1.

DIMENSIONAREA POSTURILOR DE TRANSFORMARE

În această etapă se va urmări:

● Stabilirea tipului de transformator utilizate în posturile de trsnsformare;
● Numărul de transformatoare în paralel;
● Întocmirea schemei echivalente a posturilor de trasnformare;
● Calculul parametrilor schemei echivalente;
● Calculul pierderilor de putere.

unde: PT1 ÷ PT5 – Posturi de transformare;

L1 ÷ L5 – Linii ce leagă posturile de transformare;
s1 ÷ s5 – Puteri aparente absorbite de consumatori

1.1. Alegerea numărului şi puterii nominale a transformatoarelor

Această alegere se poate face după două criterii:
- tehnic;
- economic.
Dimensionarea din punct de vedere economic se face utilizând:
● „Instrucţiuni privind stabilirea puterii nominale economice pentru transformatoarele din
posturi” – P. Buhuş, Gh. Comănescu – 1993;
● RENEL DGTDEE 3RE – IP/S1/2 – 93.
Pentru determinarea puterii economice avem nevoie de doi indicatori:
1. SM – puterea aparentă maximă în anul de funcţionare considerat;
2. TSM – durata de utilizare a puterii maxime anuale.
Considerând că transformatoarele au înfăşurările din Al şi sunt de tipul TTV- ONAN
construite în 1991, conform lucrării „Puteri nominale economice” se află într-o progresie
geometrică cu raţia 5 10 , au rezultat următoarele puteri nominalizate: 100 kVA; 160 kVA; 250
kVA; 400 kVA; 630 kVA; 1000 kVA; 1600 kVA.

1
 Pentru a alege numărul de transformatoare în paralel se utilizează tabelul:

TSM (ore/an)
3000 4000 5000
SM (kVA)
400 250-400 232-365 211-333
630 400-630 355-625 333-572
1000 630-865 625-785 570-717
1600 865-1600 785-1600 717-1600
Tabel 1.1

Pentru un număr de 3980 ore de funcţionare/an, rezultă următoarele valori pentru

transformatoarele de diferite puteri:

SM 3980
[kVA] [ore/an]
400 232-366
630 366-625
1000 625-787
1600 787-1600
Tabel 1.2

Model de calcul pentru încărcarea transformatoarelor pentru o durată de funcţionare de 3980

ore/an:
4000 − 3000 4000 − 3980
SM1 = = → x = 232 ore/an
4000 − 3980 x − 232
4000 − 3000 4000 − 3980
SM1 = = → x = 366 ore/an
400 − 365 x − 365
În tabelul următor sunt prezentate puterile transformatoarelor din cele 5 staţii, cât şi numărul
lor pentru a putea acoperi necesarul de putere cerută:

PT Pi Qi cosφi Si SnT Nr. Trafo

- kW kVAr - kVA kVA buc
1. 505 312,96 0,85 594,11 630 1
2. 1965 1473,75 0,80 2456,25 1600 2
3. 500 242,15 0,90 555,55 630 1
4. 485 261,78 0,88 551,13 630 1
5. 1070 858,43 0,78 1371,79 1600 1
Tabel 1.3

Model dc calcul pentru puterea aparentă Si şi pentru puterea reactivă Qi:

Pi
Si = [kVA]
cos ϕi
Qi = Si sinφi = Si 1 −cos 2 ϕi [kVAr]

Calculul lui Si:

P1 585
S1 = = 0,85 = 594,11 [kVA]
cos ϕ1
P2 1965
S2 = = 0,8 = 2456,25 [kVA]
cos ϕ2

2
 P3 500
S3 = = 0,90 = 555,55 [kVA]
cos ϕ3
P4 485
S4 = = 0,88 = 551,13 [kVA]
cos ϕ4
P5 1070
S5 = = 0,78 = 1371,79 [kVA]
cos ϕ5

Calculul lui Qi:

Q1 = S1 1 − cos 2 ϕ1 = 594 ,11 1 − 0,85 2 = 312 ,96 [kVAr]
Q2 = S2 1 − cos 2 ϕ2 = 2456 ,25 1 − 0,8 2 =1473 ,75 [kVAr]
Q3 = S3 1 −cos 2 ϕ3 = 555 ,55 1 −0,9 2 = 242 ,15 [kVAr]
Q4 = S4 1 − cos 2 ϕ4 = 551 ,13 1 − 0,88 2 = 261 ,78 [kVAr]
Q5 = S5 1 −cos ϕ5 =1371 ,79 1 −0,78
2 2
= 858 ,43 [kVAr]

1.2. Întocmirea schemei echivalente a PT

Fiecare PT poate fi reprezentat printr-o schemă de tipul:

unde: ZT – impedanţa transformatorului, cu rezistenţa RT şi reactanţa XT;

YT – admitanţa transversală a trransformatorului;
Nik – raportul de transformare;
YT = GT - jBT
GT – conductanţa transformatorului
BT – susceptanţa transformatorului

1.3. Calculul parametrilor schemei echivalente:

Parametrii transformatoarelor se calculează pe baza următoarelor date de catalog:

Sn ΔP0 i0 ∆Pscnom usc

3
 kVA kW % kW %
250 1,10 2,90 5,04 6
400 1,47 2,65 6,85 4
630 1,92 2,40 9,72 6
1000 2,70 2,00 13,50 6
1600 4,35 1,70 20,20 6
Tabel 1.4

a. Rezistenţa transformatorului
∆Pscnom ⋅ U nf2
RT = 2
⋅10 −3 [Ω]
S nT
b. Modulul impedanţei
u U nf2
ZT = sc ⋅ [Ω]
100 S nT
c. Reactanţa transformatorului
XT = Z T2 − RT2 [Ω]
ZT = RT + jXT
d. Conductanţa transformatorului
∆P0
GT = 2
⋅10 −3 [S]
U nf
e. Modulul admitanţei transversale
i0 S nT
YT = [S]
100 U nf2
f. Susceptanţa transformatorului
BT = YT2 −GT2 [S]
YT = GT + jBT

Folosind formulele de mai sus, am efectuat calculele, iar rezultatele au fost trecute în tabelul
de mai jos:
Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5
1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 RT Ω 0,00392 0,00253 0,00392 0,00392 0,00126
4 XT Ω 0,01473 0,01173 0,01473 0,01473 0,00587
5 ZT Ω 0,01524 0,01200 0,01524 0,01524 0,00600
6 GT S 0,01200 0,02719 0,01200 0,01200 0,02719
7 BT S 0,09373 0,16781 0,09373 0,09373 0,16781
8 YT S 0,09450 0,17000 0,09450 0,09450 0,17000
Tabel 1.5

Exemplu de calcul pentru unul dintre posturile de transformare:

∆Pscnom ⋅ U nf2 −3 9,72 ⋅ 0,4 2 −3
RT = ⋅ 10 = 10 = 3,918 ⋅10 −3 [Ω]
2
S nT 0,63 2
u U nf2 6 ⋅ 0,4 2 ⋅1000
ZT = sc ⋅ = = 0,01528 [Ω]
100 S nT 100 ⋅ 630
XT = Z T2 − RT2 = 0,01528 2
−0,003918 2
=0,01476 [Ω]
∆P0
GT = 2
⋅10 −3 = 1,922 ⋅10 −3 = 0,012 [S]
U nf 0,4

4
 i0 S nT 2,40 ⋅ 630
YT = = = 0,0945 [S]
100 U nf2 100 ⋅ 0,4 2 ⋅1000
BT = YT2 −GT2 = 0,0945 2
−0,012 2
=0,09373 [S]

1.4. Calculul pierderilor de putere în PT

În posturile de transformare apar două tipuri de pierderi de puteri:

a. Pierderi de putere activă

∆PPT = ∆P0 , PT +∆Pinf, PT
∆P0, PT = nT ⋅ P0
α i2
∆Pinf, PT = ⋅ ∆Pscnom
nT
si
αi =
S nT
si = pi2 + qi2

b. Pierderi de putere reactivă

∆QPT = ∆Q0, PT + ∆Qinf, PT
i0
∆Q0, PT = nT ⋅ ⋅ S nT
100
α2 u
∆Pinf, PT = i ⋅ sc ⋅ S nT
nT 100

Cu ajutorul formulelor de mai sus s-au obţinut rezultatele trecute în tabelul de mai jos:
Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5
1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 ΔPoPT kW 1,92000 8,70000 1,92000 1,92000 4,35000
4 αi - 0,94303 1,53516 0,88183 0,87481 0,85737
5 ΔPinf,PT kW 8,64408 23,80272 7,55843 7,43864 14,84864
6 ΔQ0,PT KVAr 15,12000 54,40000 15,12000 15,12000 27,20000
7 ΔQinf,PT kVAr 33,61588 113,12183 29,39389 28,92803 70,56779
8 ΔPPT kW 10,56408 32,50272 9,47843 9,35864 19,19864
9 ΔQPT kVAr 48,73588 167,52183 44,51389 44,04803 97,76779
10 ΔSPT kVA 49,86768 170,64580 45,51183 45,03124 99,63498
11 Pi’ kW 515,56408 1997,50272 509,47843 494,35864 1089,19864
12 Q i’ kVAr 361,69588 1641,27183 286,66389 305,82803 956,19779
13 S i’ kVA 629,78586 2585,30275 584,58913 581,30994 1449,36810
Tabel 1.7
Exemplu de calcul pentru unul dintre posturile de transformare:
∆P0, PT = nT ⋅ P0 = 1 ⋅1,92 =1,92 [kW]
s
α i = i = 594 ,11 = 0,943
S nT 630
α i2 2
∆Pinf, PT = ⋅ ∆Pscnom = 0,943 ⋅ 9,72 = 8,6435 [kW]
nT 1
∆PPT = ∆P0 , PT +∆Pinf, PT = 1,92 + 8,6435 = 10,563 [kW]
Pi’ = Pi + ΔPPT = 505 + 10,56 = 515,56 [kW]
5
 i0 2,4
∆Q0, PT = nT ⋅ ⋅ S nT = 1 ⋅ ⋅ 630 =15 ,12 [kVAr]
100 100
α2 u 2
∆Pinf, PT = i ⋅ sc ⋅ S nT = 0,943 ⋅ 6 ⋅ 630 = 33,613 [kVAr]
nT 100 1 100

