Dimensionarea Retelelor Electrice de Joasa Si Medie Tensiune

DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE
TENSIUNE
Cablurile electrice de joasa si medie tensiune se vor poza in pamant, de regula in partea necarosabila a
strazilor, sub trotuare sau in anumite conditii in zonele verzi.
Cablurile pozate in partea carosabila, trebuie sa aiba protectie mecanica

corespunzatoare. In orice situatie se impune sa se pastreze distantele fata de
instalatiile editate in plan vertical sau orizontal, care sunt date in PE 107/95.
3.1. Dimensionarea retelei electrice de joasa tensiune
Dimensionarea se realizeaza tinand seama de natura receptoarelor, de

regimul normal de functionare a acestora, de incarcarea retelelor de distributie si
consta pe de-o parte in determinarea sectiunii conductoarelor pe baza unor criterii
tehnice, iar pe de alta parte in verificarea conditiilor economice de functionare a
retelelor.
In acest capitol se va analiza doar sectiunea economica, urmand ca cea

tehnica sa se ia in discutie in capitolele urmatoare.
3.1.1. Stabilirea sectiunii economice a conductoarelor
Sectiunea economica a unui conductor este sectiunea pentru care se

realizeaza un regim de functionare optim economic, corespunzator unor cheltuieli
totale minime, pentru linia respectiva, intr-o perioada de functionare data.
Folosind metoda densitatii economice de curent, rezulta urmatoarea relatie

de calcul pentru sectiunea economica:
- coeficient de corectie: ;
- sarcina maxima de calcul, este un curent maxim de durata

corespunzator regimului normal de functionare;
- valoarea normata a densitatii economice de curent pentru linia

respectiva.
Pentru stabilirea sectiunii economice a conductoarelor de aluminiu ale unui

cablu de joasa tensiune, cu izolatie sintetica de PVC, valorile pentru densitatea
economica de curent se gasesc in PE 135/91 in functie de durata de utilizare a
sarcinii maxime anuale, iar sectiunea maxima pentru acest tip de cablu este:
.
Daca , sectiunea economica se va alege prin rotunjire la cea mai

apropiata valoare de pe scara standardizata a conductoarelor.
Daca , se calculeaza numarul de cabluri necesare, folosind relatia:
Se alege: , daca ;
, daca .
Daca , se alege prin rotunjirea lui la cel mai apropiat numar

intreg. Sectiunea economica totala pe faza va fi realizata cu N conductoare de
sectiune S, adica , care trebuie sa fie cat mai apropiata de valoarea
calculata anterior.
Pentru calculul sectiunii economice trebuie sa se cunoasca curentul maxim

pe linie, in conditiile in care sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de
analiza fata de sarcina maxima din primul an, iar sectiunea cablului este constanta
pe toata lungimea sa. In acest caz, curentul maxim pe linie se determina folosind
formula:
L – lungimea totala a liniei;
l – lungimea tronsonului;
I – curentul de tronson.
Pentru fiecare consumator se calculeaza curentul corespunzator puterii sale,

dupa aplicarea coeficientului de simultaneitate in functie de numarul de consumatori
de pe bucla
P – puterea activa de calcul;
Ks – coeficient de simultaneitate;
cos - factor de putere: cos = 0,92;
Un – tensiunea nominala: Un = 0,4 kV.
In tabelul 9 se trec pentru fiecare consumator: puterea activa de calcul,

coeficientul de simultaneitate si curentul corespunzator.
Tabelul 9
Bucla /Linia Consumator Puterea activa Coeficientul de
Curentul
de calcul simultaneitate
I[A]
Pc [kW] Ks
X1-2 A 14,8 0,6 555b14f 14,65
B 16,2 0,6 555b14f 16,052
C 23,29 0,6 555b14f 23,093
D 36,96 0,6 555b14f 36,623
E 22,72 0,6 555b14f 22,512
F 28,4 0,6 555b14f 22,141
X3-4 G 48 0,6 555b14f 5 51,525
H 57,12 0,6 555b14f 5 61,315
I 41,4 0,6 555b14f 5 44,441
X5-6 J 54 0,6 555b14f 5 57,966
K 43,2 0,6 555b14f 5 46,373
L 39,6 0,6 555b14f 5 42,509
X7-8 M 12,96 0,6 555b14f 12,842
N 24,99 0,6 555b14f 24,762
O 24,62 0,6 555b14f 24,395
P 24,62 0,6 555b14f 24,395
Q 24,99 0,6 555b14f 24,762
R 12,96 0,6 555b14f 12,842
Y1-2 G’ 48 0,6 555b14f 5 51,525
H’ 57,12 0,6 555b14f 5 61,315
I’ 41,4 0,6 555b14f 5 44,441
Y3-4 J’ 54 0,6 555b14f 5 57,966
K’ 43,2 0,6 555b14f 5 46,373
L’ 39,6 0,6 555b14f 5 42,509
X9 Complex 80 -
132,116
comercial
X10 Banca 120 - 198,175
Y5 Benzinarie 60 - 99,087
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 1-2
Pe linia X1-2 se alimenteaza vilele: D, A, B, C, F, E.
141,086A 104,463A 89,746A 73,746A 50,6 555b14f 53A 22,512A

