5.

TRATAREA NEUTRULUI ÎN REłELELE ELECTRICE

5.1. ConsideraŃii generale R

Intr-un sistem trifazat echilibrat direct sau invers există un neutru
electric situat în centrul de greutate al triunghiului echilateral format
din tensiunile compuse RS, ST, TR ale reŃelei (fig. 5.1).
Neutrul electric defineşte trei tensiuni simple, pe fază, reprezentate
prin vectorii RN, SN, TN.
Neutrul fizic este reprezentat prin punctul comun de conectare al T S
înfăşurărilor unui generator montate în stea.
Figura 5.1
PotenŃialele fază-neutru sau tensiunile simple nu trebuie să fie confundate cu potenŃialele
faze-pământ. PotenŃialul neutrului electric în raport cu fazele este impus de sursa de
energie şi este reprezentat prin tensiunile simple RN, SN, TN din fig. 5.1.
Cele trei tensiuni simple sunt egale, în afara unor condiŃii de defect, cum ar fi de exemplu
un scurtcircuit între o fază şi pământ.
PotenŃialul neutrului în raport cu pământul depinde de alŃi factori. Fiecare fază prezintă în
raport cu pământul o capacitate C şi rezistenŃă de izolaŃie ρ (fig. 5.2).
Dacă C1 = C2 = C3 = C şi ρ1 = ρ2 = ρ3 = ρ, atunci reŃeaua este perfect simetrică, ansamblul
celor trei impedanŃe determină un punct neutru artificial confundat cu pământul; în aceste
condiŃii potenŃialul neutrului N este identic cu potenŃialul pământului.

Figura 5.2

In consecinŃă, în reŃelele care funcŃionează în regim normal, simetric este indiferent dacă
neutrul transformatoarelor este izolat sau legat la pământ.
In realitate, punctul neutru electric şi pământul sunt rar confundate. In cele mai multe
cazuri, neutrul electric are un anumit potenŃial în raport cu pământul (tensiune de
deplasare) creat de diverse cauze.
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

Intr-adevăr, cele trei capacităŃi C1 , C2 şi C3 ale fazelor nu sunt riguros egale. Pe de altă
parte, nici rezistenŃele de izolaŃie ρ1 , ρ2 şi ρ3 nu sunt identice. Dacă se consideră cazul
extrem prezentat în fig. 5.3, de punere la pământ a unei faze, capacitatea şi rezistenŃa de
izolaŃie ale acesteia devin nule, iar potenŃialul punctului neutru în raport cu pământul
corespunde tensiunii simple a reŃelei (fig. 5.3)

Figura 5.3
PotenŃialul neutrului electric în raport cu pământul nu este fix, poate lua orice valoare
cuprinsă teoretic între zero şi tensiunea simplă a reŃelei.
In aceste condiŃii, tratarea neutrului transformatoarelor prezintă o importanŃă deosebită la
funcŃionarea reŃelelor în regimuri nesimetrice, când una dintre faze se pune accidental la
pământ.
Analizând cazul prezentat în fig. 5.3, se poate constata că fazele sănătoase au faŃă de
pământ o tensiune egală cu tensiunea compusă a reŃelei. Acest fapt face ca izolaŃia lor să
fie solicitată de 3 ori mai mult decât în cazul funcŃionării unui regim normal.
Dacă însă neutrul transformatoarelor este direct legat la pământ atunci orice punere
accidentală la pământ a unei faze creează un curent de scurtcircuit.
Din punct de vedere a poziŃiei neutrului reŃelei faŃă de pământ se deosebesc următoarele
tipuri de reŃele:
- reŃele cu neutrul izolat, la care neutrele nu au nici o legătură voită cu pământul;
- reŃele cu neutrul legat la pământ, la care neutrele pot fi legate direct la pământ sau
printr-o rezistenŃă de valoare mică. Aceste reŃele pot avea toate neutrele legate la
pământ sau numai o parte din ele;
- reŃele cu neutrul compensat, la care neutrele sunt legate la pământ prin bobine, cu
o reactanŃă comparabilă cu reactanŃa capacitivă a reŃelei. Astfel de bobine se
numesc bobine de stingere.
- In fig. 5.4 sunt prezentate tipurile de reŃele respective.