∆QPT = ∆Q0, PT + ∆Qinf, PT

= 15,12 + 33,613 = 48,73 [kVAr]
Qi’ = Qi + ΔQPT = 312,96 + 48,73 = 361,69 [kVAr]

∆S PT = ∆PPT
2
+ ∆QPT
2
= 49 ,861 [kVA]
'2 '2
Si ’ = Pi + Qi = 515 ,56 2 + 361,69 2 = 629 ,77 [kVA]

2. DIMENSIONAREA TRONSOANELOR DE MEDIE TENSIUNE

Determinarea secţiunii conductorului şi a numărului de circuite în paralel se face pe baza

unor criterii tehnice şi economice.
Principalele criterii tehnice sunt:
1. Criteriul curentului maxim admisibil în regim de lungă durată;0
2. Criteriul căderii de tensiune maximă admisibilă. Se impune ca tensiunea la cel mai
îndepărtat consumator să nu scadă sub 5% faţă de Un;
3. Criteriul stabilităţii termice la curent de scurtcircuit.
Ipoteze la dimensionarea pe baza criteriilor tehnice:
1. Secţiunea e constantă pe toate tronsoanele;
2. Densitatea de curent e constantă pe toate tronsoanele;
3. Se foloseşte minim de material.
În proiectul de faţă se va folosi Ipoteza nr. 1.

Criteriul economic vizează stabilirea unui echilibru între cheltuielile suplimentare datorate
majorării secţiunii şi economiile realizate prin reducerea pierderilor de putere şi energie.
Dacă se notează:
steh – secţiunea tehnică
sec – secţiunea economică
Va rezulta:
sabs = max{steh , sec}
După aceea se va alege un s din STAS.

6
 unde: I1 ÷ I5 – curenţii prin tronsoane;
I1’ ÷ I5’ – curenţii derivaţi din PT;
s1’ ÷ s5’ – puteri aparente ce intră în PT.

2.1. Dimensionarea pe baza criteriului economic

Se adoptă ipoteza secţiunii constante pe toate tronsoanele.

Se va folosi PE 135/1991 “Instrucţiuni privind determinarea secţiunii economice în
instalaţiile electrice de distribuţie cu tensiuni între 1 ÷ 110 kV”.
I1 = I1’ + I2’ + I3’
I2 = I2’ + I3’
I3 = I3’
I4 = I4’ + I5’
I5 = I5’
S i'*
Ii ’ = , unde Un = 20 kV
3 ⋅U n
n

∑I
k =1
2
k ⋅ lk
Iech = n

∑l
k =1
k

I ech
Sech =
jec
Ik = Ika + jIkr
jk = jka2 + jkr2
j – densitate de curent [A/mm2]

Densitatea de curent se calculează funcţie de tabelul de mai jos, ţinând cont de numărul de
ore de funcţionare:

TSM [ore/an] 3000 4000 5000

LEA 0,88 0,80 0,72
LEC 0,85 0,77 0,70
Tabel 2.1

Pentru un număr de ore de funcţionare de 3980, densitatea de curent va fi:

4000 − 3000 4000 − 3980
= → x = 0,7684
0,77 − 0,85 0,77 − x

PT S i' I i' lk
- kVA kV km
1 629,78 18,18 1,05
2 2585,30 74,63 1,40
3 584,58 16,88 3,18
4 581,3 16,78 1,40
5 1449,36 41,84 1,35
Tabel 2.2

7
 S i'*
Ii ’ =
3 ⋅U n
629 ,78
I1’ = =18 ,18 A
3 ⋅ 20
2585 ,3
I2’ = = 74 ,63 A
3 ⋅ 20
584 ,58
I3’ = =16 ,88 A
3 ⋅ 20
581 ,3
I4’ = =16 ,78 A
3 ⋅ 20
1449 ,36
I5’ = = 41,84 A
3 ⋅ 20

Curenţii prin tronsoane vor fi:

I1 = I1’ + I2’ + I3’ = 18,18 + 74,63 + 16,88 = 109,69 A
I2 = I2’ + I3’ = 74,63 + 16,88 = 91,51 A
I3 = I3’ = 16,88 A
I4 = I4’ + I5’ = 16,78 + 41,84 = 58,62 A
I5 = I5’ = 41,84 A

Calculul lui Iech pe fiecare din cele două ramuri:

i12 ⋅ l1 + i22 ⋅ l 2 + i32 ⋅ l3 109 ,69 2 ⋅1,05 + 91,512 ⋅1,4 + 16,88 2 ⋅ 3,18
Iech1 = = = 51,11 A
l1 + l 2 + l3 1,05 + 1,4 + 3,18
i42 ⋅ l 4 + i52 ⋅ l5 58,62 2 ⋅1,4 + 41,84 2 ⋅ 3,18
Iech2 = = = 51,07 A
l 4 + l5 1,4 + 1,35

Vor rezulta următoarele secţiuni echivalente:

I ech1 51,11
Sech1 = = = 66,51 mm2
jec 0,7684
I ech 2 51,07
Sech2 = = = 66,46 mm2
jec 0,7684
Pentru că Sech1 > Sech2 se va alege Sech = 66,51 mm2

Pentru proiectul de faţă, în care legătura dintre posturile de transformare se face cu LES de
20 kV, se va folosi tabelul cu datele nominalizate de mai jos:

Sn r0 x0 b0 iadm
mm2 Ω/km Ω/km S/km A
50 0,703 0,106 58 135
70 0,502 0,101 58 165
95 0,370 0,098 58 195
120 0,293 0,095 58 225
Tabel 2.3

Se alege pentru secţiunea conductorului din tabelul STAS de mai sus (Tabelul 2.3) valoarea
de 70 mm2.

8
 2.2. Dimensionarea secţiunii folosind criteriul tehnic

Criteriul tehnic utilizat în proiect e criteriul curentului admisibil în Ip secţiuni constante.

I max
≤ I adm
k1 ⋅ k 2 ⋅ k 3
unde: k1 – coeficient de corecţie ce ţine seama de rezistivitatea termică a solului;
k2 – coeficient de corecţie ce ţine seama de modul de pozare al cablului;
k3 – coeficient de corecţie ce ţine seama de temperatura solului;
Dacă se vor considera condiţii normale de funcţionare:
- cablu pozat la 70 cm:
- ρsol = 100 0C cm/W;
- t = 20 0C.
Înseamnă că k1 ⋅ k 2 ⋅ k3 = 1 → Imax ≤ Iadm
Pentru a alege secţiunea pe baza criteriului tehnic al curentului maxim admisibil, e necesar
considerarea cazului cel mai favorabil. Acesta e atunci când:
Imax = I1’ + I2’ + I3’ + I4’ + I5’ = 18,18 + 74,63 + 16,88 + 16,78 + 41,82 = 168,305 A
Din tabelul 2.3 se alege pentru curentul maxim de 166,3 A secţiunea conductorului de 95
mm2.
Sec = 70 mm2
Stehn = 95 mm2
Va rezulta secţiunea conductorului ca fiind max{Sec, Stehn} = 95 mm2

2.3. Determinarea numărului de conductoare de pe o fază

Numărul de conductoare de pe o fază va rezulta cu formula:

S n ,ec
Nc =
k j ⋅ S max
unde: kj = 1,57 pentru LES (coeficient ce ţine seama de majorarea densităţii de curent)
Smax = 150 mm2 pt. LES (secţiune maximă pentru tipul de conductor utilizat)
Dacă:
Nc ≤ 1,41 → Nc = 1
1,41 ≤ Nc ≤ 2,5 → Nc = 2
70
Nc = 1,57 ⋅150 = 0,29 → Nc = 1
Deci se va folosi un conductor cu un singur conductor pe fază.

3. CALCULUL REGIMULUI DE FUNCŢIONARE PRIN METODA “ASCENDENT-DESCENDENT”

Această metodă se referă la reţelele radiale.

Se urmăreşte determinarea tensiunii în fiecare nod.
Etapa ascendentă: Se parcurge reţeaua de la ultimul nod → sursă şi se calculează circuitul
de puteri.
Etapa descendentă: Se parcurge de la locul sursă → ultimul nod şi se calculează circuitul de
puteri.
E un proces iterativ. Se calculează căderile de tensiune pe elementele reţelei, respectiv
tensiunea la noduri.