X1
160m 30m 42,5m 45m 35m 50m 189m X2
D A B C F E
36,623A 14,665A 16,052A 23,093A 28,141A

22,512A
Curentul maxim pe linie este:
Sarcina maxima se atinge timp de aproximativ 4h/zi seara, in cazul

consumatorilor casnici. Durata de utilizare la sarcina maxima este:
Densitatea economica de curent corespunzatoare lui , conform tabelelor

(Indrumare de calcul si proiectare – Linii electrice subterane 1-220 kV) este:
Sectiunea economica de calcul a conductorului este:
Deoarece , din scara standardizata a conductoarelor se alege

sectiunea economica: , deci tipul cablului va fi: ACYABY
(3x150+70)mm2.
A – conductor de aluminiu;
Y – izolatie cu manta de PVC.
Pe linia X3-4 se alimenteaza vilele: G, H, I.

157,251A 105,726A
44,441A
X3 142m 73m 84m 198m X4
G H I
151,525A 61,315A 44,441A
Densitatea economica de curent este aceeasi ca mai sus:
Deoarece , se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze.
Pentru ca este indeplinita conditia: , se va folosi un singur conductor

pe faza, deci Nc = 1.
Sectiunea economica a conductorului se alege din scara sectiunilor

standardizate ca fiind: Sec= 150mm2.
Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2.
Pe linia X5-6 se alimenteaza vilele: J, K, L.

X5 146,848A
88,882A 42,509A X6
197m 67m 69m 242m
J K L
57,966A 46,373A 42,509A
Densitatea economica de curent este:
Deoarece Sec > Smax, se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze:

pe faza, deci Nc = 1.
Sec=150mm2. Tipul cablului este ACYABY (3x150+70)mm2.
Pe linia X7-8 se alimenteaza vilele: M, N, O, P, Q, R.

X7 124,365A
111,523A 86,761A 61,999A 37,604A 12,824A X8
132m 32m 30m 27m 31m 37m 69m
M N O P Q R
12,842A 24,762A 24,395A 34,395A 24,762A 12,842A
Deoarece Sec < Smax, se alege din scara sectiunilor standardizate

Sec=150mm2, deci tipul cablului este: ACYABY (3x150+70)mm 2.
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei Y 1-2
Pe linia Y1-2 se alimenteaza vilele: G’, H’, I’.
157,251A 105,726A 44,414A

Y1
Y2
304m 48m 39m 198m

G’ H’ I’
51,525A 61,315A 44,441A
Deoarece Sec>Smax, se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze.
Pentru ca este indeplinita conditia: N c 1,41, se va folosi un singur conductor

pe faza, deci Nc=1.

standardizate ca fiind: Sec=150mm2.
Tipul cablului este: ACYABY (3x150+70)mm2.
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei Y 3-4
Pe linia Y3-4 se alimenteaza vilele: J’, K’, L’.
Y3 146,848A 88,882A 42,509A
Y4
313m 41,5m 47m 398m
J’ K’ L’
57,966A 46,373A 42,509A
Curentul maxim pe linie este :

pe faza, deci .

standardizate ca fiind: .
Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2.
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 9