Figura 5.4

2
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

Punerea la pământ este un defect care constă în crearea unei legături accidentale printr-o
rezistenŃă de valoare zero sau finită, între pământ şi o fază a reŃelei, care nu are în niciun
alt punct o legătură netă cu pământul.
Cele mai frecvente puneri la pământ în reŃelele electrice apar din cauza conturnărilor
izolaŃiei datorită supratensiunilor atmosferice.
In acest fel modul de tratare a neutrului unei reŃele are în vedere lichidarea cât mai rapidă
şi fără urmări a arcului electric de punere la pământ care apare în urma conturnării
izolaŃiei.
Tabelul 5.1
Compararea soluŃiilor de tratare a neutrului reŃelelor electrice

Legat la
Legat la pământ
pământ prin Legat direct la
Caracteristici Neutrul izolat prin rezistenŃă
bobină de pământ
de limitare
stingere
Arcul provocat de
Se autostinge Se elimină prin RAR
punerea la pământ
Arc intermitent Posibil Nu este posibil
Punere la pământ de ReŃeaua poate fi exploatată cu Linia cu defect se deconectează
durată punere la pământ automat
Supratensiuni
tranzitorii la punerea 3,5 Uf 3 Uf 1,8 Uf (1,8 – 2,5) Uf
la pământ
Ridicări de tensiune 0,8 Uf la locul 1,1 Uf la locul
3 Uf în toată reŃeaua
de durată defect defect
Deconectarea OscilaŃii Revenire lentă a
Fără fenomene deosebite
punerilor la pământ rezonante tensiunii
Detectarea punerilor Se realizează cu sisteme uzuale de
Implică sisteme speciale
la pământ protecŃie
InfluenŃa asupra
liniilor de Importantă Neînsemnată Foarte mare Redusă
telecomunicaŃii
Extindere reŃea Foarte limitată Limitată Nelimitată
Măsuri de
Bobine de protecŃie, în RezistenŃă de
InvestiŃii speciale Nimic
stingere liniile de limitare
telecomunicaŃii

In Ńara noastră neutrul reŃelelor electrice este tratat în felul următor:

- reŃelele de transport, de înaltă tensiune, 110, 220, 400 kV, neutrul se leagă direct la
pământ;
- reŃelele de distribuŃie de medie tensiune (20 kV), neutrul se leagă la pământ prin
bobine de stingere sau rezistenŃă. In reŃelele de distribuŃie de medie tensiune de
6kV, neutrul este de regulă izolat;
- reŃelele de distribuŃie de joasă tensiune 0,4 kV, neutrul se leagă direct la pământ.

3
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

5.2. Tratarea neutrului în reŃelele de transport (reŃele cu neutrul legat direct la

pământ)

Acest mod de tratare a neutrului constă în legarea directă la pământ a punctului neutru al
transformatoarelor.
In acest caz, orice punere la pământ a unei faze devine un scurtcircuit monofazat.
In fig. 5.5 se prezintă o reŃea trifazată cu neutrul legat direct la pământ, în care capacităŃile
între faze C1 şi capacităŃile faŃă de pământ C0 sunt prezentate concentrat.

Figura 5.5
In regim normal de funcŃionare linia este parcursă de curenŃii de sarcină ISR, ISS, şi IST şi de
curenŃii capacitivi de încărcare a capacităŃilor naturale C0 şi C1.
Dacă la o astfel de reŃea se stabileşte o legătură la pământ (exemplu faza R), tensiunea
de fază UfR dă naştere la un curent de scurtcircuit care produce o cădere accentuată a
tensiunii (pe faza defectă, la locul defectului, ajunge la o valoare foarte mică). Acest curent
de scurtcircuit este determinat de impedanŃa transformatorului ZT, a liniei ZL, a traseului
prin pământ Zp şi a rezistenŃei de trecere la locul defectului Ra (în cazul unui scurtcircuit
prin arc electric).
Intrucât capacităŃile liniei sunt mici, curentul capacitiv are valoare neînsemnată, putând fi
neglijat, curentul de scurtcircuit monofazat are expresia:
(1) Uf
I sc =
Zr + ZL + Z p + Ra
PotenŃialul punctului neutru este Ńinut la potenŃialul pământului deoarece între neutrul
transformatorului şi pământ există o legătură directă a cărei rezistenŃă este nulă. Acest
curent de scurtcircuit este în general un curent reactiv defazat în urma tensiunii care îl
produce.
In cazul defectului prin arc electric, care are o anumită rezistenŃă, curentul de scurtcircuit
are şi o componentă activă. Valoarea curentului de scurtcircuit monofazat, în anumite
cazuri, poate avea valori mai mari decât curentul de scurtcircuit trifazat faŃă de care sunt
verificate aparatele de comutaŃie primară. Pentru limitarea curentului de scurtcircuit
monofazat la o valoare mai mică decât valoarea curentului de scurtcircuit trifazat, neutrele
transformatoarelor nu se leagă în totalitate la pământ. Valorile acestor curenŃi sunt în
principal determinate de parametrii transformatorului şi de modul de legare la pământ a
neutrului.
4
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

