Sunteți pe pagina 1din 8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala PROTECTIA DIFERENTIALA REALIZATA CU ECHIPAMENTE NUMERICE

1.Principiul protectiei diferentiale numerice (ANSI 87 G/87 M/87 T/87B/87L/87R) Protectia diferentiala longitudinala este o protectie destinata protejarii unui element de retea impotriva defectelor interne care trebuie eliminate intr-un timp foarte scurt. Modul de functionare se bazeaza pe compararea curentilor. Un echipament numeric (de exemplu, echipamentul Siemens 7UT612_) este indicat pentru protectia transformatoarelor, generatoarelor, blocurilor generator/transformator, reactantelor prevazute pentru compensare sau alte scopuri, nodurilor mici (cu trei ramificatii), liniilor scurte sau a barelor colectoare cu maximum 7 circuite. Zona protejata este limitata de catre transformatoarele de curent conectate la echipament si definite/selectate in procesul de implementare a parametrilor. Sistemele de protectie diferentiala actioneaza conform principiului comparatiei curentilor (teorema lui Kirchhoff). Ele folosesc observatia ca in cazul unui element de retea protejat fara defect, curentii care ies din obiect sunt identici cu cei care intra. Trebuie avute in vedere urmatoarele definitii: - curentul diferential sau de actionare in lipsa franarii Idiff = I1 + I2 - curentul de stabilizare sau de franare Istab = I1+I2 In sistemul de masura, Idiff reprezinta curentul de frecventa fundamentala si produce efectul de declansare, iar Istab, de aceeasi frecventa, se opune acestui efect. Pentru intelegerea acestor aspecte, trebuie examinate 3 situatii de functionare. Situatia 1 defect extern sau curent de sarcina (figura 1) In cazul unui defect extern sau al unui curent de sarcina, curentul trece prin transformator, intrand printr-o parte si iesind prin cealalta parte, iar protectia diferentiala nu trebuie sa actioneze. Aplicand principiul protectiei diferentiale, rezulta: I1 = -I2 respectiv I2=I1 Idiff = I1 + I2 = I1 I1= 0 Istab = I1+I2= I1+I1= 2.I1 Nu se produce declansare deoarece curentul diferential este nul, iar cel de stabilizare este dublul curentului secundar. 1 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala

Figura 1: Defect exterior sau curent de sarcina Situatia 2 defect in zona protectiei I1 = I2 (figura 2) Scurtcircuit in zona protectiei, alimentat cu doi curenti egali din ambele parti. Aplicand principiul protectiei diferentiale, rezulta: I1 = I2 I2=I1 Idiff = I1+I2= I1+I1= 2 I1 Istab = I1+I2= I1+I1= 2 I1 Curentul care produce declansarea (Idiff) si curentul de stabilizare (Istab) sunt egali si diferiti de zero, protectia diferentiala trebuie sa actioneze.

Figura 2: Defect in zona protejata.

2 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala Situatia 3 defect in zona protectiei I2 =0 (figura 2) Scurtcircuit in zona protectiei, alimentat de o sursa dintr-o singura parte. Aplicand principiul protectiei diferentiale, rezulta: I2 =0 Idiff = I1+I2= I1- 0= I1 Istab = I1+I2= I1+ 0 = I1 Curentul care produce declansarea (Idiff) si curentul de stabilizare (Istab) sunt egali si corespund defectului alimentat dintr-o singura parte. Acest rezultat arata ca defectele interne, in conditii ideale, au Idiff = Istab. In consecinta, caracteristica defectelor interioare zonei este o linie dreapta, cu o panta ascedenta de 450 (linia intrerupta in figura 3). Daca cele doua marimi determina un punct in suprafata de declansare, functia diferentiala emite un impuls de declansare. 2.Principii pentru setarea/reglarea protectiei diferentiale Generalitati Protectia diferentiala poate face parte din sistemul de protectie al elementului de retea protejat numai daca functia este activata. In plus, tipul obiectului protejat trebuie sa fie ales in timpul configurarii. Caracteristica de declansare In figura 3 se prezinta caracteristica completa de declansare a protectiei diferentiale. Segmentul a reprezinta pragul de sensibilitate al protectiei diferentiale (setarea I DIFF>) in lipsa curentului de franare/stabilitate si considera constanti curentii de defect, de exemplu, curentii de magnetizare. Segmentul b ia in considerare erorile de curent care pot rezulta din erorile de transformare ale transformatoarelor de curent de masura, intrarile acestora in echipament, sau din abaterile de la valorile nominale ale curentului datorate reglajului de tensiune (cauzate de pozitia comutatorului cu prize de reglaj de tensiune). In domeniul curentilor inalti care pot provoca saturarea transformatorului de curent, in segmentul c apare o franare/stabilizare puternica. Curentii diferentiali peste nivelul d determina o declansare imediata fara a mai lua in considerare blocarea armonicelor si a marimilor de actionare (setarea I DIFF>>). Aceasta este aria de Declansare instabila rapida cu curenti de defect mari. Aria de stabilizare adaugata [add-on stabilization] este aria de lucru a indicatorului de saturatie.

