APARATE DE DISTRIBUŢIE IN INSTALAŢIILE ELECTRICE

Curenţii intrerupti si aparate

 I=0 separatoare (1000 cicluri de manevra)
 In- sarcina –separatoare de sarcina
 In –100 In ( suprasarcina si scurtcircuit) – disjunctoare (100.000
cicluri manevra) si siguranţele fuzibile (1 ciclu de manevra)

2.1 Separatoare
Separatoarele sunt aparate care închid sau deschid un circuit fara
sarcina .Starea închis –deschis trebuie să fie foarte bine evidenţiată si
vizibila Caracteristicile principale ale unui separator sunt :
 Serviciul de funcţionare este de durată .De aceea , pentru a asigura
un contact bun, presiunea pe contacte trebuie să fie mare iar
materialul să nu oxideze, lucru care ar putea duce la întreruperea
continuităţii circuitului sau la mărirea rezistenţei de contact şi
implicit la încălziri locale.
 Capacitatea de rupere este zero, deci nu se vor utiliza pentru
decuplări în sarcină (nu se prevăd sisteme de stingere a arcului)
Construcţia unui separator este reprezentat în figură
- construcţie manevrare simplă ..

Separator - tipuri de contacte

Caracteristicile electromecanice ale separatoarelor fabricate în ţară
sunt:
- tensiunea nominală : 500 V şi 1000 V
- curentul nominal : 200 A; 315 A; 630 A ; 1000 A.
- rezistenţa la uzură mecanică : 1000 cicluri
- acţionarea : manuală (de obicei cu prăjină izolatoare)
- durata de conectare : 100 %
Aparate de distributie 2

2.2 Aparate de joasa tensiune de comutaţie si protecţie

Protecţia reţelelor de distribuţie reprezintă protecţia:
o reţelelor de distribuţie alimentate de un transformator
o reţelelor alimentate de un grup generator
o cablurilor lungi din sistemele IT (cu neutru izolat) sau TN (cu neutru
legat la pamant).
Asigurarea comutaţiei presupune camere de stingere a arcului electric
camera este puternic influenţată de mediul de stingere
 aerul atmosferic(disjunctoare, întrerupătoare de sarcina)
 materialul granulat (nisip de cuarţ- siguranţe fuzibile).
Principii de stingere a arcului
 suflaj magnetic
 efectul de electrod şi nişă.

2.2.1 Întrerupătoare de joasă tensiune

a Construcţia si funcţionarea întrerupătoarelor de joasă tensiune
Întrerupătoarele – sunt aparate de comutaţie capabile să suporte,
închidă şi deschidă curenţi nominali dar şi de scurtcircuit în condiţii
prestabilite.
Disjunctoarele sunt aparate de distribuţie în instalaţiile electrice dar
joacă rolul şi de aparat de protecţie prin echiparea întrerupătoarelor cu
declanşatoare termice pentru protecţia la suprasarcină (DT), declanşatoare
electromagnetice (sau relee de curent) pentru protecţia la scurtcircuit (DE),
declanşatoare de minimă tensiune DTm sau declanşatoare de deschidere DD
pentru comanda de le distanţă.
Elemente constructive
 Circuitul principal de curent format din: contacte principale şi borne
de racord la circuitul exterior realizate din profil de cupru argintat.
Piesele de contact se execută din materiale sinterizate (argint cu
wolfram).
 camere de stingere din materiale refractare, camere de stingere ce
limitează şi izolează spaţiul de formare şi stingere a arcului electric şi
permite evacuarea cantităţii de căldură dezvoltată în coloana arcului
electric. Ele se execută din materiale electroizolante cu rezistenţă la
temperaturi ridicate (termoceramit, azbociment, etc.) in care sunt
plasate plăcutele feromagnetice
Aparate de distributie 3

 piese izolante ce servesc la susţinerea mecanică şi la izolarea electrică

a căilor de curent. Piesele izolante se execută din materiale ceramice
(porţelan pentru siguranţe fuzibile, steatit pentru aparate
electrocalorice, etc.), materiale termorigide (bachelită pentru piese
fără solicitări mecanice sau termice deosebite), materiale cu umplutură
anorganică – mică, azbest – pentru piese cu solicitări termice
deosebite, polistireni cu fibră de sticlă – pentru solicitări la arc şi
materiale plastice(PVC – pentru carcase, prize, poliamide şi polistireni
pentru capace transparente (plexiglas); din răşini fenolice;
 electromagneţi sau motoare electrice pentru comanda şi acţionarea
închiderii contactelor întrerupătoarelor ;
 cutia aparatului executată din tablă la întrerupătoarele mari iar la cele
de tip “compact” din răşini fenolice;
 elemente de protecţie: DT, DE, DTm, instantanee sau temporizate;
termobimetalele şi declanşatoarele electromagnetice
 elemente accesorii precum blocuri de declanşare, contacte auxiliare,
transformatoare de curent.
 mecanismul de acţionare

Elemente componente ale întrerupătoarelor de jt

Aparate de distributie 4

b. Functiuni:
- funcţiunea de comutaţie mecanică –îndeplinită prin închiderea ,
respectiv deschiderea contactelor principale şi auxiliare realizată prin
acţionarea mecanismului ;
- funcţiunea de detecţie a suprasarcinilor şi declanşare automată cu
temporizare conform caracteristicii de protecţie .
- funcţiunea de detecţie a scurtcircuitelor şi declanşare instantanee;
- funcţiunea de declanşare liberă manifestată prin preponderenţa comenzii
de deschidere asupra celei de închidere ;

Funcţiuni ale întrerupătoarelor de jt

Funcţiunea de comutaţie mecanică-asigurata de: mecanismul de

acţionare M ,.
o M= 0 , mecanism în poziţia deschis
o M= 1 , mecanism în poziţia închis
Mecanismul de acţionare ale
întrerupătoarele de joasa tensiune poate
fi :
o cu acţionare manuala ,
o cu electromagnet
o cu motor
Aparate de distributie 5

Întrerupătoarele acţionate manual au doua pozitii stabile inchis –deschis si

una intermediara corespunzătoare declansarii prin protecţie

Poziţii ale manetei de comanda

Funcţiunea de detecţie / declanşare la suprasarcini asigurata de

declanşatorul termic DT prin:
 releu termic (lamela bimetalica)
 declanşator electronic
Funcţiunea de detecţie / declanşare la scurtcircuit blocul DE
asigurata de
 declanşatoare electromagnetice
 relee de curent
 declanşator electronic
Tipuri de declansatoare

Declanşatoare

Caracteristica de declanşare t d = f( I ) prezinta :

 zona dependenta de curent (acţiunea DT)
Aparate de distributie 6

 zona independenta de curent ( acţiunea DE la Isc ) .