Pe linia X9 se alimenteaza complexul comercial, care are o rezervare 100%,
deci puterea sa este furnizata pe doua cai plecand de pe cele doua tablouri ale
postului de transformare PT1. Dimensionarea cablului se face pentru toata puterea
ceruta de consumator deoarece in caz de avarie acesta va fi alimentat pe un singur
cablu.
Densitatea economica de curent este aleasa in functie de durata de utilizare

la sarcina maxima anuala: deoarece sarcuna maxima se atinge
aproximativ 6h/zi in cazul acestui abonat

pe faza, deci NC=1.

standardizate ca fiind: Sec=150mm2
Tipul cablului este: ACYABY(3*150+70)mm2
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 10
Pe linia X10 se alimenteaza banca, ea fiind alimentata pe doua cai deoarece

are rezervare 100%. Dimensionarea cablului se face pentru toata puterea necesara
consumatorului deoarece, in caz de avarie, alimentarea se face pe un singur cablu.

Densitatea economica de curent se alege in functie de durata de utilizare la
sarcina maxima anuala: TSM=2500h/an
jec=0,6 555b14f 9A/mm2
Sectiunea economica de calcul este:
Deoarece , se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze,

Nc
Pentru ca este indeplinita conditia: , se folosesc doua

conductoare pe faza, deci Nc=2

standardizate.
In practica, in cadrul intreprinderii S.I.S.E nu se folosesc conductoare cu

sectiunea mai mare de 150mm2. In acest caz, cand Sec=267,208mm2, se va recurge
la utilizarea a doua conductoare pe faza, dar de sectiune mai mica, astfel incat
sectiunea rezultata sa fie apropiata de cea obtinuta in urma calculului de mai sus.
Se folosesc doua conductoare (Nc=2) cu sectiunea economica Sec=120mm2.

Atunci sectiunea economica totala pe faza este:
Tipul celor doua cabluri prin care se alimenteaza abonatul pe fiecare cale
este:ACYABY(3x120+70)mm2.
Calculul sectiunii economice a conductoarelor liniei Y5
Pe linia Y5 se alimenteaza benzinaria, pentru care nu se asigura rezervare.

Densitatea economica de curent se alege in functie de durata de utilizare la

sarcina maxima anuala, TSM = 2700h/an, deci valoarea acesteia este:
jec = 0,6 555b14f 1A/mm2
Sectiunea economica de calcul este:
Deoarece Sec>Smax, se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze:
Pentru ca este indeplinita conditia: , se poate folosi un singur

conductor pe faza, deci Nc=1.
Sectiunea ecnomica a conductorului se alege din scara sectiunilor

standardizate ca fiind: Sec = 150mm2.
Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2.
3.1.2. Determinarea sectiunii conductoarelor in practica
In cazul unei retele buclate cu functionare radiala se va folosi pe toata

lungimea liniei acelasi tip de cablu, deoarece se incarca o uniformizare a retelei de
joasa tensiune.
Sectiunea conductorului se determina conform I 7,in functie de curentul pe

care trebuie sa-l transporte acesta.
Se folosesc cabluri cu conductoare de Al, cu izolatie de PVC, montate in tub.

Se alege Al ca material al conductoarelor deoarece este mult mai eftin, chiar daca
conductivitatea electrica si rezistenta mecanica ale cuprului sunt mult mai bune, dar
pretul lui este foarte ridicat.
F.D.F.E foloseste cabluri cu conductoare de Al si sectiunea maxima de

150mm2, care teoretic este proiectat sa reziste la un curent de 200A, dar in realitate
trebuie solicitat doar la un curent de 150A, pentru o crestere a sigurantei in
alimentare cu energie electrica.
Curentul ce trece prin cablu se determina cu relatia:
Un-tensiunea nominala pe j.t.: Un=0,4kV;
- factorul de putere: ;
Pc – puterea activa de calcul dupa aplicarea coeficientului de simultaneitate.
Calculul sectiunii conductoarelor liniei X1-2
Pe linia X1-2 se alimenteaza vilele: D,A,B,C,F,E.
Puterea activa de calcul a vilelor dupa aplicarea coeficientului de

simultaneitate este:
PC=85,425kW
Curentul pe care trebuie sa-l suporte cablul este:
Sectiunea conductorului se alege din I 7, astfel incat sa corespunda unui

curent mai mare decat cel rezultat din calcule, pentru ca acesta sa poata face fata si
la o putere mai mare in cazul unei extinderi a retelei.
S=150mm2,
Calculul sectiunii conductoarelor liniei X3-4 .
Pe linia X3-4 se alimenteaza vilele: G,H,I.