3 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala

Figura 3: Caracteristica de declansare a protectiei diferentiale Marimile Idiff si Istab sunt comparate de catre protectia diferentiala cu caracteristicile de lucru asa cum rezulta din figura 3. Daca rezultatul se afla undeva in aria de declansare se emite semnalul de declansare. Temporizarile In cazuri speciale poate fi necesara o temporizare a semnalului de declansare a protectiei. Pentru acest lucru se seteaza o temporizare suplimentara fata de timpul propriu de actionare. Temporizarea este initiata atunci cand setarea IDiff>- este depasita si caracteristica de declansare detecteaza un defect intern. Blocajul protectiei la socul de magnetizare prin armonicile superioare Cand un transformator este pus sub tensiune, poate sa apara un curent tranzitoriu de magnetizare (figura 4). Acest curent, prezent numai pe o parte a protectiei diferentiale, produce un efect similar cu un defect in interiorul transformatorului. Socul curentului de magnetizare poate sa mai apara si dupa revenirea tensiunii la bornele transformatorului/bobinei ca urmare a eliminarii unui scurtcircuit apropiat. Curentii diferentiali nedoriti pot rezulta si prin conectarea in paralel al transformatoarelor sau prin supraexcitarea transformatorului/bobinei datorita tensiunii peste valoarea nominala si/sau a frecventei scazute. Factorii care controleaza durata si amplitudinea curentului de magnetizare sunt: -puterea transformatorului; -rezistenta in sistemul electroenergetic de la sursa pina la transformatorul respectiv; -caracteristicile fizice ale transformatorului; -fluxul rezidual si momentul punerii sub tensiune. Curentul de magnetizare poate sa ajunga la de cateva ori curentul nominal si este caracterizat printr-un continut considerabil de armonica a 2-a (dublul frecventei nominale), care este practic 4 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala inexistent in cazul scurtcircuitului. Daca proportia de armonica a 2-a depaseste un anumit prag reglabil, declansarea este blocata. In momentul in care continutul in armonici depaseste pragurile reglate, este demarata blocarea fazei respective si acest blocaj este mentinut inca doua perioade dupa scaderea continutului in armonica respectiva. Blocarea/stabilizarea la socul de magnetizare prin continutul de armonici este necesara doar cand protectia este utilizata pentru transformator. Blocajul este folosit si pentru bobine de reactanta transversale daca transformatoarele de curent sunt instalate pe ambele parti ale punctelor de conexiune ale acesteia. Actiunea de blocaj la socul de magnetizare poate fi activata sau dezactivata.Blocajul se bazeaza pe evaluarea continutului de armonica a doua in curentul diferential. Evaluarea se face sub forma raportului I2fN/IfN . O valoare tipica este I2fN/IfN = 15%. Acest raport poate fi scazut in scopul obtinerii unei setari cat mai stabile in cazuri speciale de pornire in conditii nefavorabile. 3.Schema logica interna a functiei de protectie diferentiala Simbolurile folosite in schemele logice bloc sunt urmatoarele: Semnalul logic de intrare in schema logica bloc a unei functii de protectie (exemplul dat se refera la o intrare a unei functii de protectie care sesizeaza defect cu punere la pamant) Semnalul logic de iesire din schema logica bloc a unei functii de protectie (exemplul dat se refera la o iesire de la o functie de protectie care sesizeaza defect cu punere la pamant). Semnalul poate fi folosit, de exemplu, ca semnal de intrare intr-o alta schema logica. Semnalul intern de intrare al unei marimi analogice intr-o schema logica bloc (exemplul dat indica diferenta de potential dintre doua faze ale aceleiasi linii) Semnalul binar extern de intrare in schema logica bloc (exemplu dat se refera la actionare, iar adresa, Fno, indica scopul acesteia)

Semnalul binar de iesire din schema logica bloc exemplu se refera la actiunea de declansarea avand numarul Fno)

Parametru de comutare, denumit FUNCTION, care, in acest exemplu, este pentru adresa 1234 si poate fi setat pe On sau pe OFF

5 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala

6 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala In afara celor de mai sus, se mai folosesc si alte simboluri grafice, conform cu IEC 60617-12 si IEC 60617-13 sau alte standarde similare. Cele mai frecvent folosite sunt urmatoarele: Semnal de intrare al unei marimi analogice in schemele logice

Poarta SAU

Poarta SI

Poarta SAU-exclusiv. Iesirea din poarta logica este activa, doar daca una din intrari este activa

Poarta de egalitate (echivalenta): iesirea din poarta este activa, doar daca ambele intrari sunt active sau inactive in acelasi timp

Intrari dinamice Cea de sus fiind pozitiva, iar cea de jos negativa Element de formarea unui semnal de iesire analog cand la intrare sunt mai multe semnale analogice (de exemplu 3 semnale)

Element detector de prag. Intrare analogica, iesire logica; actioneaza cand pragul setat a fost depasit. Se indica adresa si parametrul urmarit (in exemplu curentul pe faza)

Element de temporizare reglabil (de exemplu, temporizarea demararii T) cu adresele setarilor si denumirea parametrilor (nume) 7 /8

Protectii prin relee 2012 Protectia diferentiala longitudinala

Element de temporizare fix (de exemplu, temporizarea intreruperii T)

4.Scheme de conectare in instalatie

8 /8