𝑓2 =100 ⋅ (0.4⋅103)2 =130* 10-3 [S]
BT=√(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 ) =√((130 ∗ 10−3 )2 − ((14.375 ∗ 10−3 )2 )) =129202.8*10-3 [S]
10
YPT= GT-j* BT= 14375-j* 129202.8 [µS]
P.T. RT XT ZT ZPT GT0 BT0 YT0 YPT

[Ω] [Ω] [Ω] [mΩ] [µS] [µS] [µS] [µS]
1 2.62*10-3 15*10-3 15.23*10-3 2.62 +j*15 8125 70.407 70875 8125-j*
70407
2 0.935*10-3 5.972*10-3 6*10-3 0.468+j*2.9 14375 12.92 130 14375-j*
64 129202.8
3 0.935*10-3 5.972*10-3 0.935 0.468+j*2.9 14375 12.92 130 14375-j*
+j*5.972 64 129202.8
11
ETAPA II
~Dimensionarea tronsoanelor
de medie tensiune~
12
Scopul acestei etape este calculul secțiunii conductoarelor si a numărului de circuite

pentru tronsoanele de medie tensiune.
Dimensionarea tronsoanelor de rețele electrice se poate face considerând doua
categorii de criterii:
• Criterii tehnice : -criteriul căderii maxime admisibile de tensiune
-criteriul încălzirii in regim permanent de lunga durata

-criteriul stabilității tehnice in regim de scurtcircuit
-criteriul rezistentei mecanice
*Pe baza circuitelor tehnice rezulta o secțiune tehnica Δteh*
• Criteriul economic bazat pe regula lui Kelvin
Pentru dimensionarea tronsoanelor in cadrul proiectului se au in vedere o serie de ipoteze:
-se neglijează pierderile de putere si energia pe tronsoane
-se considera in toate nodurile tensiune constanta si egala cu tensiunea nominala
-se considera ca toate tronsoanele au aceiași secțiune
1. Determinarea secțiunii economice.

Secțiunea economica se calculează conform NTE 401/03/00. Conform acestei normative ,
secțiunea economica se poate calcula cu relația:
𝐼 max 𝑒𝑐ℎ 104.65
scec= 𝑗𝑒𝑐
[A/mm2] => scec= 1.16
= 90.20[mm2]
∑𝑛 2
𝑘=1 𝐼𝑘 ⋅𝑙𝑘 𝐼12 ⋅𝑙1+𝐼22 ⋅𝑙2+𝐼32 ⋅𝑙3
Imax ech= √( ∑𝑛
) => Imax ech= √ =>
𝑘=1 𝑙𝑘 𝑙1+𝑙2+𝑙3
186.52⋅3.5⋅10−3 +152.542⋅2.9⋅10−3+34.452⋅12.2⋅10−3
Imax ech= √ 3.5⋅10−3 +2.9⋅10−3+12.2⋅10−3
=>
Imax ech= 104.65[A]

TSM[ore/an]
3000 3360 4000
13
jec[LEA] 1.08 1.04 0.99
(0.99−1.08)(3360−3000)
jec= 1.08 + 4000−3000
=1.04 [A/m2 ]
Imax ech= curent maxim echivalent pentru configuratii buclate

Ik2=patratul modulului prin tronsonul k
jec=densitatea economica de curent
Pentru calculul curentului echivalent se realizeaza mai intai circulatia de curenti prin
tronsoanele de inalta tensiune.
⋅
𝑠′ 𝑘 𝑠′ 𝑘 ⋅ 𝑝′ 𝑘−𝑗⋅𝑞′𝑘
s'k=√3 Un*i'k* => i'k= (√3𝑈𝑘) ≅ =
√3𝑈𝑘 √3𝑈𝑘
𝑝′ 1−𝑗⋅𝑞′ 1 (462.18+𝑗1166.13)⋅103
P.T.1: i'1= = =13.342+j33.664 [A]
√3𝑈1 √3⋅20⋅103
𝑠1 535.29⋅103
i1=√3𝑈𝑛=> i1= √3⋅20⋅103 = 15.45 [A]
𝑝′ 2−𝑗⋅𝑞′ 2 (2678.26+𝑗3153.63)⋅103
P.T.2: i'2= = =77.316+j91.04 [A]
√3𝑈2 √3⋅20⋅103
𝑠2 3362.50⋅103
i2=√3𝑈𝑛=> i2= =97.06[A]
√3⋅20⋅103
𝑝′ 3−𝑗⋅𝑞′ 3 (1004.408+𝑗636.04)⋅103
P.T.3: i'3= = = 28.995+j18.361 [A]
√3𝑈3 √3⋅20⋅103
𝑠3 1114.94⋅103
i3= =>i3= = 32.18[A]
√3𝑈𝑛 √3⋅20⋅103
I3=i3’=> I3= 28.995+j18.361 [A]