simultaneitate este:
Pc=95,238kW.
Curentul pe care sa-l transporte cablul este:

Sectiunea conductoarelor corespunzatoare curentului calculat tinand cont de
o supradimensionare a cablului, se alege: S=150mm 2.
Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2
Pe linia X5-6 se alimenteaza vilele: J,K,L.

simultaneitate este: Pc=88,92.
Curentul pe care trebuie sa-l teansporte cablul este:

Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2
Pe linia X7-8 se alimenteaza vilele: M,N,O,P,Q,R.

simultaneitate este: Pc=75,444A
Curentul pe care trebuie sa-l transporte cablul este:

o supradimensionare a cablului, se alege: S=95mm 2. Tinand cont de faptul ca in
cazul abonatilor casnici este posibila o extindere a relatiei in viitor si ca pe joasa
tensiune din posturile de transformare ale S.D.B. pleaca in general cabluri de
sectiune S=150mm2, se va folosi tot un cablu de tip: ACYABY(3x150+70)mm 2. Daca
s-ar folosi un cablu de sectiune mica, corespunzatoare curentului calculat, acesta
nu ar rezista la un curent mai mare datorat aparitiei unor noi consumatori, caz in
care se impune schimbarea cablului cu unul de sectiune mai mare, aceasta solutie
nefiind convenabila din punct de vedere economic.
Tipul cablului este ACYABY(3x150+70)mm2.
Calculul sectiunii conductoarelor liniei Y1-2
Pe linia Y1-2 se alimenteaza vilele: G’,H’,L’.

simultaneitate este: P=95,238kW

Tipul cablului este:ACYABY(3x150+70)mm2
Calculul sectiunii conductoarelor liniei Y3-4
Pe linia Y3-4 se alimenteaza vilele: J’,K’,L’.

simultaneitate este: P=88,92kW

Calculul sectiunii conductoarelor liniei X9
Pe linia X9 se alimenteaza complexul comercial, direct din tablourile postului

de transformare PT1, pe doua cai.
Puterea activa de calcul este: P=80kW
Curentul pe care trebuie sa-l suporte cablul, se calculeaza pentru intreaga

putere ceruta de consumator deoarece, in caz de avarie,alimentarea se face pe un
singur cablu.
o supradimensionare a cablului impusa de o eventuala extindere se alege:
S=150mm2.
Complexul comercial este format din mai multe magazine, care vor fi
alimentate prin coloane din nisa.
Coloanele trebuie dimensionate asemenea cablurilor, cu deosebirea ca

acestea au 5 conductoare: 3 faze, un nul de lucru si un nul de protectie. Nulul de
lucru este din Al, iar pentru nulul de protectie se foloseste Cu.
a). Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

alimentara si macelaria.
Puterea activa de calcul este:
Pc=35kW
Curentul pe care trebuie sa-l suporte este:
Sectiunea conductoarelor este:
S=35mm2
Tipul coloanei este: ACYABY(3x35+16)mm2+FY16mm2.
b). Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

casa de moda.
Pc=15kV
Curentul pe care trebuie sa-l suporte coloana este:
S=10mm2
c).Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

magazinul de chimicale.
Pc=8kW
S=4mm2
Tipul coloanei este: ACYABY(3x4+2,5)mm2+FY2,5mm2.
d.) Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

sala Internet-Caffe.
Pc=4kW
S=2,5mm2
Tipul coloanei este: ACYABY(3x2,5+1,5)mm2+FY1,5mm2.
e). Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

coaforul.
Pc=10kW

S=6mm2
f). Calculul sectiunii conductoarelor pentru coloana prin care se alimenteaza

magazinul de electrice.
Pc=8kW
S=4mm2
Tipul coloanei este: ACYABY(3x4+2,5)mm2+FY2,5mm2.
Calculul sectiunii conductoarelor liniei X10
Pe linia X10 se alimenteaza banca, direct din tablourile postului de

transformare PT1, pe doua cai.
Puterea activa de calcul este: P=120kW
Curentul pe care trebuie sa-l suporte cablul, se calculeaza pentru intreaga

putere ceruta de consumator deoarece, in caz de avarie,alimentarea se face pe o
singura cale, deci curentul va fi de doua ori mai mare decat in cazul functionarii in
conditi normale.
Teoretic se poate folosi un cablu de tip ACYABY(3x150+70)mm 2, dar practic

acesta nu poate suporta decat 150A. De aceea este necesar sa se foloseasca doua
conductoare pe faza, dar de sectiune mai mica.

o supradimensionare a cablului impusa de o eventuala extindere se alege:
S=120mm2.