Pentru asigurarea selectivitatii caracteristica de declansare poate fi reglata

in curent
 prag de declansare la suprasarcina
 prag de declansare la scurtcircuit
reglajul timpului de actionare a caracteristicii
 temporizare la declanşarea protecţiei la suprasarcina
 temporizare la declanşarea protecţiei la scurtcircuit
Caracteristica de declanşare t d = f( I ) pentru protectie motoare
Aparate de distributie 7

Curentul de actionare magnetică Iem este cuprins în limite diferenţiate după

tipul echipamentului protejat, cu valori de (3-20) In.

Se definesc curbele de forma B - (3-5) In, C - (5-10) In şi D - (10-20) In.

Aparate de distributie 8

Simbolizarea întrerupătoarelor în schemele electrice

CEI 60947-2 (disjunctoare ) si standardul romanesc 12120/2 – 83 indică
 litera reper Q pentru identificarea aparatelor cu comutaţie şi pentru
tipurile de întrerupătoare echipate cu echipamente de protecţie.
 asociază simbolul de contact normal deschis cu funcţia de întrerupător
(x ), pe contactul fix,
 declanşatoarele pe contactul mobil
o declanşatoare electromagnetice (funcţia de declanşare are
simbolul )
o si declanşatoare termice (funcţia termică are simbolul )

a) b) c)
Aparate de distributie 9

Caracteristicile standardizate indicate pe plăcuta indicatoare:

 tip aparat :se indica denumirea si curentul nominal
 Ui: tensiune nominala de izolaţie
 Uimp: tensiune de tinere la impuls
 Icu: capacitate de rupere ultima, pentru diferite valori ale tensiunii de
utilizare Ue
 cat: categorie de utilizare
 Icw: curent de scurta durata admisibil
 Ics: capacitate de rupere in serviciu
 In: curent nominal
 aptitudine de sectionare

Alegerea întrerupătoarelor
Date consumatori: puterea , tensiunea ,randament, cosφ simultaneitatea
funcţionarii etc si instalaţie curentul de scurtcircuit se determina curentul
nominal si de scurtcircuit ce este vehiculat prin aparat
 Alegerea capacitatii de rupere
Capacitatea de rupere a unui intreruptor se determina din calculul
curenţilor de scurtcircuit si reprezinta valoarea efectiva a celui mai mare
curent întrerupt de aparat
Cunoscând capacitatea de rupere funcţie de tipul consumatorului
(tensiune de utilizare si curentul nominal al acestuia) se poate alege gama de
intrerupatoare rezultat al intersectiei capacitatii de rupere cu valoarea
curentului nominal
Aparate de distributie 10

curent nominal
 definirea tensiunii nominale de utilizare ce se alege funcţie de valoarea
nominală a tensiunii de linie a reţelei. Aceasta reprezintă tensiunea dintre
căile de curent şi poate avea valoarea 60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000Vef.
 alegerea curentului maxim suportat de aparat (practic tipul
aparatului). Curentul nominal al întrerupătorului reprezintă valoarea
efectivă a curentului suportat de aparat timp de 8h fără ca încălzirea cailor
de curent să depăşească limita admisă
 Întrerupătorului echipat cu declanşatoare electromagnetice şi
declanşatoare termice i se alege, in funcţie de curentul consumatorului,
curentul de reglaj termic IR ≥In şi curentul declanşatorului electromagnetic
Im ( în general valoarea curentul declanşatorului electromagnetic Im este
de 10IR pentru protectie motoare , iar întrerupătoare pentru distributie au
gama de reglaj 4-10IR)
 alegerea tensiunii de comandă (numai pentru întrerupătoarele
acţionate cu electromagneţi sau motor electric) ce reprezintă valoarea
efectivă a tensiunii ce se aplică blocului de comandă. Valorile acestor
tensiuni sunt standardizate putând efectua comanda atât în c.a. cât şi în c.c.
24, 48, 110, 380, 500 Vc.a. respectiv 24, 48, 60, 110, 220, 440 Vc.c.

Din punct de vedere al capacitatii de rupere avem 4 mari categorii:

1.Întrerupătoare cu capacitate mică de rupere Cr < 5KA cunoscute sub
denumirea de întrerupătoare automate mici sau întrerupătoare pentru
instalaţii interioare;
Aparate de distributie 11

2.Întrerupătoare compacte (trifazate) cu capacitate medie de rupere

3.Întrerupătoare de mare putere de rupere Cr>50KA
4.Întrerupătoare limitatoare ce acoperă întreaga gamă a capacităţilor de
rupere Cr(1 – 200)KA.
Întrerupătoare automate mici au capacitate de rupere sub 3-5 KA si
pot fi regăsite în c.a şi în c.c. pentru curenţi nominali cuprinşi în gama de
reglaj: 0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6; 10; 16; 20; 25; 32 A. 63A Variantele
constructive sunt de tip monopolar, bipolar şi tripolar ,echipate cu DT si DE
(in gama (3-5)In sau (5-10)In) si/sau

Echipamentul intrerupatoarelor

Intrerupatoare automate mici

Întrerupătoarele compacte fabricate în ţara noastră AMRO şi USOL.

având capacitate de rupere cuprinse între 3-25KA;
a) Întrerupătoarele compacte de tip AMRO reprezintă o serie modulară
completă în carcasă izolată pentru receptoare şi linii de c.a. cu valori
nominale ale curentului cuprinse între 10 – 400 (630, 800, 1000)A.
Aparatele din gama AMRO pot fi echipat cu protecţie la :
 suprasarcină (DT) (0,67 – 1)Ir, cu Ir – curent reglat termic;
 scurtcircuit AMRO 25 – 100A reglate în domeniul (2 – 4) In şi (3 –
6)In pentru AMRO 250 – 400A;
 minimă tensiune (DTm) reglate în intervalul (0,35 – 0,7)
b)Întrerupătoare automate compacte de tip USOL se construiesc pentru
valori normale ale curenţilor în gama (100 – 1000) A, comanda poate fi
manuală (curenţi sub 100A), cu electromagnet (250A), sau cu motor (1000).
Aparate de distributie 12

Întreruptor compact tip USOL 250:

1 - manetă de acţionare; 2 - clichet principal; 3 - clapeta de armare;
4 - biela I; 5 - biela II; 6 - echipaj mobil; 7- element mobil de contact; 8
- element fix de contact; 9 - resort principal; 10 - clapetă ax declanşator;
11 - declanşator termic; 12 - buton de reglaj {0,8 ... 1) I r; 13 — miez fix
pentru declanşatorul electromagnetic; 14 - axul suport al echipajului
mobil; 15 - carcasa aparatului; 16 - placă de prindere; 17 - borne de bare;
18 - camere de stingere cu plăci feromagnetice; 19 - armătura mobilă a
declanşatorului electromagnetic; 20 - axul declanşatorului; 21 - clichet
mic

Camera de stingere a întreruptorului compact este construită pe principiul

efectului de electrod, cumulat cu efectul de nişă.
Aparate de distributie 13

Camerele de stingere dimensionate la 500 V pentru întreruptoarele

compacte tip USOL

Curentu Curentul Volumul1) Numărul Grosi Material Material

l de camerei de plăci mea pentru pentru
nominal rupere de unei placă şi contacte
[A] KA.ef stingere plăci tratamentul
cm 3

100 8 58,7 8 1,5 Ol zincat Ag-Ni2)

250 10 92,5 11 1,5 pasivizat Ag-Ni*)
500 20 299 12 1,5 Ag-Ni»)
800 25 363 20 2 Ag-No *)
1
) pe un pol; ) un deget pe element; ) două degete pe element; 4) două
2 3

degete pentru contact

permanent + un deget pentru contact de arc.