I2=i2’+I3=> I2= 77.316+j91.04+ 28.995+j18.361=> I2=106.311+j109.401[A]
I1=i1’+I2=> I1= 13.342+j33.664+ 106.311+j109.401=> I1=119.653+j143.065[A]
*Calculul curentilor prin tronsoane in modul*
14
I1=| I1|= √𝐼𝑎12 + 𝐼𝑟12 =√119.6532 + 143.0652 = 186.5[A]
I2=| I2|=√𝐼𝑎22 + 𝐼𝑟22 =√106.3112 + 109.4012 =152.54[A]
I3=| I3|= √𝐼𝑎32 + 𝐼𝑟32 =√28.9952 + 18.3612 = 34.45[A]
P.T. 1 2 3
ik[A] 15.45 97.06 32.18
i'k[A] 13.342+j33.664 77.316+j91.04 28.995+j18.361
Densitatea economica de curent este o marime care depinde de tipul liniei materialului
conductor de nivel de tensiunesi de Tsm. Pentru calculul jec.
2. Sectiunea tehnica
In cadrul proiectului pentru calculul sectiunii tehnice se utilizeaza criteriul incalzirii in regim
permanent de lunga durata.
Determinarea sectiunii tehnice se face conform NTE 007/08/00.
𝐼𝑚𝑎𝑥
≤ 𝐼𝑎𝑑𝑚 ⇒ 𝐼 max ≤ 𝐼𝑎𝑑𝑚
𝑘
Imax = sarcina maxima care apare in cabluri in regim de contingenta(indisponibilitatea unor
echipamente);
Iadm = sarcina maxima admisa a cablurilor
k = coeficientul de corectie care tine seama de conditia de corectie (LEA: k=1 / LES:
k=k1*k2*k3)
k1= coeficientul de corectie care tine cont de rezistenta tehnica a solului;
k2= coeficientul de corectie care tine cont de numarul de cabluri pozate si modul de pozare;
k3= coeficientul de corectie care tine cont de temperatura solului;
Se considera k1=k2=k3=1;
Corespunzator sectiunii alese din tabel se citesc parametrii specifici.
15
3. Calculul numarului de circuite.

𝐼 max 𝑒𝑐ℎ 104.65
Nc= 𝑗𝑒𝑐⋅𝑘𝑗𝑛𝑐⋅𝑠𝑀= 1.04⋅1.37⋅120= 0.61
kjnc= coeficientul de corectie =1.37

sM= sectiunea maxima = 120 [mm2]
Daca Nc≤ 1.61=> 1 circuit
Daca Nc>1.61=> 2 circuite
Nc=0.61<1.41=> 1 circuit.
Parametrii corespunzatori unei sectiuni s=120 [mm2]170.976
sn r0 x0 b0 Imax
[mm2 ] [Ω/km] [Ω/km] [µS/km] [A]
120 0.245 0.4 0 360
*Tronosonul 1:
R1= r0*l1= 0.245*3.5=0.85
X1=x0*l1=0.4*3.5=1.4
B1=b0*l1=0
Z1= r0*l1+j x0*l1= 0.85+j 1.4[Ω/km]
Nc=0.54
*Tronsonul 2:
R2= r0*l2= 0.245*2.9=0.71
X2=x0*l2=0.4*2.9=1.16
B2=b0*l2=0
Z2= r0*l2+j x0*l2= 0.71 +j 1.16 [Ω/km]
Nc=0.54
*Tronaonul 3:
R3= r0*l3= 0.245*2.2=2.45
X3=x0*l3=0.4*12.2=4.88
B3=b0*l3=0
Z1= r0*l3+j x0*l3= 2.98 +j 4.88 [Ω/km]
Nc=0.54
16
Tronsonul1 Tronsonul2 Tronsonul3

Ri[Ω] 0.85 0.71 2.45
Xi[Ω] 1.4 1.16 4.88
Bi[µS] 0 0 0
Zi [Ω/km] 0.85+j 1.4 0.71 +j 1.16 2.98 +j 4.88
*Calculul pierderilor de putere activă pe tronsonul de linie i

ΔP1=r0*I1= 0.245* 186.5=45.69 [kW]
ΔP2= r0 *I2= 0.245* 152.54=37.37 [kW]
ΔP3= r0 *I3= 0.245* 34.45=8.44 [kW]
ETAPA III
~Calculul parametrilor si a
schemei echivalente ale
17
tensiunilor de medie
tensiune.~
Calculul regimului permanent de funciune prin metoda Ascendent-Descendent.

Calculul regimului permanent reprezinta un element important in proiectarea si exploatarea
retelelor electrice si presupun determinarea marimilor de stare atasate laturilor unor retele
electrice (circuit de curenti, puteri) respectiv a marimilor de stare atasate nodurilor (tensiune
in modul si argument)
Pentru calculul regimului permanent se pot utiliza mai multe metode dintre care amintim:
➢ Seidel-Gauss
➢ Newton-Rapson
➢ Newton-Rapson decuplata rapida
➢ Ascendent-Descendent *
Metoda Ascendent-Descendent este o metoda de calcul radiale/ascendente. Este o metoda
iterativa de calcul.
Principiul metodei: O iteratie completa are 2 etape :
Etapa A: reteaua se parcurge de la nodul cel mai departat catre nodul sursa.
Etapa D: reteaua se parcurge de la sursa catre nodul cel mai indepartat si se calculeaza
nodurile de stare atasate nodurilor retelei.
In metoda Ascendent-Descendent se considera initial ca in doate nodurile avem aceiasi
tensiune egala cu tensiunea nodului sursa.
Calculul se face in puteri.
In cadrul proiectului se vor face 2 iteratii complete. Pentru realizarea calculului se porneste
de la schema echivalenta de calcul.
Pe schema echivalenta se aleg puncte intermediare de calcul.
UA=U1=U2=U3=20KV
*Tensiunea nodului sursa ramane constant pe toata durata procesului de calcul.
18
UA=20 kV– este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa
Iteratia1:
UA=U1=U2=U3=20KV
Etapa Ascendent:
2
𝐵3⋅𝑈32 0⋅(20⋅10−3 )
SB=s’3-j 2
=(1004.408+j636.04)-j 2
= (1004.408+j636.04) [kVA]
𝑃𝐵 2+𝑄𝐵 2 1004.4082+636.042
ΔS3=3Z3*I32=(R3+jX3)* 𝑈32
=(2.45 +j 4.88)* 202⋅10−3
=(10.52+17.24)[kVA]
SC= SB+ΔS3= (1004.408+j636.04)+ (10.52+17.24)=(1014.92+j653.28) [kVA]