9
 UA = U1 = U2 = U3 = U4 = U5 = 20 kV

PT Si’ BT lk
- kVA S km
PT1 629,78586 0,09373 1,05
PT2 2585,30275 0,16781 1,40
PT3 584,58913 0,09373 3,18
PT4 581,30994 0,09373 1,40
PT5 1449,36810 0,16781 1,35
Tabel 3.1

Rezultatele, după efectuarea iteraţiilor, sunt trecute în tabelele de mai jos:

Iteratia SB SC ΔS3 SD SE SF SG
- kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
0 584,58913 584,605165 73,42801967 658,0331846 658,0474292 3243,35018 3243,355354
1 584,58913 584,604758 75,33815727 659,9429157 658,0470681 3243,34982 3243,355304

ΔS2 SH SI SJ SK ΔS1 SL SA’

kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
76,14277 3319,4981 3319,5032 3949,2832 3949,286 63,01616 4012,302 4012,30405
76,88966 3320,245 3319,5031 3949,2831 3949,286 63,52631 4012,812 4012,30403

10
 Iteratia SM SN ΔS5 SO SP
- kVA kVA kVA kVA kVA
0 1449,36810 1449,37968 49,08267507 1498,462355 1498,473554
1 1449,36810 1449,3796 49,4393582 1498,818955 1498,473474

SQ SR ΔS4 SS SA’’ SA
kVA kVA kVA kVA kVA kVA
2079,78349 2079,787998 60,97347 2140,7615 2140,7659 6153,06990
2079,78341 2079,787972 61,32402 2141,1120 2140,7658 6153,06986

Iteratia UA’ ΔUA’-1 U1 ΔU1-2 U2 ΔU2-3 U3

- kV kV kV kV kV kV kV
0,0169085025 0,15779438193
0 20 0,080466758 19,919533242 1 19,90262473 9 19,7448303578
0,0169085025 0,15779438193
1 20 0,080466757 19,919533243 0 19,90262474 6 19,7448303582

Iteratia UA’’ ΔUA”-4 U4 ΔU4-5 U5

- kV kV kV kV kV
0 20 0,057244079 19,942755921 0,015032101649 19,927723819514
1 20 0,057244078 19,942755922 0,015032101648 19,927723820184

Se observă că eroarea este foarte mică, deci nu mai este necesar calculul unei noi iteraţii.

Exemplu de calcul (Iteraţia 0):

Etapa ascendentă:
SB = S3’ = 584,58 kVA
B 0,09373
SC = SB – j 3 ⋅ U 3 = 584 ,58 2 +
2
⋅ 20 2 = 584,605
2 2
kVA
Pc2 + Qc2
∆S 3 = 2
⋅ z 3 = 584 ,2605 ⋅ 3,18 ⋅ 0,37 2 + 0,098 2 ⋅10 3 = 73,428 kVA
U3 20
SD = SC + ∆S3 = 584,605 + 73,428 = 658,033 kVA
B 0,09373
SE = SD – j 3 ⋅ U 3 = 658 ,033 2 +
2
⋅ 20 2 = 658,047 kVA
2 2
SF = SE + S2’ = 658,047 + 2585,302 = 3243,350 kVA
B 0,16781
SG = SF – j 2 ⋅ U 2 = 3243 ,350 2 +
2
⋅ 20 2 = 3243,355 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S 2 = G 2 G ⋅ z 2 = 3243 2,355 ⋅1,4 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 76,142
U2 20
kVA
SH = SG + ∆S2 = 3243,355 + 76,142 = 3319,498 kVA
B 0,16781
SI = SH – j 2 ⋅U 2 = 3319 ,498 2 +
2
⋅ 20 2 = 3319,503 kVA
2 2
SJ = SI + S1’ = 3319,503 + 629,785 = 3949,283 kVA
B 0,09373
SK = SJ – j 1 ⋅U 1 = 3319 ,503 2 +
2
⋅ 20 2 = 3949,286 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S1 = K 2 K ⋅ z1 = 3949 2,286 ⋅1,05 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 63,016
U1 20
kVA

11
 SL = SK + ∆S1 = 3949,286 + 63,016 = 4012,302 kVA
B 0,09373
SA’ = SL – j 1 ⋅U 1 = 4012 ,302 2 +
2
⋅ 20 2 = 4012,304 kVA
2 2
SM = S5’ = 1449,368 kVA
B5 0,16781
SN = SM – j ⋅ U 52 = 1449 ,368 2 + ⋅ 20 2 = 1449,379 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S 5 = N 2 N ⋅ z 5 = 1449 2,379 ⋅1,35 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 49,082 kVA
U5 20
SO = SN + ∆S5 = 1449,379 + 49,082 = 1498,462 kVA
B 0,16781
SP = SO – j 5 ⋅ U 5 = 1498 ,462 2 +
2
⋅ 20 2 = 1498,473 kVA
2 2
SQ = SP + S4’= 1498,473 + 581,309 = 2079,783 kVA
B 0,09373
SR = SQ – j 4 ⋅ U 4 = 2079 ,783 2 +
2
⋅ 20 2 = 2079,787 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S 4 = R 2 R ⋅ z 4 = 2079 2,787 ⋅1,4 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 60,973
U4 20
kVA
SS = SR + ∆S4 = 2079,787 + 60,973 = 2140,761 kVA
B 0,09373
SA” = SS – j 41 ⋅ U 4 = 2140 ,761 2 +
2
⋅ 20 2 = 2140,765 kVA
2 2
SA = SA’ + SA” = 4012,304 + 2140,765 = 6153,069 kVA

Etapa descendentă:
UA’ = 20 kV
S A' S
∆U A',1 = 3 ⋅ ∆U 0 A'1 = 3 ⋅ z1 ⋅ I A' = 3 ⋅ z1 ⋅ = z1 ⋅ A' = 0,080 kV
3 ⋅ U A' U A'
U1 = UA’ - ∆UA’,1 = 20 – 0,080 = 19,919 kV
S ' 1,4 ⋅ 0,382 ⋅ 629 ,78
∆U 12 = z 2 ⋅ 1 = = 0,016 kV
U1 19 ,919
U2 = U1 - ∆U12 = 19,919 – 0,016 = 19,902 kV
S' 3,18 ⋅ 0,382 ⋅ 2585 ,302
∆U 23 = z3 ⋅ 2 = = 0,157 kV
U2 19 ,902
U3 = U2 - ∆U23 = 19,902 – 0,157 = 19,744 kV

UA” = 20 kV

S A ''
∆
U A" 4 =z4 ⋅
U A ''
1,4 ⋅ 0,382 ⋅ 2140 ,762
= = 0,057 kV
20
U4 = UA” - ∆UA”4 = 20 – 0,057 = 19,942 kV
S 4' 1,35 ⋅ 0,382 ⋅ 581 ,309
∆U 45 = z 5 ⋅ = = 0,015 kV
U4 19 ,942

12
 U5 = U4 - ∆U45 = 19,942 – 0,015 = 19,927 kV

Pentru Iteraţia 1 s-au înlocuit tensiunile în noduri cu tensiunile rezultate din Iteraţia 0:
U1 = 19,919 kV
U2 = 19,902 kV
U3 = 19,744 kV
U4 = 19,942 kV
U5 = 19,927 kV
Apoi s-a refăcut calculul. Datele rezultate sunt trecute în tabelele de mai sus.

4. COMPENSAREA PUTERII REACTIVE LA FACTOR DE PUTERE NEUTRAL

cosφi – factor de putere pentru consumator

cosφn = 0,92 – factor de putere neutral
P P
cosφ = S =
P2 + Q2
La un consum cu cosφ < 0,8 → absorbţie însemnată de Q din reţea
Dacă într-un nod avem o tensiune foarte ridicată → circulaţie mare de Q în acel nod.
Puterea reactivă absorbită din reţea trebuie redusă foarte mult.
Funcţionarea la un factor de putere redus are următoarele consecinţe:
- cresc căderile de tensiune;
- cresc pierderile de putere şi energie în reţea;
- creşte valoarea curentului de scurtcircuit.
Pentruc un factor de putere neutral, consumatorul nu plăteşte energia reactivă consumată.
Pentru un factor de putere sub cel neutral, consumatoroul plăteşte diferenţa de energie reactivă până
la factorul de putere neutral. Factorul de putere neutral depinde de dezvoltarea economică şi tehnică
a societăţii.
∑P i
Cosφ =
(∑Pi ) + (∑Qi2 )
2

unde ∑P şi ∑Q
i i reprezintă suma puterilor active şi reactive pe cele 3
faze
În practică, valoarea medie a lui cosφ pe o anumită perioadă de timp (oră, zi, lună, an) e dată
de relaţia:
1
cosφ = 1 + ( wr ) 2
wa
unde: wr – consumul total de enrgie reactivă în intervalul considerat (kVArh)
wa – consumul total de enrgie activă în intervalul considerat (kWh)
Îmbunătăţirea factorului de putere se poate face prin mijloace naturale (schimbarea de
echipament) sau prin mijloace speciale (amplasare de surse de putere reactivă la consumatori).
Pentru a realiza compensarea puterii reactive se parcurg etapele:
1. Stabilirea Q ce trebuie compensată;
Qc = P (tgφ – tgφn)
P: putere utilă consumată;
Qc: putere reactivă ce trebuie consumată;
φ: unghi corespunzător factorului de putere natural;
φn: unghi corespunzător factorului de putere neutral
Qc → Qb (putere instalată de compensare)
2. Alegerea tipului sursei de compensare:
o baterii de condensatoare (BC);

13
 o compensatoare sincrone;
o compensatoare statice (SVC).
În cadrul proiectului se vor folosi bateriile de condensatoare (BC).
3. Stabilirea locului de amplasare al sursei.
o Compensare individuală pe barele de JT sau MT ale consumatorului;
o Compensare de grup – pe partea de JT sau MT;
o Compensare centralizată pe barele de JT sau MT;
o Compensare mixtă.
În cadrul proiectului se vor folosi două soluţii de compensare:
- Amplasarea bateriilor de condensatoare pe bara de JT;
- Amplasarea bateriilor de condensatoare pe bara de MT;

4.1. Compensarea purerii reactive la joasă tensiune

Bateriile de condensatoare pot fi conectate în stea sau triunghi.