Calculul sectiunii conductoarelor liniei Y5
Pe linia Y5 se alimenteaza benzinaria, direct din postul de transformare PT 2,

printr-un singur cablu, fara sa i se asigure rezervare.
Puterea activa de calcul este: P=60kW.
Curentul pe care trebuie sa-l suporte cablul este:

o supradimensionare a cablului se alege: S=70mm 2.
Tipurile de cabluri rezultate in urma calculului de determinare a sectiunii

economice si a celui de determinare a sectiunii conductoarelor in practica, sunt
expuse in tabelul 10.
Tabelul
10
Linia Tipul cablului economic Tipul cablului practic

X1-2 ACYABY (3x150+70)mm2 ACYABY
(3x150+70)mm2
(3x150+70)mm2
(3x150+70)mm2
(3x150+70)mm2
Y1-2 ACYABY (3x150+70)mm2 ACYABY
(3x150+70)mm2
Y3-4 ACYABY (3x150+70)mm2 ACYABY
(3x150+70)mm2
X9 ACYABY (3x150+70)mm2 ACYABY
(3x150+70)mm2
X10 ACYABY (3x120+70)mm2 ACYABY
(3x120+70)mm2
Y5 ACYABY (3x150+70)mm2 ACYABY (3x70+35)mm2
Dintre cele doua solutii se alege tipul de cablu ale carui conductoare au
sectiunea mai mare. Urmeaza sa se verifice sectiunea conductoarelor din punct de
vedere al caderilor de tensiune si al incalzirii maxime admise.
3.1.3. Dimensionarea barelor

Barele sunt folosite pentru a creste siguranta in alimentare, ele avand o
rezistenta mecanica mai mare decat cea a cablurilor.
Se folosesc bare de aluminiu, dreptunghiulare si vopsite.
In locul acestora se pot folosi coloane de cupru, ele avand o siguranta mai
mare in exploatare, dar se prefera varianta cu bare de Al pentru ca, in caz de
defect, ele se pot inlocui imediat, fiind usor de procurat.
Barele se aleg in functie de intensitatea curentului de care vor fi parcurse.
Inainte de stabilirea curentului maxim admis in bare, valorile din tabel (date
pentru: temperatura mediului ambiant de +25 0C, altitudinea maxima de 1000m,
montaj pe muchie de distanta una de alta, pe traseu orizontal si vertical) vor fi
conectate, functie de alte conditii de pozare, prin inmultirea lor cu un coeficient:
unde: k1 – corectia de temperatura a mediului ambiant;
k2 – corectia de racire artificiala;
k3 – corectia la montarea barelor pe lat;
k4 – corectia de traseu vertical mai lung de 3 m;
k5 – corectia de altitudine mai mare de 1000 m;
k6 – corectia pentru bare nevopsite;
k7 – corectia functiei de numarul de bare pe pol (aplicata numai barele

de otel).
Valorile pentru corectii si sectiunea barelor se gasesc in tabele in “Agenda

electricianului “– E. Pietreanu
Pentru tipul de bara folosit, indiferent de sectiune, valorile corectiilor sunt:
k2=1 – racirea se face artificial in cazul postului de transformare suprateran,

iar k2 se ia in discutie doar in cazul racirii fortate;
k4=0,85 – toate barele folosite au lungimea mai mare de 3 m;
k5=1 – Bucurestiul este situat la o altitudine mai mica de 1000 m;
k6=1 – barele utilizate sunt vopsite;
K7=1 – barele folosite sunt de aluminiu, iar k7 se aplica doar barelor de otel.
In cazul de fata se constata o reducere a relatiei de calcul a coeficientului cu
care se corecteaza curentul ce strabate barele, astfel:
Dimensionarea barelor de legatura intre transformatoare si

tablourile de joasa tensiune ale posturilor PT1 si PT2
In ambele posturi de transformare se foloseste acelasi tip de bare deoarece

transformatoarele cu care sunt echipate acestea sunt identice: TTU – AI –
630kVA(10(20)/0,4kV).
Coeficientul de corectie kb va fi acelasi pentru ambele posturi, valoarea sa