𝐵32⋅𝑈22 𝐵22⋅𝑈22 0⋅202⋅10−3
SD=SC+s’2-j( 2
+ 2
)= (1014.92+j653.28)+(2678.26+j3153.63)-j 2
+
02⋅202⋅10−3
2
= (3693.18+j3803.91) [kVA]
𝑃𝐷 2 +𝑄𝐷 2 3693.182+3803.912
ΔS2= (R2+jX2)* 𝑈22
=(0.71 +j 1.16)* 202⋅10−3
= (49.89+j81.51) [kVA]
SE= SD+ΔS2= (3693.18+j3803.91)+ (49.89+j81.51)= (3743.07+j3885.42) [kVA]

𝐵22⋅𝑈12 𝐵12⋅𝑈12 0⋅202⋅10−3 02⋅202⋅10−3
SF=SD+s’1-j 2
+ 2
= (3693.18+j3803.91)+(462.18+j1166.13)-j 2
+ 2
=
(4155.36+j4970.04) [kVA]
𝑃𝐹 2 +𝑄𝐷𝐹 2 4155.362+4970.042
ΔS1= (R1+jX1)* 𝑈12
=(0.85+j 1.4)* 202⋅10−3
=(89.18+j146.88) [kVA]
SG= SF+ΔS1= (4155.36+j4970.04)+ (89.18+j146.88) = (4244.54+j5116.92) [kVA]

𝐵1⋅𝑈𝐴2
SA= SG+ j 2
= (4244.54+j5116.92) [kVA]
Etapa Descendent:
UA=20kV
𝑅1𝑃𝐺+𝑋1𝑄𝐺 𝑋1𝑃𝐺−𝑅1𝑄𝐺 0.85⋅4244.54+1.4⋅5116.92 1.4⋅4244.54−0.85⋅5116.92
ΔUA1= 𝑈𝐴
+𝑗 𝑈𝐴
=( 20
+ 𝑗 20
)⋅ 10−3 =
(0.53+j0.079)[kVA]
U1= UA- ΔUA1 =20- (0.53+j0.079)=(19.47-j0.079)
|U1|=√(19.472 − 0.0792 )=19.46 [kVA]
𝑅2𝑃𝐸+𝑋2𝑄𝐸 𝑋2𝑃𝐸−𝑅2𝑄𝐸 0.71⋅3743.07+1.16⋅3885.42 1.16⋅3743.07−0.71⋅3885.42

ΔU12= 𝑈1
+𝑗 𝑈1
=( 20
+𝑗 20
)⋅
10−3 =(0.35+j1.81) [kVA]
U2= U1- ΔU12 = 19.46 - (0.35+j1.81) =(1911-j1.81)
|U2|=√(19.112 − 1.812 )=19.02 [kVA]

19
𝑅3𝑃𝐶+𝑋3𝑄𝐶 𝑋3𝑃𝐶−𝑅3𝑄𝐶 2,98⋅1014.92+4.88⋅653.28 4.88⋅1014.92−2.98⋅653.28

ΔU23= 𝑈2
+𝑗 𝑈2
=( 20
+ 𝑗 20
)⋅
10−3 =(0.31+j0.15) [kVA]
U3= U2- ΔU23 = 19.02 - (0.31+j0.15) = (18.71-j0.15) [kVA]
|U3|=√(18.712 − 0.152 )=18.70 [kVA]

Iteratia2:
UA=20kV ; |U1|=19.46 [kVA] ; |U2|=19.02 [kVA] ; |U3|=18.70 [kVA]
Etapa Ascendent:
2
𝐵3⋅𝑈32 0⋅(18.70⋅10−3)
SB=s’3-j 2
=(1004.408+j636.04)-j 2
= (1004.408+j636.04) [kVA]
𝑃𝐵 2+𝑄𝐵 2 1004.4082+636.042
ΔS3=3Z3*I32=(R3+jX3)* 𝑈32
=(2.98 +j 4.88)* 18.702⋅10−3
=(12.03+19.71)[kVA]
SC= SB+ΔS3= (1004.408+j636.04)+ (12.03+19.71) =(1016.43+j655.75) [kVA]