Schema electrică completă este funcţie de varianta constructivă şi de tipul

acţionării. Spre exemplificare se prezintă schema electrică a întrerupătorului
USOL acţionat cu electromagnet si respectiv motor.
Aparate de distributie 14

USOL acţionat cu electromagnet si motor

DT - declanşator termic ; DE - declanşator electromagnetic ; CFC - contact
de fine cursă ; M - motor de acţionare ; F em - frână electromagnetică ; CC -
contactor de comandă ; RB - releu de blocaj ; I,O - butoanele de comandă a
închiderii şi deschiderii

c)Alte realizări tehnice

Firma Mitsubishi produce întrerupătoare compacte PSS în gama 30-
800 A pe cinci categorii 30/60A, 100A, 250 A, 400A, şi 800A .Categoria
PSS-100A este similară întrerupătorului românesc USOL-100 A , fiind
echipat cu contacte auxiliare şi de alarmă. Declanşatoarele termice au
curenţii de reglaj Ir în gama 0,5; 1; 1,6; 2; 2,5; 3,2; 6,3; 10; 16; 20; 25;
32 ,40,63,80 100 A iar declanşatoarele electromagnetice reglate la 10 Ir ,
durata fiind de 10ms. Vederea frontala a întrerupătorului PSS-100A este
redata mai jos
Aparate de distributie 15

Figura 2.13 Întrerupător PSS-100A

Grupul Schneider produce produce intrerupatoare Masterpact

pentru gama 80-6300 A Intrerupatoarele automate Masterpact M08
pana la M63 sunt echipate cu unitati de control electronice cu
microprocesor, care asigura indeplinirea functiilor de baza ale
aparatului. Toate functiile de protectie sunt alimentate de la reteaua de
curent alternativ deci nu este necesara o alimentare suplimentara.
Acelasi lucru este valabil si pentru majoritatea functiilor complementare.
Fiecare unitate de control a Masterpact-ului corespunde unui anumit tip
de aplicatie (instantanee, distributie, selectivitate, universala).
Aparate de distributie 16

Întrerupătoare cu mare putere de rupere tip OROMAX

Pentru a face faţă curenţilor de scurtcircuit de ordinul 50 kA,
întreruptorul cu mare putere de rupere este echipat cu:
- contacte de regim permanent, de arc electric şi rampe pentru
introducerea arcului electric în camera de stingere;
- camere de stingere cu plăci mai groase pentru divizarea arcului
electric şi extragerea de căldură prin piciorul arcului electric.
În figura se prezintă, schematizat, calea de curent în zona
contactelor, la un întreruptor OROMAX 4000 A, fabricat de întreprinderea
Electroaparataj. Prin contactul principal 7 trece aproximativ 60% din
curentul total, iar prin contactul de arc electric aproximativ 40%.

Sistemul de contacte al unui întreruptor cu putere mare de rupere:

1 — contact principal; 2 — contact de arc electric; 3 a, b — rampe ; 4 —
separator de flamă; 5 — piesă suport pentru elementele mobile de
contact; 6 — resort; 7 — piesă intermediară; 8 - conductor flexibil;
9 — cale de curent

La deschiderea aparatului se face transferul total de curent din

contactul principal în cel de arc electric. Pentru ca transferul să fie făcut
cât mai rapid inductivitatea buclei stabilită între cele două contacte trebuie
să fie cât mai redusă,
Sistemul de ecuatii ce descrie transferul cailor de curent:

Indicele 1 este atribuit căii de curent prin care trece curentul

principal i1 iar indicele 2 căii de curent prin care trece curentul secundar
Aparate de distributie 17

i2.. Din cele două relaţii rezultă: Pe durata

transferului de curent, R1 are tendinţa de creştere, iar intensitatea
curentului total i se poate considera constantă; din relaţia de mai sus se
obţine:

Derivata lui i2 va fi cu atât mai mare, cu cât inductivităţile L 1 şi L2

sunt mai mici; contactele principal şi de arc trebuie situate cât mai aproape
unul de altul.
În figura se prezintă o secţiune într-un întreruptor de mare putere
OROMAX de 4000 A. Principalele piese componente sunt trecute în
legenda figurii.

Fig. Secţiune într-un întreruptor OROMAX 4000 A:

1—bare de legătură; 2 — cadru fix; 3 — contact debroşabil, element fix;
4—contact debroşabil, element mobil; 5—contact principal, element fix;
6 — contact principal, element mobil; 7 — rampă pentru extinderea
arcului cu element fix de contact pentru arc; 8 — rampă şi element de
contact pentru arc, mobile; p—cameră de stingere cu placi feromagnetice;
10 — declanşator de curent maxim; 11-—declanşator de tensiune minimă;
12—clichet principal; 13 — dispozitiv de siguranţă contra debrosării sub
Aparate de distributie 18

sarcină; 14 — mecanism (partea centrala); 15—resoarte principale ; 16—

butoane de închidere şi deschidere; 17 — semnalizator „resoarte armate" ;
18 — semnalizator mecanic „închis-deschis"; 19 — manetă pentru
armarea resortului 15.
Camera de stingere. Pereţii camerelor de stingere sunt realizaţi din
ceramică electrotehnică rezistentă la temperatura arcului electric şi la
variaţii rapide de temperatură, principiu fiind electrod si nisa
Mecanismul de acţionare Dispozitivele de acţionare cu resort (arc),
sunt dispozitive cu acumulare de energie destinate echipării întreruptoarelor
de medie tensiune, joasă tensiune si, uneori, la cele de foarte înaltă tensiune
(întreruptor cu SF6).
Proprietate a acestui tip de dispozitiv este aceea că nu necesită o sursă
de alimentare specială si costisitoare, însă mecanismul de acţionare trebuie
să asigure:
-menţinerea poziţiei închis şi zăvorârea forţei de declanşare
-declanşarea cu o energie minimă
-declanşare liberă la existenţa unei comenzi de declanşare

Schema principală a unui mecanism cu dispozitiv de actionare cu

acumularea energiei în arc 1- arbore motor (al dispozitivului de actionare);
2- arbore rezistent (al întreruptorului); 3- arc de închidere; 4- arc de
deschidere; 5-6- clichet de zăvorâre a arcului de închidere; 7- electromagnet
de închidere; 8-9- clichet de zăvorâre a arcului de deschidere; 10-
electromagnet de deschidere; 11- cuplaj comandat; 12- volant