depinzand de corectiile k1 si k2.
Corectia de temperatura a mediului ambiant se alege din tabel pentru,
=450C
k1=0,75
Corectia la montarea barelor pe lat este:
k3=0,9
Curentul corespunzator puterii transformatorului este:
Curentului rezultat din calcul I se aplica corectia k b, acesta fiind curentul

maxim la care trebuie sa reziste bara. In primul an de exploatare a
transformatorului, curentul va fi mai mic deoarece incarcarea acestuia rezulta din
calcule nu depaseste 50%.
In cazul unei posibile extinderi a retelei, cand transformatorul va functiona cu

o incarcare aproape de 100%, barele trebuie sa reziste solicitarilor, de aceea
dimensonarea se face in cele mai defavorabile conditii.
In functie de acest curent Ib, se alege sectiunea unei bare, conform tabelului:
Acest tip de bara, , poate rezista pana la o intensitate a

curentului electric de 1815A, deci transformatoarele pot functiona si supraincarcate,
din acest considerent.
Dimensionarea barelor de derivatie catre centrala telefonica
Coeficientul de corectie kb este acelasi ca mai sus:
Puterea activa de calcul pentru care se calculeaza curentul este:
Curentul rezultat dupa aplicarea corectiei k b este:
In functie de acest curent Ib, se alege sectiunea unei bare, conform tabelului
S= (50x10)mm2
Acest tip de bara, Al (100x10)mm 2, poate rezista pana la o intensitate a

curentului electric de 975A.
3.2. Dimensionarea retelei electrice de medie tensiune
Reteaua de medie tensiune este reprezentata in plansa 2 si are o distributie

in bucla cu functionare radiala. Cablul folosit va fi de acelasi tip pe toata lungimea
buclei. In cazul unei distributii radiale, sectiunea cablului variaza pe fiecare tronson,
scazand odata cu puterea. In cazul de fata pe bucla se practica o separatie
convenabil pozitionata din punct de vedere economic si electric, alimentarea
facandu-se in regim permanent de functionare pe doua cai, o parte din posturi se
alimenteaza pe o cale si restul posturilor pe cealalta cale.
In cazul cel mai grav de avarie, defectul este inlaturat si toti consumatorii vor
fi alimentati pe o singura cale, deci cablul trebuie sa reziste si la puteri mai mari
decat cele caracteristice regimului permanent de functionare. In Bucuresti, in
general se foloseste cablu de sectiune 150mm2, chiar daca puterea posturilor
alimentate pe bucla este suportata de un cablu cu sectiune mai mica deorece se
are in vedere posibilitatea aparitiei unor posturi, care trebuie racordate la aceeasi
bucla. Astfel cablul va face fata acestei cresteri de puteri, deci nu va fi necesara o
inlocuirea lui cu unul performant (sectiune mai mare).
Dintr-o statie de transformare 110/10kV se alimenteaza posturile PT1, PT2,

din bucle diferite.
3.2.1. Stabilirea sectiunii economice a conductoarelor
Se foloseste metoda densitatii economice de curent, de unde rezulta pentru

sectiunea economica urmatoarea relatie:
Kc – coeficient de corectie, Kc = 1;
IM – sarcina maxima de calcul;
jec – valoarea normata a densitatii economice de curent pe linia considerata.
Pentru determinarea sectiunii economice a conductoarelor de aluminiu

monofazate de medie tensiune, cu izolatie XLPE, valorile densitatii economice de
curent se gasesc in tabele (Linii electrice subterane 1-220kV – Indrumar de calcul si
proiectare – G. Ionita) in functie de durata de utilizare a sarcinii maxime anuale, iar
sectiunea maxima pentru acest tip de cablu este: S M=150mm2.
Daca , solutia constructiva se va determina prin rotunjirea (in plus

sau in minus) sectiunii economice de calcul la valoarea cea mai apropiata, pe scara
standardelor, a conductoarelor.
Daca , se calculeaza numarul de cabluri necesare folosind relatia:
Se alege: , daca ;
, daca .
Daca Nc>2,5, N se alege prin rotunjirea lui N c la cel mai apropiat numar
intreg. Sectiunea economica totala pe faza va fi realizata cu N conductoare de
sectiune S, adica Sec=SxN.
Pentru calculul sectiunii economice trebuie sa se cunoasca curentul maxim