𝐵32⋅𝑈22 𝐵22⋅𝑈22 0⋅19.022⋅10−3
SD=SC+s’2-j( 2
+ 2
)= (1014.92+j653.28)+(2678.26+j3153.63)-j 2
+
02⋅19.022⋅10−3
2
= (3693.18+j3803.91) [kVA]
𝑃𝐷 2 +𝑄𝐷 2 3693.182+3803.912
ΔS2= (R2+jX2)* 𝑈22
=(0.71 +j 1.16)* 19.022⋅10−3
= (55.16+j90.13) [kVA]
SE= SD+ΔS2= (3693.18+j3803.91)+ (55.16+j90.13) = (3748.34+j3894.04) [kVA]

𝐵22⋅𝑈12 𝐵12⋅𝑈12 0⋅19.462⋅10−3
SF=SD+s’1-j 2
+ 2
= (3693.18+j3803.91)+(462.18+j1166.13)-j 2
+
02⋅19.462⋅10−3
2
= (4155.36+j4970.04) [kVA]
𝑃𝐹 2 +𝑄𝐷𝐹 2 4155.362+4970.042
ΔS1= (R1+jX1)* 𝑈12
=(0.85+j 1.4)* 19.462⋅10−3
=(94.19+j155.14) [kVA]
SG= SF+ΔS1= (4155.36+j4970.04)+ (94.19+j155.14) = (4249.55+j5125.21) [kVA]

𝐵1⋅𝑈𝐴2
SA= SG+ j 2
= (4249.55+j5125.21) [kVA]
Etapa Descendent:
UA=20kV
𝑅1𝑃𝐺+𝑋1𝑄𝐺 𝑋1𝑃𝐺−𝑅1𝑄𝐺 0.85⋅4249.55+1.4⋅5125.21 1.4⋅4249.55−0.85⋅5125.21
ΔUA1= 𝑈𝐴
+𝑗
𝑈𝐴
=( 20
+𝑗
20
)⋅
10−3 =(0.53+j0.079) [kVA]
U1= UA- ΔUA1 =20- (0.53+j0.079) =(19.47-j0.079) [kVA]
|U1|=√(19.472 − 0.792 )=19.45 [kVA]
20
𝑅2𝑃𝐸+𝑋2𝑄𝐸 𝑋2𝑃𝐸−𝑅2𝑄𝐸 0.71⋅3748.34+1.16⋅3894.04 1.16⋅3748.34−0.71⋅3894.04

ΔU12= 𝑈1
+𝑗 𝑈1
=( 19.45
+ 𝑗 19.45
)⋅
10−3 =(0.36+j1.81) [kVA]
U2= U1- ΔU12 = 19.45 - (0.36+j1.81) =(19.09-j1.81)[kVA]
|U2|=√(19.092 − 1.812 )=19.003 [kVA]
𝑅3𝑃𝐶+𝑋3𝑄𝐶 𝑋3𝑃𝐶−𝑅3𝑄𝐶 2,98⋅1014.92+4.88⋅655.75 4.88⋅1016.43−2.98⋅655.75

ΔU23= 𝑈2
+𝑗 𝑈2
=( 19.003
+ 𝑗 19.003
)⋅
10−3 =(0.32+j0.15) [kVA]
U3= U2- ΔU23 = 19.003 - (0.32+j0.15) = (18.68-j0.15) [kVA]
|U3|=√(18.682 − 0.152 )=18.67 [kVA]

Iteratie ΔUA1 U1 ΔU12 U2 ΔU23 U3
[kVA] [kVA] [kVA] [kVA] [kVA] [kVA]
1 0.53+j0.079 19.47-j0.079 0.35+j1.81 1911-j1.81 0.31+j0.15 18.71-j0.15
2 0.53+j0.079 19.47-j0.079 0.36+j1.81 19.09-j1.81 0.32+j0.15 18.68-j0.15
ETAPA IV
21
~Compensarea puterii reactive

la factorul de putere neutral~
Pentru utilizarea eficienta a energiei electrice in exploatarea retelelor electrice se iau o

serie de masuratori cu caracteristici tehnico-economice. Una dintre aceste masuri fiind
compensarea puterii reactive in scopul imbunatatirii factorului de putere. In cadrul proiectului
se urmareste imbunatatirea factorului de putere neutral (cos 𝜑 n=0.9).
Retelele electrice care functioneaza la un factor de putere scazut, sunt caracterizate de
pierderi de putere si energie mai mari, caderi de tensiune mai mari.
In vederea compensarii puterii reactive pentru imbunatatirea cosse au in vedere
urmatorii pasi:
1. Calculul puterii reactive
2. Alegerea echipamentului pentru puterea reactiva
Pentru producerea puterii reactive se pot utiliza urmatoarele echipamente:
− baterii cu condensatoare
− generatoare sincrone
− compensatoare sincrone (Pr>50 MVAR)
− compensatoare statice
*SVC- Static Var Compensator*
In cadrul proiectului se vor alege pentru compensarea puterii reactive bateriile cu
condensatoare.
☺ Avantaje: -sunt ieftine
-pierderi de putere mici
- nu influenteaza curentii de scurtcircuit.
 Dezavantaje: -realizeaza o compensare grosiera
22
3. Alegerea locului unde se face compensarea.