Qc
C stea =
U
ω( ) 2
3
Qc
C∆ =
ω ⋅U 2
unde: ω = 2πf = 100π [rad/s]
U = 0,4 [kV]
C stea = 3C ∆
Q∆ = 3Qstea

Puterea nominală a unui condensator ce corespunde conexiunii stea este:

Qnstea = 15 [kVAr]
∆
Qn = 3Qn = 3 ⋅15 = 45 [kVAr]
stea

În acest proiect se va utiliza conexiunea triunghi.

Qci = Pi (tgφi – tgφn)
Qbi = n ⋅ Qc
n

PT cosφi cosφn φi φn tgφi tgφn Pi Qc1 Qb1

14
 0 0 0 0
- - - kW kVAr kVAr
PT1 0,85 0,92 31,8045 23,0856 0,6197 0,4260 505 97,84 135
PT2 0,80 0,92 36,8886 23,0856 0,7500 0,4260 1965 636,66 675
PT3 0,90 0,92 25,8550 23,0856 0,4843 0,4260 500 29,16 45
PT4 0,88 0,92 28,3720 23,0856 0,5397 0,4260 485 55,17 90
PT4 0,78 0,92 38,7591 23,0856 0,8023 0,4260 1070 402,62 450
Tabel 4.1

Qc1 = P1 (tgφ1 – tgφn) = 505(0,61 – 0,42) = 97,84 [kVAr]

Qb1 = 3 x 45 = 135 [kVAr]
Qc2 = P2 (tgφ2 – tgφn) = 1965(0,74 – 0,42) = 636,66 [kVAr]
Qb1 = 15 x 45 = 675 [kVAr]
Qc3 = P3 (tgφ3 – tgφn) = 500(0,48 – 0,42) = 29,16 [kVAr]
Qb3 = 1 x 45 = 45 [kVAr]
Qc4 = P4 (tgφ4 – tgφn) = 485(0,53 – 0,42) = 55,17 [kVAr]
Qb4 = 2 x 45 = 90 [kVAr]
Qc5 = P5 (tgφ5 – tgφn) = 1070(0,80 – 0,42) = 402,62 [kVAr]
Qb5 = 10 x 45 = 1450 [kVAr]

Qi fără Qi cu Si cu cosφi cu
PT Pi Qbi
comensare compensare compensare baterii
- kW kVAr kVAr KVAr kVA -
PT1 505 312,96 135 177,96 535,44 0,943
PT2 1965 1473,75 675 798,75 2121,14 0,926
PT3 500 242,15 45 197,15 537,46 0,930
PT4 485 261,78 90 171,78 514,52 0,943
PT4 1070 858,43 450 408,43 1145,30 0,934
Tabel 4.2

Qi,comp = Qi, necomp – Qb1

Q1,comp = 312,96 – 135 = 177,96 [kVAr]
Q2,comp = 1473,75 – 630 = 798,75 [kVAr]
Q3,comp = 242,15 – 45 = 197,15 [kVAr]
Q4,comp = 261,78 – 90 = 171,78 [kVAr]
Q5,comp = 858,43 – 450 = 408,43 [kVAr]

S i = Qi2 + Pi 2
S1 = 5052 + 177,962 = 535,44 [kVA]
S 2 = 1965 2
+ 798 ,75 2 = 2121,14 [kVA]
2
S 3 = 500 + 197,15 2
= 537,46 [kVA]
S4 = 4852 + 171,782 = 514,52 [kVA]
S 5 = 10702 + 408,432 =1145,30 [kVA]

Pi
cos ϕi =
Si

15
 P1 505
cos ϕ1 = = = 0,943
S1 535 ,44
P 1965
cos ϕ2 = 2 = = 0,926
S 2 2121,14
P 500
cos ϕ3 = 3 = = 0,930
S 3 537 ,46
P 485
cos ϕ4 = 4 = = 0,943
S 4 514 ,52
P 1070
cos ϕ5 = 5 = = 0,934
S 5 1145 ,30

Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5

1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 ΔpoPT kW 1,92000 8,70000 1,92000 1,92000 4,35000
4 αi - 0,84990 1,33656 0,85312 0,81670 0,71581
5 ΔPinf,PT kW 7,02110 18,04246 7,07432 6,48327 10,35025
6 ΔQ0,PT KVAr 15,12000 54,40000 15,12000 15,12000 27,20000
7 ΔQinf,PT kVAr 27,30426 84,36050 27,51125 25,21270 49,18931
8 ΔPPT kW 8,94110 26,45085 8,99432 8,40327 14,70025
9 ΔQPT kVAr 42,42426 138,76050 42,63125 40,33270 76,38931
10 ΔSPT kVA 43,35621 141,25907 43,56973 41,19881 77,79090
11 Pi’ kW 513,94110 1991,45085 508,99432 493,40327 1084,70025
12 Q i’ kVAr 220,38426 937,51050 239,78125 212,11270 484,81931
13 S i’ kVA 559,20003 2201,09119 562,64577 537,06478 1188,11801
Tabel 4.3

PT Si’ BT lk
- kVA S km
PT1 559,20003 0,09373 1,05
PT2 2201,09119 0,16781 1,40
PT3 562,64577 0,09373 3,18
PT4 537,06478 0,09373 1,40
PT5 1188,11801 0,16781 1,35
Tabel 4.4

S-au efectuat iteraţii şi s-au obţinut rezultatele din tabelele de mai jos:

Iteratia SB SC ΔS3 SD SE SF SG

16
- kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
0 562,64577 562,66243 72,0368064 634,699239 634,714008 2835,8052 2835,811
1 562,64577 562,66206 73,6479096 636,309978 636,324387 2837,4155 2837,421

ΔS2 SH SI SJ SK ΔS1 SL SA’

kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
71,19837 2907,0095 2907,0153 3466,21529 3466,218 59,0365 3525,254 3525,25716
71,83291 2909,2544 2909,2601 3468,46010 3468,463 59,47536 3527,938 3527,94078

Iteratia SM SN ΔS5 SO SP
- kVA kVA kVA kVA kVA
0 1188,11801 1188,1259 44,43941891 1232,565318 1232,572922
1 1188,11801 1188,13205 44,71951446 1232,851559 1232,865086

SQ SR ΔS4 SS SA” SA
kVA kVA kVA kVA kVA kVA
1769,63771 1769,643002 56,24375 1825,8867 1825,8919 5351,14904
1769,92987 1769,935139 56,52403 1826,4592 1826,4643 5351,72143

Iteratia UA’ ΔUA’-1 U1 ΔU1-2 U2 ΔU2-3 U3

- kV kV kV kV kV kV kV
0 20 0,07069 19,9293 0,015006054 19,914294 0,13426523 19,780029
1 20 0,07075 19,9292 0,015006095 19,914241 0,13426560 19,779975

Iteratia UA” ΔUA”-4 U4 ΔU4-5 U5

- kV kV kV kV kV
0 20 0,048824349 19,951175651 0,013882104670 19,937293546401
1 20 0,048839655 19,951160345 0,013882115320 19,937278230034

Exemplu de calcul (Iteraţia 0):

Etapa ascendentă:
SB = S3’ = 562,645 kVA
B 0,09373
SC = SB – j 3 ⋅ U 3 = 562 ,645 2 +
2
⋅ 20 2 = 562,662 kVA
2 2
P +Q
2 2
∆S 3 = c 2 c ⋅ z 3 = 562 ,2662 ⋅ 3,18 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 72,036 kVA
U3 20
SD = SC + ∆S3 = 562,662 + 72,036 = 634,699 kVA
B 0,09373
SE = SD – j 3 ⋅ U 3 = 634 ,699 2 +
2
⋅ 20 2 = 634,714 kVA
2 2
SF = SE + S2’ = 634,714 + 2201,091 = 2835,805 kVA
B 0,16781
SG = SF – j 2 ⋅ U 2 = 2835 ,805 2 +
2
⋅ 20 2 = 2835,811 kVA
2 2
PG + QG2
2
∆S 2 = 2
⋅ z 2 = 28352,811 ⋅1,4 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 71,1983
U2 20
kVA
SH = SG + ∆S2 = 2835,811 + 71,198 = 2907,0095 kVA
B 0,16781
SI = SH – j 2 ⋅U 2 = 2907 ,009 2 +
2
⋅ 20 2 = 2907,015 kVA
2 2
SJ = SI + S1’ = 2907,015 + 559,20 = 3466,215 kVA
B 0,09373
SK = SJ – j 1 ⋅U 1 = 3466 ,215 2 +
2
⋅ 20 2 = 3466,218 kVA
2 2