Pentru ca valoarea curentului de scurtcircuit monofazat să fie mai mică decât valoarea
curentului de scurtcircuit trifazat este necesar să fie îndeplinită condiŃia ca raportul
reactanŃelor de succesiune homopolară şi directă să fie mai mare decât 1, ceea ce se
realizează prin legarea la pământ a unui anumit număr de transformatoare din reŃea:
Xh
>1
Xd
Gradul de legare la pământ a unei reŃele electrice trifazate într-un anumit punct se
caracterizează prin coeficientul de legare la pământ al reŃelei electrice, Kp. Aceasta
reprezintă raportul dintre cea mai mare valoare eficace a tensiunii de frecvenŃă industrială
între o fază sănătoasă şi pământ în timpul unui defect la pământ şi valoarea eficace a
tensiunii de frecvenŃă industrială între faze în acelaşi loc înainte de defect.
Pentru optimizarea alegerii numărului transformatoarelor din reŃea al cărui neutru se leagă
la pământ, se are în vedere să se limiteze coeficientul de legare la pământ Kp la 0,8.
Această condiŃie se realizează dacă raportul reactanŃelor este mai mic decât 3:
Xh
<3
Xd
Suplimentar la această condiŃie se mai impune ca raportul dintre rezistenŃa homopolară şi
reactanŃa direct să fie mai mic decât 1:
Rh
<1
Xd
In reŃelele de 220 şi 400 kV pentru limitarea supratensiunilor ce pot apare pe neutrele
transformatoarelor şi autotransformatoarelor, se impune legarea rigidă la pământ a
neutrelor acestora. Acest fapt poate conduce la situaŃii în care curentul de scurtcircuit
monofazat să devină mai mare decât curentul de scurtcircuit trifazat.
Dacă autotransformatoarele ar funcŃiona cu neutrul izolat, în cazul unui scurtcircuit
monofazat pe una din fazele înfăşurării de înaltă tensiune, neutrul se deplasează cu
valoarea tensiunii pe fază a înfăşurării de înaltă tensiune, ceea ce ar supratensiona
izolaŃia înfăşurării coborâtoare.
Pentru reducerea curentului de scurtcircuit monofazat se dezleagă o serie de neutre ale
transformatoarelor de la pământ, în aşa fel încât orice punct din sistem să se respecte
condiŃiile de mai sus.
In reŃelele electrice se respectă următoarele reguli de legarea neutrelor:
- la toate autotransformatoarele de 400/220 kV, 220/110 kV şi transformatoarele de
400/110 kV neutrele se leagă direct la pământ;
- în staŃiile de transformare de 110/M.T., unde sunt două sau mai multe
transformatoare, cel puŃin neutrul unui transformator se leagă la pământ;
- toate neutrele transformatoarelor de 110/M.T. care nu sunt legate direct la pământ
se protejează contra supratensiunilor prin montarea între neutru şi pământ a unor
descărcătoare cu rezistenŃă variabilă.
Pentru realizarea unei legături efective la pământ în orice punct al reŃelei electrice şi
pentru a evita ca prin deconectarea unei linii să se formeze zone în care neutrul să nu fie
legat efectiv la pământ şi deci Kp să devină mai mare decât 0,8, transformatoarele ale
căror neutre se leagă efectiv la pământ se repartizează în toată reŃeaua.

5
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

Avantajele reŃelelor cu neutrul legat direct la pământ:

- reducerea solicitării izolaŃiei în cazul regimurilor nesimetrice, fapt care permite
utilizarea transformatoarelor cu izolaŃie degresivă;
- eliminarea rapidă a scurtcircuitelor şi a arcului electric;
- absenŃa supratensiunilor periculoase produse de circuitele oscilante ferorezonante;
- funcŃionarea sigură a protecŃiilor prin relee.
Dezavantajele legării neutrului direct la pământ:
- întreruperea alimentării consumatorilor în cazul scurtcircuitelor prin deconectarea
acestora de către protecŃia prin relee;
- posibilitatea apariŃiei de supratensiuni induse în liniile de telecomunicaŃii din cauza
curenŃilor mari de scurtcircuit;
- deteriorarea conductoarelor şi a izolaŃiei la locul de defect prin efectul termic al
curentului de scurtcircuit;
- tensiuni ridicate de atingere şi de pas în zona de defect.

5.3. Tratarea neutrului în reŃelele de distribuŃie

5.3.1. ReŃea cu neutrul izolat faŃă de pământ

Neutrul fizic al unei astfel de reŃele este izolat în raport cu pământul, iar potenŃialul
neutrului electric, în condiŃii normale de funcŃionare, teoretic este acelaşi cu cel al
pământului. Intr-adevăr, în reŃelele simetrice, cele trei capacităŃi ale fazelor faŃă de pământ
sunt egale între ele. Când sistemul de tensiuni este simetric, apare un sistem simetric de
curenŃi capacitivi I1c, I2c şi I3c a căror rezultantă în fiecare moment este nulă.
In aceste condiŃii şi potenŃialul punctului neutru este nul (fig. 5.6).