Faza de închidere (anclansare): arcul 3 acumulează energia necesară

efectuarii operatiei de închidere fiind tensionat prin actionarea sa de către
operator (prin manivelă) sau de către un electromotor: arcul este zăvorât în
poziţia tensionat printr-un sistem de clicheti 5,6. Manual sau electric,
clichetul 5 este eliberat prin electromagnetul 7; prin aceasta arcul 3
antrenează prin intermediul axului motor 1 si cuplajul 11 axul
Aparate de distributie 19

întreruptorului 2 si întreruptorul se închide. Întreruptorul este zăvorât în

pozitia închis de către sistemul de clicheti 8,9; totodată, este tensionat arcul
4 care va asigura deschiderea.
Faza de deschidere (declansare): la eliberarea clichetului 8, prin comanda
manuală sau electrică prin elecromagnetul 10, se actionează asupra
clichetului 9; întreruptorul este deschis sub actiunea arcului 4. Volantul 12
restituie energia înmagazinată la sfârsitul curselor, când arcurile sunt
aproape destinse, ameliorând functionarea mecanismului si asigurând
revenirea acestuia în pozitia necesară de repaus.

Alte realizări tehnice Firma Mitsubishi produce întrerupătoare compacte

Super AE pentru gama 1000-6300 A fixe si debroşabile pe două categorii
Super AE1000-3200 SS respectiv Super AE 4000-6300 SS. .

Figura 2.20 Întrerupătorul Super AE -1600A

Intrerupărorul Super AE 1000-3200 admite următoarea gamă a

curenţilor nominali 1000,1250,1600 2000,2500, 3200 Amperi , are
tensiunea de izolare 1000 V, tensiunea de utilizare 690V ,şi capacitatea de
rupere de 50KA la 690V respectiv de 65KA la 500V Categoria Super AE
este similară întrerupătorului românesc OROMAX , fiind echipat conform
figurii
Aparate de distributie 20

Elemente ale întrerupătoarelor Super AE

Aparate de distributie 21

Întrerupătoare limitatoare
 Teoria limitării
Întrerupătoarele limitatoare sunt fabricate pentru întreaga gamă de
curenţi nominali cu performanţa că pot întrerupe orice curent de
scurtcircuit datorită capacităţii de rupere foarte ridicată (200 KA).
Denumirea de întrerupător limitator ridică câteva întrebări şi anume
"ce limitează" şi
"cum se limitează".
Pentru înţelegerea noţiunii de "limitare" trebuie să definim conform
recomandării 50 a C.E.I. următorii curenţi:
- curentul prezumat al unui circuit electric ce reprezintă curentul ce ar
trece prin circuit dacă în locul aparatului de comutaţie ar fi o bară masivă
conductoare de impedanţă neglijabilă. În c.a. curentul prezumat
reprezintă amplitudinea vârf la vârf a curentului ce ar trece prin bară
În circuitele de c.c. curentul prezumat reprezintă valoarea
curentului de scurtcircuit permanent (limitat de rezistenţa circuitului)
.
- curentul limitat tăiat reprezintă valoarea instantanee a curentului prin
aparat la care apare arcul electric. Valoarea curentului la care începe
stingerea arcului defineşte curentul prezumat tăiat.

ca cc
Aparate de distributie 22

Noţiunea de "întrerupător limitator" însemna o limitare a valorii a

curentului ce poate fi trecut prin aparat. Se defineste durata prearc durata
scursă între momentul apariţiei scurtcircuitului şi momentul atingerii valorii
curentului limitat
"Ce limităm ?". - limităm curentul ca prin el să limităm solicitările
produse de acesta.
"Cum se realizează limitarea ?". Pentru a răspunde la această
întrebare să considerăm diagrama schematică din figura în care, de la un
transformator cu tensiunea secundară "E" alimentăm printr-o linie R - L
impedanţa Z protejată de un aparat de comutaţie A.

- ecuaţia tensiunilor: în care creşterea curentului de scurtcircuit

în momentul iniţial este limitată numai de inductivitate:
Aceasta creştere la un factor de putere corespunde unui
curent de scurtcircuit simetric.
Pentru a face posibilă limitarea curentului trebuie să sesizăm
panta de creştere a acestuia şi să acţionăm aparatul de comutaţie
pentru a deschide circuitul. Aparatul de comutaţie poate întrerupe
curentul numai dacă sunt îndeplinite condiţiile de întrerupere :
 în îndeplinirea condiţiei ca tensiunea necesară arcului să fie mai
mare decât tensiunea furnizată arcului. Într-o analiză monofazată
ecuaţia: (cu reprezentare vectorială pentru un factor de
putere ( ) şi ), devine . Curentul
limitat atinge valoarea maximă când , caz în care .
Concluzie nu putem limita creşterea curentului de scurtcircuit până
când tensiunea arcului nu atinge valoarea tensiunii sursei. Această tensiune
are valoarea nulă în momentul separării contactelor şi creşte pe măsură ce
piesele de contact se depărtează.
Aparate de distributie 23

.
După ce tensiunea arcului depăşeşte valoarea tensiunii sursei, în acel
moment, începe procesul de stingere a arcului în aparatul de comutaţie.
Notând cu "P" punctul de intersecţie a tensiunii arcului cu tensiunea sursei
şi ţinând cont că pentru sarcinile puternic inductive curentul se
maximizează după aproximativ 5 ms la 50 Hz, rezultă că procesul de
sesizare a scurtcircuitului, de executare a comenzii de deschidere şi de
separare a contactelor trebuie să se facă sub 5 ms. Dacă aceste procese
se realizează lent, nu se poate realiza limitarea curentului de scurtcircuit.

Sintetizând cele descrise putem desprinde trei condiţii ce trebuiesc

îndeplinite pentru o corectă limitare a curentului de scurtcircuit şi anume:
1. Timp de sesizare a scurtcircuitului redus la minim (t0 - mic). Acest
lucru este condiţionat în special de dispozitivele de sesizare a
curentului de scurtcircuit.
2. Mecanism performant de deschidere, concretizat prin viteze mari de
separare a contactelor şi alungire rapidă a arcului electric mecanism cu
inerţie redusă.
3. Cameră de stingere performantă, capabilă să creeze tensiuni timpurii
necesare arcului şi cu valori mari

Se ajunge în baza condiţiilor enunţate la o altă întrebare şi anume "cum se

pot realiza aceste condiţii ?".
- tensiunea necesară coloanei arcului electric trebuie să prezinte o
creştere rapidă cu o apariţie timpurie, adică, pe cât posibil, încă din
faza de sesizare a scurtcircuitului.
Aparate de distributie 24