pe linie, in conditiile in care sarcina maxima nu variaza in decursul perioadei de
analiza fata de sarcina din primul an.
Curentul maxim pe linie este dat de relatia:
Pentru fiecare post de transformare se calculeaza curentul corespunzator

puterii totale cerute de abonatii alimentati din acesta.
Exemplu de calcul:
Pentru postul PT3 se cunosc:
 puterea activa de calcul: Pc=217,391kW;
 factorul de putere: cos=0,92;
 tensiunea nominala: Un=10kV.
Curentul este:
In acelasi mod se calculeaza curentul pentru fiecare post de transformare, iar

rezultatele sunt date in tabelul 11.
Tabelul
11
Postul de transformare Puterea activa de calcul Curentul electric
Pc[kW] I[A]
PT3 217,391 13,642
PT4 332,845 20,888
PT1 574,580 36,061
PT5 321,463 20,174
PT6 192,285 12,066
PT7 213,257 13,384
PT8 185,31 11,628
PT2 504,16 31,638
PT9 483,213 30,324
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei a-b
Pe linia a-b se alimenteaza posturile de transformare PT3, PT4, PT1, PT5 si

PT6.
a 102,831A 89,189A 68,301A
32,24A 12,066A b
375m 427m 251m 392m 230m 361m
PT3 PT4 PT1 PT5 PT6
13,642A 20,888A 36,061A 20,174A 12,066A
Durata maxima de functionare la sarcina maxima este:
TSM=4700h/an
jec=0,43A/mm2
Sectiunea economica a conductoarelor este:

Pentru ca este indeplinita conditia: , se foloseste un singur

conductor pe faza, deci Nc=1.

Cablul este de 20kV, monofazat, cu izolatie XLPE (3x1x150)mm 2, cu

conductoare de aluminiu.
Polietilena reticulara XLPE este un material izolant foarte bun, avand o

rezistenta de izolatie ridicata, permitivitate si pierderi ale dielectricului.
Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei c-d

Pe linia c-d se alimenteaza posturile de transformare PT7, PT8, PT2 si PT9.
c 86,974A 73,59A 61,962A
30,324A d
502m 232m 319m 420m 285m
PT7 PT8 PT2 PT9
13,384A 11,628A 31,638A 30,324A
Durata de functionare la sarcina maxima este:
TSM=5000h/an
jec=0,41A/mm2
Sectiunea economica a conductoarelor este:
Pentru ca este indeplinita conditia: Pentru ca este indeplinita conditia:

, se foloseste un singur conductor pe faza, deci N c=1.

Cablul este de 20kV, monofazat, cu izolatie XLPE (3x1x150)mm 2, cu

3.2.2. Determinarea sectiunii conductoarelor in practica
Sectiunea conductoarelor se determina in functie de suma curentilor

corespunzatori puterii aparente a fiecarui transformator. Din I 7 se alege sectiunea
conductoarelor pe medie tensiune tinandu-se seama de curentul care-l strabate in
cele mai nefavorabile conditii.
Calculul sectiunii conductoarelor liniei a-b

Pe linia a-b se alimenteaza posturile: PT3, PT4, PT1, PT5, PT6.
Postul PT3 este echipat cu un transformator de putere aparenta S nT=250kVA,

careia ii corespunde curentul:
Un – tensiunea nominala: Un=10kV;

Postul PT1 este echipat cu doua transformatoare de putere aparenta
SnT=630kVA, careia ii corespunde curentul:
Postul PT5 este echipat cu un tranformator de putere aparenta S nT=400kVA,

Postul PT6 este echipat cu un tranformator de putere aparenta S nT=250kVA,

Curentul ce trebuie suportat de cablul de medie tensiune in cazul incarcarii

transformatoarelor 100% este:
In functie de acest curent calculat tinandu-se seama de o posibila extindere a

retelei electrice, sectiunea conductoarelor este: S=150mm 2.
Cablul este de 20kV, monofazat cu izolatie XLPE (3x1x150)mm 2, cu

Calculul sectiunii conductoarelor liniei c-d

Pe linia c-d se alimenteaza posturile: PT7, PT8, PT2, PT9.