Figura 5.6

In cazul în care capacităŃile fazelor faŃă de pământ nu sunt egale, punctul neutru are un
anumit potenŃial în raport cu pământul.
Acest lucru are loc, în general, chiar în condiŃii reale de funcŃionare, ceea ce conduce la o
uşoară deplasare a punctului neutru, marcată printr-o aşa numită tensiune de deplasare.
Pentru a reduce această tensiune şi a simetriza fazele reŃelei, se foloseşte transpunerea
fazelor.
6
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

In cazul apariŃiei unui defect la pământ pe una din faze, de exemplu faza R, prezenŃa
capacităŃilor liniei permite un schimb de energie între faza defectă şi fazele sănătoase şi
curentul de defect care apare, are o intensitate cu atât mai mare, cu cât capacităŃile au
valori mai ridicate, adică reŃeaua legată galvanic este mai extinsă (fig. 5.7).
De asemenea, faza defectă capătă potenŃialul pământului, iar potenŃialul punctului neutru
al transformatorului nu mai este zero şi devine egal cu tensiunea pe fază, ceea ce
înseamnă că neutrul trebuie să fie izolat în mod corespunzător.
In aceste condiŃii, tensiunea fazelor sănătoase faŃă de pământ nu mai este egală cu
tensiunea pe fază, ci devine egală cu tensiunea între faze, adică creşte cu 3 faŃă de
situaŃia normală, suprasolicitând izolaŃia liniei.

Figura 5.7

Deoarece curenŃii I 2' şi I3' au intensităŃi mult mai mici faŃă de curenŃii de sarcină ai liniei, se
poate considera că tensiunile de alimentare pe faze, măsurate în raport cu punctul neutru,
nu se dezechilibrează în mod sensibil. Ca urmare, reŃeaua va continua să funcŃioneze
alimentând consumatorii cu energie electrică în condiŃii satisfăcătoare, cu toate că una
dintre faze este pusă la pământ.
Acest mod de tratare a neutrului creează supratensiuni atât în regim permanent, cât şi în
regim tranzitoriu.
Intr-adevăr, în momentul apariŃiei punerii la pământ pe o fază, în punctul de defect se
formează un arc electric, prin care circulă curentul capacitiv rezultat IC, arc care se stinge
la fiecare trecere prin zero a curentului.
In funcŃie de intensitatea curentului, arcul electric se poate reaprinde după ce curentul a
trecut prin zero. In acest caz arcul se stinge şi se reaprinde succesiv, devenind un arc
intermitent. Datorită acestui fenomen, supratensiunile faŃă de pământ, care pot să apară
pe fazele sănătoase pot creşte, depăşind valoarea tensiunii între faze şi atingând 3,5 – 4
ori tensiunea pe fază a reŃelei. Arcul electric intermitent şi supratensiunile care-l însoŃesc
pot persista un număr mai mare de perioade, ceea ce va avea drept consecinŃă
străpungerea izolaŃiei reŃelei şi în alte puncte, unde ea este mai slabă, transformând
punerea la pământ în scurtcircuit bifazat sau trifazat. Din această cauză trebuie luate
măsuri de protecŃie a reŃelei pentru evitarea unui astfel de arc.
Din cercetările efectuate a rezultat că arcul intermitent apare atunci când intensitatea
curentului la locul de defect este de peste 10A la LEA şi 30 A la LES.
Pentru valori mai mici decât aceste valori, arcul se stinge la prima trecere prin zero şi nu
se mai reaprinde la revenirea tensiunii.

7
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

5.3.2. ReŃea cu neutru legat la pământ prin impedanŃe

Limitarea curenŃilor de scurtcircuit în cazul unui defect monofazat poate fi realizată fără a
produce repercursiuni asupra funcŃionării reŃelei în regim normal.
Pentru aceasta este suficient să se lege neutrul transformatoarelor prin impedanŃe.
Curentul de defect va avea deci o valoare mai mare decât în cazul când reŃeaua ar avea
neutrul izolat, însă creşterea potenŃialului neutrului şi a tensiunii fazelor sănătoase faŃă de
pământ este limitată de valoarea impedanŃei Z0. PotenŃialul punctului neutru va fi Z0I”.

Figura 5.8
Tensiunea fazelor sănătoase în raport cu pământul se apropie de tensiunea compusă, în
funcŃie de valoarea impedanŃei conectate în neutrul transformatorului. Dacă se urmăreşte
ca potenŃialul neutrului să nu crească prea mult, se alege o valoare mică pentru Z0, dar
curentul de defect poate avea valori importante. In consecinŃă, este necesar să se aleagă
o anumită impedanŃă, care să limiteze intensitatea curentului şi potenŃialul neutrului la
anumite valori.
ImpedanŃele punctelor neutre pot fi formate fie din rezistenŃe, fie din bobine de inductanŃă
(bobine de stingere).