Creşterea rapidă a tensiunii arcului este uşor de realizat prin analiza

definiţiei acestei tensiuni şi dependenţele ei de rezistenţa arcului electric
. O rezistenţă foarte mare la un curent de scurtcircuit dat,
conduce la tensiuni ridicate din coloana arcului electric. Creşterea
rezistenţei este posibilă prin două metode:
- introducerea de rezistenţe suplimentare în serie în circuit, rezistenţă
ce trebuie să aibă valoare foarte ridicată la curenţi intenşi. Acest lucru este
posibil prin utilizarea de materiale conductoare cu punct de topire scăzut,
materiale preîncălzite de trecerea curentului nominal şi cu o vaporizare
rapidă la curent de scurtcircuit. Rezistenţa în această situaţie creşte foarte
mult fiind dependentă de proporţia materialului uşor fuzibil, în materialul
căii conductoare. În acest sens, întâlnim calea conductoare cu zone de
strangulare, umplute cu un astfel de material uşor fuzibil (caz asemănător
siguranţelor fuzibile). Deficienţa acestor soluţii este că după o deconectare
cu limitare, calea de curent trebuie înlocuită.
- utilizarea rezistenţei coloanei arcului electric în limitarea curentului
de scurtcircuit prin intensificarea condiţiilor de răcire a arcului. Rezistenţa
neliniară dependentă puternic de temperatura coloanei arcului, poate fi un
element cheie al limitării curentului de scurtcircuit. Asocierea pereţilor reci,
a suflajului magnetic ca principii de stingere cu efectul de electrod şi nişă
poate conduce la intensificarea condiţiilor de răcire şi alungirea rapidă a
coloanei arcului. În cazul unor astfel de camere tensiunile necesare
existenţei coloanei arcului electric ating valori de 1000 V pentru o reţea cu
tensiunea de fază de 220 V.
.Apariţia timpurie a tensiunii arcului electric este posibilă prin
utilizarea de contacte cu tendinţă de desprindere la curenţi intenşi. Astfel de
contacte utilizează efectul electrodinamic al curentului de scurtcircuit, forţă
ce tinde să desprindă contactele permiţând apariţia şi dezvoltarea arcului
înainte de primirea comenzii de deschidere
Aparate de distributie 25

Circuite magnetice

Câmpul magnetic necesar desprinderii poate fi sporit prin dispozitivul.

caz în care acţionarea este independentă de curentul de defect
2 O corectă limitare a curentului de scurtcircuit implică un timp de
sesizare a scurtcircuitului şi de acţionare a mecanismului de deschidere
foarte redus (aproximativ 1 ms). Indicat ar fi ca limitarea să se facă pentru
orice curent deconectat, iar mecanismul de acţionare să aibă înmagazinată
energia necesară deconectării.
Această energie necesară deconectării poate fi:
- mecanică, acumulată în resoarte, dispozitive pneumatice sau
hidraulice. În general nu sunt economice deoarece creşte gabaritul
construcţiei şi datorită inerţiei durata acţionării este de aproximativ 10 ms.
- chimică, declanşată prin explozie, poate provoca o acceleraţie
ridicată necesară deconectării. Acest procedeu nu este aplicat, dar există
studii în acest sens.
- electrică, stocată într-un condensator conform experimentelor
Thomson. Dispozitivul conţine pe disc un conductor spiralat ce produce
inducţia B. Descărcarea condensatorului pe bobină controlată electronic
prin comanda tiristorului produce o forţă de repulsie a discului superior
(conductor) prin interacţiunea curentului indus în disc. Acest impuls este de
amplitudine ridicată cu un timp foarte redus (1 ms). Acest procedeu este
utilizat la întrerupătoarele ultrarapide.

Figura Dispozitivul Thomson

Aparate de distributie 26

Acest aparat de protecţie limitează ca amplitudine şi durată curentul

de scurtcircuit, ca urmare a faptului că în reţelele de joasă tensiune cu
curenţi de scurtcircuit importanţi (30-100 kA) şi curenţi nominali mari
(600-1000 A) , siguranţele fuzibile au efect de limitare redus .

 Parametrii limitării funcţie de curentul de scurtcircuit

Circuit de cc
Ecuaţia la apariţia scurtcircuitului US= Ri1 + Ldi1/dt

In momentul t1 tensiunea arcului depaseste tensiunea sursei si se produce

limitarea curentului:
di2/dt=1/L [uS-(Ri2+u)=0
.

Explicativă privind limitarea curentului

Daca rezistenţa R a circuitului este nulă uS- Ua = L di2/dt unde cu i2 s-a
notat curentul limitat , adică în prezenţa tensiunii arcului electric
Prin scăderea ecuaţiei uS=L di1/dt (circuit pur inductiv fără arc) din
uS-Ua = Ldi2/dt se obţine : Ua=L(di1/dt-di2/dt) = Ld(i1-i2)/dt= Ldif/dt unde if
este curentul fictiv definit cu relaţia if=i1-i2 .

Explicativă privind limitarea curentului

Aparate de distributie 27

Curentul if apare în momentul t1 al apariţiei arcului electric , iar înainte de

acest moment el este nul . Prin integrarea ecuaţiei Ua =L*dif/dt , în limitele 0
şi t , se obţine : if=i1-i2 = Ua t/L pentru circuitele pur inductive

si pentru circuitele reale de cc, cu T= L/R constanta de timp

a circuitului ,
La t1 , if=0 iar i2=il - Ua t/L
La t2 i2=0 rezultand durata arcului t2=ilL/Ua
Raportul de limitare este mai bun
cu cat t1 mai mic T si Ua mai mari.

Energia dezvoltată în camera de stingere(integrala Joule) se calculează cu

relaţia :

 Parametrii limitării pentru curentului de scurtcircuit simetric

Expresia curentului de scurtcircuit simetric este de forma
.
Unghiul 0 se datorează faptului că numai după depăşirea curentului
calibrat , declanşatorul aparatului transmite un impuls mecanic asupra punţii
cu piese mobile, iar separarea pieselor de contact se face cu întârziere .În
aceste condiţii din relaţia : i 1-i2=(Ua/L)t rezultă expresia curentului limitat :

Raportul de limitare se obţine împărţind curentul i2 din relaţia

în momentul t1 obtinand
Momentul t1 (sau unghiul t1) la care are loc valoarea maximă a
curentului limitat se află din condiţia :
unde

Momentul t2 trecerii curentului prin zero(anularii

curentului) este relaţie care se rezolvă prin iteraţii .

Aparate de distributie 28

Explicativă privind momentul limitării a- curent simetric b- dependenta

curent limitat de tensiunea sursei

Parametrii limitării pentru curentului de scurtcircuit asimetric



Expresia curentului de scurtcircuit asimetric , în ipoteza amortizării

nule este : ,
Din relaţia i1-i2=(Ua/L)t rezulta t
Momentul t1 (sau unghiul t1 ) la care curentul limitat are valoarea
maximă se află din condiţia :

Raportul de limitare este :

Momentul t2 ( sau unghiul t2 ) trecerii curentului
prin zero se obţine relaţia :
care se rezolvă prin iteraţii .