17
 PK2 + QK2 3466 ,218
∆S1 = ⋅ z1 = ⋅1,05 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 59,036
U 12 20 2

kVA
SL = SK + ∆S1 = 3466,218 + 59,036 = 3525,254 kVA
B 0,09373
SA’ = SL – j 1 ⋅U 1 = 3525 ,254 2 +
2
⋅ 20 2 = 3525,257 kVA
2 2
SM = S5’ = 1188,118 kVA
B 0,16781
SN = SM – j 5 ⋅ U 5 = 1188 ,118 2 +
2
⋅ 20 2 =1188,125 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S 5 = N 2 N ⋅ z 5 = 1188 2,125 ⋅1,35 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 44,439
U5 20
kVA
SO = SN + ∆S5 = 1188,125 +44,439 = 1232,565 kVA
B 0,16781
SP = SO – j 5 ⋅ U 5 = 1232 ,565 2 +
2
⋅ 20 2 = 1232,572 kVA
2 2
SQ = SP + S4’= 1232,572 + 537,064 = 1769,637 kVA
B 0,09373
SR = SQ – j 4 ⋅ U 4 = 1769 ,637 2 +
2
⋅ 20 2 = 1769,643 kVA
2 2
P2 + Q2
∆S 4 = R 2 R ⋅ z 4 = 1769 2,637 ⋅1,4 ⋅ 0,382 ⋅10 3 = 56,243 kVA
U4 20
SS = SR + ∆S4 = 1769,643 + 56,243 = 1825,886 kVA
B 0,09373
SA” = SS – j 4 ⋅U 4 = 1825 ,886 2 +
2
⋅ 20 2 = 1825,891 kVA
2 2
SA = SA’ + SA” = 3525,257 + 1825,891 = 5351,149 kVA
Etapa descendentă:
UA’ = 20 kV
S
∆U A',1 = z1 ⋅ A' = 1,05 ⋅ 0,382 ⋅ 3525 ,257 = 0,07 kV
U A' 20
U1 = UA’ - ∆UA’,1 = 20 – 0,07 = 19,92 kV
S ' 1,4 ⋅ 0,382 ⋅ 559 ,2
∆U 12 = z 2 ⋅ 1 = = 0,015 kV
U1 19 ,92
U2 = U1 - ∆U12 = 19,92 – 0,015 = 19,914 kV
S' 3,18 ⋅ 0,382 ⋅ 2201 ,091
∆U 23 = z3 ⋅ 2 = = 0,134 kV
U2 19 ,92
U3 = U2 - ∆U23 = 19,914 – 0,134 = 19,770 kV

UA” = 20 kV

S A ''
∆
U A" 4 =z4 ⋅
U A ''
1,4 ⋅ 0,382 ⋅1825 ,891
= = 0,048 kV
20
U4 = UA” - ∆UA”4 = 20 – 0,048 = 19,951 kV

18
 S 4' 1,35 ⋅ 0,382 ⋅ 537 ,064
∆U 45 = z 5 ⋅ = = 0,013 kV
U4 19 ,951
U5 = U4 - ∆U45 = 19,951 – 0,013 = 19,937 kV
4.2. Compensarea puterii reactive la medie tensiune

La medie tensiune, conectarea bateriei de condensator se face în dublă stea.

Qnnt = 20 [kVAr]
Qb = 3 ⋅ m ⋅ n ⋅ n f ⋅ Qn = 480
nt
[kVAr]
unde: m – nr stele (m = 2);
nf – nr. de condensatoare serie pe fiecare ramură (nf = 4);
n – nr. de ramuri în paralel pe fază şi stea (n = 1).
Deoarece în cazl compensării la MT, configuraţia reţelei de joasă tensiune nu se modifică,
pierderile din PT vor fi aceleaşi ca şi în cazul reţelei necompensate.

PT Pi’ Q i’ Si’ tgφi tgφn Q’c1 Q’b1

- kW kVAr kVA - - kVAr kVAr
PT1 515,56 361,69 629,78 0,6197 0,4260 99,888 480
PT2 1997,5 1641,27 2585,3 0,7500 0,4260 647,194 960
PT3 509,47 286,66 584,58 0,4843 0,4260 29,714 480
PT4 494,35 305,82 581,3 0,5397 0,4260 56,230 480
PT5 1089,19 956,19 1449,36 0,8023 0,4260 409,844 480
Tabel 4.5

Q’c1 = P’1 (tgφ1 – tgφn) = 515,56(0,61 - 0,42) = 99,888 [kVAr]

Q’b1 = 1 x 480 = 480 [kVAr]
Q’c2 = P’2 (tgφ2 – tgφn) = 1997,5(0,75 - 0,42) = 647,194 [kVAr]
Q’b1 = 2 x 480 = 960 [kVAr]
Q’c3 = P’3 (tgφ3 – tgφn) = 509,47(0,48 - 0,42) = 29,714 [kVAr]
Q’b3 = 1 x 480 = 480 [kVAr]
Q’c4 = P’4 (tgφ4 – tgφn) = 494,35(0,53 - 0,42) = 56,230 [kVAr]
Q’b4 = 1 x 480 = 480 [kVAr]
Q’c5 = P’5 (tgφ5 – tgφn) = 1089,19(0,80 - 0,42) = 409,844 [kVAr]
Q’b5 = 1 x 480 = 480 [kVAr]

Q’i fără Q’i cu S’i cosφi cu

PT P’i Q’bi
compensare compensare compensat baterii
- kW kVAr kVAr KVAr kVA -
PT1 515,56 361,69 480 0 515,56 1,000
PT2 1997,5 1641,27 960 681,27 2110,48 0,946
PT3 509,47 286,66 480 0 509,47 1,000

19
 PT4 494,35 305,82 480 0 494,35 1,000
PT4 1089,19 956,19 480 476,19 1188,74 0,916
Tabel 4.6

Q’i,comp = Q’i, necomp – Q’b1

Q’1,comp = 361,69 – 480 = 0 [kVAr]
Q’2,comp = 1641,27 – 960 = 681,27 [kVAr]
Q’3,comp = 286,66 – 480 = 0 [kVAr]
Q’4,comp = 305,82 – 480 = 0 [kVAr]
Q’5,comp = 956,19 – 480 = 476,19 [kVAr]

S 'i = Q 'i2 +P 'i2

S '1 = 515 ,56 2 = 515,56 [kVA]
S ' 2 = 1997 ,5 2 + 681 ,27 2 = 2110,48 [kVA]
S '3 = 509 ,47 2 = 509,47 [kVA]
S ' 4 = 494 ,35 2
= 494,35 [kVA]
S '5 = 1089 ,19 2 + 476 ,19 2 =1188,74 [kVA]

P 'i
cos ϕi =
S 'i
P' 515 ,56
cos ϕ1 = 1 = =1
S '1 515 ,56
P' 1997 ,5
cos ϕ2 = 2 = = 0,946
S '2 2110 ,48
P' 509 ,47
cos ϕ3 = 3 = =1
S '3 509 ,47
P' 494 ,35
cos ϕ4 = 4 = =1
S '4 594 ,35
P' 1089 ,19
cos ϕ5 = 5 = = 0,916
S '5 1188 ,74

PT S i’ BT lk
- kVA S km
PT1 515,56000 0,09373 1,05
PT2 2110,48219 0,16781 1,40
PT3 509,47000 0,09373 3,18
PT4 494,35000 0,09373 1,40
PT5 1188,73537 0,16781 1,35
Tabel 4.7

Iteratia SB SC ΔS3 SD SE SF SG
- kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
0 509,470 509,488398 68,548 578,036 578,053 2688,535 2688,541
1 509,470 509,488015 70,006 579,494 579,510 2689,992 2689,998

ΔS2 SH SI SJ SK ΔS1 SL SA’

kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA kVA
69,324 2757,866 2757,872 3273,432 3273,435 57,371 3330,807 3330,809
69,906 2759,904 2759,910 3275,470 3275,474 57,774 3333,248 3333,250

20
 Iteratia SM SN ΔS5 SO SP
- kVA kVA kVA kVA kVA
0 1188,735 1188,743 44,450 1233,194 1233,201
1 1188,735 1188,749 44,721 1233,470 1233,483

SQ SR ΔS4 SS SA” SA
kVA kVA kVA kVA kVA kVA
1727,551 1727,557 55,570 1783,128 1783,133 5113,942
1727,833 1727,839 55,841 1783,680 1783,686 5114,495

Iteratia UA’ ΔUA’-1 U1 ΔU1-2 U2 ΔU2-3 U3

- kV kV kV kV kV kV kV
0 20 0,0667 19,9332 0,0138322 19,91936 0,1287053 19,79066
1 20 0,0668 19,9331 0,0138323 19,91931 0,1287056 19,79061

Iteratia UA” ΔUA”-4 U4 ΔU4-5 U5

- kV kV kV kV kV
0 20 0,047680 19,952319012 0,012777276408 19,939541735833
1 20 0,047695 19,952304236 0,012777285870 19,939526950546

Datele din tabelele de mai sus au rezultat în urma efectuării iteraţiilor pe puteri şi tensiuni.