5.3.2.1. Legarea la pământ a neutrului prin bobine de stingere (bobina Petersen)

Pentru înlăturarea dezavantajelor menŃionate în cazul reŃelelor cu neutrul izolat, în reŃelele
electrice curenŃii de punere la pământ se compensează prin utilizarea unei bobine de
stingere conectate pe neutrul transformatorului.
In funcŃionare normală, când sistemul este simetric, bobina de stingere nu este parcursă
de curent, deoarece potenŃialul neutrului este zero la fel ca şi potenŃialul pământului.
Bobina de stingere este construită cu inductivitate variabilă.
In cazul unei puneri la pământ pe o fază, tensiunea de deplasare U0 care apare la bornele
bobinei de stingere produce un curent inductiv IL defazat cu 90o în urma tensiunii
respective, iar suma curenŃilor I0 spre pământ care parcurg capacităŃile C0 ale fazelor
nepuse la pământ este defazată cu 90o înaintea tensiunii. Prin locul de defect suma celor
doi curenŃi defazaŃi întrei ei cu 180o, în cazul când sunt egali în amplitudine, este nulă
I p = I0 + IL (fig. 5.9).

8
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

In cazul unei compensări totale a curentului capacitiv trebuie satisfăcută condiŃia de

1
rezonanŃă XL = XC sau ωL = în care L este inductivitatea bobinei de stingere.
ωCo

Figura 5.9

In realitate fazele reŃelelor prezintă faŃă de pământ în afară de capacităŃi şi rezistenŃe de

valoare finită iar bobina de stingere are şi ea o rezistenŃă diferită de zero.
In acest caz bobina de stingere va compensa numai curentul capacitiv al reŃelei, dar
curentul activ dat de rezistenŃele fazelor faŃă de pământ se va însuma cu curentul activ dat
de rezistenŃa activă a bobinei de stingere. In cazul îndeplinirii condiŃiei de rezonanŃă, de
anulare a curentului rezultat Ip, se obŃine un circuit rezonant.
Din cauza inegalităŃii parametrilor reŃelei (nesimetriei capacităŃilor fazelor, murdăririi
izolatoarelor, a altor capacităŃi parazite etc.) în regim normal de funcŃionare, există o mică
tensiune de deplasare a neutrului reŃelei, care aplicată acestui circuit rezonant, determină
curenŃi mari, iar tensiunea pe fiecare element creşte foarte mult periclitând izolaŃia. Din
acest motiv în practică valoarea reactanŃei inductive XL a bobinei de stingere se alege
diferită de reactanŃa capacitivă a reŃelei Xc, astfel încât curentul inductiv dat de bobina de
stingere să fie mai mare sau mai mic decât curentul capacitiv dat de reŃea. In acest caz se
spune că reŃeaua este supracompensată sau subcompensată.
In practică se funcŃionează cu reŃeaua supracompensată cu o supracompensare de până
la 10%, din următoarele considerente:
- curentul inductiv dat de bobina de stingere se reglează funcŃie de curentul capacitiv
de punere la pământ al linilor în funcŃiune alimentate din secundarul aceluiaşi
transformator. In exploatare se poate întâmpla, din anumite cauze, să se
deconecteze una sau mai multe linii. Astfel, capacităŃile fazelor reŃelei respective
scad, scăzând şi curentul capacitiv Io. Dacă reŃeaua ar fi subcompensată, se poate
obŃine rezonanŃă (Io = IL);
- în anumite condiŃii bobina de stingere se poate satura, ceea ce determină creşterea
curentului prin bobină. In cazul când reŃeaua ar fi fost subcompensată (IL < I0) prin
creşterea curentului IL se poate ajunge la rezonanŃă.
9
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

Avantajele tratării neutrului prin bobine de stingere:

- stingerea arcului electric de punere la pământ şi prevenirea deteriorării izolaŃiei şi a
conductoarelor prin efect termic;
- reducerea curentului la locul de punere la pământ la câteva procente din valoarea
curentului capacitiv al reŃelei;
- tensiuni mai reduse de stingere şi de pas la locul defectului;
- continuitate în alimentarea consumatorilor atât la defecte monofazate pasagere cât
şi la defecte persistente;
- influenŃa neînsemnată asupra liniilor de telecomunicaŃii.

Dezavantajele funcŃionării cu neutrul legat la pământ prin bobina de stingere:

- supracurenŃi şi supratensiuni de ferorezonanŃă de 3Uf ;
- tensiuni mari pe fazele sănătoase în cazul punerii la pământ;
- costul crescut al izolaŃiei corespunzător tensiunilor mari care apar în reŃele;
- în cazul reŃelelor în cabluri cu izolaŃie din polietilenă sau PVC, existenŃa unor curenŃi
mari reziduali din cauza pierderilor active mari în aceste izolaŃii;
- greutăŃi în asigurarea unui acord permanent al bobinei de stingere.