Energia dezvoltată în camera de stingere se calculează cu relaţia :

Aparate de distributie 29

Comparând funcţional şi constructiv un aparat limitator cu unul

nelimitator se desprind următoarele avantaje pentru întreruptorul limitator :
- se diminuează sensibil tensiunea de restabilire şi ca urmare solicitarea
dielectrică după trecerea prin zero a curentului este mai mică
- se diminuează energia dezvoltată de arcul electric şi ca urmare gradul de
ionizare , în camera de stingere , este mai redus
- căile de curent se dimensionează la curentul limitat şi nu la curentul de
scurtcircuit prezumat .
 Realizări tehnice. Întrerupătoarele limitatoare sunt fabricate de Grupul
Schneder prin firma Merlin – Gerin pentru curenţi de până la 630 A cu
tensiuni necesare coloanei arcului cuprinse între 600 – 900 V. aparate ce
utilizează dubla întrerupere (fig. 27 b). Aparatele cu întrerupere simplă sunt
utilizate până la 250 A. iar peste această valoare utilizează dubla întrerupere
ce au mişcare de rotaţie a contactului mobil .Curent prezumat este de 100
KA (capacitate de rupere) întrerupt în 2,5 ms.
Aparate de distributie 30

Întrerupătoare limitatoare
Capacitatea excepţională de limitare a gamei Compact NS se datorează
tehnicii rotative de dublă întrerupere (respingerea naturală foarte rapidă a
contactelor şi formarea a două arcuri în serie cu un front de undă foarte
abrupt).
Aparate de distributie 31

Curbe limitatoare de curent si de solicitări termice

Capacitatea de limitare a unui disjunctor reprezintă aptitudinea acestuia de a
limita curenţii de scurtcircuit
 curentul limitat -funcţie de curentul de scurtcircuit prezumat
Curentul de scurtcircuit prezumat reprezintă curentul care ar circula dacă nu
ar fi montat nici un dispozitiv de protecţie):

 solicitarea termică(A2s), adică energia disipată de scurtcircuit într-un

conductor cu o rezistenţă de 1 - in funcţie de curentul de scurtcircuit
prezumat
Aparate de distributie 32

2.2 Aparate ce au mediu de stingere al arcului electric materialul

granulat. Siguranţele fuzibile
Cele mai simple şi deci cele mai utilizate aparate de protecţie sunt
siguranţele fuzibile. Ele se bazează pe fenomenul de transformare a energiei
electrice în energie calorică. Peste o anumită valoare a intensităţii curentului
, metalul elementului fuzibil se topeşte şi circuitul respectiv se deschide. În
momentul arderii siguranţei există posibilitatea formării arcului electric care
să continue conducţia şi de aceea se iau măsuri speciale pentru a evita acest
lucru.
Din punct de vedere constructiv siguranţele pot fi deschise, la care
arcul se rupe în aer liber, sau închise, la care arcul se rupe în alt mediu.
Siguranţele deschise Sunt utilizate mai mult în circuitele de forţă şi
se construiesc pentru curenţi până la 500 A, din lamele de zinc electrolitic
având un singur loc de topire. Ele se montează pe siguranţe de tip mâner .
Dezavantaje
1. Din cauză că arcul care se produce la topirea fuzibilului este
exterior , produsele arderii se depun pe placa port siguranţă putând
duce la metalizarea acesteia.
2. În al doilea rând , arcul format poate trece şi-n fazele vecine,
din care cauză va trebui ca între faze să se plaseze pereţi despărţitori
izolanţi.

Siguranţe de tip deschis

Un alt tip de siguranţă deschisă este cea tubulară de fabricaţie rusească , din
porţelan şi fuzibile din argint, pentru 60,80,100,125,160 şi 200 A la tensiuni
până la 500 V. Utilizarea argintului prezintă avantajul că nu se oxidează la
încălzire chiar până la 350 , ceea ce asigură stabilitatea condiţiilor de
topire. Un al doilea avantaj al acestor siguranţe îl constituie prezenţa tubului
de porţelan care limitează efectele arcului electric.
Aparate de distributie 33

Siguranţe de tip închis. Siguranţele de tip închis pot fi fără sau cu

umplutură. Cele fără umplutură prezintă avantaje faţă de siguranţele
deschise tubulare de care dealtfel se aseamănă. În primul rând efectele
arcului sunt mai strâns localizate, fuzibilul fiind complet închis, iar în al
doilea rând, materialul tubului fiind gazogen (fibră , textolit ) , arcul este
rupt instantaneu ca urmare a creşterii presiunii locale. Deşi schimbarea
fuzibilului este mai anevoioasă decât la siguranţele deschise, se preferă
ultimelor din cauza gabaritului de montaj mai redus.
Din categoria siguranţelor fuzibile cu material de umplutură cele mai
utilizate sunt siguranţele unipolare cu filet, care se folosesc atât în circuitele
de comandă, de iluminat cât şi în cele de forţă (6..100 A). O astfel de
siguranţă se compune din trei părţi:
 Soclul , montat fix pe panoul electric pe tabloul de distribuţie. Soclul
se construieşte în două variante : cu legare în faţă (tip LF) şi cu legare în
spate (tip LS ). Ele se compun din corpul de porţelan 1 , capacul 2 tot din
porţelan , contactul filetat superior 3 cu borna de legătură 4, contactul de
fund 5 cu borna respectivă 6.

Soclul siguranţelor fuzibile cu material de umplutură

 Patronul port- fuzibil, confecţionat dintr-un corp de porţelan cu două
contacte metalice la capace, între care se leagă fuzibilul. Interiorul este
umplut cu nisip de calitate superioară (90% bioxid de siliciu, lipsit de oxizi
metalici). Patroanele se construiesc în variante , deosebite ca formă şi
dimensiuni:
- patroanele de 6,10,16 A (fig33 a )
- patroane de 20,25,35,50,63 A (fig33. b )
- patroane de 80,100 A (fig33. c )
 Capacul filetat (fig d) are rolul de a fixa în soclu şi de a asigura
presiunea pe contactul de fund al acestuia . Cuprinde capacul propriu - zis
filetat şi 1 şi piesa izolatoare din porţelan.
Aparate de distributie 34

Elemente de siguranţă fuzibile cu umplutură: patrone

Diferitele prescripţii la aceste tipuri de siguranţe sunt standardizate:
1. Condiţii tehnice : STAS 452 / 1-73
2. Dimensiunile soclurilor : STAS 452 / 2-73
3. Capacele filetate : STAS 452/3-73
4. Patroanele siguranţelor: STAS 452/4,5-73

Numărul
Curentul Diametrul de Secţiunea
Nominal conductorului conductoare fuzibilului
(A) (mm) ( )
6 0,18 1 0,0255
10 0,25 1 0,049
15 0,35 1 0,096
20 0,45 1 0,158
25 0,35 2 2 x 0,096
35 0,35 3 3 x 0,096
45 0,45 2 2 x 0,158
60 0,65 2 2 x 0,33
80 Bandă de 0,15 - 0,60
mm
100 Bandă de 0,15 - 0,75
mm