4.3. Calculul eficienţei economice a compensării

Prin compensare se reduc pierderile în reţea şi deci costurile pentru acele pierderi. Prin
eficienţă economică se urmăreşte stabilirea unui optim între cheltuielile efectuate (investiţii între
baterii de condensatoare) şi economiile făcute.
Pentru aprecierea eficienţei investiţiei se va folosi indicatorul timp de recuperare a
investiţiei.

4.3.1. Regimul necompensat

Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5

1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 ΔPoPT kW 1,92000 8,70000 1,92000 1,92000 4,35000
4 αi - 0,94303 1,53516 0,88183 0,87481 0,85737
5 ΔPinf,PT kW 8,64408 23,80272 7,55843 7,43864 14,84864
6 ΔQ0,PT KVAr 15,12000 54,40000 15,12000 15,12000 27,20000
7 ΔQinf,PT kVAr 33,61588 113,12183 29,39389 28,92803 70,56779
8 ΔPPT kW 10,56408 32,50272 9,47843 9,35864 19,19864
9 ΔQPT kVAr 48,73588 167,52183 44,51389 44,04803 97,76779
10 ΔSPT kVA 49,86768 170,64580 45,51183 45,03124 99,63498
11 Pi’ kW 515,56408 1997,50272 509,47843 494,35864 1089,19864
12 Q i’ kVAr 361,69588 1641,27183 286,66389 305,82803 956,19779
13 S i’ kVA 629,78586 2585,30275 584,58913 581,30994 1449,36810

Linia Sconductor r0 x0 lk Ii ∆Pli ∆Qli

nr mm2 Ω/km Ω/km km A kW kVAr
l1 95 0,37 0,098 1,05 109,68 14,02061815 1,237856377
l2 95 0,37 0,098 1,40 91,50 13,0104765 1,1486727
l3 95 0,37 0,098 3,18 16,88 1,005761445 0,088796956
l4 95 0,37 0,098 1,40 58,62 5,340017038 0,471460964
l5 95 0,37 0,098 1,35 41,84 2,623252522 0,231602475
PT Pi Qi cosφi Si SnT Nr. Trafo
- kW kVAr - kVA kVA buc
21
 1. 505 312,96 0,85 594,11 630 1
2. 1965 1473,75 0,80 2456,25 1600 2
3. 500 242,15 0,90 555,55 630 1
4. 485 261,78 0,88 551,13 630 1
5. 1070 858,43 0,78 1371,79 1600 1

● Puterea activă consumată

5
PC = ∑Pi = 505 + 1965 + 500 + 485 + 1070 = 4525 kW
i =1
● Pierderi de putere activă în reţea
5
∆Pr = ∑( ∆PPTi + ∆PLi ) = 10,564 + 32,507 + 9,478 + 9,358 + 19,198 + 14,04 +
i =1
13,01
+ 1,005 + 5,34 + 2,623 = 117,123 kW
● Puterea activă consumată de la sistem
Ps = Pc + ΔPr = 4525 + 117,123 = 4642,123 kW
● Puterea reactivă consumată
5
QC = ∑ Qi = 312,96 + 1473,75 + 242,15 + 261,78 + 858,43 = 3149,07 kVAr
i =1
● Pierderi de putere reactivă în reţea
5
∆Qr = ∑ (∆QPTi − ∆QLi ) = 48,735 + 167,521 + 44,513 + 44,048 + 97,767 + 1,237 +
i =1
+ 1,148 + 0,088 + 0,471 + 0,231 = 405,759 kVAr
● Aportul capacitiv al cablurilor
Qcap = BT * Uk2
PT BT Uk2 Qcap
- S (kV)2 kVAr
PT1 0,09373 396,787805 37,19290439
PT2 0,16781 396,114472 66,47272924
PT3 0,09373 389,858326 36,54336971
PT4 0,09373 397,713514 37,27967573
PT5 0,16781 397,114177 66,64045951
5
Qcablu = ∑Qcap ,i = 37,192 + 66,472 + 36,543 + 37,279 + 66,640 = 244,129 kVAr
i =1
● Puterea reactivă consumată de la sistem
Qs = Qc + ΔQr - Qcablu = 3149,07 + 405,759 – 244,129 = 3310,7 kVAr
● Energia activă consumată
Eac = Pc TSM = 4525 * 3980 = 18,009 GWh
● Pierderi de energie activă în reţea
ΔEar = ΔPr τ = 117,123 * 2086,99 = 0,244 GWh
τ – durata de calcul a pierderilor de energie
Pentru calculul lui τ se parcurg etapele:
1. Se aproximează timpul de funcţionare la sarcină maximă:
tM = 0,15 TSM = 0,15 * 3980 = 597
2. Se calculează durata echivalentă de funcţionare:
tMe = tM + f(TSM - tM) = 0,25(3980 - 597) = 845,75
f = 0,25
3. Se calculează durata de calcul a pierderilor

22
 (TSM − t Me ) 2 (3980 −845 ,75 ) 2
τ = t Me + = 845 ,75 + = 2086,99
t st − t Me 8760 −845 ,75
tst – durata de studiere = 8760 ore
● Energia activă consumată de la sistem
Eas = Eac + ΔEar = 18,009 + 0,244 = 18,253 GWh
● Energia reactivă consumată
Erc = Qc * TSM = 3149,07 * 3980 = 12,533 GVArh
● Pierderi de energie reactivă în reţea
ΔErr = ΔQr τ = 405,759 * 2086,99 = 0,846 GVArh
● Energia reactivă furnizată de aport capacitiv
Er,cap = Qcap * tst = 244,129 * 8760 = 2,138 GVArh
● Energia reactivă consumată de la sistem
Ers = Erc + ΔErr - Er,cap = 12,533 + 0,846 – 2,138 = 11,241 GVArh
● Costul energiei active
Cea = cea Eas = 2000 * 18,253 * 106 = 36.506 * 106 lei/kWh
cea – preţul unitar al energiei active (cea = 2000 [lei/kWh])
● Costul energiei reactive
Cer = cer Ers = 500 * 11,241 * 106 = 5.620 * 106 lei/kWh
cer – preţul unitar al energiei reactive (cea = 500 [lei/kVArh])
● Energia reactivă ce se plăteşte pentru a ajunge la cosφ neutral
Ers = Eas (tgφs – tgφn)
cosφn = 0,92
1
cosφs = E =
1 + ( rs ) 2
E as
● Cheltuieli totale
CT = Cea + Cer = 36.506 * 106 + 5.620 * 106 = 42.126 * 106 lei/kWh

4.3.2. Compensare pe JT
Qi fără Qi cu Si cu cosφi cu
PT Pi Qbi
comensare compensare compensare baterii
- kW kVAr kVAr KVAr kVA -
PT1 505 312,96 135 177,96 535,44 0,943
PT2 1965 1473,75 675 798,75 2121,14 0,926
PT3 500 242,15 45 197,15 537,46 0,930
PT4 485 261,78 90 171,78 514,52 0,943
PT4 1070 858,43 450 408,43 1145,30 0,934

Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5

1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 ΔpoPT kW 1,92000 8,70000 1,92000 1,92000 4,35000
4 αi - 0,84990 1,33656 0,85312 0,81670 0,71581
5 ΔPinf,PT kW 7,02110 18,04246 7,07432 6,48327 10,35025
6 ΔQ0,PT KVAr 15,12000 54,40000 15,12000 15,12000 27,20000
7 ΔQinf,PT kVAr 27,30426 84,36050 27,51125 25,21270 49,18931
8 ΔPPT kW 8,94110 26,45085 8,99432 8,40327 14,70025
9 ΔQPT kVAr 42,42426 138,76050 42,63125 40,33270 76,38931
10 ΔSPT kVA 43,35621 141,25907 43,56973 41,19881 77,79090
11 Pi’ kW 513,94110 1991,45085 508,99432 493,40327 1084,70025
12 Q i’ kVAr 220,38426 937,51050 239,78125 212,11270 484,81931
13 S i’ kVA 559,20003 2201,09119 562,64577 537,06478 1188,11801

23
Linia Sconductor r0 x0 lk Ii ∆Pli ∆Qli
nr mm2 Ω/km Ω/km km A kW kVAr
l1 95 0,37 0,098 1,05 109,68 14,02061815 1,237856377
l2 95 0,37 0,098 1,40 91,50 13,0104765 1,1486727
l3 95 0,37 0,098 3,18 16,88 1,005761445 0,088796956
l4 95 0,37 0,098 1,40 58,62 5,340017038 0,471460964
l5 95 0,37 0,098 1,35 41,84 2,623252522 0,231602475