Pentru compensarea puterii reactive in retelele electrice se au in vedere urmatoarele strategii:
➢ Compensarea individuala: la bornele recuperatoarelor/consumatorilor
➢ Compensarea centralizata pe barele de joasa tensiune.medie tensiune ale posturilor de
transfer
➢ Compensarea mixta:
Se va utiliza compensarea centralizata in 2 variante: compensarea de barele pe joasa tensiune,

respectiv medie tensiune ale posturilor de transfer.
I. Compensarea pe barele de joasa tensiune ale posturilor de transfer.
Pentru compensarea puterii reactive la joasa tensiune se pot utiliza baterii cu conexiune
stea/triunghi (Δ /Υ ).
QJT bmin=45 [kVAR]
QMT bmin=480 [kVAR]
JOASA TENSIUNE:
P.T.1:
𝑞1 281.97
𝑡𝑎𝑛𝜑1 = 𝑝1= = 0.61
455
𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc1=p1( 𝑡𝑎𝑛𝜑1 − 𝑡𝑎𝑛𝜑𝑛 )=455*(0.61-0.48) = 57.19 [kVAR]

𝑄𝑐1 57.19
Nc=𝑄𝐽𝑇𝑏𝑚𝑖𝑛= 45
= 0.11=> N=1
Qb1=N1* QJT bmin=1*45=45 [kVAR]
P.T.2:
𝑞2 2017.50
tan 𝜑 2 = 𝑝2= 2650
=0.78
𝑐𝑜𝑠𝜑𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc2=p2( tan 𝜑 2 − tan 𝜑 𝑛 )= 2650 *(0.78-0.48) = 795 [kVAR]

𝑄𝑐2 795
Nc=𝑄𝐽𝑇𝑏𝑚𝑖𝑛= 45 = 17.66=> N=18
23
P.T.3:
𝑞1 549.72
tan 𝜑 1 = 𝑝1= =0.56
970
cos 𝜑 𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc3=p3( tan 𝜑 3 − tan 𝜑 𝑛 )= 970 *(0.56-0.48) = 77.6 [kVAR]

𝑄𝑐3 77.6
Nc=𝑄𝐽𝑇𝑏𝑚𝑖𝑛= 45 = 1.72=> N=2
Ca urmare a instalării de surse de compensare de putere reactivă, circulațiile de puteri și

nivelurile de tensiune se vor modifica. De aceea este necesară recalcularea regimul
permanent de funcționare folosind metoda Ascendent-Descendent.
s"i=si- jQi [kVA]
|𝑠𝑖 ′′ |
α= 𝑆𝑛𝑡
s'i= s"i+ΔSNTi [kVA]

P.T.1:
s"1=s1- jQ1= 535.29 -j45[kVA]
s'1= s"1+ΔSNT1 = (535.29 -j45)+ (5.99+j 38.65)=(541.19-j83.65) [kVA]
|𝑠1′′ | √(535.292−452)
α= 𝑆𝑛𝑡 = 630
=0.84
P.T.2:
s"2=s2- jQ2= 3362.50 -j795 [kVA]
s'2= s"2+ΔSNT2 = (3362.50 -j795)+ (5.99+j 38.65)=(3368.49-j833.65) [kVA]
|𝑠2′′| √(3362.502−7952)
α= 𝑆𝑛𝑡 = 1600
=2.04
P.T.3:
s"3=s3- jQ3= 1114.94 -j90 [kVA]
s'3= s"3+ΔSNT3 = (1114.94 -j90)+ (34.408 +j 86.32)=(1149.34-j176.32) [kVA]
|𝑠3′′| √(1149.34 2−176.322)
α= 𝑆𝑛𝑡 = 1600
=0.71
MEDIE TENSIUNE:
P.T.1:
24
𝑞1 281.97
tan 𝜑 1 = 𝑝1= = 0.61
455
cos 𝜑 𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc1=p1( tan 𝜑 1 − tan 𝜑 𝑛 )=455*(0.61-0.48) = 57.19 [kVAR]

𝑄𝑐1 57.19
Nc=𝑄𝑀𝑇 𝑏𝑚𝑖𝑛= 480 = 0.12=> N=1
Qb1=N1* QMT bmin=1*480=480 [kVAR]
P.T.2:
𝑞2 2017.50
tan 𝜑 2 = = 2650 =0.78
𝑝2
cos 𝜑 𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc2=p2( tan 𝜑 2 − tan 𝜑 𝑛 )= 2650 *(0.78-0.48) = 795 [kVAR]

𝑄𝑐2 795
Nc=𝑄𝑀𝑇 𝑏𝑚𝑖𝑛=480= 1.64=> N=2
P.T.3:
𝑞3 549.72
tan 𝜑 3 = 𝑝3= =0.56
970
cos 𝜑 𝑛 = 0.9 → tan 𝜑 𝑛 = 0.48
Qc3=p3( tan 𝜑 3 − tan 𝜑 𝑛 )= 970 *(0.56-0.48) = 77.6 [kVAR]