5.3.2.2. Legarea la pământ a neutrului prin rezistenŃă

Dezvoltarea rapidă a reŃelelor de distribuŃie de medie tensiune şi utilizarea internă a
cablului cu izolaŃie din polietilenă şi PVC, al căror curent capacitiv a crescut simŃitor faŃă de
curentul capacitiv al cablurilor cu izolaŃie în hârtie uleiată, a dus la creşterea însemnată a
curentului de punere la pământ.
Compensarea unor curenŃi capacitivi mai mari de 100A implică construirea unor bobine de
stingere care nu ar fi economice.
In aceste condiŃii s-a trecut la tratarea neutrului prin rezistenŃă de limitare. Se consideră
reŃeaua trifazată din fig.5.10 cu neutrul legat la pământ prin rezistenŃa R, în care una din
faze este pusă la pământ. In acest caz orice punere la pământ este transformat în
scurtcircuit monofazat, care este eliminat de protecŃia homopolară a liniei respective.

Figura 5.10

Curentul de scurtcircuit monofazat, făcând abstracŃie de curentul capacitiv, are valoarea

dată de expresia:
U0
IK =
R 2 + ω 2L2

10
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

în care s-a neglijat rezistenŃa conductoarelor reŃelei şi a transformatorului având valori mici
în comparaŃie cu rezistenŃa R şi s-a considerat că L reprezintă inductanŃa proprie
rezultantă a întregului circuit. PotenŃialul punctului neutru faŃă de pământ este exprimat
prin căderea de tensiune în rezistenŃa R produsă de curentul de scurtcircuit IK,
U0 = IKR
Valori mici ale rezistenŃei R apropie reŃeaua de cea cu neutrul legat direct la pământ, ceea
ce duce la cheltuieli sporite pentru scăderea rezistenŃei prizelor de pământ şi la lucrări
suplimentare pentru a evita influenŃe periculoase asupra instalaŃiilor de telecomunicaŃii.
Creşterea valorii rezistenŃei R conduce la supratensiuni interne şi la înrăutăŃirea condiŃiilor
de funcŃionare a protecŃiilor la scurtcircuite monofazate. Alegerea optimă a valorii R se
face corelat cu valoarea curenŃilor de scurtcircuit monofazaŃi care trebuie limitaŃi. Din
aceste considerente a rezultat valoarea de 300 A pentru reŃele aeriene şi mixte şi de 1000
A pentru reŃelele subterane. In tabelul 5.2 sunt prezentate valorile rezistenŃei de limitare
R.
Tabelul 5.2
Valorile rezistenŃei de tratare a neutrului [Ω
Ω]

Tensiunea nominală [kV]

6 10 15 20
Curentul de scurtcircuit
Monofazat limitat
ReŃele în cablu Ip = 1000 A 3,4 5,8 8,7 11,6
ReŃele aeriene Ip = 300 A 11,6 11,3 28,8 38,5
Avantajele tratării neutrului prin rezistenŃă:
- nivelul supratensiunilor provocate de punerile la pământ este de 2,5 Uf , mai mic
decât în cazul tratării prin bobină de stingere;
- sunt evitate dublele puneri la pământ, deci defectele multiple;
- asigură izolarea rapidă şi sensibilă a echipamentului defect, prin acŃionarea
protecŃiilor;
- permite utilizarea cablurilor cu izolaŃie din polietilenă şi PVC;
- aplicabilitate atât pentru reŃele aeriene cât şi pentru reŃele în cablu;
- exploatare mai uşoară şi fiabilitate mai ridicată.
Cel mai important dezavantaj la tratarea neutrului prin rezistenŃă îl constituie modul de
realizare a instalaŃiilor de legare la pământ, de protecŃie împotriva accidentelor prin
atingerea indirectă în posturile de transformare precum şi influenŃa asupra liniilor de
telecomunicaŃii.

5.4. Echipamente pentru tratarea neutrului în reŃelele electrice

5.4.1. Transformatoare pentru crearea neutrului artificial

Transformatoarele pentru crearea neutrului artificial se folosesc în reŃelele de medie
tensiune tratate cu bobină de stingere sau prin rezistenŃă de limitare în scopul creării
punctului neutru artificial necesar racordării bobinei de stingere sau a rezistenŃei de
limitare.