● Puterea activă consumată

5
PC = ∑Pi = 505 + 1965 + 500 + 485 + 1070 = 4525 kW
i =1
● Pierderi de putere activă în reţea
5
∆Pr = ∑( ∆PPTi + ∆PLi ) = 8,941 + 26,45 + 8,994 + 8,403 + 14,7 + 14,02 + 13,01 +
i =1
+ 1 + 5,34 + 2,623 = 103,481 kW
● Pierderi de putere activă în baterii de condensatoare
5
∆Pb = ∑∆Pbi = 0,0035(135+ 630 + 45 + 90 + 450) = 4,72 kW
i =1
∆Pbi = 0,0035 ⋅ Qbi
● Puterea activă consumată de la sistem
Ps = Pc + ΔPr + ΔPb = 4525 + 103,481 + 4,72 = 4633,201 kW
● Puterea reactivă consumată
5
QC = ∑ Qi = 312,96 + 1473,75 + 242,15 + 261,78 + 858,43 = 3149,07 kVAr
i =1
● Pierderi de putere reactivă în reţea
5
∆Qr = ∑ (∆QPTi − ∆QLi ) = 42,424 + 138,76 + 42,631 + 40,332 + 76,389 + 1,237 +
i =1
+ 1,148 + 0,088 + 0,471 + 0,231 = 343,711 kVAr
● Puterea reactivă produsă de bateriile de condensatoare
5
Qb = ∑ Qbi = 135 + 630 + 45 + 90 + 450 = 1350 kVAr
i =1
● Aportul capacitiv al cablurilor
Qcap = BT * Uk2
PT BT Uk2 Qcap
- S (kV)2 kVAr
PT1 0,09373 397,158211 37,22762442
PT2 0,16781 396,560316 66,54754721
PT3 0,09373 391,181486 36,6673961
PT4 0,09373 398,048799 37,31110371
PT5 0,16781 397,495063 66,70437678
5
Qcablu = ∑Qcap ,i = 37,227 + 66,547 + 36,667 + 37,311 + 66,703 = 244,458 kVAr
i =1
● Puterea reactivă consumată de la sistem
Qs = Qc + ΔQr - Qb - Qcablu = 3149,07 + 343,711 – 244,458 – 1350 = 1898,323 kVAr
● Energia activă consumată
Eac = Pc TSM = 4525 * 3980 = 18,009 * 106 GWh
● Pierderi de energie activă în reţea
ΔEar = ΔPr τ = 103,481 * 2086,99 = 0,215 * 106 GWh
τ – durata de calcul a pierderilor de energie

24
Pentru calculul lui τ se parcurg etapele:
1. Se aproximează timpul de funcţionare la sarcină maximă:
tM = 0,15 TSM = 0,15 * 3980 = 597
2. Se calculează durata echivalentă de funcţionare:
tMe = tM + f(TSM - tM) = 0,25(3980 - 597) = 845,75
f = 0,25
3. Se calculează durata de calcul a pierderilor
(TSM − t Me ) 2 (3980 −845 ,75 ) 2
τ = t Me + t − t = 845 ,75 +
8760 −845 ,75
= 2086,99
st Me

tst – durata de studiere = 8760 ore

● Energia activă pierdută în bateriile de condensatoare
ΔEab = ΔPb TSM = 4,72 * 3980 = 0,018 GWh
● Energia activă consumată de la sistem
Eas = Eac + ΔEar + ΔEab = 18,009 + 0,215 + 0,018 = 18,242 GWh
● Energia reactivă consumată
Erc = Qc * TSM = 3149,07 * 3980 = 12,533 GVArh
● Pierderi de energie reactivă în reţea
ΔErr = ΔQr τ = 343,711 * 2086,99 = 0,717 GVArh
● Energia reactivă furnizată de bateriile de condensatoare
Erb = Qb * TSM = 1350 * 3980 = 5,373 GVArh
● Energia reactivă furnizată de aport capacitiv
Er,cap = Qcap * tst = 244,458 * 8760 = 2,141 GVArh
● Energia reactivă consumată de la sistem
Ers = Erc + ΔErr - Erb - Er,cap = 12,533 + 0,717 – 5,373 – 2,141 = 5,736 GVArh
● Calculul investiţiei în bateriile de condensatoare
5
I = ∑ I i = (232 + 1.096 + 88 + 160 + 736) * 106 = 2.312 * 106 lei
i =1
Ii = a + b * Qbi
a – parte fixă aJT = 16*106 lei
b – parte variabilă bJT = 1.600.000 lei/kVAr
I1 = 16*10 + 1.600.000 * 135 = 232 * 106 lei
6

I2 = 16*106 + 1.600.000 * 675 = 1.096 * 106 lei

I3 = 16*106 + 1.600.000 * 45 = 88 * 106 lei
I4 = 16*106 + 1.600.000 * 90 = 160 * 106 lei
I5 = 16*106 + 1.600.000 * 450 = 736 * 106 lei
● Costul energiei active
Cea = cea Eas = 2000 * 18,242 * 106 = 36.484 * 106 lei
cea – preţul unitar al energiei active (cea = 2000 [lei/kWh])
● Costul energiei reactive
Cer = cer Erss = 500 * 5,736 * 106 = 2.868 * 106 lei
cer – preţul unitar al energiei reactive (cea = 500 [lei/kVArh])
● Energia reactivă ce se plăteşte pentru a ajunge la cosφ neutral
Erss = Eas (tgφs – tgφn)
cosφn = 0,92
1
cosφs = E =
1 + ( rs ) 2
E as
● Cheltuieli de întreţinere
Cîntr = 0,11 * I = 0,11 * 2.312 * 106 lei = 254,32 * 106 lei
● Cheltuieli totale

25
 CT = Cea + Cer + Cîntr = 36.484 + 2.868 + 254,32 = 39.606,32 * 106 lei
● Calculul timpului de recuperare a investiţiei
I 2312 ⋅10 6
TrJT = necompent JT comensat , JT = = 0,917
CT − CT (42126 − 39606 ,32 ) ⋅10 6

4.3.3. Compensare pe MT

Q’i fără Q’i cu S’i cosφi cu

PT P’i Q’bi
compensare compensare compensat baterii
- kW kVAr kVAr KVAr kVA -
PT1 515,56 361,69 480 0 515,56 1,000
PT2 1997,5 1641,27 960 681,27 2110,48 0,946
PT3 509,47 286,66 480 0 509,47 1,000
PT4 494,35 305,82 480 0 494,35 1,000
PT4 1089,19 956,19 480 476,19 1188,74 0,916

● Puterea activă consumată

5
PC = ∑Pi = 505 + 1965 + 500 + 485 + 1070 = 4525 kW
i =1
● Pierderi de putere activă în reţea
5
∆Pr = ∑( ∆PPTi − ∆PLi ) = 117,123 kW
i =1
● Pierderi de putere activă în baterii de condensatoare
5
∆Pb = ∑∆Pbi = 0,0035 (480 * 4 + 960) = 10,08 kW
i =1
∆Pbi = 0,0035 ⋅ Qbi
● Puterea activă consumată de la sistem
Ps = Pc + ΔPr + ΔPb = 4525 + 117,123 + 10,08 = 4652,203 kW
● Puterea reactivă consumată
5
QC = ∑ Qi = 312,96 + 1473,75 + 242,15 + 261,78 + 858,43 = 3149,07 kVAr
i =1
● Pierderi de putere reactivă în reţea
5
∆Qr = ∑ (∆QPTi − ∆QLi ) = 48,735 + 167,521 + 44,513 + 44,048 + 97,767 + 1,237 +
i =1
+ 1,148 + 0,088 + 0,471 + 0,231 = 405,759 kVAr

● Puterea reactivă produsă de bateriile de condensatoare

5
Qb = ∑Qbi = 480 * 6 = 2.880 kVAr
i =1
● Aportul capacitiv al cablurilor
Qcap = BT * Uk2
PT B Uk2 Qcap
- S (kV)2 kVAr
PT1 0,09373 397,330535 37,24377721
PT2 0,16781 396,779283 66,58429256
PT3 0,09373 391,66839 36,71303604
PT4 0,09373 398,094444 37,31538226
PT5 0,16781 397,584735 66,71942477

26
 5
Qcablu = ∑Qcap ,i = 37,243 + 66,584 + 36,713 + 37,315 + 66,719 = 244,575 kVAr
i =1
● Puterea reactivă consumată de la sistem
Qs = Qc + ΔQr - Qb - Qcablu = 3149,07 + 405,759 – 2880 – 244,575 = 430,254 kVAr
● Energia activă consumată
Eac = Pc TSM = 4525 * 3980 = 18,009 GWh
● Pierderi de energie activă în reţea
ΔEar = ΔPr τ = 117,123 * 2086,99 = 0,244 GWh
τ – durata de calcul a pierderilor de energie
Pentru calculul lui τ se parcurg etapele:
1. Se aproximează timpul de funcţionare la sarcină maximă:
tM = 0,15 TSM = 0,15 * 3980 = 597
2. Se calculează durata echivalentă de funcţionare:
tMe = tM + f(TSM - tM) = 0,25(3980 - 597) = 845,75
f = 0,25
3. Se calculează durata de calcul a pierderilor
(TSM − t Me ) 2 (3980 −845 ,75 ) 2
τ = Met + = 845 ,75 + = 2086,99
t st − t Me 8760 −845 ,75
tst – durata de studiere = 8760 ore
● Energia activă pierdută în bateriile de condensatoare
ΔEab = ΔPb TSM = 10,08 * 3980 = 0,04 GWh
● Energia activă consumată de la sistem
Eas = Eac + ΔEar + ΔEab = 18,009 + 0,244 + 0,040 = 18,293 GWh
● Energia reactivă consumată
Erc = Qc * TSM = 3149,07 * 3980 = 12,533 GWh
● Pierderi de energie reactivă în reţea
ΔErr = ΔQr τ = 405,759 * 2086,99 = 0,846 GWh
● Energia reactivă furnizată de bateriile de condensatoare
Erb = Qb * TSM = 2880 * 3980 = 11,462 GVArh
● Energia reactivă furnizată de aport capacitiv
Er,cap = Qcap * tst = 244,575 * 8760 = 2,142 GVArh
● Energia reactivă consumată de la sistem
Ers = Erc + ΔErr - Erb - Er,cap = 12,533 + 0,846 – 11,462 – 2,142 = 0
● Calculul investiţiei în bateriile de condensatoare
5
I = ∑ I i = (1000 + 1960 + 1000 + 1000 + 1000) * 106 = 5.960 * 106 lei
i =1
Ii = a + b * Qbi
a – parte fixă aMT = 40*106 lei
b – parte variabilă bMT = 2.000.000 lei/kVAr
I1 = 40*10 + 2.000.000 * 480 = 1.000 * 106 lei
6