𝑄𝑐3 77.6
Nc=𝑄𝑀𝑇 𝑏𝑚𝑖𝑛= 480 = 1.16=> N=1
25
ETAPA V
~Eficienţa economica a
compensării puterii reactive~
26
- puterea activă cerută :

pc=∑3𝑖=1 𝑝𝑖
pc=p1+p2+p3=> pc= 455+2650+970=> pc= 4075[kVA]
- puterea reactivă cerută :
qc=∑3𝑖=1 𝑞𝑖
qc=q1+q2+q3=>qc=281.97+2017.50+549.72=>qc= 2849.19[kVA]
- pierderile de putere activă în reţea :
ΔPr=∑3𝑖=1 ΔPPTi+∑3𝑖=1 ΔPi
ΔPr=( Δ PP.T.1+ Δ PP.T.2+ Δ PP.T.3)+(Δ P1+ Δ P2+ Δ P3)=(5.99
+28.26+9.42)+(45.69+37.37+8.44)=> ΔPr= 181.07 [kW]
ΔPPTi- reprezintă pierderile de puteri activă în posturile de transformare i,
ΔPi- reprezintă pierderile de putere activă pe tronsonul de linie i
ΔPr,necompensat =
ΔPr,comp. JT =
ΔPr,comp. MT =
-pierderile de putere reactivă în reţea :
ΔQr= ∑3𝑖=1 ΔQPTi+∑3𝑖=1 ΔQi
ΔQr=
ΔQPTi - reprezintă pierderile de puteri reactivă în posturile de transformare i,
ΔQi - reprezintă pierderile de putere reactivă pe tronsonul de linie i.
ΔQr,necompensat =
ΔQr,comp. JT =
ΔQr,comp. MT =
-producţia de putere reactivă în baterii :
Qb=∑3𝑖=1 Qbi
Producția de putere reactivă în baterii se va calcula pentru toate cele trei cazuri (regim
necompensat, compensat la JT, compensat la MT):
27
ΔQb,necompensat = 0 kVAR
ΔQb,comp. JT =
ΔQb,comp. MT =
- pierderile de putere activă în baterii :
3
Δ𝑃𝑏 = ∑ Δ𝑃𝑏𝑖
𝑖=1
ΔPbi=0.35%Obi
ΔPb,necompensat =
ΔPb,comp. JT =
ΔPr,comp. MT =
- aportul capacitiv de putere reactivă:
3
𝑄𝑐𝑎𝑝 = ∑ 𝑄𝑐𝑎𝑝𝑖
𝑖=1
unde:Qcapi - reprezintă puterea reactivă produsă de tronsonul de linie i.

Qcap,necompensat =
Qcap,comp. JT =
Qcap,comp. MT =
- puterea activă cerută din sistem:
ps=pc+ ΔPr+ ΔPb
Ps,necompensat =
Ps,comp. JT =
Ps,comp. MT =
- puterea rectivă cerută din sistem:
Qs=qc+ΔQr-Qb-Qcap
Qs,necompensat =
Qs,comp. JT =
Qs,comp. MT =
- energia activă consumată:
Eac= pc x TSM [kWh/an]
28
- energia reactivă consumată:

Erc= qc x TSM [kVarh/an]
Calculul indicatorului 𝜏
𝜏 - durata de calcul a pierderilor de energie
1) Se apreciază timpul de funcţionare la sarcina maximă:

tM= 0.15* TSM[ore/an]
2) Se calculează durata echivalentă de funcţionare (în exemplul de mai jos se înlocuiesc
valorile cu datele din proiect/calculate pt. TSM, tM):
f=0.25
tMC= tM + f(TSM-tM)
3) Se calculează 𝜏 cu relaţia:
(𝑇𝑆𝑀−𝑡𝑀)2
𝜏 = 𝑡𝑀 [ore/an]
𝑡𝑠𝑡−𝑡𝑀𝑒
- pierderile de energie activă în reţea:

3 3 3
Δ𝐸𝑎𝑟 = (∑ Δ𝑃𝑚𝑖𝑒𝑧𝑃𝑇𝑖 ) ⋅ 𝑡𝑠𝑡 + (∑ Δ𝑃 𝑖𝑛𝑓 + ∑ Δ𝑃𝑖) ⋅ 𝜏

𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
ΔEar,necomp=...kWh.an
ΔEar,comp(JT)=...kWh/an
ΔEar,comp(MT)=...kWh/an
-pierderile de putere reactiva in retea:
3 3 3
Δ𝐸𝑟𝑟 = (∑ Δ𝑄𝑚𝑖𝑒𝑧𝑃𝑇𝑖 ) ⋅ 𝑡𝑠𝑡 + (∑ Δ𝑄 𝑖𝑛𝑓 + ∑ Δ𝑄𝑖) ⋅ 𝜏

𝑖=1 𝑖=1 𝑖=1
ΔErr,necomp=...kWh.an
ΔErr,comp(JT)=...kWh/an
ΔErr,comp(MT)=...kWh/an
-productia de energie activa in baterii:

𝐸𝑎𝑏 = Δ𝑃𝑏 ⋅ 𝑡𝑠𝑡
ΔEab,necomp=...kWh.an
ΔEab,comp(JT)=...kWh/an
29
ΔEab,comp(MT)=...kWh/an
-productia de energie reactiva in baterii:

𝐸𝑟𝑏 = Δ𝑄𝑏 ⋅ 𝑇𝑆𝑀
Erb,necomp=...kWh.an
Erb,comp(JT)=...kWh/an
Erb,comp(MT)=...kWh/an
-aportul capacitiv minim:
𝐸𝑟𝑏 = 𝑄𝑐𝑎𝑝 ⋅ 𝑡𝑠𝑡
Ercap,comp=...kWh.an
Ercap,comp(JT)=...kWh/an
Ercap,comp(MT)=...kWh/an
-energia activa ceruta din sistem:
Eas=Eac+ΔEar+ΔEab
Eas,necomp=...kWh/an
Eas,necomp(JT)=...kWh/an
Eas,necomp(MT)=...kWh/an
-energia reactiva ceruta din sistem:
Ers=Erc+Err-Erb-Er,cap
Ers,necomp=...kVarh/an
Ers,necomp(JT)=...kVarh/an
Ers,necomp(MT)=...kVarh/an
Investitiile
3
𝐼 = ∑ 𝐼𝑖
𝑖=1
Ii=ai+bi*Qbi
AiJT=1600 lei
BiJT=160 lei/kVar
30
IJT=
aiMT=4000 lei
biMT=400lei/kVAR
IMT=
-costul energiei active:
Cea=Eas*cea
cea=0.4 lei/kWh
Cea,necomp=
Cea,comp(JT)=
Cea,necomp(MT)=
- costul energiei reactive suplimentare:
Cer, sup. = Er, sup* cer
cer= 0.04lei/kWh
Ers =Eas(𝑡𝑔𝜙 − 𝑡𝑔𝜙𝑛 )
Daca Er,sup<0, costul energiei reactive va fi zero.
𝜙𝑛 = arccos(0.9)
𝐸𝑟𝑠
𝑡𝑔𝜙 =
𝐸𝑎𝑠
𝑡𝑔𝜙 necomp=
Er,sup necomp= [kVARh/an]

Cer,necomp= lei
𝑡𝑔𝜙 comp(JT)=
Er,sup comp(JT)= [kVARh/an]

Cer,comp(JT)= lei
𝑡𝑔𝜙 compt(MT)=
Er,sup comp(MT)= [kVARh/an]

Cer,comp(MT)= lei
- cheltuieli de întreţinere:
Cint=10%I
Cint necomp=
Cint comp(JT) =
31
Cint comp(MT)=
- cheltuieli totale:
Ct = Cea +Cer, sup. +Cint
Ct, necompensat =
Ct, comp. JT =
Ct, comp. MT =
Durata de recuperare a investiţiilor se calculează ca raportul dintre investiţia I făcută şi
diferenţa costurile totale ale variantei de compensare considerată şi cheltuielile totale ale
variantei fără compensare.
𝐼𝐽𝑇
TrJT= 𝐶𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝−𝐶𝑡𝑐𝑜𝑚𝑝 𝐽𝑇
𝐼𝑀𝑇
TrMT=𝐶𝑡,𝑛𝑒𝑐𝑜𝑚𝑝−𝐶𝑡𝑐𝑜𝑚𝑝 𝑀𝑇
După efectuarea calculelor si interpretând rezultatele luând în consideraţi duratele de

recuperare a investiţiilor şi costurile totale ale celor două variante de compensare, soluţia
optimă de compensare a puterii reactive la factor de putere neutral este compensarea
Bibliografie
1. Poeata Al, Arie A.A., Crişan O., Eremia M., Alexandrescu V., Buta A. – Transportul şi
distribuţia energiei electrice, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981. 2. Eremia M.,
Crişciu H., Ungureanu B., Bulac C. – Analiza asistată de calculator a regimurilor sistemelor
electroenergetice, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985. 3. Balaurescu I., Eremia M. –
Îmbunătăţirea factorului de putere, Editura Tehnică, Bucureşti, 1981. 4. Eremia M., Dumitriu
C., Bulac C., Triştiu I., Toma L., ş.a. – Îndrumar de laborator: Transportul şi Distribuţia
energiei electrice (Manuscris existent în format electronic). 5. Eremia M., Trecat J., Germond
A. – Réseaux électriques. Aspects actuels, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000. 6. Eremia M.,
Song Y.H., Hatziargyriou N., et. al – Electric Power Systems. Vol. I. Electric Networks,
Editura Academiei Române, 2006. 7. Iacobescu Gh., Iordanescu I. ş.a. – Reţele electrice.
Probleme, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977. 8. Rucăreanu C., ş.a. – Linii
electrice aeriene şi subterane, Editura Tehnică, Bucureşti, 1989. 9. NTE 003/04/00: Normativ
pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V, 2000. 10.
NTE 401/03/00: Metodologie privind determinarea secţiunii economice a conductoarelor în
instalaţii electrice de distribuţie de 1 - 110 kV, 2000. 11. Buhuş P., Comănescu Gh. –
Normativ 3.RE-Ip51/2-93: Instrucţiuni privind stabilirea puterilor nominale economice
pentru transformatoarele din posturi, 1993.
32

Proiect Retele Electrice

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect Retele Electrice

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Linu Emilia-Mihaela 2302TE

Tipul transformatorului: TTU-ONAN

In cadrul proiectului se va utiliza pentru dimensionarea posturilor de transformare o

qi = √(𝑠𝑖 2 − 𝑝12 ) [kVA];

2. Alegerea tipului (-) nominale si a numărului de transformatoare din fiecare post

Se determina domeniile de încărcare economice pentru transformatoarele de funcție TSM.

b) Calculul limitei superioare de încărcare a transformatorului cu:

Determinarea soluției de încărcare pentru fiecare P.T.