5.4.2. Transformatoare pentru racordarea bobinei de stingere

In stare de funcŃionare, o bobină de stingere reprezintă o sarcină inductivă monofazată
pentru transformatorul la neutrul căruia se racordează.
11
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

In practică, deoarece transformatorul pentru crearea neutrului artificial serveşte şi pentru

alimentarea serviciilor proprii, fiind transformatoare de MT/JT se utilizează conexiunea
zigzag-stea, a cărei impedanŃă homopolară reprezintă circa 10% din impedanŃa de
succesiune directă

5.4.3. Transformatoare pentru racordarea rezistenŃei de limitare

Pentru racordarea rezistenŃei de limitare a curentului monofazat de defect se utilizează
aceleaşi transformatoare pentru crearea neutrului artificial folosite la racordarea bobinei de
stingere.
Se mai pot folosi bobine trifazate pentru crearea neutrului
artificial. ConstrucŃia bobinei trifazate este asemănătoare cu a
unui transformator de MT/JT la care există numai înfăşurarea
de MT a cărei conexiune este realizată în zigzag. In fig. 5.11
este reprezentată schema electrică de principiu a unei bobine
trifazate pentru crearea neutrului artificial.

Figura 5.11

5.4.4. Bobina de stingere

La funcŃionarea normală a reŃelei fără punere la pământ, bobina de stingere este supusă
unei tensiuni reduse determinate de nesimetriile fazelor.
In cazul unei puneri la pământ nete, bobina de stingere este
supusă unei tensiuni de fază, care fiind tensiunea maximă care
poată să apară la bornele ei, se consideră şi tensiunea
nominală a bobinei de stingere.
Curentul care străbate bobina este curentul de punere la
pământ. In figura 5.12 este reprezentată schema electrică de
principiu, constructiv, bobina de stingere este asemănătoare
unui transformator monofazat. Răcirea este realizată cu ulei de
transformator prin circulaŃie naturală.
In scopul liniarizării caracteristicii tensiune-curent, astfel încât
curentul inductiv dat de bobina de stingere să se modifice liniar
ca şi curentul capacitiv, miezul magnetic este prevăzut cu
întrefier reglabil acŃionat de sistemul de deplasare a miezului
magnetic.
Acordarea bobinei de stingere funcŃie de curentul capacitiv al
reŃelei se poate executa manual sau automat cu ajutorul unui
regulator automat.
Pentru compensarea curentului de punere la pământ, sunt
prevăzute următoarele sisteme de racordare a bobinei de
stingere:
- pe neutrul transformatoarelor de 110 / MT kV;
- pe neutrul transformatoarelor de MT/JT pentru crearea
neutrului artificial.

Figura 5.12

12
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

5.4.5. RezistenŃe de limitare

Introducerea unei rezistenŃe active pe neutrul reŃelei electrice are rolul de a limita curentul
de scurtcircuit monofazat. Gradul de limitare de către rezistenŃă al curentului de
scurtcircuit monofazat depinde de stabilitatea termică a acestuia (asigurarea disipării
pierderilor de energie în rezistenŃă pe durata scurtcircuitului).
RezistenŃa de limitare se notează printr-un grup de litere şi cifre care au următoarea
semnificaŃie:
R – rezistenŃă;
T – de tratare;
N – neutru;
Cr-Ni sau Tb-Si – materialul din care este confecŃionat pachetul de elemente din crom-
nichel sau tablă silicioasă.
In tabelul 5.3 sunt prezentate caracteristicile principale ale rezistenŃei de limitare.
Tabelul 5.3
Caracteristicile rezistenŃelor pentru tratarea neutrului
Nr. Caracteristici RezistenŃă cu elemente din RezistenŃă cu elemente din
Crt. principale Tb – Si Cr - Ni
1. Tensiunea nominală a 10 20 20 10 20 20
reŃelei [kV]
2. Tensiunea nominală a 10 / 3 20 / 3 20 / 3 10 / 3 20 / 3 20 / 3
rezistenŃei [kV]
3. Curentul nominal prin 1000 300 1000 1000 300 1000
rezistenŃa [A]
4. FrecvenŃa nominală [Hz] 50 50 50 50 50 50
5. RezistenŃa ohmică ± 5,7 38,5 10 5,7 38,5 10
10% [Ω]
Conectarea rezistenŃei la reŃea se poate executa în următoarele variante (fig. 5.13):
- pe neutrul transformatorului de putere, atunci când înfăşurarea de medie tensiune
are conexiunea stea şi neutrul accesibil;
- pe neutrul bobinei trifazate, montată direct la bornele transformatorului de putere;
- pe neutrul transformatorului de servicii interne.

Figura 5.13

13
Ete44-34 StaŃii electrice de transformare şi conexiuni

5.5. Exploatarea echipamentelor pentru tratarea neutrului în reŃelele electrice

Transformatoare şi bobine trifazate pentru crearea neutrului artificial

Exploatarea lor se face la fel ca la transformatoare şi autotransformatoare.