În distribuţia electrică găsim în aceeaşi măsură fuzibile semiîncastrate ,

unde elementul fuzibil este purtat de un element mobil debroşabil .
Performanţele lor sunt limitate şi ele sunt din ce în ce mai mult înlocuite
de cartuşe cilindrice miniaturizate . Stingerea arcului electric în contact cu
granulele din material refractar este un principiu utilizat la funcţionarea
siguranţelor fuzibile.
În cadrul siguranţelor fuzibile de joasă tensiune (<1000 V ) găsim
fuzibilele cu un element încastrat într-un cartuş , de secţiune circulară sau
rectangulară
Aparate de distributie 35

Element fuzibil

Caracteristici electrice specifice siguranţelor

a) Curentul nominal al soclului –este acel curent de valoare constanta
care poate fi suportat un timp nedefinit ,fără a depăşi supratemperaturile
maxime admisibile si pentru care s-a calculat funcţionarea de durata a
părţilor conductoare de curent şi a contactelor siguranţelor .Cum de obicei
un anumit tip de siguranţă permite utilizarea mai multor elemente fuzibile
pentru diferiţi curenţi nominali, curentul nominal al soclului (indicat pe
corpul lui) reprezintă cel mai mare dintre curenţii nominali ai elementelor
fuzibile destinate acestei siguranţe.
b) Curentul nominal al elementului fuzibil – este acel curent de durata
la care elementul fuzibil trebuie sa funcţioneze timp îndelungat ;curentul
nominal al fuzibilului se determina prin calibrarea sa pe bază de încercări.
Rezultă ,atât pentru socluri cât şi pentru patroanele elementelor fuzibile, ca
valoarea curentului nominal este condiţionată de valoarea standardizată a
temperaturii mediului ambiant şi de valoarea supratemperaturilor maxime
admise la funcţionarea de durata( C).
c) Curent limită de topire al fuzibilului –este curent până la care
elementul fuzibilului nu se topeşte timp îndelungat (practic una, două ore,
teoretic un timp infinit lung).Unele standarde precizează domeniul de
existenţă al curentului de topire minim indicându-se:
- curentul cel mai mare (maxim)la care încă nu se produce topirea
(fuziunea) intr-un timp dat –curent concepţional de nefuziune I
.
- curentul cel mai mic (minim) la care trebuie să se producă
topirea într-un timp dat-curent concepţional de fuziune I .Aceşti
curenţi se exprimă ca multiplii ai curentului nominal.
d) Tensiunea nominală a siguranţei fuzibile-intervine ori de câte ori se
aleg sau se compara intre ele doua siguranţe de construcţii diferite .Cum in
Aparate de distributie 36

exploatare valoarea tensiunii variază intre anumite limite ,apare necesară

noţiunea de tensiunea de serviciu maxima admisa (U ) .În majoritatea
ţarilor europene ,standardele prevăd U .
e) Capacitatea de rupere (curent de rupere)- I -al siguranţei indicat prin
valoarea maximă a curentului de scurtcircuit ,pe care îl poate întrerupe
siguranţa ,in condiţii de încercare precizate de norme .
f) Puterea de rupere Pr-a siguranţei la scurtcircuit se poate determina
pentru circuitele de curent alternativ cu relaţia :
Observaţie prin curent de rupere se înţelege curentul de scurtcircuit
de şoc simetric ce s-ar stabili în circuitul dat( fără componentă continuă ) in
cazul in care siguranţa ar fi scoasă din circuit prin şuntare ( înlocuită cu o
impedanţă neglijabilă- o bară ).
g) Integrala Joule se obţine trecând pe ordonată efectul termic
adică energia pre-arc şi pe abscisă valoarea efectivă a curentului
nominal al elementului înlocuitor. această mărime (Integrala Joule )
nu are dimensiunea unei energii ci este definită ca o integrală Joule
specifică (pe unitatea de rezistenţă)
h) caracteristicile timp-curent şi de limitare a siguranţei fuzibile

Functionarea sigurantei fuzibile

Se disting două moduri de funcţionare dependente de intensitatea
curentului ce traversează fuzibilele , moduri ce determină două caracteristici
şi anume caracteristica timp-curent şi caracteristica de limitare.
Regimurile de funcţionare numite de fuziune , care sunt date cu faza de
pre-arc şi faza de arc , depind foarte mult de supraintensitate .
1. Faza pre-arc a siguranţei fuzibile
Fuzibilele sunt fondate sub un principiu termic şi sunt foarte sensibile
la suprasarcinile instantanee şi la schimbările termice cu exteriorul .Trebuie
menţionat că procesul de întrerupere depinde de temperatura iniţială a
nisipului care este suficient de mare în momentul apariţiei arcului produs
de curentul de suprasarcină . În acest caz rezistivitatea nisipului scade şi
deci capacitatea acestuia de a rupe arcul electric.
 Procesul complex al topirii fuzibilului sub acţiunea curentului de

suprasarcină (caracteristica timp-curent) presupune încălzirea lamelei şi

a stricţiunilor , apoi fuziunea acestora , încălzirea lor este continuată la
temperatura de volatilizare şi apariţia tensiunii de arc ; tensiunea la borne
rămâne foarte slabă şi nu modifică alura curentului în circuit .
Comportamentul lamelei fuzibile depinde de condiţiile de disipare a
pierderilor datorate supraintensităţii , disiparea se face prin conducţie ,
longitudinal de-a lungul conductoarelor şi transversal de-a lungul nisipului
Aparate de distributie 37

de umplutură şi corpurilor izolante faţă de mediul exterior .Scurgerea

relativă de energie termică este prea mare faţă de supraintensitate care este
slabă şi din acest motiv duratele de pre - arc t p, pot deveni foarte mari date
de : , unde cu Rt rezistenţa termică echivalentă a
fuzibilului faţă de mediul ambiant Pentru un element de lamelă fuzibilă . de
lungime L , secţiune constantă S şi rezistenţă R , încălzirea rămâne
uniformă . Calculul unei capacităţi termice a metalului ,nisipului şi
anvelopei la temperatura parvenită de-a lungul timpului t este dată iar
dependenţa supratemperatură - timp este de forma .
Întrucât încălzirea este lentă fiecare supratemperatură este datorată
unui curent cu dependenţa . Se obţine astfel caracteristica de

suprasarcină sau timp-curent a siguranţei fuzibile

caracteristică ce se adaptează obiectului protejat.