P.T. nTx SnT

3. Calculul circulației de puteri la nivelul costurilor de transformare.

Δ SnTi= Δ PP.T.i+ j Δ QP.T.i

P.T. nTx SnT[kVa] si[kVa] Δ SnTi[kVA] s'i[kVA]

𝑖0 𝛼12 𝑢𝑠𝑐 1.80 0.852 6

4. Calculul parametriilor schemei echivalente ale posturilor de transformare.

Unf=0.4 [kV] - tensiunea nominala a infasurarii fixe

|ZT| -modulul impedantei transformatorului:

XT- reactanta inductiva

XT= √(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 )=√((15.23 ⋅ 10−3 )2 − (2.62 ⋅ 10−3 )2 )=15*10-3 [Ω]

YT- admitanta transversala a transformatorului:

BT- susceptanta transversala a transformatorului:

BT= √(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 )= √((70.875 ∗ 10−3 )2 − ((8.125 ∗ 10−3 )2 ))=70.407*10-3 [S]

YPT- admitanta complexa raportata la tensiunea inferioara:

XT=√(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 ) =√((6 ∗ 10−3 )2 − ((0.936 ∗ 10−3 )2 ))=5.972*10-3 [Ω]

𝑖0 𝑆𝑛𝑇 1.3 1600⋅103

BT=√(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 ) =√((130 ∗ 10−3 )2 − ((14.375 ∗ 10−3 )2 )) =129202.8*10-3 [S]

YPT= GT-j* BT= 14375-j* 129202.8 [µS]

XT= √(𝑍𝑇 2 − 𝑅𝑇 2 )=√((6 ∗ 10−3 )2 − ((0.936 ∗ 10−3 )2 ))=5.972*10-3 [Ω]

ZT= RT+j *XT= 0.935 +j*5.972 [mΩ]

𝑖0 𝑆𝑛𝑇 1.3 1600⋅103

BT=√(𝑌𝑇 2 − 𝐺𝑇 2 ) =√((130 ∗ 10−3 )2 − ((14.375 ∗ 10−3 )2 )) =129202.8*10-3 [S]

YPT= GT-j* BT= 14375-j* 129202.8 [µS]

P.T. RT XT ZT ZPT GT0 BT0 YT0 YPT

Scopul acestei etape este calculul secțiunii conductoarelor si a numărului de circuite

-criteriul încălzirii in regim permanent de lunga durata

1. Determinarea secțiunii economice.

Imax ech= 104.65[A]

jec[LEA] 1.08 1.04 0.99

Imax ech= curent maxim echivalent pentru configuratii buclate

I3=i3’=> I3= 28.995+j18.361 [A]

*Calculul curentilor prin tronsoane in modul*

I1=| I1|= √𝐼𝑎12 + 𝐼𝑟12 =√119.6532 + 143.0652 = 186.5[A]

I2=| I2|=√𝐼𝑎22 + 𝐼𝑟22 =√106.3112 + 109.4012 =152.54[A]

I3=| I3|= √𝐼𝑎32 + 𝐼𝑟32 =√28.9952 + 18.3612 = 34.45[A]

3. Calculul numarului de circuite.

kjnc= coeficientul de corectie =1.37

Tronsonul1 Tronsonul2 Tronsonul3

*Calculul pierderilor de putere activă pe tronsonul de linie i

Calculul regimului permanent de funciune prin metoda Ascendent-Descendent.

UA=20 kV– este constanta deoarece este tensiunea nodului sursa

SC= SB+ΔS3= (1004.408+j636.04)+ (10.52+17.24)=(1014.92+j653.28) [kVA]

SE= SD+ΔS2= (3693.18+j3803.91)+ (49.89+j81.51)= (3743.07+j3885.42) [kVA]

SG= SF+ΔS1= (4155.36+j4970.04)+ (89.18+j146.88) = (4244.54+j5116.92) [kVA]

|U1|=√(19.472 − 0.0792 )=19.46 [kVA]

𝑅2𝑃𝐸+𝑋2𝑄𝐸 𝑋2𝑃𝐸−𝑅2𝑄𝐸 0.71⋅3743.07+1.16⋅3885.42 1.16⋅3743.07−0.71⋅3885.42

U2= U1- ΔU12 = 19.46 - (0.35+j1.81) =(1911-j1.81)

|U2|=√(19.112 − 1.812 )=19.02 [kVA]

𝑅3𝑃𝐶+𝑋3𝑄𝐶 𝑋3𝑃𝐶−𝑅3𝑄𝐶 2,98⋅1014.92+4.88⋅653.28 4.88⋅1014.92−2.98⋅653.28

U3= U2- ΔU23 = 19.02 - (0.31+j0.15) = (18.71-j0.15) [kVA]

|U3|=√(18.712 − 0.152 )=18.70 [kVA]

SC= SB+ΔS3= (1004.408+j636.04)+ (12.03+19.71) =(1016.43+j655.75) [kVA]

SE= SD+ΔS2= (3693.18+j3803.91)+ (55.16+j90.13) = (3748.34+j3894.04) [kVA]

SG= SF+ΔS1= (4155.36+j4970.04)+ (94.19+j155.14) = (4249.55+j5125.21) [kVA]

|U1|=√(19.472 − 0.792 )=19.45 [kVA]

ZT= RT+j XT= 0.935 +j5.972 [mΩ]

Calculul curentilor prin tronsoane in modul