Bobina de stingere
Exploatarea bobinei de stingere constă în efectuarea şi verificarea următoarelor operaŃii
de către personalul de exploatare:
- verificarea aspectului exterior în ceea ce priveşte integritatea şi etanşeitatea cuvei,
a lipsei pierderilor de ulei;
- urmărirea nivelului uleiului din conservator;
- verificarea aspectului exterior al izolatoarelor;
- starea legăturii la pământ a bobinei de stingere şi a cuvei metalice;
- starea anexelor bobinei de stingere;
- starea echipamentelor aferente bobinei de stingere (separatorul propriu,
descărcătorul cu rezistenŃă variabilă de la bornele bobinei de stingere, legăturile şi
contactele căii de curent);
- executarea reglajului bobinei de stingere corespunzător configuraŃiei reŃelei;
- în timpul punerii la pământ în reŃea, se va observa dacă bobina de stingere nu
prezintă zgomote interne.

RezistenŃa de limitare
Exploatarea rezistenŃei pentru tratarea neutrului constă în verificarea şi executarea
următoarelor operaŃii de către personalul de exploatare:
- verificarea aspectului exterior al cabinei metalice a rezistenŃei, a izolatoarelor;
- starea legăturilor de lucru la pământ şi de protecŃie a părŃilor metalice;
- starea îngrădirilor de protecŃie;
- starea marcajelor şi a inscripŃiilor;
- inexistenŃa depunerilor de praf, impurităŃi, agenŃi poluanŃi;
- inexistenŃa pătrunderii de zăpadă în cabina metalică;
- Ńinerea evidenŃei funcŃionării la scurtcircuit a rezistenŃei, a tuturor semnalizărilor şi
declanşărilor protecŃiei.

După 20 de funcŃionări pe scurtcircuit a rezistenŃei, precum şi atunci când apar anomalii se

vor face verificările indicate în PE 116/1995: manevrarea rezistenŃei prin separatorul
propriu se va face după scoaterea de sub tensiune a transformatorului pentru crearea
neutrului artificial.

5.6. Principalele defecŃiuni şi remedierea lor

In cazul transformatoarelor şi bobinelor trifazate pentru crearea neutrului artificial

defecŃiunile ce pot apare precum şi modul de remediere sunt ca în cazul
transformatoarelor şi a autotransformatoarelor.

14
StaŃii electrice de transformare şi conexiuni Ete44-34

Bobine de stingere. DefecŃiunile bobinei de stingere în exploatare sunt asemănătoare cu

cele ale transformatoarelor de forŃă. La apariŃia acestor defecŃiuni se va proceda conform
prevederilor din tabelul 5.4.
Tabelul 5.4

Modul de acŃionare al personalului de exploatare la defecŃiuni constatate în funcŃionarea

bobinelor de stingere

Nr. Modul de acŃionare al personalului de

DefecŃiunea constatată
crt. exploatare
1. Incălzire anormală şi creşterea Se va retrage din exploatare bobina de stingere
temperaturii în condiŃii normale de în următoarele situaŃii :
răcire - temperatura uleiului este cu 10 oC mai
mare decât temperatura admisă ;
- în afara creşterii temperaturii apar şi alte
fenomene periculoase, zgomot, semna-
lizarea releului de gaze.
2. Scurgeri de ulei Se retrage din exploatare bobina de stingere
dacă uleiul a scăzut sub limita admisă
3. Schimbarea zgomotului obişnuit în Se va retrage din exploatare bobina în
bobina de stingere în perioada următoarele cazuri :
compensării curentului capacitiv. - în interiorul bobinei se aud zgomote
deosebite, descărcări sau pocnituri ;
- în afara creşterii zgomotului obişnuit se
observă şi creşterea temperaturii uleiului
4. Semnalizarea releului de gaze Se retrage din exploatare bobina de stingere
5. ApariŃia de fisuri la izolatoare, Se retrage din exploatare bobina de stingere
descărcări electrice sau conturnări de dacă se observă fisuri sau străpungeri la
izolatoare izolatoare, precum şi în cazul în care se observă
emisii de radiaŃii luminoase la izolatoare. In
celelalte cazuri se comunică fenomenul treptei de
conducere cu autoritate de decizie
6. DefecŃiuni la sistemul de reglare al Se va retrage din exploatare bobina de stingere,
acordului bobinei de stingere obligatoriu, în cazul schimbării configuraŃiei
reŃelei în care se compensează curentul
capacitiv.
7. Incendiu Se retrage din exploatare bobina de stingere. Se
acŃionează conform instrucŃiunilor PSI

Pentru orice funcŃionare anormală a bobinei de stingere (scurgeri de ulei, încălzire mare,
zgomot anormal etc.) se va anunŃa imediat treapta operativă cu autoritate de decizie,
notându-se cele constatate în registrul operativ.
RezistenŃa pentru tratarea neutrului. Pentru orice funcŃionare anormală a rezistenŃei se va
anunŃa imediat treapta cu autoritate de decizie, notându-se cele constatate în registrul
operativ.

15