Procesul complex al topirii fuzibilului sub acţiunea curentului de

scurtcircuit(caracteristica de limitare) a fost prezentat unde identificând
în intervalul de timp cuprins între încălzirea materialului şi vaporizarea
acestuia următoarea integrală Joule :
=Wp energia pre-arc
Caracteristica de limitare exprimă dependenţa curent limitat –curent
prezumat şi se determină pe baza duratei pre-arc
 Durata pre-arc în c. c.
circuit pur rezistiv parcurs de curentul I de scurtcircuit , relaţia
anterioară conduce la :
I2t=kS2 sau t=kS2/I2=t0 numit timp de fuziune .
Curentul limitat de siguranta fuzibila este egal cu valoarea celui prezumat
il=I
circuit R-L , iar constanta de timp corespunzătoare este ,
curentul care parcurge siguranţa are expresia : conform figurii
Aparate de distributie 38

Figura Durata pre-arc în c. c

Prin introducerea curentului i în relaţia integralei Joule se poate determina
timpul de fuziune astfel:
sau
relaţie care stabileşte o legătură între durata t 2 şi durata t0 , dar se observă că
ecuaţia corespunzătoare este transcendentă .
Utilizând dezvoltarea Taylor a exponenţialei rezultă timpul de fuziune
corespunzător circuitului R-L

Curentul limitat se determină din relaţia utilizând dezvoltarea

Taylor a exponenţialei şi înlocuind timpul de fuziune rezultând il=I t2/.
Dacă se raportează timpul de fuziune t2 şi timpul de fuziune în curent
continuu t0 la constanta circuitului , se obţin timpii de fuziune în mărimi
relative
,
curentul limitat devenind il=Iind
 Durata pre-arc în c. a.
În cazul curentului de scurtcircuit simetric , expresia acestuia la
trecerea curentului prin zero poate fi scrisă sub forma :
În ipoteza că topirea fuzibilului are loc după timpul t 2 timpul de
fuziune se determină din relaţia :

Notând va rezulta :
Dacă se raportează timpul de fuziune t2 şi timpul de fuziune în curent
continuu t0 la durata perioadei T, se obţin timpii de fuziune în mărimi
relative :

Deci , timpul de fuziune relativ în c. a. simetric se poate exprima în

funcţie de timpul de fuziune relativ în c. c. Curentul limitat se obţine
înlocuind timpul de fuziune în determinând .
În figura este evidenţiată evoluţia curentului de scurtcircuit
prezumat(simetric) , a tensiunii din coloana arcului , a tensiunii sursei , a
curentului limitat , durata pre-arc fiind determinată de intersecţia tensiunii
arcului cu a sursei
Aparate de distributie 39

Figura 2.39 Durata pre-arc în c. a.

Curentului de scurtcircuit asimetric cu asimetrie maximă :
prin dezvoltarea în serie a funcţiei şi
limitarea la primii doi termeni se obţine :

Ecuaţia corectată a parabolei :

Integrala Joule

Durata pre-arc pentru curentul asimetric

2. Regim de arc al siguranţei fuzibile

 Durata si energia arcului în fuzibile

Ec. tensiunii din coloana arcului Ua=U+Ldia/dt
Aparate de distributie 40

determină curentul din arc ia =il-(Ua-U)t/L cu il=I t2/=Itpa/ curentul

limitat. .
Întrucât curentul din arc se stinge ia=0 durata arcului ta se determină
0=il-(Ua-U)ta/L funcţie de durata pre-arc ta=tpa /(k-1)
unde k=Ua/U U=RI
Energia de-a lungul duratei arcului ta la o tensiune de arc constantă Ua
=k U (k raport tensiune arc pe tensiune sursa) se determină funcţie de
energia dezvoltată în durata pre-arc :
(k-1)
Energia totală Wt=Wp+Wa=[k/(k-1)]Wp= [k/(k-1)]KS2
Această energie depinde de integrala Joule de pre-arc , caracteristică
metalului folosit .
 Pierderile nominale în fuzibile
Pentru o lamelă fără stricţiuni pe ea cu o putere nominală
, are energia totală . Presupunând gradientul
tensiunii de arc constant : Ea = U/L , prin înlocuirea L si S obţinem :

Perfecţionarea constructivă a elementelor fuzibile

Progresele obţinute în perfecţionarea constructivă a siguranţelor fuzibile de
joasă tensiune sunt ,mai ales ,rezultatul perfecţionării constructive a
elementului fuzibil.
În figura se reprezintă evoluţia de perfecţionare constructivă a
elementelor fuzibile rapide.

Figura Perfecţionarea constructivă a elementelor fuzibile

În cazul:
a) – pentru tensiuni şi puteri de rupere mici s-a utilizat iniţial un fir de
plumb întins în aer liber. Plumbul având o rezistenţă specifică mare şi o
Aparate de distributie 41

temperatură redusă de topire, necesită un volum mare de metal, pentru un

curent nominal dat. Pentru obţinerea de puteri de rupere mari s-a observat
că în timpul arderii firului fuzibil, trebuie să se reducă la minimum
cantitatea de ruperi metalice.
Utilizarea firelor fuzibile din cupru sau argint, care, comparativ cu
plumbul, au o foarte bună conductivitate termică şi electrică şi punct de
topire ridicat(Cupru 20o =0,0169[m]; 20o=393[W/m.K]; top=1083[oC] ;
Argint 20o =0,0162[m]; 20o=493[W/m.K]; top=960,6[oC]; Plumb
top=327[oC]) a permis mărirea densităţii de curent în fuzibil şi obţinerea
unor secţiuni de fire mai reduse, reducându-se volumul de metal ce se
vaporizează în timpul arderii.
b) şi c) – la siguranţele de interior deschise producerea de scurtcircuite prin
expulzarea de metal topit în cazul distanţei mici dintre faze şi din motive de
protecţia muncii firul fuzibil s-a ecranat cu un tub dielectric care însă nu
duce la creşterea puterii de rupere, ci doar măreşte siguranţa de funcţionare.
d) siguranţele umplute cu nisip cuarţos pur şi uscat, comparativ cu firele de
fuzibil în aer, au puterea de rupere foarte mare, şi-n anumite condiţii au un
accentuat efect de limitare a curenţilor de scurtcircuit.
e) dacă în anumite locuri pe o bandă fuzibilă se practică gâtuiri sau
perforaţii se pot obţine următoarele performanţe: caracteristică de topire
foarte rapidă, putere de rupere mare. Cea mai bună perfecţionare o
constituie elementul fuzibil de tip sită (figura 2.42) în care s-a practicat un
mare număr de perforaţii aliniate în şiruri longitudinale şi transversale . În
acest mod se obţin mai multe întreruperi în serie , care provoacă o creştere
rapidă a căderii de tensiune în arc. iar legăturile transversale reduc
extinderea şi durata arcului. cumulându-se cele două efecte se obţine o
considerabilă micşorare a duratei arcului Creşterea în continuare a puterii de
rupere şi a rapidităţii de acţionare a siguranţelor fuzibile cu umplutură de
nisip a fost posibilă reducându-se secţiunea echivalentă necesară, mărind
gradul de răcire al elementului fuzibil.
Aparate de distributie 42

Figura 2.42 Element înlocuitor pentru siguranţa fuzibilă de joasă tensiune

1, 2 – cuţit pentru contact; 3 – bandă fuzibilă; 4 – semicarcasă din material
ceramic; 5 – spaţiu pentru nisip de cuarţ; 6 – nit cu aliaj eutectic; 7 – gaură
pentru nitul eutectic; a – topire la scurtcircuit; b – topire la suprasarcină