I2 = 40*106 + 2.000.000 * 960 = 1.960 * 106 lei

I3 = 40*106 + 2.000.000 * 480 = 1.000 * 106 lei
I4 = 40*106 + 2.000.000 * 480 = 1.000 * 106 lei
I5 = 40*106 + 2.000.000 * 480 = 1.000 * 106 lei

● Costul energiei active

Cea = cea Eas = 2000 * 18,293 * 106 = 36.586 * 106 lei
cea – preţul unitar al energiei active (cea = 2000 [lei/kWh])
● Costul energiei reactive
Cer = cer Erss = 0 lei

27
 cer – preţul unitar al energiei reactive (cea = 500 [lei/kVArh])
● Energia reactivă ce se plăteşte pentru a ajunge la cosφ neutral
Erss = Eas (tgφs – tgφn)
cosφn = 0,92
1
cosφs = E =
1 + ( rs ) 2
E as
● Cheltuieli de întreţinere
Cîntr = 0,11 * I = 0,11 * 5.960 * 106 lei = 655,6 * 106 lei
● Cheltuieli totale
CT = Cea + Cer + Cîntr = (36.586 + 655,6) 106 = 37.241,6 * 106 lei
● Calculul timpului de recuperare a investiţiei
I 5960 ⋅10 6
TrMT = necompent MT comensat , MT = = 1,22
CT − CT ( 42126 − 37241 ,6) ⋅10 6

Deoarece:
I JT 2312 ⋅10 6
TrJT = comensat , JT = = 0,917
C T − CT
necompent
(42126 − 39606 ,32 ) ⋅10 6
I 5960 ⋅10 6
TrMT = necompent MT comensat , MT = = 1,22
CT − CT ( 42126 − 37241 ,6) ⋅10 6

Rezultă că metoda optimă de compensare este cea pe joasă tensiune.

28
 Varianta
Compensat Compensat
Necompensat
JT MT
Putere consumată Pc kW 4525 4525 4525
Putere
Pierderi in reţea ∆Pr kW 117,123 103,481 117,123
activă
Pierderi în baterii ∆Pb kW --- 4,72 10,08
[kW]
Putere consumată de la sistem Ps kW 4642,123 4633,201 4652,203
Putere consumată Qc kVAr 3149,070 3149,070 3149,070
Putere Pierderi in reţea ∆Qr kVAr 405,759 343,711 405,759
reactivă Producţie baterii condensatoare Qb kVAr --- 1350 2880
[kVAr] Aport capacitiv LEC Qcap kVAr 244,129 244,458 244,575
Putere consumată de la sistem Qs kVAr 3310,7 1898,323 430,254
Energie consumată Eac GWh 18,009 18,009 18,009
Energie
Pierderi în reţea ∆Ear GWh 0,244 0,215 0,244
activă
Pierderi în baterii ∆Eab GWh --- 0,018 0,040
[kWh]
Consum sistem Eac GWh 18,253 18,242 18,293
Energie consumată Erc GVArh 12,533 12,533 12,533
Energie Pierderi în reţea ∆Err GVArh 0,846 0,717 0,846
reactivă Producţie în baterii Erb GVArh --- 5,373 11,462
[kVArh] Aport capacitiv LEC Ercap GVArh 2,138 2,141 2,142
Consum sistem Ers GVArh 11,241 5,736 0
Investiţii I lei --- 2312*106 5960*106
Cheltuieli Cost energie activă Cea lei 36.506*106 36.484*106 36.586*106
totale Cost energie reactivă Cer lei 5620*106 2868*106 0
anuale Cheltuieli de întreţinere Cîntr lei --- 254,32*106 655,6*106
[lei/an] Cheltuieli totale Ctot lei 42.126*10 6
39.606,32*106 37.241,6*106

29
 pi qi ∆PPT ∆QPT pi’ qi’ ∆PL ∆QL P Q Qb Qcap U
Varianta PT
kW kVAr kW kVAr kW kVAr kW kVAr kW kVAr kVAr kVAr kV
1
2
3
Necompensat
4
5
∑
1
2
Compensat
3
Joasă
4
Tensiune
5
∑
1
2
Compensat
3
Medie
4
Tensiune
5
∑

30
 5. STABILIREA SCHEMEI OPTIME DE FUNCŢIONARE FOLOSIND METODE EURISTICE DE RECONFIGURARE

Deşi majoritatea reţelelor electrice de medie tensiune au configuraţie buclată, ele se

exploatează în configuraţie radială sau arborescentă. De aici rezultă o multitudine de de configuraţii
de exploatare.
Se pune problema alegerii unei configuraţii optime, acest lucru făcându-se prin
reconfigurarea reţelei.
Reconfigurarea reprezintă modificarea stării închis-deschis a unei laturi din reţea fără a
modifica parametrii şi mărimile de control a reţelei.
Schema generală simplificată a unei reţele de confguraţie buclată exploatată în configuraţie
radială este:

DESEN

Modelul matematic al procedurii de reconfigurare urmăreşte minimizarea unei funcţii

obiectiv f(U,I,c).
unde: U – tensiunea la noduri;
I – curenţii prin laturi;
c – starea topologică a laturilor.
Funcţia obiectiv e însoţită de nişte restricţii: g,h(U,I,c).
Obiectivele urmărite sunt:
- minimizarea pierderilor de putere;
- reducerea căderilor de tensiune;
- obţinerea unui nivel de tensiune cât mai uniform la consumatori;
- ridicarea duratei de nealimentarea în caz de avarie;
- reducerea încărcării laturilor sau echilibrarea încărcării laturilor.
Principalele restricţii sunt:
- funcţionale, care ţin de:
o conexitatea reţelei;
o de caracterul arborescent al reţelei.
- tehnice:
o limitări ale curenţilor;
o plaja de tensiune.
Principalele metode de reconfigurare sunt:
- metode sistematice;
- metode euristice.
În cadrul proiectului se vor folosi metodele euristice. Ele prezintă 3 strategii de căutare:
- constructivă;
- distructivă;
- permutării pe ramuri.
În proiect se va folosi strategia bazată pe permutări pe ramuri.
Aplicarea strategiei de permutări pe laturi:

DESENE

31
 Puterile aparente si’ sunt cele calculate pentru cazul cel mai avantajos din punct de vedere
economic. Cazul cel mai avantajos care a rezultat în proiectul de faţă este cel cu compensare pe
joasă tensiune.
Pentru a reconfigura reţeaua se parcurg următoarele etape:
a. Se calculează curenţii corespunzători puterilor si’

si'
Ii = UA = 20 kV
3 ⋅U A

Nr. crt. Mărime U.M. PT1 PT2 PT3 PT4 PT5

1 SnT kVA 630 1600 630 630 1600
2 nT buc 1 2 1 1 1
3 ΔpoPT kW 1,92000 8,70000 1,92000 1,92000 4,35000
4 αi - 0,84990 1,33656 0,85312 0,81670 0,71581
5 ΔPinf,PT kW 7,02110 18,04246 7,07432 6,48327 10,35025
6 ΔQ0,PT KVAr 15,12000 54,40000 15,12000 15,12000 27,20000
7 ΔQinf,PT kVAr 27,30426 84,36050 27,51125 25,21270 49,18931
8 ΔPPT kW 8,94110 26,45085 8,99432 8,40327 14,70025
9 ΔQPT kVAr 42,42426 138,76050 42,63125 40,33270 76,38931
10 ΔSPT kVA 43,35621 141,25907 43,56973 41,19881 77,79090
11 Pi’ kW 513,94110 1991,45085 508,99432 493,40327 1084,70025
12 Q i’ kVAr 220,38426 937,51050 239,78125 212,11270 484,81931
13 S i’ kVA 559,20003 2201,09119 562,64577 537,06478 1188,11801

559 ,2
I1 = = 16,14 A
3 ⋅ 20
2201 ,091
I2 = = 63,54 A
3 ⋅ 20
562 ,645
I3 = = 16,24 A
3 ⋅ 20
537 ,064
I4 = = 15,5 A
3 ⋅ 20
1188 ,118
I5 = = 34,29 A
3 ⋅ 20

b. Se determină circulaţia de curenţi prin tronsoane considerând doar rezistenţele

conductoarelor.
Determinarea curenţilor IA şi IB

32