Curentul maxim ce strabate cablul de medie tensiune este:
In functie de acest curent absorbit de cablu tinand seama de posibilitatea

construirii de noi posturi in zona, care trebuie alimentate pe bucla d-c, sectiunea
conductoarelor este:
Cablul este de 20kV, monofazat cu izolatie XLPE ( mm2, cu

Intre celulele de transformator si transformatoare (TTU-Al-630kVA), legatura

se face mereu printr-un cablu de 20kV, cu izolatie XLPE(3x1x120)mm 2, cu

Dimensionarea Retelelor Electrice de Joasa Si Medie Tensiune

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dimensionarea Retelelor Electrice de Joasa Si Medie Tensiune

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DIMENSIONAREA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA SI MEDIE

Cablurile pozate in partea carosabila, trebuie sa aiba protectie mecanica

3.1. Dimensionarea retelei electrice de joasa tensiune

Dimensionarea se realizeaza tinand seama de natura receptoarelor, de

In acest capitol se va analiza doar sectiunea economica, urmand ca cea

3.1.1. Stabilirea sectiunii economice a conductoarelor

Sectiunea economica a unui conductor este sectiunea pentru care se

Folosind metoda densitatii economice de curent, rezulta urmatoarea relatie

- sarcina maxima de calcul, este un curent maxim de durata

- valoarea normata a densitatii economice de curent pentru linia

Pentru stabilirea sectiunii economice a conductoarelor de aluminiu ale unui

Daca , sectiunea economica se va alege prin rotunjire la cea mai

Daca , se calculeaza numarul de cabluri necesare, folosind relatia:

Daca , se alege prin rotunjirea lui la cel mai apropiat numar

Pentru calculul sectiunii economice trebuie sa se cunoasca curentul maxim

L – lungimea totala a liniei;

Pentru fiecare consumator se calculeaza curentul corespunzator puterii sale,

P – puterea activa de calcul;

Un – tensiunea nominala: Un = 0,4 kV.

In tabelul 9 se trec pentru fiecare consumator: puterea activa de calcul,

Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 1-2

Pe linia X1-2 se alimenteaza vilele: D, A, B, C, F, E.

141,086A 104,463A 89,746A 73,746A 50,6 555b14f 53A 22,512A

36,623A 14,665A 16,052A 23,093A 28,141A

Curentul maxim pe linie este:

Sarcina maxima se atinge timp de aproximativ 4h/zi seara, in cazul

Densitatea economica de curent corespunzatoare lui , conform tabelelor

Sectiunea economica de calcul a conductorului este:

Deoarece , din scara standardizata a conductoarelor se alege

Y – izolatie cu manta de PVC.

Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 3-4

Pe linia X3-4 se alimenteaza vilele: G, H, I.

X3 142m 73m 84m 198m X4

Curentul maxim pe linie este:

Densitatea economica de curent este aceeasi ca mai sus:

Sectiunea economica de calcul a conductorului este:

Deoarece , se calculeaza numarul de conductoare ale unei faze.

Pentru ca este indeplinita conditia: , se va folosi un singur conductor

Sectiunea economica a conductorului se alege din scara sectiunilor

Tipul cablului este: ACYABY(3x150+70)mm2.

Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 5-6

Pe linia X5-6 se alimenteaza vilele: J, K, L.

197m 67m 69m 242m

57,966A 46,373A 42,509A

Curentul maxim pe linie este:

Densitatea economica de curent este:

Sectiunea economica de calcul a conductorului este:

Pentru ca este indeplinita conditia: , se va folosi un singur conductor

Sec=150mm2. Tipul cablului este ACYABY (3x150+70)mm2.

Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei X 7-8

Pe linia X7-8 se alimenteaza vilele: M, N, O, P, Q, R.

111,523A 86,761A 61,999A 37,604A 12,824A X8

132m 32m 30m 27m 31m 37m 69m

12,842A 24,762A 24,395A 34,395A 24,762A 12,842A

Curentul maxim pe linie este:

Densitatea economica de curent este:

Sectiunea economica de calcul a conductorului este:

Deoarece Sec < Smax, se alege din scara sectiunilor standardizate

Calculul sectiunii economice pentru conductoarele liniei Y 1-2

Pe linia Y1-2 se alimenteaza vilele: G’, H’, I’.

157,251A 105,726A 44,414A

304m 48m 39m 198m

51,525A 61,315A 44,441A